Plen
Ședința Camerei Deputaților din 23 noiembrie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 23-11-1999 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 noiembrie 1999

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,33.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Konya-Hamar Alexandru și Miron Tudor Mitrea, secretari.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, marți, 23 noiembrie 1999, a Camerei Deputaților.

În începutul ședinței, partea dedicată intervențiilor deputaților.

 
Ion Honcescu - sesizarea organelor abilitate pentru cercetarea unor abuzuri și altor ilegalități comise de primarul sectorului 5;

Domnul deputat Ion Honcescu. Se pregătește domnul deputat Gheorghe Oană.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Ion Honcescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

La o săptămână de la intervenția mea în plenul Camerei Deputaților din 9 noiembrie a.c., prin care relatam despre o serie de abuzuri și alte ilegalități comise de primarul sectorului 5, domnul Cătălin Chiriță, am primit la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții mai multe memorii prin care sunt semnalate și alte fapte, unele cu caracter infracținal, săvârșite de aceeași persoană, care momentan deține o funcție atât de importantă, aceea de primar.

Astfel, printr-o scrisoare semnată de mai mulți salariați ai Primăriei Sectorului 5, care din motive lesne de înțeles nu-și dau numele, ni se explică ce s-a întâmplat cu suma de 40.000 de dolari S.U.A., sumă provenită din donații externe și destinată Departamentului pentru protecția copilului din sectorul 5 și care până la urmă s-a pierdut prin buzunarele largi ale primarului Chiriță și viceprimarului Iofciu, infractor de drept comun, condamnat anterior anului 1989 pentru delapidarea sumei de 175.000 lei.

Cum credeți că justifică cei doi cheltuiala sumei respective? Prin efectuarea unor lucrări de reparații fantomă la centrele de plasament copii minori nr. 8 și 10, ai căror directori au fost demiși până la urmă, întrucât nu au acceptat să semneze devizele false, prin care domnul Chiriță să justifice consumarea acestei valute.

Din aceleași memorii sunt sesizate și cheltuielile enorme suportate de bugetul primăriei pentru plecările foarte numeroase ale aceluiași domn Chiriță peste hotarele țării.

Se relatează, de asemenea, despre repartizarea ilegală de locuințe, pe bani mulți, pentru fel de fel de acoliți, nepoți și alte rude ale domnului primar Chiriță.

Și pentru că domnul Chiriță este un democrat creștin și un mare credincios al Domnului, iată cum își manifestă bunătatea și credința. Desface abuziv contractele de muncă a doi tineri salariați ai primăriei. Pentru ce? Pentru că aceștia și-au exercitat un drept esențial, dreptul de a cere o locuință. Dar domnul Chiriță nu poate înțelege durerea unor oameni lipsiți de locuință, din moment ce domnia sa deține nu una, ci mai multe și îi "răsplătește" pe cei doi astfel: le desface contractele de muncă. Mai mult, incredibil, le dă interdicție de angajare în sectorul 5.

Din cele semnalate am constatat că domnul, încă primar, dobândește imobilele cu destinație de locuință pe numele său. Am mai constatat, ulterior, alte categorii de imobile, cum ar fi terenurile, de exemplu, care sunt dobândite pe numele tatălui său, domnul Paul Chiriță. Toate bune și la locul lor, dacă, însă, aceste terenuri ar fi fost dobândite legal, dar nu este deloc așa. Am fost sesizați că pentru a se crea condițiile necesare dobândirii unui astfel de teren din arhiva administrației financiare a sectorului 5 au dispărut documente importante care atestau dreptul de proprietate al unor cetățeni asupra terenului respectiv.

Și pentru a nu exista nici de această dată vreo suspiciune nejustificată asupra onorabilității și corectitudinii unui posibil viitor candidat la funcția de primar general al Capitalei, am sesizat Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție și Inspectoratul General al Poliției, în legătură și cu aceste fapte, urmând ca după finalizarea cercetărilor să informez opinia publică cu privire la rezultatele acestora.

Vă mulțumesc.

 
Gheorghe Oană - referire la o bâlbâială legislativă - O.G. nr.74/1999;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Oană. Se pregătește domnul deputat Petru Bejinariu. Este aici? Așa. Exact.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Gheorghe Oană:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică se referă la una din cele mai penibile dezordini legislative petrecute în ultimul an. Această bâlbâială legislativă a avut ca protagonist Guvernul României, care cu perseverență demnă de invidiat a ținut să sfideze încă o dată Parlamentul României. De fapt, după cum cunoașteți, nu este un caz singular. Rezultatul acestei înțelepte reglementări a Guvernului îl reprezintă falimentarea a 60% din firmele care comercializează legal alcool, tutun și cafea.

Prin Legea nr. 148/1999 agenții economici puteau folosi facturile din stoc, până la epuizarea lor, respectiv până la termenul posibil de procurare a documentelor cu regim special, instituit prin Ordonanța nr. 50/1998, fără a depăși, însă, sfârșitul anului 1999.

La circa o lună de zile de la aprobarea Legii nr. 148, Guvernul emite Ordonanța nr. 74/1999, prin care practic abrogă ceea ce a aprobat Parlamentul cu o lună în urmă. Este vorba de reglementarea referitoare la posibilitatea folosirii actelor fiscale normale până la sfârșitul acestui an.

Deși Imprimeria Națională nu tipărise un stoc corespunzător de astfel de documente, imediat, chiar de a doua zi, Garda Financiară a început controalele în rândul firmelor din domeniu, pentru a verifica dacă acestea utilizează în activitatea comercială documente cu regim special.

Pe lângă amenzi s-a dispus și confiscarea întregii valori a mărfii. În marea majoritate a proceselor verbale întocmite, însă se specifică ca fiind încălcate Legea nr. 12/1990, deși aceasta nu incriminează nici o faptă referitoare la neutilizarea documentelor fiscale cu regim special.

Asociația micilor întreprinzători și comercianți, AMIC, a protestat de nenumărate ori împotriva acestor abuzuri săvârșite de organele de control ale Ministerului Finanțelor, adresând, în final, un apel parlamentarilor României.

În perioada octombrie 1998 – august 1999 au fost emise 7 acte normative pe această temă. Haosul creat afectează zeci de mii de comercianți care până de curând plăteau taxe și impozite către bugetul statului. Nu erau niște fantome, niște necunoscuți ai organelor fiscale! De o lună, circa 60% din numărul acestora nu mai există. Aceasta reprezintă un alt succes repurtat de actuala putere în lupta cu corupția. Aceste fapte săvârșite de Guvern reprezintă o dovadă a incompetenței actualei puteri de a gestiona treburile țării și o tendință evidentă spre o politică dictatorială, care nu are nimic de-a face cu integrarea europeană sau cu armonizarea legislației românești.

Grupul parlamentar al P.D.S.R. protestează față de această acțiune a Guvernului, care abrogă o lege abia votată de Parlamentul României, fără un temei serios și anunță că va prezenta amendamentele corespunzătoare cu prilejul dezbaterii în plen a Ordonanței nr. 74/1999.

Vă mulțumesc.

 
Petru Bejinariu - declarații intitulate: Ordonanțele și Parlamentul României și Revenirea Bucovinei la România;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Bejinariu. Se pregătește domnul deputat Lazăr Lădariu.

 

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se intitulează "Ordonanțele și Parlamentul României".

Pe parcursul celor trei ani de guvernare a coaliției CDR – P.D. – U.D.M.R. am auzit și continuăm să auzim și astăzi că actuala coaliție reprezintă singura șansă, singura cale, singura soluție pentru construirea economiei de piață și a vieții democratice. Și această pseudoteorie se flutură mereu, în vreme ce P.D.S.R. însoțește guvernarea coaliției cu alternative de strategii, programe și soluții punctuale.

În plan legislativ, însă, a fost cu adevărat singura soluție dezvoltată: ordonanțele, promovate cu sutele, deci excesiv și dăunător.

Guvernarea prin ordonanțe are deja consecințe grave: reducerea rolului Parlamentului ca for legislativ suprem în România, introducerea instabilității legislative, nesepararea sau separarea completă dintre forul legislativ și Guvern, inducerea, foarte grav, a neîncrederii oamenilor și mai cu seamă a investitorilor străini, într-o legislație care se schimbă mereu.

Iată că ordinea de zi din această săptămână, ca să fim foarte concreți, cuprinde 40 de puncte, din care: 25 ordonanțe, 11 de urgență, 14 curente, 4 modificări de legi și numai 11 proiecte de lege și hotărâri.

La interpelări, domnul prim ministru Radu Vasile încă nu a fost niciodată și după cum merge vestea prin ziare s-ar putea să nici nu mai vină. La întrebări și interpelări vine, din când în când, câte un ministru la răspunsuri.

La declarațiile politice, unde se spun adevăruri generale și particulare foarte grave se receptează mesajele doar în stenograme.

Netransmiterea de către TVR 1, postul Guvernului, a unor emisiuni directe de la lucrările Camerei Deputaților, pe care le-am cerut de mai multe ori, permanenta subiectivare sau tălmăcire a lucrărilor din Cameră, desele augumentări ale informației au indus neînțelegeri imagini incomplete sau deformate, provocând căderea liberă a imaginii Parlamentului în opinia românească. Se vorbește tot mai des și insistent de clasa politică din România, ca vinovată de declinul economic, de șomaj, de sărăcie, de privatizare pe nimic sau pe mari interese, ceea ce nu este adevărat pentru o opoziție care nu are decizie.

Calitatea de senator sau deputat a devenit pentru largi cercuri din societatea civilă un cuvânt de blam, de ocară, un cuvânt care provoacă reacții negative, ceea ce în opinia noastră este cu adevărat grav, acum când vrem să construim democrația reală în România.

Domnilor guvernanți, întoarceți-vă la democrație, la realitatea politică și la nevoile oamenilor!

Vă mulțumesc.

V-aș cere îngăduința ca un document, un material să-l prezint pentru stenogramă. El privește aniversarea, la 28 noiembrie 1918, a revenirii Bucovinei la România, eveniment care nu se încadrează în programul Camerei Deputaților.

Revenirea Bucovinei la România

Actul Unirii din 28 noiembrie 1918, ca emanație a puterii supreme a Bucovinei – Congresul General – a căpătat forță de lege prin Decretul lege nr. 3744/1918 de Unire a Bucovinei.

Bucovina, parte a Moldovei, subjugată prin fraudă, înșelăciune și mită, după 144 de ani de întemnițare habsburgică, cunoaște în toamna anului 1918 primele manifestări ale pregătirii revenirii la România. Încă din septembrie, intelectualii români încep să se adune din inițiativa cărturarului patriot Sextil Pușcariu. Un rol important l-a jucat și ziarul "Glasul Bucovinei", care în primul său numă din 22 octombrie, cuprindea articolul "Ce vrem?", un autentic program al demnității românești, semnat de 14 intelectuali bucovineni, în care se spunea: "Vrem să rămânem români pe pământul nostru strămoșesc și să ne ocârmuim singuri, precum o cer interesele noastre românești. Nu mai vrem să cerșim de la nimeni drepturile care ni se cuvin...".

Reprezentanții partidelor politice, între care și intelectuali de marcă, au hotărât să convoace, pentru 27 octombrie, la Palatul Național din Piața Unirii, o adunare națională care se declară constituantă și alege Consiliul Național Român format din 50 de persoane.

Adunarea constituantă a adoptat moțiunea în care se prevedea unirea tuturor românilor într-un stat național independent, în urale și cântece: "Trăiască România Mare" și "Deșteaptă-te române".

Cu acest prilej, preotul Dionisie Bejan, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina a rostit cuvintele biblice, de autentică semnificație pentru acest moment: "Acum slobozește, Doamne, pe robul tău, căci îmi văzuseră ochii mântuirea neamului".

Mii de bărbați și femei străbat străzile orașului Cernăuți, se înalță steaguri tricolore, iar Iancu Flondor cere guvernatorului Etzdorf predarea puterii către români. Refuzul guvernatorului provoacă tulburări, ceea ce determină chemarea în ajutor a armatei române. La 11 noiembrie, trupele române conduse de generalul Iacob Zadik intră în Cernăuți și restabilesc ordinea și participă la preluarea puterii.

La 28 noiembrie 1918 a fost convocat Congresul General al Bucovinei în Sala sinodală a Reședinței Mitropolitane din Cernăuți, iar delegații aleși au fost 74 ai Consiliului Național Român, 7 ai Consiliului German, 6 ai Consiliului Polon și 13 ruteni.

Președintele Congresului, Iancu Flondor, a afirmat că Bucovina este parte organică a Moldovei, că a fost samavolnic smulsă din trupul acesteia și că românii bucovineni au îndurat multe și grele opresiuni din partea "cârmuirii habsburgice".

Congresul General al Bucovinei, întruchipând puterea supremă a țării și fiind împuternicit cu funcții legiuitoare, hotărăște unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei cu România.

Istoricul Ion Nistor a motivat moțiunea subliniind nevoia unității naționale pe baza unității de limbă, obârșie, datini și obiceiuri și de cultură românească.

Evenimentul a declanșat la Cernăuți și în toată Bucovina un entuziasm pe care numai astfel de evenimente îl pot provoca. Delegația condusă de Iancu Flondor a plecat la Iași, spre a-i înmâna regelui Actul Unirii Bucovinei cu România.

În anul 1940 însă, a venit ultimatumul sovietic, prin care nordul Bucovinei a fost din nou smuls din Trupul Țării. Au urmat și alte evenimente apăsătoare pentru comunitățile românești.

Dar, la 26 iunie 1997, Parlamentul României, prin parlamentarii coaliției guvernamentale, CDR – USD – UDMR, a ratificat Tratatul româno-ucrainean, prin care s-a cedat Ucrainei nordul Bucovinei, ținutul Herța și sudul Basarabiei. Este una din gravele erori în politica externă a României din ultimii 50 de ani.

Și totuși nădăjduim că adevărul istoric, dreptatea și morala adevărată vor face ca toți românii aflați nefiresc în afara granițelor să revină la Patria-Mamă.

 
Lazăr Lădariu - recurs la înțelegere: între realitate și abuz;
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu. Se pregătește domnul deputat Ștefan Baban. Este aici? Da.

 
 

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Azi, când România se scufundă treptat-treptat în mlaștina economiei subterane și înflorește vizibil piața neagră, urcând procentajul la peste 40 % din produsul intern brut, azi, când în ciuda promisiunilor ferme ale ministrului, mai mare peste banii țării, domnul Traian Decebal Remeș, de relansare financiară a României, mâna lui dreaptă, secretarul de stat, aflat doar la câteva birouri distanță, anunță impozitarea pensiilor, azi când românului urmează să i se ia bani și pentru aerul pe care-l respiră și pentru apa pe care o bea, azi, când "nencii" și "naorii" laolaltă cu "țuțurii" lui Bebe Carabină, la înmormântarea lui Răgălie schimbau valuta la cimitirul "Reînvierea", mai ceva decât la Banca României și la birourile oficiale de schimb, nu mai miră pe nimeni că "maimuții" și "iscandaranii" taie și spânzură și fac legea în România.

Azi, când un stat care nimic nu îți dă, te jefuiește crunt, când 4 din 5 români sunt nemulțumiți că țara merge într-o direcție greșită, iar Ceușescu ocupă în preferințele cetățenilor locul 1 la buni și la răi, pe când domnul Constantinescu se situează pe treapta a 2 la răi și abia pe a 8 –a la pozitiv, azi când Guvernul nu-și respectă propriile angajamente, când la Brașov, Iași, Roman, Timișoara muncitorii ies în stradă cu steaguri roșii, cu stema cu secera și ciocanul, cu țâpurâturi de felul "Ceaușescu PCR", dar și cu "Vrem să muncim, nu să cerșim!", iată că dracul își vâră coada și găsindu-și vreme de pieptănat, tocmai când țara arde, să ceartă premierul poet Radu Vasile - Mischiu cu psihiatrul Remus Opriș.

Azi, când până și giganții unor firme sunt acuzați de evaziuni fiscale la vamă, când sunt falimentate bănci, când rata inflației este la vârf, azi când pădurile României sunt tăiate în draci pentru a fi trimise bușteni în Ungaria, mai ales, când cei care strigă cât îi ține gura "Noi facem legile, noi le votăm!", pentru care restitutio in integrum înseamnă a lua cu toate mâinile lui Șiva, când cel care fură o gâscă este tratat de lege la fel ca cel care fură sutele de miliarde, azi când un țăran oltean are o pensie de 15 – 20 lei și îi trebuie 10 – 20 de ani să adune pentru o pâine, când prețurile laptelui, telefonului, încălzirii apartamentelor devin amețitoare, când văduvele de război iau 26.000 lei, iar pensionarii foști C.A.P.-iști 63.150 – 200.000 lei pe lună, în bătaie de joc, convins că un cățel viu face mai mult decât un leu mort, domnul ministru al mediului, Romică Tomescu, în loc să apere de jaful sălbatic pădurile țării, se plânge de la tribuna Parlamentului că directorul general al Romsilva încasează săracul doar 72 milioane lei pe lună. Adică, de 4 ori mai bine decât președintele României. "Sireaca țară!" ar exclama cronicarul.

Vă mulțumesc.

 
Ștefan Baban - despre viața economică și socială a românilor la 10 ani de la Revoluție și 3 ani de guvernare CDR-istă;
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ștefan Baban, se pregătește doamna deputat Paula Ivănescu.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

A mai rămas o lună de zile până la împlinirea a 10 ani de la Revoluția din decembrie 1989, iar în aceste zile s-au împlinit trei ani de guvernare C.D.R.-istă - P.D.-ist㠖 U.D.M.R.-istă.

Ce s-a întâmplat în acest interval de timp cu România și românii?

Nivelul de trai al românilor a scăzut drastic: 7,5 milioane de români trăiesc sub pragul sărăciei. Anul 1999 este al treilea an de declin economic. Produsul intern brut este mai mic în 1999 cu 4% față de 1998, în 1998 a fost cu 7,3% mai mic față de 1997 și cu 6,6 mai mic în 1997 față de 1996. După cum se vede, produsul intern brut a scăzut an de an, în vreme ce prețurile au crescut de 5 ori.

În septembrie 1999, salariile reale se situau la 50% față de cele din octombrie 1990. În acest moment avem o rată a șomajului de 12% și peste un milion de șomeri. De remarcat că în lunile următoare numărul șomerilor va crește, activitatea din agricultură și construcții reducându-se semnificativ.

Producția industrială a scăzut în primele nouă luni ale anului 1999 cu 9,6%, comparativ cu aceeași perioadă a anului 1998. Cel mai drastic a scăzut în anul 1998, față de 1997: 17%. Este anul în care multe intreprinderi mici și mijlocii au dat faliment și au generat șomeri. Agricultura a urmat aceeași curbă descendentă, ca și producția industrială. În anul 1999, mari suprafețe de terenuri agricole au rămas necultivate, iar producțiile agricole sunt sub nivelul anului 1998. Șeptelul de bovine și porcine este pe cale de dispariție. Cu toate declarațiile optimiste ale guvernanților actuali, investițiile străine directe în societățile comerciale au scăzut astfel: de la 489 milioane dolari S.U.A. în 1997, la 145,1 milioane dolari S.U.A. în 1999. Economia subterană a luat avânt, estimându-se participarea a circa 2.000.000 români în aceste activități.

În aceste condiții nu ne mai mirăm că balanța comercială a României a rămas deficitară.

Orice revoluție ar trebui să ducă la o evoluție pozitivă a indicatorului economic, ceea ce nu s-a realizat în România.

Cred că măcar acum, în prag de ceas aniversar și în pragul mileniului III, să vedem ce și cum s-ar putea îndrepta viața economică și socială a românilor.

Vă mulțumesc.

 
Paula Maria Ivănescu - solicitarea prezentării de către Guvern a unui plan național de înlocuire a actualului sistem de încălzire;
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Paula Ivănescu. Se pregătește domnul deputat Petre Țurlea.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Apropiată sărbătorire a 10 ani de la Revoluția română dă prilejul cetățenilor români să măsoare reușitele și eșecurile personale și comune, pe care le-am înregistrat într-un deceniu de libertate.

Din păcate, acest exercițiu de luciditate are și multe fructe amare, despre care vă voi vorbi în continuare: o tranziție dureroasă, sincopată și parțială, o reformă insituțională întârziată, scăderea nivelului de trai al familiilor, o economie în suferință structurală și conjuncturală, sisteme de politici de securitate socială, de protecție socială și de asistență socială incomplet reformate.

Cea mai recentă și preocupantă problemă cu care se confruntă familiile românilor este problema prețului încălzirii locuințelor. O decizie corectă, din punct de vedere economic, creează drame sociale majore.

Soluțiile tehnice ceușiste de încălzire a locuințelor din mediul urban, potrivite, mai ales, anilor de dinaintea crizelor energetice ale anilor 1970, ne prezintă acum nota de plată. Gradul înaintat de uzură fizică și morală a sistemelor de încălzire nu mai poate fi compensat financiar de stat și nu poate fi onorat în plată de familiile noastre.

Suntem în situația aberantă în care un salariu mediu pe economie să fie abia suficient pentru achitarea notelor de plată la întreținerea, pe timp de iarnă, a unei locuințe decente, pentru o familie obișnuită cu doi copii.

Natura problemei, ca și cuprinderea națională a acesteia, reclamă intervenția Guvernului, nu atât pentru compensarea parțială a costurilor sociale, cât pentru identificarea unor noi soluții tehnice și financiare, de organizare și gestionare.

Este clar că România nu dispune de resursele necesare păstrării actualei soluții de încălzire a locuințelor. Este necesară adoptarea cât mai rapidă a unor soluții alternative de încălzire la nivelul blocurilor, scărilor de bloc, apartamentelor, printr-un sistem de mini și microcentrale moderne, cu pierderi termice minime. Finanțarea acestui nou sistem, fie mixtă, privată, majoritar într-un aranjament de plată, care poate fi convenit de autoritățile centrale sau locale, cu operatorii de instalare, deci finanțarea acestui nou sistem este mare problemă, însă doar aparent. De fapt, marea problemă ar fi perpetuarea unui sistem de subvenții și alocații, care să plătească ineficiența sistemului.

Solicit Guvernului să prezinte Parlamentului într-un timp rezonabil un plan național de înlocuire a actualului sistem de încălzire a locuințelor, care să răspundă următoarelor chestiuni: cât ar costa simpla modernizare a actualului sistem și în cât timp s-ar putea realiza ea; care ar fi soluțiile alternative eficiente, tehnice și financiare; care poate fi implicarea comunităților locale; care pot fi soluțiile de creditare sau alte soluții de plată, pentru instalarea noilor sisteme; ce legi ar trebui să fie adoptate în acest scop; care ar fi influențele bugetare multianuale ce revin implicării publice în cazurile speciale, pentru familiile sărace, spre exemplu.

Am convingerea că un asemenea plan național ar fi susținut, atât de mediile politice, cât și de mediile economice, deoarece el ar da sens cetățeniei sociale și economice a românilor, pe de o parte, și ar elibera resurse financiare importante pentru consumul intern, ca factor constituent esențial al dezvoltării economiei naționale.

Am, de asemenea, convingerea că putem conta pe sprijinul financiar și logistic al întreprinzătorilor români și al comunităților locale.

În speranța că pot conta și pe răspunsul prompt al Guvernului, îi invit pe toți colegii parlamentari să se alăture acestui demers democrat.

Mulțumesc.

 
Petre Țurlea - denunțarea atacurilor repetate împotriva Bisericii Ortodoxe Române;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Țurlea și se pregătește domnul deputat Ioan Sonea.

 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Oricât de puțini sunt cei care mă ascultă eu îmi fac datoria de a aduce în fața Parlamentului două fapte pe care le consider extrem de grave, pentru ca acestea măcar să rămână în stenogramă, să nu creadă cumva cei care vor urma după noi că nu am fost atenți la ce se întâmplă în societatea românească de astăzi.

În primul rând, aduc în fața domniilor voastre plângerea și protestul Bisericii Ortodoxe Române și protestul meu față de un fenomen din ce în ce mai vizibil și mai alarmant: agresiunea la care este supusă biserica strămoșească a românilor, agresiune care a îmbrăcat, în ultima perioadă, forme noi.

În contextul înaintării către Parlament a proiectului Legii cultelor, se înregistrează o intensificare a atacului contra Bisericii Ortodoxe Române. El vine din partea celorlalte culte, a sectelor, din partea unor forțe politice sau internaționaliștilor strânși în Grupul de Dialog Social.

Vizată este formula "biserică națională" pe care, pe drept, și-o atribuie biserica ortodoxă, dorindu-se înlăturarea acesteia.

De asemenea, se încearcă înlăturarea barierelor împotriva prozelitismului religios agresiv, fenomen care dăunează numai Bisericii Ortodoxe Române, pentru că ea cuprinde pe majoritatea cetățenilor României și din această cauză, de aici, pot fi recrutați adepții celorlalte credințe.

Se încearcă să se discrediteze cultul ortodox și să se lovească în elementele esențiale ale sale: venerarea icoanelor, a sfinților... Chiar săptămâna trecută, un reprezentant al cultului baptist, care afirma că este sprijinit de doi deputați țărăniști, baptistul Petru Dugulescu și greco-catolicul Tănase Tăvală, cereau instituirea pedepsei de doi ani închisoare pentru sărutatul icoanelor în biserică.

Doamnelor și domnilor,

Atacul împotriva Bisericii Ortodoxe Române este un atac împotriva națiunii române și al statului național unitar român. De aceea, toți aceia care se lasă antrenați într-o asemenea samavolnicie trădează România.

Unii oameni politici luminați, chiar dacă aparțin altei credințe, au înțeles acest lucru. De exemplu, domnul Ioan Rațiu, deși este greco-catolic, susține material construirea unei biserici ortodoxe în Covasna. În opoziție cu acest gest, într-adevăr patriotic, ofensiva cea mai aprigă împotriva Bisericii Ortodoxe are ca inițiatori membrii ai P.N.Ț.C.D. Astfel, se dovedește, și în acest plan, că partidul în cauză nu este creștin și democrat și mai ales se dovedește că nu este partid național românesc.

Mai avem un an până la alegeri și România va scăpa definitiv de partidul care a dus-o pe marginea prăpastiei. În schimb, Biserica Ortodoxă Română va trăi atât cât va trăi națiunea română.

Și o scurtă mențiune în final. În primăvara lui 1999, deci chiar anul acesta, alarmat de intenția Guvernului maghiar de a distruge clădirile Fundației Gojdu din Budapesta, am cerut ministrului de externe al României să intervină. Domnia sa mi-a răspuns că a intervenit ferm pentru a stopa acțiunea samavolnică. Săptămâna trecută, însă, a început vânzarea clădirilor fundației, deși proprietarul de drept este Biserica Română.

Având în vedere acest furt, cer Guvernului de la București să întrerupă orice legături culturale cu guvernul de hoți și bandiți de la Budapesta.

 
Ioan Sonea - referire la atentatul asupra istoriei românilor;
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ioan Sonea. Se pregătește domnul deputat Șerban Mihăilescu.

 
 

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Atentatul asupra istoriei românilor a reușit. Faptele marilor înaintași au fost trecute în cartea de uitare a istoriei neamului, ctitorii de biserici, de lăcașuri de cultură și învățătură au fost îngropați din nou sub lespezi fără nume și fără timp.

Mulți voievozi și ziditori au fost asasinați a doua oară de urmașii celor care le-au luat viața atunci, demult, prin intrigi, trădare și crimă și tot nu le ajunge. Pentru că pot, pentru că li se dă voie, de cozile de topor, de către cei vânduți, cumpărați.

Iată acum avem voie să ne amintim de cei jertfiți sau de cei care s-au jertfit pentru pământul lor, pentru dreptul la demnitate, doar cu rația. Românii în România au voie să înalțe statui, să aducă laude eroilor lor doar cu aprobarea directorilor nemeși, miniștrilor grofi din guvernele susținute de parlamente dietă de la capitale: Budapesta și București. Credeam că se întâmplă în altă parte. Consiliul orășenesc Beclean a hotărât ridicarea unui monument în memoria soldaților căzuți în cele două războaie mondiale.

Un consilier local, democratic ales, a scris o scrisoare deschisă în "Romanul Magyar Szo": "În graba mare, domnul director Zabranski Istvan, domnul ministru delegat de pe lângă primul ministru pentru minoritățile naționale, prin Adresa nr. 23386 EKP, scriu primarului localității, printre altele: Consider că ar fi benefică o inscripție mai modestă, cum ar fi, de exemplu, "Cinste eroilor!" Solicităm să analizați și sperăm că veți reveni asupra hotărârii dumneavoastră privind textul."

Textul propus de consiliu suna în felul următor: "În memoria celor care și-au jertfit viața pentru libertatea și demnitatea poporului român."

Nu comentăm intervenția pe care a făcut-o această instituție, la adresa Consiliul local Beclean, doar pot spune că merită felicitați consilierii care nu au cedat. Dar, chiar așa, până unde s-a ajuns cu dirijismul acestor elemente civilizatoare în România? Pe când un departament pentru protecția istoriei românilor și a românilor în România? Poate că, în curând, nu vom avea unde pune o floare pentru cei care au făcut România Mare!

Vă spun că: "E dreptul nostru să-nălțăm, că, prin martirii noștri, o rugă/ Ca dorul colo sus să ajungă, când lupta noastră o cântăm./ Datori suntem să înălțăm către eroii noștri o odă/ Ei sunt un tot și vor să vadă,/ Credință patriei jurăm!" Am citat 2 strofe dintr-un autor... necunoscut.

Vă mulțumesc.

 
Șerban Petru Mihăilescu - revenire asupra problemei copiilor instituționalizați;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Șerban Mihăilescu, se pregătește doamna deputată Leonida Lari.

 

Domnul Șerban Petru Mihăilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă simt obligat să reiau din nou situația copiilor instituționalizați, deoarece constat cu insatisfacție că problemele ridicate de noi în Camera Deputaților sunt ignorate de Executiv (care, în general, desconsideră punctele de vedere ale opoziției). Deteriorarea climatului educațional și a vieții copiilor instituționalizați s-a produs în mod accentuat după aplicarea ordonanțelor nr. 25 și 26/1998, care au modificat nejustificat și nefericit structurile fostelor case de copii.

Astfel, acestea au fost scoase de sub egida și controlul Ministerului Educației Naționale și trecute în subordinea unui, mă rog, fost nou-creat departament al Guvernului, care a centralizat forțat, atât fondurile bugetare, cât și sponsorizările din țară și străinătate. Prin această nouă organizare a dispărut orice obligație privind instruirea și educarea copiilor în aceste centre, rămânând doar sarcina întreținerii lor fizice.

Începând de săptămâna trecută, întregul sistem mass-media a propagat cu mare insistență, în termeni elogioși, proiectul unei noi ordonanțe de urgență, care anulează unele prevederi ale fostelor ordonanțe citate mai sus, prin înființarea unei alte noi agenții, de data aceasta în subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, minister care, de altfel, este recunoscut pentru neadevărurile pe care le scoate pe bandă rulantă.

Proiectul de ordonanță de urgență citat, discutat deja în Guvern, dovedește însă o rea credință stăruitoare, deoarece textul cuprinde tot felul de vorbe privind: "programe", "implementare", monitorizare", "restructurare" ș.a., în timp ce, concret, toate instituțiile care realizează activități de protecție a copilului se transferă în subordinea consiliilor locale și județene. Tot ce s-a spus prin mass-media legat de rezolvarea, prin această ordonanță, a problemelor copilului instituționalizat, este o minciună, deoarece principala chestiune rămâne fondurile bănești neceare, iar despre acest lucru ordonanța nu amintește mare lucru, în afară de concentrarea lor forțată la București.

Având în vedere că nu sunt fonduri pentru copii, că pensiile pentru persoanele cu handicap, în multe localități, nu s-au plătit din septembrie, este aberant să transferi sarcini financiare din ce în ce mai mari la consiliile locale și județene, când s-a dovedit clar că acestea nu au forța necesară pentru a susține activități de acest gen. Este evident că aplicarea unei asemenea ordonanțe, cel puțin conform textului emis de la Secretariatul Guvernului, va face ca aceste unități să fie pasate în continuare de colo colo, între o agenție care se ocupă cu tot felul de programe, monitorizări și strategii, și consiliile județene, care nici până acum nu puteau să suporte centrele cheltuielilor de plasament, și nicidecum și ale copiilor cu handicap, care se adaugă, probabil, în zilele următoare.

De asemenea, nici nu se ia în considerare propunerea ca actualele unități specializate în protecția copilului să recapete statutul de personalitate juridică, ceea ce ar permite un acces mai simplu al eventualilor sponsori din străinătate sau din țară.

Mai mult, o serie de prevederi sunt neconstituționale. De exemplu, așa cum se prevede prin acest proiect, la art. 21 se afirmă: "Sumele pentru activitatea de protecție a copilului vor fi considerate prioritare, iar consiliile locale sau județene nu vor acoperi alte tipuri de cheltuieli până când contribuția pentru acest tip de activitate nu este pe deplin acoperită."

Asemenea prevederi dovedesc totala necunoaștere a realității din teritoriu și dorința perpetuă a actualului Guvern de a muta sărăcia dintr-un buzunar în altul. Are cineva, din acest Executiv, habar de situația, să zicem, de la Ionășeni, Vadu, Pomârla și mai putem înșira zeci de localități în care sunt instalate asemenea centre de plasament?

Din lectura acestui proiect de ordonanță se poate trage următoarea concluzie evidentă: proiectul nu face altceva decât să desființeze Secretariatul pentru handicapați și să arunce unitățile din teritoriu în sarcina consiliilor locale județene, Guvernul debarasându-se astfel și de această problemă, așa cum procedează cu orice caz care privește bunul mers al țării.

Prin promovarea unui asemenea act, nu se speră altceva decât înșelarea celor de la Comunitatea Europeană care au întocmit raportul privind România și tergiversarea până la infinit a acestei situații extrem de tensionate și păgubitoare pentru țară. Vă mulțumesc.

 
Leonida Lari Iorga - despre condiția culturii și a creatorului de artă în timpurile moderne pe care le trăim;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputată Leonida Lari, se pregătește domnul deputat Petre Dugulescu.

 

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

Din timpuri străvechi, neamurile ajunse la o anumită evoluție spirituală își orânduiau viața în cetate punând accent, în primul rând, pe următoarele categorii sociale: sacerdoții, poeții, vindecătorii, soldații, actorii, sportivii etc, de unde și înflorirea marilor orașe ale Greciei, Italiei. Acele festivaluri de poezie și muzică în amfiteatrele eline și romane, cu menestreli veniți din toate colțurile lumii sensibilizau popoare întregi, ajutându-le să fraternizeze în artele frumoase. Pe atunci mai exista credința că harul unui om e ceva de dincolo de cele văzute, că un om nevizitat de lumină nu poate, cu de la sine putere, crea ceva nemuritor.

În timpurile moderne pe care le trăim, locul preoților și al creatorilor de frumos l-au ocupat oamenii de afaceri, cinici, aroganți, plini de sine, care între o ședință și o agapă mai comit încă și versuri de prost gust, descriind cotidianul cenușiu în care trăiesc, fără a-l sublima prin sacrul act de creație. Sau apar la suprafață acei așa-ziși "creatori", partidele cărora au câștigat în algeri, ca și cum spiritul ar fi de dreapta sau de stânga și n-ar fi un tot cuprinzător și omniprezent, iar cu adevărat dăruitul n-ar fi rămas același om, ca valoare, în toate regimurile.

Oare când vom înțelege că un talant de aur și un morman de moloz nu se egalează niciodată, indiferent de vederile politice și domniile efemere! Să ne imaginăm că din literatura română ar lipsi poeți ca: Eminescu, Alecsandri, Blaga, Goga, Arghezi, Stănescu, Radu Gyr, Nichifor Crainic ș.a.; prozatori ca: Sadoveanu, Petrescu, Preda, Agârbiceanu, Stere, Gala Galaction, Mircea Eliade, Rebreanu. Oare cu ce ar fi intrat în viață zeci și zeci de generații, ca putere de a gândi, a simți, a iubi, oare nu erau cu mult mai sărace cu duhul și mai neajutorate la cumpenele vremii?

Dar Dumnezeu nu încetează, în lucrarea sa, de a semăna noi și noi talente, în fiece neam, inclusiv și în al nostru. Ce facem întru a le ajuta să crească, să bucure alte generații, alte suflete din viitor?

Dacă până în 1989, cu toată cenzura, mai apăreau niște cărți, niște filme, niște spectacole, niște nume de referință, acum totul e înghețat, amorf, trist, acum nu numai că nu ți se plătește munca, dar trebuie să plătești tu, ca să ajungi la semenii tăi. Și aceasta se numește libertatea de a exista ca individ? Mulțumesc pentru asemenea libertate, când un neica nimeni care dispune de bani poate să-și scoată pe piață toate aberațiile ce-i trec prin mintea îngustă, iar adevărații oameni de talent nu-și pot scoate o operă măcar, la o aniversare!

Or, în Biblie e scris clar: "Fiecare om cu darul său: unul cântă, altul videncă, altul ară, altul seamănă, altul se ocupă cu târguiala."

Da, cel mai defavorizat segment din populația românească sunt oamenii de creație! E necesar, absolut necesar, să se constituie un centru național de sistematizare a valorilor, altfel e un talmeș-balmeș, nu mai știm unii de alții. De asemenea, consider că e necesar să existe un statut al acestor oameni, că uniunile de creație nu-i mai pot ajuta cu nimic, sunt depășite de timp. Iar pe spiritul acestor oameni de creație, anume pe spiritul lor se construiește lumina și societatea de mâine.

Să ne amintim cum au fost cuceriți dacii: le-au fost profanate templele de credință și de cultură, abia după aia au putut fi cuceriți. Exact același lucru se întâmplă acum în România. Unii nici nu-și dau bine seama în ce pericol ne aflăm, când se sting treptat luminile călăuzitoare, după care urmează întunericul și haosul!

Dacă scrisul a fost un prim semn de evoluție a omenirii, apoi, atunci când acest scris își pierde rostul, înseamnă că lumea merge spre involuție, se întoarce în primitivism. Să facem ceva, cât nu e târziu, pentru renașterea lumii și a noastră! Mulțumesc. (Domnul deputat Nicolae Leonăchescu aplaudă.)

 
Petru Dugulescu - replică pentru infirmarea unor acuze aduse de presă și de unii colegi parlamentari;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Dugulescu, se pregătește domnul deputat Mihai Hlinschi.

 

Domnul Petru Dugulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

M-am înscris la cuvânt în această dimineață pentru a infirma și a respinge anumite afirmații neadevărate și calomnioase, publicate de presa din săptămâna trecută, și ale colegului meu, domnul deputat Tănase Tăvală, de la Timișoara. De fapt, am fost plecat din țară în ultimele trei săptămâni și nici prin gând nu mi-a trecut să fac o inițiativă legislativă în care să-i condamn pe închinătorii la icoane din Biserica Ortodoxă Română. Eu, deși nu sunt ortodox, sunt pastor baptist, am un respect pentru biserica neamului românesc, pentru Biserica Ortodoxă, și respect pentru orice credincios, de orice altă religie sau confesiune.

Dar sunt anumite forțe obscure, așa cum bănuiesc că este și domnul coleg Petre Țurlea, care m-a acuzat acum câteva minute de la această tribună, care vor să ponegrească Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, arătânt că un baptist și un catolic sunt împotriva neamului nostru.

Eu cred că presa este chemată, în aceste vremuri atât de tulburi de sfârșit de veac și de mileniu, nu să dezbine și mai mult societatea românească, ci să o informeze corect. Un ziarist, înainte de a scrie un articol, trebuie să-i dea un telefon acelui deputat sau comisiei sau biroului parlamentar și poate stabili adevărul, nu să arunce pe piață informații neadevărate și calomnioase și apoi, poate, după câteva zile, să-și ceară niște scuze vagi.

Resping aceste afirmații ca neadevărate și cer ca ziarele "Cotidianul", "Național" și "Adevărul" să-și ceară scuze. Dacă nu, vor fi acționați în judecată. Vă mulțumesc.

 
Mihai Hlinschi - comentariu critic asupra stadiului reformei;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Hlinschi, se pregătește domnul deputat Mihai Baciu.

 

Domnul Mihai Hlinschi:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"În România, reforma s-a terminat!" a anunțat, vineri seara, la postul de televiziune Antena 1, domnul Ciumara, unul din specialiștii de marcă ai PNȚCD-ului, fost, pentru puțin timp, ministru de finanțe și, pentru și mai puțin timp, al industriei și comerțului. Domnul Ciumara nu face propagandă electorală și nici populism, când, la același post de televiziune, se preface că-i ia apărarea poporului român, când nimeni nu l-a atacat și când interlocutorii săi rămân uluiți de cele afirmate de domnul Ciumara, acesta repetând, cât mai apăsat cu putință, că "reforma s-a terminat!"

Probabil că domnul Ciumara se referea la realizările din Ministerul de Finanțe și cel al Industriei și Comerțului din timpul când "transpira" domnia sa la aceste ministere și ducea din greu tratative cu Guvernul suedez, cu privire la împrumutul a 30 de milioane de dolari în 1929 de către Guvernul regal al României și restituirea acum a acestuia, în valoare la 800 de milioane de dolari. Iată o mostră de felul în care înțelege domnul Ciumara că "reforma s-a terminat!"

În orice caz, din moment ce toată lumea știe ce urmează după terminarea reformei, din spusele domnului Ciumara înțeleg că, începând de vineri, totul va merge strună: s-a terminat cu inflația, cu creșterea prețurilor, cu șomajul, cu salariile și pensiile foarte mici etc. Într-un cuvânt, s-a terminat cu frigul, cu foamea, cu salariile de mizerie din învățământ, sănătate, armată, administrație și multe altele.

De ce mai fac oamenii demonstrații de stradă? De ce se strigă "Jos Guvernul!"? Și, mai grav, de ce se strigă: "Ceaușescu și poporul!" și altele, de care speram să nu mai aud? Oare asta să însemene că reforma s-a terminat?

Așa vede coaliția majoritară, la putere azi, stadiul reformei în România, prin glasul unuia din cei mai autorizați specialiști ai săi. Halal specialiști!

 
Mihai Baciu - pledoarie pentru prioritate legislativă absolută legilor de protecție socială;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Baciu, se pregătește domnul deputat Dumitru Bălăeț.

 

Domnul Mihai Baciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorați colegi,

Oricare membru al Parlamentului României știe cât de numeroase și presante sunt prioritățile legislative ale momentului în care ne aflăm. Este adevărat că au trecut deja 10 ani de la prăbușirea vechiului regim, ani în care Parlamentul țării a depus eforturi reale de a reglementa o realitate economică, socială și politică nouă, aflată în permanentă mișcare, cu tendințe frecvente de a urca spre puncte de fierbere, cum se întâmplă chiar zilele acestea, și cu o structură deosebit de complexă, în care coexistă noul și vechiul, vizionari și nostalgici, dreapta și stânga, proprietate privată și proprietate de stat, optimiști și pesimiști, bogați și săraci, nemaivorbind de treptele intermediare între aceste extreme.

Orice societate care se înnoiește radical sau care cel puțin dorește acest lucru, cum ar fi societatea românească, de exemplu, se lovește inevitabil, încă de la început, de vidul legislativ. Acest vid trebuie umplut repede, dar tocmai această grabă duce la legi imperfecte, care trebuie apoi amendate, completate sau chiar abrogate.

De aceea, noi, în ultimii ani, consumăm foarte mult timp cu amendarea și completarea unor legi date dup㠒90. Viața social-economică a României de azi, o realitate încă neașezată, instabilă, în permanentă schimbare, impune, așa cum spuneam la început, priorități legislative pe care nu le putem ocoli.

La acestea se adaugă un alt fenomen, firesc, de altfel: fiecare categorie profesională importantă consideră ca absolut prioritară o lege a profesiei respective și solicită imperativ Parlamentului discutarea și adoptarea ei, așa cum au fost avocații, consilierii juridici, medicii veterinari, farmaciștii, profesorii ș.a.m.d. Trebuie să fim de acord că toți au dreptate, că fiecare realitate particulară pe care o reprezintă o anumită ramură economică sau activitate socială, o anumită profesiune sau categorie socială, nu poate funcționa optim fără reglementări clare, care să o facă coerentă cu sistemul global.

Din păcate, însă, captivați fiind de aceste realități particulare, care, în mod legitim, se cer ordonate prin lege, uităm sau nu dăm atenția cuvenită unei realități mult mai generale, mai dramatice și care tinde să acopere o mare parte a spectrului nostru social: sărăcia! Amintesc câteva cifre și constatări seci, care ilustrează dramatismul situației: 34% din populația țării trăiește sub pragul sărăciei; dacă în ’95 aveam 5,7 milioane de săraci, în ’97 aveam 7 milioane, acum avem 7,6 milioane. Cei mai săraci români sunt țăranii și șomerii, sărăcia afectează grav familiile cu mai mulți copii, tinerii aflați în cursul pregătirii profesionale, din care mulți, din cauza șanselor slabe, se gândesc să emigreze. Sărăcia adâncește decalajele între regiunile României, agravează polarizări sociale și duce la neliniște, tensiuni și instabilitate. Declinul demografic este, în mare parte, o consecință a sărăciei.

Plecând de la această situație dramatică și care se agravează mereu, Partidul Democrat consideră că Parlamentului României, în calitatea lui de primă putere în statul democratic, trebuie să adopte o poziție explicită în această problemă. Este adevărat că nu putem dezbate și adopta o lege împotriva sărăciei, dar Parlamentul poate să arate poporului, celor care l-au ales, printr-o declarație, că în perioada următoare va acorda o atenție cu totul deosebită acestui fenomen. Dar nu numai atât, Parlamentul trebuie, în sfârșit, să ia în dezbatere, înaintea tuturor altora, legile cu profil social, în special cele de protecție socială. Între acestea, amintesc proiecte pe care le avem deja depuse la Biroul Permanent al Camerei Deputaților și care privesc: asistența socială a vârstinicilor, sistemul public de pensii, fondurile universale de pensii ș.a.

În ședința Colegiului Partidului Democrat din 12 noiembrie a.c. s-a votat în unanimitate hotărârea ca grupurile parlamentare ale noastre să propună celor două Camere adoptarea unei "Declarații a Parlamentului României referitoare la prevenirea și combaterea sărăciei". Fără îndoială că îngrijorarea noastră, a celor din Partidul Democrat, față de agravarea acestui flagel social și preocuparea pentru adoptarea unor legi de protecție socială decurge din esența doctrinei noastre social-democrate. Noi avem însă convingerea că orice forță politică responsabilă, orice grup parlamentar este în egală măsură conștient de consecințele umane și sociale ale acestui flagel și, de aceea, credem că o asemenea declarație poate întruni consensul nostru, al tuturor parlamentarilor.

Noi suntem, de asemenea, conștienți de faptul că nu poate exista o protecție socială reală fără dezvoltare economică și, de aceea, suntem fermi pentru reformă și pentru tot ceea ce implică ea. Dar vă rog să acceptați că nici dezvoltarea economică nu este posibilă cu oameni flămânzi și disperați.

Dacă se menține actuala situație intrăm într-un periculos cerc vicios: regresul economic duce la sărăcie, sărăcia duce la foame, foamea duce la slăbirea puterii fizice și intelectuale a oamenilor, iar aceasta duce la menținerea sau accentuarea regresului economic. După care procesul se reia de la capăt, spre catastrofă!

"Declarația Parlamentului referitoare la prevenirea și combaterea sărăciei" pe care o propune Partidul Democrat nu se vrea și nu este un act politic ca oricare altul, menit să facă auzit glasul unui partid sau un gest electoral de circumstanță, ci ecoul, în conștiința noastră, al unei situații grave, care nu mai poate fi acceptată decât cu riscul intrării în haos. Tocmai de aceea, Partidul Democrat propune ca această declarație să fie asumată de întreg Parlamentul și nu de un partid sau altul. Și, tot din această cauză, declarația nu se rezumă la constatarea stării de fapt și nici la un fel de manifestare a milei și compasiunii pentru cei săraci, ci conține și angajamente clare de ordin legislativ, perfect realizabile, precum și solicitări exprese la adresa Guvernului privind acțiuni în direcția combaterii sărăciei.

În sfârșit, întrucât fenomenul sărăciei afectează o mare parte a populației țării, iar prin consecințele sale posibile și pe cei care nu intră în categoria săracilor, declarația cheamă la acțiune și responsabilitate și sindicatele, o.n.g.-urile, comunitățile locale, asociațiile patronale și mass-media, adică, tot ceea ce este mai reprezentativ pentru societatea civilă.

Voci din opoziție:

Luați măsurile! Guvernul!

 
 

Domnul Mihai Baciu:

Nimeni nu poate rămâne impasibil în fața fenomenului sărăciei, pentru că, așa cum o boală a unui organ poate afecta și celelalte organe și se poate transmite și la ceilalți oameni, la fel, sărăcia, ca boală socială, poate să ne afecteze pe toți, inclusiv pe cei bogați, prin starea de instabilitate, nesiguranță și tensiune pe care o induce în întreg corpul social.

De aceea, onorați colegi, după ce vom adopta această declarație, nu văd ce deosebiri politice ne-ar putea împiedica să ne dăm mâna pentru a considera legile de protecție socială ca priorități legisltive absolute, ca singurele arme de care dispunem noi, parlamentarii, pentru a lupta împotriva flagelului sărăciei. Cu această ocazie, dau răspuns și celor din sală, care spun: Luați măsuri! Păi, ce măsuri să luăm noi, parlamentarii, decât ceea ce propunem aici: legi care să ducă la atenuarea acestui fenomen! Vă mulțumesc.

Voci din opoziție:

Guvernul să le ia, că sunteți la guvernare!

 
 

Domnul Ilie Neacșu (din sală):

V-ați retras de la guvernare, cumva?

 
Dumitru Bălăeț - declarație cu tema Servilismul parlamentar în dauna țării;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dumitru Bălăeț.

Vă rog, păstrați liniștea în sală, dacă doriți să aveți discuții particulare, vă rog să poftiți pe culoar și să le aveți acolo!

 

Domnul Ilie Neacșu (din sală):

Ne-a plăcut, domnule președinte!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog!

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Un vechi proverb ne spune că "peștele de la cap se împute!" Tot astfel, putem zice că răul care bântuie această țară trebuie căutat mai întâi aici, sus, printre noi, în relațiile dintre Parlament și Guvern, relații care reprezintă bronhiile peștelui din proverb și de unde se răspândește proverbiala împuțiciune. Să avem curajul s-o simțim, s-o recunoaștem și să tragem concluziile necesare!

Conform celor de mai sus, declarația mea politică de azi ar trebui să poarte numele: "Servilismul parlamentar în dauna țării". Acest servilism față de Guvern a reieșit în evidență de sute de ori, cu prilejul ordonanțelor de urgență și cu alte ocazii, dar parcă niciodată ca în cazul Moțiunii manualelor alternative din Camera Deputaților, moțiune discutată recent, pe 15 noiembrie 1999.

Să ne amintim cum s-au petrecut lucrurile. Inițiatorii moțiunii au încercat o altă optică a strângerii semnăturilor, decât cea obișnuită, pe grupuri parlamentare, care împărțea de la început pe deputați între putere și opoziție și făcea din discuțiile noastre un fel de dialog al surzilor. De această dată, pentru a se evita o astfel de situație, s-au notat doar numele deputaților și circumscripția electorală din care fac parte, ajungându-se astfel ca un număr de deputați din grupurile parlamentare de la putere să semneze și ei moțiunea, conform convingerilor lor, inițial discutate.

Numai că, alarmați de situația nou creată - după cum s-a aflat ulterior - reprezentanții de frunte ai puterii au intervenit brutal, obligându-i pe șefii grupurilor lor parlamentare să-și cheme deputații la ordine și să-i oblige să se prezinte la tribună pentru a-și abjura semnăturile. Puțini au rezistat (și aceia, prin fugă de la dezbateri) acestui adevărat masacru moral.

Ca să se vadă ce raporturi există între deputați și șefii grupurilor parlamentare de la putere, ar trebui să ne referim la raporturile între Galileo Galilei și Inchiziție. Ele se petrec și aici, sub ochii noștri, în chiar onoratul nostru Parlament. Pe malurile Dâmboviței, aceste raporturi se arată, însă, originale, doar prin lipsa lor totală de demnitate și de ținută morală.

Nici "Inchiziția puterii" nu și-a arătat fața, spre a fi apreciată ca atare, și nici unul dintre cei 6 deputați care s-au perindat pe la tribună pentru a-și abjura convingerile inițiale, nu a avut puterea morală să spună, precum Galileo Galilei: E pur si muove! (Și, totuși, se mișcă!), adică, moțiunea e valabilă. Îngăimările celor mai mulți au recuzat inconștiența semnăturilor date, iar pe unii i-a luat gura pe dinainte, recunoscând că au revenit "din solidaritate cu Guvernul".

De fapt, aici e buba: solidaritatea cu Guvernul este rău înțeleasă de reprezentanții puterii în Parlament. Solidaritatea cu Guvernul ori este selectivă și critică ori nu este nimic, adică neant moral, adică servilism.

Nu poți fi solidar cu greșelile Guvernului, cu neajunsurile activității lui! Or, acestea din urmă se văd pe toate drumurile: se văd în scăderea până sub limita înfometării a nivelului de trai al majorității absolute a populației; se văd în cursa aberantă dintre prețuri și salarii; se văd în șomajul în masă, promovat ca politică de stat; se văd în cursa demențială a vânzării activelor țării la străini, sub masca privatizării; se văd, în sfârșit, în terfelirea în școli a demnității naționale, sub masca manualelor alternative, obiectul moțiunii simple prezentate la începutul acestei intervenții! Moțiune care nu a cerut nici măcar demisia ministrului de resort, dar a scos în evidență, mai mult decât orice, servilismul parlamentar în care ne bălăcim și care este principalul vinovat de relele care bântuie astăzi țara! Să avem puterea să recunoaștem măcar acest adevăr și poate că nu e totul pierdut, onorați colegi, stimați dușmani, aleși reprezentanți ai poporului! Mulțumesc.

 
Vasile Mândroviceanu - comentarii cu privire la necesitatea adoptării adevăratelor legi ale proprietății;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

Domnul deputat Valeriu Tabără este aici? Nu este.

Se pregătește domnul deputat Nicolae Popa.

 

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

După cum vă este cunoscut, cu excepția Rusiei, România a rămas singura țară fostă comunistă care nu și-a rezolvat problemele legate de furturile și abuzurile comise împotriva proprietății private de către regimul terorist al luptei de clasă. Mai mult, Constituția votată în decembrie 1991 de ceva mai mult de o treime din electorat, la presiunile regimului neocomunist de atunci, prevede numai ocrotirea proprietății private, nu și garantarea acesteia, neglijând cu desăvârșire caracterul ei sacru și inviolabil.

Dacă Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia au rezolvat aceste probleme în anii 1991 – 1992, Albania în 1993, iar Bulgaria în 1997, România abia acum încearcă să reașeze proprietatea privată imobiliară, funciară și forestieră în drepturile ei firești, deși cel mai firesc lucru care ar fi garantat ca am rupt-o definitiv cu moștenirea comunistă ar fi fost un act normativ general care să fi condamnat în bloc constituțiile, legile și normele fostului regim totalitar.

În plus, în pachetul de legi grupate sub denumirea de "legile proprietății" găsim o sumedenie de prevederi care ocrotesc pe actualii posesori ai bunurilor furate, și în mod special statul, care se vrea și se pretinde de drept.

Toate acestea fac ca legile respective să devină legi semireparatorii care vor antrena un șir de procese extraordinar de numeroase.

Chiar și în această situație, Opoziția politică întâmpinată în Parlament nu poate fi considerată semicomunistă, ci comunistă sadea.

Îngrijorătoare sunt însă două lucruri: a) actuala Coaliție nu a reușit să producă adevăratele legi ale proprietății și să le impună aprobarea; b) furibunda campanie împotriva acestor legi nu satisface totuși PDSR-ul și acoliții săi care amenință chiar cu abrogarea lor dacă vor veni la putere după alegerile din anul 2000.

Bătălia pentru legile proprietății este deocamdată în marș, dar nu pe cadența imnului regal, și nici măcar pe ritmul impus de "Deșteaptă-te române!"; din păcate, se aude tot mai tare "Internaționala".

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Nicolae Popa - prezentarea unei grile de criterii care să fie aplicată pentru toate categoriile de candidați pentru organele locale și viitorul Parlament.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Popa.

Domnul deputat Vasile Ghiga a venit, este în sală? Nu.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să folosesc timpul destinat declarațiilor politice pentru a vă împărtăși o experiență personală care, cred eu, ar putea să suscite un interes mult mai larg pentru dumneavoastră.

Este un lucru constatat și prezentat în presă zilnic, după cum atestă ultimul sondaj – evidenta degradare a încrederii oamenilor în clasa politică, inclusiv în Parlament, ca instituție, și parlamentari, ca persoane publice. De aceea opinia publică, solicită explicit și imperativ măsurile de rigoare pentru însănătoșirea vieții politice, cu atât mai mult în perspectiva anului viitor, când se derulează ciclul electoral.

În aceste condiții, am decis să introducem o grilă de criterii care să fie aplicată, care să funcționeze pentru toate categoriile de candidați pentru organele locale și viitorul Parlament.

În această ordine de idei și pe baza datelor furnizate de investigațiile profesioniste în domeniul testării opiniei publice, vom impune tuturor celor care vor candida la funcțiile de primari, consilieri locali și județeni, deputați și senatori, să procedeze la luarea unor decizii tranșante și responsabile, cum ar fi: la momentul acceptării candidaturilor, depunerea demisiei în alb; de asemenea, declararea averii și a surselor acesteia la început și la sfârșit de mandat, cu accent preponderent pe surse; de asemenea, biografia personală publică; bilanțul personal anual înscris și public al activității desfășurate pe parcursul mandatului; platforma politică personală, după desemnarea candidaturii, difuzată public și sub semnătură.

Acest pachet de măsuri are o singură rațiune, anume aceea de a controla și supraveghea sub ochii opiniei publice, a electoratului, calitatea candidaților la funcții publice și măsura în care își fac datoria asumată prin mandat, în cazul în care câștigă sufragiul, urmând a respecta voința și interesele celor care i-au ales.

Nu avem nici un dubiu că toți acești candidați trebuie să fie oameni cinstiți care se pun de bunăvoie în serviciul public, fără a urmări câștig și avere și care, mai presus de orice, urmăresc respectarea legii, bunăstarea oamenilor și dezvoltarea țării.

Doresc să subliniez foarte clar un lucru, și anume că m-am decis să vă împărtășesc această experiență fără a-mi revendica nici un fel statutul de om care oferă exemplele altora; pur și simplu v-am exprimat un gând generat de realitatea pe care o cunoașteți tot atât de bine ca și mine.

Dați-mi voie, înainte de a-mi epuiza timpul rezervat, să fac o precizare: în presa de ieri a apărut o știre despre un proiect legislativ care de fapt nu există, vizând înzestrarea fiecărui ziarist cu un bodyguard plătit de la bugetul statului. Este, evident, o știre care nu reflectă în nici un fel realitatea. De fapt, nici nu mi-a trecut prin cap așa ceva; pur și simplu, intențiile mele au fost distorsionate, pentru că în declarația făcută m-am referit la cu totul altceva, și anume la proiectul de lege pe care îl avem în lucru privind cadrul general al răspunderii mass-media.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Prima parte a ședinței noastre s-a încheiat.

În câteva minute începem partea a doua.

Rog secretarii de ședință să coboare în sală, de asemenea, liderii de grupuri să-i aducă în sală pe toți colegii.

(După pauză, domnul vicepreședinte Andrei Ioan Chiliman a fost asistat de domnii Miron Tudor Mitrea și Alexandru Konya Hamar, secretari.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ca să înțeleg bine, nu se dorește să continuăm ședința astăzi de către liderii de grupuri?

Apel nominal, vă rog.

Și-au înregistrat prezența la lucrări 267 de deputați din 343, iar, din cei 76 de absenți, 34 participă la alte acțiuni – este vorba de 9 deputați membri ai Guvernului, 8 deputați în străinătate și de 17 deputați la Comisia Parlamentului României pentru integrare europeană, la întâlnirea care a început ieri și care durează și astăzi.

Aveți cuvântul, vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Konya Hamar:

Începem apelul nominal.
Achimescu Victor Ștefan prezent
Aferăriței Constantin absent
Afrăsinei Viorica absentă
Albu Alexandru absent
Albu Gheorghe prezent
Alecu Aurelian Paul absent
Ana Gheorghe (Dâmbovița) absent
Ana Gheorghe (Hunedoara) absent
Andrei Gheorghe prezent
Andronescu Ecaterina absentă
Antal Istvan absent
Antonescu George Crin Laurențiu absent
Antonescu Niculae Napoleon prezent
Argeșanu Valentin prezent
Arghezi Mitzura Domnica absentă
Ariton Gheorghe prezent
Asztalos Ferenc absent
Avramescu Constantin Gheorghe prezent
Baban Ștefan prezent
Babiaș Iohan Peter prezent
Babiuc Victor absent
Baciu Mihai prezent
Badea Alexandru Ioan absent
Bara Radu Liviu prezent
Baranyi Francisc absent
Barbaresso Emanoil Dan prezent
Barbăroșie Victor absent
Barde Tănase prezent
Bartoș Daniela absentă
Băbălău Constantin absent
Bălan Marilena absentă
Bălăeț Dumitru absent
Băsescu Traian absent
Becsek Garda Dezideriu Coloman prezent
Bejinariu Petru absent
Berceanu Radu Mircea absent
Berci Vasile absent
Berciu Ion prezent
Biriș Anamaria Mihaela absentă
Birtalan Akos absent
Bivolaru Gabriel absent
Bivolaru Ioan prezent
Boda Iosif absent
Bondi Gyongyike absentă
Boștinaru Victor absent
Bot Octavian absent
Botescu Ion absent
Bran Vasile absent
Brezniceanu Alexandru prezent
Bud Nicolae prezent
Buga Florea absent
Bujor Liviu prezent
Burlacu Viorel prezent
Buruiană Aprodu Daniela prezentă
Buzatu Dumitru absent
Calimente Mihăiță absent
Cazacu Vasile Mircea prezent
Cazan Gheorghe Romeo Leonard absent
Cândea Vasile absent
Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae absent
Chichișan Miron prezent
Chiliman Andrei Ioan prezent
Chiriac Mihai prezent
Ciontu Corneliu absent
Ciumara Mircea prezent
Cîrstoiu Ion prezent
Cojocaru Radu Spiridon prezent
Constantinescu Dan prezent
Corâci Ioan Cezar absent
Corniță Ion prezent
Cosma Liviu Ovidiu prezent
Coșea Dumitru Gheorghe Mircea absent
Cotrutz Constantin Eremia prezent
Cristea Gheorghe absent
Cristea Marin absent
Cunescu Sergiu absent
Dan Marțian absent
Dan Matei Agathon absent
Darie Simion prezent
Dărămuș Nicolae Octavian prezent
Dănilă Vasile absent
Decuseară Jean absent
Dejeu Gavril absent
Diaconescu Ion prezent
Dimitriu Sorin Petre absent
Dârstaru Dorin absent
Dobre Traian absent
Dobrescu Smaranda prezentă
Dorian Dorel absent
Dorin Mihai absent
Dragoș Iuliu Liviu absent
Dragu George absent
Drăgănescu Ovidiu Virgil absent
Drecin Mihai Dorin prezent
Drumen Constantin prezent
Dugulescu Petru prezent
Dumitrașcu Laurențiu absent
Dumitrean Bazil prezent
Dumitrescu Paul Adrian prezent
Dumitriu (Hunea) Carmen prezentă
Duțu Ion prezent
Elek Barna Matei absent
Enache Marian absent
Enescu Ion prezent
Fenoghen Sevastian absent
Filipescu Ileana prezentă
Furo Iuliu Ioan prezent
Galic Lia Andreia absentă
Gaspar Acsinte prezent
Gavra Ioan prezent
Gavrilaș Teodor absent
Gazi Gherasim prezent
Georgescu Florin absent
Gheciu Radu Sever Cristian prezent
Gheorghe Valeriu prezent
Gheorghiof Titu Nicolae prezent
Gheorghiu Adrian prezent
Gheorghiu Mihai absent
Gherasim Ion Andrei prezent
Ghibernea Dan prezent
Ghidău Radu prezent
Ghiga Vasile prezent
Giurescu Ion absent
Glăvan Ștefan prezent
Godja Petru prezent
Grădinaru Nicolae absent
Grigoraș Neculai prezent
Grigoriu Mihai absent
Groza Nicolae prezent
Gvozdenovici Slavomir absent
Hașotti Puiu absent
Hilote Eugen Gheorghe prezent
Hlinschi Mihai prezent
Honcescu Ion prezent
Hrebenciuc Viorel absent
Iacob Elena absentă
Ianculescu Marian absent
Ifrim Dumitru absent
Igna Ioan prezent
Ignat Ștefan prezent
Iliescu Valentin Adrian prezent
Ionescu Alexandru prezent
Ionescu Anton prezent
Ionescu Bogdan absent
Ionescu Constantin absent
Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile prezent
Ionescu Gheorghe prezent
Ionescu Marina absentă
Ionescu Nicolae prezent
Ioniță Mihail Gabriel prezent
Ioniță Nicu prezent
Iorga Leonida Lari prezentă
Iorgulescu Adrian absent
Irimescu Haralambie prezent
Ivănescu Paula Maria prezentă
Jurcan Dorel prezent
Jurcă Teodor absent
Kakasi Alexandru prezent
Kelemen Atila Bela Ladislau prezent
Kerekes Karoly prezent
Konya Hamar Alexandru prezent
Kovacs Carol Emil prezent
Kovacs Csaba Tiberiu prezent
Lazia Ion absent
Lădariu Lazăr prezent
Lăpușan Alexandru prezent
Leonăchescu Nicolae prezent
Lepșa Sorin Victor absent
Lixăndroiu Viorel prezent
Lupu Vasile prezent
Macarie Sergiu prezent
Manole Odisei absent
Manolescu Oana absentă
Marin Gheorghe prezent
Marineci Ionel prezent
Marinescu Ioan Sorin prezent
Marton Arpad Francisc prezent
Matei Lucian Ion prezent
Matei Vasile prezent
Matis Eugen absent
Mazăre Radu Ștefan prezent
Mândroviceanu Vasile absent
Mânea Radu prezent
Mera Alexandru Liviu prezent
Meșca Sever absent
Miclăuș Vasile prezent
Micle Ulpiu Radu Sabin prezent
Mihăilescu Petru Șerban prezent
Mihu Victor Traian prezent
Miloș Aurel prezent
Mitrea Miron Tudor prezent
Mogoș Ion absent
Moiceanu Constantin prezent
Moldovan Petre absent
Moldoveanu Eugenia prezentă
Morariu Teodor Gheorghe prezent
Moroianu Geaman Adrian Tudor absent
Moucha Romulus Ion prezent
Munteanu Ion prezent
Mureșan Ioan absent
Musca Monica Octavia prezentă
Nagy Ștefan absent
Naidin Petre prezent
Nanu Romeo prezent
Năstase Adrian prezent
Neacșu Ilie prezent
Neagu Romulus absent
Neagu Victor absent
Negoiță Gheorghe Liviu absent
Negrău Mircea absent
Nica Dan prezent
Nică Mihail prezent
Nichita Dan Gabriel absent
Nicolae Jianu prezent
Nicolaiciuc Vichentie prezent
Nicolescu Mihai prezent
Nicolicea Eugen absent
Niculescu -Duvăz Bogdan Nicolae absent
Nistor Vasile prezent
Noica Nicolae absent
Oană Gheorghe absent
Oltean Ioan prezent
Onaca Dorel Constantin absent
Opriș Constantin Remus absent
Osman Fedbi absent
Palade Dan prezent
Pambuccian Varujan prezent
Paneș Iosif prezent
Panteliuc Vasile prezent
Pantiș Sorin absent
Papuc Aurel Constantin prezent
Partal Petre absent
Pașcu Ioan Mircea prezent
Pavel Vasile prezent
Pavelescu Claudiu Costel prezent
Păcurariu Iuliu prezent
Păunescu Costel prezent
Pârgaru Ion absent
Pâslaru Dumitru absent
Pecsi Francisc prezent
Pereș Alexandru absent
Petrescu Ovidiu Cameliu prezent
Petrescu Silviu prezent
Petrescu Virgil prezent
Petreu Liviu absent
Pintea Ioan prezent
Pițigoi Barbu prezent
Podaru Dumitru Teodor prezent
Pop Iftene prezent
Pop Leon Petru prezent
Pop Viorel prezent
Popa Aron Ioan prezent
Popa Daniela prezentă
Popa Ioan Mihai prezent
Popa Nicolae prezent
Popa Virgil prezent
Popescu Bejat Ștefan Marian prezent
Popescu Dumitru prezent
Popescu Emil Teodor absent
Popescu Ioan Dan prezent
Popescu Irineu absent
Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton prezent
Priceputu Laurențiu absent
Protopopescu Cornel prezent
Putin Emil Livius Nicolae prezent
Puwak Hildegard Carola absentă
Radu Alexandru Dumitru prezent
Radu Elena Cornelia Gabriela absentă
Raduly Robert Kalman prezent
Raica Florica Rădița absentă
Raicu Romulus prezent
Rakoczi Ludovic prezent
Rațiu Ion absent
Rădulescu Cristian absent
Rădulescu-Zoner Constantin Șerban prezent
Rânja Traian Neculaie absent
Remeș Decebal Traian absent
Rizescu Sergiu George absent
Roman Ioan prezent
Roșca Ioan prezent
Ruse Corneliu Constantin absent
Sabău Traian absent
Sandu Alecu prezent
Sandu Dumitru prezent
Sandu Ion Florentin prezent
Sassu Alexandru absent
Săndulescu Aureliu Emil prezent
Sârbu Marian absent
Secară Gheorghe prezent
Serac Florian absent
Severin Adrian absent
Simedru Dan Coriolan prezent
Simion Florea prezent
Sirețeanu Mihail prezent
Sonea Ioan prezent
Spătaru Liviu prezent
Spiridon Didi prezent
Stan Vasile prezent
Stanca Teodor prezent
Stanciu Anghel prezent
Stănescu Alexandru Octavi absent
Stănescu Mihai Sorin prezent
Stoica Valeria Mariana absentă
Stoica Valeriu absent
Sturza Popovici Cornel prezent
Szekely Ervin Zoltan absent
Szilagyi Zsolt absent
Șaganai Nusfet prezent
Șerban George prezent
Ștefănoiu Luca absent
Șteolea Petru absent
Tabără Valeriu absent
Tamas Sandor prezent
Tarna Gheorghe prezent
Tăvală Tănase Pavel absent
Teculescu Constantin prezent
Tokay Gheorghe prezent
Trifu Romeo Marius absent
Tudor Marcu absent
Tudose Nicolae Florin absent
Țepelea Gabriel prezent
Țocu Iulian Costel prezent
Țurlea Petre prezent
Udrea Florian absent
Vaida Francisc Atila prezent
Varga Attila prezent
Vasilescu Nicolae prezent
Vasilescu Valentin prezent
Vataman Dorin prezent
Văsioiu Horia prezent
Vâlceanu Gheorghe prezent
Vâlcu Mircea prezent
Vetișanu Vasile prezent
Vida Iuliu prezent
Vida Simiti Ioan prezent
Videanu Adriean absent
Vilău Ioan Adrian prezent
Vintilă Dumitru Mugurel absent
Vitcu Mihai prezent
Vițelar Bogdan absent
Voicu Mădălin prezent
Weber Ernest-Otto prezent
Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent

(Domnii deputați care au intrat în sală ulterior apelului nominal și-au înregistrat prezența la secretariatul de ședință.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

S-a refăcut cvorumul.

Deci, colegii deputați care au întârziat, o să vă rog să vă duceți să se pună "prezent" și acolo. (Rumoare în sala de ședință).

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 18 august 2019, 12:05
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro