Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 12 aprilie 2001
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-01-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2001 > 12-04-2001 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 12 aprilie 2001

  1. Dezbaterea Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001.
 
consultă fișa PL nr. 209/2001 L120/2000

Ședința a început la ora 9,55.

Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnul Anton Nicolae Paul Păcuraru, secretar al Senatului, și Radu Stroe, secretar al Camerei Deputaților.

Din prezidiu a făcut parte domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rog secretarii să poftească la prezidiu.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală!

Permiteți-mi să declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, anunțându-vă că din totalul de 485 de deputați și senatori și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 412 deputați și senatori, iar 73 sunt absenți.

Luăm în dezbatere Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001.

Vă rog să-mi permiteți să dau cuvântul, din partea inițiatorului, domnului ministru Marian Sârbu, pentru a asigura prezentarea proiectului de lege.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe acest an, în comparație cu anii precedenți, cuprinde, în mod firesc, atât elemente de continuitate generate mai ales de prevederile legislative care trebuie să-și producă în continuare efectele, dar și elemente de noutate, de discontinuitate izvorâte, bineînțeles, din programul de guvernare al PDSR aprobat de Parlament.

Faptul că Guvernul Adrian Năstase și-a început, practic, mandatul doar la începutul acestui an, face ca și acest buget de asigurări sociale să fie unul de tranziție, de trecere de la modul în care s-au fundamentat politicile sociale de către fosta coaliție și care au dus, în mod evident, la descreștere economică și la polarizare socială, la un model social bazat pe echilibrul dintre competiție, colaborare și solidaritate.

Stimați colegi,

După cum știți, prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, se aprobă, de fapt, două buget: cel al pensiilor și cel legat de plata ajutorului de șomaj.

Iată care sunt, în sinteză, elementele care au stat la baza construcției celor două bugete.

În privința bugetului asigurărilor sociale, trebuie spus, încă de la început, că în acest an, cel puțin pentru primul trimestru, bugetul a fost fundamentat în conformitate cu Legea nr.3/1977, o lege care este deja numită legea veche.

După cum cunoașteți, la 1 aprilie anul acesta, a intrat în vigoare Legea nr.19/2000, o lege nouă, o lege care vizează, în principal, lărgirea sferei de cuprindere a numărului de contribuabili, modul de stabilire a contribuțiilor și colectarea acestora, stabilirea și acordarea drepturilor de asigurări sociale pentru beneficiarii cuprinși în sistem, toate acestea având implicații corespunzătoare asupra nivelului veniturilor și cheltuielilor totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat.

În ceea ce privește veniturile, bugetul de asigurări sociale pe anul 2001 cuprinde o sumă de 83.476 de miliarde. Din aceste venituri, contribuțiile patronilor, ale agenților economici se cifrează la peste 50.000 de miliarde, cele ale salariaților, la peste 20.000 de miliarde, cele ale șomerilor deveniți și ei contribuabili prin fondul de șomaj, la 1.700 de miliarde și ale persoanelor independente, de 4.274 de miliarde. Sunt prevăzute, de asemenea, contribuții din partea beneficiarilor de bilete de tratament, de 467 de miliarde, venituri din recuperările debitelor, de 3.300 de miliarde și, de asemenea, o subvenție de la bugetul de stat care face ca acest buget să fie unul echilibrat, de 1.500 de miliarde.

S-au luat în calcul un număr de contribuabili, în următoarea structură: 4.750.000 de mii de salariați, 1.125.000 de persoane independente care realizează anual, cel puțin 3 salarii medii brute pe economie, inclusiv agricultori, și, de asemenea, 500.000 de persoane care lucrează în baza unor convenții civile. Salariul mediu brut este estimat pentru anul acesta, prognozat bineînțeles, la 4.148.653 de lei.

În conformitate cu Legea nr.19, avem și am avut obligația să trecem, de asemenea, și cotele de contribuție care, deși în trimestrul I se cifrează la 30% pentru grupa III-a, 35% pentru grupa II-a și 40% pentru grupa I, începând cu 1 aprilie 2001, deci odată cu intrarea în vigoare a noii legi, vor fi de 35% pentru condiții normale, 40% pentru condiții deosebite și 45% pentru condiții speciale. Așa cum după cum știți, această contribuție va fi partajată între patroni și salariați, salariații urmând să plătească o contribuție de 11,67%, diferența fiind plătită de patroni în funcție de condițiile de muncă respective.

În ceea ce privește cheltuielile, așa cum am spus, bugetul de asigurări sociale este unul echilibrat și are prevăzute aceeași sumă ca și veniturile – 83.476 de miliarde lei. Din această sumă, cea mai mare parte – 89% este destinată cheltuielilor cu plata pensiilor și care reprezintă 7% din PIB. Este vorba de o sumă de 74.373 de miliarde. Avem prevăzute, în același timp, la cheltuieli o sumă de 780 de miliarde, anume 0,9% din cheltuieli pentru incapacitate temporară de muncă datorată bolii, 615 miliarde lei pentru incapacitate temporară de muncă datorată maternității, 2.521 de miliarde, adică 3% din totalul cheltuielilor, pentru concediul de creștere a copilului până la vârsta de 2 ani, 1.740 de miliarde pentru tratament balnear și odihnă și, de asemenea, ajutoare de deces de 757 de miliarde. Este prevăzut la cheltuieli, de asemenea, un comision poștal de 1.004 miliarde de lei și 500 de miliarde lei dobânzi plătite Trezoreriei.

Am avut în calcul, stimați colegi, un număr de pensionari în sectorul de stat de 4.382.000, ca număr mediu, și care reprezintă o creștere de 150.000 de persoane față de media anului 2000. Pensionarii din agricultură vor fi în acest an într-un număr de 1.777.000, ca număr mediu, cu o creștere de 30.000 de persoane față de media anului 2000, iar pensia medie va fi de 1.305.252 de lei pentru asigurările sociale de stat și va reprezenta o creștere de 41,6% față de pensia medie din anul 2000, care a fost 921.943 de lei, în timp ce pensia medie a agricultorilor va fi de 269.087 de lei, cu o creștere de 42,6% față de media anului 2000 care a fost de 187.707 lei.

Vreau să vă spun că vom ajunge la aceste cuantumuri ca urmare a celor 4 indexări prevăzute anul acesta, una a fost făcută la 1 martie 2001 și va fi urmată de 3 indexări și care vor acoperi rata inflației pentru care avem prevăzute sumele necesare în bugetul care vom ruga să fie adoptat anul acesta, în această ședință.

În ceea ce privește fondul pentru plata ajutorului de șomaj, modificările esențiale sunt legate de decizia noastră de a acorda o mult mai mare atenție măsurilor active pe piața muncii. Vă reamintesc faptul că în ultimii 4 ani s-au acordat peste 10.000 de miliarde plăților compensatorii, iar opinia noastră, reliefată în toată perioada de opoziție, a fost aceea că această măsură a constituit o mare greșeală strategică pentru că a încurajat nemunca.

Bugetul fondului pentru plata ajutorului de șomaj prevede venituri de 13.339 de miliarde de lei și cheltuieli de 12.668 de miliarde lei, rezultând un excedent de 671 miliarde lei. La elaborarea acestui buget, am avut în vedere o îmbunătățire a încasării veniturilor ca urmare a relansării creșterii economice, dar și prin măsuri mai susținute de întărire a disciplinei financiare și de încasare a contribuțiilor neachitate în anii anteriori. Am luat, de asemenea, în calcul și alte surse de venituri care, fiecare în parte, nu au ponderi ridicate, dar în ansamblu aduc bugetului 583 de miliarde de lei.

Cheltuielile au fost structurate, repet, în baza orientării pe care o promovăm cu consecvență, de a contribui mai direct și eficient la creșterea gradului de ocupare. Aceasta va conduce, în opinia noastră, la o creștere substanțială, ca volum și pondere, a cheltuielilor pentru măsuri active de combatere a șomajului. Dacă în anul 2000 s-au cheltuit 210 miliarde de lei, respectiv numai 2,4% din totalul cheltuielilor acestui buget, în anul 2001 s-au prevăzut pentru măsurile de combatere a șomajului 1.755 de miliarde de lei, iar ponderea lor în totalul cheltuielilor a urcat la 13,45%.

Pentru a avea efectul pe care-l urmărim, aceste alocări de sume sunt însoțite de măsuri importante privind reorientarea activităților Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în scopul sporirii capacității acesteia de a derula programe de măsuri active pe baza cărora au fost fundamentate cheltuielile bugetare. Agenția are capacitatea de a organiza, în acest moment, cursuri de calificare și recalificare pentru circa 60.000 de persoane anual, dar în aceste cursuri vor fi cuprinși, în proporție covârșitoare, peste 80% numai șomeri.

Menționăm că în anul 2000, șomerii au reprezentat doar 32% din totalul persoanelor care au urmat cursuri organizate de agenție. Schimbarea proporțiilor la care m-am referit face pe deplin posibilă cheltuirea sumei de 277 de miliarde lei prevăzută în buget la cheltuielile de învățământ.

Stimularea angajatorilor pentru a încadra absolvenți este mai bine susținută financiar în acest an, deoarece s-au alocat, în acest scop, 246 miliarde de lei, față de numai 89 de miliarde de lei în anul 2000. Prin aceasta, creăm angajatorilor motivația pentru încadrarea a circa 12.000 de absolvenți.

S-a alocat în buget, de asemenea, suma de 975 de miliarde de lei pentru acordarea de credite în condiții avantajoase întreprinderilor mici și mijlocii. Această sumă s-a fundamentat în corelație cu programele de măsuri active pentru cele 70 de localități cele mai afectate de șomaj și ținând seama de capacitatea reală a agenției pentru a derula acest volum de credit.

Bugetul prevede, în mod evident, sume considerabile pentru plata drepturilor bănești ale persoanelor aflate în șomaj, și anume 8.556 miliarde de lei, inclusiv plăți compensatorii derulate ca urmare a actelor normative aprobate în anii anteriori, în sumă de 1.205 miliarde de lei.

Putem afirma că bugetul fondului pentru plata ajutorului de șomaj are o construcție realistă și echilibrată, cu o mai bună structurare a cheltuielilor care permite intervenția mai eficace pentru soluționarea problemelor de pe piața forței de muncă.

Stimați colegi,

Și bugetul legat de plata pensiilor și bugetul pentru plata ajutorului de șomaj sunt extrem de importante pentru a fi votate în acest moment. Vă rugăm să le votați, așa cum au fost ele înaintate dumneavoastră de către Guvern, întrucât, cel puțin în ce privește plata pensiilor, așa cum știți, intrând în vigoare la 1 aprilie, noua lege, Legea nr.19/2000, pentru a fi aplicată, are nevoie de cuantumul punctului de pensie și, de asemenea, stabilirea clară prin lege a cotelor de contribuții.

Vă mulțumesc pentru atenție și sper că veți vota bugetul așa cum a fost înaintat în fața dumneavoastră de către Executiv.

Mulțumesc. (Aplauze în Grupul PDSR)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Vă rog să-mi permiteți să dau cuvântul, din partea comisiilor care au făcut raportul de fond, domnului președinte Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În urma examinării raportului la Proiectul Legii bugetului asigurărilor de stat pe anul 2001, a proiectului însuși al acestei legi, a amendamentelor depuse de Comisiile permanente și de parlamentari, Comisiile reunite pentru buget, finanțe, bănci din Senat și Camera Deputaților, vă propun dumneavoastră aprobarea proiectului de lege în forma propusă de Guvern, cu amendamentele admise cuprinse în lista anexată la raportul care v-a fost înaintat.

Menționăm că prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Trecem la dezbateri generale. Nu vreau să vă mai prezint reglementarea prevăzută în Regulament.

Dau cuvântul colegilor care s-au înscris pentru dezbateri generale.

Din partea grupurilor parlamentare PDSR, doamna deputat Smaranda Dobrescu.

Doamnă deputat, aveți cuvântul.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Bugetul de asigurărilor sociale de stat, bugetul sistemului public de pensii în anul 2001 reflectă o abordare onestă, dar și prioritară a unui sistem aflat în criză.

Pensiile, principalul venit de transfer din sistemul de protecție socială, au cunoscut o deteriorare puternică a puterii de cumpărare în anul 1999 și în perioada ianuarie – aprilie 2000, urmată de o stabilizare în lunile mai – iulie și o creștere puternică în perioada august – septembrie. Pensia medie de asigurări sociale de stat era, în luna decembrie 2000, cu 53 de procente mai mare față de luna decembrie 1999, ceea ce înseamnă o creștere reală a puterii de cumpărare de 8%. Trebuie însă menționat că în ultimele luni indicatorul pensie medie și-a pierdut semnificația de barometru de bunăstare a pensionarului mediu, deoarece este foarte mult influențat de câteva valori extreme, adică pensiile noilor ieșiți la pensie.

Dacă s-ar lua în considerare valoarea mediană a pensiei, s-ar putea observa că, de fapt, pentru majoritatea pensionarilor, în lunile noiembrie – decembrie, pensia a scăzut în termeni reali. Creșterea pensiilor din anul 2000 a costat bugetul asigurărilor sociale de stat aproximativ 0,7 din p.i.b. în anul 2001.

Creșterea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat este datorată nu numai creșterii pensiilor din ultimele luni. Probleme grave, precum creșterea numărului de pesionari și pensiile disproporționat de mari pentru ultimele generații de pensionari au contribuit din plin și mai de demult la destabilizarea sistemului public de pensii. Raportul de dependență dintre pensionari și salariați a avut o tendință continuă de creștere din cauza sporirii numărului de pensionari și a stagnării numărului contribuabililor. Acest fenomen s-a agravat în primul trimestru al anului 2001, înainte de intrarea în vigoare a noii Legi a sistemului public de pensii.

Bugetul prezentat pentru anul 2001 reflectă, cu stoicism și multă onestitate, această reală criză de sistem. În 2001, spre deosebire de anul trecut, bugetul de pensii prevede o subvenție de 1.500 de miliarde. Nu trebuie să uităm că fondul special pentru plata pensiilor agricultorilor a fost desființat și, ca atare, cei peste 1,7 milioane pensionari agricultori și-au pierdut segmentul de contribuabili corespunzători. Cei 100.000 de agricultori asigurați nu acoperă, bineînțeles, necesarul de pensii din agricultură. Pentru acest segment, în mod special, bugetul de stat a intervenit și va trebui să intervină cu subvenții, în virtutea calității sale de sistem public, dar și a solidarității sociale.

Pe partea de cheltuieli, bugetul nu ascunde faptul că pensiile sunt mici și acoperă doar parțial necesitățile pensionarilor. Totuși, pensia medie standard, cea pentru limită de vârstă și vechime completă este, și bugetul o reflectă, 1.960.000 de lei, sensibil mai mult, sensibil superioară salariului minim garantat.

Noutatea acestui buget, față de cele ale anilor trecuți, este aceea de la capitolul de "Cheltuieli", în cuantumul pensiei medii de sistem se regăsește indexarea corespunzătoare unei inflații globale de 25%, adică acea prognozată pentru acest an, indexare care s-a acordat și se va acorda încă în 3 tranșe. Pe fundalul unui sistem public de pensii aflat în criză este un fapt absolut pozitiv, acela că Guvernul și-a propus, pentru acest an, ca puterea de cumpărare a pensiilor să nu se deterioreze în cursul anului 2001.

Bugetul fondului de șomaj prezintă următoarele particularități, față de anii trecuți. În anul 2000, deși politica de protecție a șomerilor include și măsuri active, finanțarea acestora a fost insuficientă. Bugetul fondului pentru plata ajutorului de șomaj trebuie să susțină, pe lângă măsurile pasive de protecție, și măsuri active de combatere a șomajului, cum ar fi cursuri de recalificare, sprijin pentru căutarea unui loc de muncă, centre de sprijinire sau incubare a afacerilor, subvenționarea salariilor pentru absolvenții angajați, microcredite pentru crearea de locuri de muncă.

Povara plăților compensatorii și presiunea lucrătorilor din industria de apărare privind plata unor indemnizații generoase pe perioada de întrerupere de activitate, adică acel șomaj tehnic, au determinat o structură a cheltuielilor, în anul 2000, preponderent favorabilă măsurilor pasive asistențiale.

Experiența celor 3 ani de plăți compensatorii a demonstrat că nici politica guvernamentală, nici diferitele programe țintite nu au reușit să reducă perioada de șomaj pentru persoanele disponibilizate și nici să readucă pe piața muncii persoanele disponibilizate. De aceea stoparea prin lege, în iunie 2000, a plăților compensatorii a creat cadrul favorabil structurării unui nou tip de buget, în fond o reorientare a politicilor de ocupare. Astfel, cheltuielile bugetului pentru finanțarea plăților compensatorii în acest an însumează 1.212 miliarde, adică de 3 ori mai puțin decât anul trecut. S-a creat astfel, în concordanță cu directivele europene, posibilitatea schimbării ponderii măsurilor pasive în favoarea măsurilor active de creare de noi locuri de muncă.

Politica ocupării în acest an, orientată spre formare continuă, este ilustrată prin capitolul "Instituții și acțiuni de învățământ" cu o sumă prevăzută de 15 ori mai mare decât în anul 2000.

Capitolul de măsuri active pentru combaterea șomajului, adică cheltuielile pentru subvenționarea dobânzilor la credite acordate investitorilor ce angajează șomeri și cheltuielile pentru subvenționarea parțială a salariilor absolvenților prevede un cuantum de 250 de miliarde de lei, adică de 20 de ori mai mult decât în anul trecut.

Ținând seama că împrumuturile acordate pentru înființarea de IMM-uri sunt de 9,7 ori mai mari decât în anul trecut, avem o dovadă clară că bugetul fondului de șomaj asigură resursele financiare necesare creșterii importante a ocupării în muncă.

După câțiva ani în care bugetul fondului de șomaj a fost sufocat de măsurile individuale asistențiale, dar și de plățile necesare șomajului tehnic din industria de apărare, iată că în 2001 proiecția bugetară prevede un ușor excedent. Acest lucru creează premisa regândirii Legii șomajului, prin înlocuirea ei cu Legea privind ocuparea în muncă și protecția socială a unor persoane ce-și caută un loc de muncă, dar și premisa regândirii contribuției la fondul de șomaj, în sensul reducerii generale a fiscalității.

Având în vedere aceste tendințe ce reflectă clar prevederile programului de guvernare, Grupul parlamentar PDSR Social-Democrat și Umanist va vota bugetul asigurărilor sociale, în forma prezentată de inițiator.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim, doamnă deputat.

Permiteți-mi să dau cuvântul, din partea Grupurilor parlamentare PRM, domnului deputat Lucian Bolcaș. Nu?

Aveți cuvântul, mă scuzați.

Domnul Ioan Mînzînă:

Numele meu este Ioan Mînzînă. Sunt deputat al Partidului România Mare.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

În analizarea unui proiect de buget, cu atât mai mult a unui Proiect al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, trebuie să plecăm întotdeauna de la implicațiile sale, timp de 1 an, asupra categoriilor sociale cărora se adresează. Acest lucru trebuie făcut pentru că, de foarte multe ori, analiza cifrelor care alcătuiesc un proiect de buget ne îndepărtează de trăirile și suferințele celor care așteaptă de la guvernanți, dar și de la noi măsuri care să duc la o reducere a sărăciei care, pe zice trece, devine o constantă a societății românești.

Cei circa 6,2 milioane de pensionari ai asigurărilor sociale de stat și agricultori, cei 1 milion de șomeri și alte milioane de oameni a căror viață se menține la limita subzistenței așteaptă ca soluțiile enunțate în campaniile electorale să fie aplicate pentru ameliorarea nivelului de trai al celor mai afectate categorii sociale ale unei interminabile tranziții. Pentru că ei nu-și pot îmbunătăți traiul actual, fiind doar martorii unor tentative pentru promovarea unor politici coerente de asistență socială, în timp ce, pentru majoritatea cetățenilor, cuvântul de ordine este supraviețuirea. De aceea este firesc să ne punem întrebarea dacă acest Proiect al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat rezolvă sau măcar în parte încearcă să dea o perspectivă apropiată tuturor categoriilor defavorizate.

La o analiză a Proiectului de buget, putem consemna ca pozitivă alocarea, pentru întreaga gamă de prestații de asistență social㠖 pensii, indemnizații, a circa 10,6% din produsul intern brut, cu aproape un procent mai mult decât anul anterior.

Remarcăm faptul că efortul bugetului de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale se materializează printr-o subvenție de 1.500 miliarde lei, ce se adaugă, în condițiile estimării pentru anul 2001, la contribuțiile permanente a circa 4,7 milioane persoane, dar și la contribuțiile celor 1.125 de mii persoane care realizează anual cel puțin 3 salarii medii brute pe economie și a celor 500 de mii persoane ce lucrează pe bază de convenții civile.

Raportând, totuși, numărul contribuabililor permanenți la cei circa 6,2 milioane pensionari de asigurări sociale de stat și agricultori, constatăm deprecierea alarmantă a acestui raport, fapt ce a necesitat, în ultimii ani, măsuri suplimentare cu afectarea directă a bugetului de stat, ținând cont că circa 90% din totalul bugetului asigurărilor sociale de stat îl reprezintă pensiile, mai corect 7% din produsul intern brut.

Intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000 la 1 aprilie 2001 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale a impus o abordare diferită privind veniturile și cheltuielile, lărgirea sferei de cuprindere a contribuabililor, un nou mod de stabilire a contribuțiilor și drepturilor.

Pe baza acestei legi, pentru anul 2001, Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat stabilește cote majorate ale contribuției pentru asigurări sociale, la acestea adăugându-se și contribuțiile individuale stabilite prin lege, e adevărat, fără a afecta salariul net al angajatului, obligând astfel angajatorii la un efort suplimentar financiar de circa 9% pentru fiecare angajat. Considerăm că aceste costuri suplimentare aferente unui loc de muncă vor determina angajatorii să apeleze tot mai mult la angajări pe bază de convenții civile sau, mai grav, să utilizeze munca la negru, în condițiile în care am arătat că numărul contribuabililor permanenți este într-o continuă scădere.

S-ar impune, astfel, schimbarea mentalității de tipul "mult de la puțini", într-una mult mai eficientă: "puțin de la mulți". Dacă pentru acest an, Guvernul și-a propus 4 indexări, dintre care una a fost deja realizată, urmărindu-se păstrarea puterii de cumpărare a pensionarilor la o anumită constantă, considerăm că o dată cu intrarea în vigoare a noii legi se impunea și demararea procesului de recorelare a pensiilor, chiar în condițiile unui efort bugetar ridicat. Sunt puține șanse în acest an pentru începerea realizării unei prime etape de recorelare a pensiilor, dacă ținem cont de echilibrul fragil al acestui proiect al bugetului asigurărilor sociale de stat.

Bugetul pentru plata ajutorului de șomaj prezintă o importantă particularitate care îl diferențiază de bugetele anterioare. Alocarea a circa 13% din buget pentru finanțarea măsurilor active, aproximativ 1700 miliarde lei, reprezintă de 1,5 ori mai mult decât totalul sumelor utilizate în bugetele ultimilor 4 ani.

Un obiectiv deosebit de ambițios pe care și-l propune bugetul pentru plata ajutorului de șomaj este alocarea a 1000 de miliarde lei pentru creditarea întreprinderilor mici și mijlocii care angajează forță de muncă din rândul șomerilor ca măsură activă de o deosebită eficiență. Se speră într-o utilizare cât mai mare a acestei sume printr-o colaborare cu un partener bancar, pentru a nu se mai repeta experiența ultimilor ani, când practic această măsură activă a fost efectiv blocată.

Desfășurarea în premieră a bursei naționale a locurilor de muncă demonstrează că cel puțin din acest punct de vedere, cel al aplicării măsurilor active, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a început o puternică ofensivă în aplicarea întregii game de măsuri.

De mare importanță vor fi și modificările structurale ale Legii 1/91 prin apariția Legii ocupării, care va stipula renunțarea la ajutorul de integrare profesională și alocație de sprijin, în fond acestea fiind măsuri de asistență socială, nefiind specifice pieței muncii. Măsurile respective vor intra în sfera de cuprindere a legii cu privire la venitul mediu garantat pe familie. Toate aceste scurte considerații ne-ar îndritui să declarăm că dacă s-ar putea despărți votul final al proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat în două, am vota fără nici o reținere bugetul fondului pentru plata ajutorului de șomaj, având totuși serioase semne de întrebare privind bugetul asigurărilor sociale de stat. În funcție de modul cum se vor desfășura discuțiile la acest proiect de lege, Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare din Senat și Camera Deputaților vor lua o decizie unitară de vot atât pentru proiectul Legii bugetului de stat, cât și pentru proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2001.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat Mînzînă. Permiteți-mi să dau cuvântul din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, doamnei senator Simona Marinescu. Doamna senator Simona Marinescu, aveți cuvântul.

Doamna Simona Marinescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Bugetul asigurărilor sociale de stat este o construcție care reflectă în egală măsură politica socială a Guvernului și politica sa economică. Știm cu toții foarte bine că într-o economie de piață, singura intervenție discretă a statului în economie este protecția socială. Plecând de la aceste considerente, am să vă rog să-mi permiteți să fac unele comentarii asupra legii și să adresez câteva întrebări inițiatorilor.

Aveți în anul 2001, față de ceilalți ani bugetari, un plus de 2,9 milioane de asigurați de la care estimați contribuții încasate suplimentar de peste 30.000 de miliarde de lei. Cum ați estimat venitul mediu asigurat, domnilor miniștri, știut fiind că Legea 19/2000 introduce un plafon asupra bazei de contribuții care va afecta sectoarele economice cu salarii mari? În timp ce numărul asiguraților crește cu peste 2,9 milioane persoane, numărul beneficiarilor de pensii în acest an crește doar cu 200.000 de persoane.

Ați luat în calcul la estimarea veniturilor, domnule ministru, creșterea salariului mediu brut pe care ați impus-o economiei? Cu siguranță nu, deoarece actul normativ a venit ulterior depunerii Legii bugetului asigurărilor sociale de stat la Parlament.

Ați luat în calcul la estimarea veniturilor și contribuțiile pe care le veți percepe asupra plăților compensatorii și asupra indemnizațiilor prevăzute de Legea 78/95 pentru șomajul sectoarelor speciale? Cred că nu, domnule ministru, deoarece Ordonanța de urgență a Guvernului nr.49/2001 s-a publicat ulterior datei depunerii Legii bugetului la Parlament.

Veți percepe CAS din fondul de șomaj și pentru plățile compensatorii acordate potrivit programului RICOP? Nu există nici o mențiune în acest sens.

Doriți să finanțați anul acesta bugetul asigurărilor sociale de stat din fondul de șomaj, care, altfel, s-ar fi putut echilibra din restrângerea lentă a plăților compensatorii în anul 2001?

Ați fi putut utiliza aceste rezerve pentru creșterea gradului de ocupare în economie? Creșterea ratei de ocupare v-ar fi adus oricum mai multe contribuții la asigurări sociale și v-ați fi asigurat, domnilor miniștri, o echilibrare dinamică a bugetului. 1700 de miliarde de lei pe care fondul de șomaj îi transferă anul acesta la asigurări sociale, ar fi putut suplimenta sumele alocate pentru recalificare și pentru creditarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Constatăm că bugetul asigurărilor sociale de stat adună anul acesta venituri suplimentare, în timp ce pensiile anului 2001 vor fi mult mai mici, cu 20% spuneți dumneavoastră, cu mult mai mult vă spunem noi. De ce? Nu este vinovată formula de calcul introdusă de Legea 19/2000, și valoarea punctului pe care dumneavoastră ați prevăzut-o în această lege, la 38,5% din salariul mediu pe economie.

Aș vrea să vă reamintesc, domnilor colegi, că Legea 19/2000 a introdus o valoare a punctului de numai puțin de 45% din salariul mediu pe economie. Cine este vinovat pentru modificarea valorii punctului? Dacă mă uit în sală, domnilor colegi, vinovații se află în rândurile parlamentarilor partidului de guvernare. (Vociferări.) Nu are rost valoarea punctului; maximul valorii punctului la 50% nu are nici o rațiune câtă vreme ați prevăzut în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat 38,5 procente. În protecție socială se introduc minime nu maxime. (Proteste.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vă rog să păstrați liniștea în sală! (Rumoare.)

Doamna Simona Marinescu:

De ce nu ați făcut nici o mențiune, domnilor miniștri, nici măcar în nota de fundamentare cu privire la cele 6.000 de miliarde pe care bugetul le transferă anul acesta asigurărilor de sănătate?

Ați promis scăderea contribuțiilor de asigurări sociale. Ați renunțat la această scădere, în plus ați eliminat și facilitatea pe care am introdus noi în anul 1999 prin Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2, facilitate care prevedea scăderea sumelor datorate cu 7% dacă se fac plățile la timp; ați promis recorelarea pensiilor și nu ați făcut-o. Dacă noi suntem mai puțini în sală, domnilor colegi, este pentru că ne-ați strivit în campania electorală cu promisiuni făcute pensionarilor. (Vociferări, proteste, aplauze ironice.) Și pentru că noi suntem mai puțini în sală, domnilor colegi, nu are cine să vă determine să vă respectați promisiunile. (Proteste.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă rog să păstrați liniștea în sală! Să o lăsăm pe doamna senator Marinescu să-și prezinte cuvântul. (Rumoare.)

Doamna Simona Marinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am convingerea că domnii miniștri, aici de față, vor spune că vor realiza recorelarea pensiilor în cel de al doilea an de guvernare, dar eu vă spun, domnilor colegi, există o înțelepciune populară care spune că "este foarte greu să faci a doua oară o primă bună impresie". Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Nu uitați că doamna senator Marinescu a condus acest minister și își aduce aminte de tot ce nu a făcut. (Aplauze.)

Stimați colegi,

Permiteți-mi să dau cuvântul doamnei senator Norica Nicolai din partea Grupurilor parlamentar ale PNL.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Dezbatem astăzi Legea bugetului asigurărilor sociale în circumstanțe speciale. Circumstanțele speciale sunt generate de faptul că este prima lege a bugetului de asigurări sociale pe care ne-o propuneți după ce ați câștigat alegerile și prin importanța problemelor pe care le cuprinde. Vă adresați populației aceste țări căreia v-ați adresat și în campania electorală, dar, din păcate, acest buget vă demonstrează distanța dintre vorbe și fapte, domnilor.

Ați promis și ați propus în programul de guvernare majorări salariale, indexări de pensii, recorelări, locuri de muncă, ați promis că nu veți mai susține nemunca, ați promis diverse alocații care mai de care mai atractive, ați propus tot ce putea aduce voturi și aceste voturi le-ați primit domnilor. Sper că le veți primi și după bugetul acesta. Nu fac decât să citez în acest moment din discursul unui distins coleg al nostru care astăzi se află în băncile guvernării.

Acest buget este o poveste deranjantă, pentru că balonul acesta arhiumflat al recorelării pensiilor a fost folosit în mod electoral.

Ați propus pentru acest an 4 indexări diferențiate, dar, din păcate, domnilor, sumele pe care le oferiți dumneavoastră populației sunt mult sub așteptările acestora, pentru că ați dimensionat și ați construit un buget în maniera acestor 10 ani de guvernare, într-o manieră pur birocratică și departe de opțiunile dumneavoastră de guvernare. Ați prevăzut în bugetul asigurărilor sociale venituri de 83 de mii de milarde. De unde veți lua aceste venituri domnilor, în condițiile în care avem 4 milioane 300 de mii de angajați, circa 300.000 de persoane care lucrează în baza unor convenții civile și circa 300.000 de societăți comerciale, pentru că mă îndoiesc că veți executa vreodată SIDEX Galați.

O voce din sală:

Din creșteri economice!

Doamna Norica Nicolai:

În aceste condiții în care gradul de colectare pe care-l previzionați este același, 83% cu anul trecut, în care creșterea veniturilor este doar cu un procent de la 7,9 la 8%, dați-mi voie să mă îndoiesc, domnilor, că vă veți onora promisiunile. Le veți onora, pentru că ați trecut în acest buget ca sursă de venit majorări de întârziere pentru neplata la termen a contribuțiilor, pentru că domnilor, sunteți conștienți că povara pe care ați pus-o în spatele contribuabililor vor veni din majorări de impozite și nu din facilitățile pe care le-ați promis. Este clar că se întâmplă așa din moment ce astăzi ne cereți să votăm cote de CAS de peste 35%, 45% cotă de CAS de la companii pe care noi le subvenționăm, deci, toate promisiunile dumneavoastră sunt subvenționate de poporul român.

Din păcate, și astăzi asistăm la o deteriorare masivă a raportului dintre plătitori de contribuții la sistemul asigurărilor sociale și cel al beneficiarilor. Această deteriorare se menține și este departe de a fi atenuată așa cum ne-ați promis. Din nefericire, și acest buget al anului 2001 aduce perspective sumbre pentru electoratul dumneavoastră. Cu o diminuare a punctului de pensie de la 45% la 38,5, așa cum era prevăzut în vechea lege, cu o creștere a prețurilor de consum la circa 572 de ori, cu o inflație prognozată nerealist la 27%, bugetul dumneavoastră nu va oferi nimic pensionarilor.

În realitate, domnilor colegi, ceea ce v-a preocupat au fost cele 6 milioane de voturi și nu mizeria în care se zbat foarte mulți din concetățenii noștri. Bugetul fondului de șomaj care astăzi are o prezentare în roz, dar citind un clasic în viață, cred că este și el în aceeași notă de austeritate gri, încercați să susțineți că va fi un buget excedentar. Sunteți departe pentru că, domnilor, mențineți aceleași cheltuieli pentru care anul trecut microfoanele acestui Parlament erau vii. Mențineți cheltuieli cu plăți compensatorii, mențineți cheltuieli cu șomaj tehnic în baza Legii 78.

Să înțeleg că Uniunea Europeană v-a spus că această politică a fost bună și trebuie să o recunoașteți în buget; să înțeleg că în continuare dumneavoastră susțineți nemunca? Răspunsul este la dumneavoastră și îl așteptăm.

Doamnelor și domnilor colegi,

Trebuie să votăm acest buget care este departe de ceea ce dorește poporul român și este departe de ceea ce ați promis dumneavoastră, pentru că ați câștigat aceste alegeri cu voturile acestor oameni cărora astăzi nu le dați nimic. Dar înțeleg că ne propuneți un vot, așa cum distinsul domn ministru Sârbu declara, un vot contemporan cu viața pe care o trăim.

Într-adevăr, domnilor, sunteți contemporani cu viața pe care o trăiește România astăzi. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim, doamna senator. Nu vreau să comentez, dau cuvântul doamnei Böndi Gyöngyike, deputată, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR.

Doamna Böndi Gyöngyike:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Suntem săraci, asta o știm cu toții, dar avem și o responsabilitate, cea față de aceia care sunt și mai săraci. Bugetul țării este unul de austeritate; avem datorii mari și venituri mici; avem la dispoziție fonduri care nu sunt suficiente pentru nici un domeniu. Totuși, dat fiind mandatul nostru, trebuie să împărțim acest buget astfel încât el să însemne o sursă de viață pentru toți.

Cu alte cuvinte, putem afirma că trebuie să împărțim practic nimicul. La ora actuală, în România există mai mulți oameni plătiți din fondurile de asigurări sociale decât oameni care contribuie la aceste fonduri. Există 6 milioane de pensionari, 300.000 de șomeri, 470.000 care primesc alocații de sprijin, o mie o sută de mii de persoane pentru care statul îi sprijină financiar în integrarea profesională și mai există vreo 10 milioane de copii, elevi, studenți care primesc alocație de la stat și care, evident, nu contribuie la fondul asigurărilor sociale.

Pe lângă ei există 4,7 milioane de salariați care primesc, mulți dintre ei, salariul minim pe economie și care trebuie să asigure majorității o sursă financiară stabilită și care pe deasupra mai trebuie să asigure și fondurile necesare pentru acoperirea valorii biletelor de călătorie gratuite, a biletelor de tratamente și odihnă. Este deci, greu să împărțim nimicul, dar poate că situația va începe să se îmbunătățească.

A intrat în vigoare noua Lege a pensiilor, în urma căreia se va ajunge la o regularizare a sistemului de pensii, astfel încât să nu mai existe discrepanțele enorme dintre pensiile foștilor activiști și monezile de 500 de lei, încă primite de unii pensionari CAP.

Proiectul promite și o mai mare severitate în ceea ce privește colectarea contribuțiilor de la societățile comerciale și promite ca de acum înainte să nu mai tolereze arieratele de miliarde existente azi la mulți agenți economici.

În sfârșit, proiectul promite, în premieră națională, un sold zero al balanței. Sumele colectate urmează să fie egale cu cele plătite. Noi suntem încrezători că toate organele din domeniu vor colabora pentru ca aceste promisiuni să fie realizate. Din acest motiv, Grupul parlamentar al UDMR va vota întregul buget al asigurărilor sociale de stat pe anul 2001. (Aplauze.)

Vă mulțumim.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, după aceste luări de cuvânt, permiteți-mi să întreb inițiatorul dacă dorește să dea câteva răspunsuri. Are cuvântul domnul ministru Marian Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mai întâi vreau să vă transmit dumneavoastră un răspuns legat de problema pe care a ridicat-o doamna Smaranda Dobrescu în legătură cu modificarea Legii privind ocuparea; este o problemă reală; am finalizat în acest moment la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale un proiect de lege care va schimba în mod fundamental, începând cu 1 ianuarie 2002, felul în care se va calcula alocația de șomaj și toate celelalte elemente, dând conform programului nostru de guvernare, o pondere substanțială măsurilor active.

În ceea ce privește afirmația domnului senator Mînzînă din partea Grupurilor parlamentare PRM, este adevărat, se poate face o comparație rezonabilă între bugetul de pensii și bugetul de șomaj, bugetul de șomaj este un buget mai optimist, mai echilibrat decât cel de pensii, însă vreau să vă spun, domnule senator, că demararea procesului de recorelare a pensiilor, în funcție de execuția bugetară pe anul acesta ar putea fi făcută începând cu luna decembrie și eu sper că acest lucru, care este prevăzut în expunerea de motive la prezentarea acestui buget să vă determine să votați această lege în ansamblu, așa cum de fapt este și ea structurată.

În ceea ce privește afirmațiile doamnei senator Simona Marinescu, este regretabil cred că un om care lucrează la fundamentarea unor bugete de acest tip de atâția ani, nu recunoaște faptul că atunci când fundamentezi aceste bugete ai în vedere anumite estimări. Ceea ce este însă surprinzător, și la dânsa și la doamna Norica Nicolai, este faptul că, pe de o parte, dumnealor se tem că vom avea mai mulți bani la asigurările sociale, iar, pe de altă parte, spun că nu vom avea bani ca să plătim pensiile. (Aplauze.)

Ar trebui cred să stabilească o poziție mai exactă, pentru ca să știm clar ce răspundem.

În legătură cu valoarea punctului de pensie, vreau să vă spun, doamna senator și stimați colegi, că Guvernul din care ați făcut parte anul trecut a modificat Legea 19, transformând, printr-o ordonanță de urgență, valoarea acestui coeficient dintr-o valoare minimă, așa cum era prevăzută inițial, de 45% din salariul mediu pe economie, într-o valoare maximă. Prin ordonanța de urgență prin care noi am modificat această lege, această valoare maximă a urcat la 50%, așa că îngrijorările dumneavoastră legat de pensionari, cred că ar fi trebuit să se manifeste mai degrabă în cei 4 ani în care ați condus Ministerul Muncii și perioadă în care valoarea, puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut cu 30%. (Aplauze.)

În legătură cu recorelarea pensiilor, cu siguranță, aici sunt convins că ați citit și dumneavoastră expunerea de motive și ați observat că în funcție de execuția bugetară, tot ceea ce vom strânge în plus la bugetul de asigurări sociale, va fi destinat acestei măsuri. Trebuie însă să vă dau și dreptate într-o anumită privință. Este adevărat că, în cadrul unui mandat, factura socială și promisiunile care se fac în timpul campaniei electorale trebuiesc partajate în mod echilibrat pe tot parcursul anilor de guvernare și această factură nu ar trebui să se concentreze doar pe ultimul an de guvernare, așa cum ați făcut dumneavoastră, acordând în lunile noiembrie și decembrie niște facilități, să spunem, din acest punct de vedere pe care le vom plăti noi anul acesta. (Aplauze.)

În ceea ce privește indexările diferențiate la care s-a referit doamna Norica Nicolai, da, ele sunt prevăzute în cadrul fundamentării bugetului și vreau să vă spun, doamna senator, că inclusiv indexările diferențiate reprezintă o posibilitate de recorelare a pensiilor în sensul în care vom acorda cote de indexare mai mari către pensiile mai mici și, bineînțeles, cote de indexare mai mici către pensiile mai mari.

Eu sper ca totuși și Grupurile parlamentare PD și PNL vor reveni la intenții mai bune și vor lăsa la o parte demagogia electorală legată mai ales de campaniile interne de partid și vor vota alături de pensionari și pentru ei.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna Simona Marinescu vreți să completați ceva? Aveți un minut. Vă rog.

Doamna Simona Marinescu:

Domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult pentru prezentarea pe care ați făcut-o. Aș vrea să vă spun însă că nu ați răspuns la câteva dintre întrebări, și anume la sursele suplimentare prevăzute prin Ordonanței de urgență 49/2001, care nu sunt reflectate în bugetul asigurărilor sociale de stat pe care l-ați prezentat.

În ceea ce privește acuza pe care ne-ați adus-o cu privire la diminuarea valorii punctului, domnule ministru, vă rog să vă amintiți că eu am căutat în această sală vinovații și nu m-am uitat spre masa inițiatorului, ci spre grupurile dumneavoastră parlamentare. Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Eu îmi cer scuze, doamna senator Simona Marinescu, dar dumneavoastră sunteți președintă de comisie, ați făcut amendamente și acolo trebuia să puneți toate întrebările și să primiți răspunsurile cuvenite.

Stimați colegi,

Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii. Dacă sunt observații? Nu sunt. Supun la vot.

Cine este pentru? Mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, titlul legii a fost adoptat.

Art.1. Nu sunt amendamente. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate art.1 a fost votat.

Art.2 cu alin.1 și 2 dacă sunt observații? Amendamente nu avem? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cine este pentru? Mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere

Cu o abținere art.3 a fost votat de către Parlamentul României.

Art.3. Dacă colegii care au făcut amendamente și nu au fost acceptate doresc să susțină amendamentele la art.3?

Voci din sală:

Nu, nu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înțeleg că nu se susțin aceste amendamente. În aceste condiții supun votului dumneavoastră, repet încă o dată, ca să nu avem comentarii.

Deci, la art.3 nu se susțin amendamentele. Supunem votului dumneavoastră art.3 cu alin.1, 2, 3, 4. Dacă sunt totuși alte observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Art.3 a fost votat de către Parlament.

Art.4. Dacă sunt observații la art.4 cu cele 6 amendamente? Nu sunt observații. Deci, nu se mai susțin amendamentele. Supun votului dumneavoastră art.4, în formularea dată de inițiator, cu alin.1, 2, 3, 4, 5 și 6.

Cine este pentru? Mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, art.4 a fost adoptat.

Art.5 – dacă sunt observații sau dacă sunt de ridicat amendamente? Înțeleg că nu sunt.

Art.5 cu cele 4 amendamente nu are observații. Supun votului dumneavoastră art.5.

Cine este pentru? Mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate art.5 a fost adoptat.

Art.6, dacă sunt observații? Nu sunt amendamente. Supun votului dumneavoastră art.6 cu toate cele 11 alineate.

Cine este pentru? Mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri?

Deci, cu 1 vot împotrivă, art.6 a fost adoptat de către Parlament.

Art.7.

Dacă sunt observații sau amendamente de făcut?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.7, cu cele 4 alineate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

În unanimitate, art.7 a fost adoptat.

Art.8.

Vă rog. Vă ascultăm, doamnă deputat.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Pentru art.8 am propus un amendament care nu a fost acceptat de comisiile de specialitate și care se referă la micșorarea cuantumului cotelor de contribuții de asigurări sociale, pentru că se constată că apasă o mare povară asupra cheltuielilor instituțiilor comerciale sau de altă natură cu privire la costul forței de muncă.

Am propus ca, în loc de cotele menționate în bugetul de stat, să figureze 30% pentru condiții normale de muncă, 35% pentru condiții deosebite de muncă, 40% pentru condiții speciale de muncă.

Sunt foarte sigură că micșorarea cheltuielilor cu forța de muncă va duce în final la creșterea locurilor de muncă prin impulsionarea investițiilor, precum și la o mai bună colectare a cotelor de CAS. Totodată, și povara care apasă, conform noii Legi a pensiilor, pe salariile celor care-și vând forța de muncă, va fi mai mică. Eu cred că acest lucru îl dorim cu toții, inclusiv în Programul de guvernare se prevede o micșorare a poverii fiscale.

Eu am să vă rog, doamnelor și domnilor colegi, să acceptați acest amendament care va avea efecte benefice atât la colectarea CAS-urilor, cât și la crearea de noi investiții și locuri de muncă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumim doamnei deputat Paula Ivănescu.

Dacă mai dorește cineva?

Doamna senator Norica Nicolai. Aveți cuvântul.

Doamna Norica Nicolai:

Grupul parlamentar liberal vă propune la acest articol o diminuare a cotelor de contribuții la 25% pentru condiții normale de muncă, 30% pentru condiții deosebite și 35% pentru condiții speciale de muncă.

În plus, față de argumentele colegei mele, vă pot aduce încă câteva. Acest amendament este în acord cu Programul de guvernare, prin care s-a susținut că va scade fiscalitatea pentru toate societățile, dar în special pentru promovarea politicii de încurajare a i.m.m.-urilor.

Din experiența noastră, marii plătitori nu sunt și buni contribuabili și, în aceste condiții, cotele de CAS vă vor permite să aveți o execuție bugetară impecabilă și vor aduce cu certitudine bani la buget.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, doamnă senator Norica Nicolai.

Doamna senator Simona Marinescu.

Aveți cuvântul.

Doamna Simona Marinescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Am formulat un amendament care a fost respins de comisiile pentru buget-finanțe. Era vorba de un alineat nou la art.8, care să permită persoanelor juridice care plătesc aceste CAS-uri mari la timp, să plătească o sumă diminuată cu 7 procente. Repet: suma datorată, în situația în care angajatorii plătesc la scadență, sau nu mai târziu de 3 zile de la această dată, să scadă cu 7 procente.

Am convingerea că veți vota acest amendament, pentru că eu știu că în sală, printre noi sunt mulți angajatori, sunt oameni importanți în economie care au oferit locuri de muncă. Este extraordinar de important pentru reinstaurarea disciplinei financiare să acceptați această facilitate pentru bunii - platnici. Răii-plătitori n-au pățit nimic în țara asta. Executarea silită n-a dus niciodată la rezultate foarte bune, în timp ce cei care plătesc la timp, care respectă prevederile legale, n-au primit nici un sprijin, decât în anii 1999 și 2000.

Vă rog să acceptați acest amendament, care n-ar fi decât o continuare a bunei obișnuințe a acestora.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Deci, s-au susținut cele trei amendamente.

Aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pe lângă cele care s-au adus ca argumente, aș vrea să adaug și argument de politică fiscală. Toată lumea știe că agenții economici în general sunt sugrumați de povara fiscalității și, din această cauză, au și un comportament fiscal deseori interpretabil prin faptul că nu-și plătesc la timp datoriile în ceea ce privește asigurările sociale.

Știm foarte bine că Ministerul Muncii a făcut în decursul anilor eforturi foarte mari să-și recupereze creanțele pe care le au la agenții economici în acest domeniu.

Dacă dumneavoastră, prin politica pe care o promovați, pe care o susțineți, pe care o afirmați că în acest an se creează locuri suplimentare de muncă, credem noi că în acest fel și pe această bază se pot diminua cotele de contribuții la asigurări sociale și dacă coroborăm toate aceste aspecte și cu faptul că angjatorii vor fi obligați să majoreze salariile de bază ale salariaților conform Legii pensiilor, cred că putem să susținem cote mai mici de CAS în anul 2001, care ar avea cel puțin două rezultate favorabile pentru buget.

În primul rând s-ar încasa sumele în ritm consecvent la timp, s-ar încasa aceste sume, ceea ce ar fi benefic pentru bugetul de stat, iar, în același timp, am declanșa începerea creșterii economice, din nou cu efect asupra colectării mai bune la bugetul de stat.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Buzatu Dumitru.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am solicitat cuvântul pentru a vă cere, încă de la început, să nu votați amendamentele propuse de colegii noștri, de colegele noastre, pentru că există cel puțin câteva rațiuni extrem de solide pentru respingerea acestor amendamente.

În primul rând, aș vrea să menționez aici dificultățile de raționament pe care autorii le induc cu aceste amendamente în dezbaterea noastră.

Deci, pe de o parte s-a clamat în dezbaterea generală, s-a protestat împotriva faptului că nu se fac mai repede recorelările pensiilor, că nu vor fi suficiente sumele colectate nici pentru plata indexărilor propuse, iar, pe de altă parte, se solicită acum diminuarea cotelor de contribuție.

Eu nu am putut să mă consult cu domnul ministru în ceea ce privește aceste lucruri, dar știu că logica este o știință care descrie regulile generale ale gândirii umane, nu numai ale reprezentanților Partidului Democrat, sau ale reprezentanților Partidului Liberal.

Ori dorim ca aceste lucruri să se înfăptuiască, adică aceste indexări să fie acordate, pensiile să fie plătite și măsurile acestea de menținere cât de cât a puterii de cumpărare a pensiilor să fie…

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, am o rugăminte. Am votat cu toții să ne încadrăm în trei minute și am rugăminte ca și la colegii mei să nu depășim aceste trei minute.

Domnul Dumitru Buzatu:

Sper că, dacă-mi veți acorda și timpul intervenției dumneavoastră, mă voi încadra în cele trei minute, domnule președinte.

Raționamentele acestea nu pot să fie argumente de susținere a unor propuneri, întrucât ele au un caracter absolut contradictoriu. Deci rog, cel puțin reprezentanții partidelor din opoziție care s-au pronunțat aici, să facă o mică consfătuire înainte de a susține aceste amendamente, pentru a ști și noi de fapt ce susțin.

Pentru rațiunile acestea și pentru multe alte rațiuni pe care le cunoașteți, stimați colegi, eu vă solicit să dați un vot de respingere acestor amendamente.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt luări de cuvânt?

Vă rog. Aveți trei minute maximum.

Domnul Mihai Baciu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul și chiar dragostea pe care o port colegului, vechiului meu prieten care a vorbit mai înainte, mă simt obligat, în spiritul logicii pe care a invocat-o, să spun că n-am înțeles mai nimic din ce a spus, n-am înțeles mai nimic. Am înțeles un singur lucru: că a făcut eforturi, aproape eroice, să susțină…

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Totuși, a vorbit în limba română!

Domnul Mihai Baciu:

…aproape eroice eforturi să susține textul inițial, dar împotriva a ceea ce invocat, împotriva logicii. Pentru că nu mai există numai logica aceasta de care vorbește domnia sa, ci există și o forță mai puternică. Este vorba de psihologia colectivă, domnule deputat. Iar psihologia colectivă ne învață că, la noi, în România, deseori mai bun rezultat dă zăhărelul decât biciul. Sper că am fost bine înțeles.

Dacă lăsăm această facilitate pe care o propune amendamentul, eu sunt convins că se vor strânge la bugetul asigurărilor sociale de stat mult mai mulți bani decât dacă mergem cu șurubul strâns așa cum propune inițiatorul.

De aceea, sunt întru totul de acord cu amendamentul propus și sunt gata să jur că vom avea încă o dată bani strânși la buget, dacă acordăm această facilitate.

Așa că vă rog să votați acest amendament care, de altminteri, este în spiritul Legii nr.19/2000.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc domnului deputat Baciu Mihai.

Înțeleg că mai sunt luări de cuvânt.

Poftiți, stimate coleg.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Stimați parlamentari,

Aceste cote propuse de Guvernul României eu cred că sunt aberante. De ce sunt aberante? Pentru că nu ne consultăm cu cei care le creează.

Deci, aceste valori de până la 45% pentru condiții speciale de muncă, până la 40% condiții deosebite de muncă, care sunt condiții în special pentru metalurgie și pentru industria mineritului, să șitiți că nu știm să facem o corelare cu situația reală din teren, stimați colegi.

Pentru că aceste valori imense care ar trebui să ajungă la fondul statului, dacă economia noastră ar fi o economie care ar funcționa în condiții foarte bune, acesta ar reveni într-adevăr în bugetul statului.

Eu vă spun că există o ruptură foarte puternică între ceea ce se scrie și ceea ce există. Cunosc foarte bine situația din metalurgie, din toată metalurgia românească.

Să știți că nu s-au decontat aceste CAS-uri de ani de zile la anumite întreprinderi, pentru că n-au de unde. Ia, puneți-vă în situația când aceste CAS-uri ajung la aproape jumătate din salariul unui om. Sunt valori imense. Deci, ei nu pot să-și plătească gazele naturale, curentul, dar aceste CAS-uri, care sunt de valori foarte mari. Și pentru revitalizarea, într-adevăr a întreprinderilor mici și mijlocii vă propun să avem o privire ponderată asupra acestora, pentru dezvoltarea lor. Într-adevăr, să le acordăm credit odată pentru totdeauna. Să nu mai spunem declarativ că ajutăm întreprinderile mici și mijlocii. Nu pot fi ajutate nici întreprinderile mari, abordând asemenea cifre... În afară de faptul că nu există productivitate, nu există mărfuri vandabile. Deci, există o primiscuitate generală în ceea ce privește acordarea salariilor. Eu consider că sunt aberante la ora aceasta, pentru că, dacă, într-adevăr, venim și facem o declarație politică aici, trebuie s-o facem în consonanță cu ceea ce există în mod real în întreprinderile noastre.

Vă spun în mod cert că în metalurgie aceste valori, pentru că ajung la 40-45% și în minerit, nu pot fi decontate către stat și atunci ne vom baza numai pe cifre. Deci, în acest sens, eu admit faptul că a fost propus de la acest microfon ca maximum să fie 35%, pentru că numai astfel vom avea niște creșteri reale și niște venituri normale la bugetul de stat.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc, stimate coleg.

Să sperăm că în acești patru ani vom reface raportul de trei salariați la un pensionar și atunci să fiți sigur că vom avea niște cote excepționale ale CAS-ului.

Are cuvântul doamna deputat Dobrescu și vă propun să ne oprim aici.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu o contribuție medie de 37,5, așa cum a fost fundamentat bugetul, acest buget este deficitar.

Dacă ne gândim la alt fel de contribuții, înseamnă că cerem mai mult de la bugetul de stat. Deci, 3,7% deficit al bugetului consolidat rămâne o poveste frumoasă.

Al doilea lucru: eu nu cred în momentul de față că în România facilitățile fiscale pot fi în toate domeniile benefice. Și aici, povestea cu zăhărelul și ciocănelul a distinsului coleg Baciu aș putea să v-o exemplific prin faptul că, anul trecut, circa 400 de miliarde se corectau la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru pensia agricultorilor de la toți agenții economici care prelucrau, comercializau, produceau produse agricole. Acest fond special a fost desființat la 1 iulie anul trecut, dar, dacă dumneavoastră credeți că, ușurându-li-se povara, noi am mâncat, să spunem, pâine mai ieftină, vă înșelați. Nimic, nici unul din prețurile produselor agricole nu a scăzut pe piață. Cu alte cuvinte, toate aceste facilități s-au transformat în altceva – în beneficii, în investiții, în orice altceva, dar nu în preț scăzut.

Mai mult, această facilitate pe care a adus-o legea din 1999, teoretic, este bună, dar noi nu am cuantificat, că nu avem cum să cuantificăm cine a plătit mai bine și cine nu, întrucât datoriile la bugetul asigurărilor sunt atât de mari, încât este numai o prezumție că cei care au fost ajutați prin această favorizare au plătit mai bine.

Și, mai mult, Legea pensiilor spune că, an de an, contribuțiile sunt fixate prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, dar nu face vorbire de nici o facilitate funcție de momentul în care se plătește contribuția.

Cu alte cuvinte, dacă dorim facilități, atunci ele trebuie introduse in Legea sistemului public de pensii.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Insistați, domnule deputat? Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul deputat Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

N-aș fi vrut să intervin în dezbaterea bugetului asigurărilor sociale de stat, considerând că Guvernul, la mai puțin de patru luni de la preluarea puterii, nu putea veni cu soluții miraculoase, însă, pozițiile și amendamentele prezentate aici de două distinse doamne care au fost până acum câteva luni secretari de stat și promotorii unor măsuri profund contradictorii celor promovate astăzi, nu pot și nu cred că au credibilitatea de a mai veni și a mai susține amendamente în fața Camerei Deputaților.

Doresc să vă amintesc și să reamintesc distinselor colege, doamnei Norica Nicolai și doamnei Simona Marinescu, că erau membre ale Guvernului în 1999, într-un moment în care raportul salariați/pensionari era mult mai favorabil salariaților decât în momentul de față și atunci Guvernul din care făceau parte a majorat cota CAS pentru condiții normale de la 28 la 35%. Or, astăzi, în condițiile în care, datorită politicii falimentare a fostului Guvern, a creșterii șomajului, a deteriorării dramatice a raportului salariați/pensionari, vin și promovează asemenea măsuri demagogice.

Stimați colegi,

Vă rog și insist să susțineți propunerea formulată de Guvern, considerând absolut nefundamentate, nejustificate soluțiile propuse aici de colegele noastre. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte, vă rog să-mi dați cuvântul pentru un drept la replică.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vedeți de ce nu am vrut să vă dau cuvântul, domnule Iliescu?

Există o regulă parlamentară. Nu pronunțați nume, că dați dreptul la replică și … Asta-i viața!

Are cuvântul doamna senator Norica Nicolai. (Rumoare)

Doamna Norica Nicolai:

Sigur, de pe geam așa se vede, cum zice domnul deputat. Numai că vede greșit.

Niciodată, în calitatea mea de secretar de stat, și nu de membru al Guvernului, membri ai Guvernului din Ministerul Muncii sunt în partidul dumneavoastră, domnilor, acum, nu am propus aceste cote. Și poate că, dacă guvernul trecut a propus aceste cote, era pentru faptul că aveam 3,9 miliarde de dolari de plătit, lăsați moștenire de dumneavoastră. (Aplauze; rumoare)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vreau să intrăm pe dezbaterea pe articole. S-a greșit un pic. Dorea să spună că au rămas în rezerva valutară 3,9 miliarde. (Aplauze)

Stimați colegi,

Legat de cele trei amendamente propuse, vi le supun votului.

Dacă inițiatorul dorește să mai intervină?

Poftiți, domnule Sârbu. Vă rog, pentru un minut, sau două minute, să dați un răspuns la toate cele trei amendamente ridicate.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mai întâi vreau să fac o precizare care cred că este necesară. Nu este vorba de o creștere a contribuțiilor la fondurile de asigurări sociale, în comparație cu cea de anul trecut.

Ceea ce a fost până acum 5% contribuția pentru pensia suplimentară intră în contribuția totală; ceea ce era 30% devine 35, ceea ce era 35 devine 40 și așa mai departe.

Deci, din punct de vedere formal și pe fond, nu există nici un fel de diferență între contribuțiile de asigurări sociale de anul trecut și cele propuse anul acesta.

În ceea ce privește facilitățile, vreau să contrazic ceea ce s-a spus aici în legătură cu marea bunăstare pe care au adus-o aceste facilități din punct de vedere al fondului de asigurări sociale. Anul trecut, acest buget, chiar în perioada în care a funcționat acea ordonanță despre care s-a vorbit aici, deficitul bugetului asigurărilor sociale a fost de 4 mii de miliarde. Iar problema cu adevărat, de fond în legătură cu aceste cote de contribuții, rezidă în faptul că în acest moment, în România, așa cum după cum știți, avem 6 milioane și aproape 300 de mii de pensionari și, din păcate, numai 4 milioane și 200 de mii de salariați.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Trecem la vot.

Amendamentul propus, susținut de doamna deputat Paula Ivănescu, doamna deputat din partea PNL-ului, de la poz.4 – respins, bineînțeles, de Guvern și de Comisiile de buget-finanțe.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 29 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Cine este împotrivă? Marea majoritate.

Vă mulțumesc foarte mult.

Amendamentul a fost respins.

Amendamentul de la poz.5 - tot al PNL-ului, de asemenea respins de către Comisiile de buget-finanțe și reprezentantul Guvernului.

Cine este pentru? La poz.5 - amendamentul PD-ului. 18 voturi pentru.

Abțineri? O abținere.

Împotrivă?

Vă mulțumesc foarte mult.

Cu largă majoritate, a fost respins și acest amendament.

Amendamentul susținut de doamna senator Simona Marinescu - de asemenea respins.

Cine este pentru? 31 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Împotrivă?

Cu mare majoritate a fost respins și acest amendament.

Supun votului dumneavoastră art.8, în formularea inițială prezentată de Guvern.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Rog colegii din partea dreaptă să înțelegeți că numărăm dacă ridicați mâna, nu de la sine înțeles. O serie de colegi sunt surprinși că de ce sunt așa de puțini. 31 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Vă mulțumesc foarte mult.

Art.8 a fost aprobat.

Art.9.

Nu sunt amendamente.

Observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Vă amintesc că la art.9 nu sunt amendamente, stimați colegi. Dar, e dreptul dumneavoastră să votați cum doriți. Deci, 31 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Articolul nu a fost aprobat.

Aveți cuvântul, doamna Muscă!

Eram în timpul votului, nu trebuie să vă supărați pe mine.

Vă rog, aveți cuvântul.

Eram în timpul votului și n-am avut ce să fac. Vă rog, dacă vreți să interveniți pe procedură.

Doamna Monica Octavia Muscă:

V-am rugat doar atât: să numărați corect! Și nu mă refer la dumneavoastră, domnule președinte, ci la secretari, da? Vă rog foarte mult, numărați corect! Indiferent că este vorba de 30, de 33. Important este să fim corecți. Ca principiu. (Aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am o rugăminte.

Colegul dumneavoastră, secretar, este aici, lângă mine. Deci, observați că aveți un secretar și să știți că număr și eu alături de ei. S-ar putea să greșim un vot, două la numărare, dar nu sunt alte probleme.

La art.10.

Nu sunt amendamente.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abțineri? 14 abțineri.

Deci, art.10 a fost aprobat.

Art.11.

Dacă sunt observații? Amendamente?

Doamna deputat Paula Ivănescu are cuvântul.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Pentru art.11 avem un amendament care se referă la valoarea punctului de pensie și, conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, acesta este de 38,5% din salariul mediu brut pe economie, iar conform prevederilor actuale ale legii, sau, mă rog, la vremea respectivă, putea să fie de maximum 45%.

Dacă avem în vedere că valoarea unei pensii poate să fie de acum încolo de maximum 3 puncte, iar majoritatea pensiilor se vor situa, conform noului sistem de calcul, în jurul unui punct, cred că această valoare a punctului de pensie trebuie să fie, după părerea mea, ar fi trebuit să fie mai mare de 45%, dar la vremea respectivă acesta era maximum prevăzut de lege.

Cred că este de suportat din acest buget al asigurărilor, mai ales după previziunile optimiste ale Guvernului, că pensionarii din anul acesta vor fi foarte puțini și cred că valoarea punctului de pensie poate să fie 45%.

Vă rog, doamnelor și domnilor colegi, să înțelegeți că o pensie va putea fi în jurul unui punct de pensie - 1 milion 600 de mii de lei după prevederile legii.

Dați-le șansa oamenilor, cel puțin celor care ies anul acesta, să ducă o viață mai aproape de pragul de subzistență decât până acum.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, doamna Paula Ivănescu.

Dacă mai sunt intervenții la acest punct?

Doamna senator Norica Neculai, vă rog, aveți cuvântul.

Doamna Norica Neculai:

În plus față de argumentele colegei mele, doresc să vă reamintesc, domnilor colegi, că această valoare din Legea nr.19 a fost la propunerea dumneavoastră, a unui distins senator PDSR, care a considerat la acel moment, pe bună dreptate, că o valoare de 45% a punctului de pensie poate fi o valoare echitabilă. Mai mult, ați argumentat că am modifica în acest context Legea pensiilor, lege organică și am încălca prevederile constituționale. Sunteți departe de adevăr, pentru că și după ultimile modificări această valoare a punctului poate merge până la 50%.

Noi vă propunem în cadrul legii o valoare pe care o considerăm echitabilă și care poate reprezenta, în raport de modul de calculare, o pensie rezonabilă. Dumneavoastră sunteți cei care ați propus această valoare, dumneavoastră sunteți cei care ați propus principii de echitate pentru pensionari și vă rugăm astăzi să le respectați.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Dacă mai sunt luări de cuvânt? Înțeleg că nu mai sunt.

Stimați colegi,

Este vorba despre amendamentul de la pct.8, să dăm cuvântul și domnului ministru Sârbu Marian pentru a da răspuns.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Firește că noi am putea să prevedem în proiectul acesta de buget și chiar să aprobăm o valoare de până la 50%, așa cum am modificat prin ordonanță de urgență Legea nr.19/2000.

Din păcate, valoarea acestui punct de pensie, valoarea acestui coeficient este în strictă dependență de sursele pe care bugetul de asigurări sociale le are la dispoziție. Vreau să vă spun cu toată responsabilitatea că orice modificare în acest coeficient, prin Legea bugetului de asigurări sociale, poate să pună în pericol plata pensiilor pentru cei 6.300.000 de pensionari, la această valoare a punctului de pensie prevăzută în bugetul de asigurări sociale de 1.600.000 de lei.

Ca atare, vă rog să votați punctul de pensie la valoarea care a fost propusă în proiectul de buget.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Mai dorește să se ia cuvântul? Nu.

Supun la vot amendamentul de la pct.8, cred eu clarificat de domnul ministru Sârbu, deci pe această motivație a fost respins.

Cine este pentru acest amendament, susținut de doamna deputat Paula Ivănescu? 33 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Marea majoritate. Vă mulțumesc, stimați colegi. A căzut amendamentul.

Supun votului dumneavoastră art.11, în redactarea inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 33 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Art.11 a fost aprobat de către Parlament.

Art.12, vă rog frumos, la alin.1 nu aveți amendament. La art.12 doriți o completare, da? Vă rog să o faceți, că după aceea votăm articolul.

Domnul deputat Eugen Nicolaescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă reamintesc că ieri, până la urmă, s-a acceptat ca atunci când există posibilitatea ca o lege care există să nu se respecte - și dumneavoastră ați acceptat - să trecem în Legea bugetului ca acea lege să se respecte. Exact acest lucru vi-l propunem prin acest amendament ca prevederile art.13 din Legea nr.19/2000 să se respecte.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult, stimați colegi, este un amendament pe care colegul nostru l-a susținut. Sigur că trebuie să ai excedent la buget să faci ceva. Are cuvântul domnul ministru Sârbu. Dacă nu ai excedent nu poți să faci rezerve. Bineînțeles.

Vă rog frumos, domnule.

Domnul Marian Sârbu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să vă spun că fondurile de rezervă, practic, la orice fonduri de acest tip, sunt specifice în situațiile în care există excedent bugetar și nu deficit bugetar. În condițiile în care avem nevoie anul acesta de 1500 de miliarde de la bugetul de stat, este foarte clar că acest fond de rezervă nu poate fi constituit în acest an.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și mai există o regulă, scuzați-mă că intervin, pe parcurs, dacă apar probleme, știți că legea obligă bugetul de stat să intervină cu sume suplimentare pe rezerva bugetului de stat.

Vă mulțumesc.

Deci ați auzit și explicația împotriva amendamentului de la pct.9 de la art.12 la care Guvernul propune respingerea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Vă rog să ridicați mâna.

32 de voturi pentru.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? Marea majoritate. Amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art.12 în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 6 abțineri. Art.12 a fost aprobat de Parlament.

Art.13. Dacă sunt amendamente de susținut. Înțeleg că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.13 în formularea inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 9 abțineri.

Art.13 a fost adoptat.

Se propune introducerea unui articol nou - art.131 - propunerea aparține raportului de fond, celor două comisii de buget finanțe.

Dacă aveți observații la acest amendament? Nu aveți observații.

Supun votului dumneavoastră acest art.13. Sigur, se renumerotează după aceea articolele.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

Art.131 a fost aprobat.

Art.14 nu prezintă amendamente. Sunt observații? Nu sunt.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 8 abțineri.

Art.14 a fost aprobat.

Art.15, dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Dacă dumneavoastră ridicați mâna așa în cascadă la fiecare 10 secunde, e foarte greu de numărat... Sunt mai multe. 15 abțineri.

Art.15 a fost aprobat cu cele două alineate.

Art.16, dacă sunt observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Eu nu prea înțeleg votul dumneavoastră. Este un articol care face numai o trimitere la anexe. Numai o trimitere la anexe, stimați colegi. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Trecem la anexe. La Anexa nr.1 dacă sunt amendamente? Nu sunt. Observații? Nu sunt.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Anexa 1 a fost aprobată.

Trecem la Anexa nr.2. Dacă sunt amendamente de făcut?

Domnul deputat Eugen Nicolaescu?

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La Anexa nr.2 lit b) la poz. "Cheltuieli de capital – investiții ale instituțiilor publice" – Capitolul 73.04, unde Guvernul propune 522 de miliarde de lei, noi propunem la suma de 250 de miliarde de lei inclusiv 62 miliarde lei credite externe. Argumentația noastră este aceeași ca și la cheltuielile de investiții aferente investițiilor cuprinse în bugetul de stat, în sensul că apreciem că o mare parte din aceste cheltuieli sunt nejustificate, că se alocă sume pentru risipă și ca atare, sumele care se fac economie să fie destinate capitolelor care suferă, care sunt deficitare.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt luări de cuvânt? Înțeleg că nu mai sunt.

Dau cuvântul domnului ministru Sârbu Marian pentru a da răspunsul cuvenit.

Domnul Marian Sârbu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu suntem de acord cu propunerea Grupului parlamentar al PNL, întrucât vreau să vă spun și ați văzut cu siguranță din presă, situația în care se află direcțiile de muncă, oficiile de pensii și, în general, tot ceea ce înseamnă serviciile descentralizate care țin de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. Vreau să vă spun că apreciem dorința de austeritate pe care grupul parlamentar o propune, am și fost austeri, vreau să vă spun că cel puțin pentru Casa de pensii și asigurări sociale cheltuielile pentru organizare și funcționare sunt sub 1%, deși legea permitea chiar să mergem până la 5%, am făcut toate aceste eforturi, dar vă rog să aprobați aceste sume minime pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale celor care urmează să facă, mă rog, să aplice legile care sunt în vigoare, mai ales această Lege a pensiilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Ați auzit răspunsul. Suntem la pct.10, Anexa nr.2, lit.b) Capitolul 73.04, respins și de comisiile de buget și cu argumentația respectivă primită din partea domnului ministru Sârbu.

Supun totuși la vot.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să numărați. 27 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Marea majoritate. Amendamentul a fost respins.

Dacă mai sunt alte observații. Înțeleg că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Anexa nr.2 a fost adoptată fără voturi împotrivă și cu 25 de abțineri.

Supun votului dumneavoastră lista sinteză a cheltuielilor de investiție. Nu s-au făcut amendamente. Dacă sunt totuși observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 12 abțineri.

Stimați colegi,

Trecem la următoarea anexă, Anexa nr.3. Dacă sunt amendamente, observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Vă rog să numărați. Anexa nr.3 a fost aprobată, fără voturi împotrivă, cu 25 de abțineri. Vă mulțumesc.

Trecem la Anexa nr.4. Nu sunt amendamente. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 16 abțineri. Anexa nr.4 a fost aprobată.

Stimați colegi, am parcurs și proiectul de Lege privind bugetul de asigurări sociale de stat pe anul 2001.

Înainte de a continua lucrările noastre vreau să stabiliți acum procedura de vot. Conform Regulamentului, vom supune procedura de vot, bineînțeles, aprobării dumneavoastră. Personal, eu vă propun votul deschis prin ridicarea mâinii.

Dacă există o altă propunere? Înțeleg că nu există.

Supun votului dumneavoastră ca procedura de vot să fie vot deschis cu ridicarea mâinii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vom trece, bineînțeles, la ultima fază care înseamnă vot final la Legea bugetului de stat și la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 20 ianuarie 2020, 16:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro