Gheorghe Ionescu
Gheorghe Ionescu
Ședința Camerei Deputaților din 11 aprilie 2000
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2000 > 11-04-2000 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 aprilie 2000

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.12 Gheorghe Ionescu - intervenție cu titlul "Bulgarii știu ce vor în privința construirii noului pod peste Dunăre";

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

................................................
Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Ionescu. Se pregătește domnul deputat Mihai Vitcu.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția se va numi "Bulgarii știu ce vor în privința construirii noului pod peste Dunăre".

După cum se știe, construirea noului pod peste Dunăre s-a pus încă de pe vremea când Partidul Democrației Sociale din România se afla la guvernare. O asemenea investiție majoră pornește de la necesitatea obiectivă impusă de intensificarea și fluidizarea transportului de mărfuri în volum din ce în ce mai mare, diversificat între țările aflate la sud de Dunăre și cele din Occident. Amplificarea relațiilor comerciale este necesară îndeosebi în țările aflate în curs de dezvoltare și care doresc să devină membre în Uniunea Europeană, pentru a beneficia de puternica dezvoltare economico-socială, de înalta civilizație a țărilor centrale, spre care aspirăm cu toții.

De câțiva ani, decizia cu privire la plasarea noului pod peste Dunăre se tot amână, invocându-se varii motive izvorâte din puncte de vedere diferite, fiecare cu argumentele sale pro și contra. Discuțiile cu vecinii bulgari au avut loc în repetate rânduri, au fost emise idei și propuneri, argumente economice, dar de ani de zile lucrurile nu au fost urnite din punctul mort. Partea română a invocat – și nu fără temei – faptul că economia noastră, atât de precară, mai ales în ultimii 3 ani, nu este în măsură să susțină o asemenea mare investiție.

Discuțiile însă s-au perpetuat la diferite niveluri și eșaloane, în diferite capitale, în spatele multor cabinete capitonate. Specialiști de înaltă clasă, de nivel mondial au sugerat totuși să se treacă la construirea podului, folosindu-se credite acordate de Occident. Până la urmă, părțile au fost de acord, partea română, însă, probând o anumită rezervă ca podul să fie construit între Calafat și Vidin.

Nici n-au apucat să se usuce semnăturile de pe Acordul româno-bulgar de construire a unui pod peste Dunăre, că au și apărut discuții. Mormăieli au fost și înainte. Multe sfori s-au tras până s-a stabilit poziția Calafat-Vidin, de acestea depinzând prosperitatea unor agenți economici, în prezent în pragul falimentului.

De unde interesul Comunității europene pentru acest proiect? Simplu: Iugoslavia nu mai reprezintă de ani buni o zonă de tranzit sigură. De aici, necesitatea edificării unui canal alternativ, care să facă legătura între Europa Centrală și Europa de Sud-Est.

Uniunea Europeană s-a convins că, în ciuda ciorovăielilor politice, în România nu poate fi vorba despre un conflict care să pună în pericol transportul de mărfuri, cea mai importantă hibă constituind-o starea drumurilor, pentru care efectiv ne este greu să identificăm adjectivul potrivit, fiindcă nici deplorabilă, nici precară nu ilustrează realitatea suficient de elocvent.

Odată stabilit obiectivul, Bulgaria s-a zbătut pentru a fi partea constructoare. Nimeni din delegația negociatorilor români nu s-a întrebat de ce ține Bulgaria la acest fapt? Dimpotrivă, românii au jubilat că au scăpat de efortul istovitor financiar, omițând că podul nu se va construi cu leva, ci cu euro, proveniți nu din visteria sofiotă, ci din cea comunitară.

Însă, cine construiește decide. Și Bulgaria a început să decidă în primul rând situarea geografică, impunând includerea Sofiei în circuitul european, până acum ocolită de toate traseele importante.

Cei 15 mii de specialiști români, prinși cu treburi personale și de partid mai importante, n-au apucat să vadă că aceasta reprezintă ieșirea din hărți a Bucureștiului și că orice altă poziționare a podului ocolea Sofia.

În același context, pe relația Europa Centrală-Asia Mică, cea mai lungă distanță rutieră și feroviară se află pe teritoriul bulgar.

Considerăm cel puțin ciudate recentele afirmații în presa centrală din țara vecină, prin care, după ce România era prezentată fără argumente singura câștigătoare de pe urma podului dintre Vidin și Calafat, se solicita ca în contrapartidă Bulgaria să colecteze toate taxele de tranzit cu argumentul că acest stat este partea constructoare.

Concluzia logică, adică bulgarii au avut minte ca să știe ce vor, să-și urmărească scopurile consecvent și, culmea sfidării mondiale, chiar să le și atingă punct cu punct.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 5 august 2020, 13:43
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro