Plen
Ședința Camerei Deputaților din 23 noiembrie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 23-11-1999 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 noiembrie 1999

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,33.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Konya-Hamar Alexandru și Miron Tudor Mitrea, secretari.

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, marți, 23 noiembrie 1999, a Camerei Deputaților.

În începutul ședinței, partea dedicată intervențiilor deputaților.

 
  Ion Honcescu - sesizarea organelor abilitate pentru cercetarea unor abuzuri și altor ilegalități comise de primarul sectorului 5;

Domnul deputat Ion Honcescu. Se pregătește domnul deputat Gheorghe Oană.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Ion Honcescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

La o săptămână de la intervenția mea în plenul Camerei Deputaților din 9 noiembrie a.c., prin care relatam despre o serie de abuzuri și alte ilegalități comise de primarul sectorului 5, domnul Cătălin Chiriță, am primit la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții mai multe memorii prin care sunt semnalate și alte fapte, unele cu caracter infracținal, săvârșite de aceeași persoană, care momentan deține o funcție atât de importantă, aceea de primar.

Astfel, printr-o scrisoare semnată de mai mulți salariați ai Primăriei Sectorului 5, care din motive lesne de înțeles nu-și dau numele, ni se explică ce s-a întâmplat cu suma de 40.000 de dolari S.U.A., sumă provenită din donații externe și destinată Departamentului pentru protecția copilului din sectorul 5 și care până la urmă s-a pierdut prin buzunarele largi ale primarului Chiriță și viceprimarului Iofciu, infractor de drept comun, condamnat anterior anului 1989 pentru delapidarea sumei de 175.000 lei.

Cum credeți că justifică cei doi cheltuiala sumei respective? Prin efectuarea unor lucrări de reparații fantomă la centrele de plasament copii minori nr. 8 și 10, ai căror directori au fost demiși până la urmă, întrucât nu au acceptat să semneze devizele false, prin care domnul Chiriță să justifice consumarea acestei valute.

Din aceleași memorii sunt sesizate și cheltuielile enorme suportate de bugetul primăriei pentru plecările foarte numeroase ale aceluiași domn Chiriță peste hotarele țării.

Se relatează, de asemenea, despre repartizarea ilegală de locuințe, pe bani mulți, pentru fel de fel de acoliți, nepoți și alte rude ale domnului primar Chiriță.

Și pentru că domnul Chiriță este un democrat creștin și un mare credincios al Domnului, iată cum își manifestă bunătatea și credința. Desface abuziv contractele de muncă a doi tineri salariați ai primăriei. Pentru ce? Pentru că aceștia și-au exercitat un drept esențial, dreptul de a cere o locuință. Dar domnul Chiriță nu poate înțelege durerea unor oameni lipsiți de locuință, din moment ce domnia sa deține nu una, ci mai multe și îi "răsplătește" pe cei doi astfel: le desface contractele de muncă. Mai mult, incredibil, le dă interdicție de angajare în sectorul 5.

Din cele semnalate am constatat că domnul, încă primar, dobândește imobilele cu destinație de locuință pe numele său. Am mai constatat, ulterior, alte categorii de imobile, cum ar fi terenurile, de exemplu, care sunt dobândite pe numele tatălui său, domnul Paul Chiriță. Toate bune și la locul lor, dacă, însă, aceste terenuri ar fi fost dobândite legal, dar nu este deloc așa. Am fost sesizați că pentru a se crea condițiile necesare dobândirii unui astfel de teren din arhiva administrației financiare a sectorului 5 au dispărut documente importante care atestau dreptul de proprietate al unor cetățeni asupra terenului respectiv.

Și pentru a nu exista nici de această dată vreo suspiciune nejustificată asupra onorabilității și corectitudinii unui posibil viitor candidat la funcția de primar general al Capitalei, am sesizat Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție și Inspectoratul General al Poliției, în legătură și cu aceste fapte, urmând ca după finalizarea cercetărilor să informez opinia publică cu privire la rezultatele acestora.

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Oană - referire la o bâlbâială legislativă - O.G. nr.74/1999;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Oană. Se pregătește domnul deputat Petru Bejinariu. Este aici? Așa. Exact.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Gheorghe Oană:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică se referă la una din cele mai penibile dezordini legislative petrecute în ultimul an. Această bâlbâială legislativă a avut ca protagonist Guvernul României, care cu perseverență demnă de invidiat a ținut să sfideze încă o dată Parlamentul României. De fapt, după cum cunoașteți, nu este un caz singular. Rezultatul acestei înțelepte reglementări a Guvernului îl reprezintă falimentarea a 60% din firmele care comercializează legal alcool, tutun și cafea.

Prin Legea nr. 148/1999 agenții economici puteau folosi facturile din stoc, până la epuizarea lor, respectiv până la termenul posibil de procurare a documentelor cu regim special, instituit prin Ordonanța nr. 50/1998, fără a depăși, însă, sfârșitul anului 1999.

La circa o lună de zile de la aprobarea Legii nr. 148, Guvernul emite Ordonanța nr. 74/1999, prin care practic abrogă ceea ce a aprobat Parlamentul cu o lună în urmă. Este vorba de reglementarea referitoare la posibilitatea folosirii actelor fiscale normale până la sfârșitul acestui an.

Deși Imprimeria Națională nu tipărise un stoc corespunzător de astfel de documente, imediat, chiar de a doua zi, Garda Financiară a început controalele în rândul firmelor din domeniu, pentru a verifica dacă acestea utilizează în activitatea comercială documente cu regim special.

Pe lângă amenzi s-a dispus și confiscarea întregii valori a mărfii. În marea majoritate a proceselor verbale întocmite, însă se specifică ca fiind încălcate Legea nr. 12/1990, deși aceasta nu incriminează nici o faptă referitoare la neutilizarea documentelor fiscale cu regim special.

Asociația micilor întreprinzători și comercianți, AMIC, a protestat de nenumărate ori împotriva acestor abuzuri săvârșite de organele de control ale Ministerului Finanțelor, adresând, în final, un apel parlamentarilor României.

În perioada octombrie 1998 – august 1999 au fost emise 7 acte normative pe această temă. Haosul creat afectează zeci de mii de comercianți care până de curând plăteau taxe și impozite către bugetul statului. Nu erau niște fantome, niște necunoscuți ai organelor fiscale! De o lună, circa 60% din numărul acestora nu mai există. Aceasta reprezintă un alt succes repurtat de actuala putere în lupta cu corupția. Aceste fapte săvârșite de Guvern reprezintă o dovadă a incompetenței actualei puteri de a gestiona treburile țării și o tendință evidentă spre o politică dictatorială, care nu are nimic de-a face cu integrarea europeană sau cu armonizarea legislației românești.

Grupul parlamentar al P.D.S.R. protestează față de această acțiune a Guvernului, care abrogă o lege abia votată de Parlamentul României, fără un temei serios și anunță că va prezenta amendamentele corespunzătoare cu prilejul dezbaterii în plen a Ordonanței nr. 74/1999.

Vă mulțumesc.

 
  Petru Bejinariu - declarații intitulate: Ordonanțele și Parlamentul României și Revenirea Bucovinei la România;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Bejinariu. Se pregătește domnul deputat Lazăr Lădariu.

   

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se intitulează "Ordonanțele și Parlamentul României".

Pe parcursul celor trei ani de guvernare a coaliției CDR – P.D. – U.D.M.R. am auzit și continuăm să auzim și astăzi că actuala coaliție reprezintă singura șansă, singura cale, singura soluție pentru construirea economiei de piață și a vieții democratice. Și această pseudoteorie se flutură mereu, în vreme ce P.D.S.R. însoțește guvernarea coaliției cu alternative de strategii, programe și soluții punctuale.

În plan legislativ, însă, a fost cu adevărat singura soluție dezvoltată: ordonanțele, promovate cu sutele, deci excesiv și dăunător.

Guvernarea prin ordonanțe are deja consecințe grave: reducerea rolului Parlamentului ca for legislativ suprem în România, introducerea instabilității legislative, nesepararea sau separarea completă dintre forul legislativ și Guvern, inducerea, foarte grav, a neîncrederii oamenilor și mai cu seamă a investitorilor străini, într-o legislație care se schimbă mereu.

Iată că ordinea de zi din această săptămână, ca să fim foarte concreți, cuprinde 40 de puncte, din care: 25 ordonanțe, 11 de urgență, 14 curente, 4 modificări de legi și numai 11 proiecte de lege și hotărâri.

La interpelări, domnul prim ministru Radu Vasile încă nu a fost niciodată și după cum merge vestea prin ziare s-ar putea să nici nu mai vină. La întrebări și interpelări vine, din când în când, câte un ministru la răspunsuri.

La declarațiile politice, unde se spun adevăruri generale și particulare foarte grave se receptează mesajele doar în stenograme.

Netransmiterea de către TVR 1, postul Guvernului, a unor emisiuni directe de la lucrările Camerei Deputaților, pe care le-am cerut de mai multe ori, permanenta subiectivare sau tălmăcire a lucrărilor din Cameră, desele augumentări ale informației au indus neînțelegeri imagini incomplete sau deformate, provocând căderea liberă a imaginii Parlamentului în opinia românească. Se vorbește tot mai des și insistent de clasa politică din România, ca vinovată de declinul economic, de șomaj, de sărăcie, de privatizare pe nimic sau pe mari interese, ceea ce nu este adevărat pentru o opoziție care nu are decizie.

Calitatea de senator sau deputat a devenit pentru largi cercuri din societatea civilă un cuvânt de blam, de ocară, un cuvânt care provoacă reacții negative, ceea ce în opinia noastră este cu adevărat grav, acum când vrem să construim democrația reală în România.

Domnilor guvernanți, întoarceți-vă la democrație, la realitatea politică și la nevoile oamenilor!

Vă mulțumesc.

V-aș cere îngăduința ca un document, un material să-l prezint pentru stenogramă. El privește aniversarea, la 28 noiembrie 1918, a revenirii Bucovinei la România, eveniment care nu se încadrează în programul Camerei Deputaților.

Revenirea Bucovinei la România

Actul Unirii din 28 noiembrie 1918, ca emanație a puterii supreme a Bucovinei – Congresul General – a căpătat forță de lege prin Decretul lege nr. 3744/1918 de Unire a Bucovinei.

Bucovina, parte a Moldovei, subjugată prin fraudă, înșelăciune și mită, după 144 de ani de întemnițare habsburgică, cunoaște în toamna anului 1918 primele manifestări ale pregătirii revenirii la România. Încă din septembrie, intelectualii români încep să se adune din inițiativa cărturarului patriot Sextil Pușcariu. Un rol important l-a jucat și ziarul "Glasul Bucovinei", care în primul său numă din 22 octombrie, cuprindea articolul "Ce vrem?", un autentic program al demnității românești, semnat de 14 intelectuali bucovineni, în care se spunea: "Vrem să rămânem români pe pământul nostru strămoșesc și să ne ocârmuim singuri, precum o cer interesele noastre românești. Nu mai vrem să cerșim de la nimeni drepturile care ni se cuvin...".

Reprezentanții partidelor politice, între care și intelectuali de marcă, au hotărât să convoace, pentru 27 octombrie, la Palatul Național din Piața Unirii, o adunare națională care se declară constituantă și alege Consiliul Național Român format din 50 de persoane.

Adunarea constituantă a adoptat moțiunea în care se prevedea unirea tuturor românilor într-un stat național independent, în urale și cântece: "Trăiască România Mare" și "Deșteaptă-te române".

Cu acest prilej, preotul Dionisie Bejan, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina a rostit cuvintele biblice, de autentică semnificație pentru acest moment: "Acum slobozește, Doamne, pe robul tău, căci îmi văzuseră ochii mântuirea neamului".

Mii de bărbați și femei străbat străzile orașului Cernăuți, se înalță steaguri tricolore, iar Iancu Flondor cere guvernatorului Etzdorf predarea puterii către români. Refuzul guvernatorului provoacă tulburări, ceea ce determină chemarea în ajutor a armatei române. La 11 noiembrie, trupele române conduse de generalul Iacob Zadik intră în Cernăuți și restabilesc ordinea și participă la preluarea puterii.

La 28 noiembrie 1918 a fost convocat Congresul General al Bucovinei în Sala sinodală a Reședinței Mitropolitane din Cernăuți, iar delegații aleși au fost 74 ai Consiliului Național Român, 7 ai Consiliului German, 6 ai Consiliului Polon și 13 ruteni.

Președintele Congresului, Iancu Flondor, a afirmat că Bucovina este parte organică a Moldovei, că a fost samavolnic smulsă din trupul acesteia și că românii bucovineni au îndurat multe și grele opresiuni din partea "cârmuirii habsburgice".

Congresul General al Bucovinei, întruchipând puterea supremă a țării și fiind împuternicit cu funcții legiuitoare, hotărăște unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei cu România.

Istoricul Ion Nistor a motivat moțiunea subliniind nevoia unității naționale pe baza unității de limbă, obârșie, datini și obiceiuri și de cultură românească.

Evenimentul a declanșat la Cernăuți și în toată Bucovina un entuziasm pe care numai astfel de evenimente îl pot provoca. Delegația condusă de Iancu Flondor a plecat la Iași, spre a-i înmâna regelui Actul Unirii Bucovinei cu România.

În anul 1940 însă, a venit ultimatumul sovietic, prin care nordul Bucovinei a fost din nou smuls din Trupul Țării. Au urmat și alte evenimente apăsătoare pentru comunitățile românești.

Dar, la 26 iunie 1997, Parlamentul României, prin parlamentarii coaliției guvernamentale, CDR – USD – UDMR, a ratificat Tratatul româno-ucrainean, prin care s-a cedat Ucrainei nordul Bucovinei, ținutul Herța și sudul Basarabiei. Este una din gravele erori în politica externă a României din ultimii 50 de ani.

Și totuși nădăjduim că adevărul istoric, dreptatea și morala adevărată vor face ca toți românii aflați nefiresc în afara granițelor să revină la Patria-Mamă.

 
  Lazăr Lădariu - recurs la înțelegere: între realitate și abuz;
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu. Se pregătește domnul deputat Ștefan Baban. Este aici? Da.

 
   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Azi, când România se scufundă treptat-treptat în mlaștina economiei subterane și înflorește vizibil piața neagră, urcând procentajul la peste 40 % din produsul intern brut, azi, când în ciuda promisiunilor ferme ale ministrului, mai mare peste banii țării, domnul Traian Decebal Remeș, de relansare financiară a României, mâna lui dreaptă, secretarul de stat, aflat doar la câteva birouri distanță, anunță impozitarea pensiilor, azi când românului urmează să i se ia bani și pentru aerul pe care-l respiră și pentru apa pe care o bea, azi, când "nencii" și "naorii" laolaltă cu "țuțurii" lui Bebe Carabină, la înmormântarea lui Răgălie schimbau valuta la cimitirul "Reînvierea", mai ceva decât la Banca României și la birourile oficiale de schimb, nu mai miră pe nimeni că "maimuții" și "iscandaranii" taie și spânzură și fac legea în România.

Azi, când un stat care nimic nu îți dă, te jefuiește crunt, când 4 din 5 români sunt nemulțumiți că țara merge într-o direcție greșită, iar Ceușescu ocupă în preferințele cetățenilor locul 1 la buni și la răi, pe când domnul Constantinescu se situează pe treapta a 2 la răi și abia pe a 8 –a la pozitiv, azi când Guvernul nu-și respectă propriile angajamente, când la Brașov, Iași, Roman, Timișoara muncitorii ies în stradă cu steaguri roșii, cu stema cu secera și ciocanul, cu țâpurâturi de felul "Ceaușescu PCR", dar și cu "Vrem să muncim, nu să cerșim!", iată că dracul își vâră coada și găsindu-și vreme de pieptănat, tocmai când țara arde, să ceartă premierul poet Radu Vasile - Mischiu cu psihiatrul Remus Opriș.

Azi, când până și giganții unor firme sunt acuzați de evaziuni fiscale la vamă, când sunt falimentate bănci, când rata inflației este la vârf, azi când pădurile României sunt tăiate în draci pentru a fi trimise bușteni în Ungaria, mai ales, când cei care strigă cât îi ține gura "Noi facem legile, noi le votăm!", pentru care restitutio in integrum înseamnă a lua cu toate mâinile lui Șiva, când cel care fură o gâscă este tratat de lege la fel ca cel care fură sutele de miliarde, azi când un țăran oltean are o pensie de 15 – 20 lei și îi trebuie 10 – 20 de ani să adune pentru o pâine, când prețurile laptelui, telefonului, încălzirii apartamentelor devin amețitoare, când văduvele de război iau 26.000 lei, iar pensionarii foști C.A.P.-iști 63.150 – 200.000 lei pe lună, în bătaie de joc, convins că un cățel viu face mai mult decât un leu mort, domnul ministru al mediului, Romică Tomescu, în loc să apere de jaful sălbatic pădurile țării, se plânge de la tribuna Parlamentului că directorul general al Romsilva încasează săracul doar 72 milioane lei pe lună. Adică, de 4 ori mai bine decât președintele României. "Sireaca țară!" ar exclama cronicarul.

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - despre viața economică și socială a românilor la 10 ani de la Revoluție și 3 ani de guvernare CDR-istă;
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ștefan Baban, se pregătește doamna deputat Paula Ivănescu.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

A mai rămas o lună de zile până la împlinirea a 10 ani de la Revoluția din decembrie 1989, iar în aceste zile s-au împlinit trei ani de guvernare C.D.R.-istă - P.D.-ist㠖 U.D.M.R.-istă.

Ce s-a întâmplat în acest interval de timp cu România și românii?

Nivelul de trai al românilor a scăzut drastic: 7,5 milioane de români trăiesc sub pragul sărăciei. Anul 1999 este al treilea an de declin economic. Produsul intern brut este mai mic în 1999 cu 4% față de 1998, în 1998 a fost cu 7,3% mai mic față de 1997 și cu 6,6 mai mic în 1997 față de 1996. După cum se vede, produsul intern brut a scăzut an de an, în vreme ce prețurile au crescut de 5 ori.

În septembrie 1999, salariile reale se situau la 50% față de cele din octombrie 1990. În acest moment avem o rată a șomajului de 12% și peste un milion de șomeri. De remarcat că în lunile următoare numărul șomerilor va crește, activitatea din agricultură și construcții reducându-se semnificativ.

Producția industrială a scăzut în primele nouă luni ale anului 1999 cu 9,6%, comparativ cu aceeași perioadă a anului 1998. Cel mai drastic a scăzut în anul 1998, față de 1997: 17%. Este anul în care multe intreprinderi mici și mijlocii au dat faliment și au generat șomeri. Agricultura a urmat aceeași curbă descendentă, ca și producția industrială. În anul 1999, mari suprafețe de terenuri agricole au rămas necultivate, iar producțiile agricole sunt sub nivelul anului 1998. Șeptelul de bovine și porcine este pe cale de dispariție. Cu toate declarațiile optimiste ale guvernanților actuali, investițiile străine directe în societățile comerciale au scăzut astfel: de la 489 milioane dolari S.U.A. în 1997, la 145,1 milioane dolari S.U.A. în 1999. Economia subterană a luat avânt, estimându-se participarea a circa 2.000.000 români în aceste activități.

În aceste condiții nu ne mai mirăm că balanța comercială a României a rămas deficitară.

Orice revoluție ar trebui să ducă la o evoluție pozitivă a indicatorului economic, ceea ce nu s-a realizat în România.

Cred că măcar acum, în prag de ceas aniversar și în pragul mileniului III, să vedem ce și cum s-ar putea îndrepta viața economică și socială a românilor.

Vă mulțumesc.

 
  Paula Maria Ivănescu - solicitarea prezentării de către Guvern a unui plan național de înlocuire a actualului sistem de încălzire;
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Paula Ivănescu. Se pregătește domnul deputat Petre Țurlea.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Apropiată sărbătorire a 10 ani de la Revoluția română dă prilejul cetățenilor români să măsoare reușitele și eșecurile personale și comune, pe care le-am înregistrat într-un deceniu de libertate.

Din păcate, acest exercițiu de luciditate are și multe fructe amare, despre care vă voi vorbi în continuare: o tranziție dureroasă, sincopată și parțială, o reformă insituțională întârziată, scăderea nivelului de trai al familiilor, o economie în suferință structurală și conjuncturală, sisteme de politici de securitate socială, de protecție socială și de asistență socială incomplet reformate.

Cea mai recentă și preocupantă problemă cu care se confruntă familiile românilor este problema prețului încălzirii locuințelor. O decizie corectă, din punct de vedere economic, creează drame sociale majore.

Soluțiile tehnice ceușiste de încălzire a locuințelor din mediul urban, potrivite, mai ales, anilor de dinaintea crizelor energetice ale anilor 1970, ne prezintă acum nota de plată. Gradul înaintat de uzură fizică și morală a sistemelor de încălzire nu mai poate fi compensat financiar de stat și nu poate fi onorat în plată de familiile noastre.

Suntem în situația aberantă în care un salariu mediu pe economie să fie abia suficient pentru achitarea notelor de plată la întreținerea, pe timp de iarnă, a unei locuințe decente, pentru o familie obișnuită cu doi copii.

Natura problemei, ca și cuprinderea națională a acesteia, reclamă intervenția Guvernului, nu atât pentru compensarea parțială a costurilor sociale, cât pentru identificarea unor noi soluții tehnice și financiare, de organizare și gestionare.

Este clar că România nu dispune de resursele necesare păstrării actualei soluții de încălzire a locuințelor. Este necesară adoptarea cât mai rapidă a unor soluții alternative de încălzire la nivelul blocurilor, scărilor de bloc, apartamentelor, printr-un sistem de mini și microcentrale moderne, cu pierderi termice minime. Finanțarea acestui nou sistem, fie mixtă, privată, majoritar într-un aranjament de plată, care poate fi convenit de autoritățile centrale sau locale, cu operatorii de instalare, deci finanțarea acestui nou sistem este mare problemă, însă doar aparent. De fapt, marea problemă ar fi perpetuarea unui sistem de subvenții și alocații, care să plătească ineficiența sistemului.

Solicit Guvernului să prezinte Parlamentului într-un timp rezonabil un plan național de înlocuire a actualului sistem de încălzire a locuințelor, care să răspundă următoarelor chestiuni: cât ar costa simpla modernizare a actualului sistem și în cât timp s-ar putea realiza ea; care ar fi soluțiile alternative eficiente, tehnice și financiare; care poate fi implicarea comunităților locale; care pot fi soluțiile de creditare sau alte soluții de plată, pentru instalarea noilor sisteme; ce legi ar trebui să fie adoptate în acest scop; care ar fi influențele bugetare multianuale ce revin implicării publice în cazurile speciale, pentru familiile sărace, spre exemplu.

Am convingerea că un asemenea plan național ar fi susținut, atât de mediile politice, cât și de mediile economice, deoarece el ar da sens cetățeniei sociale și economice a românilor, pe de o parte, și ar elibera resurse financiare importante pentru consumul intern, ca factor constituent esențial al dezvoltării economiei naționale.

Am, de asemenea, convingerea că putem conta pe sprijinul financiar și logistic al întreprinzătorilor români și al comunităților locale.

În speranța că pot conta și pe răspunsul prompt al Guvernului, îi invit pe toți colegii parlamentari să se alăture acestui demers democrat.

Mulțumesc.

 
  Petre Țurlea - denunțarea atacurilor repetate împotriva Bisericii Ortodoxe Române;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Țurlea și se pregătește domnul deputat Ioan Sonea.

   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Oricât de puțini sunt cei care mă ascultă eu îmi fac datoria de a aduce în fața Parlamentului două fapte pe care le consider extrem de grave, pentru ca acestea măcar să rămână în stenogramă, să nu creadă cumva cei care vor urma după noi că nu am fost atenți la ce se întâmplă în societatea românească de astăzi.

În primul rând, aduc în fața domniilor voastre plângerea și protestul Bisericii Ortodoxe Române și protestul meu față de un fenomen din ce în ce mai vizibil și mai alarmant: agresiunea la care este supusă biserica strămoșească a românilor, agresiune care a îmbrăcat, în ultima perioadă, forme noi.

În contextul înaintării către Parlament a proiectului Legii cultelor, se înregistrează o intensificare a atacului contra Bisericii Ortodoxe Române. El vine din partea celorlalte culte, a sectelor, din partea unor forțe politice sau internaționaliștilor strânși în Grupul de Dialog Social.

Vizată este formula "biserică națională" pe care, pe drept, și-o atribuie biserica ortodoxă, dorindu-se înlăturarea acesteia.

De asemenea, se încearcă înlăturarea barierelor împotriva prozelitismului religios agresiv, fenomen care dăunează numai Bisericii Ortodoxe Române, pentru că ea cuprinde pe majoritatea cetățenilor României și din această cauză, de aici, pot fi recrutați adepții celorlalte credințe.

Se încearcă să se discrediteze cultul ortodox și să se lovească în elementele esențiale ale sale: venerarea icoanelor, a sfinților... Chiar săptămâna trecută, un reprezentant al cultului baptist, care afirma că este sprijinit de doi deputați țărăniști, baptistul Petru Dugulescu și greco-catolicul Tănase Tăvală, cereau instituirea pedepsei de doi ani închisoare pentru sărutatul icoanelor în biserică.

Doamnelor și domnilor,

Atacul împotriva Bisericii Ortodoxe Române este un atac împotriva națiunii române și al statului național unitar român. De aceea, toți aceia care se lasă antrenați într-o asemenea samavolnicie trădează România.

Unii oameni politici luminați, chiar dacă aparțin altei credințe, au înțeles acest lucru. De exemplu, domnul Ioan Rațiu, deși este greco-catolic, susține material construirea unei biserici ortodoxe în Covasna. În opoziție cu acest gest, într-adevăr patriotic, ofensiva cea mai aprigă împotriva Bisericii Ortodoxe are ca inițiatori membrii ai P.N.Ț.C.D. Astfel, se dovedește, și în acest plan, că partidul în cauză nu este creștin și democrat și mai ales se dovedește că nu este partid național românesc.

Mai avem un an până la alegeri și România va scăpa definitiv de partidul care a dus-o pe marginea prăpastiei. În schimb, Biserica Ortodoxă Română va trăi atât cât va trăi națiunea română.

Și o scurtă mențiune în final. În primăvara lui 1999, deci chiar anul acesta, alarmat de intenția Guvernului maghiar de a distruge clădirile Fundației Gojdu din Budapesta, am cerut ministrului de externe al României să intervină. Domnia sa mi-a răspuns că a intervenit ferm pentru a stopa acțiunea samavolnică. Săptămâna trecută, însă, a început vânzarea clădirilor fundației, deși proprietarul de drept este Biserica Română.

Având în vedere acest furt, cer Guvernului de la București să întrerupă orice legături culturale cu guvernul de hoți și bandiți de la Budapesta.

 
  Ioan Sonea - referire la atentatul asupra istoriei românilor;
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ioan Sonea. Se pregătește domnul deputat Șerban Mihăilescu.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Atentatul asupra istoriei românilor a reușit. Faptele marilor înaintași au fost trecute în cartea de uitare a istoriei neamului, ctitorii de biserici, de lăcașuri de cultură și învățătură au fost îngropați din nou sub lespezi fără nume și fără timp.

Mulți voievozi și ziditori au fost asasinați a doua oară de urmașii celor care le-au luat viața atunci, demult, prin intrigi, trădare și crimă și tot nu le ajunge. Pentru că pot, pentru că li se dă voie, de cozile de topor, de către cei vânduți, cumpărați.

Iată acum avem voie să ne amintim de cei jertfiți sau de cei care s-au jertfit pentru pământul lor, pentru dreptul la demnitate, doar cu rația. Românii în România au voie să înalțe statui, să aducă laude eroilor lor doar cu aprobarea directorilor nemeși, miniștrilor grofi din guvernele susținute de parlamente dietă de la capitale: Budapesta și București. Credeam că se întâmplă în altă parte. Consiliul orășenesc Beclean a hotărât ridicarea unui monument în memoria soldaților căzuți în cele două războaie mondiale.

Un consilier local, democratic ales, a scris o scrisoare deschisă în "Romanul Magyar Szo": "În graba mare, domnul director Zabranski Istvan, domnul ministru delegat de pe lângă primul ministru pentru minoritățile naționale, prin Adresa nr. 23386 EKP, scriu primarului localității, printre altele: Consider că ar fi benefică o inscripție mai modestă, cum ar fi, de exemplu, "Cinste eroilor!" Solicităm să analizați și sperăm că veți reveni asupra hotărârii dumneavoastră privind textul."

Textul propus de consiliu suna în felul următor: "În memoria celor care și-au jertfit viața pentru libertatea și demnitatea poporului român."

Nu comentăm intervenția pe care a făcut-o această instituție, la adresa Consiliul local Beclean, doar pot spune că merită felicitați consilierii care nu au cedat. Dar, chiar așa, până unde s-a ajuns cu dirijismul acestor elemente civilizatoare în România? Pe când un departament pentru protecția istoriei românilor și a românilor în România? Poate că, în curând, nu vom avea unde pune o floare pentru cei care au făcut România Mare!

Vă spun că: "E dreptul nostru să-nălțăm, că, prin martirii noștri, o rugă/ Ca dorul colo sus să ajungă, când lupta noastră o cântăm./ Datori suntem să înălțăm către eroii noștri o odă/ Ei sunt un tot și vor să vadă,/ Credință patriei jurăm!" Am citat 2 strofe dintr-un autor... necunoscut.

Vă mulțumesc.

 
  Șerban Petru Mihăilescu - revenire asupra problemei copiilor instituționalizați;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Șerban Mihăilescu, se pregătește doamna deputată Leonida Lari.

   

Domnul Șerban Petru Mihăilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă simt obligat să reiau din nou situația copiilor instituționalizați, deoarece constat cu insatisfacție că problemele ridicate de noi în Camera Deputaților sunt ignorate de Executiv (care, în general, desconsideră punctele de vedere ale opoziției). Deteriorarea climatului educațional și a vieții copiilor instituționalizați s-a produs în mod accentuat după aplicarea ordonanțelor nr. 25 și 26/1998, care au modificat nejustificat și nefericit structurile fostelor case de copii.

Astfel, acestea au fost scoase de sub egida și controlul Ministerului Educației Naționale și trecute în subordinea unui, mă rog, fost nou-creat departament al Guvernului, care a centralizat forțat, atât fondurile bugetare, cât și sponsorizările din țară și străinătate. Prin această nouă organizare a dispărut orice obligație privind instruirea și educarea copiilor în aceste centre, rămânând doar sarcina întreținerii lor fizice.

Începând de săptămâna trecută, întregul sistem mass-media a propagat cu mare insistență, în termeni elogioși, proiectul unei noi ordonanțe de urgență, care anulează unele prevederi ale fostelor ordonanțe citate mai sus, prin înființarea unei alte noi agenții, de data aceasta în subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, minister care, de altfel, este recunoscut pentru neadevărurile pe care le scoate pe bandă rulantă.

Proiectul de ordonanță de urgență citat, discutat deja în Guvern, dovedește însă o rea credință stăruitoare, deoarece textul cuprinde tot felul de vorbe privind: "programe", "implementare", monitorizare", "restructurare" ș.a., în timp ce, concret, toate instituțiile care realizează activități de protecție a copilului se transferă în subordinea consiliilor locale și județene. Tot ce s-a spus prin mass-media legat de rezolvarea, prin această ordonanță, a problemelor copilului instituționalizat, este o minciună, deoarece principala chestiune rămâne fondurile bănești neceare, iar despre acest lucru ordonanța nu amintește mare lucru, în afară de concentrarea lor forțată la București.

Având în vedere că nu sunt fonduri pentru copii, că pensiile pentru persoanele cu handicap, în multe localități, nu s-au plătit din septembrie, este aberant să transferi sarcini financiare din ce în ce mai mari la consiliile locale și județene, când s-a dovedit clar că acestea nu au forța necesară pentru a susține activități de acest gen. Este evident că aplicarea unei asemenea ordonanțe, cel puțin conform textului emis de la Secretariatul Guvernului, va face ca aceste unități să fie pasate în continuare de colo colo, între o agenție care se ocupă cu tot felul de programe, monitorizări și strategii, și consiliile județene, care nici până acum nu puteau să suporte centrele cheltuielilor de plasament, și nicidecum și ale copiilor cu handicap, care se adaugă, probabil, în zilele următoare.

De asemenea, nici nu se ia în considerare propunerea ca actualele unități specializate în protecția copilului să recapete statutul de personalitate juridică, ceea ce ar permite un acces mai simplu al eventualilor sponsori din străinătate sau din țară.

Mai mult, o serie de prevederi sunt neconstituționale. De exemplu, așa cum se prevede prin acest proiect, la art. 21 se afirmă: "Sumele pentru activitatea de protecție a copilului vor fi considerate prioritare, iar consiliile locale sau județene nu vor acoperi alte tipuri de cheltuieli până când contribuția pentru acest tip de activitate nu este pe deplin acoperită."

Asemenea prevederi dovedesc totala necunoaștere a realității din teritoriu și dorința perpetuă a actualului Guvern de a muta sărăcia dintr-un buzunar în altul. Are cineva, din acest Executiv, habar de situația, să zicem, de la Ionășeni, Vadu, Pomârla și mai putem înșira zeci de localități în care sunt instalate asemenea centre de plasament?

Din lectura acestui proiect de ordonanță se poate trage următoarea concluzie evidentă: proiectul nu face altceva decât să desființeze Secretariatul pentru handicapați și să arunce unitățile din teritoriu în sarcina consiliilor locale județene, Guvernul debarasându-se astfel și de această problemă, așa cum procedează cu orice caz care privește bunul mers al țării.

Prin promovarea unui asemenea act, nu se speră altceva decât înșelarea celor de la Comunitatea Europeană care au întocmit raportul privind România și tergiversarea până la infinit a acestei situații extrem de tensionate și păgubitoare pentru țară. Vă mulțumesc.

 
  Leonida Lari Iorga - despre condiția culturii și a creatorului de artă în timpurile moderne pe care le trăim;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputată Leonida Lari, se pregătește domnul deputat Petre Dugulescu.

   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

Din timpuri străvechi, neamurile ajunse la o anumită evoluție spirituală își orânduiau viața în cetate punând accent, în primul rând, pe următoarele categorii sociale: sacerdoții, poeții, vindecătorii, soldații, actorii, sportivii etc, de unde și înflorirea marilor orașe ale Greciei, Italiei. Acele festivaluri de poezie și muzică în amfiteatrele eline și romane, cu menestreli veniți din toate colțurile lumii sensibilizau popoare întregi, ajutându-le să fraternizeze în artele frumoase. Pe atunci mai exista credința că harul unui om e ceva de dincolo de cele văzute, că un om nevizitat de lumină nu poate, cu de la sine putere, crea ceva nemuritor.

În timpurile moderne pe care le trăim, locul preoților și al creatorilor de frumos l-au ocupat oamenii de afaceri, cinici, aroganți, plini de sine, care între o ședință și o agapă mai comit încă și versuri de prost gust, descriind cotidianul cenușiu în care trăiesc, fără a-l sublima prin sacrul act de creație. Sau apar la suprafață acei așa-ziși "creatori", partidele cărora au câștigat în algeri, ca și cum spiritul ar fi de dreapta sau de stânga și n-ar fi un tot cuprinzător și omniprezent, iar cu adevărat dăruitul n-ar fi rămas același om, ca valoare, în toate regimurile.

Oare când vom înțelege că un talant de aur și un morman de moloz nu se egalează niciodată, indiferent de vederile politice și domniile efemere! Să ne imaginăm că din literatura română ar lipsi poeți ca: Eminescu, Alecsandri, Blaga, Goga, Arghezi, Stănescu, Radu Gyr, Nichifor Crainic ș.a.; prozatori ca: Sadoveanu, Petrescu, Preda, Agârbiceanu, Stere, Gala Galaction, Mircea Eliade, Rebreanu. Oare cu ce ar fi intrat în viață zeci și zeci de generații, ca putere de a gândi, a simți, a iubi, oare nu erau cu mult mai sărace cu duhul și mai neajutorate la cumpenele vremii?

Dar Dumnezeu nu încetează, în lucrarea sa, de a semăna noi și noi talente, în fiece neam, inclusiv și în al nostru. Ce facem întru a le ajuta să crească, să bucure alte generații, alte suflete din viitor?

Dacă până în 1989, cu toată cenzura, mai apăreau niște cărți, niște filme, niște spectacole, niște nume de referință, acum totul e înghețat, amorf, trist, acum nu numai că nu ți se plătește munca, dar trebuie să plătești tu, ca să ajungi la semenii tăi. Și aceasta se numește libertatea de a exista ca individ? Mulțumesc pentru asemenea libertate, când un neica nimeni care dispune de bani poate să-și scoată pe piață toate aberațiile ce-i trec prin mintea îngustă, iar adevărații oameni de talent nu-și pot scoate o operă măcar, la o aniversare!

Or, în Biblie e scris clar: "Fiecare om cu darul său: unul cântă, altul videncă, altul ară, altul seamănă, altul se ocupă cu târguiala."

Da, cel mai defavorizat segment din populația românească sunt oamenii de creație! E necesar, absolut necesar, să se constituie un centru național de sistematizare a valorilor, altfel e un talmeș-balmeș, nu mai știm unii de alții. De asemenea, consider că e necesar să existe un statut al acestor oameni, că uniunile de creație nu-i mai pot ajuta cu nimic, sunt depășite de timp. Iar pe spiritul acestor oameni de creație, anume pe spiritul lor se construiește lumina și societatea de mâine.

Să ne amintim cum au fost cuceriți dacii: le-au fost profanate templele de credință și de cultură, abia după aia au putut fi cuceriți. Exact același lucru se întâmplă acum în România. Unii nici nu-și dau bine seama în ce pericol ne aflăm, când se sting treptat luminile călăuzitoare, după care urmează întunericul și haosul!

Dacă scrisul a fost un prim semn de evoluție a omenirii, apoi, atunci când acest scris își pierde rostul, înseamnă că lumea merge spre involuție, se întoarce în primitivism. Să facem ceva, cât nu e târziu, pentru renașterea lumii și a noastră! Mulțumesc. (Domnul deputat Nicolae Leonăchescu aplaudă.)

 
  Petru Dugulescu - replică pentru infirmarea unor acuze aduse de presă și de unii colegi parlamentari;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Dugulescu, se pregătește domnul deputat Mihai Hlinschi.

   

Domnul Petru Dugulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

M-am înscris la cuvânt în această dimineață pentru a infirma și a respinge anumite afirmații neadevărate și calomnioase, publicate de presa din săptămâna trecută, și ale colegului meu, domnul deputat Tănase Tăvală, de la Timișoara. De fapt, am fost plecat din țară în ultimele trei săptămâni și nici prin gând nu mi-a trecut să fac o inițiativă legislativă în care să-i condamn pe închinătorii la icoane din Biserica Ortodoxă Română. Eu, deși nu sunt ortodox, sunt pastor baptist, am un respect pentru biserica neamului românesc, pentru Biserica Ortodoxă, și respect pentru orice credincios, de orice altă religie sau confesiune.

Dar sunt anumite forțe obscure, așa cum bănuiesc că este și domnul coleg Petre Țurlea, care m-a acuzat acum câteva minute de la această tribună, care vor să ponegrească Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, arătânt că un baptist și un catolic sunt împotriva neamului nostru.

Eu cred că presa este chemată, în aceste vremuri atât de tulburi de sfârșit de veac și de mileniu, nu să dezbine și mai mult societatea românească, ci să o informeze corect. Un ziarist, înainte de a scrie un articol, trebuie să-i dea un telefon acelui deputat sau comisiei sau biroului parlamentar și poate stabili adevărul, nu să arunce pe piață informații neadevărate și calomnioase și apoi, poate, după câteva zile, să-și ceară niște scuze vagi.

Resping aceste afirmații ca neadevărate și cer ca ziarele "Cotidianul", "Național" și "Adevărul" să-și ceară scuze. Dacă nu, vor fi acționați în judecată. Vă mulțumesc.

 
  Mihai Hlinschi - comentariu critic asupra stadiului reformei;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Hlinschi, se pregătește domnul deputat Mihai Baciu.

   

Domnul Mihai Hlinschi:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

"În România, reforma s-a terminat!" a anunțat, vineri seara, la postul de televiziune Antena 1, domnul Ciumara, unul din specialiștii de marcă ai PNȚCD-ului, fost, pentru puțin timp, ministru de finanțe și, pentru și mai puțin timp, al industriei și comerțului. Domnul Ciumara nu face propagandă electorală și nici populism, când, la același post de televiziune, se preface că-i ia apărarea poporului român, când nimeni nu l-a atacat și când interlocutorii săi rămân uluiți de cele afirmate de domnul Ciumara, acesta repetând, cât mai apăsat cu putință, că "reforma s-a terminat!"

Probabil că domnul Ciumara se referea la realizările din Ministerul de Finanțe și cel al Industriei și Comerțului din timpul când "transpira" domnia sa la aceste ministere și ducea din greu tratative cu Guvernul suedez, cu privire la împrumutul a 30 de milioane de dolari în 1929 de către Guvernul regal al României și restituirea acum a acestuia, în valoare la 800 de milioane de dolari. Iată o mostră de felul în care înțelege domnul Ciumara că "reforma s-a terminat!"

În orice caz, din moment ce toată lumea știe ce urmează după terminarea reformei, din spusele domnului Ciumara înțeleg că, începând de vineri, totul va merge strună: s-a terminat cu inflația, cu creșterea prețurilor, cu șomajul, cu salariile și pensiile foarte mici etc. Într-un cuvânt, s-a terminat cu frigul, cu foamea, cu salariile de mizerie din învățământ, sănătate, armată, administrație și multe altele.

De ce mai fac oamenii demonstrații de stradă? De ce se strigă "Jos Guvernul!"? Și, mai grav, de ce se strigă: "Ceaușescu și poporul!" și altele, de care speram să nu mai aud? Oare asta să însemene că reforma s-a terminat?

Așa vede coaliția majoritară, la putere azi, stadiul reformei în România, prin glasul unuia din cei mai autorizați specialiști ai săi. Halal specialiști!

 
  Mihai Baciu - pledoarie pentru prioritate legislativă absolută legilor de protecție socială;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Baciu, se pregătește domnul deputat Dumitru Bălăeț.

   

Domnul Mihai Baciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorați colegi,

Oricare membru al Parlamentului României știe cât de numeroase și presante sunt prioritățile legislative ale momentului în care ne aflăm. Este adevărat că au trecut deja 10 ani de la prăbușirea vechiului regim, ani în care Parlamentul țării a depus eforturi reale de a reglementa o realitate economică, socială și politică nouă, aflată în permanentă mișcare, cu tendințe frecvente de a urca spre puncte de fierbere, cum se întâmplă chiar zilele acestea, și cu o structură deosebit de complexă, în care coexistă noul și vechiul, vizionari și nostalgici, dreapta și stânga, proprietate privată și proprietate de stat, optimiști și pesimiști, bogați și săraci, nemaivorbind de treptele intermediare între aceste extreme.

Orice societate care se înnoiește radical sau care cel puțin dorește acest lucru, cum ar fi societatea românească, de exemplu, se lovește inevitabil, încă de la început, de vidul legislativ. Acest vid trebuie umplut repede, dar tocmai această grabă duce la legi imperfecte, care trebuie apoi amendate, completate sau chiar abrogate.

De aceea, noi, în ultimii ani, consumăm foarte mult timp cu amendarea și completarea unor legi date dup㠒90. Viața social-economică a României de azi, o realitate încă neașezată, instabilă, în permanentă schimbare, impune, așa cum spuneam la început, priorități legislative pe care nu le putem ocoli.

La acestea se adaugă un alt fenomen, firesc, de altfel: fiecare categorie profesională importantă consideră ca absolut prioritară o lege a profesiei respective și solicită imperativ Parlamentului discutarea și adoptarea ei, așa cum au fost avocații, consilierii juridici, medicii veterinari, farmaciștii, profesorii ș.a.m.d. Trebuie să fim de acord că toți au dreptate, că fiecare realitate particulară pe care o reprezintă o anumită ramură economică sau activitate socială, o anumită profesiune sau categorie socială, nu poate funcționa optim fără reglementări clare, care să o facă coerentă cu sistemul global.

Din păcate, însă, captivați fiind de aceste realități particulare, care, în mod legitim, se cer ordonate prin lege, uităm sau nu dăm atenția cuvenită unei realități mult mai generale, mai dramatice și care tinde să acopere o mare parte a spectrului nostru social: sărăcia! Amintesc câteva cifre și constatări seci, care ilustrează dramatismul situației: 34% din populația țării trăiește sub pragul sărăciei; dacă în ’95 aveam 5,7 milioane de săraci, în ’97 aveam 7 milioane, acum avem 7,6 milioane. Cei mai săraci români sunt țăranii și șomerii, sărăcia afectează grav familiile cu mai mulți copii, tinerii aflați în cursul pregătirii profesionale, din care mulți, din cauza șanselor slabe, se gândesc să emigreze. Sărăcia adâncește decalajele între regiunile României, agravează polarizări sociale și duce la neliniște, tensiuni și instabilitate. Declinul demografic este, în mare parte, o consecință a sărăciei.

Plecând de la această situație dramatică și care se agravează mereu, Partidul Democrat consideră că Parlamentului României, în calitatea lui de primă putere în statul democratic, trebuie să adopte o poziție explicită în această problemă. Este adevărat că nu putem dezbate și adopta o lege împotriva sărăciei, dar Parlamentul poate să arate poporului, celor care l-au ales, printr-o declarație, că în perioada următoare va acorda o atenție cu totul deosebită acestui fenomen. Dar nu numai atât, Parlamentul trebuie, în sfârșit, să ia în dezbatere, înaintea tuturor altora, legile cu profil social, în special cele de protecție socială. Între acestea, amintesc proiecte pe care le avem deja depuse la Biroul Permanent al Camerei Deputaților și care privesc: asistența socială a vârstinicilor, sistemul public de pensii, fondurile universale de pensii ș.a.

În ședința Colegiului Partidului Democrat din 12 noiembrie a.c. s-a votat în unanimitate hotărârea ca grupurile parlamentare ale noastre să propună celor două Camere adoptarea unei "Declarații a Parlamentului României referitoare la prevenirea și combaterea sărăciei". Fără îndoială că îngrijorarea noastră, a celor din Partidul Democrat, față de agravarea acestui flagel social și preocuparea pentru adoptarea unor legi de protecție socială decurge din esența doctrinei noastre social-democrate. Noi avem însă convingerea că orice forță politică responsabilă, orice grup parlamentar este în egală măsură conștient de consecințele umane și sociale ale acestui flagel și, de aceea, credem că o asemenea declarație poate întruni consensul nostru, al tuturor parlamentarilor.

Noi suntem, de asemenea, conștienți de faptul că nu poate exista o protecție socială reală fără dezvoltare economică și, de aceea, suntem fermi pentru reformă și pentru tot ceea ce implică ea. Dar vă rog să acceptați că nici dezvoltarea economică nu este posibilă cu oameni flămânzi și disperați.

Dacă se menține actuala situație intrăm într-un periculos cerc vicios: regresul economic duce la sărăcie, sărăcia duce la foame, foamea duce la slăbirea puterii fizice și intelectuale a oamenilor, iar aceasta duce la menținerea sau accentuarea regresului economic. După care procesul se reia de la capăt, spre catastrofă!

"Declarația Parlamentului referitoare la prevenirea și combaterea sărăciei" pe care o propune Partidul Democrat nu se vrea și nu este un act politic ca oricare altul, menit să facă auzit glasul unui partid sau un gest electoral de circumstanță, ci ecoul, în conștiința noastră, al unei situații grave, care nu mai poate fi acceptată decât cu riscul intrării în haos. Tocmai de aceea, Partidul Democrat propune ca această declarație să fie asumată de întreg Parlamentul și nu de un partid sau altul. Și, tot din această cauză, declarația nu se rezumă la constatarea stării de fapt și nici la un fel de manifestare a milei și compasiunii pentru cei săraci, ci conține și angajamente clare de ordin legislativ, perfect realizabile, precum și solicitări exprese la adresa Guvernului privind acțiuni în direcția combaterii sărăciei.

În sfârșit, întrucât fenomenul sărăciei afectează o mare parte a populației țării, iar prin consecințele sale posibile și pe cei care nu intră în categoria săracilor, declarația cheamă la acțiune și responsabilitate și sindicatele, o.n.g.-urile, comunitățile locale, asociațiile patronale și mass-media, adică, tot ceea ce este mai reprezentativ pentru societatea civilă.

Voci din opoziție:

Luați măsurile! Guvernul!

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Nimeni nu poate rămâne impasibil în fața fenomenului sărăciei, pentru că, așa cum o boală a unui organ poate afecta și celelalte organe și se poate transmite și la ceilalți oameni, la fel, sărăcia, ca boală socială, poate să ne afecteze pe toți, inclusiv pe cei bogați, prin starea de instabilitate, nesiguranță și tensiune pe care o induce în întreg corpul social.

De aceea, onorați colegi, după ce vom adopta această declarație, nu văd ce deosebiri politice ne-ar putea împiedica să ne dăm mâna pentru a considera legile de protecție socială ca priorități legisltive absolute, ca singurele arme de care dispunem noi, parlamentarii, pentru a lupta împotriva flagelului sărăciei. Cu această ocazie, dau răspuns și celor din sală, care spun: Luați măsuri! Păi, ce măsuri să luăm noi, parlamentarii, decât ceea ce propunem aici: legi care să ducă la atenuarea acestui fenomen! Vă mulțumesc.

Voci din opoziție:

Guvernul să le ia, că sunteți la guvernare!

 
   

Domnul Ilie Neacșu (din sală):

V-ați retras de la guvernare, cumva?

 
  Dumitru Bălăeț - declarație cu tema Servilismul parlamentar în dauna țării;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dumitru Bălăeț.

Vă rog, păstrați liniștea în sală, dacă doriți să aveți discuții particulare, vă rog să poftiți pe culoar și să le aveți acolo!

   

Domnul Ilie Neacșu (din sală):

Ne-a plăcut, domnule președinte!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog!

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Un vechi proverb ne spune că "peștele de la cap se împute!" Tot astfel, putem zice că răul care bântuie această țară trebuie căutat mai întâi aici, sus, printre noi, în relațiile dintre Parlament și Guvern, relații care reprezintă bronhiile peștelui din proverb și de unde se răspândește proverbiala împuțiciune. Să avem curajul s-o simțim, s-o recunoaștem și să tragem concluziile necesare!

Conform celor de mai sus, declarația mea politică de azi ar trebui să poarte numele: "Servilismul parlamentar în dauna țării". Acest servilism față de Guvern a reieșit în evidență de sute de ori, cu prilejul ordonanțelor de urgență și cu alte ocazii, dar parcă niciodată ca în cazul Moțiunii manualelor alternative din Camera Deputaților, moțiune discutată recent, pe 15 noiembrie 1999.

Să ne amintim cum s-au petrecut lucrurile. Inițiatorii moțiunii au încercat o altă optică a strângerii semnăturilor, decât cea obișnuită, pe grupuri parlamentare, care împărțea de la început pe deputați între putere și opoziție și făcea din discuțiile noastre un fel de dialog al surzilor. De această dată, pentru a se evita o astfel de situație, s-au notat doar numele deputaților și circumscripția electorală din care fac parte, ajungându-se astfel ca un număr de deputați din grupurile parlamentare de la putere să semneze și ei moțiunea, conform convingerilor lor, inițial discutate.

Numai că, alarmați de situația nou creată - după cum s-a aflat ulterior - reprezentanții de frunte ai puterii au intervenit brutal, obligându-i pe șefii grupurilor lor parlamentare să-și cheme deputații la ordine și să-i oblige să se prezinte la tribună pentru a-și abjura semnăturile. Puțini au rezistat (și aceia, prin fugă de la dezbateri) acestui adevărat masacru moral.

Ca să se vadă ce raporturi există între deputați și șefii grupurilor parlamentare de la putere, ar trebui să ne referim la raporturile între Galileo Galilei și Inchiziție. Ele se petrec și aici, sub ochii noștri, în chiar onoratul nostru Parlament. Pe malurile Dâmboviței, aceste raporturi se arată, însă, originale, doar prin lipsa lor totală de demnitate și de ținută morală.

Nici "Inchiziția puterii" nu și-a arătat fața, spre a fi apreciată ca atare, și nici unul dintre cei 6 deputați care s-au perindat pe la tribună pentru a-și abjura convingerile inițiale, nu a avut puterea morală să spună, precum Galileo Galilei: E pur si muove! (Și, totuși, se mișcă!), adică, moțiunea e valabilă. Îngăimările celor mai mulți au recuzat inconștiența semnăturilor date, iar pe unii i-a luat gura pe dinainte, recunoscând că au revenit "din solidaritate cu Guvernul".

De fapt, aici e buba: solidaritatea cu Guvernul este rău înțeleasă de reprezentanții puterii în Parlament. Solidaritatea cu Guvernul ori este selectivă și critică ori nu este nimic, adică neant moral, adică servilism.

Nu poți fi solidar cu greșelile Guvernului, cu neajunsurile activității lui! Or, acestea din urmă se văd pe toate drumurile: se văd în scăderea până sub limita înfometării a nivelului de trai al majorității absolute a populației; se văd în cursa aberantă dintre prețuri și salarii; se văd în șomajul în masă, promovat ca politică de stat; se văd în cursa demențială a vânzării activelor țării la străini, sub masca privatizării; se văd, în sfârșit, în terfelirea în școli a demnității naționale, sub masca manualelor alternative, obiectul moțiunii simple prezentate la începutul acestei intervenții! Moțiune care nu a cerut nici măcar demisia ministrului de resort, dar a scos în evidență, mai mult decât orice, servilismul parlamentar în care ne bălăcim și care este principalul vinovat de relele care bântuie astăzi țara! Să avem puterea să recunoaștem măcar acest adevăr și poate că nu e totul pierdut, onorați colegi, stimați dușmani, aleși reprezentanți ai poporului! Mulțumesc.

 
  Vasile Mândroviceanu - comentarii cu privire la necesitatea adoptării adevăratelor legi ale proprietății;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

Domnul deputat Valeriu Tabără este aici? Nu este.

Se pregătește domnul deputat Nicolae Popa.

   

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

După cum vă este cunoscut, cu excepția Rusiei, România a rămas singura țară fostă comunistă care nu și-a rezolvat problemele legate de furturile și abuzurile comise împotriva proprietății private de către regimul terorist al luptei de clasă. Mai mult, Constituția votată în decembrie 1991 de ceva mai mult de o treime din electorat, la presiunile regimului neocomunist de atunci, prevede numai ocrotirea proprietății private, nu și garantarea acesteia, neglijând cu desăvârșire caracterul ei sacru și inviolabil.

Dacă Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia au rezolvat aceste probleme în anii 1991 – 1992, Albania în 1993, iar Bulgaria în 1997, România abia acum încearcă să reașeze proprietatea privată imobiliară, funciară și forestieră în drepturile ei firești, deși cel mai firesc lucru care ar fi garantat ca am rupt-o definitiv cu moștenirea comunistă ar fi fost un act normativ general care să fi condamnat în bloc constituțiile, legile și normele fostului regim totalitar.

În plus, în pachetul de legi grupate sub denumirea de "legile proprietății" găsim o sumedenie de prevederi care ocrotesc pe actualii posesori ai bunurilor furate, și în mod special statul, care se vrea și se pretinde de drept.

Toate acestea fac ca legile respective să devină legi semireparatorii care vor antrena un șir de procese extraordinar de numeroase.

Chiar și în această situație, Opoziția politică întâmpinată în Parlament nu poate fi considerată semicomunistă, ci comunistă sadea.

Îngrijorătoare sunt însă două lucruri: a) actuala Coaliție nu a reușit să producă adevăratele legi ale proprietății și să le impună aprobarea; b) furibunda campanie împotriva acestor legi nu satisface totuși PDSR-ul și acoliții săi care amenință chiar cu abrogarea lor dacă vor veni la putere după alegerile din anul 2000.

Bătălia pentru legile proprietății este deocamdată în marș, dar nu pe cadența imnului regal, și nici măcar pe ritmul impus de "Deșteaptă-te române!"; din păcate, se aude tot mai tare "Internaționala".

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Nicolae Popa - prezentarea unei grile de criterii care să fie aplicată pentru toate categoriile de candidați pentru organele locale și viitorul Parlament.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Popa.

Domnul deputat Vasile Ghiga a venit, este în sală? Nu.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să folosesc timpul destinat declarațiilor politice pentru a vă împărtăși o experiență personală care, cred eu, ar putea să suscite un interes mult mai larg pentru dumneavoastră.

Este un lucru constatat și prezentat în presă zilnic, după cum atestă ultimul sondaj – evidenta degradare a încrederii oamenilor în clasa politică, inclusiv în Parlament, ca instituție, și parlamentari, ca persoane publice. De aceea opinia publică, solicită explicit și imperativ măsurile de rigoare pentru însănătoșirea vieții politice, cu atât mai mult în perspectiva anului viitor, când se derulează ciclul electoral.

În aceste condiții, am decis să introducem o grilă de criterii care să fie aplicată, care să funcționeze pentru toate categoriile de candidați pentru organele locale și viitorul Parlament.

În această ordine de idei și pe baza datelor furnizate de investigațiile profesioniste în domeniul testării opiniei publice, vom impune tuturor celor care vor candida la funcțiile de primari, consilieri locali și județeni, deputați și senatori, să procedeze la luarea unor decizii tranșante și responsabile, cum ar fi: la momentul acceptării candidaturilor, depunerea demisiei în alb; de asemenea, declararea averii și a surselor acesteia la început și la sfârșit de mandat, cu accent preponderent pe surse; de asemenea, biografia personală publică; bilanțul personal anual înscris și public al activității desfășurate pe parcursul mandatului; platforma politică personală, după desemnarea candidaturii, difuzată public și sub semnătură.

Acest pachet de măsuri are o singură rațiune, anume aceea de a controla și supraveghea sub ochii opiniei publice, a electoratului, calitatea candidaților la funcții publice și măsura în care își fac datoria asumată prin mandat, în cazul în care câștigă sufragiul, urmând a respecta voința și interesele celor care i-au ales.

Nu avem nici un dubiu că toți acești candidați trebuie să fie oameni cinstiți care se pun de bunăvoie în serviciul public, fără a urmări câștig și avere și care, mai presus de orice, urmăresc respectarea legii, bunăstarea oamenilor și dezvoltarea țării.

Doresc să subliniez foarte clar un lucru, și anume că m-am decis să vă împărtășesc această experiență fără a-mi revendica nici un fel statutul de om care oferă exemplele altora; pur și simplu v-am exprimat un gând generat de realitatea pe care o cunoașteți tot atât de bine ca și mine.

Dați-mi voie, înainte de a-mi epuiza timpul rezervat, să fac o precizare: în presa de ieri a apărut o știre despre un proiect legislativ care de fapt nu există, vizând înzestrarea fiecărui ziarist cu un bodyguard plătit de la bugetul statului. Este, evident, o știre care nu reflectă în nici un fel realitatea. De fapt, nici nu mi-a trecut prin cap așa ceva; pur și simplu, intențiile mele au fost distorsionate, pentru că în declarația făcută m-am referit la cu totul altceva, și anume la proiectul de lege pe care îl avem în lucru privind cadrul general al răspunderii mass-media.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Prima parte a ședinței noastre s-a încheiat.

În câteva minute începem partea a doua.

Rog secretarii de ședință să coboare în sală, de asemenea, liderii de grupuri să-i aducă în sală pe toți colegii.

(După pauză, domnul vicepreședinte Andrei Ioan Chiliman a fost asistat de domnii Miron Tudor Mitrea și Alexandru Konya Hamar, secretari.)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ca să înțeleg bine, nu se dorește să continuăm ședința astăzi de către liderii de grupuri?

Apel nominal, vă rog.

Și-au înregistrat prezența la lucrări 267 de deputați din 343, iar, din cei 76 de absenți, 34 participă la alte acțiuni – este vorba de 9 deputați membri ai Guvernului, 8 deputați în străinătate și de 17 deputați la Comisia Parlamentului României pentru integrare europeană, la întâlnirea care a început ieri și care durează și astăzi.

Aveți cuvântul, vă rog.

 
   

Domnul Alexandru Konya Hamar:

Începem apelul nominal.
Achimescu Victor Ștefan prezent
Aferăriței Constantin absent
Afrăsinei Viorica absentă
Albu Alexandru absent
Albu Gheorghe prezent
Alecu Aurelian Paul absent
Ana Gheorghe (Dâmbovița) absent
Ana Gheorghe (Hunedoara) absent
Andrei Gheorghe prezent
Andronescu Ecaterina absentă
Antal Istvan absent
Antonescu George Crin Laurențiu absent
Antonescu Niculae Napoleon prezent
Argeșanu Valentin prezent
Arghezi Mitzura Domnica absentă
Ariton Gheorghe prezent
Asztalos Ferenc absent
Avramescu Constantin Gheorghe prezent
Baban Ștefan prezent
Babiaș Iohan Peter prezent
Babiuc Victor absent
Baciu Mihai prezent
Badea Alexandru Ioan absent
Bara Radu Liviu prezent
Baranyi Francisc absent
Barbaresso Emanoil Dan prezent
Barbăroșie Victor absent
Barde Tănase prezent
Bartoș Daniela absentă
Băbălău Constantin absent
Bălan Marilena absentă
Bălăeț Dumitru absent
Băsescu Traian absent
Becsek Garda Dezideriu Coloman prezent
Bejinariu Petru absent
Berceanu Radu Mircea absent
Berci Vasile absent
Berciu Ion prezent
Biriș Anamaria Mihaela absentă
Birtalan Akos absent
Bivolaru Gabriel absent
Bivolaru Ioan prezent
Boda Iosif absent
Bondi Gyongyike absentă
Boștinaru Victor absent
Bot Octavian absent
Botescu Ion absent
Bran Vasile absent
Brezniceanu Alexandru prezent
Bud Nicolae prezent
Buga Florea absent
Bujor Liviu prezent
Burlacu Viorel prezent
Buruiană Aprodu Daniela prezentă
Buzatu Dumitru absent
Calimente Mihăiță absent
Cazacu Vasile Mircea prezent
Cazan Gheorghe Romeo Leonard absent
Cândea Vasile absent
Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae absent
Chichișan Miron prezent
Chiliman Andrei Ioan prezent
Chiriac Mihai prezent
Ciontu Corneliu absent
Ciumara Mircea prezent
Cîrstoiu Ion prezent
Cojocaru Radu Spiridon prezent
Constantinescu Dan prezent
Corâci Ioan Cezar absent
Corniță Ion prezent
Cosma Liviu Ovidiu prezent
Coșea Dumitru Gheorghe Mircea absent
Cotrutz Constantin Eremia prezent
Cristea Gheorghe absent
Cristea Marin absent
Cunescu Sergiu absent
Dan Marțian absent
Dan Matei Agathon absent
Darie Simion prezent
Dărămuș Nicolae Octavian prezent
Dănilă Vasile absent
Decuseară Jean absent
Dejeu Gavril absent
Diaconescu Ion prezent
Dimitriu Sorin Petre absent
Dârstaru Dorin absent
Dobre Traian absent
Dobrescu Smaranda prezentă
Dorian Dorel absent
Dorin Mihai absent
Dragoș Iuliu Liviu absent
Dragu George absent
Drăgănescu Ovidiu Virgil absent
Drecin Mihai Dorin prezent
Drumen Constantin prezent
Dugulescu Petru prezent
Dumitrașcu Laurențiu absent
Dumitrean Bazil prezent
Dumitrescu Paul Adrian prezent
Dumitriu (Hunea) Carmen prezentă
Duțu Ion prezent
Elek Barna Matei absent
Enache Marian absent
Enescu Ion prezent
Fenoghen Sevastian absent
Filipescu Ileana prezentă
Furo Iuliu Ioan prezent
Galic Lia Andreia absentă
Gaspar Acsinte prezent
Gavra Ioan prezent
Gavrilaș Teodor absent
Gazi Gherasim prezent
Georgescu Florin absent
Gheciu Radu Sever Cristian prezent
Gheorghe Valeriu prezent
Gheorghiof Titu Nicolae prezent
Gheorghiu Adrian prezent
Gheorghiu Mihai absent
Gherasim Ion Andrei prezent
Ghibernea Dan prezent
Ghidău Radu prezent
Ghiga Vasile prezent
Giurescu Ion absent
Glăvan Ștefan prezent
Godja Petru prezent
Grădinaru Nicolae absent
Grigoraș Neculai prezent
Grigoriu Mihai absent
Groza Nicolae prezent
Gvozdenovici Slavomir absent
Hașotti Puiu absent
Hilote Eugen Gheorghe prezent
Hlinschi Mihai prezent
Honcescu Ion prezent
Hrebenciuc Viorel absent
Iacob Elena absentă
Ianculescu Marian absent
Ifrim Dumitru absent
Igna Ioan prezent
Ignat Ștefan prezent
Iliescu Valentin Adrian prezent
Ionescu Alexandru prezent
Ionescu Anton prezent
Ionescu Bogdan absent
Ionescu Constantin absent
Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile prezent
Ionescu Gheorghe prezent
Ionescu Marina absentă
Ionescu Nicolae prezent
Ioniță Mihail Gabriel prezent
Ioniță Nicu prezent
Iorga Leonida Lari prezentă
Iorgulescu Adrian absent
Irimescu Haralambie prezent
Ivănescu Paula Maria prezentă
Jurcan Dorel prezent
Jurcă Teodor absent
Kakasi Alexandru prezent
Kelemen Atila Bela Ladislau prezent
Kerekes Karoly prezent
Konya Hamar Alexandru prezent
Kovacs Carol Emil prezent
Kovacs Csaba Tiberiu prezent
Lazia Ion absent
Lădariu Lazăr prezent
Lăpușan Alexandru prezent
Leonăchescu Nicolae prezent
Lepșa Sorin Victor absent
Lixăndroiu Viorel prezent
Lupu Vasile prezent
Macarie Sergiu prezent
Manole Odisei absent
Manolescu Oana absentă
Marin Gheorghe prezent
Marineci Ionel prezent
Marinescu Ioan Sorin prezent
Marton Arpad Francisc prezent
Matei Lucian Ion prezent
Matei Vasile prezent
Matis Eugen absent
Mazăre Radu Ștefan prezent
Mândroviceanu Vasile absent
Mânea Radu prezent
Mera Alexandru Liviu prezent
Meșca Sever absent
Miclăuș Vasile prezent
Micle Ulpiu Radu Sabin prezent
Mihăilescu Petru Șerban prezent
Mihu Victor Traian prezent
Miloș Aurel prezent
Mitrea Miron Tudor prezent
Mogoș Ion absent
Moiceanu Constantin prezent
Moldovan Petre absent
Moldoveanu Eugenia prezentă
Morariu Teodor Gheorghe prezent
Moroianu Geaman Adrian Tudor absent
Moucha Romulus Ion prezent
Munteanu Ion prezent
Mureșan Ioan absent
Musca Monica Octavia prezentă
Nagy Ștefan absent
Naidin Petre prezent
Nanu Romeo prezent
Năstase Adrian prezent
Neacșu Ilie prezent
Neagu Romulus absent
Neagu Victor absent
Negoiță Gheorghe Liviu absent
Negrău Mircea absent
Nica Dan prezent
Nică Mihail prezent
Nichita Dan Gabriel absent
Nicolae Jianu prezent
Nicolaiciuc Vichentie prezent
Nicolescu Mihai prezent
Nicolicea Eugen absent
Niculescu -Duvăz Bogdan Nicolae absent
Nistor Vasile prezent
Noica Nicolae absent
Oană Gheorghe absent
Oltean Ioan prezent
Onaca Dorel Constantin absent
Opriș Constantin Remus absent
Osman Fedbi absent
Palade Dan prezent
Pambuccian Varujan prezent
Paneș Iosif prezent
Panteliuc Vasile prezent
Pantiș Sorin absent
Papuc Aurel Constantin prezent
Partal Petre absent
Pașcu Ioan Mircea prezent
Pavel Vasile prezent
Pavelescu Claudiu Costel prezent
Păcurariu Iuliu prezent
Păunescu Costel prezent
Pârgaru Ion absent
Pâslaru Dumitru absent
Pecsi Francisc prezent
Pereș Alexandru absent
Petrescu Ovidiu Cameliu prezent
Petrescu Silviu prezent
Petrescu Virgil prezent
Petreu Liviu absent
Pintea Ioan prezent
Pițigoi Barbu prezent
Podaru Dumitru Teodor prezent
Pop Iftene prezent
Pop Leon Petru prezent
Pop Viorel prezent
Popa Aron Ioan prezent
Popa Daniela prezentă
Popa Ioan Mihai prezent
Popa Nicolae prezent
Popa Virgil prezent
Popescu Bejat Ștefan Marian prezent
Popescu Dumitru prezent
Popescu Emil Teodor absent
Popescu Ioan Dan prezent
Popescu Irineu absent
Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton prezent
Priceputu Laurențiu absent
Protopopescu Cornel prezent
Putin Emil Livius Nicolae prezent
Puwak Hildegard Carola absentă
Radu Alexandru Dumitru prezent
Radu Elena Cornelia Gabriela absentă
Raduly Robert Kalman prezent
Raica Florica Rădița absentă
Raicu Romulus prezent
Rakoczi Ludovic prezent
Rațiu Ion absent
Rădulescu Cristian absent
Rădulescu-Zoner Constantin Șerban prezent
Rânja Traian Neculaie absent
Remeș Decebal Traian absent
Rizescu Sergiu George absent
Roman Ioan prezent
Roșca Ioan prezent
Ruse Corneliu Constantin absent
Sabău Traian absent
Sandu Alecu prezent
Sandu Dumitru prezent
Sandu Ion Florentin prezent
Sassu Alexandru absent
Săndulescu Aureliu Emil prezent
Sârbu Marian absent
Secară Gheorghe prezent
Serac Florian absent
Severin Adrian absent
Simedru Dan Coriolan prezent
Simion Florea prezent
Sirețeanu Mihail prezent
Sonea Ioan prezent
Spătaru Liviu prezent
Spiridon Didi prezent
Stan Vasile prezent
Stanca Teodor prezent
Stanciu Anghel prezent
Stănescu Alexandru Octavi absent
Stănescu Mihai Sorin prezent
Stoica Valeria Mariana absentă
Stoica Valeriu absent
Sturza Popovici Cornel prezent
Szekely Ervin Zoltan absent
Szilagyi Zsolt absent
Șaganai Nusfet prezent
Șerban George prezent
Ștefănoiu Luca absent
Șteolea Petru absent
Tabără Valeriu absent
Tamas Sandor prezent
Tarna Gheorghe prezent
Tăvală Tănase Pavel absent
Teculescu Constantin prezent
Tokay Gheorghe prezent
Trifu Romeo Marius absent
Tudor Marcu absent
Tudose Nicolae Florin absent
Țepelea Gabriel prezent
Țocu Iulian Costel prezent
Țurlea Petre prezent
Udrea Florian absent
Vaida Francisc Atila prezent
Varga Attila prezent
Vasilescu Nicolae prezent
Vasilescu Valentin prezent
Vataman Dorin prezent
Văsioiu Horia prezent
Vâlceanu Gheorghe prezent
Vâlcu Mircea prezent
Vetișanu Vasile prezent
Vida Iuliu prezent
Vida Simiti Ioan prezent
Videanu Adriean absent
Vilău Ioan Adrian prezent
Vintilă Dumitru Mugurel absent
Vitcu Mihai prezent
Vițelar Bogdan absent
Voicu Mădălin prezent
Weber Ernest-Otto prezent
Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent

(Domnii deputați care au intrat în sală ulterior apelului nominal și-au înregistrat prezența la secretariatul de ședință.)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

S-a refăcut cvorumul.

Deci, colegii deputați care au întârziat, o să vă rog să vă duceți să se pună "prezent" și acolo. (Rumoare în sala de ședință).

 
Aprobarea modificării ordinii de zi pentru ziua de 23 noiembrie 1999.  

Biroul permanent vă propune completarea ordinii de zi de astăzi și joi cu un noi proiect, la pct. 3, în ordinea de zi difuzată, și anume proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri ai Ucrainei privind recunoașterea și echivalarea reciprocă a actelor de studii și titlurilor științifice eliberate în România și Ucraina.

Cu această modificare, nemaifiind altele, vă supun spre aprobare ordinea de zi, deci e vorba de ordine de zi de săptămâna asta, care a fost aprobată săptămâna trecută.

Grupurile parlamentare, prin reprezentanții lor, sunt singurele care mai pot să intervină.

Deci, vă supun spre aprobare ordinea de zi, cu această completare.

Voturi pentru?

Da. Păi, da... Vă rog foarte mult... Interveniți... Eram în timpul votului, nu? Ca secretar de ședință trebuia să stați aici și să mă informați că doriți să interveniți.

   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Așa este, domnule președinte. Îmi cer scuze că am uitat să vă informez că vreau să intervin eu, dar îmi permiteți, vă rog, să propun ca pct. 17, care este Ordonanța privind transporturile rutiere, al cărui raport este gata de foarte multă vreme, din 22.XII.1998, este o ordonanță de urgență care are mai mult de doi ani de zile, să îl trecem, deci, de pe poz. 17 pe poz. 3.

Aceasta este propunerea mea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, de pe ce poziție?

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Poziția 17. Este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 73 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 44.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Și pe ce loc doriți s-o puneți?

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Pe locul 3.

La mine este pe locul 17, că așa apare tot timpul.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Pe locul 3.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

De pe poz. 18 s-o punem pe locul 3.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este poz. 18, nu 17...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Corect.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, 18 doriți să fie pe 3.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Poz. 18 să fie trecută pe poz. 3.

Deci, vă supun spre aprobare această cerință, ca 18 să fie trecută pe 3.

Voturi pentru?

Vă rog, țineți mâinile sus, ca să vedem câte voturi sunt.

Este o evidentă majoritate.

Voturi împotrivă? Sunt 4 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 19 abțineri.

Deci s-a adoptat această completare a ordinii de zi, această modificare, de fapt, în ordinea de zi.

Vă supun spre aprobare ordinea de zi, cu propunerea făcută și de Biroul permanent.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Vreau să vă informez, pentru că ieri n-au fost toți colegii atenți, în primul rând, faptul că astăzi vom avea voturi finale, inclusiv la legi organice. Vreau să vă informez că mâine după-amiază, Birourile permanente reunite au convocat o ședință în comun a celor două Camere, pentru dezbaterea Cartei albe.

 
Aprobarea componenței Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la proiectul de Lege privind sistemul național de decorații al României.  

În continuare, vă supun spre aprobare componența nominală a Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind sistemul național de decorații al României: Sergiu Rizescu, Gheorghe Cristea, Mihai Vitcu, Petru Bejinariu, Horia Văsioiu, Șerban Rădulescu-Zoner și Dumitru Bălăeț.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptată în unanimitate.

Informare cu privire la proiectele de legi și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.  

În continuare, vă informez cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 183/1999 pentru modificarea Anexei nr. II/2 la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a îndemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, primit de la Guvern.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe, bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/1999 privind schimbul terenului în suprafață de 5.000 m.p., situat în Șos. Kiseleff – zona Piața Presei Libere, Sectorul I, București - România, cu construcția și terenul aferent, situate în Dorotheenstrasse 62-66, Berlin, Republica Federală Germania, adoptat de Senat în ședința din 16 noiembrie 1999.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități, și pentru avize, comisiile: pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru buget, finanțe, bănci.

Urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de Lege pentru respingere Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/1999 privind administrarea companiilor societăților naționale, a societăților comerciale la care statul sau autoritatea administrației publice locale este acționar majoritar, precum și a regiilor autonome, adoptat de Senat în ședința din 16 noiembrie 1999.

Au fost sesizate următoarele comisii: Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, în fond, și pentru avize, comisiile: pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, pentru industrii și servicii și juridică, de disciplină și imunități.

Urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerembursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora, adoptat de Senat în ședința din 16 noiembrie 1999.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată, adoptat de Senat în ședința din 16 noiembrie 1999.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii și pentru avize, comisiile: pentru buget, finanțe, bănci și juridică, de disciplină și imunități.

Urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1999 privind scutirea de la plata drepturilor de import a bunurilor importate pentru servicii poștale și regim de curier rapid, de către persoanele juridice, adoptat de Senat în ședința din 16 noiembrie 1999.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe, bănci și pentru aviz, comisiile pentru industrii și servicii și juridică, de disciplină și imunități.

Urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/1999 privind repartizarea profitului Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, adoptat de Senat în ședința din 16 noiembrie 1999.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe bănci și pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 185/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/1999 privind protecția socială a persoanelor ale căror contracte de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, primit de la Guvern.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială și pentru avize, comisiile: pentru buget, finanțe, bănci, pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și juridică, de disciplină și imunități.

Urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

9. Proiectul de Lege pentru egalitatea șanselor la accesul în învățământul superior, adoptat de Senat în ședința din 15 noiembrie 1999.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și pentru avize, comisiile: pentru drepturile omului, culte și problemele minotirătăților naționale, pentru buget, finanțe, bănci și juridică, de disciplină și imunități.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/1998 privind aprobarea participării Ministerului Turismului la Comisia Europeană de Turism și la Asociația de Promovare Turistică Internațional㠖 "Die Donau", adoptat de Senat în ședința din 16 noiembrie 1999.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii și pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, adoptat de Senat în ședința din 16 noiembrie 1999.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii, și pentru avize, comisiile: pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, respectiv juridică, de disciplină și imunități.

12. Propunerea legislativă pentru acordarea titlului de "Ambasador onorific al României", inițiată de doamna deputat Daniela Popa.

Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități, și pentru avize, comisiile: pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

Vă informez cu privire la inițiativele legislative care au fost depuse la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale:

- Legea privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliale;

- Legea pentru completarea Legii nr. 68/1994 privind înființarea Medaliei "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945";

- Legea pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic;

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 87/1998 privind înființarea Comisiei de evaluare și acreditare a învățământului preuniversitar și ultima,

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 45/1999 pentru ratificarea Addendei la memorandum-urile de finanțare PHARE privind Programul de combatere a efectelor dezastrelor cauzate de inundații, încheiată la București, la 24 decembrie 1998 între Comisia Europeană și Guvernul României.

Comisiile pentru apărare au cerut, au solicitat să fie scoase din cvorum, pentru a continua lucrul la raportul privind Carta albă, și ne solicită un vot al plenului pentru acest lucru, cu observația, însă, că la voturile finale trebuie obligatoriu să paricipe.

Deci, eu vă supun spre aprobare această cerere a Comisiei pentru apărare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Deci, cu observația ca la voturi să veniți cu maximă urgență în plen, s-a adoptat această cerere.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor cu destinație forestieră prevăzut prin Legea fondului funciar, nr.18/1991.  

Vă anunț că avem voturi finale la o serie de legi, inclusiv legi organice, astăzi, la ora 11,30, și cu aceasta intrăm în ordinea de zi propriu-zisă: raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor cu destinație forestieră, prevăzut prin Legea fondului funciar, nr. 18/1991.

Este o lege organică, este o lege foarte importantă, așa că rog liderii de grupuri parlamentare să dispună măsurile care trebuie pentru a asigura cvorumul de lucru, și ulterior și cvorumul de vot.

Comisia de mediere s-a întrunit în ziua de 16 noiembrie la Senat și ne propune următoarele texte.

La nr.crt.1, titlul legii, textul Senatului. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 2, titlul Cap. I, textul Senatului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 3, textul Senatului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 4, textul Camerei Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

O voce din sală:

La alin. 1!?

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La alin. 1.

Abțineri?

Unanimitate.

Tot la nr. crt. 4, alin. 2. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a adoptat textul Senatului la alin. 2.

 
   

Domnul Dan Marțian (din sală):

Nu-i adevărat!

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Sunt și voturi "împotrivă" și "abțineri"!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Poftim? Da. Mă scuzați, dar am doi secretari care trebuie să facă această chestiune. Eu nu pot să le țin locul.

Deci, rugămintea mea este pentru domnii secretari: să verifice acest lucru.

Resupun spre aprobare nr. crt. 4, alin. 2 al art. 2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Mi s-a spus că au fost voturi împotrivă, vă rog să le numărați... Sunt 6 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, cu 6 voturi împotrivă, cu majoritate de voturi, adoptat.

Numărul curent 4, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Sunt două voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

Numărul curent 5, un text comun nou, la alin. 1. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Sunt 3 abțineri.

Cu 3 abțineri, nici un vot împotrivă, adoptat cu majoritate de voturi.

Tot la nr. crt. 5, alin. 2, textul Camerei Deputaților. Intervenții?

Domnul deputat Lăpușan.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Textul Camerei Deputaților se termină așa: "...se constată nulitatea absolută a unor titluri de proprietate din terenurile agricole care trec în proprietatea privată a statului, în baza unor astfel de hotărâri".

Deci, rezerva de teren la care se referă acest articol este constituită, în conformitate cu textul Camerei Deputaților, numai de către suprafețele de teren care ar intra în proprietatea statului și la dispoziția Comisiilor de aplicare a Legii fondului funciar, în baza unor hotărâri judecătorești.

Comentariul meu este următorul și propunerea de a vota alin. 2, textul Senatului.

Iată argumentele. În primul rând, prezumtiv, legile reformei funciare au fost încălcate, au fost încălcate masiv, grosolan, și de aici, evidenta dorință ca suprafețe însemnate să revină la dispoziția Comisiilor de aplicare a Legii fondului funciar, prin hotărâri judecătorești, iată, după o perioadă de 10 ani de la apariția Legii nr. 18. Aproape 10 ani.

A doua problemă: pot apărea și alte surse și, după părerea mea, surse importante, care să fie la dispoziția Comisiei locale de aplicare a Legii fondului funciar, și anume: confiscări, donații, demolări, introduceri în circuitul agricol, datorită unor lucrări de îmbunătățiri funciare, desecări și așa mai departe.

Deci, după părerea mea, limitarea numai la cazurile de încălcare a Legii nr. 18 este insuficientă, și de aceea vă propun textul Senatului, la alin. 2, care, tocmai pentru că nu se referă numai la aceste prevederi ale Legii nr. 18, lasă posibilitatea ca la dispoziția comisiei județene sau locale să apară și alte surse, sigur, pe baza cărora se va putea aplica, în continuare, Legea fondului funciar, modificată inclusiv prin prezenta lege.

Deci, sunt pentru alin. 2 al Senatului, care mi se pare mult mai complet.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lupu, vicepreședinte al Camerei Deputaților și cred că a fost unul din inițiatorii legii. Vă rog.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Domnule coleg Alexandru Lăpușan,

Sunteți într-o eroare. N-ați citit textul complet.

Deci, în varianta Camerei Deputaților este textul Senatului, la care se adaugă și "... terenurile devenite libere în urma hotărârilor judecătorești pronunțate". Să-l citim: "În cazul în care în localitate nu există suprafețe de teren agricol pentru a satisface integral cererile în condițiile alin. 1..." – până aici identic, "... reconstituirea dreptului de proprietate se va face și din suprafețele de teren agricol trecute în proprietatea comunei, orașului sau municipiului" – text care există și în varianta Senatului, la care se adaugă: "... conform art. 49 din Legea fondului funciar, nr. 18/1991, republicată și, după caz, în situațiile în care, prin hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile, se constată nulitatea absolută a unor titluri de proprietate, din terenurile agricole care trec în proprietatea privată a statului în baza unor astfel de hotărâri". Și, aș vrea să mai adaug aici: deci, noi am vizat, în special, situațiile când, cu grave încălcări ale Legii nr. 18/1991, s-au făcut constituiri și reconstituiri de proprietate în terenurile I.A.S.-urilor. Potrivit Legii nr. 18/1991, nemodificată, nimeni nu va avea dreptul să se atingă de terenurile I.A.S.-urilor, cu excepția atribuirii a câte 5.000 m.p. pentru foștii proprietari, care nu aveau alt teren. Acum, pronunțându-se instanțele și anulând titlurile, terenul revine firește în proprietatea privată a statului; fiindcă de la I.A.S. a fost luat, noua lege prevede retrocedarea terenurilor, până la limita de 50 hectare, și din I.A.S.-uri și, deci, mult mai complet și cred că domnul Lăpușan poate fi de acord cu mine, mai ales că la mediere ne-am înțeles foarte bine, mult mai completă este varianta Camerei Deputaților, care a fost adoptată și de Comisia de mediere.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lăpușan.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Eu mă adresez, dacă-mi permiteți, colegilor care nu sunt neapărat juriști, dar, în special, juriștilor, și celor care înțeleg bine limba română și punctuația acestei limbi, care, în cazul acesta, mie mi se pare că este mult mai corect interpretată în cazul alin. 2 al Senatului, și anume, dacă citesc din textul Camerei Deputaților, se spune așa: "...reconstituirea dreptului de proprietate se va face și din suprafețele de teren agricol trecute în proprietatea comunei, orașului sau municipiului, conform art. 49". Deci, numai conform art. 49.

Dacă mai există și altă posibilitate ca să se formeze suprafață la dispoziția comisiei comunale și nu se încadrează în art. 49 din Legea nr. 18, înseamnă că nu este în regulă și, de aceea, cred că alin. 2 al Senatului este un articol de lege care este cuprinzător și nu exclude acest art. 49 din Legea nr. 18. Ba, dimpotrivă, dă posibilitatea și altor articole.

Deci, sunt pentru a rezolva problema, nu pentru a încurca, adăugând un text care, după părerea mea, aici este în plus.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră susțineți textul Senatului.

Comisia are textul pe care-l susține comisia... Da.

Problemă de procedură.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Vreau să vă informez că am fost 14 delegați, 14 colegi – 7 senatori și 7 deputați, am impresia că unul a lipsit. Aici văd - la votare -: 10 "pentru" și o "abținere". Probabil că voturile "împotrivă" s-a omis să fie trecute aici, pentru că și acolo eram pentru textul Senatului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Valeriu Gheorghe,

Aveți de făcut o precizare? Vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Gheorghe:

M-am uitat atent în raport. Voturile care sunt trecute în raportul Comisiei de mediere sunt exacte. În timpul desfășurării acestei ședințe de mediere, o parte din colegi au mai ieșit din sală, iar atunci când s-a votat au fost trecuți exact cei care au fost în sală în momentul respectiv. Și comisia își menține punctul de vedere, deci susține varianta Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Avem, practic, două texte: textul Camerei Deputaților, care a fost adoptat la Comisia de mediere, și textul Senatului, care este susținut de domnul deputat Lăpușan.

Eu, procedural, trebuie să vă supun întâi spre aprobare textul comisiei, urmând ca, dacă nu trece, să trecem la celălalt.

Deci, textul Comisiei de mediere, la alin. 2, de la nr. crt. 5 din raport.

Voturi pentru? Vă rog, țineți mâinile sus, la voturile "pentru". Vă rog să numărați voturile "pentru", ca să nu fie discuții privind cvorumul din sală. Ocupați-vă locurile în sală! Deci, câte voturi sunt? Sunt 139 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. Țineți mâinile sus, ca să putem număra ușor. Sunt 48 de voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt două abțineri.

Deci, cu 139 voturi pentru, 48 împotrivă și două abțineri – adoptat.

Vă supun spre aprobare, în continuare, la nr. crt. 6, un articol 4, nou introdus.

Vă întreb dacă la vreunul din alineate, sunt două alineate, există intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare nr.crt.6, în ansamblu.

Da. Aveți intervenții? La care: la primul sau la al doilea alineat?

Domnul deputat Tabără.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

La primul alineat.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La primul alineat.

Domnule deputat Tabără, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnilor colegi,

Este o prevedere, în alin.1, și anume: "Pentru terenurile din extravilanul localităților foste proprietăți ale persoanelor fizice care au trecut în proprietatea statului, în mod abuziv și se găsesc incluse în diverse amenajări hidrotehnice, de hidroameliorații sau de altă natură se restituie, în condițiile legii, foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, suprafețe echivalente constituite din rezerva existentă la comisiile locale, iar în situația în care aceste suprafețe sunt insuficiente, din domeniul privat al statului, din județ, și nu din aceeași localitate". Așa s-a stabilit la comisie. Din păcate, în raport, apare altfel. Pentru că, atunci, nu am rezolvat problema, o trecem doar în lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi întreb pe membrii comisiei: e o greșeală de dactilografie?

Vă rog. Domnul deputat Kelemen.

 
   

Domnul Kelemen Atilla Bela Ladislau:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Într-adevăr, domnul coleg Tabără are dreptate. Și noi așa reținem că, în comisie, așa s-a votat, "în județ". Deci textul așa a fost.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Înseamnă că este greșit redactat!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci este o redactare greșită aici.

Domnule deputat Lăpușan, ați fost acolo...

Aveți cuvântul, domnule deputat Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum se propune de Comisia de mediere, se propune textul Senatului. Deci noi nu putem, acum, să modificăm textul Senatului. Dacă, într-adevăr, Comisia de mediere a vrut să înlocuiască sintagma "din aceeași localitate" cu "din același județ", atunci trebuia să facă un text comun și să apară pe coloana ultimă, la propunerile Comisiei de mediere. În atare situație, noi, în acest moment, nu putem umbla pe textul Senatului. Deci era nevoie ca cele două comisii, din partea Camerei și din partea Senatului, să facă un text comun cu această modificare la textul Senatului.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci înțeleg că este o greșeală de redactare a raportului.

Domnul deputat Tabără.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

În primul rând, mă adresez membrilor comisiei care au fost acolo și am discutat acest articol și s-a spus clar că se formează text comun. Deci așa s-a stabilit atunci că se formează text comun. Problema este că cei care au redactat acest raport nu au trecut ceea ce trebuia acolo și este grav dacă este o modificare față de ceea ce hotărăște o comisie de mediere parlamentară.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lupu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu am susținut acest text al domnului Valeriu Tabără, în Comisia de mediere și, după cum îmi amintesc, s-a pronunțat atunci text comun, dar acum, într-adevăr, noi nu avem altă variantă decât să votăm varianta Senatului, așa cum este, să votăm textul Senatului, și Comisia de mediere, urmând să verificăm stenograma, eventual să ne întrunim toți câți am fost acolo, toți cei care am semnat și să stabilim exprimarea corectă. Această corectură, dacă avem stenograma la dispoziție și avem proba, se poate face și ulterior.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu se poate vota!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dejeu.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Dacă există neclaritate cu privire la conținutul exact al textului, așa cum a fost elaborat de Comisia de mediere și este vorba, cumva, de o eroare de redactare, această problemă trebuie lămurită înainte să votăm și, prin urmare, vă rog să lăsați textul puțin la o parte, să se lămurească această problemă, după care să fie repus, pentru că, dacă este vorba de o eroare de redactare, nu este nici o problemă în corectarea textului. Textul poate fi votat co o corectură care ni se afirmă aici că este necesară pentru redactarea corectă a textului. Nu este vorba de o altă voință asupra unei alte probleme sau altei instituții fundamentale, ci de o simplă eroare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lupu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Ne-am pus de acord și cu autorul textului, mergem pe această variantă, ca să nu oprim dezbaterea, deci așa cum apare în textul Senatului.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

Deci alin.1, art.4 nou de la Senat.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Adoptat.

Alin.2.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Art.4 nou introdus la Senat, de la nr.crt.6 din raport, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.7, textul Camerei, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.8, textul Senatului, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.1, tot aici, este un alin.3 nou introdus la Senat.

Intervenții? Domnul deputat Lăpușan. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest articol introdus de Senat poate să încurce în aplicare legea, creând niște nedreptăți pe care le introduce artificial, în dorința, sigur, de a găsi soluții pentru câteva cazuri de aplicare a legii, și anume, în prima fază, se vorbește despre persoanele care au suferit abuzuri în perioada '53 - '59. Or, eu cred că toate persoanele care au suferit abuzuri, care se doreau a fi soluționate prin Legea nr.18/1991, ar trebui să beneficieze de situația prevăzută de acest alin.3, și anume situația în care sunt doi proprietari ai aceleiași suprafețe de teren. Sigur că pare curioasă această situație, însă vreau să vă spun că, în experiența mea de primar, după ce a apărut Legea nr.18, am întâlnit și trei proprietari cu acte în regulă, pentru aceeași suprafață de teren. Cineva a fost expropriat, după ce a fost expropriat, mă rog, pe legislația și prin măsurile care se aplicau atunci, suprafața respectivă a fost acordată unor veterani de război care, ulterior, au vândut-o prin acte între vii care, în perioada respectivă, nefiind voie a se face, deci circulația terenurilor era interzisă, vânzarea era interzisă, cel care a devenit ultimul proprietar s-a înscris în Registrul agricol și s-a prezentat, în urma Legii nr.18, și a intrat în posesia terenului. Iată că, până la urmă pot să fie chiar și trei proprietari, pe aceeași suprafață!

Acest alin.3, fraza întâi, rezolvă problema doar în cazul în care sunt doi proprietari care se prezintă în același timp, cu acte în regulă. Acești doi proprietari fac dovada, unul cu acte, altul că a intrat în CAP cu suprafața respectivă și legea spune că unul dintre ei primește terenul efectiv, celălalt primește despăgubiri. Însă ultima frază: "În ipoteza în care resursele sunt insuficiente, se va atribui, în natură, terenul persoanei care deține actele de proprietate,...", mai departe: "...iar cei care au fost împroprietăriți cu asemenea terenuri vor fi despăgubiți", deci iată că deja ieșim din situația în care doi proprietari se prezintă, în același moment, pentru a intra în posesia aceleiași suprafețe de teren. Avem situația în care cineva care s-a prezentat înainte deține titlul de proprietate, sau proces-verbal sau adeverință de proprietate și altcineva, în baza acestor legi, nr.169 sau prezenta lege, vine ulterior și solicită aceeași suprafață de teren. Deci, în aceste condiții, iată că această lege spune: "Se va da câștig de cauză celui care are documentele de bază, și nu celui care are titlul de proprietate, sau adeverință de proprietate sau proces-verbal de punere în posesie". Și aș vrea să vă citesc alineatul la care eu făceam referire, care este la pct.4 art.2 alin.2, și anume: "Drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991, pentru care au fost eliberate adeverințe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, rămân valabile, fără nici o altă confirmare". Or, prin acest alin.3, în ultima parte a celei de a doua fraze, spunem: "Cei care au fost împroprietăriți cu asemenea terenuri vor fi despăgubiți". Aceasta înseamnă că trebuie să le anulez actul de proprietate emis în baza Legii nr.18.

Vreau să vă spun că, din păcate, această lege și Legea nr.169 au foarte multe elemente pe care le afirmă într-un articol și, ulterior, alt articol vine și le infirmă. De aceea am și spus că și datorită acestor chestiuni, noi, care suntem pentru a se finaliza odată procesul de reformă funciară în România, din păcate sau din fericire, considerăm că un asemenea articol nu vine în sprijinul aplicării legii. Credem că legislația existentă poate rezolva și cazurile în care doi proprietari pot demonstra că, în condițiile legii și în condiții legale, au ajuns în posesia documentelor și pot să solicite aceeași suprafață de teren și de aceea vă propun ca acest alin.3 să fie eliminat din lege, pe argumentele pe care le-am expus.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Lupu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, acest text nu este atât de acoperitor, pe cât s-ar fi dorit, dar nu pot să fiu de acord, sub aspect juridic, cu susținerile domnului deputat Lăpușan. Deci avem regula generală: adeverințele, procesele-verbale de punere în posesie, fișele de punere în posesie, cu respectarea legii, eliberate până la intrarea în vigoare a textului în discuție, rămân valabile. Aici nu mai umblăm, dar apar frecvent situații când un teren este revendicat de două persoane: una este persoana care a predat terenul, în special prin H.G. nr.308/1953 sau prin Decretul nr.115/1959, deci proprietarul de origine, și alta este persoana care, printr-o semnătură a Anei Pauker ori prin hotărârea Consiliului popular, a fost împroprietărită.

Până în prezent, practica judiciară a fost împărțită: a dat dreptate când unuia, când altuia. Acum, acest text dă dreptate atât celui care deține actul original al proprietății, cât și celui care, ani de zile, a stăpânit, cu convingerea că este proprietar și că a fost împroprietărit. O ușoară distincție se face doar când acești doi nu au căpătat adeverință de punere în posesie sau alt act și este firesc ca proprietarul să aibă prioritate, celuilalt să i se dea teren din rezervă, iar dacă nu este în rezervă, să rămână la despăgubiri. Este mai mult decât un privilegiu pentru cei care au fost împroprietăriți pe terenurile altora, luate, de regulă, fără titlu și care, acum, sunt în derută, iar uneori, în zonele necolectivizate, invocă prescripția de 30 de ani. De aceea, vă rog să acceptați textul Comisiei de mediere, care nu este cel mai bun posibil, dar este cel mai puțin rău.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lăpușan.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Iar apelez la juriști și mă miră că, de această dată, de aici, din dreapta, de unde erau niște intervenții foarte incisive la un moment dat, nu mai apare o intervenție, sigur, care să vină în sprijinul meu.

În momentul în care, în ultima frază a alineatului acesta 3, în finalul ultimei fraze, se vorbește despre: "Cei care au fost împroprietăriți cu asemenea terenuri vor fi despăgubiți, în condițiile legii", înseamnă că se deschide calea proceselor. Cineva o să-l dea în judecată pe altcineva care are un titlu de proprietate și, în baza acestui articol, vreau să vă spun că toată Legea nr.18 se va da peste cap, pentru că știți foarte bine, la nivelul comunelor, chiar și acolo unde nu au existat interese nu știu de care, de grup, sau de partid, sau de primari sau de ajutori de primari, terenurile nu s-au acordat pe vechile amplasamente. Or, această situație deschide calea proceselor care ne va duce ca, în anul 2010, când va trebui să fim în Comunitatea Europeană, noi să avem abia, știu eu, rezolvată de jumătate, dacă vreți dumneavoastră, problema proprietății funciare. De aceea eu îl rog și pe domnul Lupu să încerce să fie de acord că, în legislația existentă, comisiile județene și locale au competență de a verifica documentele și de a face dreptate, dând, și unuia și altuia, dreptul pe care îl are: fie teren, fie despăgubiri.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu (din loja inițiatorului):

La vot!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci există textul acesta al comisiei și dumneavoastră doriți să se revină la forma Camerei, deci doriți eliminarea acestui text. Procedural, eliminarea are prioritate. Ca atare, întâi supun spre aprobare...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu, aici are prioritate textul comisiei!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, aici nu are prioritate eliminarea, tocmai pentru că este vorba de un text nou introdus și numai eliminarea lui ar însemna, de fapt, revenirea la textul Camerei care, de fapt, nu există.

Deci vă supun spre aprobare alin.3, forma propusă de comisie și cu care domnul deputat Lăpușan nu este de acord, motivând și acest lucru.

Voturi pentru? Vă rog să numărăm voturile pentru. Vă rog țineți mâinile sus. 148 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog țineți mâinile sus, ca să le putem număra! 45 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Deci, cu majoritatea de 148 de voturi, cu numai 45 de voturi împotrivă și 4 abțineri, a fost adoptat acest text.

La nr.crt.9, titlul cap.II, textul Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.10, text comun nou, intervenții?

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În textul propus de comisie, de altfel, și în textul celor două Camere, se face referire la art.36 din Legea fondului funciar nr.18/1991 nemodificată. Or, este imposibil să faci trimitere, din moment ce legea a fost modificată prin Legea nr.169, ba, mai mult, a fost republicată, iar textele au căpătat o nouă numerotare. Eu nu pot să fac trimitere la o normă care nu mai există. Deci rog comisia să reflecteze asupra acestei situații, să vedem care este corespondentul, acum, în legea republicată, a fostului 36 și să scoatem, din text, de acolo, "nemodificată", din moment ce legea, repet, a suferit modificări substanțiale prin Legea nr.169 și a fost republicată în "Monitorul Oficial".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Vasile Lupu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Într-adevăr, această problemă a suscitat multe discuții contradictorii, a trecut prin Departamentul tehnic-legislativ și a trecut, de asemenea, cum era și obligatoriu, prin Consiliul Legislativ.

La prima citire, aceeași derută: de ce, uneori, facem trimitere la legea nemodificată și alteori la legea republicată? Pentru că sunt două etape distincte de aplicare a Legii fondului funciar, care presupun două proceduri diferite și o soluție mai bună decât aceasta nu am găsit. Deci s-au confruntat chiar cele două Departamente tehnice de la Cameră și de la Senat și au adoptat această variantă, trimiterea la textul care, chiar dacă a devenit istoric, duce la interpretarea logică corectă în practica judiciară.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare textul comisiei, la nr.crt.10.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Da, vă mulțumesc, stați puțin, fiind vot contradictoriu, trebuie să numărăm voturile.

Deci voturi pentru? Vă rog țineți mâinile sus, ca să putem să le numărăm! 146.

Voturi împotrivă? Și vă rog țineți mâinile sus, ca să putem număra ușor. Vă rog foarte mult să depășim mai ușor momentele de numărat voturile. 43.

Abțineri? 6.

Deci, cu 146 de voturi pentru, 43 împotrivă și 6 abțineri, adoptat nr.crt.10 din raport.

Nr.crt.11, text comun nou al comisiei.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.12, textul Camerei, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.13, la primul alineat, textul Senatului, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.3, textul Senatului, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, în continuare, tot aici, alin.4, textul Senatului, deci fostul alin.3 de la Cameră, alin.4, textul Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.4, inițial 5, de la Senat, se propune textul Camerei, evident, cu renumerotarea corespunzătoare, voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineat nou 6, în continuare, textul Senatului, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.13, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.14, este, și la alin.1 și la 2, este o propunere a comisiei de eliminare, în unanimitate, a textelor.

Domnule deputat Neagu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Victor Neagu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

V-aș ruga să țineți cont că, uitându-ne un pic în urmă, la aplicarea unor legi și în special a Legii nr.18 care, din 1991 încoace, se aplică cum se aplică, când cu viteze mai mari, când cu viteze extraordinar de mici, cu viteze de melc, dacă nu vom stabili, totuși, un termen, dacă nu vom stabili, totuși, niște limite în care să se deruleze o aplicare, mai ales că aceasta este o lege structurală, este o lege care va avea profunde implicații, va fi o lege care se va aplica destul de dificil. V-aș ruga să vă aplecați asupra oricărui text, fie al Camerei, fie al Senatului, și să votăm. Eu aș susține textul Camerei, evident. Deci să nu fim de acord cu eliminarea textului, ci să rămână un text în care să fie niște termene de aplicare, să fie obligate comisiile să execute un anume ritm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Lupu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Sper că nu mă înșel, propunerea de eliminare aparține domnului deputat Lăpușan, noi am convenit, în Comisia de mediere, ca această reglementare să apară în regulamentul de aplicare și vă rog să acceptați propunerea Comisiei de mediere, pe care sper că o mai susține domnul deputat Lăpușan.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan (din sală):

La noi este democrație!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Și la noi!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă voi supune, la nr.crt.14, din raport, varianta de eliminare a textului.

Domnul deputat Neagu a susținut să rămână textul Camerei.

Varianta de eliminare – voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Deci a fost adoptat nr.crt.14.

Nr.crt.15, la alin.1, textul Senatului, la alin.2 textul Senatului.

Dacă sunt intervenții la vreunul din alineate? Nu sunt.

În ansamblu, nr.crt.15.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.16, alin.1, textul Senatului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Tot aici, alin.2, text comun nou. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.16 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.17, textul Senatului. Intervenții? Domnul deputat Lăpușan.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnilor colegi,

Sunt de acord cu propunerea comisiei și o susțin, însă aș vrea să fac o remarcă care este de fond și anume, se spune aici: "... unde nu există suprafețe de teren agricol pentru restituirea integrală a proprietății, se vor acorda despăgubiri pentru diferența de teren neretrocedată" și comisia a fost de acord cu textul Senatului, deci, ceea ce am citit eu în momentul acesta. Aș vrea să fac trimitere la poz.7 din raport, fiind vorba de art.4, noi am votat varianta Camerei Deputaților care spune că: retrocedările sau completarea se face numai pentru procentul care depășește 5% din suprafața la care cetățeanul avea dreptul.

Deci, eu fac o remarcă, este importantă, consider eu, pentru stenogramă și pentru cei care vor avea în vedere acordarea despăgubirilor pentru diferența de teren neretrocedată. Susțin varianta Senatului. Aș fi vrut o explicație în plus, dar, mă rog. Cei care vor aplica această lege vor trebui să considere că despăgubirile se dau acolo unde nu există suprafața; trebuie să țină seama că acolo unde nu a existat până în momentul acesta suprafața, s-au făcut reduceri. Acolo unde s-au făcut reduceri sub 5%, nu se acordă nici teren și nici despăgubiri, ceea ce înseamnă că pentru toate despăgubirile acestea se va ține cont ca această despăgubire să fie redusă cu cel puțin 5%. Este important pentru cei care vor aplica legea și cred că și domnul Vasile Lupu și comisia și juriștii ar putea să fie de acord cu așa ceva de acum, ca să nu mai croim altfel costumul pentru aplicarea prezentei legi. Susțin varianta comisiei.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare la nr.crt.17 textul propus de comisie, al Senatului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.18 un text nou comun. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.19 se susține eliminarea tuturor alineatelor. Intervenții? Nu sunt.

Deci, nr.crt.19 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.20 textul Senatului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.21, textul Senatului, domnul deputat Lăpușan.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Eu aici am votat împotrivă, pentru că acest articol de lege este de fapt un surogat, adică este o mană, ceva ce se pare că există, nu se vede, nu se simte și nu are efect. Eu cred că nu se poate ca printr-o lege să dăm... deși, nu este primul exemplu, noi mai avem exemple de acest fel. Nu cred că printr-o lege putem să dăm noi ordin legiuitorului care va fi mâine sau răspoimâine ș.a.m.d., să facă o lege specială. De fapt, termenul de lege specială nici nu este definit în Constituție și în legislația noastră. Așa, între noi, discutăm ca fiind lege specială, legea care delimitează un anumit sector de activitate, o activitate ș.a.m.d.

Deci, eu cred că acest articol trebuiește eliminat pentru că el nu își are rostul. Acest articol vine doar să calmeze o anumită categorie de cetățeni. Stați liniștiți acolo, că este posibil cândva, în era noastră sau nu știu la câte mii de ani după era noastră, să vină o lege specială, pentru că noi am dat..., iată, avem voință politică, noi am dat un ordin să se facă legea aceea specială, or, dacă această lege nu apare, nu are nici un fel de rost; nu are decât puterea actuală sau opoziția să vină cu un proiect de lege, cu un articol de lege și să susțină ca atunci când există, că acolo unde există teren, acest teren să se acorde familiilor tinere, specialiștilor ș.a.m.d. și atunci, printr-un text de lege, rezolvăm problema. Momentul la care se rezolvă rămâne să fie stabilit de comisiile locale sau județene.

Părerea mea este că acest articol de lege nu își are rostul, nici măcar o voință politică bine definită nu conturează și de aceea, vă propun să îl eliminăm, pentru ca legea să cuprindă numai articole care își au aplicabilitatea și au un rost în economia legii.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenții? Nu sunt.

Aici, propunându-se eliminarea unor texte existente atât la Cameră cât și la Senat, eliminarea se supune la vot prima. Aveți cuvântul, domnule deputat Lupu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Spre deosebire de procedura obișnuită, în cazul textelor supuse votului, textelor de mediere, de multe ori, eliminarea vine de la sine. Regula este că se supune întâi varianta Comisiei de mediere. Și dacă tot am venit la microfon, textul contestat de domnul deputat Lăpușan a fost susținut cu insistență de colegii domniei sale din PDSR, la Comisia pentru agricultură, un text care să anunțe familiile tinere, specialiștii că va mai fi o etapă, după o inventariere precisă, prin verificarea temeiniciei cererilor înregistrate și pentru ceilalți. Cred că este util și de aceea vă rog să votați varianta Senatului susținută de Comisia de mediere.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lăpușan.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La Comisia de mediere, PDSR-ul a avut un deputat și doi senatori, voturi împotrivă 4, cel puțin așa scrie aici. Din care zonă a puterii or fi venit și al 4-lea vot sau al 5-lea, care nu scrie aici, că iar nu avem niște voturi până la 14.

Problema este alta. Vrem chiar să lăsăm veteranii de război, care mai au luni sau săptămâni de trăit, să aștepte o altă lege, cândva ca să primească și ei o jumătate de hectar? Oare acolo am ajuns, să-i împingem pe oamenii ăștia până o să fie de ordinul unităților și să nu mai fie de ordinul zecilor, așa cum sunt acuma? Acesta este respectul nostru, ca atunci când există niște suprafețe de teren, să-i lăsăm la Sfântu așteaptă, la o lege specială și să le dăm doar speranța? Ce speranță mai au oamenii ăștia că au venit și au stat pe la ușile noastre și ale altora ca să-și obțină niște pensii ca lumea, să obțină și ei dreptul de a intra în posesia dreptului pe care ei îl aveau în calitatea lor de veterani de război.

Deci, eu vă propun să-l eliminăm și să susținem un alt text care să rezolve problema aceasta și care este în economia legii.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Lupu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Acest text de lege nu împiedică cu nimic acordarea drepturilor veteranilor de război, drepturi care n-au fost împlinite nici sub guvernarea PDSR-istă și nici sub actuala guvernare, spre rușinea tuturor, dar textul există în Legea nr.44, el trebuie să se aplice, este în curs de aplicare și mai bine să concurăm cu toții în circumscripiile electorale, să presăm asupra comisiilor județene să se împlinească legea. Dar dacă se doresc abateri mai multe de la textul Comisiei de mediere pentru a ne împotmoli într-o ședință a plenului celor două Camere, și nu-l suspectez, doamne ferește, pe domnul deputat Lăpușan pentru aceasta, atunci putem merge cu gândul mai departe, că undeva se dorește ca această lege să nu fie aplicată niciodată prin complicarea procedurilor.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Leon Pop.

 
   

Domnul Pop Leon Petru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ce privește drepturile acordate prin această lege veteranilor de război, doresc să fac o precizare. În Legea nr.44 este reglementată situația veteranilor de război. Mai mult, în ce privește situația terenurilor, urmează să aduc un amendament foarte important, pentru că potrivit actualei Legi nr.44, ei dețineau o suprafață de pământ care nu se putea transmite decât dacă, într-un anumit termen, edificau, construiau ceva pe acest teren. Prin amendamentul care urmează să se aducă și care acuma este în discuție la noi la comisie, suprafața de teren pe care o dețin în proprietate, poate fi transmisă prin moștenire, chiar dacă nu au fost făcute construcții pe aceasta.

Deci, considerăm că Legea nr.44 împlinește necesitățile și dorințele veteranilor de război și sunt pentru votarea textului de lege, făcut de Comisia de mediere, așa cum a fost pus în discuție, susținut de antevorbitorii mei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Înțeleg că alte intervenții nu sunt. Procedură, domnul deputat Ioniță.

 
   

Domnul Mihail Gabriel Ioniță:

Domnule președinte,

După știința mea, regulamentul medierilor spune că se supune la vot textul propus de Comisia de mediere. Nu înțeleg acum de ce se fac propuneri de eliminare, pentru că domnul Lăpușan a fost prezent acolo, probabil că a propus eliminarea. Altă treabă. Nu trebuie să supuneți eliminarea la vot, nu are prioritate eliminarea, trebuiesc supuse pe rând, întâi textul propus de Comisia de mediere și, după aceea, celălalt text și dacă nici unul nu are număr suficient de voturi, se consideră eliminat, pentru că atunci s-ar putea, într-adevăr, ca Senatul să meargă pe o astfel de rațiune și noi să adoptăm ceva diferit față de Senat și ajungem la ce spunea domnul Lupu, la o mediere în plenul celor două Camere.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este constituțională procedura, deci, nu trebuie să o eliminăm din start. Evident, este de dorit ca legea aceasta să intre cât mai repede în aplicare.

Deci, la nr.crt.21, textul Senatului.

Voturi pentru? Vă rog să numărăm! Vă rog să vă ocupați locurile în sală, să nu părăsiți sala de ședințe și vă rog să numărăm! 141 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog țineți mâinile sus, ca să putem număra. Vă rog! 35.

Abțineri? Vă rog țineți mâinile sus, ca să putem număra corect. 17 abțineri.

Adoptat nr.crt.21.

Nr.crt.22, domnul deputat Lăpușan. La care din alineate?

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte, eu o să mă refer la toate cele trei.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Și am să fac apel la domnul președinte Cristea care probabil că acum se găsește în calitatea de supervizor al Comisiei de mediere față de cele ce am să spun.

Iată de ce nu s-a aprobat eliminarea articolului 20, pentru că prin art.21, introdus de Senat, s-a introdus de fapt o idee pe care grupările de stânga au propus-o în comisia de specialitate a Camerei, au susținut-o în momentul în care legea s-a dezbătut în Camera Deputaților și care propunere a căzut la vot. Senatul iată că a revenit cu această propunere.

Ce vrem noi de fapt prin acest art.21, nou introdus de Senat? De fapt, vrem să rezolvăm problema dinainte, pe care dumneavoastră nu vroiați să o rezolvați. De ce ținem noi atât de mult ca să rezolvăm problema aceasta? Pentru a vă ajuta pe dumneavoastră să vă țineți de cuvânt față de unele promisiuni ale electoratului și am să vă citez din "Contractul cu România" pct.2, lit.a): "În 200 de zile va supune Parlamentului un set de legi potrivit cărora fostele moșii, devenite IAS-uri sau gospodării de partid, rămase în proprietatea statului vor fi împărțite cu prioritate..." Ia să vedem unde era odată prioritatea dumneavoastră. "...familiilor cu mulți copii, țăranilor lipsiți de pământ – iată cum au votat aceștia – tinerilor dispuși să devină fermieri, specialiștilor în domeniu, stabiliți la sat și altor persoane îndreptățite. Vor fi exceptate de la împărțire terenurile pe care s-au constituit institute de cercetări și ferme de semințe". Foarte frumoasă afirmație făcută odată!

Iată ce spune la pct.3 "Contractul cu România": "Tinerii specialiști din agricultură, precum și învățătorii..." profesorii nu, pentru că știți dumneavoastră că au apărut și profesori de atunci, din 1930 la țară, "...medicii, preoții care se stabilesc la sat, vor primi un lot pentru casă, facilități pentru construcție și un hectar de teren agricol". Profund revoluționar!

Iată ce spune art.21 introdus de Senat, pe care, iată, din păcate, aici se spune că numai 3 voturi au fost pentru a-l susține, pentru că se dorea respingerea și domnul deputat Lupu, cu respect, a fost unul dintre cei care s-au bătut foarte mult ca acest articol să fie eliminat. Vă citesc articolul respectiv: "În localitățile în care există terenuri agricole excedentare în raport cu prevederile prezentei legi - deci, numai acolo unde există, dacă nu există, nu le dăm - se vor atribui până la limita de 2 hectare teren de familie în proprietate...". De ce 2 hectare? Aduceți-vă aminte că în Legea din '39, două hectare era considerată suprafața minimă, suprafața indivizibilă, ca să nu facem încă mii și mii și mii de parceluțe în plus față de atunci. Deci, "...două hectare de familie în proprietate, familiilor fără pământ, familiilor nou întemeiate, specialiștilor din agricultură..." Iată cum se revăd toți în Contractul cu România! "...cadrelor medicale, personalului didactic - aici sunt prinși și profesorii, nu numai învățătorii - slujitorilor cultelor religioase, legal recunoscute și veteranilor de război".

Deci, iată, dacă vreți să-i ajutăm pe oamenii ăștia, haideți să votăm alineatul 1 din art.21 nou introdus de Senat.

Alin.2 – "Persoanele prevăzute la alin.1 beneficiază de aceste drepturi dacă domiciliază, locuiesc, profesează în localitatea respectivă ș.a.m.d.". Terenurile respective nu pot fi înstrăinate pe o perioadă de 10 ani. Este un lucru care este normal, este prevăzut de altfel și în legea de bază, Legea nr.18 a fondului funciar.

De aceea, stimați colegi din stânga spectrului politic, să votăm pentru că este opțiunea noastră.

Stimați colegi din dreapta spectrului politic, votați pentru că v-ați angajat în fața electoratului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Lupu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor, votați, votăm, votăm ce trebuie. Mă simt dator să-i răspund domnului deputat Lăpușan. Mai întâi, contractul acela pe care l-am gândit și noi frumos și l-am prezentat publicului a rămas ca o ofertă de contract, pentru că nu a răspuns electoratul să ne dea majoritate ca să guvernăm.

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

O mare minciună...!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Apoi, cu răbdare, cu răbdare...

Iată, stimați colegi, ce scria în Legea nr.18/1991, nemodificată. Atunci, PDSR-ul dădea 10 hectare, nu 2 și textul nu este abrogat: "În localitățile cu excedent de suprafață agricolă, cu deficit de forță de muncă în agricultură, din terenurile prevăzute la art.18 se poate atribui în proprietate teren până la 10 hectare în echivalent arabil tuturor familiilor care solicită în scris și se obligă să lucreze această suprafață". Terenul este păstrat și în legea modificată.

Alt text: "Se pot atribui la cerere în folosință... dar ca să fac precizarea, art.19, alin.3, Legea nr.18/1991 – "Se pot atribui la cerere, în folosință agricolă, până la 5.000 metri pătrați în echivalent arabil de familie, personalului de specialitate din serviciile publice comunale în perioada cât lucrează în localitate dacă nu are teren în proprietate în această localitate, etc". Pentru personalul didactic avem text în Legea privind statutul cadrelor didactice. Pentru veteranii de război avem text. N-am fost în stare să le dăm nici într-o guvernare, nici în cealaltă, dar aici văd reaua-credință. A mai băga un asemenea text înseamnă a sufoca primăriile cu cereri, câtă vreme nu știm exact ce pământ ar mai fi de retrocedat, la fel comisiile județene, la fel instanțele de judecată.

Ca atare, este firesc să mai parcurgem o etapă de aplicare a legii, cea care v-o propune actualul text și apoi, dacă rămâne, avem text pentru categoriile de persoane nominalizate în acest articol, susținut cu atâta ardoare de domnul deputat Lăpușan, cât și pentru ceilalți.

De aceea, cu respect vă rog, dreapta și stânga, mergeți pe Comisia de mediere, că aceasta este calea și adevărul.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cristea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Vreau să spun un singur lucru stimatului nostru coleg. Această lege este o lege de retrocedare. Dacă vrem să mergem cu aceeași confuzie că a retroceda este una și a împroprietări este același lucru este foarte grav. Și ce s-a spus puțin mai devreme de la acest microfon, nu face decât să ne demonstreze acest lucru. Acele excedente anticipate din diverse localități au inversat lucrurile. În loc să se retrocedeze ceea ce stabilea Legea nr.18 în mod normal, până la 10 hectare, și abia după aceea să se împroprietărească în funcție de criterii ș.a.m.d., s-a procedat exact invers. S-au făcut împroprietăriri de 10 hectare și așa ne-am trezit că un fost proprietar nu a putut să-și ia înapoi 5 hectare, iar cel care nu a avut, a luat 10 hectare sau chiar mai mult prin diverse subterfugii.

Mie mi se pare propunerea de aici pur și simplu demagogică, pentru că dacă există un text de reglementare în această lege, care este preluat din Legea nr.169 – știți foarte bine – ca atunci când se va delimita, într-adevăr, foarte clar și se va putea spune cu certitudine maximă și corect: "statul are această suprafață", după aceea, cei îndreptățiți să vină și să reglementeze ce vor face cu această suprafață, cum va fi lucrată, va fi dată în proprietate integral, în concesiune ș.a.m.d.

Cred că nici nu putem să punem în discuție, în primul rând, sub aspectul logicii legii, acceptarea unui asemenea punct de vedere cu acest articol introdus de Senat. (Vociferări.)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lăpușan. Vă rog păstrați liniștea în sală!

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Deci, fără a considera drept la replică, vreau să vă spun că drepturile acelea de care amintea domnul Lupu, tocmai au fost retezate prin acest art.20. Este adevărat, se putea merge mai departe să se găsească soluții și pentru unii și pentru alții, în funcție de situația din fiecare centru de aplicare a Legii nr.18, prin centru, înțelegând fiecare comisie comunală sau aria de activitate a fiecărei comisii comunale. Or, prin art.20, toate aceste drepturi au fost retezate. Cum putem să ne gândim noi că până în momentul acesta, când iată, vine o lege nouă, o așteaptă lumea cu atâta dragoste și dor, unii au primit teren fiind veterani, pentru că a existat o soluție, și celorlalți li se retează acest drept prin art.20.

Apreciez momentul adevărului. Iată, după 3 ani nu știți exact care este situația. De când v-am spus că nu știți? De când v-am explicat că veți bulversa toată viața satului prin această lege și prin alte legi? Iată, în 5 județe nu se pot aplica solicitările respective la fondul forestier. Solicitările sunt mai mari în foarte multe ocoale silvice față de suprafața care există în momentul acesta.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Să revenim la subiect, domnule deputat. Suntem la nr.crt.22 din raportul de mediere.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Corect. În 31 de județe nu există suprafețe care să satisfacă lucrurile acestea. Oare nu este bine ca în diferența de județe, în localitățile în care avem la dispoziția comisiei comunale... gândiți-vă că aveți și dumneavoastră jumătate din primari vă aparțin sau aparțin partidelor dumneavoastră, acolo unde avem acestă posibilitate, să le oferim acestor comisii posibilitatea să dea și profesorilor, să-i fixăm la țară și veteranilor și tinerilor care vor să întemeieze familii. De aceea, eu insist și apelez și la domnul Lupu să fie de acord ca acolo unde există să oferim posibilitatea comisiilor să dea și acestora câte o jumătate de hectar, un hectar sau la limita a 2 hectare, așa cum spune legea aceasta.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu (din loja inițiatorului):

Posibilitate există.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Rădulescu, domnul deputat Rădulescu, ați cerut cuvântul? Nu. Domnul deputat Cristea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Vroiam să fac o singură precizare și să rog pe domnul Lăpușan să ne lămurească. Deci, dacă nu există în 31 de județe, că așa ne spune domnia sa, nici măcar pentru a se acoperi mulțumitor solicitările de retrocedare, ce să dăm în plus?

Deci, nu există, dar trebuie să dăm în plus 2 hectare nu știu câtor solicitanți pe care dacă-i însumăm, o să constatați că depășesc cu mult numărul celor îndreptățiți să primească suprafețe spre retrocedare de la 10 hectare în sus, așa cum spune legea actuală.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. La vot, se supune spre aprobare, la nr.crt.22. Supun spre aprobare propunerea comisiei, deci, varianta Camerei.

Voturi pentru? Vă rog frumos numărați voturile!

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Contractul cu națiunea... vagoanele de minciuni...!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

137 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Și vă rog ridicați mâinile, să putem număra. 64.

Abțineri? 2 abțineri.

Adoptat cu 137 de voturi pentru, 64 împotrivă, 2 abțineri.

Nr.crt.23, textul Senatului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.24, domnul deputat Lupu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este singurul punct din raport la care mă încumet să se susțină varianta Camerei Deputaților, și nu varianta Senatului, însușită de comisia de mediere.

La Senat s-a adăugat un text potrivit căruia trec în domeniul public al statului terenurile din fermele agricole înființate în baza Legii nr.187 din ’45. Or, au fost suprafețe de 2-3-6 hectare care au fost cuprinse în aceste terenuri și, acum, să blocăm retrocedarea lor, este o gravă discriminare.

Vă mulțumesc pentru înțelegere și sper că veți susține varianta Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lăpușan.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Mă bucur că domnul Lupu este sensibil la o solicitare a Forumului Democrat al Germanilor din România și poate că vedem și al cui era votul acela împotrivă.

Sigur că, iată, prin prevederile adoptate de comisia de mediere se pot interpreta ca restrângeri de drepturi pentru această categorie. Și vreau să vă spun că și grupul nostru va susține varianta prin care se dă satisfacție nu numai germanilor, nu numai Forumului Democrat al Germanilor din România, ci și altor categorii care pot fi incluse în varianta pe care o vom vota.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, și dumneavoastră susțineți propunerea domnului deputat Lupu.

Bun. În acest caz, vă supun spre aprobare textul Senatului, cum este regulamentar. Vă rog să votați pentru textul Camerei după aceea.

Deci, textul Senatului.

Voturi pentru? Da. Două voturi.

Sunt două voturi pentru, deci este inutil să supun restul spre aprobare.

Textul Camerei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu un vot împotrivă și două abțineri a fost adoptat.

Au fost 193 de voturi pentru varianta Camerei.

Am precizat, am supus spre aprobare varianta Camerei.

La nr.crt. 25, alin.1, textul Camerei.

Domnul deputat Lăpușan.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Atunci când am spus că această lege nu poate fi aplicată, sigur că cineva a venit și mulți au venit și mi-au spus că poate fi aplicată, dar cu mare efort, cu mare pierdere de energie, de timp, de bani și așa mai departe.

Noi o să votăm textul Camerei Deputaților, însă acest text, ori îl luăm al Camerei, ori al Senatului, tot creează niște probleme deosebite.

Noi avem, în Camera Deputaților, din câte știu eu, doi preoți ortodocși deputați, avem mulți credincioși greco-catolici și este foarte curios să știm în Ardeal care sunt bisericile care vor primi teren. Biserica greco-catolică, care are documente, sau Biserica ortodoxă care, în momentul acesta, deține bisericile și credincioșii?

Iată un punct care va crea mari probleme, deosebit de grave probleme și, dacă această lege și acest lucru l-a dorit, cred că prin articolul acesta o să și-l atingă.

Poate că domnul Lupu, sau altcineva, ne poate da niște explicații cât de cât liniștitoare, pentru că altfel, situația va scăpa de sub control acolo.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Vasile Lupu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Rog respectuos pe domnul deputat Lăpușan să se liniștească întru totul, pentru că, dacă asupra Bisericilor există diferende, dacă la Biserici este problemă, într-adevăr, pentru că în ’48 au fost trecute bisericile greco-catolice la ortodox, în ’48 au fost luate terenurile forestiere la toți. Și, deci, rămân pe ce au avut înainte de ’48, Biserica Ortodoxă - pe de o parte, greco-catolicii – pe de altă parte.

Aici este foarte clar. Nici o grijă, domnule coleg, că, cel puțin aici, suntem tari.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Nr.crt. 25, alin.1, textul Camerei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog. 47.

Cu majoritate de voturi, nici un vot împotrivă, 47 de abțineri, a fost adoptat alin.1.

Alin.3.

Se propune varianta Camerei.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.4, text comun nou.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.5, text comun nou.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 25, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 26.

Titlul Capit.III, textul Senatului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 27, la alin.1 ....

 
   

Domnul Vasile Lupu (din sală):

Peste tot, este text Senat.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

.... 2 și așa mai departe, este textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 28, textul Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 29, varianta Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 30, alin.1.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru textul Camerei? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.2, text comun nou.

Intervenții?

Domnul deputat Lăpușan.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Noi am fost relativ consecvenți în boacănele pe care le-am făcut noi până acum, însă am luat ca baz㠖 și aduceți-vă aminte disputele foarte intense care au fost pentru stabilirea momentului. De când analizăm această proprietate? De la Maria Tereza, înainte, după ea și așa mai departe? Și am stabilit că Legea funciară din ’45, nr.187, constituie baza reformei și, de atunci încoace, analizăm ce s-a întâmplat în România. Or, văd că, prin textul acesta comun și în unanimitate, se face trimitere la reforma agrară din 1921.

Credeți dumneavoastră că va mai putea vreun articol să limiteze anul de bază 1945? Sau, datorită acestui text comun, vom merge cu toată legea la 1921, sau și înainte de data aceasta?

Deci, părerea mea este că ar trebui ca să analizăm ori o variantă a Camerei, ori o variantă a Senatului, în care nu se face referire și nu se face trimitere înainte de 1945, pentru că, altfel, bulversăm tot ceea ce am stabilit până acum în această lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lupu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Textul este propus de domnul deputat Gavra și s-a bucurat de mare susținere și la comisia de mediere. Și iată pentru ce.

Până la confiscarea pădurilor de către statul totalitar comunist, formele obștești de administrare a pădurilor, care au dat rezultatele cele mai bune în administrarea fondului forestier, aveau o reglementare foarte clară, o reglementare bine elaborată.

Reprezentanții obștiilor, denumite composesorate în Ardeal, obștii de răzeși, obștii de moșneni în Țara de Jos, au scos aceste statute și le pot repune în acțiune prin înregistrarea lor la instanțe, scutind o muncă juridică destul de încărcată în elaborarea unor noi statute. Și, cu acordul Ministerului Apelor, Pădurilor și Mediului, susținut chiar și de președintele Comisiei pentru agricultură, domnul Triță Făniță, a trecut acest text, care să dea posibilitatea reprezentanților obștiilor să folosească acele statute de administrare a pădurilor, evident, în măsura în care nu contravin legilor în vigoare de regim silvic.

De aceea, vă rog să votați textul comisiei de mediere, că este cel mai potrivit.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lăpușan.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Eu, când am spus că nu se va putea aplica legea aceasta, n-am socotit nici o clipă că nu se dorește aplicarea ei. Ne duceți în anul 1921, ca bază legislativă?

Domnule Lupu, dumneavoastră știți ce s-a întâmplat în Ardeal din ’39 și până în ’45? Știți ce documente sunt acolo și prin alte părți ale țării? Păi, vreau să spun c㠒39-’45 este inclus în perioada asta ’21 și așa mai departe. Unde ne duceți dumneavoastră?

Spuneam odată că, dacă acestă lege, așa cum este, se va promulga și se va încerca aplicarea ei, că nu se va reuși aplicarea ei, cântăm degeaba "Treceți, batalioane române, Carpații!", pentru că românilor din Ardeal le-a fost mai bine înainte de a trece batalioanele, dacă această lege se aplică.

Vreau să vă propun, stimați colegi, să ne aplecăm cu toată seriozitatea asupra acestor texte și, pentru a fi măcar în ton cu ceea ce am făcut noi până acum în Cameră, vă propun să fie textul Camerei Deputaților, textul pe care dumneavoastră să-l votați și să-l aprobați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare textul propus de comisia de mediere la alin.2.

Voturi pentru? Vă rog să numărați voturile pentru.

Vă rog, țineți mâinile sus, ca să putem număra corect și pe partea stângă și pe partea dreaptă. 140.

Voturi împotrivă? Vă rog, țineți mâinile sus, ca să putem număra. 57.

Abțineri? Vă rog. 6 abțineri.

Deci, cu 140 de voturi pentru, 57 împotrivă și 6 abțineri, a fost adoptat.

Alin.3, textul Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.4, textul Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 30, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Cu 3 voturi împotrivă și 2 abțineri, mare majoritate de voturi, a fost adoptat.

Nr.crt. 31.

Intervenții?

Text comun nou.

Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Voturi împotrivă au fost? Vă rog să mi le spuneți. 19.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

La nr.crt. 32 se propune menținerea textului Camerei la primul alineat.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu mare majoritate de voturi, a fost adoptat cu o singură abținere.

Nr.crt. 33.

La alin.1, 2, 3, 4, textele de la Senat.

Dacă sunt intervenții la nr.crt. 33? Nu sunt.

În ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? Nu sunt.

Cu un vot împotrivă, cu mare majoritate de voturi, a fost adoptat.

Nr.crt. 34, textele Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

În ansamblu, nr.crt. 34.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Două abțineri.

Cu două abțineri și nici un vot împotrivă, a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Titlul Capit.IV la nr.crt. 35.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 36, alin.1 și 2, textele Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 37, varianta Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 38, text comun nou pentru alin.1.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 39, textul Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 40, referitor la art.37, Cameră, 39 – la Senat.

Se propune textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt. 41.

Este un text comun nou.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 42, varianta Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt. 43, textul Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Am rugămintea ca șefii grupurilor să-i aducă în sală pe toți colegii pentru voturi finale la ce a rămas, inclusiv votul final la acest raport de mediere.

Rog pe cei care sunt la Comisia parlamentară de integrare europeană să vină și, de asemenea, și colegii de la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în sală.

Îi dau cuvântul domnului deputat Vasile Lupu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Consultându-mă cu câțiva lideri de grupuri parlamentare, apreciem că ora potrivită pentru voturile finale astăzi ar fi ora 15,00. S-ar epuiza și aceste ședințe. Este și solicitarea Grupului parlamentar PDSR.

Deci lucrează aceste comisii care au fost scoase din cvorum, respectiv Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și grupul parlamentar de la Cameră, care poartă discuții cu reprezentanții Comunității Europene.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule vicepreședinte Lupu, țin să vă spun că în toate parlamentele din lume, când există voturi finale, vin la vot cei care sunt la comisii sau în alte părți. Și, ca atare, este o fereastră de 10 minute, în care eu le las timp să vină în sală, pentru că așa este normal, să vină la voturile finale.

În parlamentele democratice cu mai veche experiență și tradiție decât la noi, ei sunt obișnuiți cu asemenea lucruri și cred că și cei care au venit la întâlnirea cu Comisia pentru integrare vor înțelege că este nevoie să se facă o pauză pentru această chestiune.

Îi dau cuvântul domnului deputat Miron Mitrea și pe urmă domnului deputat Leon Pop.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

În vederea stabilirii modului în care Grupul parlamentar PDSR va vota acest raport de mediere, solicităm o pauză de 30 de minute.

Vă mulțumesc.

Am cerut o pauză de 30 minute pentru a stabili modul de consultare pentru Grupul parlamentar PDSR, pentru a stabili modul în care vom vota acest raport de mediere.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Leon Pop, după care, evident, voi aplica regulamentul.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Leon Petru Pop:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În numele Grupului parlamentar PUNR, doresc să vă aduc la cunoștință următoarele.

Având în vedere că prin această lege se instituie reconstituirea dreptului de proprietate atât pentru terenuri, cât și pentru construcții, fie că sunt constucții aferente practicării și producției agricole, fie că sunt construcții cu altă destinație, Grupul parlamentar PUNR își exprimă punctul de vedere că era mai bine, că era oportun ca reconstituirea dreptului de proprietate să se facă numai cu privire la terenurile agricole și forestiere și la construcțiile și supraedificatele aferente practicării agriculturii și exploatării forestiere pe aceste terenuri, dar nu și pentru construcțiile care au altă destinație.

De asemenea, Grupul parlamentar PUNR consideră că, celor condamnați pentru trădare și cărora le-a fost confiscată averea în perioada august ’40 până la 23 august 1944, deci aceste persoane condamnate pentru aceste fapte prin sentințe definitive, să nu beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate.

Pentru aceste considerente, Grupul parlamentar PUNR se va abține de la vot.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu o să aplic regulamentul. S-a cerut de către Grupul parlamentar PDSR o pauză de consultări. Sunt obligat s-o dau.

Îi dau cuvântul domnului deputat Vasile Lupu, după care o să vorbim de pauza aceea.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Îmi pare rău că domnul deputat Leon este într-o mare eroare. Cei condamnați pentru trădare, cărora li s-a confiscat averea, evident, nu intră sub incidența acestei legi și nu li se pot retroceda terenurile. Dar este regretabil că PUNR-ul a propus amendamente. O pătrime sau o cincime din lege sunt amendamentele PUNR-lui acceptate de noi și acum să avem surpriza că nu votează această lege.

Invit Grupul parlamentar PUNR, cu respect, să mai reflecteze asupra comunicatului dat de liderul de grup parlamentar și să revină cu gânduri mai bune după pauză.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

La cererea Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România, acordăm o pauză de un sfert de oră. Eu sper ca acest sfert de oră să nu fie depășit, în așa fel ca să putem trece la voturile finale în jurul orei 12 și 20, 12 și jumătate.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Grupul parlamentar PDSR, vă rog, la sala de la P.1.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rugămintea mea este ca liderii de grupuri să dispună măsurile necesare ca să avem cvorumul de vot aici, la ora respectivă.

După pauză

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Constatăm, onorați colegi, că nu am reușit să adunăm 172 de colegi în sală, în momentul de față.

Îmi pare foarte rău. Am făcut numărătoarea de două ori și, ca atare, mă văd în situația de a amâna voturile, însă trecem la următorul punct pe ordinea de zi până la pauză și amân voturile pentru ora 15,00, cu rugămintea ca liderii de grupuri să dispună măsurile necesare și o să vedem. Facem un apel nominal, facem ce trebuie, ca voturile, totuși, să aibă loc. Nu se poate!

 
Dezbaterea propunerii legislative privind pensionarea cu reducerea de vârstă și diminuarea proporțională a cuantumului pensiei a unor persoane (procedură de urgență; amânarea votului final).  

Deci, trecem la propunerea legislativă privind pensionarea cu reducere de vârstă și diminuarea proporțională a cuantumului pensiei unor persoane.

Este în procedură de urgență.

Comisia pentru muncă!

Inițiatorii, vă rog să poftească unde trebuie.

Voci din sală:

Nu suntem în cvorum!

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Suntem în cvorum de lucru; nu suntem în cvorum de vot.

Îi dau cuvântul domnului deputat Leon Pop, pentru a propune timpii pentru dezbaterea întregii propuneri legislative și respectiv durata intervențiilor.

 
   

Domnul Leon Petru Pop:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fiind vorba de o propunere legislativă în procedură de urgență, propun în total 20 de minute, din care 10 pentru dezbateri, pentru discuții, 10 pentru intervenții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, 20 de minute.

Și durata intervențiilor, cât să fie?

Două minute pe intervenții.

Deci, cei doi timpi.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Din partea comisiei sau a inițiatorului, dacă dorește cineva să ia cuvântul.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii, nr.crt.1 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1 al legii la nr.crt.2 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2, textul inițiatorului. Intervenții? Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.3 are o greșeală însă de gramatică, cred că trebuie spus "la împlinirea vârstei de pensionare", nu "vârstelor". Au fost amendamente respinse aici? Nu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Însă trebuie făcută corectura asta, pentru că e o chestiune de limbă română.

Art.4 nr.crt.3 s-a propus eliminarea textului. La art.4 nr.crt.3 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.5 la alin.1, mie mi se pare că aici trebuie spus activitate "salarizată" și nu "salariată". Cred că iarăși e o greșeală de redactare. Deci la art.5 n-au fost amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.6 nr.crt.4 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.7 nr.crt.5 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.8, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Poftim? Domnul deputat Buzatu. Aici la art.8 e o chestiune tehnică legislativă, cred că trebuie completat cu ...

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu am luat cuvântul nu pentru observația pe care a făcut-o domnul Gaspar, ci pentru că voiam să vă propun eliminarea acestui articol. Rațiunea acestui articol a fost existența unei legi a pensiilor, de regim general al pensiilor, în dezbaterea Senatului, o lege care a trecut de Camera Deputaților și care urmează să fie dezbătută în Senat imediat înaintea proiectelor care sunt acum în dezbaterea Senatului.

Ceea ce trebuie să remarcăm însă este că proiectul acesta de lege se referă la o situație care nu este acoperită practic de Legea pensiilor aflată în vigoare. Noi acolo am prevăzut câteva situații de pensionare anticipată, însă nici una din situațiile care sunt acoperite de acest proiect de lege nu este acoperită de Legea pensiilor care este în dezbaterea Senatului și din acest motiv eu v-aș ruga să eliminăm textul final, rămânând ca dacă pe parcursul dezbaterii în Senat aceste situații vor fi acoperite printr-un amendament adus Legii pensiilor, legii care se referă la regimul general al pensiilor, rămânând ca prin legea respectivă să fie abrogat practic textul acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Numai că aici în raport scrie altceva. Încă o dată, e vorba de amendamente respinse sau acceptate. Acesta este un amendament nou. Doamna deputat Ivănescu.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Cred că colegul nostru Buzatu s-a referit la art.7 care deja a fost votat. Art.8 are rostul lui pentru că se referă la același domeniu de reglementare. Este corect, deci își retrage propunerea.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Art.8.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

E o lege organică, se adaugă celorlalte, la vot la ora 15.

Onorați colegi,

Luăm pauză. Rugămintea mea este ca liderii de grupuri să asigure majoritatea necesară pentru voturi finale la orele 15. Ne revedem la orele 14 însă, pentru reluarea activității.

    • După pauz㠖
 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am întârziat pentru că am avut o delegație siriană, pe care am primit-o din partea conducerii Camerei, și-mi cer scuze, cum s-a terminat întâlnirea am venit.

Rog secretarii de ședință să vină în sală și liderii de grupuri să asigure cvorumul de lucru.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind aprobarea O.G. nr.73/1998 pentru modificarea și completarea O.G.nr.44/1997 privind transporturile rutiere și a proiectului de Lege pentru aprobarea O.G.nr.44/1997 privind transporturile rutiere.  

Putem să trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, am fost informat că și al doilea secretar de ședință a plecat spre sala de ședință și continuăm cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 73/1998 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere. Fac precizarea că mai există în ordinea de zi la poz.23 o inițiativă legislativă, numai să ajung la ea, e vorba de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, ale cărei prevederi au fost preluate în prezenta ordonanță (nr.73) și la votul final vor fi ...

E o chestiune care, procedural, cred că trebuie inversată. Este o mică neclaritate, pentru că există două ordonanțe ale Guvernului privind o singură lege și una dintre ele a fost emisă în 1997, iar cealaltă în 1998 și trebuie să găsim soluția ca să vedem cum le adoptăm, pentru că cei de la comisie au hotărât să le comaseze într-o singură ordonanță și a apărut o încurcătură de tehnică legislativă.

Onorați colegi,

Soluția pe care am găsit-o împreună cu colegii de la comisie este următoarea. Există două acte normative, e Ordonanța Guvernului nr.44/1997 privind transporturile rutiere și este Ordonanța Guvernului nr. 73/1998 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 44/1997. Comisia dorește să comaseze textele din cele două ordonanțe într-una singură și pentru că propunerea era să comaseze prima ordonanță, cea din 1997 în cea pe care o modifica, au apărut niște încurcături logice, în fine, și de tehnică legislativă pe care eu sper că le vom putea rezolva la comisie mâine și de asta eu vă propun să începem, să lăsăm legea de aprobare, să ne propună exact textele comisia, de asemenea titlul ordonanței și preambulul art.1, și să începem la preambulul Capitolului I, art.I, să începem cu cap.I – Dispoziții generale – urmând ca toate referirile la preambul să ni le propună comisia și să votăm după aceea. Pentru că și conținutul, așa cum este, comisia dorește să-l păstreze și inițiatorul dorește ca el să fie unitar într-o singură ordonanță.

Înainte de a trece la dezbaterea aceasta, secretarii de ședință m-au informat că nu avem cvorumul pentru a supune spre aprobare voturile finale. Suntem numai în cvorum de lucru și, pentru a depăși acest moment, eu vă rog foarte mult, da? (Vociferări în sală.) Eu amân voturile finale pentru ziua de marți, la ora 11,30.

Vă dau cuvântul.

   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

În câteva minute revin în sală și colegii care acum sunt la Comisia de Integrare Europeană, mai sunt câțiva colegi la comisiile pentru apărare. Eu v-aș ruga, v-aș propune respectuos, să faceți un apel nominal să vedem cine lipsește când s-au anunțat 7 voturi finale pentru această oră, ca să putem identifica colegii ce nu-și fac datoria și nu știu de nici o disciplină. (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Să ne întoarcem la ordonanțele privind transporturile rutiere, la nr.crt. 3 din raport. Voturile le amânăm pentru marți. Am spus o dată cum au fost. Suntem în cvorum de lucru, grupurile știu cine lipsește, dacă va scădea cvorumul sub cvorumul de lucru vom vedea ce facem. Atunci facem apel nominal. Și n-au decât să verifice liderii de grupuri prezența și să știe exact cine a lipsit în momentul acesta aici, în loc să fie, așa cum am stabilit, prezent.

Poz.1 și 2 din raportul comisiei privind ordonanțele privind transporturile rutiere le-am retrimis la comisie.

La nr.crt.3 din raport, titlul Capitolului I. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.4. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.5. Fac precizarea că merg pe raportul comisiei în momentul de față, deci vă rog să urmăriți textul pe raportul comisiei.

Nr.crt.5 din raport. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.6 intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.7. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.8.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.9. Intervenții?

Inițiatorul, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

Domnule președinte,

Stimați deputați,

O singură observație am, e vorba de separarea celor idei. Va suna astfel articolul: "Prin operator de transport rutier român se înțelege orice operator, astfel cum a fost definit la alin.2 cu sediul, domiciliul sau reședința în România. Cetățenii străini, folosiți în activitățile persoanei juridice respective, să aibă și drept la muncă în România."

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci observația dumneavoastră este la textul aflat în coloana a 2-a care se referă la textul comisiei și propuneți să fie punct după "România" și să înceapă: "Cetățenii străini...." cu majusculă, da? Comisia? De acord? Deci nr.crt.9 cu acest amendament.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.10.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.11.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.12.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.3, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.13, alin.1 art.4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.14, preambul alin.2, nr.crt.15, 16 până la 23 inclusiv, e vorba de alin.2 al acestui articol 4, în ansamblul său.

Dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, s-au votat pozițiile de la 14 la 23, inclusiv.

La poziția 24, preambulul alin.3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.25, lit.a). Intervenții. Vă rog. Din partea inițiatorului.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

Domnule președinte,

Articolul formulat de comisie se completează cu următoarea expresie: "exercită autoritatea de registru și inspecție de stat în transporturile rutiere", în loc de "inspecție", "inspecție de stat".

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Comisia. De acord?

Deci, vă supun spre aprobare lit.a), cu acest amendament.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a aprobat nr.crt.25, cu acest amendament.

La nr.crt.26 nu sunt amendamente.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.27, 28, 29 și 30 lit.c), d), e) și f) amendamente nu sunt. Vi le supun spre aprobare în bloc.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.31, lit.g). Aveți cuvântul. Inițiatorul. Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

La nr.crt.31 textul va suna astfel: "clasifică vehiculele rutiere destinate transportului intern și internațional de mărfuri".

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Comisia? De acord. Domnul deputat Mihăilescu.

Vă rog frumos să faceți liniște, ca să se audă corect și de către inițiator și comisie amendamentul pe care dorește să-l facă domnul deputat Mihăilescu.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petru-Șerban Mihăilescu:

Părerea mea este că formularea inițiatorului, inițială, este mai bună pentru că, de regulă, ministerul nu poate clasifica vehiculele rutiere. Acest lucru trebuie să îl facă un organ de specialitate sau, mă rog, sunt și niște cutume internaționale. A clasifica ministerul vehiculele, mi se pare mult prea mult. Vă propun și propun și comisiei și inițiatorului să lăsăm formularea inițială.

Vă mulțumesc. (Discuții între membrii comisiei și inițiator.)

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți.

Să rămână așa cum a propus inițiatorul pentru că altfel intrăm în alte discuții. Renunț la intervenția pe care am avut-o.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Deci renunță la amendament. La nr.crt.31, lit.g) după "transportului" se introduc cuvintele "intern și" și continuă "internațional de mărfuri". Și punct după aceea. Deci, nr.crt.31, în această formulare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Literele h), i) și j) la nr.crt.32, 33 și 34.

Dacă sunt intervenții. Nu sunt. Textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.35 lit.k). Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.36 lit.l). Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pozițiile 37 până la 42, inclusiv, literele m), n), o), p), r) și s). Textul inițiatorului. Dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Au fost adoptate.

La nr.crt.43 lit.t). Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În momentul de față vă supun spre aprobare alin.3, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ne întoarcem, pentru a supune întreg art.4, așa cum a fost adoptat.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.5 la nr.crt.44 are un singur alineat.

Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.45. Intervenții. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.46.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.I., în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.47, titlul Cap.II.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.48, art.8. Textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.49, art.9. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Onorați colegi,

În loja oficială se află delegația condusă de domnul Lubomir Zaoralek, președintele Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaților a Republicii Cehe, care face o vizită în Parlamentul României. (Deputații din sală se ridică în picioare și aplaudă prezența delegației cehe.)

Vă mulțumesc.

La nr.crt.50. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.51, preambulul art.11.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.52, lit.a).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.53, lit.b).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.54, lit.c). Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.55, dau cuvântul inițiatorului.

Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

Domnule președinte,

La textul formulat de comisie am făcut următoarea completare: "Persoanele transportate sunt angajații operatorului de transport sau membrii de familie ai acestora, scopul transportului fiind în interesul activităților proprii, familiar, social, cultural, sportiv sau de binefacere".

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Comisia. De acord? Da.

Nr.crt.55 cu amendamentele acceptate.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.11, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.56 nu avem ce vota pentru că ne-a venit de la Senat fără acest articol.

La nr.crt.57.

Aveți cuvântul. Inițiatorul.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

Domnule președinte,

Aici dorim să rămână formularea inițiatorului, și anume: "Art.13. Transportul rutier intern și/sau internațional se execută de către operatorii de transport rutier, români sau străini, care dețin și utilizează autovehicule înmatriculate în România, conduse de persoane cu cetățenie română sau de către cetățeni străini cu drept de muncă în România ".

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Comisia. De acord. Deci, s-a revenit la textul inițial.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.58. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.59. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.II, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Tiitlul Cap.III. la nr.crt.60.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.61, art.16.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.62, alin.1 al art.17.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.63, alin.2 al art.17.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.17, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.18 la nr.crt.64. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.65, art.19.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.66, art.20.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.67, art.21.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.68, primul alineat al art.22.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2 al acestui art., la nr.crt.69.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.3 la nr.crt.70.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.22, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.71, art.23.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.72, art.24.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.III, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.IV, la nr.crt.73. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.74, art.25 alin.1.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2 al art.25, la nr.crt.75.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.3, la nr.crt.76. Eliminare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.25, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.1 al art.26, la nr.crt.77.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2, la nr.crt.78.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.3 la nr.crt.79.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.26, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.1 al art.27, la nr.crt.80.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2, la nr.crt.81.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.27, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.28, la nr.crt.82.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.83, art.29.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.30, la nr.crt.84.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.1 al art.31, la nr.crt.85.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2, la nr.crt.86.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.3, la nr.crt.87.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.4, la nr.crt.88.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.31, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.IV., în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.V, la nr.crt.89.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.30, la nr.crt.90.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.1 al art.33, la nr.crt.91.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.92 și 93, alin.2 și 3. Textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.33, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.94. Aveți cuvântul din partea inițiatorului.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

Domnule președinte,

La nr.crt.94 dorim să se revină la formularea inițiatorului cu o completare: "Licența de transport se acordă operatorilor de transport rutier public care îndeplinesc condițiile de onorabilitate, competență profesională, capacitate financiară și bază tehnică-materială necesară".

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Comisia? De acord.

Alin.1 al art.34 la nr.crt.94, forma acceptată de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.95, alin.2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.96, alin.3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.97, alin.4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.98, alin.5.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.34, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.1 art.35, la nr.crt.99.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2, la nr.crt.100.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.35, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.101, art.36. Inițiatorul.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

O completare, datorită modificărilor care au intervenit.

Art.36 va suna astfel: "Licențele sau autorizațiile de transport, după caz, pot fi suspendate sau anulate în caz de abateri grave sau repetate de la reglementările specifice privind transportul rutier și protecția mediului, inclusiv de la prevederile caietului de sarcini, sau când una dintre condițiile impuse pentru obținerea licenței sau autorizației de transport, după caz, nu mai este îndeplinită."

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Comisia este de acord cu introducerea "autorizațiilor". Deci, cu acest text, vă supun spre aprobare art.36, în formularea care a fost citită.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.1 art.37, la nr.crt.102.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, art.37 are un singur alineat. De ce l-ați mai numerotat? Acestea care vin aici sunt alineate noi? Da. După alin.1, practic, sunt niște alineate noi, introduse de comisie.

La nr.crt.103 alin.11 al art.37. Dacă sunt intervenții. Da. Inițiatorul. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

La art.37 alin.l1 formularea comisiei va fi completată astfel: "Transporturile publice județene sau interjudețene între două județe limitrofe, prin servicii regulate de persoane, se execută numai cu licență de traseu, eliberată de autoritatea competentă, pe baza programelor de transport solicitate și aprobate de către consiliile locale ori județene, sau Consiliul General al municipiului București, după caz."

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Comisia este de acord cu acest text.

Vă supun spre aprobare textul care s-a citit de la microfon pentru alin.11 al art.37.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.12, la nr.crt.104. Intervenții sunt aici? Inițiatorul.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

Alineatul va suna în felul următor: "În cazul celorlalte transporturi publice interjudețene sau internaționale, prin servicii regulate de persoane, licența de traseu se eliberează de către autoritatea competentă, pe baza programelor de transport întocmite și aprobate de către autoritatea competentă."

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Inițiatorul. Vă rog să citiți textul corect.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

"În cazul celorlalte transporturi publice interjudețene sau internaționale, efectuate prin servicii regulate de persoane, licența de traseu se eliberează de către autoritatea competentă, pe baza programelor de transport întocmite și aprobate de către autoritatea competentă."

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Comisia. De acord? Da.

Vă supun spre aprobare alin.12 al art.37, în forma citită de la microfon.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.105, alineat nou, l3. Vă rog. De la microfon. Inițiatorul.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

Inițiatorul nu este de acord cu acest alineat nou și renunțăm la el.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Comisia este de acord să renunțe la acest alineat nou, da? Da. Eu, totuși, trebuie să vă supun spre aprobare eliminarea lui, la nr.crt.105, alin.13.

Voturi pentru eliminare? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.106, alin.2. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.107 alin.3. Textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.37, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.38, la nr.crt.108.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.V, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.VI, la nr.crt.109.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.39, la nr.crt.110.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.VI, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.VII, la nr.crt.111.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.112, preambulul art.40.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.113, lit.a).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.114, lit.b).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.115, lit.c)

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.116, lit.d).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.117, lit.e).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.118, lit.f)

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.119, lit.g).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.120, lit.h)

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.121, lit.i)

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.122, 123, 124, lit.j), k) și l), textul inițiatorului. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.125, litera m).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.126 și 127 literele n) și o), textul inițiatorului. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.128 litera p).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Ce s-a întâmplat?

La nr.crt.128. Care este propunerea? Vă rog frumos să reacționați mai rapid când ajung, ca să nu ajungem în procesul de votare. Vă rog. Inițiatorul.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

Facem următoarea completare la formularea comisiei: "Călătoria pasagerilor fără legitimații de călătorie valabile în transportul public de persoane, prin curse regulate în traficul local, județean, interjudețean și internațional".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? De acord?

Deci, cu completarea aceasta, "fără legitimații de călătorie valabile".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a adoptat litera p).

Litera c), la 129.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Doriți să interveniți? Dau cuvântul inițiatorului. Aveți cuvântul. Litera r) sau cum? Este o literă nouă, un alineat nou?

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

O literă nouă, litera r).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este o literă r) pe care doriți să o propuneți? Nouă. Da? Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

"Circulația vehiculelor pe drumurile publice, cu inspecția tehnică periodică având termenul de valabilitate expirat, mai mult de 30 de zile".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? De acord, da? Bun.

Atunci, vă supun spre aprobare litera r), formularea propusă de inițiator.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 40 nu mai sunt alte litere. Mai aveți vreo literă de propus? Dacă nu mai aveți, atunci art. 40 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.130, art. 41. Aveți cuvântul. Inițiatorul.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

La amenda de la 800.000 la 1.000.000 lei, să adăugăm litera r), pe care am discutat-o acum.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În tabelul comisiei este vorba de amenda de la 1.600.000 la 2.000.000, de fapt.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

Nu. De la 800.000 la 1.000.000 lei.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dumneavoastră citiți pe textul inițiatorului, iar eu mă uit pe textul din dreapta, din coloana din dreapta.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

Deci, de la 800.000 la 1.200.000 lei.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Textul comisiei prevede amenzi mai mari și este pe coloana a doua.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

Da. Și am spus de la 800.000 la 1.200.000, adăugăm lit. r).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Litera r) doriți să fie adăugată la a doua categorie de amenzi, de la 800.000 la 1.200.000 lei. Da? Bun.

Comisia? De acord.

Articolul 41, cu această completare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.131 este un articol nou, 411 introdus de Senat. Aveți un amendament? Domnul deputat Naidin. Vă rog.

 
   

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De mult nu ar mai fi trebuit să apară prevederi de acest gen, întrucât s-au rezolvat prin Legea nr. 97 din 1998, de modificare a Legii nr. 32 din 1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor. Dar, dacă totuși sunt, să le punem în acord cu legea pe care am enumerat-o, 97 din 1998, va trebui să introducem două sintagme. Și am să citesc: "Cuantumurile amenzilor prevăzute la art. 41 pot fi modificate anual, prin hotărâre a Guvernului, în funcție de rata inflației".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog inițiatorul și comisia să se consulte. Sunteți de acord cu acest amendament și inițiatorul și comisia. Bun.

Atunci, acest articol 411, de la nr. curent 31, completat așa cum a fost citit de domnul deputat Naidin.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. curent 132 se propune eliminarea art 42. Domnule deputat Naidin, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimate inițiator,

Întotdeauna când a fost să judecăm persoanele fizice și persoanele juridice, din punct de vedere al contravențiilor, noi le-am delimitat. Le-am delimitat și în mod automat am stabilit alte niveluri de amenzi, la cele două tipuri de persoane: fizice sau juridice. De aceea, eu cred că trebuie să rămână varianta care ni s-a propus, pe prima coloană, astfel încât să se tripleze amenzile la persoanele juridice, gândindu-mă că, dacă înmulțim cu trei nivelul minim de 200.000 lei, la lit. p) ar fi un nimic pentru persoanele juridice să plătească.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să-i dau cuvântul raportorului din partea comisiei. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ideea de bază a comisiei a fost să nu realizăm o discriminare între persoanele fizice și persoanele juridice. Având în vedere, totuși, importanța acestei probleme, vă rog frumos și rog plenul să fie de acord să returnăm acest articol la comisie, ca împreună cu celelalte două să ne prezentăm cu niște formulări care să cuprindă și în care să fie analizate toate implicațiile.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Radu Alexandru, din partea comisiei, cere să se retransmită la comisie acest articol 42, împreună cu amendamentul formulat de domnul deputat Naidin și eu sper, poate mâine, să reușim să îl analizați și pe acesta și să găsiți o soluție pentru el. Rămâne de votat și Capitolul VII în ansamblul lui.

Titlul Capitolului VIII, la nr. curent 133.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.134, art. 43. Domnule deputat Naidin, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petre Naidin:

O simplă problemă de reformulare la teza a treia: "Personalul desemnat de către autoritățile administrației publice locale și împuternicite în acest scop". Este o diferență între administrație și, respectiv, autoritatea administrației publice locale, care poate să dea această împuternicire, conform tezelor constituționale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul și comisia, vă rog să vă spuneți punctul de vedere. Este corect? Bun.

Cu acest amendament acceptat de inițiator și făcut de domnul deputat Naidin, acceptat de inițiator și de comisie, art. 43.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 44, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 45, la nr. curent 136.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 46, la nr. curent 137.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. curent 138, art. 47.

Inițiatorul. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

Propunem ca art. 47 de la poziția 138 să fie în formularea inițiatorului, cu completările pe care le voi face în acest moment: "Operatorilor care desfășoară transport rutier în interes propriu de mărfuri și persoane în trafic internațional, cu autovehicule care au masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone sau capacitate de peste 9 locuri pe scaune, inclusiv conducătorul auto, transporturi rutiere de mărfuri periculoase sau agabaritice, le sunt aplicabile dispozițiile prezentei ordonanțe privind" – tăiem cele două cuvinte – "privind operatorul de transport rutier public". Și se adaugă: "Ceilalți operatori care desfășoară transport rutier în interes propriu, cu autovehicule care au masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone sau capacitate de peste 9 locuri pe scaune se autorizează privind capacitatea profesională și condițiile de bază tehnică materială necesare".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați propus un text nou. Doresc să știu punctul de vedere al comisiei. De acord? De acord.

Articolul 47, în formularea care s-a citit de la microfon, de către inițiator.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul VIII în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Doresc să știu dacă la nr. curent 139... Aici trebuie reformulat textul și vi-l trimit la comisie.

De asemenea, art.... Lăsați, îl trimit și pe el la comisie, chiar dacă rămâne în textul acesta, să fie aprobat împreună, acolo.

Pozițiile 139, 140 și 141 din raport le retrimitem la comisie, ca să fie corelate cu textul care va fi adoptat în final.

Doresc să întreb comisia dacă putem să adoptăm anexele așa cum sunt?

 
   

Domnul Alexandru-Dumitru Radu (din loja comisiei):

Se poate!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Se poate, da? Inițiatorul? Se poate. Sunt definiții în ele. Anexele așa cum sunt, evident, urmând să fie ...

Anexa nr. 1 la nr. curent 143.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.144. Doresc să întreb dacă ați corelat aceste definiții de autovehicul, vehicul etc. cu Legea codului rutier? Este corelat cu Codul rutier, da? Bun.

Nr.crt.144.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.145. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.146. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.147.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.148.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.149.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog, de la microfon. Doriți să introduceți o linie suplimentară?

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

O linie suplimentară la nr.crt.149, să definim autorizația de transport.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

"Autorizația de transport este documentul prin care se atestă că operatorul de transport rutier îndeplinește condițiile de competență profesională și bază tehnică materială necesare, având dreptul efectuării de transporturi rutiere, cu respectarea reglementărilor în domeniu".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Sunteți de acord cu introducerea unei noi definiții, după cea de la nr.crt.149, așa cum s-a citit de la microfon?

V-o supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.150 nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.151.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.152.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.153.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.154.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.155.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.156.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.157.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.158.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.159. Inițiatorul.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

Nr.crt.159 în formularea comisiei va avea următoarea formulă: "Licența de transport – documentul prin care se atestă că operatorul de transport rutier îndeplinește condițiile de onorabilitate, competență profesională, capacitate financiară, bază tehnică materială, având dreptul să efectueze transporturi rutiere, cu respectarea reglementărilor naționale și internaționale în domeniu și a prevederilor caietului de sarcini, anexă la aceasta".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? De acord.

Deci, nr.crt.159 în formularea citită.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.160.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.161.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.162.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.Nr.crt.163.Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.Nr.crt.164.Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.Nr.crt.165.Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Nr.crt.166.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.167. Da. Inițiatorul, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

Dorim să se revină la formularea inițiatorului și cu completarea următoare: "program de transport". Deci: Documentul care se întocmește de autoritatea competentă, prin care se stabilesc traseele pentru transportul public de persoane, prin servicii regulate, orare de circulație, punctele de plecare și sosire și de oprire în parcurs pentru tranporturile locale, județene, interjudețene și internaționale".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? De acord.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.168.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.169.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.170.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.171.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.172, eliminare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.173.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.174.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.175.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.176.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.177.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.178. Inițiatorul.

 
   

Domnul Adrian Marinescu:

O mică completare cu cuvântul "mărfuri". Deci, "transportul specializat este transport de mărfuri, bunuri sau persoane, cu vehicule prevăzute cu amenajări speciale în acest scop".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? De acord.

Vă supun spre aprobare această definiție de la nr. curent 178, completată.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.179.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.180.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.181.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.182.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.183.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.184.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.185.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.186.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.187.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.188.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Definițiile de la nr. curent 143, unde se află preambulul, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr. 1 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.190, titlul Anexei nr.2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.191, Titlul I.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.192, preambul lit.A).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.193, pct. 1.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.194, pct.2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Litera A) în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.195 lit. B).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. curent 196, lit. C).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul I în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Capitolului II, la nr.crt.197.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Litera A), denumire la nr.crt.198.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.199, punctele 1 până la 8 de la A). Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Litera A) în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.201, punctele 1 până la 7, de la lit. B).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Litera B) în ansamblu, nr.crt.200 plus nr.crt.201.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Litera C), la nr. curent 202.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul II în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr.2 în ansamblu, la nr. curent 189.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Au rămas o serie de chestiuni care s-au retrimis la comisie, inclusiv textul legii, pentru a fi analizat.

Vot final, marți la ora 11,30, când s-au adunat destul de multe voturi finale.

Votul final, evident, sper ca joi să putem să ajungem la o soluție cu textele respective mâine și joi să putem să aprobăm și diferența de texte.

 
Dezbaterea proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind recunoașterea și echivalarea reciprocă a actelor de studii și a titlurilor științifice eliberate de România și Ucraina, semnată la București la 19 februarie 1999 (amânarea votului final).  

Continuăm cu proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Cabientul de miniștrii al Ucrainei privind recunoașterea și echivalarea reciprocă a actelor de studii și titluri științifice eliberate de România și Ucraina, semnat la București la 19 februarie 1999.

Rog Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport să își ocupe locul și o să dau cuvântul întâi inițiatorului.

Aveți cuvântul. Domnul secretar de stat Fronescu.

   

Domnul Mircea Fronescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În baza acordului dintre Guvernul României și Guvernul Ucrainei, de colaborare în domeniul învățământului, științei și culturii, a fost negociată Convenția privind recunoașterea și echivalarea reciprocă a actelor de studii și titlurilor științifice eliberate în România și Ucraina. Și anume: certificatele de absolvire a școlii generale, certificatele, diplomele de absolvire, precum și atestatele de absolvire ale școlii profesionale, diplomele de bacalaureat sau echivalentele acestora, diplomele de absolvire a colegiilor universitare, diplomele de licență, precum și diplomele și certificatele eliberate de instituțiile de învățământ superior, la absolvirea studiilor post-universitare, emise pe teritoriul statului celeilalte părți. Convenția prevede și recunoașterea diplomelor de doctor precum și a gradului științific de candidat în științe.

Recunoașterea se face conform reglementărilor interne ale fiecărui stat și într-o perioadă rezonabilă de timp.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport? Vă rog să prezentați raportul!

 
   

Domnul Vichentie Nicolaiciuc:

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, în urma examinării proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind recunoașterea și echivalarea reciprocă a actelor de studii și a titlurilor științifice eliberate în România și Ucraina, semnată la București, la 19 februarie 1999, în ședința din 10 noiembrie 1999, comisia a hotărât ca proiectul de lege menționat să fie supus spre dezbatere și adoptare în forma adoptată de Senat. Având în vedere conținutul juridic și obiectul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vreau să mai adaug în intervenția mea o părere personală. Se cunoaște că, din ’90 până în prezent, un mare număr de tineri români din Ucraina au studiat și studiază în România, ca și un număr însemnat de tineri ucraineni din România, care învață în Ucraina, și, la absolvirea studiilor, aceștia au avut mari probleme la echivalarea studiilor și a titlurilor științifice. Această convenție vine tocmai în ajutorul acestora, pentru ca la absolvire să fie cât mai repede integrați în societate și, mai ales, să fie plătiți conform specializării lor.

De aceea, vă rog, stimați colegi, să adoptați prezenta convenție. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Intervenții la titlul legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la articolul unic? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

E o lege ordinară, votul final va avea loc împreună cu celelalte, marți, la ora 11,30.

În ceea ce privește textul convenției, dacă sunt anumite chestiuni de traducere, ele se corectează, așa cum am decis și pentru o mulțime de alte asemenea documente. Dacă e cazul, se corectează, în așa fel încât în Monitorul Oficial să apară o traducere cât se poate de riguroasă a textului care a fost parafat.

La nr. crt. 4 din ordinea de zi de astăzi este Propunerea legislativă privind protecția fondului piscicol, a pescuitului și pisciculturii și Propunerea legislativă privind protecția fondului piscicol, pescuitului și acvacultura. Este un număr de amendamente al PDSR-ului, care trebuie analizat de comisii și pentru care încă nu avem raportul suplimentar, deci, nu se poate dezbate.

De asemenea, la proiectului de Lege privind apărarea secretului de stat și secretului de serviciu și proiectul de Lege privind securitatea informațiilor secrete de stat și a informațiilor secrete de serviciu este aceeași situație, la comisie.

Voci din sală:

La comisii!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La comisii.

La pct. 6, Raportul Comisiei de anchetă privind situația economiei forestiere din România, este continuarea joi.

La pct. 7, proiectul de Lege privind societățile de asigurare și supraveghere a asigurărilor, lege organică, domnul senator Vosganian, care este unul dintre inițiatori, ne-a solicitat să o programăm marțea sau joia viitoare la prima oră, ca să poată asista. A venit de vreo patru ori până acum și exact în contratimp.

Proiectul de Lege pentru prevenirea și deconspirarea faptelor de corupție, lege organică, adoptat de Senat. Domnul ministru Stoica ne-a rugat să programăm acest proiect de lege marți.

Și, pentru că, în momentul de față, constat că suntem sub cvorumul de lucru...

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Programul!

 
Aprobarea modificării programului de lucru pentru ziua de 24 noiembrie 1999.  
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Programul de mâine este următorul: Birourile Permanente, reunite ieri, au hotărât ca la ora 15,00 să fie o ședință comună a Camerei și Senatului, pentru dezbaterea Cărții Albe cu reforma din domeniul armatei.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Și declarația cu sărăcia?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Raportul a fost întocmit, e în curs de a fi difuzat.

Dimineața, mâine, sunt comisii.

Cu aceasta, declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, mulțumindu-vă pentru interesul arătat lucrărilor noastre.

Ședința s-a încheiat la ora 16,12.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 21 august 2019, 21:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro