Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 26, 2000
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2000 > 26-06-2000 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 26, 2000

6. Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru armonizarea unor dispoziții din Codul penal și Codul de procedură penală cu rezoluția 1123 (1997) a Consiliului Europei.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

................................................

Conform votului dumneavoastră de astăzi, primul proiect care intră în discuția noastră este proiectul de Lege pentru armonizarea unor dispoziții din Codul penal și Codul de procedură penală cu Rezoluția nr.1123 din 1997 a Consiliului Europei.

Avem inițiator? Avem.

Avem comisia de specialitate? Ni se răspunde de către domnul președinte Popescu, pe care-l salut cu această ocazie. Sigur că da, deci avem.

Inițiatorul, vă rog să susțineți proiectul de lege.

Domnul Gheorghe Mocuța:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Prezentul proiect de Lege pentru armonizarea unor dispoziții din Codul penal și Codul de procedură penală cu Rezoluția nr.1123 din 1997 a Consiliului Europei cuprinde texte care reglementează un domeniu special și au ca scop corelarea legislației penale române cu legislația Uniunii Europene, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și rezoluțiile Consiliului Europei.

Pentru noile prevederi se urmărește asigurarea unei protecții reale a demnității cetățenilor, a vieții intime a persoanei, precum și adaptarea tuturor normelor penale la realitățile societății românești.

Noile modificări și completări ale Codului penal în domeniul ocrotirii persoanei au drept scop apărarea, în condiții egale, a onoarei și reputației persoanelor care nu îndeplinesc funcții în societate cu ale celor care îndeplinesc funcții publice sau activități importante în stat.

Prin aceste modificări se urmărește totodată ca minorii sub 14 ani și persoanele aflate în imposibilitate de a se apăra să nu devină victime ale faptelor de violență și ale relațiilor sexuale, iar persoanele adulte să fie apărate de astfel de acte, dacă sunt exercitate asupra lor prin constrângere.

Pentru a realiza aceste obiective, este necesară modificarea și completarea acelor dispoziții din Codul penal care în prezent reglementează în condiții nesatisfăcătoare situațiile arătate mai sus.

Astfel, potrivit proiectului, dispozițiile art.200 din Codul penal, care reglementează relațiile sexuale între persoane de același sex, vor fi abrogate, rămânând incriminate, ca și în cazul raportului sexual între persoane de sex opus, faptele săvârșite prin constrângere, sau dacă victima este un copil sub 14 ani, ori o persoană se află în imposibilitate de a se apăra, sau de a-și exprima voința.

Pentru a se asigura același tratament juridic faptelor incriminate prin dispozițiile art.197, care reglementează raportul sexual cu o persoană de sex feminin, și art.200, s-a instituit o reglementare unitară, toate aceste fapte urmând să fie sancționate cu aceleași pedepse, dacă au fost săvârșite prin constrângerea persoanei vătămate.

Printr-o reglementare nouă a fost incriminată fapta de hărțuire sexuală.

În concepția proiectului, există infracțiune de hărțuire sexuală atunci când, prin amenințare sau constrângere, o persoană care abuzează de autoritatea sau de influența pe care i-o conferă funcția îndeplinită, exercită acte de hărțuire asupra altei persoane, în scopul de a obține favoruri de natură sexuală.

Infracțiunea de insultă urmează să fie sancționată numai cu amendă, iar infracțiunea de calomnie, cu pedeapsa închisorii de la 2 luni la 1 an, sau amendă.

Art.238, privitor la ofensa adusă autorității, va fi abrogat, iar infracțiunea de ultraj va avea un conținut nou, în sensul că va exista o asemenea infracțiune numai în cazul în care asupra persoanei care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat s-au exercitat acte de violență, ori s-a produs o vătămare corporală.

În celelalte cazuri, și anume faptele de insultă, calomnie și amenințare, săvârșite asupra unei persoane cu atribuții în domeniul autorității de stat, vor intra sub incidența dispozițiilor de drept comun, aplicabile tuturor făptuitorilor.

Prin adoptarea acestei inițiative legislative, se realizează încă un obiectiv important. Astfel, odată cu modificarea, completarea sau abrogarea, după caz, a art.200, 205, 206, 238 și 239 din Codul penal, considerate inacceptabile prin Rezoluția nr.1123 din 1997 a Consiliului Europei, se înlătură acele insuficiențe de ordin legislativ care, în prezent, fac posibile unele restrângeri ale libertății presei și, în particular, o restrângere a dreptului persoanei la viața sexuală.

Proiectul se referă și la unele dispoziții procedurale referitoare la urmărirea și judecarea infracțiunilor de insultă și calomnie care, de asemenea, urmează să fie modificate.

Dacă aceste infracțiuni sunt săvârșite prin presă sau orice alte mijloace de comunicare în masă, potrivit noilor dispoziții, persoana vătămată se va adresa cu plângere prealabilă organului de cercetare penală, sau procurorului, și nu direct instanței de judecată.

Prin noile dispoziții se reglementează o procedură nouă, în sensul că plângerile făcute împotriva ziariștilor și a altor persoane învinuite că au săvârșit infracțiuni de insultă sau calomnie prin presă, sau prin alte mijloace de comunicare în masă, vor fi cercetate în prealabil de către organele de cercetare ale poliției, sau de către procuror. Această situație este de natură a ajuta la aflarea adevărului și la curmarea abuzurilor din partea celor care doresc să se adreseze direct instanței de judecată fără motive întemeiate.

Alte dispoziții din Codul de procedură penală au fost modificate în scopul corelării lor, urmare abrogării art.238 și a modificării art.239 din Codul penal.

Proiectul conține și dispoziții tranzitorii necesare soluționării cauzelor în curs de urmărire penală sau de judecată, precum și dispoziții impuse de nevoia încadrării pe viitor în noile texte a faptelor privitoare la ofensa adusă autorității și ultraj, precum și a faptelor referitoare la viața sexuală.

Față de cele arătate mai sus, dacă sunteți de acord, vă rugăm să aprobați proiectul de lege menționat.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Comisia? Domnul președinte.

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Comisia susține raportul în întregime.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte, conform Regulamentului Camerei, după ce ...

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vrem să câștigăm timp ...

Comisia a examinat raportul. Au fost foarte multe discuții, foarte multe propuneri, foarte multe variante. Variantele la care s-a ajuns sunt cele mai bune.

În acest context, noi vă rugăm respectuos să fiți de acord cu aceste texte, le vom discuta pe fiecare pe rând.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul dezbaterilor generale, din partea grupurilor parlamentare, vă rog înscrieri la cuvânt.

Grupul parlamentar al PD, domnul deputat Cristian Rădulescu.

Domnule deputat, aveți microfonul.

Domnul Cristian Rădulescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ceea ce se propune astăzi să fie aprobat este un lucru care de mult timp era necesar. opera făcută de Senat trebuie desăvârșită de către noi acum. Sunt lucruri care ne vor face să fim aliniați din multe puncte de vedere cu prevederile europene. Este vorba de o nouă reglementare a tulburării de posesie, de asemenea, definiția legitimei apărări, care este foarte necesară într-un stat de drept în care proprietatea trebuie să fie nu numai apărată, dar și garantată. Este vorba de definirea corectă și a infracțiunilor legate de viața sexuală, respectiv, mai concret, de infracțiuni asupra minorilor, de orice fel ar fi ele, lucruri cu care societatea romînească, din păcate, se confruntă din ce în ce mai des și mai grav în ultima vreme.

În opinia noastră ar fi fost necesare, bineînțeles, niște prevederi mai drastice, dar, deocamdată, pentru aliniere la normele europene subscriem întru totul acestei alinieri și, în forma pe care și comisia a acceptat-o, vă rugăm să acceptați și dumneavoastră proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNȚCD, domnule președinte Popescu, aveți microfonul.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Foarte pe scurt, grupul nostru parlamentar își însușește acest proiect și îl susține cu unele precizări pe care le-am făcut, și anume că atunci cînd este vorba de tratamentul homosexualilor, noi lăsăm în continuare ca fapta să fie pedepsită, atunci când ea provoacă scandal public. Vă rog să rețineți asta! Ea se întâmplă și este, dacă vreți, dezincriminată în marea intimitate, acolo unde și proba e greu de făcut, dar am concedat la această soluție care se impune datorită evenimentelor pe care le trăim, condiționat de adoptarea în viitor a unei reglementări care să pună în legalitate casele de toleranță ca o replică la această infracțiune, pentru că raportul sexual între bărbați și femei este normal și în anumite condiții de care am vorbit el chiar este util societății. Adică trebuie să dăm la o parte o anumită doză de ipocrizie și deși nu ne place fenomenul, e mai bine să-l controlăm decât să-l lăsăm să prolifereze de capul lui.

Se urmărește prin acest proiect o mai bună apărare a persoanei și a proprietății persoanei, atunci când este supusă unei violări, a unui atac, în general, când e atacată persoana la ea acasă. Acasă înțelegându-se atât în interiorul apartamentului, cât și în interiorul curții îngrădite, chiar dacă este vorba de un teren îngrădit care nu este accesoriu al unui apartament sau al unei case la curte. Iată, de pildă, cineva are un teren, o grădină mică de 200 de metri, undeva izolată, dar e îngrădită, ea se va bucura de o anumită protecție. De aceea, noi am regândit concepția cu privire la legitima apărare, astfel încât să nu se spună, domnule, vine și mă omoară în casa mea și nu mă pot apăra. De aceea, noi suntem de acord cu aceste soluții și vă rugăm să fiți și domniile voastre de acord cu ele.

În materie de presă, când e vorba de proba verității, am fost de acord cu ideea ca interesul general să fie prezumat, când e vorba de ziariști, dar asta este numai o prezumție iuri stantum care poate poate fi răsturnată prin proba contrară. Adică s-a căutat realizarea unui echilibru între imaginea la care are dreptul orice persoană și interesul public general care vine în contrapondere cu acea imagine.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului, nu am văzut alte intervenții. Dumneavoastră doriți să interveniți, domnule deputat la dezbateri generale?

Da, vă rog, mă iertați, nu am văzut în dreapta.

Domnul Liviu Bujor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la celebrul art.200 Cod penal, aș vrea să precizez faptul că noi, liberalii, proclamând libertatea individului ca bun suprem al vieții, i-am lăsat acestuia deplina libertate de a alege, și anume de a crede și a se mântui, sau de a nu crede și a nu se mântui.

De aceea, noi credem că sub nici o formă, prin abrogarea art.200 Cod penal, nu vom intra în coliziune cu Biserica Ortodoxă Română sau cu alte culte religioase recunoscute de către statul român. Psihiatrii, psihologii, sociologii ne spun că minoritatea homosexualilor este formată din oameni normali, cu o bună inserție socială, cu o capacitate de muncă medie sau peste medie și că așa au fost ei lăsați de către Dumnezeu să nu poată simți nici o pulsiune erotică pentru o persoană de sex opus. Noi suntem de acord să acordăm și să protejăm dreptul la intimitate față de această minoritate sexuală. Salutăm, de asemenea, dezincrimianrea insultei, noua reglementare a calomniei, precum și noua abordare a infracțiunilor de insultă și calomnie comise prin presă.

Vreau să subliniez, și vă atrag atenția asupra a două modificări extrem de importante, și anume la legitima apărare și la tulburarea de posesie. Grupul nostru parlamentar susține întărirea instituției de drept penal a legitimei apărări și chiar extinderea limitelor legitimei apărări în momentul în care în țara noastră deja s-a săvârșit un uriaș act translativ de proprietate din domeniul public către domeniul privat, ceea ce presupune o posibilitate reală de apărare a proprietății private.

În ceea ce privește tulburarea de posesie, satul românesc reclamă de mult timp liniștea de care are nevoie. Atâta timp cât noi vom corobora în instituția tulburării de posesie o normă juridică din Legea nr.18, a fondului funciar, cu norma juridică existentă în Codul penal va fi bine. Dacă vom efectua și modificarea de procedură penală, în sensul ca fiecare polițist, indiferent de postul în care își face el veacul, să se sesizeze asupra tulburării de posesie, să ancheteze, să administreze probele la dosar și să le înainteze Parchetului, vom reuși un lucru extrem de important, și anume vom determina instanțele de judecată să trateze cu maximă seriozitate tulburarea de posesie, lucru pe care eu îl consider nerealizat până acum.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mai sunt intervenții, vă rog, la dezbateri generale? Înțeleg că nu.

Intrăm la dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii? Comisia de specialitate propune un text pe care îl aveți în raport la nr.crt.1. Inițiatorul este de acord cu propunerea comisiei? Inițiatorul este de acord.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Titlul legii a fost adopat în unanimitate în forma propusă de comisie.

Nr.crt.2 din raport, art. I. Comisia ne propune un text nou, are cuvântul domnul secretar Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Textul inițial al proiectului de lege, și mă refer la titlul acestui proiect, la nota de fundamentare exprimată în expunerea de motive, se referea la armonizarea unor dispoziții din Codul penal și Codul de procedură penală cu Rezoluția 1123 din 1997 a Consiliului Europei. Citind expunerea de motive mă întreb și aici întreb și comisia și inițiatorul care sunt considerentele pentru care se propune să se modifice textele din art.44 alin.2 și se introduc și alin.4 și 5 cu privire la instituția legitimei apărări. Nu are nici un fel de legătură cu problemele de armonizare a legislației și nu cunosc care sunt considerentele pentru care comisia a făcut această modificare a proiectului la forma care a venit de la Guvern și care nu trata deloc problema instituției legitimei apărări.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Da, domnul deputat Dejeu.

Domnul Gavril Dejeu:

Mai întâi, ca o problemă de principiu, răspunzând întrebării domnului deputat Gaspar, trebuie să observe că în concepția aceasta a redactării art.44 din Codul penal se extinde în mod expres ideea legitimei apărări și la apărarea proprietății. Este adevărat că în textul inițial, alin.2 al art.44 se vorbește și despre alte drepturi și, într-adevăr, unul dintre drepturile importante este și proprietatea. S-a găsit însă necesar în condițiile economiei de piață și pentru protecția specială a proprietății, ca să se instituie o apărare specifică, inclusă în alin.4 și 5 pe care le vom discuta îndată la acest punct.

Prin urmare, ideea care stă la baza acestei reglementări propuse, a legitimei apărări, este ca ea să se raporteze nu numai la apărarea persoanelor, persoanei proprii sau a altora, mai apropiați celui atacat, ci și la protecția proprietății, ca de exemplu: intră cineva cu violență în casa ta prin efracție sau prin viclenie, ca să ne referim la locuința în care stai, se întâmplă că intră și în timp de noapte, această invazie intempestivă este socotită de către actuala reglementare ca o stare sau creînd o stare de legitimă apărare. Cu alte cuvinte, cel care se găsește în casă, proprietarul sau locatarul, să poată să răspundă în mod adecvat unui astfel de atac, unui astfel de pericol pe care îl creează situația pe care am arătat-o mai înainte. Acesta este, prin urmare, rostul textelor de care vorbeam. Este adevărat că nu este vorba despre o armonizare directă, este o armonizare indirectă, pentru că în măsura în care Consiliul Europei ne cere să luăm măsuri pentru respectarea dreptului de proprietate în toate formele lui, această respectare și apărare, dacă vreți, a dreptului de proprietate face parte din pachetul de armonizare.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnul secretar Gaspar are microfonul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Dejeu, ceea ce se ocrotește prin legea penală este dreptul de proprietate, nu proprietatea așa, ca atare. Or, instituția, cum este reglementată acum, ocrotește dreptul de proprietate când vorbește de drepturile celui atacat, ori interesul obștesc, așa că introducerea singurei sintagme pe care ați făcut-o dumneavoastră, proprietatea ca atare, nu-și justifică modificarea textului. Deci se regăsește în ideea altor drepturi și sigur că dreptul de prorietate intră și el în această categorie.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Da. Domnul președinte Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vedeți că se întâmplă, așa cum se întâmplă mereu, stabilim la comisie, suntem de acord și apoi vine cineva și spune: dar de ce? Domnul Gaspar dorește mereu explicații și noi le-am dat. Acum noi le concretizăm.
În această țară, acum, în acest context se constată mereu atacuri repetate la persoană. Și tot în aceată țară, în acest context, mai cu seamă în procesul acesta complicat în aplicarea Legii nr.18, se constată foarte multe tulburări de posesie. În timp ce în Elveția nu există astfel de cazuri, am luat un exemplu aiurea, la noi ele cresc și dinamica infracțiunilor arată acest lucru. De aceea, noi am înăsprit în general pedepsele la diferite infracțiuni, nu acum, și toată lumea a fost de acord cu asta, iar acum trebuie găsite soluții, aplicații particulare la aceste două cazuri. La bulgari, probabil că eu știu ce fenomene sunt mai deosebite. La noi, asta este specific acum, în această etapă, și tulburările acestea de posesie sunt provocate de terți care nu au nici un drept, sau de hoți, de tâlhari și legea nu răspunde la toate ipotezele și până la urmă cel care este atacat și violat în proprietatea sa tocmai acela este condamnat de mutle ori. Am avut astfel de cazuri.

În asta constă noutatea acestor texte, și anume că reglementează ipoteza clasică cea mai frecventă care atacă atât persoana, cât și proprietatea și dă posibilitatea astfel cetățeanului în cauză care este lovit să răspundă, să reacționeze, pentru că polițistul zice, dar ce să vin și eu să-mi dea și mie în cap? Și, deci în acest context, se impune cu necesitate adoptarea acestor texte, pentru că astfel cetățeanul, noaptea, să-și poată apăra singur proprietatea, fără să i se poată reproșa în pretoriul justiției că a depășit limitele legitimei apărări. Despre asta se discută.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule Leonăchescu, aveți cuvântul. Mi s-a părut, îmi cer scuze, că ați cerut cuvântul. Nu mai sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, adoptat de comisie, text nou. Îl găsim la nr.crt.2 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 16 abțineri.

Cu majoritatea de voturi a fost adoptat.

Nr.crt.3 din raport. Domnul Grădinaru.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La pct.3, alin.4 și 5 la art.44 este o greșeală, îmi place să cred că așa este, dar în Comisia juridică de disciplină și imunități poate confirma și inițiatorul, textul este "se prezumă" nu "se consideră că a acționat". Așa a fost adoptat de comisie și vă rog așa să-l supuneți la vot. Și, alin.5, de asemenea, "...se prezumă că a acționat în legitimă apărare..." și textul curge.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Mi îmi pare rău că nu avem aici stenograma la nivelul comisiilor, fiindcă la nivelul comisiei s-a discutat foarte mult dacă rămâne cu "se prezumă" sau dacă trebuie schimbat "se prezumă" cu "se consideră". Să nu credeți că e un simplu joc de cuvinte sau că ele ar fi echivalente. Din punctul de vedere al sarcinei probei, lucrurile nu mai sunt așa. Dacă folosim expresia "se prezumă" înseamnă că o să fie un tămbălău întreg acolo în sala de ședință pentru că inculpatul o să demonstreze el o sumedenie de lucruri cu avocații lui. Este vorba de o prezumție, iarăși spun, iuri stantum, susceptibilă de proba contrară. dacă folosim în lege cuvântul "se consideră" înseamnă că această prezumție este o prezumție legală și ea nu mai poate fi combătută. De aceea am și făcut dialog la comisie, și până la urmă s-a acceptat formularea "se consideră". Vă rog să votați "se consideră".

Adevărat, domnule Leonăchescu? Vă mulțumesc. Luați cuvântul.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

De acord.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Da. Domnul Grădinaru.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnule Popescu, acum m-am convins cine a modificat raportul.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Nu l-a modificat nimeni.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Domnule președinte, suntem juriști, eu am probă aici trimisă de la Ministerul Justiției, după ce s-a discutat, am proba pe FAX, așa cum a fost aprobată și de acord cu inițiatorul. A fost domnul director Daneș, haideți să fim oameni serioși! Deci comisia a adoptat textul cu "se prezumă". Domnul Popescu, probabil, că a schimbat textul.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă rog, stimați colegi, să discutăm prin președintele de ședință. O rezolvăm. Domnul Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dincolo de aspectele formale ale problemei, că a fost prevăzut sau nu prevăzut într-un text de către cineva o variantă sau alta, rămâne de judecat problema pe fond. A prezuma înseamnă să fie un al treilea factor care să facă această operație pe baza unor criterii obiective. Cine este cel de-al treilea factor, care sunt acele criterii prezumate drept obiective, când s-au stabilit ele, când s-au atestat ca atare !?. Deci varianta cea mai indicată din acest punct de vedere este varianta "se consideră" cum foarte bine a susținut juristul Popescu.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule deputat Dejeu, mai vreți să luați cuvântul?

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă rog să răspundeți și la propunerea din comisia juridică.

Domnul Gavril Dejeu:

Da.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți să conduc eu ședința; la comisie, dumneavoastră, la plen, eu.

Vă mulțumesc.

Domnul Gavril Dejeu:

În jurul formulării acestor două alineate au existat, într-adevăr, ample discuții în Comisia juridică, și anume în legătură cu sintagma "se prezumă starea de legitimă apărare" sau "se consideră o stare de legitimă apărare". Nu este vorba de o schimbare facilă de termeni, ci este vorba de două instituții fundamental deosebite. Ca să se înțeleagă foarte bine, atunci când se consideră o stare de legitimă apărare prin lege, înseamnă că ipoteza legală îndeplinită constituie prin lege starea de legitimă apărare, fără ca instanța de judecată să se poată pronunța asupra existenței sau inexistenței din punct de vedere legal a stării de legitimă apărare. Noțiunea de prezumție a stării de legitimă apărare, dă posibilitatea instanței de judecată să verifice dacă în cazul dat există sau nu legitimă apărare. Și unde s-a pus problema? Și trebuie foarte atent s-o judecăm. Problema s-a pus în legătură cu apărarea proprietății, fiindcă în alineatul 1 se spune că "se consideră...", cel puțin așa este textul deocamdată al comisiei, "că a acționat în legitimă apărare acela care săvârșește fapta pentru a respinge pătrunderea prin violență, prin viclenie, prin efracție sau prin alte asemenea mijloace într-o locuință, încăpere, dependință sau loc împrejmuit, proprietatea sa".

În mod normal, clasic, dacă doriți, legitima apărare este definită printr-un atac, un atac direct, imediat, injust și material, împotriva persoanei, a celor apropiați sau chiar și a proprietății, dar un atac. textul, dacă îl acceptăm în terminologia de "consideră", îl asimilează cu "atac", și nu dă posibilitate celui care se găsește sau a pătruns în locuința cuiva, nu dă posibilitatea să demonstreze în fața instanței de judecată, eu nu am venit, domnule, cu intenția să omor, nu am venit cu intenția să fur, am venit cu altă intenție. Deci, dacă rămâne termenul de "prezumție" instanța poate să cenzureze dacă prin prezența în casa mea sau în proprietatea mea a cuiva, el a venit și a constituit un act de legitimă apărare sau, dimpotrivă, nu. Dacă, însă, acceptăm termenul de "consideră", această facilitate a inculpatului, să spunem, și a instanței de judecată dispare. Problema este de tehnică juridică, dacă vreți, esențială, pentru că instituția legitimei apărări, așa cum este reglementată în art.44 alin.2 este rezultatul unei evoluții, de secole, dacă vreți, a acestei instituții ca un câștig ultim al legislației penale moderne, care restrânge sfera ideii de legitimă apărare numai la anumite persoane, la anumite bunuri și numai în prezența unui atac, în condițiile în care atacul trebuie să fie imediat, injust, direct și material.

Inițiatorul, care este Ministerul Justiției, a venit cu textul acestor două alineate pe sintagma "se prezumă" și nu "se consideră". Eu am înțeles că inițiatorul și-a menținut aceată poziție și la ora actuală. În Comisia juridică, de disciplină și imunități, singurul care am ridicat obiecțiuni cu privire la sintagma "se consideră" am fost eu. Nu știu dacă atunci când s-a pus la vot, am înțeles că ați acceptat sintagma de "se consideră", pe când eu am păstrat rezerve la această sintagmă și m-am menținut la ideea că este mai potrivit "se prezumă". Este adevărat, da? Așa. Și am și spus că voi susține acest punct de vedere în plenul Camerei. Unde este pericolul considerării legitimei apărări în sensul acestor texte? Uitați în ce constă pericolul. O dată, presupunem că domnul Popescu are o grădină undeva pe aici prin jurul Bucureștilor. Se duce în grădină să-și lucreze și vine unul, fără voia dumnealui, eventual îi rupe ușa și intră în grădină. Potrivit textului cu pricina, domnul Popescu poate lua sapa, îi dă în cap, îl omoară și nu răspunde, dacă se consideră că această pătrundere în grădină este legitimă apărare.

Dacă numai se prezumă că este în legitimă apărare, atunci domnul Popescu nu se poate apăra așa ușor, pentru că inculpatul va veni și va spune: "Da, este adevărat că eu am pătruns pe proprietatea dumitale, dar nu am venit nicidecum cu intenția să te omor."

Prin urmare, eu am apreciat și apreciez că această sintagmă "se prezumă" în loc de "consideră", este absolut necesar să fie păstrată așa cum ne-a oferit-o inițiatorul.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule deputat Mogoș, aveți cuvântul.

Domnul Ion Mogoș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru practicienii dreptului este foarte limpede ce înseamnă această deosebire între cele două noțiuni enunțate aici: "se prezumă" și "se consideră", în condițiile în care, vedeți dumneavoastră, protecția aceasta a infractorului are și ea niște limite. Pentru că dacă am îmbrățișa numaidecât punctul de vedere al inițiatorului, în sensul că "legitima apărare se prezumă", înseamnă din capul locului că-i asigur drepturi largi până a se ajunge din nou la ceea ce este în momentul de față în legislația penală privind instituția legitimei apărări.

Vă mărturisesc, ca avocat, în 27 de ani de meserie, de profesie, nu-mi amintesc să fi întâlnit eu, personal, o speță când un inculpat să fi fost achitat pe considerentul că a fost în legitimă apărare. Pentru că acele situații prevăzute în textul penal, al legiuitorului penal, privind condițiile invocate ca legitimă apărare sunt atât de stufoase și au stârnit atâtea comentarii în practică și în teoria dreptului, încât rareori ne-am găsit în situația...

Voci din sală:

S-a invocat!

Domnul Ion Mogoș:

De invocat s-a invocat în foarte multe împrejurări, dar ca instanțele de judecată să rețină legitima apărare ca o cauză care înlătură răspunderea penală, sau de achitare...încât sintagma "se consideră" este argumentul cu care mă găsesc și eu în situația de față de a susține acest punct de vedere, chiar dacă el creează o aparență periculoasă la un moment dat. Pentru că între noțiunea de a se prezuma și cealaltă variantă, că se consideră, este, într-adevăr, o distanță de interpretare și vă asigură eu că în practică, în condițiile în care Camera va adopta punctul de vedere că în text trebuie să se treacă se consideră, în practică se vor întâlni nenumărate situații și niciodată sau în foarte puține cazuri cred eu că se va greși atunci când asupra agresorului care-ți pătrunde în casă îndrepți o armă sau, știu eu, un alt instrument de apărare, pentru a înlătura atacul care vine din partea celui care a pătruns fără drept în locuința respectivă, și să să nu mai aștepți să vezi dacă te biruie infractorul în propria-ți proprietate, și, după aceea, dacă eventual scapi nevătămat, să-și spună cuvântul justiția.

Aici trebuie o protecție reală, obiectivă a proprietății și cred eu că numai în felul acesta putem să fim convingători în fața celor care încalcă legea prin pătrunderea în propria proprietate, trecând în dispozițiile Codului penal la legitimă apărare că "se consideră cel care a ripostat în legitimă apărare", și nicidecum în varianta "se prezumă".

Vă mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnul deputat Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să percep diferențiat dreptul la legitimă apărare de dreptul la proprietate, de dreptul la învățătură, de dreptul la asistență spirituală etc. N-ar trebui să le suprapunem. Și, în consecință, și reacțiile să le percepem diferit, având la bază considerente diferite.

Iată, spre exemplu, pătrunderea unui străin într-o casă oarecare. Se poate face și când casa este goală, în condiții de forță majoră: intră un străin amenințat pe timp de iarnă de o haită de lupi sau, din motivul unor inundații masive, omul se refugiază într-o casă. Este o încălcare a dreptului de proprietate. De aceea, pe considerente de definiție a dreptului la legitimă apărare, a dreptului la proprietate și acțiunile de reacție sunt diferite. Încălcarea dreptului de proprietate se judecă altfel decât agresiunea la persoană.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Ana Gheorghe. Domnule Popescu, dumneavoastră la sfârșit, că sunteți șeful comisiei.

Domnul Ana Gheorghe(HD):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne, stimați domni,

Asupra celor două noțiuni, evident, eu n-am să mă pot pronunța cu atâta fermitate ca distinșii inițiați în problemele de drept. Eu rămân și cred că atât sintagma "se prezumă", cât și "se consideră" sunt aproximativ relative, și în fața justiției ele trebuie argumentate.

Deci, orice complet de judecată nu cred că se va putea pronunța până ce nu va fi convins că cel care a săvârșit fapta în deplină legitimă apărare, așa cum îi dăm noi dreptul aici, a făcut-o în această legitimă apărare. Însă eu vă rețin atenția rugându-i pe distinșii colegi din Comisia juridică și pe inițiator să urmărească rândul al treilea, care mi se pare că are o absență și o absență foarte importantă. "Se consideră că a acționat în legitimă apărare acela care săvârșește fapta pentru a respinge pătrunderea prin violență". Respingerea cui? Respingerea cui, întreb eu.

Domnul Emil-Teodor Popescu (din sală):

A pătrunderii prin violență.

Domnul Ana Gheorghe (HD):

Nu! Și eu vin și vă completez și vă rog să analizați dacă nu este bine să completați, spre înțelegere mai exactă, "...a respinge pătrunderea unui terț prin violență" și așa mai departe. Că eu, cel care sunt atacat sau cel care vin și contraatac, nu contraatac un extraterestru sau ceva vid, ci pe cineva care a intrat în proprietatea mea, care a avut intenția să mă atace, care a avut intenția să-mi distrugă o parte din proprietatea mea. Acel cineva pe care eu îl denumesc aici "Cui?". Este un terț, este o persoană materială, și de data asta este o persoană umană, un răufăcător, așa cum îl denumiți dumneavoastră, un terț. Și eu v-aș ruga să aveți în vedere că pentru topica frazei considerația aceasta mi se pare pertinentă.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnul președinte Popescu.

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Până la urmă eu încep să fiu din ce în ce mai satisfăcut pentru că se fac astfel de dialoguri pro și contra pentru că în felul ăsta vă dați seama și domniile voastre ce anume se macină și se rumegă acolo, la comisie, nu e vorba de o joacă.

Vreau să răspund mai întâi ultimului vorbitor, distinsului coleg Ana, pe care-l stimez, și domnia sa este un om de o maximă bună-credință, totdeauna trebuie să-l tratăm cu o deosebită grijă. Dânsul nu face niciodată observații fără sens. Domnule Ana, uitați ce se întâmplă: pe măsură ce mijloacele tehnice s-au multiplicat și s-au diversificat și s-au sofisticat... - mă urmăriți, domnule Ana? - ...atacul a început să devină din ce în ce mai impersonal, deși în spatele lui nu stau extratereștrii și nici intratereștrii. Probabil, tot ființe umane. De aceea, noi am alcătuit o formulare impersonală, în spatele căreia stau mai multe ipoteze posibile. Îmi dați voie? Vine cu mașina, vine călare, vine cu un mijloc care este teleghidat, el stă sub pom la distanță, dincolo de șosea, și mașinăria înaintează în curtea mea.

Vedeți dumneavoastră, sunt diferite activități dirijate, bineînțeles, tot de om, nu de o vacă, și care activități, la nivel senzual, la nivelul nemijlocit par inumane, par în afara omului. "Uite-l că vine! Stai!" Ați văzut filmul acela cu automobilul care n-avea șofer. Dar avem situații când... pe noi ne interesează aici, în problema noastră juridică, să existe un atac. Vă rog respectuos, domnule Ana. Eu răspund unui atac. Atacul poate să aibă o multitudine de variante.

Deci, cu asta am răspuns la ceea ce vi se pare dumneavoastră a fi un text eliptic. Nu e adevărat! Textul este în așa fel gândit încât să facă față atât la atacul direct, pe față, al omului, când vine el cu mâna goală sau o să vedeți cum vine, dar și altor modalități de realizare a infracțiunii, care sunt parșive, și la care textul n-ar mai răspunde dacă ar fi stricat. Da, păi ce să fac.

Dar să revenim la chestiunea cealaltă. Discuția aceasta "se prezumă" sau "se consideră", îmi pare rău că ministerul n-a fost consecvent pentru că noi am hotărât acolo "se consideră" iar acum, în final, are loc o schimbare de poziție. E foarte utilă, domnilor, dacă vrem să facem ceva. Dacă vrem să nu facem nimic, atunci să schimbăm și să rămânem pe "se prezumă". Știți ce înseamnă "se prezumă"? Practic, asta înseamnă că infractorul scapă întotdeauna fiindcă zice: "Dați-mi voie să vă dovedesc că am venit să-i cer un pahar de apă! Dați-mi voie să vă dovedesc că am intrat în curtea lui ca să-l întreb de bine, de sănătate, că auzisem că-i bolnav! Dați-mi voie să vă dovedesc cu ce intenție am lucrat!". Iar eu vă arăt că de multe ori infractorii, care sunt foarte versați, vin cu cuțitul într-un buzunar și cu niște afișe de sănătate în alt buzunar. Și dacă sunt prinși, zic: "Vreți să vă arăt cu ce intenție am lucrat? Păi, am lucrat cu cea mai bună intenție.

Am venit cu niște afișe și cu niște prospecte de sănătate ca să i le dau. Eu n-am vrut!".
Vedeți cu ce intenție a lucrat? Asta înseamnă achitat, achitat!

Ați văzut că sunteți revoltați atunci când Procuratura îl arestează, și judecătorul îl pune în stare de libertate pe un certificat medical care este dat în anumite condiții. Ce vrem noi, dacă vrem? Să îl determinăm, și cu asta răspund și distinsului meu coleg pe care-l iubesc, domnul Dejeu, și la toți colegii: să nu intre pe proprietate mea cu nici-un motiv, decât cu voie. Să stea acolo și să zică: "Cioc! Cioc! Îmi dai voie să intru?". Asta înseamnă respect față de proprietate. Nu, sub diferite pretexte, să intre și să facă răul sau să nu-l facă, după cum se schimbă situația de fapt.

Asta discutăm noi! Am terminat. Dacă sunteți de acord cu asta, trebuie să fie "se consideră". Și asta ministerul nu vrea. Altădată n-o să mai sprijinim astfel de proiecte dacă dumneavoastră nu sunteți consecvenți. Și cea mai bună dovadă că ministerul asta a vrut este faptul că avem dincolo un alt text, care premite depășirea stării emoționale. Dumneavoastră știți că se discută prostește în felul următor, către proprietar: "Păi dacă i-ai dat a doua lovitură și ai văzut că a căzut la pământ, de ce i-ai mai dat-o și pe a treia? Pentru că doctorul spune că la a doua a murit. A! Vasăzică eu trebuie să stau și să cântăresc în întuneric când el a intrat la mine în apartament. I-o mai dau și pe a treia? Nu i-o mai dau! I-o dau și pe a patra? Nu i-o mai dau! Că altfel judecătorul uite ce-o să-mi facă!".

Asta înseamnă "se prezumă". Și cu tulburare și cu depășiri. O sumedenie de prostii care într-o epocă clasică erau valabile, astăzi sunt depășite. Infractorul râde în fața tuturor, inclusiv în fața judecătorului, și rezultatul este că proprietatea și omul sunt atacate, și el râde. De aceea, sunt necesare aceste exprimări.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

O să vă cer o consultare tehnică după ședință, să aflu dacă cineva țipă puternic la mine în proprietate am oare dreptul să intru în legitimă apărare sau nu?

Domnul Mogoș.

Domnul Ion Mogoș:

Stimați colegi,

Sunt realități pe care nu le puteți contesta, indiferent cât de apropiați sunteți de practica judiciară și de lucrurile concrete consumate în fața instanțelor de judecată, nu neapărat apărarea proprietății prin invocarea legitimei apărări. Pe mine mă interesează mai puțin dacă-mi fură televizorul din casă sau mașina de cusut sau, știu eu, de spălat, cât mai mult viața și integritatea mea și a familiei mele. Pentru că eu nu aștept ca infractorul care-mi intră în casă prin modalitățile și fanteziile pe care le are la îndemână, ce face el? El întâi te omoară, te schilodește, te lasă nenorocit pe viață și după aceea vede dacă are ce-ți fura din casă.

Deci, să nu se înțeleagă neapărat că prin legitimă apărare nu vizez decât apărarea proprietății. Nu asta, ci a persoanei în primul rând. Iar ideea de prezumție pivind legitima apărare se va consuma la fel ca și prezumția de nevinovăție. Adică va fi inexistentă. Eu, pledând pentru sintagma "se consideră", vă rog să mă credeți că voi stârni oprobiul tuturor colegilor mei avocați. Le ia pâinea de la gură. Ideea de prezumție presupune oricând posibilitatea de a se manifesta în instanță și a veni cu tot soiul de fantezii și de lucruri procedurale, dar care se înscriu în dreptul la apărare și nu așa cum se va întâmpla în situația în care dumneavoastră și noi, aici, vom considera că este utilă ideea de sintagmă că "se consideră".

Vreau să înțelegeți, vă rog, că ceea ce se pledează de la tribuna Parlamentului pentru toți colegii, pentru dumneavoastră, care luați decizia, hotărârea aici, prin vot, este un lucru extrem de responsabil și să facem o dată pentru totdeauna ca legislația penală să constituie nu numai instrument de temere dar și de educare a celor care au asemenea intenții și, din păcate, sunt din ce în ce mai frecvente și mai periculoase pentru societatea noastră. Sunt pentru intervenția radicală pentru că numai în felul acesta putem paraliza... și aici, parțial, să nu credeți care cumva că în felul acesta am rezolvat criminalitatea în interiorul unei locuințe sau a unei proprietăți. Nicidecum! Ei își vor asuma riscuri în continuare.

În primul rând, pentru noi înșine, găsiți într-o asemenea situație de a riposta, fără ca legiuitorul să mă aresteze, mă rog, organul abilitat să mă aresteze și după aceea să demonstrez că eu sunt în situația de a fi nevinovat, invocând legitima apărare, și după o perioadă îndelungată sau mai puțin îndelungată de vreme, să se constate acest lucru. Nu! Acest lucru trebuie să reprezinte realmente o temere și un obstacol pentru toți cei care au intenția de a ucide, de a vătăma într-un chip ireversibil în propria locuință, prin toate mijloacele, fără ca el să fie protejat în vreun fel. Nu are ce căuta acolo! Pentru extratereștrii, nici-o grijă, și pentru cei care ajung accidental într-o proprietate. Aici nu se pun lucrurile atât de radical. Eu mă îndoiesc că cineva va riposta în condițiile în care, știu eu, găsește pe cineva în fața porții, încercând să descuie intrarea acolo, și va riposta într-un chip atât de violent. Lucrurile și practica o vor demonstra.

Militez încă odată și, vă rog, nu știu în ce măsură am reușit și prin intervenția mea să conving Camera Deputaților, pe dumneavoastră, stimați colegi, că este absolut necesar și vă spune un om cu oarecare practică în materie juridică.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Stănescu.

Domnul Mihai-Sorin Stănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să fiu cât se poate de scurt, în sensul că voi citi o știre dintr-un ziar de astăzi în care se spune în felul următor, mă rog, era vorba de un furt de găini, într-adevăr. Se zice: "Unul dintre găinari, pe numele său Cătălin Iulian Chiron, în vârstă de 20 de ani, din Slobozia a lovit-o în cap pe Ana-Maria Nica, în vârstă de 80 de ani, atunci când femeia l-a surprins în timp ce-i fura 15 păsări."

Eu cred că trebuie să evităm asemenea știri și vă rog, domnule președinte, să sistăm discuțiile și să supunem la vot și să adoptăm exact acea variantă care este propusă de comisie, pentru că problema este deosebit de importantă și numai în acest fel putem să adoptăm o reglementare prin care să ne apărăm averea, să ne apărăm proprietatea, să ne apărăm integritatea fizică a noastră și a celor care ne înconjoară.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Grupul parlamentar al P.N.L. propune sistarea discuțiilor pe această temă. Conform regulamentului, supun această propunere votului dumneavoastră.

Cine este pentru sistarea discuțiilor? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Nu avem abțineri, s-au sistat discuțiile. Ultima intervenție. Inițiatorul, ministerul pe ce soluție mergeți? Întotdeauna inițiatorul, ultimul, stimate coleg, după cum știți.

Domnul Gheorghe Mocuța:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Consultându-mă și cu domnul profesor Daneș, care a lucrat la acest proiect, noi vă spunem și împărtășim punctul de vedere exprimat aici mai devreme că există o mică diferență între "se consideră" și "se prezumă". Noi mergem pe ideea că oricând instanțele vor trebui să demonstreze existența acestei fapte. De aceea, noi am mers pe ideea "se prezumă".

În altă ordine de idei, sigur că n-am introdus denumirea care se cerea aici, de "terți", pentru că această formulare impersonală este regăsită și în art.44 alin.2, referitor la legitima apărare, din Codul penal, care spune: "Este în legitimă apărare acela care săvârșește fapta pentru a înlătura un atac material direct, imediat, injust" și așa mai departe, fără a se referi la un terț. Acestea sunt motivele pentru care noi nu am făcut o precizare expresă și motivele pentru care v-am spus am mers pe ideea de prezumție. Dacă dumneavoastră considerați că trebuie să introducem "se consideră", în final, nu avem nimic împotrivă.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Am să supun votului dumneavoastră formula pe care o găsim în raport la nr.crt.3, care este cea a comisiei.

Voturi pentru?

Voci din sală:

Ce votăm?

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Sintagma "se consideră".

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Se votează, domnule președinte. Să numărăm voturile.

Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu 12 voturi împotrivă și 7 abțineri s-a votat, în forma comisiei de specialitate.

Nr.crt.4, comisia ne propune eliminarea formulării inițiatorului. Inițiatorul este de acord? Da.

Domnul Gheorghe Mocuța:

Textul nostru este în coloana din stânga.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Textul dumneavoastră este în coloana din stânga, iar textul adoptat de comisie este fără text. Deci, comisia elimină, refuză modificarea pe care dumneavoastră ați propus-o. Asta înseamnă ceea ce găsesc în raport. Comisia de specialitate a propus. Domnule ministru, îmi pare rău că nu ați citit raportul înainte, eu nu sunt de specialitate dar știu să citesc raportul. Deci, comisia de specialitate a propus eliminarea modificării la art.197.

Vă rog.

Domnul Nicolae Grădinaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Textul respectiv, art.197 și 198 este preluat într-un alt proiect, care deja a trecut prin Senat, și avem raport făcut, miercuri, este la Comisia juridică, care va urma după acest proiect în dezbatere. De aceea, a fost eliminat. Nu putem să mergem cu un text în două proiecte. Aceste două articole au trecut deja prin Senat și vor fi dezbătute și în Cameră.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Da. Ca să înțeleg eu mai bine, domnule Grădinaru, este vorba de proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Codul penal acela la care vă referiți? Da?

Domnul Nicolae Grădinaru:

Da.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă rog să luați legătura cu inițiatorul să-i arătați, ca să cădeți de acord.

Domnul Gheorghe Mocuța:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

N-aș vrea să creăm confuzii. Noi am venit cu o expunere de motive, ne-am referit la aceste articole, noi susținem în continuare punctul nostru de vedere și vreau să precizez că în timpul discuțiilor la Comisia juridică pe proiectul nostru au apărut aceste noi articole pe care le-am dezbătut și cu legitima apărare, și cu un proiect al doamnei senator Rodica Stănoiu, pe care noi, în mare, le-am acceptat, dar nu renunțând la punctele noastre de vedere. Deci, noi mergem în continuare pe art.197 alin.1 și art.198, așa cum noi le-am menținut în proiectul nostru pe care vi l-am citit la început.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Da. Domnul președinte Popescu.

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Stați, nu plecați! Stați, aveți răbdare!

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Lăsați-l să plece, dacă vrea, domnule președinte.

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Ce spune domnul ministru e adevărat. Dar tot atât de adevărat este că noi trebuie să corelăm ce facem acum cu ce este deja făcut, în vigoare. Ce avem de gând să facem, să stricăm, să corelăm. Sigur că da, și asta a fost poziția dumneavoastră, a ministerului, cu privire la aceste texte. Dar noi trebuie să ținem seama de faptul, cum a zis și colegul meu, că de la Senat a venit deja un proiect care rezolvă acest paralelism de texte. Și, deci, nu putem altfel din punctul de vedere al dreptului pozitiv în vigoare. Dacă noi adoptăm, și nu ținem seama de ce este deja, creăm contradicții între texte.

De aceea, noi am ajuns în situația că noi, comisia, avem un alt punct de vedere decât dumneavoastră. Dar noi recunoaștem că aveți și dumneavoastră un alt punct de vedere și sunteți îndreptățiți să-l susțineți. Toată chestiunea este că noi am procedat la aceasta pentru a crea o uniformizare între texte, între ceea ce gândește Senatul și ce facem noi aici. Pentru că acel proiect nu poate fi considerat o stea nebuloasă călătoare undeva. El vine într-o zi și va fi adoptat, și atunci apare contradicția in terminis între texte.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnul Mocuța.

Domnul Gheorghe Mocuța:

Domnule președinte,

Noi avem în față un amendament. Noi avem articolul inițial al inițiatorului, iar la textul adoptat de comisie se precizează așa: "Pct.1 din proiectul de Lege privind modificarea alin.1 al art.197...", acest articol fiind la propunerea doamnei Rodica Stănoiu, ... se elimină". Prin urmare, noi înțelegem de aici că ceea ce a propus doamna Rodica Stănoiu se elimină și se menține punctul nostru de vedere.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule ministru, vă spun ce înțeleg eu acum. Vă rog, nu mai dau microfonul nimănui. Este ora 18 fără patru minute. Este evident că vorbiți, comisia și cu inițiatorul, fără să vă puneți de acod pe textul raportului. Și așa mai avem numai patru minute pentru ședința de astăzi. Întrerup discuțiile aici, dezbaterile pe baza proiectului de lege.

Rog inițiatorul și comisia să se înțeleagă până mâine dimineață, ca să vorbească aceeași limbă. Nu știu. Înțeleg. Atunci, să vină același reprezentant al inițiatorului. Deci, vă dau până mâine dimineață timp. În cele patru minute, oricum, nu putem rezolva problema.

Patru minute pauză, după care începem partea a doua a ședinței noastre, răspunsuri la interpelări.

Mă scuzați, pentru miercuri dimineață. Mâine avem ședință comună. Deci, aveți ziua de mâine să vă puneți de acord.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 20 septembre 2020, 4:41
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro