Petru Bejinariu
Petru Bejinariu
Ședința Camerei Deputaților din 23 noiembrie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 23-11-1999 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 noiembrie 1999

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.3 Petru Bejinariu - declarații intitulate: "Ordonanțele și Parlamentul României" și "Revenirea Bucovinei la România";

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Bejinariu. Se pregătește domnul deputat Lazăr Lădariu.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se intitulează "Ordonanțele și Parlamentul României".

Pe parcursul celor trei ani de guvernare a coaliției CDR – P.D. – U.D.M.R. am auzit și continuăm să auzim și astăzi că actuala coaliție reprezintă singura șansă, singura cale, singura soluție pentru construirea economiei de piață și a vieții democratice. Și această pseudoteorie se flutură mereu, în vreme ce P.D.S.R. însoțește guvernarea coaliției cu alternative de strategii, programe și soluții punctuale.

În plan legislativ, însă, a fost cu adevărat singura soluție dezvoltată: ordonanțele, promovate cu sutele, deci excesiv și dăunător.

Guvernarea prin ordonanțe are deja consecințe grave: reducerea rolului Parlamentului ca for legislativ suprem în România, introducerea instabilității legislative, nesepararea sau separarea completă dintre forul legislativ și Guvern, inducerea, foarte grav, a neîncrederii oamenilor și mai cu seamă a investitorilor străini, într-o legislație care se schimbă mereu.

Iată că ordinea de zi din această săptămână, ca să fim foarte concreți, cuprinde 40 de puncte, din care: 25 ordonanțe, 11 de urgență, 14 curente, 4 modificări de legi și numai 11 proiecte de lege și hotărâri.

La interpelări, domnul prim ministru Radu Vasile încă nu a fost niciodată și după cum merge vestea prin ziare s-ar putea să nici nu mai vină. La întrebări și interpelări vine, din când în când, câte un ministru la răspunsuri.

La declarațiile politice, unde se spun adevăruri generale și particulare foarte grave se receptează mesajele doar în stenograme.

Netransmiterea de către TVR 1, postul Guvernului, a unor emisiuni directe de la lucrările Camerei Deputaților, pe care le-am cerut de mai multe ori, permanenta subiectivare sau tălmăcire a lucrărilor din Cameră, desele augumentări ale informației au indus neînțelegeri imagini incomplete sau deformate, provocând căderea liberă a imaginii Parlamentului în opinia românească. Se vorbește tot mai des și insistent de clasa politică din România, ca vinovată de declinul economic, de șomaj, de sărăcie, de privatizare pe nimic sau pe mari interese, ceea ce nu este adevărat pentru o opoziție care nu are decizie.

Calitatea de senator sau deputat a devenit pentru largi cercuri din societatea civilă un cuvânt de blam, de ocară, un cuvânt care provoacă reacții negative, ceea ce în opinia noastră este cu adevărat grav, acum când vrem să construim democrația reală în România.

Domnilor guvernanți, întoarceți-vă la democrație, la realitatea politică și la nevoile oamenilor!

Vă mulțumesc.

V-aș cere îngăduința ca un document, un material să-l prezint pentru stenogramă. El privește aniversarea, la 28 noiembrie 1918, a revenirii Bucovinei la România, eveniment care nu se încadrează în programul Camerei Deputaților.

Revenirea Bucovinei la România

Actul Unirii din 28 noiembrie 1918, ca emanație a puterii supreme a Bucovinei – Congresul General – a căpătat forță de lege prin Decretul lege nr. 3744/1918 de Unire a Bucovinei.

Bucovina, parte a Moldovei, subjugată prin fraudă, înșelăciune și mită, după 144 de ani de întemnițare habsburgică, cunoaște în toamna anului 1918 primele manifestări ale pregătirii revenirii la România. Încă din septembrie, intelectualii români încep să se adune din inițiativa cărturarului patriot Sextil Pușcariu. Un rol important l-a jucat și ziarul "Glasul Bucovinei", care în primul său numă din 22 octombrie, cuprindea articolul "Ce vrem?", un autentic program al demnității românești, semnat de 14 intelectuali bucovineni, în care se spunea: "Vrem să rămânem români pe pământul nostru strămoșesc și să ne ocârmuim singuri, precum o cer interesele noastre românești. Nu mai vrem să cerșim de la nimeni drepturile care ni se cuvin...".

Reprezentanții partidelor politice, între care și intelectuali de marcă, au hotărât să convoace, pentru 27 octombrie, la Palatul Național din Piața Unirii, o adunare națională care se declară constituantă și alege Consiliul Național Român format din 50 de persoane.

Adunarea constituantă a adoptat moțiunea în care se prevedea unirea tuturor românilor într-un stat național independent, în urale și cântece: "Trăiască România Mare" și "Deșteaptă-te române".

Cu acest prilej, preotul Dionisie Bejan, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina a rostit cuvintele biblice, de autentică semnificație pentru acest moment: "Acum slobozește, Doamne, pe robul tău, căci îmi văzuseră ochii mântuirea neamului".

Mii de bărbați și femei străbat străzile orașului Cernăuți, se înalță steaguri tricolore, iar Iancu Flondor cere guvernatorului Etzdorf predarea puterii către români. Refuzul guvernatorului provoacă tulburări, ceea ce determină chemarea în ajutor a armatei române. La 11 noiembrie, trupele române conduse de generalul Iacob Zadik intră în Cernăuți și restabilesc ordinea și participă la preluarea puterii.

La 28 noiembrie 1918 a fost convocat Congresul General al Bucovinei în Sala sinodală a Reședinței Mitropolitane din Cernăuți, iar delegații aleși au fost 74 ai Consiliului Național Român, 7 ai Consiliului German, 6 ai Consiliului Polon și 13 ruteni.

Președintele Congresului, Iancu Flondor, a afirmat că Bucovina este parte organică a Moldovei, că a fost samavolnic smulsă din trupul acesteia și că românii bucovineni au îndurat multe și grele opresiuni din partea "cârmuirii habsburgice".

Congresul General al Bucovinei, întruchipând puterea supremă a țării și fiind împuternicit cu funcții legiuitoare, hotărăște unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei cu România.

Istoricul Ion Nistor a motivat moțiunea subliniind nevoia unității naționale pe baza unității de limbă, obârșie, datini și obiceiuri și de cultură românească.

Evenimentul a declanșat la Cernăuți și în toată Bucovina un entuziasm pe care numai astfel de evenimente îl pot provoca. Delegația condusă de Iancu Flondor a plecat la Iași, spre a-i înmâna regelui Actul Unirii Bucovinei cu România.

În anul 1940 însă, a venit ultimatumul sovietic, prin care nordul Bucovinei a fost din nou smuls din Trupul Țării. Au urmat și alte evenimente apăsătoare pentru comunitățile românești.

Dar, la 26 iunie 1997, Parlamentul României, prin parlamentarii coaliției guvernamentale, CDR – USD – UDMR, a ratificat Tratatul româno-ucrainean, prin care s-a cedat Ucrainei nordul Bucovinei, ținutul Herța și sudul Basarabiei. Este una din gravele erori în politica externă a României din ultimii 50 de ani.

Și totuși nădăjduim că adevărul istoric, dreptatea și morala adevărată vor face ca toți românii aflați nefiresc în afara granițelor să revină la Patria-Mamă.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 25 august 2019, 7:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro