Plen
Ședința Camerei Deputaților din 23 noiembrie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 23-11-1999 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 noiembrie 1999

6. Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor cu destinație forestieră prevăzut prin Legea fondului funciar, nr.18/1991.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

Vă anunț că avem voturi finale la o serie de legi, inclusiv legi organice, astăzi, la ora 11,30, și cu aceasta intrăm în ordinea de zi propriu-zisă: raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor cu destinație forestieră, prevăzut prin Legea fondului funciar, nr. 18/1991.

Este o lege organică, este o lege foarte importantă, așa că rog liderii de grupuri parlamentare să dispună măsurile care trebuie pentru a asigura cvorumul de lucru, și ulterior și cvorumul de vot.

Comisia de mediere s-a întrunit în ziua de 16 noiembrie la Senat și ne propune următoarele texte.

La nr.crt.1, titlul legii, textul Senatului. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 2, titlul Cap. I, textul Senatului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 3, textul Senatului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 4, textul Camerei Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

O voce din sală:

La alin. 1!?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La alin. 1.

Abțineri?

Unanimitate.

Tot la nr. crt. 4, alin. 2. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a adoptat textul Senatului la alin. 2.

Domnul Dan Marțian (din sală):

Nu-i adevărat!

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Sunt și voturi "împotrivă" și "abțineri"!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Poftim? Da. Mă scuzați, dar am doi secretari care trebuie să facă această chestiune. Eu nu pot să le țin locul.

Deci, rugămintea mea este pentru domnii secretari: să verifice acest lucru.

Resupun spre aprobare nr. crt. 4, alin. 2 al art. 2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Mi s-a spus că au fost voturi împotrivă, vă rog să le numărați... Sunt 6 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, cu 6 voturi împotrivă, cu majoritate de voturi, adoptat.

Numărul curent 4, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Sunt două voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

Numărul curent 5, un text comun nou, la alin. 1. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Sunt 3 abțineri.

Cu 3 abțineri, nici un vot împotrivă, adoptat cu majoritate de voturi.

Tot la nr. crt. 5, alin. 2, textul Camerei Deputaților. Intervenții?

Domnul deputat Lăpușan.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Textul Camerei Deputaților se termină așa: "...se constată nulitatea absolută a unor titluri de proprietate din terenurile agricole care trec în proprietatea privată a statului, în baza unor astfel de hotărâri".

Deci, rezerva de teren la care se referă acest articol este constituită, în conformitate cu textul Camerei Deputaților, numai de către suprafețele de teren care ar intra în proprietatea statului și la dispoziția Comisiilor de aplicare a Legii fondului funciar, în baza unor hotărâri judecătorești.

Comentariul meu este următorul și propunerea de a vota alin. 2, textul Senatului.

Iată argumentele. În primul rând, prezumtiv, legile reformei funciare au fost încălcate, au fost încălcate masiv, grosolan, și de aici, evidenta dorință ca suprafețe însemnate să revină la dispoziția Comisiilor de aplicare a Legii fondului funciar, prin hotărâri judecătorești, iată, după o perioadă de 10 ani de la apariția Legii nr. 18. Aproape 10 ani.

A doua problemă: pot apărea și alte surse și, după părerea mea, surse importante, care să fie la dispoziția Comisiei locale de aplicare a Legii fondului funciar, și anume: confiscări, donații, demolări, introduceri în circuitul agricol, datorită unor lucrări de îmbunătățiri funciare, desecări și așa mai departe.

Deci, după părerea mea, limitarea numai la cazurile de încălcare a Legii nr. 18 este insuficientă, și de aceea vă propun textul Senatului, la alin. 2, care, tocmai pentru că nu se referă numai la aceste prevederi ale Legii nr. 18, lasă posibilitatea ca la dispoziția comisiei județene sau locale să apară și alte surse, sigur, pe baza cărora se va putea aplica, în continuare, Legea fondului funciar, modificată inclusiv prin prezenta lege.

Deci, sunt pentru alin. 2 al Senatului, care mi se pare mult mai complet.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lupu, vicepreședinte al Camerei Deputaților și cred că a fost unul din inițiatorii legii. Vă rog.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Domnule coleg Alexandru Lăpușan,

Sunteți într-o eroare. N-ați citit textul complet.

Deci, în varianta Camerei Deputaților este textul Senatului, la care se adaugă și "... terenurile devenite libere în urma hotărârilor judecătorești pronunțate". Să-l citim: "În cazul în care în localitate nu există suprafețe de teren agricol pentru a satisface integral cererile în condițiile alin. 1..." – până aici identic, "... reconstituirea dreptului de proprietate se va face și din suprafețele de teren agricol trecute în proprietatea comunei, orașului sau municipiului" – text care există și în varianta Senatului, la care se adaugă: "... conform art. 49 din Legea fondului funciar, nr. 18/1991, republicată și, după caz, în situațiile în care, prin hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile, se constată nulitatea absolută a unor titluri de proprietate, din terenurile agricole care trec în proprietatea privată a statului în baza unor astfel de hotărâri". Și, aș vrea să mai adaug aici: deci, noi am vizat, în special, situațiile când, cu grave încălcări ale Legii nr. 18/1991, s-au făcut constituiri și reconstituiri de proprietate în terenurile I.A.S.-urilor. Potrivit Legii nr. 18/1991, nemodificată, nimeni nu va avea dreptul să se atingă de terenurile I.A.S.-urilor, cu excepția atribuirii a câte 5.000 m.p. pentru foștii proprietari, care nu aveau alt teren. Acum, pronunțându-se instanțele și anulând titlurile, terenul revine firește în proprietatea privată a statului; fiindcă de la I.A.S. a fost luat, noua lege prevede retrocedarea terenurilor, până la limita de 50 hectare, și din I.A.S.-uri și, deci, mult mai complet și cred că domnul Lăpușan poate fi de acord cu mine, mai ales că la mediere ne-am înțeles foarte bine, mult mai completă este varianta Camerei Deputaților, care a fost adoptată și de Comisia de mediere.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lăpușan.

Aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Eu mă adresez, dacă-mi permiteți, colegilor care nu sunt neapărat juriști, dar, în special, juriștilor, și celor care înțeleg bine limba română și punctuația acestei limbi, care, în cazul acesta, mie mi se pare că este mult mai corect interpretată în cazul alin. 2 al Senatului, și anume, dacă citesc din textul Camerei Deputaților, se spune așa: "...reconstituirea dreptului de proprietate se va face și din suprafețele de teren agricol trecute în proprietatea comunei, orașului sau municipiului, conform art. 49". Deci, numai conform art. 49.

Dacă mai există și altă posibilitate ca să se formeze suprafață la dispoziția comisiei comunale și nu se încadrează în art. 49 din Legea nr. 18, înseamnă că nu este în regulă și, de aceea, cred că alin. 2 al Senatului este un articol de lege care este cuprinzător și nu exclude acest art. 49 din Legea nr. 18. Ba, dimpotrivă, dă posibilitatea și altor articole.

Deci, sunt pentru a rezolva problema, nu pentru a încurca, adăugând un text care, după părerea mea, aici este în plus.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră susțineți textul Senatului.

Comisia are textul pe care-l susține comisia... Da.

Problemă de procedură.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Vreau să vă informez că am fost 14 delegați, 14 colegi – 7 senatori și 7 deputați, am impresia că unul a lipsit. Aici văd - la votare -: 10 "pentru" și o "abținere". Probabil că voturile "împotrivă" s-a omis să fie trecute aici, pentru că și acolo eram pentru textul Senatului.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Valeriu Gheorghe,

Aveți de făcut o precizare? Vă rog.

Domnul Valeriu Gheorghe:

M-am uitat atent în raport. Voturile care sunt trecute în raportul Comisiei de mediere sunt exacte. În timpul desfășurării acestei ședințe de mediere, o parte din colegi au mai ieșit din sală, iar atunci când s-a votat au fost trecuți exact cei care au fost în sală în momentul respectiv. Și comisia își menține punctul de vedere, deci susține varianta Camerei Deputaților.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Avem, practic, două texte: textul Camerei Deputaților, care a fost adoptat la Comisia de mediere, și textul Senatului, care este susținut de domnul deputat Lăpușan.

Eu, procedural, trebuie să vă supun întâi spre aprobare textul comisiei, urmând ca, dacă nu trece, să trecem la celălalt.

Deci, textul Comisiei de mediere, la alin. 2, de la nr. crt. 5 din raport.

Voturi pentru? Vă rog, țineți mâinile sus, la voturile "pentru". Vă rog să numărați voturile "pentru", ca să nu fie discuții privind cvorumul din sală. Ocupați-vă locurile în sală! Deci, câte voturi sunt? Sunt 139 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. Țineți mâinile sus, ca să putem număra ușor. Sunt 48 de voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt două abțineri.

Deci, cu 139 voturi pentru, 48 împotrivă și două abțineri – adoptat.

Vă supun spre aprobare, în continuare, la nr. crt. 6, un articol 4, nou introdus.

Vă întreb dacă la vreunul din alineate, sunt două alineate, există intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare nr.crt.6, în ansamblu.

Da. Aveți intervenții? La care: la primul sau la al doilea alineat?

Domnul deputat Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

La primul alineat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La primul alineat.

Domnule deputat Tabără, aveți cuvântul.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnilor colegi,

Este o prevedere, în alin.1, și anume: "Pentru terenurile din extravilanul localităților foste proprietăți ale persoanelor fizice care au trecut în proprietatea statului, în mod abuziv și se găsesc incluse în diverse amenajări hidrotehnice, de hidroameliorații sau de altă natură se restituie, în condițiile legii, foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, suprafețe echivalente constituite din rezerva existentă la comisiile locale, iar în situația în care aceste suprafețe sunt insuficiente, din domeniul privat al statului, din județ, și nu din aceeași localitate". Așa s-a stabilit la comisie. Din păcate, în raport, apare altfel. Pentru că, atunci, nu am rezolvat problema, o trecem doar în lege.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi întreb pe membrii comisiei: e o greșeală de dactilografie?

Vă rog. Domnul deputat Kelemen.

Domnul Kelemen Atilla Bela Ladislau:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Într-adevăr, domnul coleg Tabără are dreptate. Și noi așa reținem că, în comisie, așa s-a votat, "în județ". Deci textul așa a fost.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Înseamnă că este greșit redactat!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci este o redactare greșită aici.

Domnule deputat Lăpușan, ați fost acolo...

Aveți cuvântul, domnule deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum se propune de Comisia de mediere, se propune textul Senatului. Deci noi nu putem, acum, să modificăm textul Senatului. Dacă, într-adevăr, Comisia de mediere a vrut să înlocuiască sintagma "din aceeași localitate" cu "din același județ", atunci trebuia să facă un text comun și să apară pe coloana ultimă, la propunerile Comisiei de mediere. În atare situație, noi, în acest moment, nu putem umbla pe textul Senatului. Deci era nevoie ca cele două comisii, din partea Camerei și din partea Senatului, să facă un text comun cu această modificare la textul Senatului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci înțeleg că este o greșeală de redactare a raportului.

Domnul deputat Tabără.

Aveți cuvântul.

Domnul Valeriu Tabără:

În primul rând, mă adresez membrilor comisiei care au fost acolo și am discutat acest articol și s-a spus clar că se formează text comun. Deci așa s-a stabilit atunci că se formează text comun. Problema este că cei care au redactat acest raport nu au trecut ceea ce trebuia acolo și este grav dacă este o modificare față de ceea ce hotărăște o comisie de mediere parlamentară.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lupu.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu am susținut acest text al domnului Valeriu Tabără, în Comisia de mediere și, după cum îmi amintesc, s-a pronunțat atunci text comun, dar acum, într-adevăr, noi nu avem altă variantă decât să votăm varianta Senatului, așa cum este, să votăm textul Senatului, și Comisia de mediere, urmând să verificăm stenograma, eventual să ne întrunim toți câți am fost acolo, toți cei care am semnat și să stabilim exprimarea corectă. Această corectură, dacă avem stenograma la dispoziție și avem proba, se poate face și ulterior.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu se poate vota!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dejeu.

Domnul Gavril Dejeu:

Dacă există neclaritate cu privire la conținutul exact al textului, așa cum a fost elaborat de Comisia de mediere și este vorba, cumva, de o eroare de redactare, această problemă trebuie lămurită înainte să votăm și, prin urmare, vă rog să lăsați textul puțin la o parte, să se lămurească această problemă, după care să fie repus, pentru că, dacă este vorba de o eroare de redactare, nu este nici o problemă în corectarea textului. Textul poate fi votat co o corectură care ni se afirmă aici că este necesară pentru redactarea corectă a textului. Nu este vorba de o altă voință asupra unei alte probleme sau altei instituții fundamentale, ci de o simplă eroare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lupu.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Ne-am pus de acord și cu autorul textului, mergem pe această variantă, ca să nu oprim dezbaterea, deci așa cum apare în textul Senatului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

Deci alin.1, art.4 nou de la Senat.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Adoptat.

Alin.2.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Art.4 nou introdus la Senat, de la nr.crt.6 din raport, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.7, textul Camerei, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.8, textul Senatului, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.1, tot aici, este un alin.3 nou introdus la Senat.

Intervenții? Domnul deputat Lăpușan. Aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest articol introdus de Senat poate să încurce în aplicare legea, creând niște nedreptăți pe care le introduce artificial, în dorința, sigur, de a găsi soluții pentru câteva cazuri de aplicare a legii, și anume, în prima fază, se vorbește despre persoanele care au suferit abuzuri în perioada '53 - '59. Or, eu cred că toate persoanele care au suferit abuzuri, care se doreau a fi soluționate prin Legea nr.18/1991, ar trebui să beneficieze de situația prevăzută de acest alin.3, și anume situația în care sunt doi proprietari ai aceleiași suprafețe de teren. Sigur că pare curioasă această situație, însă vreau să vă spun că, în experiența mea de primar, după ce a apărut Legea nr.18, am întâlnit și trei proprietari cu acte în regulă, pentru aceeași suprafață de teren. Cineva a fost expropriat, după ce a fost expropriat, mă rog, pe legislația și prin măsurile care se aplicau atunci, suprafața respectivă a fost acordată unor veterani de război care, ulterior, au vândut-o prin acte între vii care, în perioada respectivă, nefiind voie a se face, deci circulația terenurilor era interzisă, vânzarea era interzisă, cel care a devenit ultimul proprietar s-a înscris în Registrul agricol și s-a prezentat, în urma Legii nr.18, și a intrat în posesia terenului. Iată că, până la urmă pot să fie chiar și trei proprietari, pe aceeași suprafață!

Acest alin.3, fraza întâi, rezolvă problema doar în cazul în care sunt doi proprietari care se prezintă în același timp, cu acte în regulă. Acești doi proprietari fac dovada, unul cu acte, altul că a intrat în CAP cu suprafața respectivă și legea spune că unul dintre ei primește terenul efectiv, celălalt primește despăgubiri. Însă ultima frază: "În ipoteza în care resursele sunt insuficiente, se va atribui, în natură, terenul persoanei care deține actele de proprietate,...", mai departe: "...iar cei care au fost împroprietăriți cu asemenea terenuri vor fi despăgubiți", deci iată că deja ieșim din situația în care doi proprietari se prezintă, în același moment, pentru a intra în posesia aceleiași suprafețe de teren. Avem situația în care cineva care s-a prezentat înainte deține titlul de proprietate, sau proces-verbal sau adeverință de proprietate și altcineva, în baza acestor legi, nr.169 sau prezenta lege, vine ulterior și solicită aceeași suprafață de teren. Deci, în aceste condiții, iată că această lege spune: "Se va da câștig de cauză celui care are documentele de bază, și nu celui care are titlul de proprietate, sau adeverință de proprietate sau proces-verbal de punere în posesie". Și aș vrea să vă citesc alineatul la care eu făceam referire, care este la pct.4 art.2 alin.2, și anume: "Drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991, pentru care au fost eliberate adeverințe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, rămân valabile, fără nici o altă confirmare". Or, prin acest alin.3, în ultima parte a celei de a doua fraze, spunem: "Cei care au fost împroprietăriți cu asemenea terenuri vor fi despăgubiți". Aceasta înseamnă că trebuie să le anulez actul de proprietate emis în baza Legii nr.18.

Vreau să vă spun că, din păcate, această lege și Legea nr.169 au foarte multe elemente pe care le afirmă într-un articol și, ulterior, alt articol vine și le infirmă. De aceea am și spus că și datorită acestor chestiuni, noi, care suntem pentru a se finaliza odată procesul de reformă funciară în România, din păcate sau din fericire, considerăm că un asemenea articol nu vine în sprijinul aplicării legii. Credem că legislația existentă poate rezolva și cazurile în care doi proprietari pot demonstra că, în condițiile legii și în condiții legale, au ajuns în posesia documentelor și pot să solicite aceeași suprafață de teren și de aceea vă propun ca acest alin.3 să fie eliminat din lege, pe argumentele pe care le-am expus.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Lupu.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, acest text nu este atât de acoperitor, pe cât s-ar fi dorit, dar nu pot să fiu de acord, sub aspect juridic, cu susținerile domnului deputat Lăpușan. Deci avem regula generală: adeverințele, procesele-verbale de punere în posesie, fișele de punere în posesie, cu respectarea legii, eliberate până la intrarea în vigoare a textului în discuție, rămân valabile. Aici nu mai umblăm, dar apar frecvent situații când un teren este revendicat de două persoane: una este persoana care a predat terenul, în special prin H.G. nr.308/1953 sau prin Decretul nr.115/1959, deci proprietarul de origine, și alta este persoana care, printr-o semnătură a Anei Pauker ori prin hotărârea Consiliului popular, a fost împroprietărită.

Până în prezent, practica judiciară a fost împărțită: a dat dreptate când unuia, când altuia. Acum, acest text dă dreptate atât celui care deține actul original al proprietății, cât și celui care, ani de zile, a stăpânit, cu convingerea că este proprietar și că a fost împroprietărit. O ușoară distincție se face doar când acești doi nu au căpătat adeverință de punere în posesie sau alt act și este firesc ca proprietarul să aibă prioritate, celuilalt să i se dea teren din rezervă, iar dacă nu este în rezervă, să rămână la despăgubiri. Este mai mult decât un privilegiu pentru cei care au fost împroprietăriți pe terenurile altora, luate, de regulă, fără titlu și care, acum, sunt în derută, iar uneori, în zonele necolectivizate, invocă prescripția de 30 de ani. De aceea, vă rog să acceptați textul Comisiei de mediere, care nu este cel mai bun posibil, dar este cel mai puțin rău.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lăpușan.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Iar apelez la juriști și mă miră că, de această dată, de aici, din dreapta, de unde erau niște intervenții foarte incisive la un moment dat, nu mai apare o intervenție, sigur, care să vină în sprijinul meu.

În momentul în care, în ultima frază a alineatului acesta 3, în finalul ultimei fraze, se vorbește despre: "Cei care au fost împroprietăriți cu asemenea terenuri vor fi despăgubiți, în condițiile legii", înseamnă că se deschide calea proceselor. Cineva o să-l dea în judecată pe altcineva care are un titlu de proprietate și, în baza acestui articol, vreau să vă spun că toată Legea nr.18 se va da peste cap, pentru că știți foarte bine, la nivelul comunelor, chiar și acolo unde nu au existat interese nu știu de care, de grup, sau de partid, sau de primari sau de ajutori de primari, terenurile nu s-au acordat pe vechile amplasamente. Or, această situație deschide calea proceselor care ne va duce ca, în anul 2010, când va trebui să fim în Comunitatea Europeană, noi să avem abia, știu eu, rezolvată de jumătate, dacă vreți dumneavoastră, problema proprietății funciare. De aceea eu îl rog și pe domnul Lupu să încerce să fie de acord că, în legislația existentă, comisiile județene și locale au competență de a verifica documentele și de a face dreptate, dând, și unuia și altuia, dreptul pe care îl are: fie teren, fie despăgubiri.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu (din loja inițiatorului):

La vot!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci există textul acesta al comisiei și dumneavoastră doriți să se revină la forma Camerei, deci doriți eliminarea acestui text. Procedural, eliminarea are prioritate. Ca atare, întâi supun spre aprobare...

Domnul Vasile Lupu:

Nu, aici are prioritate textul comisiei!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, aici nu are prioritate eliminarea, tocmai pentru că este vorba de un text nou introdus și numai eliminarea lui ar însemna, de fapt, revenirea la textul Camerei care, de fapt, nu există.

Deci vă supun spre aprobare alin.3, forma propusă de comisie și cu care domnul deputat Lăpușan nu este de acord, motivând și acest lucru.

Voturi pentru? Vă rog să numărăm voturile pentru. Vă rog țineți mâinile sus. 148 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog țineți mâinile sus, ca să le putem număra! 45 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Deci, cu majoritatea de 148 de voturi, cu numai 45 de voturi împotrivă și 4 abțineri, a fost adoptat acest text.

La nr.crt.9, titlul cap.II, textul Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.10, text comun nou, intervenții?

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În textul propus de comisie, de altfel, și în textul celor două Camere, se face referire la art.36 din Legea fondului funciar nr.18/1991 nemodificată. Or, este imposibil să faci trimitere, din moment ce legea a fost modificată prin Legea nr.169, ba, mai mult, a fost republicată, iar textele au căpătat o nouă numerotare. Eu nu pot să fac trimitere la o normă care nu mai există. Deci rog comisia să reflecteze asupra acestei situații, să vedem care este corespondentul, acum, în legea republicată, a fostului 36 și să scoatem, din text, de acolo, "nemodificată", din moment ce legea, repet, a suferit modificări substanțiale prin Legea nr.169 și a fost republicată în "Monitorul Oficial".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Vasile Lupu, aveți cuvântul.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Într-adevăr, această problemă a suscitat multe discuții contradictorii, a trecut prin Departamentul tehnic-legislativ și a trecut, de asemenea, cum era și obligatoriu, prin Consiliul Legislativ.

La prima citire, aceeași derută: de ce, uneori, facem trimitere la legea nemodificată și alteori la legea republicată? Pentru că sunt două etape distincte de aplicare a Legii fondului funciar, care presupun două proceduri diferite și o soluție mai bună decât aceasta nu am găsit. Deci s-au confruntat chiar cele două Departamente tehnice de la Cameră și de la Senat și au adoptat această variantă, trimiterea la textul care, chiar dacă a devenit istoric, duce la interpretarea logică corectă în practica judiciară.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare textul comisiei, la nr.crt.10.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Da, vă mulțumesc, stați puțin, fiind vot contradictoriu, trebuie să numărăm voturile.

Deci voturi pentru? Vă rog țineți mâinile sus, ca să putem să le numărăm! 146.

Voturi împotrivă? Și vă rog țineți mâinile sus, ca să putem număra ușor. Vă rog foarte mult să depășim mai ușor momentele de numărat voturile. 43.

Abțineri? 6.

Deci, cu 146 de voturi pentru, 43 împotrivă și 6 abțineri, adoptat nr.crt.10 din raport.

Nr.crt.11, text comun nou al comisiei.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.12, textul Camerei, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.13, la primul alineat, textul Senatului, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.3, textul Senatului, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, în continuare, tot aici, alin.4, textul Senatului, deci fostul alin.3 de la Cameră, alin.4, textul Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.4, inițial 5, de la Senat, se propune textul Camerei, evident, cu renumerotarea corespunzătoare, voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineat nou 6, în continuare, textul Senatului, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.13, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.14, este, și la alin.1 și la 2, este o propunere a comisiei de eliminare, în unanimitate, a textelor.

Domnule deputat Neagu, aveți cuvântul.

Domnul Victor Neagu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

V-aș ruga să țineți cont că, uitându-ne un pic în urmă, la aplicarea unor legi și în special a Legii nr.18 care, din 1991 încoace, se aplică cum se aplică, când cu viteze mai mari, când cu viteze extraordinar de mici, cu viteze de melc, dacă nu vom stabili, totuși, un termen, dacă nu vom stabili, totuși, niște limite în care să se deruleze o aplicare, mai ales că aceasta este o lege structurală, este o lege care va avea profunde implicații, va fi o lege care se va aplica destul de dificil. V-aș ruga să vă aplecați asupra oricărui text, fie al Camerei, fie al Senatului, și să votăm. Eu aș susține textul Camerei, evident. Deci să nu fim de acord cu eliminarea textului, ci să rămână un text în care să fie niște termene de aplicare, să fie obligate comisiile să execute un anume ritm.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Lupu.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Sper că nu mă înșel, propunerea de eliminare aparține domnului deputat Lăpușan, noi am convenit, în Comisia de mediere, ca această reglementare să apară în regulamentul de aplicare și vă rog să acceptați propunerea Comisiei de mediere, pe care sper că o mai susține domnul deputat Lăpușan.

Domnul Alexandru Lăpușan (din sală):

La noi este democrație!

Domnul Vasile Lupu:

Și la noi!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă voi supune, la nr.crt.14, din raport, varianta de eliminare a textului.

Domnul deputat Neagu a susținut să rămână textul Camerei.

Varianta de eliminare – voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Deci a fost adoptat nr.crt.14.

Nr.crt.15, la alin.1, textul Senatului, la alin.2 textul Senatului.

Dacă sunt intervenții la vreunul din alineate? Nu sunt.

În ansamblu, nr.crt.15.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.16, alin.1, textul Senatului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Tot aici, alin.2, text comun nou. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.16 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.17, textul Senatului. Intervenții? Domnul deputat Lăpușan.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnilor colegi,

Sunt de acord cu propunerea comisiei și o susțin, însă aș vrea să fac o remarcă care este de fond și anume, se spune aici: "... unde nu există suprafețe de teren agricol pentru restituirea integrală a proprietății, se vor acorda despăgubiri pentru diferența de teren neretrocedată" și comisia a fost de acord cu textul Senatului, deci, ceea ce am citit eu în momentul acesta. Aș vrea să fac trimitere la poz.7 din raport, fiind vorba de art.4, noi am votat varianta Camerei Deputaților care spune că: retrocedările sau completarea se face numai pentru procentul care depășește 5% din suprafața la care cetățeanul avea dreptul.

Deci, eu fac o remarcă, este importantă, consider eu, pentru stenogramă și pentru cei care vor avea în vedere acordarea despăgubirilor pentru diferența de teren neretrocedată. Susțin varianta Senatului. Aș fi vrut o explicație în plus, dar, mă rog. Cei care vor aplica această lege vor trebui să considere că despăgubirile se dau acolo unde nu există suprafața; trebuie să țină seama că acolo unde nu a existat până în momentul acesta suprafața, s-au făcut reduceri. Acolo unde s-au făcut reduceri sub 5%, nu se acordă nici teren și nici despăgubiri, ceea ce înseamnă că pentru toate despăgubirile acestea se va ține cont ca această despăgubire să fie redusă cu cel puțin 5%. Este important pentru cei care vor aplica legea și cred că și domnul Vasile Lupu și comisia și juriștii ar putea să fie de acord cu așa ceva de acum, ca să nu mai croim altfel costumul pentru aplicarea prezentei legi. Susțin varianta comisiei.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare la nr.crt.17 textul propus de comisie, al Senatului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.18 un text nou comun. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.19 se susține eliminarea tuturor alineatelor. Intervenții? Nu sunt.

Deci, nr.crt.19 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.20 textul Senatului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.21, textul Senatului, domnul deputat Lăpușan.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Eu aici am votat împotrivă, pentru că acest articol de lege este de fapt un surogat, adică este o mană, ceva ce se pare că există, nu se vede, nu se simte și nu are efect. Eu cred că nu se poate ca printr-o lege să dăm... deși, nu este primul exemplu, noi mai avem exemple de acest fel. Nu cred că printr-o lege putem să dăm noi ordin legiuitorului care va fi mâine sau răspoimâine ș.a.m.d., să facă o lege specială. De fapt, termenul de lege specială nici nu este definit în Constituție și în legislația noastră. Așa, între noi, discutăm ca fiind lege specială, legea care delimitează un anumit sector de activitate, o activitate ș.a.m.d.

Deci, eu cred că acest articol trebuiește eliminat pentru că el nu își are rostul. Acest articol vine doar să calmeze o anumită categorie de cetățeni. Stați liniștiți acolo, că este posibil cândva, în era noastră sau nu știu la câte mii de ani după era noastră, să vină o lege specială, pentru că noi am dat..., iată, avem voință politică, noi am dat un ordin să se facă legea aceea specială, or, dacă această lege nu apare, nu are nici un fel de rost; nu are decât puterea actuală sau opoziția să vină cu un proiect de lege, cu un articol de lege și să susțină ca atunci când există, că acolo unde există teren, acest teren să se acorde familiilor tinere, specialiștilor ș.a.m.d. și atunci, printr-un text de lege, rezolvăm problema. Momentul la care se rezolvă rămâne să fie stabilit de comisiile locale sau județene.

Părerea mea este că acest articol de lege nu își are rostul, nici măcar o voință politică bine definită nu conturează și de aceea, vă propun să îl eliminăm, pentru ca legea să cuprindă numai articole care își au aplicabilitatea și au un rost în economia legii.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenții? Nu sunt.

Aici, propunându-se eliminarea unor texte existente atât la Cameră cât și la Senat, eliminarea se supune la vot prima. Aveți cuvântul, domnule deputat Lupu.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Spre deosebire de procedura obișnuită, în cazul textelor supuse votului, textelor de mediere, de multe ori, eliminarea vine de la sine. Regula este că se supune întâi varianta Comisiei de mediere. Și dacă tot am venit la microfon, textul contestat de domnul deputat Lăpușan a fost susținut cu insistență de colegii domniei sale din PDSR, la Comisia pentru agricultură, un text care să anunțe familiile tinere, specialiștii că va mai fi o etapă, după o inventariere precisă, prin verificarea temeiniciei cererilor înregistrate și pentru ceilalți. Cred că este util și de aceea vă rog să votați varianta Senatului susținută de Comisia de mediere.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lăpușan.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La Comisia de mediere, PDSR-ul a avut un deputat și doi senatori, voturi împotrivă 4, cel puțin așa scrie aici. Din care zonă a puterii or fi venit și al 4-lea vot sau al 5-lea, care nu scrie aici, că iar nu avem niște voturi până la 14.

Problema este alta. Vrem chiar să lăsăm veteranii de război, care mai au luni sau săptămâni de trăit, să aștepte o altă lege, cândva ca să primească și ei o jumătate de hectar? Oare acolo am ajuns, să-i împingem pe oamenii ăștia până o să fie de ordinul unităților și să nu mai fie de ordinul zecilor, așa cum sunt acuma? Acesta este respectul nostru, ca atunci când există niște suprafețe de teren, să-i lăsăm la Sfântu așteaptă, la o lege specială și să le dăm doar speranța? Ce speranță mai au oamenii ăștia că au venit și au stat pe la ușile noastre și ale altora ca să-și obțină niște pensii ca lumea, să obțină și ei dreptul de a intra în posesia dreptului pe care ei îl aveau în calitatea lor de veterani de război.

Deci, eu vă propun să-l eliminăm și să susținem un alt text care să rezolve problema aceasta și care este în economia legii.

Mulțumesc frumos.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Lupu.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Acest text de lege nu împiedică cu nimic acordarea drepturilor veteranilor de război, drepturi care n-au fost împlinite nici sub guvernarea PDSR-istă și nici sub actuala guvernare, spre rușinea tuturor, dar textul există în Legea nr.44, el trebuie să se aplice, este în curs de aplicare și mai bine să concurăm cu toții în circumscripiile electorale, să presăm asupra comisiilor județene să se împlinească legea. Dar dacă se doresc abateri mai multe de la textul Comisiei de mediere pentru a ne împotmoli într-o ședință a plenului celor două Camere, și nu-l suspectez, doamne ferește, pe domnul deputat Lăpușan pentru aceasta, atunci putem merge cu gândul mai departe, că undeva se dorește ca această lege să nu fie aplicată niciodată prin complicarea procedurilor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Leon Pop.

Domnul Pop Leon Petru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ce privește drepturile acordate prin această lege veteranilor de război, doresc să fac o precizare. În Legea nr.44 este reglementată situația veteranilor de război. Mai mult, în ce privește situația terenurilor, urmează să aduc un amendament foarte important, pentru că potrivit actualei Legi nr.44, ei dețineau o suprafață de pământ care nu se putea transmite decât dacă, într-un anumit termen, edificau, construiau ceva pe acest teren. Prin amendamentul care urmează să se aducă și care acuma este în discuție la noi la comisie, suprafața de teren pe care o dețin în proprietate, poate fi transmisă prin moștenire, chiar dacă nu au fost făcute construcții pe aceasta.

Deci, considerăm că Legea nr.44 împlinește necesitățile și dorințele veteranilor de război și sunt pentru votarea textului de lege, făcut de Comisia de mediere, așa cum a fost pus în discuție, susținut de antevorbitorii mei.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Înțeleg că alte intervenții nu sunt. Procedură, domnul deputat Ioniță.

Domnul Mihail Gabriel Ioniță:

Domnule președinte,

După știința mea, regulamentul medierilor spune că se supune la vot textul propus de Comisia de mediere. Nu înțeleg acum de ce se fac propuneri de eliminare, pentru că domnul Lăpușan a fost prezent acolo, probabil că a propus eliminarea. Altă treabă. Nu trebuie să supuneți eliminarea la vot, nu are prioritate eliminarea, trebuiesc supuse pe rând, întâi textul propus de Comisia de mediere și, după aceea, celălalt text și dacă nici unul nu are număr suficient de voturi, se consideră eliminat, pentru că atunci s-ar putea, într-adevăr, ca Senatul să meargă pe o astfel de rațiune și noi să adoptăm ceva diferit față de Senat și ajungem la ce spunea domnul Lupu, la o mediere în plenul celor două Camere.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este constituțională procedura, deci, nu trebuie să o eliminăm din start. Evident, este de dorit ca legea aceasta să intre cât mai repede în aplicare.

Deci, la nr.crt.21, textul Senatului.

Voturi pentru? Vă rog să numărăm! Vă rog să vă ocupați locurile în sală, să nu părăsiți sala de ședințe și vă rog să numărăm! 141 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog țineți mâinile sus, ca să putem număra. Vă rog! 35.

Abțineri? Vă rog țineți mâinile sus, ca să putem număra corect. 17 abțineri.

Adoptat nr.crt.21.

Nr.crt.22, domnul deputat Lăpușan. La care din alineate?

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte, eu o să mă refer la toate cele trei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun, aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Și am să fac apel la domnul președinte Cristea care probabil că acum se găsește în calitatea de supervizor al Comisiei de mediere față de cele ce am să spun.

Iată de ce nu s-a aprobat eliminarea articolului 20, pentru că prin art.21, introdus de Senat, s-a introdus de fapt o idee pe care grupările de stânga au propus-o în comisia de specialitate a Camerei, au susținut-o în momentul în care legea s-a dezbătut în Camera Deputaților și care propunere a căzut la vot. Senatul iată că a revenit cu această propunere.

Ce vrem noi de fapt prin acest art.21, nou introdus de Senat? De fapt, vrem să rezolvăm problema dinainte, pe care dumneavoastră nu vroiați să o rezolvați. De ce ținem noi atât de mult ca să rezolvăm problema aceasta? Pentru a vă ajuta pe dumneavoastră să vă țineți de cuvânt față de unele promisiuni ale electoratului și am să vă citez din "Contractul cu România" pct.2, lit.a): "În 200 de zile va supune Parlamentului un set de legi potrivit cărora fostele moșii, devenite IAS-uri sau gospodării de partid, rămase în proprietatea statului vor fi împărțite cu prioritate..." Ia să vedem unde era odată prioritatea dumneavoastră. "...familiilor cu mulți copii, țăranilor lipsiți de pământ – iată cum au votat aceștia – tinerilor dispuși să devină fermieri, specialiștilor în domeniu, stabiliți la sat și altor persoane îndreptățite. Vor fi exceptate de la împărțire terenurile pe care s-au constituit institute de cercetări și ferme de semințe". Foarte frumoasă afirmație făcută odată!

Iată ce spune la pct.3 "Contractul cu România": "Tinerii specialiști din agricultură, precum și învățătorii..." profesorii nu, pentru că știți dumneavoastră că au apărut și profesori de atunci, din 1930 la țară, "...medicii, preoții care se stabilesc la sat, vor primi un lot pentru casă, facilități pentru construcție și un hectar de teren agricol". Profund revoluționar!

Iată ce spune art.21 introdus de Senat, pe care, iată, din păcate, aici se spune că numai 3 voturi au fost pentru a-l susține, pentru că se dorea respingerea și domnul deputat Lupu, cu respect, a fost unul dintre cei care s-au bătut foarte mult ca acest articol să fie eliminat. Vă citesc articolul respectiv: "În localitățile în care există terenuri agricole excedentare în raport cu prevederile prezentei legi - deci, numai acolo unde există, dacă nu există, nu le dăm - se vor atribui până la limita de 2 hectare teren de familie în proprietate...". De ce 2 hectare? Aduceți-vă aminte că în Legea din '39, două hectare era considerată suprafața minimă, suprafața indivizibilă, ca să nu facem încă mii și mii și mii de parceluțe în plus față de atunci. Deci, "...două hectare de familie în proprietate, familiilor fără pământ, familiilor nou întemeiate, specialiștilor din agricultură..." Iată cum se revăd toți în Contractul cu România! "...cadrelor medicale, personalului didactic - aici sunt prinși și profesorii, nu numai învățătorii - slujitorilor cultelor religioase, legal recunoscute și veteranilor de război".

Deci, iată, dacă vreți să-i ajutăm pe oamenii ăștia, haideți să votăm alineatul 1 din art.21 nou introdus de Senat.

Alin.2 – "Persoanele prevăzute la alin.1 beneficiază de aceste drepturi dacă domiciliază, locuiesc, profesează în localitatea respectivă ș.a.m.d.". Terenurile respective nu pot fi înstrăinate pe o perioadă de 10 ani. Este un lucru care este normal, este prevăzut de altfel și în legea de bază, Legea nr.18 a fondului funciar.

De aceea, stimați colegi din stânga spectrului politic, să votăm pentru că este opțiunea noastră.

Stimați colegi din dreapta spectrului politic, votați pentru că v-ați angajat în fața electoratului.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Lupu.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor, votați, votăm, votăm ce trebuie. Mă simt dator să-i răspund domnului deputat Lăpușan. Mai întâi, contractul acela pe care l-am gândit și noi frumos și l-am prezentat publicului a rămas ca o ofertă de contract, pentru că nu a răspuns electoratul să ne dea majoritate ca să guvernăm.

Domnul Marțian Dan (din bancă):

O mare minciună...!

Domnul Vasile Lupu:

Apoi, cu răbdare, cu răbdare...

Iată, stimați colegi, ce scria în Legea nr.18/1991, nemodificată. Atunci, PDSR-ul dădea 10 hectare, nu 2 și textul nu este abrogat: "În localitățile cu excedent de suprafață agricolă, cu deficit de forță de muncă în agricultură, din terenurile prevăzute la art.18 se poate atribui în proprietate teren până la 10 hectare în echivalent arabil tuturor familiilor care solicită în scris și se obligă să lucreze această suprafață". Terenul este păstrat și în legea modificată.

Alt text: "Se pot atribui la cerere în folosință... dar ca să fac precizarea, art.19, alin.3, Legea nr.18/1991 – "Se pot atribui la cerere, în folosință agricolă, până la 5.000 metri pătrați în echivalent arabil de familie, personalului de specialitate din serviciile publice comunale în perioada cât lucrează în localitate dacă nu are teren în proprietate în această localitate, etc". Pentru personalul didactic avem text în Legea privind statutul cadrelor didactice. Pentru veteranii de război avem text. N-am fost în stare să le dăm nici într-o guvernare, nici în cealaltă, dar aici văd reaua-credință. A mai băga un asemenea text înseamnă a sufoca primăriile cu cereri, câtă vreme nu știm exact ce pământ ar mai fi de retrocedat, la fel comisiile județene, la fel instanțele de judecată.

Ca atare, este firesc să mai parcurgem o etapă de aplicare a legii, cea care v-o propune actualul text și apoi, dacă rămâne, avem text pentru categoriile de persoane nominalizate în acest articol, susținut cu atâta ardoare de domnul deputat Lăpușan, cât și pentru ceilalți.

De aceea, cu respect vă rog, dreapta și stânga, mergeți pe Comisia de mediere, că aceasta este calea și adevărul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Vreau să spun un singur lucru stimatului nostru coleg. Această lege este o lege de retrocedare. Dacă vrem să mergem cu aceeași confuzie că a retroceda este una și a împroprietări este același lucru este foarte grav. Și ce s-a spus puțin mai devreme de la acest microfon, nu face decât să ne demonstreze acest lucru. Acele excedente anticipate din diverse localități au inversat lucrurile. În loc să se retrocedeze ceea ce stabilea Legea nr.18 în mod normal, până la 10 hectare, și abia după aceea să se împroprietărească în funcție de criterii ș.a.m.d., s-a procedat exact invers. S-au făcut împroprietăriri de 10 hectare și așa ne-am trezit că un fost proprietar nu a putut să-și ia înapoi 5 hectare, iar cel care nu a avut, a luat 10 hectare sau chiar mai mult prin diverse subterfugii.

Mie mi se pare propunerea de aici pur și simplu demagogică, pentru că dacă există un text de reglementare în această lege, care este preluat din Legea nr.169 – știți foarte bine – ca atunci când se va delimita, într-adevăr, foarte clar și se va putea spune cu certitudine maximă și corect: "statul are această suprafață", după aceea, cei îndreptățiți să vină și să reglementeze ce vor face cu această suprafață, cum va fi lucrată, va fi dată în proprietate integral, în concesiune ș.a.m.d.

Cred că nici nu putem să punem în discuție, în primul rând, sub aspectul logicii legii, acceptarea unui asemenea punct de vedere cu acest articol introdus de Senat. (Vociferări.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lăpușan. Vă rog păstrați liniștea în sală!

Domnul Alexandru Lăpușan:

Deci, fără a considera drept la replică, vreau să vă spun că drepturile acelea de care amintea domnul Lupu, tocmai au fost retezate prin acest art.20. Este adevărat, se putea merge mai departe să se găsească soluții și pentru unii și pentru alții, în funcție de situația din fiecare centru de aplicare a Legii nr.18, prin centru, înțelegând fiecare comisie comunală sau aria de activitate a fiecărei comisii comunale. Or, prin art.20, toate aceste drepturi au fost retezate. Cum putem să ne gândim noi că până în momentul acesta, când iată, vine o lege nouă, o așteaptă lumea cu atâta dragoste și dor, unii au primit teren fiind veterani, pentru că a existat o soluție, și celorlalți li se retează acest drept prin art.20.

Apreciez momentul adevărului. Iată, după 3 ani nu știți exact care este situația. De când v-am spus că nu știți? De când v-am explicat că veți bulversa toată viața satului prin această lege și prin alte legi? Iată, în 5 județe nu se pot aplica solicitările respective la fondul forestier. Solicitările sunt mai mari în foarte multe ocoale silvice față de suprafața care există în momentul acesta.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Să revenim la subiect, domnule deputat. Suntem la nr.crt.22 din raportul de mediere.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Corect. În 31 de județe nu există suprafețe care să satisfacă lucrurile acestea. Oare nu este bine ca în diferența de județe, în localitățile în care avem la dispoziția comisiei comunale... gândiți-vă că aveți și dumneavoastră jumătate din primari vă aparțin sau aparțin partidelor dumneavoastră, acolo unde avem acestă posibilitate, să le oferim acestor comisii posibilitatea să dea și profesorilor, să-i fixăm la țară și veteranilor și tinerilor care vor să întemeieze familii. De aceea, eu insist și apelez și la domnul Lupu să fie de acord ca acolo unde există să oferim posibilitatea comisiilor să dea și acestora câte o jumătate de hectar, un hectar sau la limita a 2 hectare, așa cum spune legea aceasta.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu (din loja inițiatorului):

Posibilitate există.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Rădulescu, domnul deputat Rădulescu, ați cerut cuvântul? Nu. Domnul deputat Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Vroiam să fac o singură precizare și să rog pe domnul Lăpușan să ne lămurească. Deci, dacă nu există în 31 de județe, că așa ne spune domnia sa, nici măcar pentru a se acoperi mulțumitor solicitările de retrocedare, ce să dăm în plus?

Deci, nu există, dar trebuie să dăm în plus 2 hectare nu știu câtor solicitanți pe care dacă-i însumăm, o să constatați că depășesc cu mult numărul celor îndreptățiți să primească suprafețe spre retrocedare de la 10 hectare în sus, așa cum spune legea actuală.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. La vot, se supune spre aprobare, la nr.crt.22. Supun spre aprobare propunerea comisiei, deci, varianta Camerei.

Voturi pentru? Vă rog frumos numărați voturile!

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Contractul cu națiunea... vagoanele de minciuni...!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

137 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Și vă rog ridicați mâinile, să putem număra. 64.

Abțineri? 2 abțineri.

Adoptat cu 137 de voturi pentru, 64 împotrivă, 2 abțineri.

Nr.crt.23, textul Senatului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.24, domnul deputat Lupu.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este singurul punct din raport la care mă încumet să se susțină varianta Camerei Deputaților, și nu varianta Senatului, însușită de comisia de mediere.

La Senat s-a adăugat un text potrivit căruia trec în domeniul public al statului terenurile din fermele agricole înființate în baza Legii nr.187 din ’45. Or, au fost suprafețe de 2-3-6 hectare care au fost cuprinse în aceste terenuri și, acum, să blocăm retrocedarea lor, este o gravă discriminare.

Vă mulțumesc pentru înțelegere și sper că veți susține varianta Camerei Deputaților.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lăpușan.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Mă bucur că domnul Lupu este sensibil la o solicitare a Forumului Democrat al Germanilor din România și poate că vedem și al cui era votul acela împotrivă.

Sigur că, iată, prin prevederile adoptate de comisia de mediere se pot interpreta ca restrângeri de drepturi pentru această categorie. Și vreau să vă spun că și grupul nostru va susține varianta prin care se dă satisfacție nu numai germanilor, nu numai Forumului Democrat al Germanilor din România, ci și altor categorii care pot fi incluse în varianta pe care o vom vota.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, și dumneavoastră susțineți propunerea domnului deputat Lupu.

Bun. În acest caz, vă supun spre aprobare textul Senatului, cum este regulamentar. Vă rog să votați pentru textul Camerei după aceea.

Deci, textul Senatului.

Voturi pentru? Da. Două voturi.

Sunt două voturi pentru, deci este inutil să supun restul spre aprobare.

Textul Camerei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu un vot împotrivă și două abțineri a fost adoptat.

Au fost 193 de voturi pentru varianta Camerei.

Am precizat, am supus spre aprobare varianta Camerei.

La nr.crt. 25, alin.1, textul Camerei.

Domnul deputat Lăpușan.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Atunci când am spus că această lege nu poate fi aplicată, sigur că cineva a venit și mulți au venit și mi-au spus că poate fi aplicată, dar cu mare efort, cu mare pierdere de energie, de timp, de bani și așa mai departe.

Noi o să votăm textul Camerei Deputaților, însă acest text, ori îl luăm al Camerei, ori al Senatului, tot creează niște probleme deosebite.

Noi avem, în Camera Deputaților, din câte știu eu, doi preoți ortodocși deputați, avem mulți credincioși greco-catolici și este foarte curios să știm în Ardeal care sunt bisericile care vor primi teren. Biserica greco-catolică, care are documente, sau Biserica ortodoxă care, în momentul acesta, deține bisericile și credincioșii?

Iată un punct care va crea mari probleme, deosebit de grave probleme și, dacă această lege și acest lucru l-a dorit, cred că prin articolul acesta o să și-l atingă.

Poate că domnul Lupu, sau altcineva, ne poate da niște explicații cât de cât liniștitoare, pentru că altfel, situația va scăpa de sub control acolo.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Vasile Lupu.

Domnul Vasile Lupu:

Rog respectuos pe domnul deputat Lăpușan să se liniștească întru totul, pentru că, dacă asupra Bisericilor există diferende, dacă la Biserici este problemă, într-adevăr, pentru că în ’48 au fost trecute bisericile greco-catolice la ortodox, în ’48 au fost luate terenurile forestiere la toți. Și, deci, rămân pe ce au avut înainte de ’48, Biserica Ortodoxă - pe de o parte, greco-catolicii – pe de altă parte.

Aici este foarte clar. Nici o grijă, domnule coleg, că, cel puțin aici, suntem tari.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Nr.crt. 25, alin.1, textul Camerei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog. 47.

Cu majoritate de voturi, nici un vot împotrivă, 47 de abțineri, a fost adoptat alin.1.

Alin.3.

Se propune varianta Camerei.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.4, text comun nou.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.5, text comun nou.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 25, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 26.

Titlul Capit.III, textul Senatului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 27, la alin.1 ....

Domnul Vasile Lupu (din sală):

Peste tot, este text Senat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

.... 2 și așa mai departe, este textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 28, textul Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 29, varianta Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 30, alin.1.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru textul Camerei? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.2, text comun nou.

Intervenții?

Domnul deputat Lăpușan.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Noi am fost relativ consecvenți în boacănele pe care le-am făcut noi până acum, însă am luat ca baz㠖 și aduceți-vă aminte disputele foarte intense care au fost pentru stabilirea momentului. De când analizăm această proprietate? De la Maria Tereza, înainte, după ea și așa mai departe? Și am stabilit că Legea funciară din ’45, nr.187, constituie baza reformei și, de atunci încoace, analizăm ce s-a întâmplat în România. Or, văd că, prin textul acesta comun și în unanimitate, se face trimitere la reforma agrară din 1921.

Credeți dumneavoastră că va mai putea vreun articol să limiteze anul de bază 1945? Sau, datorită acestui text comun, vom merge cu toată legea la 1921, sau și înainte de data aceasta?

Deci, părerea mea este că ar trebui ca să analizăm ori o variantă a Camerei, ori o variantă a Senatului, în care nu se face referire și nu se face trimitere înainte de 1945, pentru că, altfel, bulversăm tot ceea ce am stabilit până acum în această lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lupu.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Textul este propus de domnul deputat Gavra și s-a bucurat de mare susținere și la comisia de mediere. Și iată pentru ce.

Până la confiscarea pădurilor de către statul totalitar comunist, formele obștești de administrare a pădurilor, care au dat rezultatele cele mai bune în administrarea fondului forestier, aveau o reglementare foarte clară, o reglementare bine elaborată.

Reprezentanții obștiilor, denumite composesorate în Ardeal, obștii de răzeși, obștii de moșneni în Țara de Jos, au scos aceste statute și le pot repune în acțiune prin înregistrarea lor la instanțe, scutind o muncă juridică destul de încărcată în elaborarea unor noi statute. Și, cu acordul Ministerului Apelor, Pădurilor și Mediului, susținut chiar și de președintele Comisiei pentru agricultură, domnul Triță Făniță, a trecut acest text, care să dea posibilitatea reprezentanților obștiilor să folosească acele statute de administrare a pădurilor, evident, în măsura în care nu contravin legilor în vigoare de regim silvic.

De aceea, vă rog să votați textul comisiei de mediere, că este cel mai potrivit.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lăpușan.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Eu, când am spus că nu se va putea aplica legea aceasta, n-am socotit nici o clipă că nu se dorește aplicarea ei. Ne duceți în anul 1921, ca bază legislativă?

Domnule Lupu, dumneavoastră știți ce s-a întâmplat în Ardeal din ’39 și până în ’45? Știți ce documente sunt acolo și prin alte părți ale țării? Păi, vreau să spun c㠒39-’45 este inclus în perioada asta ’21 și așa mai departe. Unde ne duceți dumneavoastră?

Spuneam odată că, dacă acestă lege, așa cum este, se va promulga și se va încerca aplicarea ei, că nu se va reuși aplicarea ei, cântăm degeaba "Treceți, batalioane române, Carpații!", pentru că românilor din Ardeal le-a fost mai bine înainte de a trece batalioanele, dacă această lege se aplică.

Vreau să vă propun, stimați colegi, să ne aplecăm cu toată seriozitatea asupra acestor texte și, pentru a fi măcar în ton cu ceea ce am făcut noi până acum în Cameră, vă propun să fie textul Camerei Deputaților, textul pe care dumneavoastră să-l votați și să-l aprobați.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare textul propus de comisia de mediere la alin.2.

Voturi pentru? Vă rog să numărați voturile pentru.

Vă rog, țineți mâinile sus, ca să putem număra corect și pe partea stângă și pe partea dreaptă. 140.

Voturi împotrivă? Vă rog, țineți mâinile sus, ca să putem număra. 57.

Abțineri? Vă rog. 6 abțineri.

Deci, cu 140 de voturi pentru, 57 împotrivă și 6 abțineri, a fost adoptat.

Alin.3, textul Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.4, textul Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 30, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Cu 3 voturi împotrivă și 2 abțineri, mare majoritate de voturi, a fost adoptat.

Nr.crt. 31.

Intervenții?

Text comun nou.

Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Voturi împotrivă au fost? Vă rog să mi le spuneți. 19.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

La nr.crt. 32 se propune menținerea textului Camerei la primul alineat.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu mare majoritate de voturi, a fost adoptat cu o singură abținere.

Nr.crt. 33.

La alin.1, 2, 3, 4, textele de la Senat.

Dacă sunt intervenții la nr.crt. 33? Nu sunt.

În ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? Nu sunt.

Cu un vot împotrivă, cu mare majoritate de voturi, a fost adoptat.

Nr.crt. 34, textele Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

În ansamblu, nr.crt. 34.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Două abțineri.

Cu două abțineri și nici un vot împotrivă, a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Titlul Capit.IV la nr.crt. 35.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 36, alin.1 și 2, textele Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 37, varianta Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 38, text comun nou pentru alin.1.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 39, textul Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 40, referitor la art.37, Cameră, 39 – la Senat.

Se propune textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 41.

Este un text comun nou.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 42, varianta Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 43, textul Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Am rugămintea ca șefii grupurilor să-i aducă în sală pe toți colegii pentru voturi finale la ce a rămas, inclusiv votul final la acest raport de mediere.

Rog pe cei care sunt la Comisia parlamentară de integrare europeană să vină și, de asemenea, și colegii de la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în sală.

Îi dau cuvântul domnului deputat Vasile Lupu.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Consultându-mă cu câțiva lideri de grupuri parlamentare, apreciem că ora potrivită pentru voturile finale astăzi ar fi ora 15,00. S-ar epuiza și aceste ședințe. Este și solicitarea Grupului parlamentar PDSR.

Deci lucrează aceste comisii care au fost scoase din cvorum, respectiv Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și grupul parlamentar de la Cameră, care poartă discuții cu reprezentanții Comunității Europene.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule vicepreședinte Lupu, țin să vă spun că în toate parlamentele din lume, când există voturi finale, vin la vot cei care sunt la comisii sau în alte părți. Și, ca atare, este o fereastră de 10 minute, în care eu le las timp să vină în sală, pentru că așa este normal, să vină la voturile finale.

În parlamentele democratice cu mai veche experiență și tradiție decât la noi, ei sunt obișnuiți cu asemenea lucruri și cred că și cei care au venit la întâlnirea cu Comisia pentru integrare vor înțelege că este nevoie să se facă o pauză pentru această chestiune.

Îi dau cuvântul domnului deputat Miron Mitrea și pe urmă domnului deputat Leon Pop.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

În vederea stabilirii modului în care Grupul parlamentar PDSR va vota acest raport de mediere, solicităm o pauză de 30 de minute.

Vă mulțumesc.

Am cerut o pauză de 30 minute pentru a stabili modul de consultare pentru Grupul parlamentar PDSR, pentru a stabili modul în care vom vota acest raport de mediere.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Leon Pop, după care, evident, voi aplica regulamentul.

Aveți cuvântul.

Domnul Leon Petru Pop:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În numele Grupului parlamentar PUNR, doresc să vă aduc la cunoștință următoarele.

Având în vedere că prin această lege se instituie reconstituirea dreptului de proprietate atât pentru terenuri, cât și pentru construcții, fie că sunt constucții aferente practicării și producției agricole, fie că sunt construcții cu altă destinație, Grupul parlamentar PUNR își exprimă punctul de vedere că era mai bine, că era oportun ca reconstituirea dreptului de proprietate să se facă numai cu privire la terenurile agricole și forestiere și la construcțiile și supraedificatele aferente practicării agriculturii și exploatării forestiere pe aceste terenuri, dar nu și pentru construcțiile care au altă destinație.

De asemenea, Grupul parlamentar PUNR consideră că, celor condamnați pentru trădare și cărora le-a fost confiscată averea în perioada august ’40 până la 23 august 1944, deci aceste persoane condamnate pentru aceste fapte prin sentințe definitive, să nu beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate.

Pentru aceste considerente, Grupul parlamentar PUNR se va abține de la vot.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu o să aplic regulamentul. S-a cerut de către Grupul parlamentar PDSR o pauză de consultări. Sunt obligat s-o dau.

Îi dau cuvântul domnului deputat Vasile Lupu, după care o să vorbim de pauza aceea.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Îmi pare rău că domnul deputat Leon este într-o mare eroare. Cei condamnați pentru trădare, cărora li s-a confiscat averea, evident, nu intră sub incidența acestei legi și nu li se pot retroceda terenurile. Dar este regretabil că PUNR-ul a propus amendamente. O pătrime sau o cincime din lege sunt amendamentele PUNR-lui acceptate de noi și acum să avem surpriza că nu votează această lege.

Invit Grupul parlamentar PUNR, cu respect, să mai reflecteze asupra comunicatului dat de liderul de grup parlamentar și să revină cu gânduri mai bune după pauză.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

La cererea Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România, acordăm o pauză de un sfert de oră. Eu sper ca acest sfert de oră să nu fie depășit, în așa fel ca să putem trece la voturile finale în jurul orei 12 și 20, 12 și jumătate.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Grupul parlamentar PDSR, vă rog, la sala de la P.1.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rugămintea mea este ca liderii de grupuri să dispună măsurile necesare ca să avem cvorumul de vot aici, la ora respectivă.

După pauză

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Constatăm, onorați colegi, că nu am reușit să adunăm 172 de colegi în sală, în momentul de față.

Îmi pare foarte rău. Am făcut numărătoarea de două ori și, ca atare, mă văd în situația de a amâna voturile, însă trecem la următorul punct pe ordinea de zi până la pauză și amân voturile pentru ora 15,00, cu rugămintea ca liderii de grupuri să dispună măsurile necesare și o să vedem. Facem un apel nominal, facem ce trebuie, ca voturile, totuși, să aibă loc. Nu se poate!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 21 august 2019, 10:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro