Plen
Ședința Camerei Deputaților din 28 decembrie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 28-12-1999 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 decembrie 1999

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 9,00.

Lucrările au fost conduse de domnii Andrei Ioan Chiliman și Vasile Lupu, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnii Alexandru Hamar Konya și Vasile Miclăuș, secretari.

   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, marți, 28 decembrie 1999, a Camerei Deputaților, cu partea dedicat intervențiilor. Îmi cer scuze de întârziere.

 
  Marian Ianculescu - readucerea în actualitate a recentei crize politice, declanșate de revocarea ilegală din funcție a domnului Radu Vasile;

Dau cuvântul domnului deputat Marian Ianculescu.

Se pregătește domnul deputat Nicolae Leonăchescu.

   

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Declarația mea de astăzi readuce în actualitate recenta criză politică prin care nu s-a ajuns la schimbarea Guvernului Vasile, ci numai a premierului Radu Vasile, devenit peste noapte indezirabil pentru președintele Constantinescu și pentru un grup de politicieni din principalul partid de guvernământ, P.N.Ț.C.D.

Revocarea ilegală din funcția de prim-ministru a domnului Radu Vasile a fost invocată de imposibilitatea premierului de a-și exercita mandatul, rămânând fără obiect al muncii prin demisiile miniștrilor țărăniști și liberali din cabinetul "Vasile". Provocarea situației, în stil original, anticonstituțional, specific politicii dâmbovițene a actualei puteri, de imposibilitate a premierului de a-și exercita mandatul face parte dintr-o acțiune de roman de tip "science fiction" intitulat "Miniștrii țărăniști și liberali, mercenari politici".

Cum altfel ar putea fi calificat gestul imoral al miniștrilor țărăniști și liberali din Guvernul Vasile de a-și depune demisiile peședintelui Constantinescu, în loc să le depună, așa cum ar fi fost normal și legal, șefului lor direct, premierul Radu Vasile.

Toate referirile din Constituantă la cazurile de imposibilitate de exercitare a atribuțiilor au fost la situații de boală. S-a vorbit atunci, cu prilejul Constituantei, de operații de inimă, de ficat sau de alte organe, s-a calculat care este perioada de recuperare pentru a se înscrie într-un termen onorabil după care să se treacă la declanșarea procedurii numirii unui nou prim-ministru. În realitate, lucrurile nu s-au desfășurat conform Constituției, recurgându-se la o stratagemă nedemnă pentru niște adevărați oameni politici.

Pentru a-și atinge scopul, echipa anti Vasile, a recurs la o cascadă de lovituri antidemocratice la vedere, într-un dispreț total pentru opinia publică. Mă refer în special aici la ignorarea Parlamentului, la presiuni imense din culise, la șantaj și trocuri politice, la articole din Constituție forțate cu cleștele. S-a creat astfel un precedent extrem de periculos. Orice prim-ministru de acum încolo va trăi sub teroarea propriilor săi miniștri. Și cum miniștrii demisionari au rămas aceeași și în Guvernul Isărescu, ne putem aștepta la orice. Este suficientă o notă de comandă din partea unei persoane trecător influentă, ca aceiași mercenari politici să-și ducă cu brio la îndeplinire misiunea încredințată.

Atenție mare la acești mercenari politici, stimate domnule prim-ministru Mugur Isărescu! Oare populația ce vină are să i se ofere numai circ pe pâine sau numai circ, pentru că pâine s-ar putea să nu mai avem.

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Leonăchescu - relatare despre o anchetă segregaționistă maghiară în rândul ceangăilor din județul Bacău;

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Leonăchescu.

Se pregătește domnul deputat Lazăr Lădariu.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Onorat auditoriu,

Cotidianul "Deșteptarea", care apare la Bacău, ne-a informat la 22 iulie 1999 că în județul respectiv activitatea separatiștilor unguri a devenit de o obrăznicie ieșită din comun. O dubioasă asociație a maghiarilor ceangăi din Moldova, prescurtat A.M.C.M., nereprezentativă pentru ceangăi, a anchetat când și cum a vrut în unele sate ale județului spre a convinge pe cine dorește și este plătit ca să fie convins că în unele școli trebuie introdusă limba maghiară. Atenție, nu limba ceangăilor, ci o limbă străină, pe care aceștia nu o cunosc!

Ancheta segregaționistă maghiară a fost dirijată de Anton Ciceu și Andrei Duma, activiști A.M.C.M., impulsionați de Zsolt Szilágyi, deputat U.D.M.R., și Joseph Kolmossy, care au adus cu ei și o "turistă" de la Consiliul Europei, finlandeza Tytti Isohookava - Asunmaa.

Ascultând câteva persoane interesate din Cleja și refuzând dialogul cu preoții catolici ceangăi din zonă, această echipă diversionistă a făcut o bizară anchetă ale cărei soluții extremiste au fost dictate din exterior. Suntem, deci, în fața unei agresiuni murdare pe care extremiștii reprezentanți ai hungarismului, această stafie blestemată și condamnată de istorie pentru crimele în serie pe care le produce și minciunile aberante pe care-și clădește himerele medievale, au organizat-o într-un spațiu românesc unde nu au ce căuta.

Este un fapt cunoscut că ceangăii sunt români într-o anumită fază a maghiarizării prin religie, proces pe care hungarismul nu l-a putut termina. Oamenii și-au păstrat caracteristicile etno-culturale românești definitorii, iar cei circa 260.000 ceangăi vorbesc limba română și se consideră români. Asta nu pentru că remarcabilul și regretatul cercetător Dumitru Mărtinaș a spus-o, ci pentru că așa simt și știu acești oameni. Cei câțiva ceangăi care mai vorbesc idiomul ceangău n-au cerut și nu cer introducerea limbii maghiare în școli, biserici și administrație și nici inscripții bilingve.

Monseniorul Ștefan Erdeș, decanul romano-catolic al Decanatului Bacău, a protestat față de agresivitatea numitei delegații ca unul care din 1963 se preocupă de enoriașii din zonă și le cunoaște problemele. De altfel, eșecul acțiunii U.D.M.R. de a politiza slujba religioasă a ceangăilor a fost demonstrată cu ocazia organizării pelerinajului acestor oameni la Miercurea-Ciuc în cinstea Maicii Domnului, în ajunul Rusaliilor. Ceangăii aduși gratuit din Moldova au fost obligați să asiste la o slujbă politică pe care nu au înțeles-o și pentru că au protestat, au fost lăsați pe drumuri, ca la înapoiere să se descurce cum vor putea.

De ce, domnilor extremiști maghiari, nu militați pentru introducerea limbii ceangăilor în instituțiile care-i reprezintă, dacă vă animă idealuri europene, dacă aveți o pasiune specială pentru drepturile omului, pasiune pe care eu nu o regăsesc în nici-o acțiune a domniilor voastre?

Dincolo de dimensiunile politice aberante ale acestei anchete care dovedesc, dacă mai este nevoie, că minoritarii extremiști maghiari și reprezentanții lor trăiesc numai în trecut și, funciar, nu pot participa la construcția zilei de mâine alături de noi, ceilalți, rămâne în suspensie întrebarea pe care fenomenul în sine o ridică: aflată la putere acum în România, coaliția urmărește realizarea segregării și în județul Bacău după modelul inuman Har-Cov?

Eu cred că a venit timpul să spunem lucrurilor pe nume: dușmanii poporului român să ia aminte; și-au făcut prea mult jocul segregaționist, depășind limitele firescului în relațiile de bună conviețuire și au dus minciuna în zona care-i acuză de trădare a intereselor propriilor lor alegători.

Vă mulțumesc.

 
  Lazăr Lădariu - apel la reconciliere și credință cu ocazia marelui praznic al creștinătății - nașterea Domnului Isus Hristos;

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu.

Se pregătește domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sub aripa îngerului venind pe cerul strălucitor, înfățișat păstorilor pentru vestea cea minunată, la ferești cu flori domnești, am întâmpinat și am petrecut, un întreg popor românesc, marele praznic al creștinătății – nașterea Domnului nostru Iisus Hristos.

Lumina Bethleemului sufletelor, ca de fiecare dată, la sfârșit de decembrie, ne-a adus vestea bucuriei mari a celui care, cum din bătrâni se povestește, "niciodată n-a lipsit".

Peste trei zile și trei nopți, între hotarele românești ale bimilenarei existențe, vom întoarce ultima filă din calendarul anului 1999 și vom păși pragul celui cu numărul 2000. Dacă într-adevăr dorim triumful adevărului privind în urmă pentru a avea curajul necesar să pășim înainte, pe răbojul împlinirii vremii unui an, cu gândul dus la sfârșitul viitor de secol și de mileniu, vom vedea poate mai mult ca oricând omenirea așezată prin versetul lui Isaia "în latura și umbra morții".

Printre noi s-au aflat și Toma necredinciosul și Iuda Iscarioteanul și mitul lui Sisif și lăcomia și ura și înstrăinarea și robia păcatului și patimile lumești și violența și crima și dezbinarea românilor. Ochiul trist al țării a plâns și din vina noastră care uneori am pus biliardul politic mai presus de interesele țării. Prinși în gâlceava neînțeleaptă cu lumea, s-a uitat de multe ori de sufletul pârjolit al confraților de suferință și răbdare și ne-am trezit unii nici mai frumoși, nici mai înțelepți, nici mai bogați. Sub semnul timpului, ne dorim o lume înnoită și transfigurată de redescoperirea virtuților neamului, de dragostea față de glia străbună, de valorile moralei creștine și tradiționale.

Printre copacii înfloriți de albul zăpezilor, acolo în râvnita nirvană românească, cu tremur de brazi înalți, sub pleoapa văzduhului, în dangăt de clopot și în urările colindătorilor, din Bucovina până în Banat, din Dobrogea până în Maramureș, în realitatea ieșirii țării la liman, uniți în credință și în nădejde, cu inimile credincioase să așezăm smerenia, soarele speranței, demnitatea și libertatea umană, gândul cel bun spre binele țării, una înainte de toate, pe care niciodată n-o dorim s-o vedem sub forma unei lacrimi.

Fie ca aici, la poarta de răsărit, anul care vine să fie bogat în bucurii și în satisfacții, să fie pe pământ pace, între oameni bunăvoire, să ne îndreptăm gândul la cei mai triști ca noi, la bolnavi, la copiii străzii, la cei în suferință, lipsiți de nădejde și de căldură sufletească. Și "sănătate, că-i mai bună decât toate", spune românul. "Cele rele să se spele, cele bune să se adune", sub tradiționala urare strămoșească, inspirat îmbunătățită la cifra atât de rotundă de un coleg gazetar: "De 2000 de ori "La mulți ani!"

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Mândroviceanu - despre necesitatea unui model social viabil și eficace;

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

Se pregătește domnul deputat Neculai Popa.

   

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-o societate săracă, indivizii nu pot fi îndeobște prosperi. Într-o atmosferă dominată de necinste, nu putem fi pe deplin cinstiți, iar într-un mediu marcat de îngrijorare și debusolare morală, nu putem fi împăcați cu noi înșine și între noi înșine.

Deoarece sorții existenței sunt schimbători iar situațiile care azi par să nu ne atingă pot să ne lovească mai târziu cu brutalitate, societatea își caută un model și un cadru de relativă stabilitate care să conțină elemente de structură și funcționale bine precizate.

În ultimii zece ani, românii au încercat să-și definească o nouă identitate în plan social, politic și economic. Cele mai tentante păreau a fi modelul social și cadrul general oferite de lumea occidentală cu valorile lor verificate și eficiente. În realitate însă, vreme de șapte ani, România a refuzat aproape în totalitate direcția occidentală, atât modelul social ignorat aproape total până astăzi, cât și modelul economic pe care guvernele postdecembriste l-au mimat doar de ochii lumii, fără a-l urma. Funcțiile și cadrele fostului stat comunist au fost menținute aproape intacte cu scopul vădit de a privatiza economia națională în beneficiul celor asociați în trecut cu regimul comunist, ajungându-se în anul 1996 la punctul în care jaful luase proporții catastrofale.

România are nevoie în prezent mai mult ca oricând de un model social viabil și eficace, pe baza căruia să se realizeze educația tinerilor și reeducarea adulților în conformitate cu exigențele impuse de trecerea la societatea capitalistă funcțională și încununată de un succes de invidiat în Occident. Acest model înțeles nu ca ceva rigid, nu se formează automat, nu cade din cer, ci se impune prin structuri instituționalizate, prin înființarea unor organizații și instituții libere, fără amestecul direct al statului, care să preia îndatoririle formării și dezvoltării unui spirit și a unei conștiințe civice.

Societatea românească trebuie să-și preia propriul destin și să hotărască dacă va continua să-i lase numai pe alții, pe cei plătiți să facă ordine în propria-i ogradă, sau își va impune cu energie punctul de vedere în toate chestiunile care-i privesc existența.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Nicolae Popa - creionarea bilanțului politic al anului 1999 și exprimarea speranțelor pentru anul 2000;

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Popa.

Se pregătește domnul deputat Garda Dezideriu.

   

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Profit de acest moment al sfârșitului de an 1999 și consider că toți cei care avem o responsabilitate publică, dar în special clasa politică, ar fi bine să-și facă bilanțul activității desfășurate pe durata unui an de zile.

Din păcate, pentru români și România, în general, acest an este similar cu unul din anii trecuți, despre care un fruntaș al P.N.Ț.C.D.-ului și, în același timp, ministru de finanțe pe atunci, sigur, demis pentru incompetență, este vorba de domnul Ciumara, acum din nou intrat în pâinea ministerială mai mare peste ministerele economice, spunea la vremea respectivă: "Am chinuit degeaba un întreg popor!". Într-adevăr, și în acest an, românii au fost chinuiți degeaba. Urmare a politicii duse de actuala putere, țara este bântuită de mizerie și disperare. Nu am văzut nici un ministru făcându-și proces de conștiință pentru că s-a ajuns aici. Nici nu avea cine, cunoscând tupeul, egoismul celor aflați la guvernare, chiar dacă am schimbat Guvernul, un fel de-a spune, pentru că miniștrii au rămas aceiași pentru a împinge ce-a mai rămas la marginea catastrofei.

Și dacă e să nominalizăm, primul pe listă apare, evident, ministrul agriculturii, Avram Mureșan, bun la toate, specializat în ultima vreme în cultura ciulinilor.

Un alt campion al fotoliilor ministeriale, este domnul Ciumara, care a îndrăznit să spună, fără a clipi, că reforma în România este în linii mari încheiată. Ne întrebăm, care reformă? Îl urmează cu succes Traian Băsescu, unde singura rezultantă a reformei impuse în domeniul transporturilor a fost aceea că a făcut curățenie în Gara de Nord. Singura noutate o reprezintă apariția fostului președinte al Senatului, astăzi ministru de externe, nimeni altul decât Petre Roman, cel care în 1990 declara plin de emfază: "Industria românească este un morman de fiare vechi".

Sigur, în treacăt fie spus, nici n-a jurat pe Constituție domnia sa și domnul ministru al sănătății Hajdu Gabor. Este clar, doar cu 4% P.D.-ul conduce Guvernul astăzi și treburile țării umilindu-i pe țărăniști cu concursul celorlalte partide. Tot ceea ce s-a făcut rău, și tot ceea ce s-a făcut, s-a făcut rău și împotriva oamenilor. Vremea experimentelor și a populațiilor cobai are forme goale de conținut, ineficiente și neperformante a trecut. În România nu se vorbește azi decât despre șomaj, foame, disperare, grija zilei de mâine, grija pentru pâinea cea de toate zilele.

Ce-o fi în sufletul unui defavorizat sau disponibilizat sau chiar pensionar aflat în cea mai neagră mizerie când aude că un director general de regie sau un președinte de companie națională primește lunar 150 milioane de lei salariu acordat cu atâta dărnicie de Guvern?

Acesta este adevăratul bilanț al românilor pe anul care se va încheia în curând.

Cât privește așa-zisele succese diplomatice, ele sunt bune, dar din păcate nu țin de foame și nici de frig. Trebuie să precizăm că în ultima vreme hotărârile politice prezente în instituțiile fundamentale ale statului au afectat extrem de grav imaginea României în lume. Speranța noastră este ca în anul următor, an electoral, să se producă o adevărată și radicală schimbare de destin pentru poporul român. După 10 ani de experiențe dramatice, vrem să credem că românii nu vor mai trăi nici duminica orbilor, nici duminica marii cacialmale. Vrem să credem într-o zi când oamenii vor exprima dorința lor, siguri pe ceea ce doresc, cu mintea limpede, și hotărârâți să termine...

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Ați depășit timpul!

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Imediat, domnule președinte.

...și hotărâți să termine odată pentru totdeauna cu jocurile politice murdare care aduc profitorilor avere iar milioanelor de alegători doar mizerie și iluzii mereu pierdute.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Da. Repetați de obicei cronometrându-vă aceste intervenții și în felul acesta veți ajunge să le mai simplificați și să ajungeți la cele trei minute normale, regulamentare și cred că e cel mai bun lucru.

 
  Becsek-Garda Dezideriu Coloman - declarație în sprijinul Asociației pentru protecția cumpărătorilor de autoturisme;

Domnul deputat Garda Dezideriu.

Se pregătește domnul deputat Mihail Nica.

   

Domnul Becsek-Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În anul al treilea al legislaturii actuale, am reușit să promovăm unele din legile proprietății, legi prin care s-a prevăzut reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, precum și a unor imobile preluate în mod abuziv de către puterea comunistă. Am uitat însă de un abuz al guvernelor comuniste, neocomuniste, prin care au fost deposedați de banii lor cetățenii care au depus înaintea schimbărilor din 1989 prețul autoturismului Dacia 1300 la filialele CEC din întreaga țară. Aceste sume vărsate zilnic la Banca Națională Română erau direcționate în circuitul economico-financiar al țării.

Asociația pentru protecția cumpărătorilor de autoturisme, prin numeroase scrisori și memorii, s-a adresat Guvernului României, miniștrilor de finanțe, președintelui F.P.S., dar ceea ce este mai jenant, și la Comisia pentru drepturile omului de la Strasbourg. În perioada anilor 1997-1998, atât domnul Mircea Ciumara, fost ministru de finanțe, cât și urmașul său, domnul Daniel Dăianu, au recunoscut temeinicia memoriilor amintite și au promis găsirea unor soluții favorabile. Promisiuni în acest sens au primit chiar și din partea fostului prim-ministru, Victor Ciorbea.

Reprezentanții pentru protecția cumpărătorilor de autoturisme au contactat prin memoriile lor atât pe președintele F.P.S.-ului, cât și pe domnul Diaconescu, președintele Camerei Deputaților. Atât domnul Sorin Dimitriu cât și domnul Diaconescu le-au promis sprijin concret în realizarea obiectivului cerut. Mai mult chiar, fostul premier, domnul Radu Vasile, la 30 aprilie 1998 a declarat prin mass-media că a dat dispoziții ca trei ministere, al privatizării, al finanțelor și al industriei și comerțului, să găsească soluții pentru despăgubirea celor 12.000 de cetățeni.

În urma discuțiilor din 1 iulie 1998, conducerea Asociației pentru protecția cumpărătorilor de autoturisme a cerut elaborarea unei hotărâri de Guvern prin care să se acorde certificate guvernamentale de depozit corespunzătoare sumelor depuse de fiecare membru A.P.C.A., indexate cu coeficientul de inflație la zi, cu dobânda aferentă datei eliberării certificatului. Propunerea lor, însă, nu a fost acceptată cu toate că temeinicia acestuia nu a fost pus la îndoială.

Calvarul celor de la Asociația pentru protecția cumpărătorilor de autoturisme a continuat și în anul 1999, fără să se rezolve. Situația financiară a țării, lipsa de bani nu permite satisfacerea unei cereri îndreptățite. O cale totuși ar exista. Dacă organele abilitate ale statului și-ar face datoria față de cei care au prejudiciat statul român prin afaceri necurate s-ar găsi resurse pentru satisfacerea acestei cerințe, dacă s-ar renunța la protejarea mafiei lemnului iar dacă reprezentanții poliției de la Secția criminalistică, organele procuraturii și parchetele n-ar căuta mușamalizarea cazurilor descoperite de Comisia parlamentară privind situația economiei forestiere din România, confirmate de către Departamentul de control al Guvernului, atunci, s-ar putea găsi resurse pentru despăgubirea acestor cetățeni.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Mihail Nică - formularea unei propuneri pentru îmbunătățirea procesului legislativ în relația Parlament - aparatul tehnic;

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihail Nică.

Se pregătește domnul deputat Petru Bejinariu.

   

Domnul Mihail Nică:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Publicarea în Monitorul Oficial nr.619/17 decembrie 1999, a eratei la Legea privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică, a dat curs intervențiilor unor deputați privind neconcordanțele dintre textul publicat și cel votat de Parlament. Astfel, legea a devenit mai bogată cu o jumătate de pagină, dar și în acord cu voința Parlamentului.

Cred că este necesar ca Biroul permanent al Camerei Deputaților să informeze deputații de rezultatul anchetei administrative asupra acestui incident. Se pare că firul incidentului este întortochiat ca un nod gordian. Materialul pus la dispoziția comisiei de mediere a conținut erori grosolane. Erorile au fost remediate la vremea respectivă de comisie prin elaborarea unor texte comune. Textul trimis spre semnare președinților de ședință ale celor două Camere de către aparatul tehnic conține, de asemenea, greșeli. Vicepreședintele Senatului, domnul Ulm Spineanu, a refuzat semnarea textului, trimițându-l spre verificare aparatului tehnic. Cu această ocazie a fost făcută o singură corectură, cea semnalată de domnul senator Ulm Spineanu.

Legea transmisă de Parlament spre promulgare Președintelui României conține abateri de la textul votat de cele două Camere. De asemenea, textul publicat în Monitorul Oficial nr.603 din 9 decembrie 1999 nu coincide întru totul cu textul promulgat de Președintele României.

În concluzie, pentru a elimina astfel de evenimente nedorite în activitatea Camerei, consider că este necesar ca un exemplar din textele de legi, hotărâri, moțiuni, mesaje, declarații, rezoluții ori alte acte politice ale Camerei care se transmit Senatului, se trimit președintelui României spre promulgare, ori sunt destinate direct publicării, să fie puse de îndată la dispoziția grupurilor parlamentare pentru depistarea eventualelor manipulări ale textelor și corectarea lor în timp util.

Vă mulțumesc.

 
  Petru Bejinariu - intervenție intitulată Statul național unitar și globalizarea;

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Bejinariu.

Se pregătește domnul deputat Ilie Neacșu.

Domnul deputat Ilie Neacșu este? Nu este. Domnul deputat Miron Chichișan.

   

Domnul Petru Bejinariu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intitulez intervenția mea de astăzi "Statul național unitar și globalizarea".

Dacă la început globalizarea avea dept obiectiv schimbarea în bine a lumii, îmbunătățirea condițiilor de viață și mai multă comunicare și egalitate între oameni, etnii, popoare, civilizații și state, acum se văd alte urmări. Contradicția fundamentală a acestui proces poate căpăta dimensiunea "globalizarea amenință statul național și cultura națională". Dacă distrugerea economiei naționale, dacă ignorarea sau falsificarea istoriei românilor și dacă renunțarea la elementele fundamentale ale specificului național fac parte din etapele pregătitoare, înseamnă că guvernarea de azi ne-a integrat în procesul globalizării. Ce să însemne aducerea în școli a unor manuale de istorie și de limbă și literatură română alternative europenizate, ce să însemne creșterea petelor pe radiografia culturii române sau finanțarea și slaba pregătire a sărbătorilor și aniversărilor, decât demersuri din afară și din interior pentru pierderea identității naționale?

Astăzi sunt mulți analiști care vorbesc de constituirea unui guvern european sau un guvern mondial, primele forme fiind în funcțiune. Programele FMI și Băncii Mondiale, programele speciale ASAL și FESAL s-au axat pe falimentări și lichidări de unități economice, complexe agroindustriale și întreprinderi viabile sau posibil viabile, cu disponibilizarea a sute de mii de oameni. Prin eliminarea subvențiilor din agricultură și industria autohtonă, la cererea unor organisme supranaționale, guvernanții români, prin politica cedărilor și renunțărilor, au căzut în plasa globalizării, globalizare care acum și credem că și în viitor, servește doar intereselor marilor puteri. Pe această cale, se lichidează tot ce poate fi concurențial pentru ei la noi și se extinde piața de desfacere pentru alții.

Iată ce scriu mari publicații occidentale: "Procesul globalizării nu respectă promisiunea unei vieți mai bune pentru oamenii obișnuiți", sau "Globalizarea este un atentat la adresa democrației", sau "Globalizarea sau mondializarea e pusă în slujba marilor grupuri transnaționale", recunoaște Pascal Lemi, comisarul Uniunii Europene pentru comerțul exterior.

Analiștii mai spun că paralel cu înălțarea acestui guvern european, sau înainte, va avea loc separarea unor state cu formarea de regiuni autonome inclusiv în România. Astfel de urmări au făcut ca numărul adversarilor globalizării să crească chiar în statele care au promovat acest concept. Recentul summit al Organizației Mondiale a Comerțului din Statele Unite a fost refuzat prin violențe de sute de demonstranți care resping globalizarea și în plan teoretic cresc opozanții acestui proces. Și acesta este doar începutul.

Domnilor guvernanți,

Luați seama la ceea ce înseamnă statul național unitar, cultura și istoria națională pentru viitorul României din mileniul trei.

Vă mulțumesc.

 
  Miron Chichișan - atenționare în privința eminentei crize a grâului;

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Miron Chichișan.

Se pregătește domnul deputat Valentin Iliescu. Este aici? Nu. Domnul deputat Ilie Neacșu a venit? Nu. Domnul deputat Petre Țurlea o să urmeze.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Miron Chichișan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-o perioadă scurtă de timp, prețul grâului s-a dublat, cu tendințe de creștere în continuare.

Partidul Unității Naționale Române a atras atenția de nenumărate ori de la această tribună despre o eminentă criză a grâului și, deci, a pâinii, ceea ce va afecta nivelul de trai și așa scăzut al populației. Ce măsuri ați întreprins, domnule ministru, pentru evitarea acestei situații? S-a urmărit cumva intenționat ajungerea aici spre a importa grâu din SUA și din alte țări capitaliste dezvoltate cărora le lipsește piața de desfacere? De ce ați lichidat rezervele de stat, cu rol bine stabilit în toate țările ce se respectă?

De ce Ordonanța de Guvern nr. 149/1999 privind acordarea primei producătorilor agricoli nu s-a pus în practică și încalcă principiile elementare ale concurenței?

Ați declarat, domnule ministru, că în anul 2000, nu numai lucrările agricole, arat și semănat, vor beneficia de așa-zisa subvenție prin cupoane, ci și sectorul zootehnic, viticultura și pomicultura.

Pe ce v-ați bazat când ați făcut asemenea promisiuni, o țară întreagă știind că lucrările agricole din această toamnă nu au beneficiat de mult trâmbițata subvenție prin cupoane sau bonuri valorice?

Ce analize economice au stat la baza acestor promisiuni, cunoscând situația precară a veniturilor încasate la buget acum și în perspectivă? Nu cumva este o promisiune electorală fără acoperire, regăsită și în faimosul contract cu România?

Cum motivați în fața țării că nici până azi banii promiși pentru arăturile de toamnă, cei 100.000 de lei pe hectar la arat și încă 100.000 de lei la semănat nu au ajuns la cei în drept?

Din surse demne de încredere am aflat că direcțiile județe pentru agricultură au primit dispoziții de la Ministerul agriculturii și alimentației să interzică fermelor pomicole, începând cu această iarnă, efectuarea lucrărilor specifice, stropiri, tăieri de coroane, în livezile societăților comerciale cu capital de stat sau majoritar de stat. Ne puteți informa despre existența acestui ordin? Și dacă știți, v-ați gândit ce consecință nefastă va avea această măsură asupra populației, în special asupra copiilor?!

Se urmărește cumva lichidarea în totalitate a livezilor, spre a favoriza importurile de fructe din alte țări?

Este cumva o condiție impusă României, ca atâtea altele în ultimii ani, de către organismele internaționale, cu scopul paralizării și acestui segment economic? Dacă lucrurile se prezintă așa, măcar să cunoască și populația României!

Vă mulțumesc.

 
  Petre Țurlea - un gând de recunoștință față de două mari personalități ale secolului XX: Nicolae Iorga și Ion Antonescu.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Țurlea. Și să vedem dacă au venit domnii deputați care lipseau; domnul deputat Valentin Iliescu a apărut? Nu. Domnul deputat Ilie Neacșu? Nici dânsul.

Sunteți ultimul înscris. Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Petre Țurlea:

De multe ori sunt ultimul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Câți suntem... M-am gândit astăzi că fiind ultima intervenție din secolul acesta al XX-lea, pe care îl fac de la tribuna Camerei Deputaților și că Parlamentul este cea mai importantă instituție a României, m-am gândit să aduc un gând de recunoștință față de cele mai mari personalități ale României, ale românilor în secolul al XX-lea.

Primul este cel mai mare om de cultură, care a fost Nicolae Iorga, al doilea cel mai mare om politic și militar, care a fost mareșalul Ion Antonescu.

Amândoi, după cum știți, au fost asasinați. Nicolae Iorga a fost asasinat de legionari în 1940. Ion Antonescu a fost asasinat în 1946, la ordinul Uniunii Sovietice de către comuniști și cu vinovata neintervenție a Regelui Mihai.

Istoria le-a făcut dreptate, însă, la amândoi, chiar dacă recursul în anulare pentru mareșalul Ion Antonescu nu a fost încă declarat.

Istoria le-a făcut dreptate pentru că amândoi au intrat definitiv în conștiința și în inima poporului român. De acolo, nimeni n-o să poată să-i scoată vreodat.

La încheierea acestui secol al XX-lea, doresc ca poporul român, în secolul următor, al XXI-lea, să aibă parte de mai multe personalități ca Nicolae Iorga și mareșalul Ion Antonescu. Și ca în secolul XXI, românii să aibă înțelepciunea să nu-și mai sacrifice marile personalități.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Aritmetic, secolul XXI începe la sfârșitul anului viitor, acum se schimbă doar prefixul.

 
   

Ca atare, constatăm că prima parte a ședinței noastre, cea destinată intervențiilor deputaților, s-a încheiat, pentru că domnii deputați Ilie Neacșu și Valentin Iliescu, care mai erau înscriși, nu sun prezenți.

 
Informare cu privire la proiectele de legi și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:  

O să rog liderii de grupuri să dispună măsurile necesare pentru aducerea în sală a colegilor deputați. Rog, de asemenea, secretarii de ședință să vină în sală.

Rog liderii de grupuri să dispună măsurile pentru aducerea colegilor în sală. În momentul de față nu o să putem începe ședința.

Doamnelor și domnilor deputați, trecem la partea a doua a ședinței noastre. Vă anunț că din totalul celor 343 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări 276, 67 fiind absenți. Din aceștia 42 participă la alte acțiuni parlamentare. Cei 42 sunt: 11 membri ai Guvernului, 24 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități, 7 membri ai Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, în total 42. Cvorumul prevăzut de art. 128 din Regulamentul nostru este întrunit. Cvorumul de lucru este de 172 minus 42, 130.

Intrăm în ordinea de zi și urmează să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe aceasta, după ce vă informez asupra unei inițiative legislative înregistrată la Camera Deputaților și care dintr-o eroare nu a fost citită ieri, propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 74/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor și altor impozite indirecte, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/1998, inițiată de un număr de 7 deputați P.D.S.R.

S-a solicitat în momentul în care a fost depusă această inițiativă legislativă procedura de urgență, de către liderul Grupului parlamentar P.D.S.R.

Cine susține, ca lider de grup, din partea P.D.S.R.-ului, procedura de urgență? Sunteți inițiatori? Domnul deputat Ianculescu.

   

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă a fost inițiată pentru a reglementa regimul accizelor și altor impozite indirecte, survenite în ultima perioadă, care au suferit modificări pe parcurs, la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/1997.

Această inconsecvență normativă, de modificare și de completare a acestei Ordonanței nr. 82/1997 a produs consecințe negative directe asupra persoanelor juridice implicate în aplicarea unora dintre normele modificate în mod repetat.

Un astfel de caz este poziția oscilantă și ambiguă creată de Executiv, prin modificarea unor prevederi tranzitorii din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/1998 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor și altor impozite indirecte, ordonanță ce a fost aprobată cu modificări, prin Legea nr. 148/1999. Observați ce acte normative numeroase, privind aceeași problemă, care într-adevăr, duce, în final, la un haos legislativ, în loc să ducă la o claritate în domeniul legislativ în această problemă.

Semnalăm că Parlamentul, cu ocazia aprobării respectivei ordonanțe, a introdus o măsură tranzitorie, valabilă numai pentru anul fiscal 1999, prin care s-a permis agenților economici, producători interni, importatori, comercianți în sistem en-gros și en detail de produse supuse autorizării speciale, care au depus cereri și documentația necesară pentru eliberarea autorizației până la 31 martie 1999, să utilizeze documentele fiscale valabile înainte de intrarea în vigoare a respectivei ordonanțe de urgență, respectiv Ordonanța nr. 50/1998.

Introducerea acestei prevederi, pe deplin rațională, a avut în vedere necesitatea creării condițiilor normale de aplicare a respectivei ordonanțe, respectiv elaborarea, tipărirea și distribuția în teritoriu a formularisticii oficiale, necesare autorizării speciale a agenților economici care produc, importă sau comercializează alcool ori produse alcoolice și, totodată, pentru a evita subiectivismul în aplicarea sancțiunilor contravenționale deosebit de drastice.

La numai o lună după aprobarea acestei ordonanțe Executivul, printr-o altă ordonanță, și anume, nr. 74/1999 a procedat la abrogarea respectivei norme, transformând aprioric agenții economici care activează în acest domeniu în contravenienți.

În acest context, este de menționat că marea majoritate a agenților economici, de bună-credință, au fost transformați în contravenienți, datorită culpei exclusive a administrației, care nu a elaborat și pus în circulație formularele tipizate în termeni utili, respectiv până la 30 august 1999.

De asemenea, semnalăm faptul că abordarea Executivului constituie o înfrângere a principiului constituțional de la art. 15, alin. 2, care prevede că: "Legea poate dispune numai pentru viitor", or înlăturarea beneficiului facilității respective ar avea semnificația înlăturării retroactive a unor efecte legal recunoscute.

În atare situație, pentru ca prevederea de la art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 74/1999 să aibă suport constituțional, ar fi trebuit cel puțin să prevadă și regimul efectelor înlăturării facilității respective.

De asemenea, nu trebuie să pierdem din vedere că această situație atipică, generată de alternanța normativă între actele Parlamentului și Executiv, poate genera și anumite percepții negative ale mediului de afaceri din România.

Pentru a soluționa această situație, se propune înlăturarea normei de abrogare și revenirea la sistemul tranzitoriu stabilit de Legea nr. 148/1999, deoarece, abrogarea intempestivă survenită prin art. 2 din Ordonanța nr. 74/1999 a transformat o facilitate logică și corectă într-un temei de sancționare apriorică a tuturor agenților economici, care până la data apariției respectivei ordonanțe, deci la 30 august 1999 nu obținuseră autorizațiile, așa cum v-am spus, datorită lipsei formularelor tipizate.

De asemenea, soluția legislativă, preconizată de acest proiect de lege, vizează și introducerea unei modalități corespunzătoare de înlăturare a efectelor economice, cauzate de abrogarea respectivei facilități, respectiv prin revocarea administrativă, la cererea expresă a agentului economic implicat, a actelor de constatare a contravențiilor și aplicare a sancțiunilor administrative. Această măsură este circumstanțiată, însă, de o anumită limită temporară, pentru a nu crea o instabilitate pronunțată a raporturilor juridice.

Totodată, inițiativa noastră legislativă introduce în ecuația reglementării a posibilității constatării unui eventual refuz, în scopul protejării agenților economici de bună credință, de eventualele abuzuri ale instituțiilor statului, care – repetăm – poartă întreaga responsabilitate pentru crearea acestor situații aberante, din punct de vedere normativ.

De aceea, pentru a elimina aceste situații aberante, supunem Camerei Deputaților să aprobe ca acest proiect de lege să fie aprobat în procedură de urgență, deoarece toți agenții economici nu au nici o vină și ei suferă sancțiunile care decurg din ordonanțele date în această direcție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi, pentru această propunere legislativă, inițiată de un număr de 7 deputați P.D.S.R., Grupul parlamentar P.D.S.R. a cerut procedura de urgență, pe care v-o supun spre aprobare.

Voturi pentru? 53. Este insuficient. La cvorumul de lucru de 130, 53 nu este jumătate din 130, minim, să zic.

Urmează ca această propunere să ia avizele necesare, urmând ca, ulterior, să fie sesizatele comisiile permanente, în fond, Comisia pentru buget, finanțe, bănci și pentru aviz Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Informez liderii de grupuri că la ora 11,30 sunt programate cinci voturi finale. Unul dintre ele nu se poate da, pentru că sunt niște chestiuni procedurale nerezolvate, sunt, însă, două propuneri legislative, un raport de mediere și un proiect de lege, din care până în prezent trei au caracter de legi organice, care trebuie supuse aprobării și rugămintea mea este să dispună liderii de grupuri măsurile necesare pentru aducerea la ora 11,30 și asigurarea jumătății plus unu, minimei necesare aprobării acestor legi.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.  

Intrăm în ordinea de zi cu raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

Comisia de mediere, întrunită miercuri, 15 decembrie la sediul Camerei Deputaților ne propune următoarele texte: la nr. curent 1, referitor la punctul 82 și 83 ne propune comisia, în unanimitate, textul Camerei Deputaților.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. curent 2, referitor la pct. 172 comisia ne propune în unanimitate textul Camerei Deputaților.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. curent 3, referitor la alin. 5 și 6 ale art. 16, comisia ne propune în unanimitate textul Camerei Deputaților.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. curent 4, în unanimitate comisia ne propune, pentru art. II textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vot final asupra raportului, referitor la o lege organică, odată cu celelalte voturi finale, la ora 11,30.

Dezbaterea proiectului de Lege privind asistența socială a persoanelor vârstnice.  

Continuăm cu proiectul de Lege privind asistența socială a persoanelor vârstnice, o lege organică.

Din partea inițiatorului, dacă dorește cineva să prezinte?

Aveți cuvântul.

   

Domnul Florin Pașa:

Mă numesc Florin Pașa și sunt directorul Direcției de asistență socială din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă informez că schimbările produse în...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vorbiți în microfoane! Trageți în jos, să se audă!

 
   

Domnul Florin Pașa:

...au determinat accentuarea stării de dependență a persoanelor vârstnice, astfel încât în perioada actuală, asistența socială a persoanelor vârstnice constituie în România o necesitate obiectivă și deosebit de stringentă.

Proiectul de lege propus are în vedere că persoanele vârstnice au dreptul de a alege liber modul de viață decentă, într-un anumit mediu, garantarea condițiilor în vederea respectării tradițiilor regionale, culturii, religiei, pregătirii profesionale și a vieții private individuale, amenajarea locuinței în raport cu starea și nevoile socio-medicale, asigurarea accesului la facilitățile reglementate prin actele normative și informarea asupra modului în care se poate beneficia de aceste drepturi. Proiectul este structurat în cinci capitole, care reglementează, în principal, situațiile în care perioada vârstnică beneficiază de servicii și prestații sociale: evaluarea situației persoanei vârstnice care necesită asistență socială, pe baza unei grile naționale de evaluare a nevoilor acesteia; serviciile comunitare de îngrijire a persoanei vârstnice, modul de organizare și acordare a acestora la domiciliul persoanei sau în cămine specializate; acreditarea și salarizarea persoanelor desemnate să acorde îngrijire persoanelor vârstnice la domiciliu; colaborarea administrației publice locale cu organizațiile neguvernamentale, în vedere dezvoltării și diversificării serviciilor sociale, în raport de nevoile persoanelor vârstnice, în cadrul comunităților și, bineînțeles, finanțarea asistenței sociale pentru persoanele vârstnice.

Apreciem că proiectul de lege va elimina dezideratele nerezolvate de sistemul actual, și anume, eliminarea incoerenței în organizarea și funcționarea sistemului actual privind asistența socială a persoanelor vârstnice, îngrijirea cu prioritate a persoanelor vârstnice, în primul rând la domiciliul acestora și în cămine, numai după utilizarea celorlalte forme de asistență socială, dezvoltarea și diversificarea formelor de asistență socială pentru persoanele vârstnice, în concordanță cu nevoile reale ale acestora, implicarea autorității publice locale, în situația în care persoana vârstnică încheie cu persoane fizice acte juridice de înstrăinare a unor bunuri personale, în schimbul îngrijirii și întreținerii sale.

Apreciem că legea va reglementa situația persoanelor cu nevoi speciale și va contribui la aplicarea de măsuri concrete, prin valorificarea bătrâneții și prevenirea oricăror tendințe de marginalizare pe criterii de vârstă, aspecte pentru care o susținem în forma discutată cu comisia de specialitate a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, îi dau cuvântul domnului deputat Leon Pop, președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Leon Petru Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este în discuție o inițiativă legislativă a Guvernului României care a trecut prin Senat, este vorba de o lege organică, are avizele necesare, prevăzute de procedurile parlamentare. Legea pune accentul pe atragerea societății civile în rezolvarea problemelor oamenilor în vârstă, a familiilor, degrevând în mod parțial activitatea și contribuția statului la aceasta.

În acest sens, noi am analizat legea și prezentăm raportul favorabil, de discutare a ei - încă o dată spun - în regim de lege organică și în procedură obișnuită.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Intervenții la titlul legii. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Capitolului I. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 1, textul inițiatorului. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 2, textul inițiatorului. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 3, la nr. curent 1 din raport. Intervenții?

Domnule deputat Acsinte Gaspar, vă rog, aveți cuvântul.

Suntem la nr. curent 1 din raportul comisiei.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pun în discuția inițiatorului și a comisiei următoarea problemă. Și am în vedere, pentru a putea utiliza sau mai bine spus a utiliza aceeași terminologie, în legătură cu sintagma "ieșirea la pensie".

Deci, art. 3 alin. 1 spune: "Beneficiază de prevederile prezentei legi persoana care îndeplinește condiția de vârstă pentru ieșirea la pensie".

Vreau să vă spun că legislația anterioară, cel puțin, și nu îmi dau seama dacă și în legea care a fost adoptată cu privire la regimul pensiilor, se vorbește de "ieșire la pensie" sau de "înscriere la pensie". Însă, cred că corect este "înscrierea la pensie" și nu "ieșirea", pentru că cel care urmează să beneficieze de pensie face o cerere, își formează un dosar și pe baza acestei înscrieri se dă decizia de pensionare.

Deci, propun ca în locul sintagmei "ieșirea la pensie", bineînțeles, cu condiția verificării de către comisie și inițiator, să fie introdusă sintagma "înscrierea la pensie".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doresc să știu punctul de vedere al ministerului, ca inițiator, privind terminologia corectă și corelarea cu legislația în vigoare.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Florin Pașa:

În principiu nu avem nimic împotrivă cu înlocuirea termenului, dar noi ne-am gândit că "ieșirea" reprezintă faptul că persoana respectivă iese din viața activă.

Deci, "înscrierea" înseamnă cererea depusă și nu imediat după depunerea cererii are loc ieșirea la pensie.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Punctul de vedere al comisiei? Vă rog, de la microfon, dacă se poate! Mă scuzați că vă chinui! Domnul deputat Leon Pop. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Leon Petru Pop:

Rămânem pe formula adoptată în comisie: "ieșirea la pensie".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, comisia își menține punctul de vedere.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Leon Petru Pop:

Nu în mod obligatoriu cel care se înscrie la pensie devine și pensionar!

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Citiți textul din lege: "Îndeplinește condițiile de vârstă pentru a ieși la pensie"! Deci, apare aici cuvântul "pentru".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Kerekes Karoly:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este interesantă propunerea făcută de domnul deputat Gaspar, dar am impresia că este una să fie cineva înscris la pensie și alta să fie ieșit la pensie. Eu aș propune altă variantă, dacă acceptați: "Persoana pensionată, care se găsește în următoarele situații:..." pe care le înșiră articolul respectiv.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul? Deci, s-a făcut o propunere ca, în loc de: "Persoana care îndeplinește condiția de vârstă pentru ieșirea la pensie" sau "pentru înscrierea la pensie", să se spună: "Persoana pensionată, care se găsește într-una din următoarele situații:..."

 
   

Domnul Florin Pașa:

Această propunere acoperă o plajă foarte mare de persoane, deoarece oricine se poate pensiona, potrivit Legii pensiilor, cu mult înainte de vârsta prevăzută de lege, fie medical, fie datorită altor cauze. Și înseamnă că numărul persoanelor care vor beneficia de prevederile acestei legi va fi foarte mare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar și, pe urmă, comisia. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îi rog pe membrii comisiei să citească textul cu atenție: "Beneficiază de prevederile prezentei legi persoana care îndeplinește condiția de vârstă pentru ieșirea la pensie"! Deci, este o condiție prealabilă, persoana care îndeplinește condiția de vârstă pentru a se înscrie la pensie, nu este vorba de una care a fost pensionar, ci de cea care îndeplinește condiția de vârstă și se află în următoarele situații...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputată Puwak.

Comisia o să-și spună la sfârșit punctul de vedere.

Aveți cuvântul.

 
   

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi discutăm un proiect de lege care are în vedere asistența socială a persoanelor vârstnice, deci, avem o limită de vârstă, de obicei, legată de documentele pe care le discutăm. Și atunci, eu v-aș propune, în locul formulărilor pe care le-ați auzit: "Persoanele care s-au retras definitiv din viața activă". Aici nu mai avem nici o speculație, că e pensionat, că nu e, că sunt mulți...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu.

Am să-i dau cuvântul domnului deputat Leon Pop, președintele comisiei, pentru a prezenta punctul de vedere al acesteia.

 
   

Domnul Leon Petru Pop:

Comisia agreează punctul de vedere al doamnei deputat Puwak. În consecință, propunem să fie introdus în lege. Mulțumim.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cum să sune textul? Vă rog, dacă se poate, să citiți textul corect, ca să rămână în stenogramă și să nu apară încurcături ulterioare. Doamna deputat Puwak.

 
   

Doamna Hildegard Carola Puwak:

"Beneficiază de prevederile prezentei legi persoanele care s-au retras definitiv din viața activă și se găsesc într-una din următoarele situații:..."

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Leon Pop, din partea comisiei.

 
   

Domnul Leon Petru Pop:

Reanalizând textul, consider că este mai bună formularea: "Beneficiază de prevederile prezentei legi persoanele pensionate care s-au retras definitiv din viața activă." Pentru că se pot retrage din viața activă și alte persoane, nu numai cele care sunt pensionate.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu sună foarte corect..., nu știu... Trebuie totuși să găsim o soluție pentru preambulul acesta. Doamna deputat Puwak.

 
   

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Cred că nu este necesar să adăugăm "pensionate", pentru că vorbim de vârstnici. Deci, este clar că vârstnicii, conform tuturor statisticilor, se califică de la o anumită vârstă și nu are rost acest cuvânt.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnă, fac și eu o intervenție. Să știți că și mie copiii mei îmi spun că sunt foarte vârstnic, așa că să știți că s-ar putea să apară anumite interpretări. Trebuie precizate limitele de vârstă.

 
   

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Domnule președinte,

În statistica Organizației Națiunilor Unite, în studiile de demografie, populație vârstnică înseamnă de la 65 de ani în sus. Deci, noi discutăm despre o asistență socială a persoanelor vârstnice, vrem să ajutăm și persoanele care nu au nici un fel de susținere materială și avem dreptul să spunem: "vârstnici care s-au retras din viața activ, în următoarele condiții". Chiar dacă această limită de vârstă este corelată, în cazul legii noastre, cu limita vârstei de pensionare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, numai că nu apare nicăieri definită această noțiune de "vârstnic", și acest lucru trebuie făcut. Într-adevăr, atunci fraza ar avea coerență.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Să dăm posibilitatea ca într-o scurtă pauză, după ce dezbatem, comisia, totuși, să deceleze o soluție... Pentru că vedeți că s-au exprimat aici patru puncte de vedere și cred că nu e bine să adoptăm o soluție așa, în grabă. Mai bine ca, totuși, să aibă posibilitatea comisia să discute și cu cei care au propus...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu o să las la latitudinea comisiei să se întrunească pentru a reanaliza textul, eventual, a introduce definiția persoanei vârstnice, pentru că, atunci, nu mai e nevoie de tot preambulul acesta atât de complicat, și, împreună cu cei care au făcut amendamente, să găsească o soluție.

Până atunci, mergem mai departe și o să revenim după aceea.

Titlul Cap. II. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Secțiunii 1. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 4, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 5, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 6, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea 1, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Secțiunii 2. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 7, la nr. crt. 2 din raport. O să rog, din partea comisiei, să intervină cineva, pentru că se pare că mai există un amendament. La care alineat?

 
   

Domnul Teodor Stanca:

La alin. 2, o îmbunătățire a textului.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Atunci, să discutăm mai întâi alin. 1. Dacă mai sunt intervenții, la nr. crt. 2 din raport, referitor la art. 7? Cu excepția faptului că, în text, literele apar d), e) și f) și, de fapt, trebuie să fie a), b) și c).

Deci, la alin. 1, voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin. 2, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Teodor Stanca:

De la data când a trecut textul prin Senat și până acum, se constată că au avut loc o serie de reorganizări în cadrul direcțiilor de asistență socială, și anume: "oficiul de asistență socială" are titulatura de "direcție socială", iar "direcția de muncă și protecție socială județeană" are denumirea corectă de "direcție generală de muncă și protecție socială".

De asemenea, tot la acest alineat, în loc de: "prin consultarea și a medicului psihiatru", cerem să se introducă: "prin consultarea și a medicului specialist". Pentru că nu este vorba numai de probleme psihiatrice, ci și de alte boli care pot să fie luate în seamă.

Prin urmare, atunci, textul alin. 2 are următoarea formulare: "În situația în care starea de sănătate a persoanei vârstnice nu permite obținerea consimțământului acesteia, pentru acordarea îngrijirilor prevăzute la alin. 1, decizia se ia de către serviciul social al consiliului local sau de către direcția de asistență socială din cadrul direcțiilor generale de muncă și protecție socială județene și a municipiului București, pe baza anchetei sociale și a recomandărilor medicale făcute de medicul de familie, prin consultarea și a medicului specialist, cu acceptul rudelor de gradul I ale persoanei respective sau, în lipsa acestora, cu acceptul unui alt membru de familie." Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă sunt alte intervenții? Domnul deputat Naidin și domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu vreau să despic firul în mai multe părți decât patru și îi cer inițiatorului să fie atent și la o anumită situație de fapt, în care, să spunem, nu mai există aceste rude - fie de gradul I, fie un alt membru de familie - sau sunt, și trebuie să-i căutăm prin România, o variantă; 2. dacă aceștia, de bună credință sau de rea credință, nu doresc să-și dea acceptul, și persoana vârstnică a rămas în aceeași situație? și 3. dacă nu ar fi corect să luăm în cosiderare și acceptul a doi vecini.

Dorind această clarificare din partea inițiatorului, urmăresc cu interes.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Rugămintea mea este ca toți cei care mai doresc să intervină la acest alin. 2 al art. 7 să se pregătească, dacă e cazul, să le dau cuvântul.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Mă refer numai la amendamentul pe care l-a făcut domnul deputat membru al Comisiei pentru muncă și protecție socială, în sensul că eu consider că trebuie să rămână în text "medicul psihiatru", și nicidecum să băgăm "medicul specialist", pentru că constatarea imposibilității de a obține consimțământul și lipsa consimțământului este rezultatul unei afecțiuni psihice, și nu e vorba de orice afecțiune, care poate fi constatată de un medic specialist.

Restul propunerilor pe care le-a făcut dânsul, pentru a utiliza terminologia actuală, sunt corecte, pentru că trebuie să introducem în lege instituțiile cu denumirile lor actuale, dar am rezerve față de problema în legătură cu consultarea medicului.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenții? O să dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, pentru că s-au făcut mai multe intervenții, și pe urmă revenim la comisie. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Florin Pașa:

Pentru domnul deputat Naidin; oricum intervenția asupra persoanei vârstnice se face pe baza unei anchete sociale, realizate de persoane de specialitate. În acest alin. 2, se are în vedere numai consultarea membrilor de familie, dacă există, dar nicidecum să se ia în considerare, în totalitate, punctul de vedere al acestora. Dacă membrii de familie nu acceptă să fie consultați, adică sunt indiferenți vizavi de persoana vârstnică, sigur că decizia o va lua direcția de asistență socială sau serviciul social de la primărie.

Referitor la medicul psihiatru, noi considerăm că și acesta este un medic specialist, și formularea propusă de comisie o susținem.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Vă rog să vă pronunțați asupra amendamentelor depuse.

 
   

Domnul Leon Petru Pop:

Comisia își menține formularea din textul adoptat, inclusiv aceea cu înlocuirea medicului de familie cu medic de specialitate. Vă mulțumesc. Mă scuzați, nu a medicului de familie, ci a medicului psihiatru cu medic de specialitate.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Punctul de vedere al comisiei a fost medic psihiatru. Acum comisia are un punct de vedere diferit.

 
   

Domnul Leon Petru Pop:

Medic de specialitate. Deci: "recomandările medicale făcute de medicul de familie, prin consultarea medicului de specialitate."

 
   

Domnul Petre Naidin:

Nu aveți, domnule, o explicație?

 
   

Domnul Leon Petru Pop:

Eu vă propun o ipoteză de lucru: sunt servicii medicale, în localitățile mai mici, care au numai medic neurolog, nu au și psihiatru, neurologul face și serviciul acestuia și invers.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi întreb pe cei care au făcut amendamente, domnul deputat Naidin, domnul deputat Acsinte Gaspar, ce părere au?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Eu am spus să se păstreze textul cum apare în raport și am și motivat de ce!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În mod normal, ar trebui să supun spre aprobare textul, așa cum a venit el de la comisie. Dacă o fac, însă, ne trezim cu niște necorelări, cel puțin din punctul de vedere al denumirilor acestor instituții.

Ca atare, voi supune spre aprobare întâi amendamentele, ca să fie aprobate și, pe urmă, în funcție de aceasta, textul.

Deci, primul lucru pe care aș dori să-l supun spre aprobare, suntem la nr. crt. 2 din raport, referitor la alin. 2 al art. 7, este ca denumirea de "oficiu de asistență socială din cadrul direcțiilor de muncă și protecție" să se schimbe în titulatura corectă: "direcția de asistență socială".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, adoptat.

Al doilea amendament a fost propus de comisie și nu a fost susținut de colegi, din sală, și anume, înlocuirea titulaturii de "medic psihiatru" cu "medic..." Dar, înainte de aceasta, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Kerekes Karoly:

Mai înainte, domnul Stanca a propus ca denumirea "direcțiile de muncă" să fie înlocuită cu sintagma "direcțiile generale de muncă", așa cum sunt numite în prezent.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Adică, să se revină la denumirea din textul inițiatorului. Acolo scria: "...oficiul de asistență socială din cadrul direcțiilor generale" și ați cerut să se reintroducă "generale" în text. În textul venit de la Senat apare această denumire și propuneți să rămână așa, pentru că aceasta este denumirea corectă.

Vă supun spre aprobare introducerea denumirii de "direcție generală", în loc de "direcție", pentru direcțiile de muncă.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În continuare, s-a propus înlocuirea titulaturii de "medic psihiatru" cu "medic specialist" sau "de specialitate". Care este denumirea corectă pe care o propuneți, "de specialitate"? Da.

Vă supun spre aprobare acest amendament.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

 
   

Doamna Ileana Filipescu (din sală):

"Medic specialist" se utilizează!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Barbaresso, care, întâmplător, este și medic.

 
   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Titulatura corectă este "medic specialist", nu "de specialitate". "Medic specialist", "medic primar", "medic intern", aceste titulaturi sunt recunoscute pe plan european, nu "medic de specialitate", "medic specialist", în "boli interne", "cardiologie", "endocrinologie" etc. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cred că aici, însă, nu e vorba de medicul specialist ca atare, ci de medicul de specialitate pentru afecțiunea respectivă.

 
   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Nu, sunt "medici specialiști"! Chiar în Nomenclatorul Ministerului Sănătății apar cu această denumire!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Atunci, vă spun spre aprobare titulatura corectă, așa cum a propus-o domnul deputat Barbaresso, a "medicului specialist".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 5 voturi împotrivă și 5 abțineri, a fost admisă.

Alin. 2, cu aceste amendamente, voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Există în raport un alin. 3, introdus de comisia noastră, autor fiind domnul deputat Kerekes.

Inițiatorul este de acord? Da.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 7, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 8, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 9, textul inițiatorului. Vă supun spre aprobare alin. 1.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Domnul deputat Naidin, amendament la alin. 2. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petre Naidin:

Aș ruga inițiatorul și comisia să reflecteze la acest nivel: "mai mic de cinci ori decât nivelul venitului net lunar calculat la stabilirea ajutorului social." Nu am datele, nu le cunosc și de aceea doresc ca inițiatorul să intervină, cât ar fi ajutorul social, în sumă concretă, în decembrie 1999?

Eu știu, dintr-un studiu realizat de Institutul pentru cercetarea calității vieții, că 3 milioane de pensionari mănâncă un singur fel de mâncare pe zi. Deci, cât ar fi acest ajutor social, de ne permitem să-l mai împărțim la 5?

Și dacă inițiatorul agreează ideea de a elimina "mai mic de cinci ori" și să rămână "sunt sub nivelul venitului net lunar"? Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Punctul de vedere al inițiatorului, punctul de vedere al comisiei, după aceea.

Dar, mai întâi, vreau să vă informez, onorați colegi, că, în mod paradoxal, e foarte frig în sală. Am telefonat de mai multe ori la Dispeceratul tehnic, se pare că aerul care vine mai cald trebuie să treacă printr-o tubulatură foarte lungă, care, probabil că fiind rece, răcește și aerul cald care ar trebui să vină până aici. Și i-am rugat să facă ceva, eventual să o închidă complet, decât să vină aer rece de pe tubulatură, mai bine o închide, și vom suporta numai frigul care este aici.

În orice caz, vreau să vă spun că de peste o jumătate de oră, mai mult, de vreo oră, îi pisez pe cei de la tehnic, să găsească o soluție, ca să fie căldură aici.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Florin Pașa:

Vreau să vă spun că noi ne-am gândit la pensiile mici care există și, din cauza aceasta, am propus de 5 ori nivelul ajutorului social pentru o persoană singură.

Nu am vrut să facem referire la salariul mediu pe economie, care se schimbă mai încet decât indexarea ajutorului social. Ajutorul social, în prezent, pentru persoana singură este de 169 de mii de lei, și înmulțit cu 5 depășește 700 de mii de lei, care înseamnă salariul minim pe economie.

Eu cred că în această situație este corect să lăsăm "de 5 ori ajutorul social".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aici scrie "…de 5 ori nivelul venitului net lunar…".

Comisia? Domnul deputat Leon Pop.

 
   

Domnul Leon Petru Pop:

În textul de la comisie se stabilește că "…serviciile prevăzute la art.8 lit.a) și b) se asigură fără plata contribuției persoanelor vârstnice, evaluate potrivit grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, ale căror venituri sunt mai mici de 5 ori decât venitul net lunar pentru o persoană singură".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Despre ce venit net lunar este vorba? Al unui parlamentar? Este vorba de venitul mediu stabilit de Comisia Națională de Statistică? Așa, poți să iei venitul net lunar al unui ministru și rezolvi problema! Iar legile trebuie să fie foarte precise în această materie.

Deci, vă rog să stabiliți la comisie dacă să se treacă propunerea făcută de inițiator – "…ale căror venituri sunt de 5 ori mai mici decât de 5 ori alocația…".

Vă rog să vă spuneți cuvântul, ca să poată comisia să țină cont de el, doamnă deputat Puwak.

 
   

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Venitul net sigur că este o noțiune improprie pentru această lege, pentru că în venitul net pot intra o serie întreagă de alte surse de venituri pornind de la dividende, chirii și așa mai departe.

De aceea, eu aș susține totuși și m-aș apropia de varianta domnului deputat Naidin, în sensul luării ca element de referință ajutorul social, și tot ceea ce este sub ajutorul social să beneficieze de asistență socială.

În România, la ora actuală, ajutorul social este cea mai mică sumă de care poate beneficia o persoană defavorizată.

Deci, dacă pornim de la premisa că vrem să ajutăm persoanele vârstnice defavorizate în nevoie, atunci cred că cel mai bun element de referință este nivelul ajutorului social.

Astfel, să corectăm acest alin.2 – "…nu au venituri sau ale căror venituri sunt sub nivelul ajutorului social…".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Puwak și domnul deputat Naidin au propus "…nu au venituri sau ale căror venituri sunt mai mici decât ajutorul social". Sigur că aveți acum posibilitatea să vă exprimați punctul de vedere.

Inițiatorul, vă rog.

 
   

Domnul Florin Pașa:

Încă o dată vreau să subliniez: ca să nu plătească aceste servicii, noi am dorit să fie o plajă mai mare de persoane, fiindcă și pensiile de urmași și ajutorul social pentru persoana singură sunt foarte mici. Din cauza aceasta, în prezent, ajutorul social pentru o persoană este de 170 de mii de lei, iar noi am spus "…toți cu venituri sub de 5 ori 170 de mii de lei…"; poate redactarea nu este foarte fericită. Deci 170 de mii de lei înmulțit cu 5 înseamnă 850 de mii de lei. Astfel, toți cei care au venituri sub 850 de mii de lei nu plătesc această contribuție. Aceasta este ideea.

Dacă facem trimiterea numai la nivelul ajutorului social, acesta este foarte mic și sunt puțini aceia care vor fi scutiți de contribuție.

Deci, noi am dorit ca plaja persoanelor vârstnice scutite de contribuție să fie mai mare, adică aceștia să fie mult mai mulți, și dintre ei pensionarii cu pensii sub 850 de mii de lei.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Puwak.

 
   

Doamna Hildegard Carola Puwak:

În această ipoteză, avem nevoie de două informații din datele de care dumneavoastră dispuneți.

Este vorba de numărul pensionarilor care se găsesc la nivelul de pensie medie, pentru că 850 de mii de lei este deja un nivel de pensie care se apropie de pensia medie, care nu mai știu acum cât este, și cât înseamnă aceasta în bugetul asigurărilor sociale, pentru că rectificarea pe 1999 ne arată ce bani aveți pentru asistență socială, domnule director.

 
   

Domnul Florin Pașa:

Ca să-i răspund doamnei deputat Puwak, în prezent, în instituții, în căminele de asistență socială sunt internate circa 20 de mii de persoane, și am făcut calculul ca aceste 20 de mii de persoane vor putea beneficia de această prevedere a articolului.

Dacă am considera că sunt încă 10 mii de persoane, deci în total fiind 30 de mii de persoane, aceste persoane trebuie să se încadreze și în grila națională de dependență. Deci, nu este vorba de totalitatea pensionarilor ale căror pensii sunt mai mici de 850 de mii de lei. Este vorba numai de cei care au afecțiuni deosebite și sunt dependenți practic – aceștia vor primi îngrijire în instituții sau la domiciliu. Deci, despre aceste persoane este vorba – circa 30 de mii.

Finanțarea acestor cheltuieli se va face de la bugetul de stat, așa cum vedem mai departe în capitolul de finanțare, de la bugetul județean sau de la bugetul local.

De la bugetul local vor fi finanțate acele programe pentru persoanele vârstnice din comunitate care se găsesc într-o stare de dependență avansată, și nu intră în contradicție cu art.3 din proiectul de lege.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenții? Nu sunt.

Comisia? Domnul deputat Leon Pop.

 
   

Domnul Leon Petru Pop:

Comisia susține textul inițiatorului, care a fost de fapt însușit și de comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci susțineți textul care este în alin.2 al inițiatorului.

 
   

Domnul Leon Petru Pop:

Care este art.9, alin.2.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este vorba de "…nivelul venitului net lunar luat în calcul la stabilirea ajutorului social pentru o singură persoană…", ca să fie clară fraza.

În acest caz, supun spre aprobare alin.2, textul inițiatorului, însă cu această inversiune care clarifică puțin lucurile aici la sfârșit, adică să se termine așa: "…nivelul venitului net lunar luat în calcul la stabilirea ajutorului social pentru o singură persoană…".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.9 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.10.

Comisia propune înlocuirea sintagmei "pentru nivelul" cu sintagma "peste nivelul", și în rest textul să rămână așa cum este.

Întreb dacă sunt amendamente. Nu sunt.

Deci, art.10, cu amendamentul propus de comisie de la nr.crt.3 din raport..

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.11, textul inițiatorului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.12, textul inițiatorului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.13, textul inițiatorului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.14.

La nr.crt.4 din raport, comisia propune înlocuirea cuvântului "constau" cu sintagma "pot consta".

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Deci, art.14 în ansamblu, cu amendamentul de la nr.crt.4 din raportul comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.15, textul inițiatorului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.16, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.17, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea 2 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul secțiunii 3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.18, textul inițiatorului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.19, lit.a) până la lit.e), textul inițiatorului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Lit.g), la nr.crt.5 din raport.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.19 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea 3 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.II în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul cap.III.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul secțiunii 1.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.20, comisia propune înlocuirea cuvântului "repartizării" cu cuvântul "împărțirii" în text.

Intervenții? Nu sunt.

Deci, art.20, cu amendamentul de la nr.crt.6 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.7 din raportul comisiei, referitor la art.21, comisia propune reformularea textului.

Domnul deputat Didi Spiridon.

La ce alineat vă referiți de la lit.a)?

 
   

Domnul Didi Spiridon:

La lit.a) alin.1, aș propune în continuare după "…România, conform principiului proporționalității.", așa cum apare și în celelalte legi conexe – în Legea salarizării cultelor și în legea care se discută acum la comisie - Legea cultelor din România.

Deci, să apară "…conform principiului proporționalității.".

Eu cred că are o mare relevanță, pentru că și la ora actuală numărul asociațiilor din România, după câte știu eu, sunt înființate tot pe principiul acesta.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Kerekes.

 
   

Domnul Kerekes Karoly:

Stimați colegi,

Am înțeles că domnul deputat Didi Spiridon a propus o proporționalitate în acordarea acestor sume, dar eu aș vrea să recomand în atenția domniei sale că unele culte au mai multe activități, iar altele mai puține activități în acest domeniu, deci nu se poate baza pe proporționalitate.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Țurlea.

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Fac parte din Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, și pe îndelete am dezbătut efectul acestui principiu asupra diverselor legi.

Principiul proporționalității este un element esențial de democrație, pentru că poate să-și propună un anumit grup minuscul să facă zeci de mii de activități și, ca urmare, asupra acestui grup, deși este minuscul, să se reverse din bugetul statului de zece ori mai mult decât asupra unei majorități, or aceasta încalcă cu siguranță principiul democrației, iar noi aspirăm spre realizarea unui stat democratic.

Elementul esențial al democrației este ca din bugetul general al statului să se reverse cât de cât apropiat sumele destinate fiecărui cetățean.

De aceea, principiul acesta al proporționalității este indispensabil dacă vrem să construim un stat democratic, indiferent de aspirațiile unei minorități sau a alteia – fie minorități etnice, fie religioase.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun.

Există deci un amendament făcut de domnul deputat Didi Spiridon.

Întreb inițiatorul dacă este de acord cu el.

 
   

Domnul Florin Pașa:

Suntem de acord cu textul formulat de comisie, apreciind că prin bugetul de stat se pot aloca diferite sume în mod diferit funcție de nevoi. Deci, pentru a fi acordate aceste sume, trebuie în prealabil făcută o fundamentare. Pe baza acestei fundamentări, se vor acorda sumele respective. Deci nu se poate spune că, de la început, proporțional să se dea la toată lumea niște bani pentru a desfășura aceste activități.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

Domnul deputat Stanca.

 
   

Domnul Teodor Stanca:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia susține punctul de vedere al inițiatorului, în sensul că aceste sume nu se acordă decât pentru cei care au activități de asistență socială sau care pot să înființeze astfel de activități pe baza unei documentații care trebuie aprobată anterior acordării acestor fonduri.

Prin urmare, nu pentru ceea ce s-ar putea presupune că face fiecare cult sau fiecare fundație – că este română sau că este de altă naționalitate, trebuie să li se repartizeze aceste fonduri, ci pentru ceea ce efectiv există în realitate.

Deci, rămâne textul așa cum este prevăzut.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră susțineți să nu se repartizeze pe criterii religioase, ci să se repartizeze pentru oamenii care chiar au nevoie, da?

Bun.

Dacă sunt alte intervenții la nr.crt.7 din raportul comisiei. Suntem la alin.1 de la art.21.

Domnule deputat Acsinte Gaspar, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă la alin.1 al art.21 vom merge pe textul recomandat de comisie, v-aș ruga să observați că între preambulul alineatului și lit.a) există ceva care nu este exprimat corect.

Și, de aceea, v-aș propune ca textul de preambul de la alin.1 al art.21 să sune în felul următor: "De la bugetul de stat se alocă fonduri pentru: a) activități de asistență, cheltuieli…".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul? De acord.

Comisia? De acord.

Domnul deputat Ana.

 
   

Domnul Gheorghe Ana(HD):

Asupra preambulului trebuia să intervin în același spirit și cu o aproximativ aceeași formulare pe care a făcut-o domnul Gaspar.

În ceea ce privește lit.a), noi finanțăm de la bugetul statului activități, nu activitatea în sine. Cu alte cuvinte, fraza lit.a) va trebui să înceapă astfel: "Finanțarea activităților de asistență socială desfășurate…" și așa mai departe.

În ceea ce privește lit.c), toată formularea este nefericită, dar pentru a nu umbla prea mult la ea, cred că trebuie să avem în vedere o completare, în sensul că de la bugetul de stat se alocă fonduri sau resurse în completarea veniturilor. Deci nu este vorba de cheltuieli curente.

Astfel, lit.c) va începe: "Resurse în completarea veniturilor extrabugetare…", resurse care vor fi dimensionate, nominalizate, individualizate în bugetul de stat.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați fost foarte precis.

Deci, domnul deputat Gheorghe Ana propune la lit.a) "Finanțarea activităților de asistență socială…", iar la lit.c) "Resurse în completarea veniturilor extrabugetare…".

Întreb dacă la lit.a) sunteți de acord cu introducerea sintagmei "finanțarea...".

Inițiatorul? De acord.

Comisia? De acord.

La lit.c) s-a propus înlocuirea sintagmei "cheltuieli curente" cu "resurse în completarea veniturilor…".

Inițiatorul? De acord.

Comisia? De acord.

Onorați colegi,

Eu vă supun spre aprobare însă întâi amendamentul propus de domnul deputat Didi Spiridon, cu care inițiatorul și comisia nu au fost de acord, și anume introducerea în continuarea textului de la lit.a) a "principiului proporționalității".

Voturi pentru? 5 voturi. Insuficient pentru a trece.

Vă supun spre aprobare alin.1 al art.21, cu amendamentele acceptate de comisie și de inițiator la lit.a) și c), și cu amendamentul acceptat în preambul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2.

Domnul deputat Kerekes.

 
   

Domnul Kerekes Karoly:

Stimați colegi,

Alin.2 reglementează modul de finanțare a anumitor prestații care sunt asigurate din bugetul consiliului județean și bugetele locale.

Sunt 3 puncte în care sunt inserate diferite prestații, dar eu aș propune completarea cu un alt punct, pct. d), și vă spun de ce, pentru că noi am adoptat la art. 7 o nouă prestație care sună în felul următor: "În situația în care persoana vârstnică este lipsită de susținători legali, sau aceștia nu pot să-și îndeplinească obligațiile familiale datorită stării de sănătate sau situației economice precare, i se asigură înmormântarea".

Deci, pentru această prestație, nu avem acoperire de finanțare, dacă nu introducem un punct nou, pct. d) la alin. 2, care ar suna în felul următor. "Înmormântarea asistaților în situația prevăzută la art. 7 alin. 3".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aici trebuie, totuși, să corelăm textul preambulului de la alin. 2 cu textul preambulului de la primul alineat și ar trebuie să se spună: "La bugetul local se alocă fonduri pentru..." Așa ar trebui să sune și atunci există o coerență a textului. La lit. a), "subvenții", la lit. b) ar trebui să fie reintrodus cuântul "finanțarea", care a fost propus și la lit. a) de către domnul deputat Ana Gheorghe și, mai departe, dumneavoastră ați propus la lit. d) "cheltuieli pentru", așa trebuie introdus.

Vă rog, propuneți un text corect.

 
   

Domnul Kerekes Karoly:

În consens cu inițiatorul, ne-am gândit la următorul text: "Cheltuieli pentru înmormântarea asistaților, în situația prevăzută la art. 7 alin. 3".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun.Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ana.

 
   

Domnul Gheorghe Ana(HD):

La lit. b), vă rog să fiți de acord ca să avem în vedere "resurse pentru activitatea de asistență socială", iar la lit. c) să fie introduse cuvintele "finanțarea cheltuielilor", deci "finanțarea cheltuielilor pentru organizarea și funcționarea..."

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Ana,

Pentru coerența textului, preambulul de la alin. 1 sună așa: "De la bugetul de stat se alocă fonduri pentru: ..." În mod similar, la alin. 2, trebuie să existe un preambul similar: "De la bugetul local se alocă fonduri pentru: ..."

 
   

Domnul Gheorghe Ana(HD):

Ați intervenit dumneavoastră mai înainte și am considerat că este bine.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Păi da, dar atunci, "pentru resurse" nu merge. "Fonduri pentru resurse..." la b). Deci, ar trebui să fie "pentru..." și ar trebui să fie...

 
   

Domnul Gheorghe Ana(HD):

"... Resurse privind activitatea de asistență socială..."

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Păi, da, dar se spune așa: "Se alocă fonduri...", "fonduri pentru resurse" nu sună chiar foarte bine. Ar trebui spus: "... pentru finanțarea" și atunci ar fi...

 
   

Domnul Gheorghe Ana(HD):

Este bine: "...pentru finanțarea activității de asistență..." și ne repetăm și la ce: "...finanțarea cheltuielilor pentru organizarea și funcționarea serviciilor", iar preambulul este clar formulat de dumneavoastră.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iar la lit. b) să fie: "...pentru cheltuieli...". Așa. Bun.

Să vedem dacă mai sunt alte intervenții. Nu sunt.

Întreb inițiatorul dacă este de acord cu amendamentele propuse. Da? Sunteți de acord.

Comisia? De acord.

În acest caz, vă supun spre aprobare, în primul rând, alin. d), nou, propus de domnul deputat Kerekes.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Literele a), b) și c) cu amendamentele propuse și acceptate.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 2 în ansamblu, cu preambulul corelat cu cel de la alin. 1.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 21 în ansamblu. O să-l trecem după ce vedem ce-i la alin. 3.

Alineatul 3. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 3 se găsește tot la nr. crt. 7 din raportul comisiei.

Articolul 21 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 22, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 23, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea 1 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea 2 – titlul. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 24, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 25, alin. 2. Textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin. 2, comisia propune înlocuirea procentului de 75% cu 60% la nr. crt. 8 din raport. Intervenții? Nu sunt. Alineatul 2, textul inițiatorului, cu amendamentul de la nr. crt. 8 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatele 3, 4 și 5, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 25 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 26, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea 2 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul III în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap. IV. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 27, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 28, textul inițiatorului. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 29, textul inițiatorului. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 30, la nr. crt. 9 din raport.

Aveți o intervenție?

Domnul deputat Ana, după care domnul deputat Kerekes.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Ana(HD):

Textul de lege prevede ca persoana vârstnică, așa cum este definită în art. 3, "... va fi asistată la cererea acesteia". Dar atunci când capacitatea intelectuală a lăsat-o, ce se întâmplă? Nu va mai formula această cerere. Și atunci, observați dumneavoastră că se impune ca, alături de exprimarea capacității de voință, în cazul în care aceasta dispare, să putem avea în textul de lege și o altă posibilitate: "...la cererea acesteia", sau "...din oficiu". Cine, "din oficiu"? Mai jos, vedem că intervine autoritatea tutelară. Deci, și ea, sau la cererea ei, să se facă această intervenție.

Deci, eu propun să se completeze: "... la cererea acesteia sau din oficiu".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Kerekes.

 
   

Domnul Kerekes Karoly:

Stimați colegi,

Eu aș pleda pentru varianta inițiatorului, variantă care a fost însușită și de către Senat.

Știu că acum voi intra în contradicție cu domnul președinte al comisiei, domnul Pop Leon, dar a asigura o protecție juridică reală acestor persoane vârstnice, numai așa putem realiza acest lucru, dacă se face din oficiu această asistență din partea autorității tutelare, pentru că aici este vorba de o protecție juridică în cazul în care aceste persoane vârstnice sunt nevoite să-și vândă bunurile mobile sau imobile.

Știu din practică că în multe cazuri, persoanele vârstnice nu înțeleg textul contractului de vânzare, sau contractul de rentă viageră, care este citit în fața notarului.

Deci, pentru a asigura o protecție reală, nu trebuie să fie condiționată această asistență de cererea celor interesați.

Trebuie să asigurăm o protecție reală prin asistență "din oficiu".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Textul care-l discutăm acum, art. 30, vă rog să observați că face trimitere la art. 3, și art. 30 spune că: "...persoana vârstnică, așa cum este definită în art. 3". În realitate, noi am lăsat art. 3 deoparte, pentru că aici nu găsim o definire cu privire la "persoana vârstnică".

Considerăm că este necesar ca în cuprinsul art. 1 să introducem un alineat 4, prin care să definim ce înseamnă "persoana vârstnică", cu care se operează în tot cuprinsul legii, urmând ca art. 3 să-i dăm o redactare corespunzătoare, raportată la alin. 4 al art. 1, unde vom defini "persoana vârstnică" și aș propune ca alin. 4 de la art. 1 să sune în felul următor: "Sunt considerate persoane vârstnice, în sensul prezentei legi, persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege". Și, deci, aceasta va fi noțiunea cu care se va opera în tot cuprinsul legii și cu altă ocazie, urmând ca, în raport de această formulare, să dăm o nouă redactare articolului 3, pentru că văd că din greșeală s-a introdus alin. 1, pentru că nu are decât un alineat cu mai multe linii.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Corect.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, vă rog să vedeți dacă inițiatorul și comisia sunt de acord cu modul în care noi încercăm să definim "persoana vârstnică" și să amenajăm după aceea art. 3 și apoi art. 30, printr-o trimitere corectă la textul care se va adopta.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Întreb inițiatorul dacă este de acord cu introducerea acestui alin. 4, de definire a "persoanei vârstnice", la art. 1?

Comisia, de acord?

Inițiatorul este de acord.

Domnul deputat Leon Pop, președintele comisiei.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Leon Petru Pop:

Comisia este de acord cu introducerea unei litere noi la alin. 1, este vorba de lit. f), iar în ce privește art. 30, și eu am pornit de la următoarea situație: dacă rămâne textul inițiatorului, înseamnă că orice persoană vârstnică internantă, sau care beneficiază de protecție de asistență socială prevăzută în această lege, este din start incapabilă. O persoană la 64 de ani, care, din motive, să zicem, de debilitate fizică, nu psihică, se internează, nu mai poate dispune.

Nu cred că putem concepe un asemenea punct de vedere. Înseamnă că-l decapităm din punct de vedere juridic în momentul în care el beneficiază de această asistență socială. Sunt persoane fizice de 70 de ani, de 80 de ani și chiar de 90 de ani, care sunt în deplinătatea facultăților mintale, deci, din punct de vedere al consimțământului pot decide oricând, și, de aceea, am spus că "... la cererea lui" sau " ... a autorității tutelare".

Eu, cel puțin, cred că trebuie să ne simțim ofensați că ne punem într-o asemenea situație. Deci, ne internăm într-un asemenea cămin, avem 62 și ani, avem deplinătatea facultăților mintale, avem consimțământul nealterat, dar nouă ni se introduce în mod forțat o persoană care să ne asiste, atunci când vrem să facem acte jurdice.

Eu zic că se lovește în aceste persoane, în demnitatea persoanelor vârstnice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Legat de alin. 4 al art. 1. O să-l rog pe domnul deputat Acsinte Gaspar să recitească alin. 4 al art. 1.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Alin. 4 al art. 1 ar urma să aibă următoarea redactare: "Sunt considerate persoane vârstnice, în sensul prezentei legi, persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege", în funcție de definiția pe care o dăm urmează să reamenajăm art. 3 și, bineînțeles, trimiterea pe care art. 30 o face la textul respectiv.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Primul lucru: inițiatorul este de acord cu acest alin. 4?

Comisia? De acod.

Deci, vă supun spre aprobare alin. 4 al art. 1, în formularea citită de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 1, în ansamblu, din nou.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 3 va trebui dă fie corelat și va veni comisia să ne propună un text.

În ceea ce privește art. 30, suntem la nr. crt. 9 din raport. Aici domnul deputat Ana Gheorghe a propus completarea: "... va fi asistată la cererea acesteia, din oficiu", iar domnul deputat Kerekes a propus să se revină la textul inițiatorului. De fapt, aici este textul Senatului, în cazul acesta.

 
   

Domnul Kerekes Karoly:

Eu renunț la propunere mea în favoarea domnului deputat Gheorghe Ana.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, acceptați punctul de vedere al domnului deputat Ana...

Domnule deputat Ana, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Ana(HD):

De la început vreau să vă spun că sunt întru totul de acord cu pledoaria distinsului președinte al comisiei, domnul deputat Leon Pop, în condițiile în care toate persoanele, dar toate persoanele, s-ar afla, în momentul în care se încheie un asemenea act, în deplinătatea facultăților. Dar, subliniez: toate persoanele. Or, ceea ce dorim ca în această lege să fie acum inserat, "...la cererea acestora, sau din oficiu", vine să asigure excepția, și anume, niciodată, dintr-un lot, nu toate persoanele se vor afla în deplinătatea facultăților și de aceea, eu cred că legea trebuie să aibă și această posibilitate, de a asigura celor în vârstă, care se găsesc într-o anume stare de dificultate, o protecție legală.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul comisiei, domnului deputat Leon Pop.

Domnule deputat,

Un moment vă rog să așteptați.

Deci, am telefonat de peste 5 ori la Departmentul acesta tehnic, la Dispeceratul tehnic.

Am impresia că acolo se consideră că noi am intrat în vacanță parlamentară, nu că vrem să lucrăm și frigul care-i în sală, practic, îi îndepărteză pe unii colegi din sală sau, în fine, o să-i îmbolnăvească.

Cred că este o chestiune de bun simț, să se găsească o soluție, să nu mai fie frigul acesta care-i acum în sală și rog Departamentul tehnic dispună măsurile care trebuie acum, nu peste 3-4 ore, și dacă n-au personal, sau le-au dat drumul prin concediu, să plece pe undeva, o să cer secretarului general să ia măsurile care trebuie pentru sancționarea celor care au făcut ca azi să fie rece aici, în sală.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Leon Petru Pop:

Art. 30, este vorba de "persoana vârstnică", așa cum este definită, aici se spune în art. 3, dar noi am definit "persoana vârstnică" și în art. 1, deci eu propun în art. 1 și 3, și apoi: "...va fi asistată, la cererea acesteia sau din oficiu, după caz". Și textul curge în continuare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De acord, domnul deputat Ana.

Inițiatorul? "după caz", este corect.

Bun. Dacă nu mai sunt alte intervenții, art. 30 de la nr. crt. 9, cu sintagma: "... la cererea acesteia sau din oficiu, după caz" și trimiterea să se facă la art. 1 și 3.

Deci, art. 30 cu aceste amendamente.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 1, alin. 4. Da. Deci, la art. 30, aceasta este completarea. Și art. 3.

Articolul 31. Textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-i aducă în sală pe colegi, pentru că, imediat, mai sunt câteva articole și trecem la voturile finale.

Articolul 32. Textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 33. Textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Aricolul 34. Textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 35. Textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 36, la nr. crt. 10 din raport, se propune reformularea textului de către comisie. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 37. Textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 38. Textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul IV în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap. V.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 39. Textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 40. Textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 41. Textul inițiatorului. Aici cred că este o greșeală.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Este corect!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Este corect. Este Buletinul Oficial, așa se numea pe vremea respectivă.

Deci, art. 41. Textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul V în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 3, întreb comisia dacă are un text ca să-l supunem spre aprobare.

Domnule deputat Acsinte Gaspar, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, acceptându-se alin. 4 la art. 1, prin care am definit "persoana vârstnică", la art. 3 se scoate alin. 1, că nu are și alin. 2, și ar urma să aibă următoarea redactare: "Beneficiază de prevederile prezentei legi persoana vârstnică care se găsește în una din următoarele situații..." Deci, aceasta este redactarea art. 3.

Domnule președinte, la art. 30, trimiterea trebuie făcută numai la art. 1 alin. 4, nu și la art. 3.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La art. 1 alin. 4 și art. 3.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Este corect. Fără art.3, numai la art. 1 alin. 4, care definește "persoane vârstnică". Fără art.3.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este corect.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Scoateți, deci, art.3, iar art.3 va avea redactarea pe care am prezentat-o: "Beneficiază de prevederile prezentei legi persoana vârstnică care se găsește într-una din următoarele situații."

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul e de acord cu formularea, comisia de acord.

Vă supun spre aprobare art.3, cu preambulul citit de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.I, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.30, va rămâne numai referirea la art.1 alin.4. Și, cu aceasta, ajungem la votul final pentru această lege, pentru că nu mai avem alte puncte și suntem la voturile finale pentru mai multe legi, în momentul de față.

 
Supunerea la votul final:  

Deci voturi finale.

Rog să vă ocupați locurile în sală! Rog să vină în sală toți colegii care mai sunt afară!

Deci vă rog să vă ocupați locurile în sală. Vom număra voturile.

Pentru proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.16/1999 privind scutirea la plata taxei de reclamă și de publicitate, precum și a majorărilor de întârziere aferente, votul final nu-l vom da acum, pentru că, procedural, trebuie să lămurim încă niște lucruri.

La nr.crt.2, vot final pentru Propunerea legislativă privind protecția fondului piscicol, a pescuitului și pisciculturii, lege organică.

Doamnă deputat Afrăsinei, aveți cuvântul.

E o chestiune procedurală?

   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Da.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog să vă ocupați locurile în sală, pentru a putea număra voturile!

Vă rog.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință,

Având în vedere că trebuie să dăm votul pentru 3 legi organice, vă rugăm, înainte de vot, să ne comunicați cvorumul din sală.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cvorumul îl vom comunica după ce numărăm votul la prima lege, pentru că vom număra voturile, ca să nu fie discuții. (Rumoare în partea stângă a sălii)

În momentul de față, suntem în cvorum. Deci suntem în cvorum. Aceasta puteți să fiți sigură, pentru că am verificat înainte, dar voi număra la prima lege, ca să nu existe discuții privind corectitudinea. (Rumoare în partea stângă a sălii) Deci s-a verificat cvorumul acum două minute, i-am rugat pe secretari. Eram 175, în momentul respectiv, însă corect este ca să numărăm la fiecare lege și să nu avem probleme. (Discută cu secretarii) Sunt 114 pe partea dreaptă și pe partea stângă 82, deci există cvorumul. Au mai intrat încă două persoane, deci suntem în cvorum, dar vom număra voturile, ca să nu fie discuții.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală, pentru ca să putem număra ușor voturile.

Domnul deputat Ianculescu, domnul deputat Gavra, domnul deputat Popa: rugăminte să ocupați locurile în sală.

Deci vot final asupra Propunerii legislative privind protecția fondului piscicol, a pescuitului și pisciculturii, lege organică. V-o supun spre aprobare prin vot deschis, cu mâna ridicată.

Voturi pentru?

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Nu avem cvorum!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, în total sunt 153 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

V-am spus că nu avem cvorum!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu sunt.

Abțineri? Vă rog numărați.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Este organică?! A picat!

 
   

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Bineînțeles că a picat! (Comentarii în partea stângă a sălii)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

51 de abțineri. Deci 153 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 51 de abțineri. Nu a întrunit numărul de voturi necesar.

 
   

Domnul Marțian Dan (din sală):

A căzut!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trecem la votul final asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe, lege organică.

Voturi pentru? Vă rog numărați!

Vă rog ocupați-vă locurile, ca să putem număra ușor.

Domnule deputat Ianculescu, ocupați-vă locul, ca să putem număra ușor! (Rumoare în partea stângă a sălii)

Sunt 216 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 1 abținere.

A fost adoptată cu 216 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 1 abținere.

În continuare, vot final asupra raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind sistemul național de decorații al României, lege organică.

Voturi pentru? Vă rog. 217 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Deci a fost adoptat cu 217 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 2 abțineri.

Vot final asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/1999 pentru modificarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, lege ordinară, vot final.

Voturi pentru? Vă rog țineți mâinile sus, ca să putem număra ușor și ocupați-vă locurile în sală. Sunt 188 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog țineți mâinile sus pentru abțineri, ca să putem număra. 19 abțineri.

Adoptat.

În continuare, vă supun spre aprobare raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, lege organic㠖 vot final.

Voturi pentru? Vă rog țineți mâinile sus și ocupați-vă locurile în sală! Vă rog numărați. 221.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Deci adoptat.

Ultima lege care e pe vot final e proiectul de Lege privind asistența socială a persoanelor vârstnice, lege organică, pe care tocmai am aprobat-o pe articole – vot final.

Voturi pentru? 224.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Din sală:

Pauză!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Continuăm cu proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice.

Înainte de aceasta, îi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Cristea.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am cerut cuvântul, pentru că vreau să spun, totuși, câteva lucruri, foarte scurt, despre legea care a picat, să spunem așa, despre Legea privind pescuitul.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

A picat!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Sigur că da, dacă o tratăm numai la nivelul la...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rugămintea mea este să nu răspundeți, să nu discutați cu sala.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Lăsați că-mi asum inclusiv riscul unui dialog.

Deci, acest proiect de lege, și aici mă adresez foarte exact Grupului parlamentar al PDSR, acest proiect de lege este o inițiativă legislativă în care 60% dintre inițiatori, ca să spun așa, sunt membri ai PDSR-ului. Acest proiect de lege este în Parlament din legislatura trecută, l-am preluat, are 3 ani de zile. După dezbateri extrem de dificile, între agricultură și mediu, între cele două ministere, după ce am făcut și racordarea, dacă vreți, la exigențele legislative ale Uniunii Europene, ajunge în situația să nu fie votat, pentru un motiv pe care eu, în momentul de față, nu pot să mi-l imaginez măcar. Deci nu știu care ar fi procedura, dar mi se pare absolut absurdă situația în care un astfel de proiect de lege, care nu are nici un fel de tentă politică, care nu implică, în nici un fel, probleme de proprietate, ci numai un mod de a gestiona domeniul public și privat al statului, în materie de pescuit. Și, pe colegii mei din Comisia de agricultură de la Camera Deputaților, am să-i rog, dacă e posibil, să vă confirme că proiectul de lege a fost lucrat cât se poate de bine, să spunem, în comisie, fără nici un fel de probleme, ba, dimpotrivă, cu colaborarea directă și a dumnealor și a comisiei, în ansamblul ei. Nu știu care este motivul pentru care s-a ajuns într-o astfel de situație, repet, cu un proiect de lege care este așteptat, de altfel, de atâția ani de zile.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

O să-i dau cuvântul domnului deputat Acsinte Gaspar.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș ruga să acordați o pauză de un sfert de oră, pentru Grupul parlamentar al PDSR-ului, pentru că votul care a fost exprimat este rezultatul unei neînțelegeri. Chiar eu, personal, am înțeles, prima dată, că s-a supus la vot modalitatea de vot, și nu proiectul ca atare. De la această neînțelegere s-a ajuns ca votul să fie exprimat. (Aplauze în partea dreaptă a sălii) Ca atare, vă rog să fiți de acord cu această pauză de un sfert de oră.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră propuneți să resupun la vot proiectul? Îmi pare foarte rău, nu ați fost atenți!

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, nu am spus că să resupunem la vot, v-am spus că a existat o neînțelegere cu privire la votul care s-a acordat, pentru că unii am înțeles că dumneavoastră ați supus la vot modalitatea de vot, când ați anunțat-o, că ați spus vot deschis, dar, în realitate, imediat, ați trecut la votarea legii.

Pentru ca să ne consultăm cu toți colegii din grup, vă rog să fiți de acord cu această pauză, urmând ca, după ea, să venim să vă explicăm la ce concluzie am ajuns.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Fac o precizare, înainte de a vă da cuvântul, domnule deputat (se adresează domnului deputat Emil Teodor Popescu).

Eu am precizat că se supune spre aprobare prin vot deschis cu mâna ridicată. Doar dacă au fost colegi neatenți nu au înțeles exact despre ce e vorba. Eu am procedat foarte corect și, ca atare, dacă sunt colegi care nu au înțeles, aceasta este o altă chestiune. (La prezidiu, au venit mai mulți deputați care discută cu domnul vicepreședinte Ioan Andrei Chiliman)

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte, îmi dați cuvântul?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Emil Popescu.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Doamnelor și domnilor,

Mă adresez, în mod special, liderilor de partide și membrilor Comisiei juridice.

În mod oficial, vă anunțăm că, astăzi, la ora 13, are loc ședința comună a Comisiilor juridice reunite pentru audierea membrilor consiliului celor 11. Vă rog respectuos să vă trimiteți atât candidații cât și membrii din Comisia juridică. Sunteți convocați la ora 13, în mod oficial, la Senat, la parter, la Sala verde.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Lupu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rugăm nu părăsiți sala și, dacă liderii pot conveni asupra unei mici erori cu rezultate destul de neplăcute, să refacem votul pe această lege și să încheiem sesiunea parlamentară, cu aceste rezultate. De aceea vă rugăm să rămâneți în sală, să se întrunească imediat liderii și să ia o decizie în privința votului care s-a dat.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Care vot?!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci cererea noastră, a Grupului parlamentar, a fost să ne acordați o pauză de un sfert de oră, să ne retragem, ca să discutăm în legătură cu desfășurarea votului și cred că are prioritate față de orice altă cerere.

Rog Grupul parlamentar al PDSR să ne întâlnim la sala de la P-1.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sigur că o cerere venită din partea unui grup are prioritate asupra oricăror altor cereri.

Eu las o pauză de 10 minute – un sfert de oră Grupului PDSR. Rugămintea mea este să vă reîntoarceți în sală.

Rugămintea, pentru ceilalți colegi, este să nu părăsească sala, pentru că, în funcție de chestiunea aceasta, o să vedem ce se întâmplă cu votul asupra Legii pisciculturii. Este anormal ca o lege care a fost lucrată, în colaborare, de toate grupurile și care nu e o lege proastă să pice pentru o neînțelegere a unor colegi.

 
    După pauză  
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să vă ocupați locurile!

Continuăm cu dezbaterea la proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice.

Domnul deputat Mitrea.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnul Cristea, pentru că domniei sale vreau să-i răspund, în numele grupului, înainte de a lua pauza, a făcut câteva afirmații referitoare la modul cum s-a votat proiectul de lege anterior. Vreau să-i reamintesc, cu toată stima, domniei sale, că majoritatea parlamentară e de aici încoace și, dacă aveți nevoie să treceți un proiect de lege, este normal să vă mobilizați. Deci nu încercați să puneți nereușitele dumneavoastră în spatele altui grup parlamentar. Aceasta este din punct de vedere procedural.

Din punct de vedere al votului pe care grupul nostru l-a dat, este un vot care se referă, în special, la procedură. Am fost grupul parlamentar care am sprijinit, cum foarte bine a spus, de această dată, domnul Cristea, aducerea pe ordinea de zi a acestui proiect de lege.

Cu eleganța necesară, ne așteptam ca cei din dreapta, în perioada în care noi am lipsit din această aulă, să nu dezbată un proiect de lege la care noi aveam un aport deosebit, atât pentru faptul că aveam un proiect de lege al nostru, personal, cât și prin faptul că am depus o mulțime de amendamente.

Sunt convins că proiectul de lege ar fi ieșit mult mai bun și nu ar fi fost reprezentat doar un pol de interese, ca să fiu foarte exact, dacă la dezbatere ar fi participat și grupul nostru parlamentar. Acesta a fost singurul motiv, domnule Cristea, pentru care ne-am abținut.

Suntem de acord ca în sesiunea parlamentară care începe în februarie să sprijinim o procedură de urgență pentru acest proiect de lege, cu rugămintea însă să aveți amabilitatea, dacă și atunci se va mai sparge Grupul PNȚCD în dou㠖 trei părți sau se va mai provoca o criză de Guvern și noi nu putem participa, între timp, la lucrări, să așteptați, cum vă așteptăm noi, să vă împăcați, să ne așteptați și pe noi să revenim în sală. (Proteste în partea dreaptă a sălii)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule Mitrea, votul a fost, evident, un vot dat nu pe procedură, ci pe un vot final de lege. Votul a fost așa cum a fost, numărarea a fost foarte corectă, ca atare, evident, în altă sesiune parlamentară, dacă cineva dorește, poate să reintroducă acest proiect de lege.

Domnul deputat Cristea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Sigur că nu am subtilitățile greu de văzut, așa, de la suprafață, ale domnului Mitrea, dar aș vrea să spun un lucru: eu, care sunt, din fire, un optimist, mă gândeam așa că, de la microfonul acesta, domnul vicepreședinte al dumneavoastră Adrian Năstase, când s-a instalat primul Guvern al noii coaliții fracturată, superfracturată, refăcută ș.a.m.d., domnia sa ne-a spus: domnule, noi vrem să facem o opoziție constructivă, noi vrem să participăm la elaborarea proiectelor.

Nu eu sunt vinovat, domnule Mitrea, că dumneavoastră nu ați mai vrut să participați și ați spus: știți, noi ne luăm o mică vacanță de 3 zile! Parlamentul e, totuși, o instituție extrem de importantă, pentru că, dacă ne-am lua fiecare vacanță câte 3 zile, în funcție de mulțimea de interese politice, desființăm instituția. Eu tocmai aceasta am vrut să remarc: participarea colegilor mei de comisie, de la PDSR, la elaborarea acestui proiect de lege. Dar vreau să vă spun că ce naște din pisică, vorba românului..., dumneavoastră nu știți, pentru că nu ați fost în fostul Parlament, eu știu: acest proiect de lege inițiat, la vremea respectivă, de colegii dumneavoastră majoritari, împreună cu 4 – 5 colegi de la noi, Sergiu Rizescu, Argeșeanu, Paul Alecu, care au fost în comisie, a fost lucrat, făcut, împachetat, adus în plen și decapitat, exact înainte de a se sfârși vechiul Parlament.

Noi, înțelegând că problema e foarte importantă, l-am preluat, am refăcut inițiativa, împreună cu colegii dumneavoastră și la insistențele unora dintre ei, sunt aici în sală, 2 ani de zile ne-am chinuit efectiv să armonizăm mediul, agricultura, silvicultura, biosfera, că probabil nu știți spatele acestui proiect de lege, să le armonizăm, 2 ani de zile, cu niște eforturi extraordinare și, în final, când, la solicitarea dumneavoastră, am adresa la Comisia de agricultură, a unui grup de deputați de la dumneavoastră: domnule președinte, vă rugăm, trebuie să armonizăm cu legislația europeană, să oprim dezbaterea proiectului, care era pe ordinea de zi.

La propunerea Biroului permanent, stimate domnule deputat, membru al Biroului permanent, am fost solicitat să urgentez acest proiect, pentru că va fi trecut cu prioritate pe ordinea de zi. Am făcut acest lucru, l-am retras, am făcut armonizarea legislativă, am înglobat în el propuneri venite de la dumneavoastră și sigur că, în această situație, în care am ajuns, mi-am pus întrebarea logică: de ce să nu votez un astfel de proiect de lege, dacă tot am muncit la el, dacă am făcut tot ceea ce era de făcut, inclusiv, dacă vreți, ca exemplu de colaborare putere – opoziție, în cadrul unei comisii parlamentare. Și vreau să vă spun că, din acest punct de vedere, rezultatul a fost foarte bun.

Aceasta este problema, de aceasta m-am întrebat, nu pentru că vreau să vă fac o culpă, în nici un caz. E dreptul dumneavoastră de a vota sau nu un proiect de lege și nu contest așa ceva. A fost un mic semn de întrebare sau de mirare, dacă vreți, acela, cu chestiunea aceea, jos, acolo.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mitrea.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

O scurtă replică, domnule președinte.

Domnul Cristea are dreptate: nu cunosc spatele, dedesubturile legii. Eu știu ce este la suprafață. Bănuiesc însă că, în spatele legii, și știu, există diferite interese. Deci am încercat să spun, cu eleganță, că ne așteptam, datorită acestei colaborări bune în comisie, în sensul trecerii proiectului de lege, să ne așteptăm la aceeași eleganță la dezbaterea în fond, pentru că o parte din amendamente au fost înglobate. Eu însă am intervenit pentru altceva, domnule Cristea: eu am înțeles că acele 3 zile în care noi ne-am retras să vedem ce se întâmplă cu criza parlamentară a fost un gest eleganță către dumneavoastră, să vă dăm timp să vă pansați rănile.

Nu-i vina noastră că, după 3 zile și după încă 5 zile, continuați această păruială politică. Este treaba dumneavoastră.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Discutam de un proiect de lege, și nu de alte lucruri. În momentul de față, însă, ora 13,00 ne îndeamnă să luăm pauză. La ora 14,00 continuăm activitatea în mod normal, conform programului adoptat ieri.

 
    Pauză  
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm dezbaterile.

Rog chestorii, liderii de grupuri parlamentare să adune deputații în sală.

 
Informare cu privire la proiectele de legi și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:  

Până atunci, vă informez că la Biroul permanent al Camerei Deputaților a fost înregistrată inițiativa legislativă constând din proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, adoptat de Senat în ședința din 14 decembrie 1999.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în vederea avizării, în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

De asemenea, vă informez că, potrivit art.17 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

- Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, adoptată în procedură de urgență;

- Lege privind modificarea și completarea Legii nr.61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

Secretarii de ședință sunt invitați la prezidiu.

Grupul parlamentar al PUNR să-și trimită secretarul la prezidiu și Grupul parlamentar UDMR. Domnul Kónya unde este?

Catalogul pentru apel nominal să stea la îndemână. O economie pentru sărbători, pentru pomul de iarnă.

Secretarii de ședință sunt poftiți la prezidiu.

Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice.  

Stimați colegi,

Trecem la proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice.

Am trecut de faza dezbaterilor generale aici? Nu.

Comisia este invitată. Comisia pentru muncă și protecție socială. Domnul Pop Leon.

Inițiatorul, Guvernul? Este aici.

Până vine comisia, dăm cuvântul inițiatorului, dacă dorește.

   

Domnul Florin Pașa:

În etapa actuală, apare ca o necesitate reevaluarea contribuției sociale a vârstnicilor în condițiile realizării dezvoltării și diversificării de noi posibilități privind participarea acestora la viața cotidiană, cu multiple schimbări în structurile politice, sociale și economice.

Pentru susținerea intereselor și soluționarea problemelor persoanelor vârstnice și potrivit recomandărilor formulate de Adunarea Mondială a persoanelor vârstnice, am considerat necesar constituirea unui organism consultativ autonom, cu personalitate juridică, de interes public, pentru instituționalizarea dialogului social dintre persoanele în vârstă și autoritățile publice.

În acest scop s-a elaborat proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice, organism care va asigura colaborarea și participarea mișcării asociative a persoanelor vârstnice la definirea, aplicarea și urmărirea îndeplinirii obiectivelor politicilor sociale ale Guvernului pentru îmbunătățirea calității vieții.

Activitatea consiliului se desfășoară prin aportul voluntar al membrilor săi, cu excepția secretariatului tehnic, asigurat de 10 persoane.

De asemenea, prin proiectul de lege se propune ca fondurile necesare pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice și a consiliilor județene ale persoanelor vârstnice și al municipiului București să se suporte de la bugetul de stat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Raportul comisiei? Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia a examinat acest proiect de lege și-l propune pentru votare, cu amendamentele care s-au făcut.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

La dezbaterile generale dorește cineva să ia cuvântul?

Nu dorește nimeni.

Stimați colegi,

Titlul legii.

Comentarii? Obiecțiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Capit.I – "Dispoziții generale".

Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.1. Varianta inițiatorului.

Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.2. Varianta inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.3. Inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.4. Varianta inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Capit.II – "Atribuțiile Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Capit.III – "Structura Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Suntem la art.5.

Poftiți, domnule deputat. Doriți să interveniți.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Referitor la lit.c), se prevede că "din Consiliul Național vor face parte și câte un reprezentant al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Sănătății, Ministerului Finanțelor, Comisiei Naționale pentru Statistică, Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap și Ministerului de Interne, desemnat" ....

Aici trebuie să lămurim. Numai ultimul reprezentant – al Ministerului de Interne – este desemnat? Sau toți acești reprezentanți? Fiindcă, dacă sunt toți, trebuie să reformulăm și să scriem "desemnați" de conducerile autorităților publice respective.

Deci, aș ruga comisia și inițiatorul să ne precizeze aceste chestiuni.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, ori spunem "desemnați de conducerile autorităților publice respective", sau "fiecare desemnat de conducerea autorității publice respective".

Mai potrivit ar fi "fiecare desemnat de conducerea autorității publice respective", propun eu.

Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu aș propune la lit.c), în primul rând ca Ministerul de Interne să fie introdus imediat după Ministerul Finanțelor, înaintea Comisiei Naționale pentru Statistică, Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap. Deci, păstrăm, oarecum, structura constituțională cu privire la autoritățile publice centrale.

Și, în ceea ce privește partea finală a textului, ar trebui: "câte un reprezentant, fiecare desemnat de conducerea autorității publice respective".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Propuneți ca Ministerul de Interne ....

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Ministerul de Interne, care a fost adăugat în amendamentul comisiei, deci nu exista în articolul inițial, să fie tecut după Ministerul Finanțelor, ca să păstrăm structura constituțională ....

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, evident, evident.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Și în partea finală să adăugăm: "fiecare desemnat de ...."

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Gaspar, inițiatorul este de acord cu propunerea dumneavoastră. Comisia, la fel.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Deci, cu această modificare a fost votată lit.c).

Acum, art.5, în varianta raportului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.6. Text inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

La art.6?

Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Aș ruga inițiatorul și comisia să ne explice care este rațiunea pentru care președintele Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice se desemnează de fel numai dintre membrii care sunt prevăzuți la art.5, lit.a) și b) și nu și de către cei care sunt prevăzuți la lit.c), având în vedere că art.5 spune foarte clar: "Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice are următoarea componență ...."

Care este rațiunea pentru care sunt excluși de a participa la desemnarea președintelui reprezentanții autorităților publice care sunt enumerate la art.5?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. O rațiune trebuie să fie și inițiatorul este cel mai în măsură s-o prezinte.

 
   

Domnul Florin Pașa:

Noi ne-am gândit ca președintele să nu care cumva să fie unul din reprezentanții organelor centrale ale administrației publice. Acesta a fost raționamentul. Adică să nu fie unul dintre delegații de la lit.c); să fie din rândul persoanelor vârstnice.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Și să fie din rândul celor aleși, și nu numiți. Să aibă o bază electivă. Nu știu dacă vă satisface explicația.

Oricum, supun la vot art.6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.7. Varianta inițiatorului.

Vă rog.

 
   

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Art.7 se referă la calitatea de membru al Consiliului Național. Persoanele care ar urma să intre în acest consiliu trebuie să îndeplinească următoarele condiții: cetățenia română și domiciliul în România – absolut normal; să nu suferit condamnări pentru infracțiuni de drept comun, săvârșite cu intenție – absolut normal; dar se mai cere să aibă capacitatea deplină de exercițiu. Ei, aici intrăm într-un domeniu extrem de sensibil! Ce înseamnă, cum se definiște capacitatea deplină de exercițiu? Cum se apreciază?

Și observați, vă rog, că în acest consiliu ar intra persoane absolut notabile: președinți de consilii județene ale persoanelor, președinții organizațiilor centrale ale pensionarilor și reprezentanți ai ministerelor.

Cred că este o condiție greu de îndeplinit și chiar puțin vexatorie în formularea aceasta.

De aceea, eu am propus eliminarea acestui text, fiind convins că atât ministerele vizate, cât și organizațiile obștești ale pensionarilor, au capacitatea de a desemna oameni cu deplină capacitate de exercițiu, sau să se retragă atunci când și-ar pierde-o.

Pe scurt, propun ca pct.b) al art.7 să fie eliminat.

Și, ca să nu mai revin, în cazul când s-ar accepta acest punct de vedere, trebuie să cadă și art.8 în întregime, care sună așa: "Membrii prevăzuți la Consiliul Național sunt verificați individual înainte de dobândirea acestei calități, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art.7", ceea ce ar însemna: să fie trimiși la cabinetul medical, la expertiza psihiatrică? Ce ar însemna?

Pct.7 b) și art.8 cred că sunt vexatorii și trebuie eliminate. Sunt și inutile, de altfel.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, nu știu dacă chiar sunt inutile. De la o vârstă, ori vine mai multă înțelepciune, ori pleacă și cea care era, referitor la capacitatea de exercițiu. Și capacitatea de exercițiu nu este o chestiune abstractă, ci, dacă nu este declarată inexistentă, atunci ea există.

Domnul inițiator. Domnul reprezentant al Guvernului.

 
   

Domnul Florin Pașa:

În principiu, noi susținem acest punct și vreau să adaug că este foarte important art.8, deoarece membrii Consiliului Național trebuie să fie verificați și în legătură cu cetățenia română și cu domiciliul în România și dacă nu au suferit condamnări pentru infracțiuni de drept comun.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Deci, prima și a treia se impun.

A fost o propunere de eliminare a lit.b): "au capacitatea deplină de exercițiu".

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Când am spus că riscă să fie ușor vexatorie această prevedere, m-am referit la capacitatea ministerelor și a organizațiilor de pensionari de a-și desemna oameni cu capacitate deplină de exercițiu. Sigur că oamenii, la un moment dat, și-o pierd, ca și fiecare dintre noi. Dar cei care desemnează oameni într-un asemenea consiliu trebuie să aibă responsabilitatea oamenilor pe care-i desemnează.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Fiind o propunere de eliminare, deci este vorba de lit.b) a art.7, o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 20 de voturi. Insuficient.

Art.7, în ansamblu.

Cine este pentru? Majoritate clară. Votat.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.8.

Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Aș ruga inițiatorul să ne explice modul în care urmează să fie exercitată această verificare asupra membrilor Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice prevăzută la art.5 lit.a) și b) și, în special, de cine sunt verificați. Că în text se spune așa: "membrii Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice prevăzuți la art.5, lit.a) și b) sunt verificați individual, înainte de dobândirea acestei calități, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art.7".

Poate ne spune care este autoritatea care va efectua aceste verificări asupra membrilor Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Inițiatorul are cuvântul.

 
   

Domnul Florin Pașa:

Verificarea este realizată de comisia despre care se vorbește mai spre partea finală a actului normativ, care este constituită în vederea organizării acestui Consiliu Național.

Persoanele care participă și trebuie să fie validate trebuie să prezinte și documente care atestă starea sănătății, cazier și alte documente necesare, solicitate de comisie.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, este evident că inițiatorul știe. Problema este dacă va ști cel care aplică legea.

Vă rog, aici, o propunere de trimitere, eventual, la textul respectiv.

 
   

Domnul Florin Pașa:

Se poate face trimitere, deci să fie verificați de comisia care organizează pregătirea, deci comisia de pregătire pentru înființarea și organizarea primului Consiliu Național. La art.27 o găsim.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci: "de către comisia prevăzută în art.27", nu?

Rog comisia și inițiatorul să se pune de acord, chiar și autorul amendamentului.

Eu doar întreb: ar putea fi formulat astfel? "Sunt verificați individual de către comisia prevăzută la art.27, înainte de dobândirea acestei calități, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute în art.7".

De acord?

Obiecțiuni? Alte propuneri?

Supunem votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.9, în varianta din raport.

Deci, în raport, termenul de 4 ani este majorat la 5 ani.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.10.

Comentarii? Obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.11, text inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.12.

Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.13.

Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Capit.IV – "Organizarea, funcționarea și conducerea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice".

Titlul capitolului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.14, varianta din raport.

Comentarii? Obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.15. Varianta inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.16. Text inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.17.

Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.18.

Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.19.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.20.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.21.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.22.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.23.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.24.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Capit.V.

Domnul Gaspar.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Rog inițiatorul să ne precizeze. Deci, titlul Capit.IV este următorul: "Organizarea, funcționarea și conducerea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice".

Nu am găsit în cuprinsul acestui capitol nici o dispoziție cu privire la organizare. Am întâlnit prevederi legate de funcționarea, de conducerea Consiliului Național, sunt introduse aici și norme cu privire la consiliile județene, dar absolut nu am găsit nici o dispoziție cu privire la organizare. Ori se introduc niște norme cu privire la organizarea Consiliului Național, ori atunci să eliminăm din titlul Capitolului IV această prevedere.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Inițiatorul?

 
   

Domnul Florin Pașa:

Am considerat că este necesar și cuvântul "organizare" să apară în titlu, deoarece am încercat la art.24 să arătăm un mod de lucru cu direcțiile generale de muncă ale acestui Consiliu Național. Dacă se consideră că acest cuvânt "organizare" din titlu nu-și are sens, suntem de acord să renunțăm la el.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, domnul Gaspar propune să se elimine din titlu cuvântul "organizare" și inițiatorul aproape că este de acord. Ați găsit ceva organizatoric, domnule Gaspar? Nu ați găsit.

Atunci supun la vot.

Cine este pentru propunerea de eliminare făcută de domnul Gaspar. Domnule deputat, dacă doriți, vorbiți de la microfon, că nici eu nu vă aud bine, ceilalți nici atât. Ceilalți colegi.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Norme cu privire la organizarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice se regăsesc în Capitolul III și atunci am putea reformula titlul Capitolului III, "Organizarea și structura Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice", unde sunt dispoziți de acest fel la art.10, la art.11 și să scoatem din titlul Capitolului IV această sintagmă, de organizare, pentru că nu-și găsește nici un corespondent în textele care formează...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Inițiatorul este de acord, domnule deputat.

Stafful tehnic a consemnat propunerea domnului Gaspar, acceptată de inițiator. O supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost votat.

Titlul Capitolului V – "Finanțarea activităților".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.25. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul VI – "Dispoziții finale".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.26. Domnule Gaspar, doriți să interveniți? Nu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.27.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.28.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.29.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Votul final.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Proiectul a fost votat.

 
Proiectul de Hotărâre a Camerei Deputaților privind raportul Comisiei de anchetă privind situația economiei forestiere din România (amânarea dezbaterilor).  

Doamnelor și domnilor deputați,

Urmează pe ordinea de zi raportul Comisiei de anchetă privind situația economiei forestiere. Noi avem de completat acel proiect de hotărâre. Reprezentanții comisiei mai sunt pe aici? Îl zărește cineva pe domnul Bogdan Ionescu, cel mic?

Trecem la următorul. Comisia?

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/1999 privind unele măsuri legate de trecerea la anul 2000 a sistemelor informatice și a sistemelor electronice microprogramate (discuții procedurale).  

Stimați colegi,

Reprezentant al inițiatorului avem numai la pct.9. Suntem la pct.9 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/1999 privind unele măsuri legate de trecerea la anul 2000 a sistemelor informatice și a sistemelor electronice microprogramate. Aici suntem în procedură de urgență. Comisia și-a ocupat poziția strategică. Invit reprezentantul comisiei să propună timpul afectat luărilor de cuvânt, cât și durata de timp necesară dezbaterii întregului proiect.

Domnul Barbu Pițigoi, vicepreședinte.

Vă rog, liniște în sală.

   

Domnul Barbu Pițigoi:

Sperăm să terminăm într-o jumătate de oră, domnule președinte, și 3 minute pentru fiecare vorbitor.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Gaspar are vreo obiecțiune?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Sigur că putem dezbate oricum doriți, dar vă rog să observați, nu avem inițiator, uitați-vă că în sală sunt cam 80-90 de deputați. Putem continua dezbaterile chiar în această manieră?

Domnule președinte,

Eu vreau să vă spun că dumneavoastră ați supus la vot, ați profitat de faptul că eu eram puțin ocupat cu secretariatul tehnic acolo, pentru că nu v-aș fi lăsat să supuneți la vot legea pe care am dezbătut-o anterior, în prezența a numai 80 de deputați în sală. Ați votat-o, e votată, dar acum nu putem fi de acord ca să dezbatem un proiect de lege la care nu avem inițiator și unde prezența în sală este cea pe care o vedeți.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Gaspar, avem inițiator, avem comisie, când votăm, verificăm cvorumul. Nu există, facem un apel nominal, dacă un lider de grup parlamentar solicită aceasta.

Iată, inițiatorul este reprezentat cu cinste și onoare.

Vă rog să vă prezentați Camerei Deputaților, al cui sunteți și cine v-a trimis aici.

 
   

Domnul Sergiu Stelian Iliescu:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc pentru cuvântul pe care mi-l dați. Sunt președintele Agenției Naționale pentru Comunicații și Informatică și dacă mă întrebați cine m-a trimis, bănuiesc că mediul universitar, pentru că sunt profesor universitar. Legat de Ordonanța nr.29 și legea respectivă care se referă la această ordonanță, vreau să menționez că ordonanța reglementează responsabilitățile ce revin autorităților administrației publice, precum și agenților economici, votul de planificare, urmărire și raportarea acțiunilor întreprinse pentru soluționarea problemelor anului 2000.

În fond, la trecerea la 31 decembrie 1999 și ulterior la 29 februarie vor putea apărea, datorită unor defecte tehnologice și nu viruși, defecte tehnologice, o serie de disfuncționalități și această ordonanță reglementează toate aceste probleme la nivelul administrației publice.

Vă rog, doamnelor și domnilor deputați, votați în forma care a fost inițiată de noi și în forma dată de către Senat.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule profesor.

Inițiatorul este Guvernul la această ordonanță, de aceea am întrebat...

Poftiți, domnule Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am toată considerația pentru titlul universitar pe care l-a invocat aici domnul profesor, dar vreau să-i spun că noi avem niște norme, niște proceduri constituționale și regulamentare, potrivit cărora inițierea unui proiect de lege aparține Guvernului. Această comisie pe care dânsul o reprezintă nu intră în componența și în structura Guvernului. Deci, reprezentantul Guvernului trebuie să vină și să susțină proiectul, nota de fundamentare și hotărârea de supunere spre aprobare Parlamentului care a fost semnată de primul ministru. Nu mă refer la care prim-ministru, dar a fost semnată de primul ministru. Deci în această calitate.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

La primul ministru al României, vă referiți, domnule Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Absolut, că, mă rog, a fost Radu Vasile, nu contează. Dar, vreau să vă spun că Parlamentul a fost sesizat de Guvern, deci proiectul aparține Guvernului și, ca atare, Guvernul să vină și să-l susțină.

De altfel, domnule președinte, chiar dacă nu se adoptă acest proiect de lege, este o ordonanță de urgență, ea își produce efectele de la data când a fost adoptată, adică ea a intrat în vigoare, a fost adoptată de Guvern la 25 martie 1999, a fost publicată în Monitorul Oficial la 31 martie. Deci de la 31 martie această ordonanță își produce efectele, așa că putem să intrăm liniștiți în anul 2000 din acest punct de vedere, dar eu zic totuși să respectăm, domnule președinte, procedurile parlamentare. Chiar dacă ne găsim în situația în care ne găsim în acest moment.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule vicepreședinte, obiecțiune întemeiată, acum înțelege și domnul profesor prima întrebare care a deranjat puțin.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Constantin Avramescu:

Eu afirm că domnul Iliescu reprezintă aici Guvernul, pentru că inițiativa este guvernamentală, dar agenția dumnealui nu este subordonată unui minister, unui ministru care face parte din Guvern, deci nu are cine veni, un ministru sau un secretar de stat de la un minister, decât șeful agenției, care agenție este subordonată direct primului ministru. Totuși pentru primul ministru, pentru asta e mai greu...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, pentru informații tehnice, pentru informații asupra modului de organizare și funcționare a agenției, domnul profesor este cel mai competent și cel mai în măsură, dar ca inițiator rămâne Guvernul. Președintele agenției nu este membru al Guvernului.

Ministrul pentru relația cu Parlamentul este aici?

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Domnule președinte,

Agenția Națională pentru Comunicații și Informatică este în subordinea Guvernului. Domnul profesor Sergiu Stelian Iliescu reprezintă această agenție, deci este inițiatorul acestei legi, legea a fost trecută prin Guvern, este vizată de domnul ministru al finanțelor și ministrul justiției. Mi se pare fără obiect și fără subiect obiecțiunea domnului deputat Gaspar.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, și șeful de post de la Căteasca este în subordinea Guvernului, până la urmă, dar nu poate susține proiecte de legi. Cu regret, nu pot trece peste prevederile regulamentare și căutăm un proiect care să aibă susținere aici.

Vă rog.

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Domnule președinte,

Haideți să nu luăm în glumă niște aspecte ale vieții politice românești, care sunt de 10 ani. Deci, noi am creat, noi, Parlamentul, am creat aceste instituții interguvernamentale care sunt conduse de către un președinte care are funcția asimilată de secretar de stat, domnule vicepreședinte de ședință. Deci, acum un secretar de stat este membru al Guvernului sau nu este?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu este.

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Sau reprezintă Guvernul? Mă scuzați, reprezintă Guvernul sau nu? Vedeți, deci dacă vrem să obstrucționăm ședința, putem găsi, pentru că, din păcate, eu, fiind din 1990 în Parlament, mi-am dat seama pe parcurs că nu am făcut o Constituție și niște legi care să fie perfecte, dar sunt perfectibile. Deci, oricine poate, acum, în ajun de sărbători, să obstrucționeze ședința. Depinde ce interese avem. Dar dacă tot suntem aici, dacă tot este președintele agenției care este cel mai întemeiat să poată să răspundă la întrebările noastre și să prezinte această ordonanță, atunci eu nu știu de ce ne cramponăm de niște tertipuri, mă scuzați, care sunt frumoase și din care tot învățăm, pentru că învățăm din ele și noi poate o să le folosim altă dată, dar nu în aceste momente. Eu zic că avem toate condițiile ca să putem să ne continuăm sesiunea.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, numai puțin. Un secretar de stat substituie un ministru. Și, uneori, cu toleranță, este admis să susțină un proiect de lege în numele Guvernului, o ordonanță este adoptată de Guvernul României. Eu sunt convins că domnul profesor, domnul președinte aici prezent, știe mai multe despre agenție, chiar decât un membru al Guvernului care a votat această ordonanță. Dar obiecțiunea domnului deputat Gaspar este întemeiată, eu nu pot trece peste această obiecțiune, când există un consens în Parlament asupra unei proceduri la limita de legalitate rămâne consensul, dar aici nu mă puneți în situația de a rămâne și fără o parte din colegii prezenți aici în sală.

Domnul Avramescu.

 
   

Domnul Constantin Avramescu:

Dilema pe care o avem trebuie atunci s-o rezolvăm: șeful unei agenții subordonate Guvernului, dar care nu face parte din Guvern, dacă nu poate susține proiectul de lege, noi aici trebuie să stabilim cine trebuie să-l susțină. Cine, care ministru?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, imediat vă spun. Primul ministru îl poate susține. Un ministru desemnat de primul ministru, de asemenea. Ministrul pentru relația cu Parlamentul poate susține, dar dacă pentru dumneavoastră este dilemă, domnule deputat, pentru mine lucrurile sunt foarte clare.

Da. Vă rog.

 
   

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte, vă rog să observați că agenția a fost înființată în 1998 cu decizia nr.227 a primului ministru. Deci este normal că a fost această ordonanță inițiată de agenție. Deci, cel mai în măsură să-o susțină este șeful agenției care este împuternicit de guvernul în a cărui subordine funcționează. Deci eu nu văd nici un impediment, pentru că agenția a luat ființă pe 22 decembrie 1998 și a inițiat acest proiect de lege care a fost ulterior trecut ca ordonanță de urgență abia în 25 martie 1999. Dacă noi considerăm că trebuie să fie susținut de cineva care cunoaște în amănunțime aceste prevederi, atunci cel mai potrivit este domnul președinte al agenției care are împuternicirea guvernului. Este și normal.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Cine mai dorește? Doamna Afrăsinei?

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Aș vrea, vă rog frumos, domnule președinte de ședință, să-mi dați voie să dau doar un răspuns colegului antevorbitor. Agenția nu putea să fie inițiator, nu putea fi considerată inițiator, pentru că nici nu exista în momentul depunerii inițiativei agenția și nu numai pentru asta, ci pentru că o agenție nu poate fi inițiator, conform Constituției, inițiator este doar Guvernul și parlamentarii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Domnul Rădulescu Zoner.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Domnule vicepreședinte de ședință, doamnelor și domnilor, eu nu știu ce vor dumnealor. La o ordonanță care se referă la sistemul informatic, la sistemele electronice și microprograme, să vină domnul Stoica sau domnul Remeș care au subscris la această ordonanță? Păi, dar nu este domnul președinte cel mai autorizat? Nu reprezintă dumnealui Guvernul? Eu nu înțeleg ce doriți. Eu înțeleg ce vreți. Vreți să tergiversați lucrurile, vreți să nu se lucreze, vreți să se spună că noi nu facem nimic, să discreditați acest Parlament. Asta doriți? Nu e adevărat ce spuneți dumneavoastră. Este ridicol să cereți ca ministrul de finanțe, pentru că a subscris această ordonanță, să vină să susțină un lucru la care nu se pricepe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Îmi pare rău că s-a înfierbântat atmosfera de la o chestiune constituțională și regulamentară care este foarte clară. Organele cu drept de inițiativă legislativă sunt delimitate expres în Constituție și în Regulamentul de funcționare al Camerei, dar în primul rând în Constituție. Agenția nu poate avea drept de inițiativă legislativă, este clar că inițiativa aparține Guvernului și procedural, formal, un membru al Guvernului sau ministrul pentru relația cu Parlamentul, tot membru al Guvernului, trebuia să fie prezent aici. Dacă toate grupurile parlamentare acceptau să dezbatem proiectul doar în prezența onor președintelui agenției, era, să spunem, o nulitate relativă care putea fi acoperită. Dar s-a făcut această obiecțiune, obiecțiunea este întemeiată și nu are rost să continuăm discuția. Îmi asum totala răspundere pentru această interpretare, consultați Departamentul tehnic legislativ, consultați Consiliul Legislativ și după aceea puneți problema în Biroul permanent, în Comisia juridică pentru a lămuri. Și eu fac parte din coaliție și eu susțin Guvernul și eu am interesul să treacă această inițiativă legislativă, dar când o obiecțiune este întemeiată nu pot forța procedurile.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Domnule președinte de ședință,

Inițiativa legislativă, într-adevăr, aparține Guvernului. Guvernul, adică primul ministru, a delegat pentru a susține această inițiativă un reprezentant al său, adică pe cel mai indicat și cunoscător al detaliilor care privesc această lege care are un pronunțat caracter tehnic. Nu puteți să ne arătați, domnule președinte, un caz sau un articol din regulament care să contrazică acest lucru. E adevărat că nu este exprimat explicit, dar nici nu interzice acest lucru în mod explicit. Eu cred că putem apela la bunăvoința, - de altfel, domnia sa a fost întotdeauna un bun colaborator și unul dintre cei care au promovat lucrările Parlamentului, ale Camerei noastre, la înțelepciunea domnului deputat Gaspar care a sesizat această problemă și cred că putem trece la dezbaterea legii, dacă există un oarecare consens în promovarea inițiativelor legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Gaspar își menține obiecțiunea? Da.

Stimați colegi, este foarte clar. Primul ministru, Guvernul nu poate delega decât un membru al Guvernului să susțin un proiect. Iată mergând mai departe, știu ce se întâmplă dacă forțăm nota, dar eu nu pot trece peste.

Stimați colegi, vă întreb: acceptați să dezbatem proiectul doar în prezența președintelui agenției?

Domni deputați din sală:

Nu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Gavra.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreședinte, sigur că dumneavoastră vă asumați personal răspunderea pentru interpretarea din Constituție. Nu trebuie să interpretați Constituția, pentru că ea este imperativă. Deci aveți dreptate, pentru că dumneavoastră ați invocat textul din Constituție, așa cum făcuse și domnul Gaspar anterior. Dar pentru ca dumneavoastră să luați o decizie aveți nevoie de acordul plenului Camerei Deputaților. Dacă, de exemplu, Camera Deputaților, mă rog, pe lângă Constituție sau la limita Constituției, ar fi de acord ca domnul președinte să reprezinte Guvernul, hai că încă am mai putea lucra. Dar, întrucât dumneavoastră insistați să respectăm textul de Constituție și suntem obligați să-l respectăm, întrucât Agenția Națională nu are dreptul la inițiativă, întrucât nu are mandat scris... Are mandat scris din partea primului-ministru că poate să reprezinte Guvernul? Eu cred că nu-și permite un prim-ministru să dea mandat scris pentru asemenea chestiune. Ar fi foarte grav și cred că domnul Isărescu nu-și permite acest lucru.

Întrucât, deci, nu avem condițiile necesare regulamentare pentru continuarea dezbaterilor acestui act normativ, aveți două soluții: suspendăm lucrările din lipsă și de cvorum sau trecem la următorul act normativ. Că de interpretări, dacă ar veni fiecare în sală, ies cam ...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Trecem la următorul proiect, să vedem acolo cum stăm. Pentru textele privind BANCOREX-ul avem reprezentarea inițiatorului?

 
Dezbaterea propunerii legislative privind pensiile persoanelor care au prestat munca cu caii proprietate personală în cadrul fostelor Întreprinderi Forestiere și care nu au avut contracte de asigurare (amânarea votului final)  

Stimați colegi,

Am găsit pe ordinea de zi o propunere legislativă cu inițiatorul prezent: propunere legislativă privind pensiile persoanelor care au prestat munca cu caii proprietate personală în cadrul fostelor întreprinderi forestiere și care nu au avut contracte de asigurare.

Vă rog liniște!

Domnul Dorin Vataman, deputat de Suceava.

   

Domnul Dorin Vataman:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Inițiativa mea parlamentară are la bază o chestiune reală. Cei care locuiesc în regiunile cu vegetație forestieră sau cei care au lucrat în domeniul forestier pot să confirme, am colegi aici de față care au aplaudat această inițiativă, deși în comisie cu un vot foarte strâns a fost respinsă. În principiu, în ce constă inițiativa? Până în 1989, în fostele UFET-uri, deci, unități forestiere de exploatare și transport, foloseau și munca cetățenilor particulari, proprietari de cai, la trasul lemnului de la locul unde erau doborâți arborii până la mijlocul de transport sau un loc mai accesibil altor utilaje.

În general, operațiunile se făceau cu coloanele proprii de cai ale UFET-urilor. Dar, în unele cazuri și în unele zone, în special în Bucovina, unde existau proprietari de cai, această operațiune se făcea cu ajutorul acestor cetățeni. Vina lor este că majoritatea dintre ei nu au plătit contribuții la asigurările sociale. Deținerea și plata acestei cotizații era opțională. Or, vă dați seama, la nivelul de cultură al oamenilor de acolo, în general, nu s-au făcut aceste plăți.

Situația este oarecum asemănătoare, prin lipsa fondurilor de pensii, cu cea din agricultură, din fostele CAP-uri, unde CAP-urile cotizau la fondul asigurărilor sociale oarece sume până la 7% sau cât era din producție, dar odată cu dispariția CAP-urilor, acest fond a dispărut. El este actualmente alimentat din diverse cotizații ale diverșilor întreprinzători. Deci, asta ar fi o asemănare.

Un alt argument în favoarea acestei inițiative ar fi numărul restrâns de beneficiari, bineînțeles că nu am avut posibilități să fac calcule exacte, dar am luat un UFET, UFET Rădăuți, unul din cele mai mari tipuri de UFET-uri, unde împreună cu șeful de personal care timp de 30 de ani a fost șef la personal acolo, am studiat cazul, ar fi circa 100 de oameni în viață. La nivel de țară, prin extrapolare, ar fi poate 3000 de inși aflați într-o situația disperată. Sunt toți la o vârstă foarte înaintată și ce-i doare mai mult este că atunci când ajung la spital nu beneficiază de asigurare, de gratuitate la spitale. Am propus un nivel minim. Venitul de referință să fie jumătate din venitul minim pe economie din acele perioade când au lucrat ei.

Practic, ar fi un fel de ajutor dat unor oameni aflați în amurgul vieții, măcar atunci când ajung la spital să beneficieze de gratuitatea actului medical.

Pledez în favoarea acestei inițiative, pentru un vot pozitiv.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei, domnul Stan sau din partea opoziției.

 
   

Domnul Vasile Stan:

Din partea comisiei.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog.

Liniște!

 
   

Domnul Vasile Stan:

Mulțumesc, domnule președinte,

Eu personal n-am avut onoarea să particip la dezbaterea acestei valoroase inițiative, dar cunosc motivele pentru care în comisie a fost respinsă. În primul rând, nu are aviziele necesare, nici ale Guvernului, nici ale Consiliului social.

În al doilea rând, am crea un precedent periculos de a acorda pensii celor care n-au contribuit la asigurările sociale și, probabil, că dacă am vota această lege, în perioada următoare, vor veni și alte categorii socio-profesionale care au făcut prestații, de exemplu, de zugrăvire, de lemnărie și alte lucruri și care, de asemenea, n-au plătit contribuția respectivă. Chiar dacă se supără domnul Vataman pe mine, creăm un precedent foarte periculos.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Ana Gheorghe.

 
   

Domnul Gheorghe Ana(HD):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Întâmplarea a făcut ca una din primele întreprinderi pe care le-am avut în control în calitate de inspector la Banca Națională, Banca de Stat, cum era înainte, a fost o întreprindere forestieră...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog liniște în sală!

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

...în cadrul căreia se desfășurau și asemenea activități denumite "operațiuni de scos apropiat". Este adevărat, se executau cu atelaje proprii în marea majoritate a cazurilor, parcul hipo al întreprinderilor forestiere de exploatare era foarte redus. Dar vreau să vă învederez că toți cei care au participat la aceste operațiuni se regăsesc înscriși în statele de plată ale întreprinderilor, state de plată al căror regim este reglementat prin Legea arhivelor naționale și din câte mi-aduc aminte, statele de plată au caracter permanent.

Doi. Întrucât asupra fondului de salarii se aplica cota de calcul pentru contribuția la asigurările sociale, acest personal zilier sau temporar, cum era, pe chirii, poate să beneficieze de drepturile legale stabilite de legislația României, luându-se în considerare perioadele activate în cadrul cărora s-au plătit contribuții la asigurările sociale de stat.

Cu alte cuvinte, la vechimea în muncă care se ia în calcul, prestată în cadrul întreprinderilor forestiere, plus cea care eventual a fost prestată în cadrul altor sectoare, fie zilier, fie pe durată determinată sau nedeterminată, iată, acest segment de personal poate să beneficieze de toate prevederile legislației în materie.

De aceea, argumentele distinsului nostru coleg că această categorie este defavorizată în raport cu alte categorii, nu cred că este cea mai fericită argumentație. De aceea, eu mă alătur celor care ne-au propus să nu dăm un vot favorabil acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Comisia a fost reprezentată de un membru care cunoaște foarte bine conținutul raportului. Raportul este de respingere din partea comisiei.

Iată, am intrat în dezbaterile generale și din partea Grupului P.D.S.R., domnul Ana Gheorghe a formulat o opinie. Dacă la dezbaterile generale mai dorește cineva să ia cuvântul.

Inițiatorul dorește să răspundă antevorbitorilor. Are acest drept.

 
   

Domnul Dorin Vataman:

În primul rând, domnului coleg Stan Vasile. Posibilitatea apariției altor categorii. Bineînțeles, este teoretic posibilă. Dar nu se poate compara cel care a făcut zugrăveli sau ce spunea dumnealui, tâmplărie, cu cel care și-a lăsat sănătatea în pădure, trăgând lemn și omorându-și caii particulari, cu cel care a făcut nu știu ce zugrăveli.

Pe urmă, ce a spus domnul deputat Ana Gheorghe. Într-adevăr, o parte din acești cărăuși au fost pontați și ca operațiune se chema - că a făcut și deliciul presei la un moment dat - "datul după vite", ceea ce însemna legatul lemnului după cal sau... Aceste operațiuni se normau și se plăteau separat, într-adevăr, reținându-se cota de asigurări sociale. Dar pentru cărăușie pură nu erau plătiți..., tot pe state de plată erau plătiți, dar nu li se reținea decât 20% pe salariu și atât. Impozit pe venit și atât. În mod sigur. Am vorbit cu cetățeni care au lucrat în branșă și ideea nu mi-a venit din senin, ci vorbind cu astfel de categorii de oameni.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Cum să-i pensionați dacă nu au cotizat la asigurările sociale?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, liniște.

 
   

Domnul Dorin Vataman:

Deci, încă o dată, vă rog la vot să fiți pentru nerespingerea inițiativei.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Mulțumesc inițiatorului.

Stimați colegi,

Iată un deputat care reprezintă fidel electoratul din circumscripția electorală unde a candidat. Într-adevăr, cărăușii din zona montană au dus o activitate, o muncă de mare risc, de mare pericol, dar cele legale sunt cele legale, și cele regulamentare. Inițiativa nu are nici avizele necesare de la Guvern privind finanțarea acestor posibile drepturi sau are avize negative, noi suntem în programul de lucru, inițiativa era pe ordinea de zi, trebuia s-o luăm în discuție odată, s-a nimerit chiar acum în preajma Anului Nou. Se pare că noul an n-are a aduce o noutate în materie persoanelor, categoriilor sociale sau categoriilor de persoane vizate aici.

Domnul Mitrea are cuvântul.

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Sigur că există o oarecare nerăbdare în sală din moment ce Guvernul și-a luat un binemeritat concediu în relațiile cu noi după câteva zile de muncă...

 
   

Domnul Victor Boștinaru (din sală):

Sunt în ședință de Guvern, domnule Mitrea.

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Eu nici n-aș fi vrut să-i răspund colegului meu. Este neimportant acest aspect. Este total neimportant faptul că este ședință de Guvern. Este neimportant. Conform Constituției, trebuie să fie în Parlament un membru al Guvernului, măcar acel ministru care se ocupă de relația cu Parlamentul. Știți la fel de bine ca și mine.

Nu am vrut să-i răspund unui coleg mai devreme, domnului Zoner, când spunea anumite lucruri. Îi aduceam și-i citeam din stenograma de acum câțiva ani de zile în care la fiecare proiect de lege dumneavoastră cereați să fie ministrul și, în general, era.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Ceream, dar nu venea.

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Eu nu am spus dacă veneau sau nu. Mie mi se pare ciudată această schimbare de optică. Și de ce am venit la microfon? Am venit la microfon pentru că, cu toate zâmbetele noastre, există o categorie socială în zona de munte care trăiește această neplăcere de a nu avea venituri la bătrânețe. Pentru ei este o dramă. Sunt convins că există și alte categorii sociale. Important este ca ele să-și găsească un purtător de cuvânt. Această categorie a găsit un purtător de cuvânt. A trata cu ușurință și a spune "Guvernul nu a dat aviz în termen", deci, este un aviz negativ, eu nu sunt de acord. Avizul nu a fost dat de Guvern. Eu cred că este pozitiv. Poate colegul sau doamna Stoica crede că e negativ. Evident că Guvernul trebuia să dea un punct de vedere.

Intrând pe fond însă, eu constat următorul lucru: domnul Vataman ne ridică o problemă cu care majoritatea este de acord că este reală și, cu toate acestea, noi ne pregătim s-o respingem. Cred că abordarea problemei de către domnul Vataman nu este cea mai corectă. A introduce aceste sume într-un fond de pensii și așa cu destule probleme, cred că din punct de vedere legal ne face să votăm împotriva acestei inițiative. Nu văd eu soluție ca să dăm o pensie.

Poate însă domnia sa va reflecta să modifice proiectul de lege, să vină cumva cu un ajutor social pentru aceste tipuri de cetățeni. Este greu să dovedim că ei au plătit sau nu au plătit asigurări sociale, dacă au plătit, cât au plătit. Dar se pare că putem dovedi că au muncit o perioadă de timp cu animalele. Și aici putem să gândim un fond special, care sunt convins că este foarte mic, la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, de unde să le dăm acestor oameni niște sume de bani, majoritatea fiind destul de săraci. O spun ca un reprezentant al unui județ și mai am un coleg, mă uit la Radu Mânea, care știe că avem aceste probleme în județ și oamenii vin și ridică această problemă și mă bucur că un coleg a ridicat-o. Și eu cred că putem sprijini un proiect de lege care să le ofere un ajutor social special pentru această categorie socială. Dacă vor apare și altele vom vedea. Însă ca și pensie, introducerea unui fond de pensii, este evident că trebuie să respingem proiectul de lege, dar am ținut să fac această precizare ca să înțeleagă și colegul nostru Vataman și cei care îi reprezintă că nu suntem împotriva faptului că ei ar trebui să primească un ajutor din partea statului, stat care s-a bucurat la un moment dat de efortul și de munca lor, ci că această formă nu este cea mai potrivită.

Cred că și celelalte grupuri parlamentare sunt de acord ca în prima perioadă a sesiunii următoare să putem lua în discuție un proiect de lege asemănător și nu într-un moment de pauză guvernamentală, ci într-un moment de lucru obișnuit, și care poate fi votat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Toată lauda pentru inițiativă. Toți recunoaștem nevoia reglementării, numai că n-am găsit cadrul juridic corespunzător să instituim drepturile de pensie pentru limită de vârstă, pentru pierderea capacității de muncă, pentru pensie de urmaș.

Stimați colegi,

La această fază, eu trebuie să supun votului dumneavoastră propunerea făcută în raport, de respingere a inițiativei legislative. Dacă nu trece această propunere, nu avem decât să o dezbatem. Aceasta e procedura.

Se pune problema să vă consult asupra procedurii de vot.

Propunerile de vot se fac de la tribună și nu din sală, la derută. Eu n-am ce reține.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Propunerea o face președintele de ședință.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, eu propun votul deschis. Dacă există și alte propuneri. Nu există.

Stimați colegi,

Vă rog, atenție! Conform Regulamentului Camerei Deputaților, supun votului dumneavoastră propunerea Comisiei de muncă și protecție socială, de respingere a acestei inițiative legislative. Sper că am fost clar.

Cine este pentru? Majoritate clară.

Împotrivă?

Stimați colegi,

Suntem în derută. Cer scuze. Repetăm votul. Pentru că se pune problema cvorumului.

Deci, încă odată. Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei de respingere.

Cine este pentru? Vă rog, numărați. 57 voturi pentru respingere.

Împotrivă? 32 voturi împotrivă.

Abțineri? 20 abțineri.

Stimați colegi,

Constat că nu suntem în cvorum. Suspendăm ședința. Continuăm dezbaterile mâine la orele 8,30.

Ședința s-a încheiat la ora 15,55.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 24 august 2019, 8:08
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro