Plen
Ședința Camerei Deputaților din 21 septembrie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-08-2020 (comună)
12-08-2020
28-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 21-09-1999 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 septembrie 1999

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8.40.

Lucrările au fost conduse de domnul Acsinte Gaspar, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Vasile Miclăuș și Kónya-Hamar Alexandru, secretari.

*

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor și domnilor deputați, bună dimineața!

Deschidem prima parte a ședinței Camerei Deputaților din ziua de astăzi, marți, 21 septembrie, parte care este consacrată intervențiilor deputaților în cadrul timpului alocat, de 50 de minute, din cadrul programului total al zilei de astăzi.

 
Hildegard-Carola Puwak - comentariu privind șansele României de aderare la Uniunea Europeană;

Are cuvântul domnul deputat Vasile Vetișanu din partea Grupului parlamentar al PNȚCD. Nu este în sală. Are cuvântul doamna deputată Hildegard Puwak din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România. Poftiți, doamna deputat. Se pregătește doamna deputat Paula Ivănescu de la Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

 

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Zilele trecute, opinia publică a putut lua la cunoștință declarația unui membru marcant al Parlamentului European cu apartenență creștin-democrată. Declarația privea șansele României de a fi nominalizată pentru a începe negocierile cu Uniunea Europeană: "Nu cred că la Helsinki va fi anunțată începerea negocierilor cu România privind aderarea la Uniunea Europeană. Ne pare rău, în acest moment nu vă aflați pe drumul unei dezvoltări rapide", afirma omul politic, deloc străin de realitățile României, asupra căreia s-a aplecat, nu de puține ori, în procesul de evaluare a stadiului de pregătire a țărilor candidate.

Am afirmat de mai multe ori de la această tribună că, după 1996, șansele României s-au diminuat. Cauzele sunt multiple. În principal, modul greșit de concepere a politicilor economice care ne-au îndepărtat de îndeplinirea criteriilor economice. Încălcarea frecventă a democrației și subordonarea instituțiilor statului de drept unor interese de grup și de partid vor determina foarte probabil o reconsiderare a modului de raportare a României la criteriile politice.

Tot mai des, începând cu 1997, semnalele oficialilor Uniunii Europene venite spre România au sesizat asemenea stări de lucru în contradicție cu ceea ce se încearcă a fi prezentat în țară și în afara ei.

România stagnează nu pentru că există forțe politice care se opun integrării, cum lasă să se înțeleagă reprezentanți ai Puterii sau pentru că cetețenii și-ar fi schimbat opțiunea. Nu. România stagnează pentru că administrarea țării de către coaliția CDR-PD-UDMR este dezastruoasă, pentru că liderii ei politici nu sunt în stare să gestioneze destinele acestei țări, altfel decât prăbușind economia și sărăcind populația.

România a intrat în zona gri, eșuând în toate tentativele sale de a se racorda economic și militar la Comunitatea Euro-Atlantică și, mai grav, există dovezi concrete că această stare de lucruri se va accentua, condamnând România la statutul de țară subdezvoltată, periferizată de Europa.

Executivul actual a transformat România într-un câmp al experiențelor de guvernare eșuate, aducând țara nu în pragul mileniului III, ci într-o zonă bântuită de fantasmele sfârșitului de secol XIX. Nostalgia trecutului, până la un punct, poate fi înțeleasă. Ceea ce nu poate fi înțeles este însă lipsa oricărei responsabilități asupra prezentului și viitorului țării.

România este considerată ca fiind țara cu cele mai mari dificultăți dintre țările candidate la Uniunea Europeană. România este considerată ca fiind țara care nu a înregistrat progrese pe linia pregătirii sale pentru integrare. România este considerată ca fiind o piatră de moară care obstrucționează drumul vecinilor ei spre Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, România este astăzi considerată ca nefiind capabilă să facă progrese credibile și cu perspectivă asigurată.

Responsabilitatea pentru această situație revine exclusiv guvernelor coaliției CDR-PD-UDMR, care, și în cazul politicii vizând integrarea europeană, procedează diletant și netransparent. Acțiunile Guvernului sunt purtate numai în numele vagilor ideologii de partid ale celor care se pretind europeni, sacrificând destinul național.

"Cred că în România nu este timpul pentru jocuri politice", spunea parlamentarul european. "Trebuie să vă bateți doar pentru binele țării". Este un îndemn, dar mai întâi și întâi este votul de blam pe care actuala Putere îl merită cu prisosință.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, doamna deputată.

 
Paula Maria Ivănescu - referire la cazuri de încălcare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr.118/1999;

Are cuvântul doamna deputată Paula Ivănescu din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat și se pregătește domnul deputat Viorel Burlacu de la Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Ne întrebăm noi, politicienii, oamenii de rând ce putem face în această țară ca să ne fie un pic mai bine, să ducem destinele acestor oameni care trăiesc în România pe un drum mai cu speranțe și mai cu viitor și fiecare găsim fel de fel de soluții, dar pe care chiar legiferându-le nu le respectăm, fie unii, fie alții.

Am ajuns la concluzia – și nu numai eu, ci foarte mulți analiști politici, oameni care activează în sfera economică, social㠖 că, de fapt, legile în această țară nu sunt respectate și nu sunt respectate de la nivelurile cele mai înalte până în sfera omului obișnuit. Deci, ar fi cazul, majoritari sau opozanți, să ne gândim și să obligăm instituțiile statului, cetățenii însiși să respecte legile, bune, rele, așa cum sunt. Când nu sunt corespunzătoare, ele se schimbă, dar până atunci se respectă.

Ceea ce doresc eu să transmit, prin intermediul Camerei Deputaților, Guvernului României este un caz de flagrantă încălcare a legii, și anume mă refer la încălcarea Ordonanței 118/1999, care se referă la Fondul Național de Solidaritate și care se adresează, prin consecințele ei, celor mai amărâți dintre oamenii care trăiesc astăzi în România și nu sunt puțini. Printre altele, această ordonanță prevede instituirea unui timbru social și asupra jocurilor de noroc. În timp ce jocuri de noroc de tip Eurobingo sau de la cazinouri plătesc din prima zi a apariției ordonanțelor, iată că este o instituție națională, Loteria Națională, care nu plătește și nici nu are de gând să instituie acest timbru social, ca să nu mai zicem de ultima propunere pe care ne-o face Loteria "Solidaritatea", sub un înalt patronaj care, nici aceasta, deși este de abia inițiată, nu are timbru social. Trebuie să ne gândim că acești bani, în primă instanță, folosesc pentru hrana copiilor din instituțiile în care sunt abandonați sau sunt adăpostiți, folosesc pentru a completa umila existență a unor oameni care n-au ce mânca, n-au un acoperiș asupra capului, ajută pe ici pe colo pe cei mai disperați dintre noi.

Eu nu vreau să fac aluzie la spatele politic pe care-l are conducerea Loteriei Naționale. În acest moment nu fac această aluzie, dar dacă Guvernul României nu va soma Loteria Națională pentru a plăti toți banii pe care-i datorează de la apariția ordonanței, pentru a-și obliga partenerul grec la respectarea legilor din România, unde acționează, voi sesiza eu, și voi găsi probabil și alți colegi, instanțele de judecată pentru pedepsirea vinovaților care iau de la gura copiilor și bătrânilor cei mai amărâți și bucățica de pâine care le-ar asigura o existență mai puțin proastă decât cea de până acum.

Deci, rog Biroul permanent și instanțele Camerei Deputaților să transmită Guvernul României somația din partea celor mai necăjiți reprezentați de mulți dintre noi către Loteria Națională să respecte Ordonanța 118 și să plătească ceea ce se cuvine și se numește "timbru social".

Mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, doamna deputată.

 
Viorel Burlacu - atenționare în privința începutului campaniei de desființare a formatorilor de opinie;

Are cuvântul domnul deputat Viorel Burlacu din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, se pregătește domnul deputat Alexandru Lăpușan din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România.

 

Domnul Viorel Burlacu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

De la Piatra Neamț, un loc de unde, în afară de falimente pentru care nu răspunde nimeni, nu se întâmplă nimic, vă aduc două vești: una bună și una proastă. Vestea bună este că s-a întâmplat totuși ceva în vară. Vestea proastă este că întâmplarea este legată de începerea campaniei de intimidare a formatorilor de opinie, neconvenabil Puterii actuale. S-a început cu doi ziariști, târâți abuziv la Parchet pentru propagandă "naționalist-șovină". Tot în ghilimele, "vina" lor a fost aceea că într-un banal schimb de replici, i-au amintit altui ziarist că își ascunde numele de Emanuel Nadler sub pseudonim. Așa sunt unii: le sare muștarul dacă le amintești de buletin. Ca să împuște doi iepuri și pentru a asigura o companie aleasă ziariștilor, reclamantul Nadler l-a trimis la Parchet cu aceeași acuzație și pe directorul Arhivelor Statului din Neamț, un eminent profesor care avusese îndrăzneala să publice fragmente din teza sa de doctorat, fără a cere "încuviințarea" judecătorului Nadler. Fragmentele erau despre legionarii din Neamț. Acuzațiile, în cele din urmă, au căzut. Reclamanții însă au priceput repede avertismentele și refuză consemnările. Comentariile: deși li s-a sugerat să întoarcă reclamația, denunțul calomnios fiind evident, ei preferă să tacă.

Din câte am aflat, au și motive. Sunt precauți. Vor să apuce campania electorală pentru alegerile generale și viitoarea Putere în libertate.

În Piatra Neamț se spune că în spatele acțiunii de intimidare ar sta un fost propagandist PCR, Mihai Ciubotaru. Ați auzit de el cu siguranță, este judecător la Curtea Supremă de Justiție și "îi place" foarte mult de Miron Cosma, Mihai Chițac și Victor Stănculescu. Pe vremea când nu obținuse inamovibilitatea, domnul Mihai Ciubotaru își publica scrisorile alese fără restricție în săptămânalul în care scrie reclamantul Nadler. Cu ani în urmă, acest săptămânal a primit pomană de la Fundația Söros. În acest an, Mihai Ciubotaru a fost luat tare peste picior de săptămânalul reclamanților. Se leagă? Încă nu. Opiniile lui Ciubotaru sunt găzduite, cu predilecție, de două cotidiane locale, conduse de cumătrul și cumătra colegei noastre Gabriela Radu, deputată PNȚCD. În același timp, colega noastră este constant luată la rost de săptămânalul reclamanților. Să nu vă gândiți la cine știe ce interese aș putea avea. Unul dintre ziariștii reclamați este un liberal radical, dar orchestrarea începe să se lege. Mai adăugați că reclamantul este fruntaș al Uniunii Forțelor de Dreapta, că este bănuit că vrea să-și facă un dosar de evreu persecutat și aveți tabloul gata.

Stimați colegi,

Acesta este numai începutul campaniei de desființare a formatorilor de opinie, neconvenabil, din Neamț. Sunt convins că și prin alte județe se întâmplă acțiuni similare. Dacă nu luăm atitudine la timp, tare mă tem că vom rămâne pe cap numai cu presa aservită Puterii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Alexandru Lăpușan - mesaj adresat Consiliului de administrație al TVR;

Are cuvântul domnul deputat Alexandru Lăpușan din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România, se pregătește domnul deputat Vasile Mândroviceanu din partea Grupului parlamentar al PNL.

 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mesajul meu se adresează Consiliului de administrație al Televiziunii române, domnului președinte al Consiliului de administrație și director general, Cristian Hadjiculea.

Având în vedere emisiunile Televiziunii române care vizează problematica agro-industrială, nu numai datorită faptului că 45% din populația României trăiește în zona rurală și 36,8% din populația ocupată lucrează în agricultură, mai ales pentru că agricultura este singura ramură economică ce poate relansa economia României, problemele legate de agricultură și alimentație generează cele mai delicate dezbateri în relațiile cu partenerii externi în negocierile cu Fondul Monetar, cu Banca Mondială și, de asemenea, în procesul de integrare europeană, considerăm că reliefarea acestor activități în programele Televiziunii române este insuficientă.

Nevoia de informație pentru sectorul agroalimentar este mult mai mare față de ceea ce îi oferă în acest moment Televiziunea română, iar în campaniile agricole, când recomandările tehnice, măsurile luate de autoritățile în domenii și soluțiile oferite de practica agricolă, această nevoie de informație devine acută. Constat cu consternare că Televiziunea română s-a transformat într-un instrument periculos la îndemâna Puterii: acoperirea politicii falimentare, a politicii agrare a Guvernului, fie și prin evitarea transmisiilor prin postul public al Televiziunii române, și anume - lipsa oricăror măsuri pentru valorificarea producției din anul 99, lipsa oricăror măsuri pentru pregătirea și desfășurarea campaniei de toamnă acum, când suntem în mijloc de campanie, falsificarea datelor care se transmit prin mijloacele de informare în masă în legătură cu aceste acțiuni, de asemenea, blocarea ordonanțelor de urgență de către reprezentanții Bancii Mondiale, ordonanțe ce doreau risipirea banului public în acțiuni fără justificare economică.

Suntem convinși că demersul nostru va duce la o reprezentare corespunzătoare a problemelor agroalimentare la Televiziunea română, în acest mod instituția aceasta publică, încercând să se apropie mai mult de rolul public ce i s-a conferit prin lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Vasile Mândroviceanu - analiză a factorilor de moralitate și mentalitate care obstrucționează schimbările radicale;

Are cuvântul domnul deputat Vasile Mândroviceanu din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal și se pregătește domnul deputat Lazăr Lădariu din partea Grupului parlamentar al PUNR.

 

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Perioada dictaturii comuniste a produs pierderi de ordin material, spiritual și cultural, precum și influențe nefaste în domeniul moralității și mentalității. S-au degradat și distrus obiective de patrimoniu național, înlocuindu-le cu altele, de valoare îndoielnică, și, lucru grav, s-au golit de conținut noțiuni, precum cinste, corectitudine, demnitate, atitudine față de muncă, simțul datoriei etc.

Reducerea săptămânii de lucru, creșterea duratei concediilor, șomajul mascat prin încărcarea incompletă a programului de lucru cu lucrări și servicii, precum și obișnuința de a gândi că statul are o singură menire, cea paternalistă, potrivit căreia trebuie să dea totul fără să ceară nimic în schimb, ne-au adus în situația economico-socială actuală. Când statul nu mai are de unde să dea, se recurge la greve și demonstrații, se solicită demisia miniștrilor sau Guvernului, ignorându-se faptul că multe întreprinderi lucrează cu bani împrumutați de la bănci de stat care se expun falimentului prin acordarea creditelor neperformante respective și formulându-se concomitent cereri aberante de creșteri salariale.

Tendința permanentă de a găsi explicații fenomenelor economico-sociale care ne copleșesc prin invocarea unor cauze independente de voința noastră, căutarea vinovaților oriunde, numai în ograda proprie nu, au permis apariția celor care și-au trecut o parte din avuția națională pe numele lor și care acum sunt principalii adversari ai reformelor structurale. Așteptarea ca cineva să ne sară permanent în ajutor ne definește ca o populație defensivă căreia îi lipsește spiritul de comuniune și ideea de solidaritate, conștiința și moralitatea publică și comportamentul activ.

Cauza principală a eșecului românesc în desfășurarea reformelor constă în comunismul manifest sau rezidual din mentalitatea românilor, răul venind de la vechiul de care nu vrem să ne despărțim, iar dezastrul economic și moral de la cei care au obstrucționat schimbările radicale.

În conflictul dintre gândirea colectivist-etatistă și mentalitatea favorabilă valorilor individuale, este bine ca România să se situeze în tabăra care cultivă valorile individului, care creează între altele premisele pentru apariția unei clase politice cultivate și civilizate. Altfel, ne va fi imposibil să ieșim din marasmul economic și social în care ne aflăm în prezent.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Lazăr Lădariu - marcarea împlinirii a 540 de ani de atestare documentară a orașului București;

Are cuvântul domnul deputat Lazăr Lădariu din partea Grupului parlamentar al PUNR, se pregătește domnul deputat Marian Ianculescu din partea Grupului parlamentar al PDSR. Poftiți, domnule deputat.

Cu recomandarea de a vă încadra în cele 3 minute domnule deputat.

 

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ieri, 20 septembrie 1999, capitala României a împlinit 540 de ani de atestare documentară. La cele 5 secole și 4 decenii ale dăinuirii "micului Paris" de odinioară, noi, românii ardeleni, care, după Blag, însemnăm "un gând dus până la capăt", zicem ca și înaintașul Slavici: "Soarele pentru toți românii, la București răsare."

În spirala continuă a vieții, cei 540 de ani, cuprinși și în Hrisovul dat de Vlad Țepeș, menționat pentru prima oară în documente la 20 septembrie 1459, și în numele înainte-mergătorilor noștri Mircea Ciobanu, Matei Basarab, Șerban Cantacuzino și Biblia de la 1688 și jertfa lui Brâncoveanu și a fiilor lui și tumultuosul an 1821 al taberelor lui Tudor și 1848 cu toate speranțele lui și 24 ianuarie 1859 și trecerea de luceafăr a Eminescului și ocupația germană din 1916 și gândul Unirii celei mari de la 1918 și bombardamentele anului 1944.

La răscruce de vânturi, în bătaia timpului și a destinului, pe când exista onoare și morală, în Bucureștiul sfârșitului de veac doar puteam încape îndemnul de la Cișmeaua roșie: "Podoabă limbii voastre dați prin românești cuvinte". Și mânăstirile Cernica, Plumbuita, Pasărea și Palatul Mogoșoaia și altarele sfinte ale Patriarhiei române și Colței și gustul de miere și gutui ale unui trecut numit Hanul lui Manuc și ciocoii vechi și noi și Curtea veche, loc al trecerii crailor Pirgu, Pantazi, Pașadia și al Penei Corcodușa, femeia moartă din iubire.

În spirala continuă a vieții rânduite în cei 540 de ani, gândul cel bogat al sufletului ardelenilor adaugă unitatea și continuitatea unui trecut de neam și de limbă, aleasă după graiul din sudul Transilvaniei și din nordul Țării Românești. Confundat nedrept uneori cu spiritul gregar, cu motorul referitor la Porțile Răsăritului, unde totul este luat ușor, unii uită cuvintele lui Iorga adresate ardelenilor: "Când trec munții, acești oameni vin la noi ca niște cenzori aspri de moravuri, ca niște judecători incoruptibili, ca niște neînfricați ai idealurilor înalte și întregi".

Azi, când doar Marea Neagră pare a ne fi, într-adevăr, prieten de nădejde și-i posibilă moartea prin nepăsare, veniți din țara Ardealului cu chipul Iancului, credem că este momentul repetării unui adevăr: România nu poate fi întreagă fără Ardeal.

Ardealul este leagănul care i-a ocrotit copilăria, e școala care i-a făurit neamul, Ardealul e românismului restriște, Ardealul nu e numai inima României politice, priviți harta!, Ardealul e inima României geografice.

Din inima României geografice, de acolo de "unde-s nalți stejari", unde la trecători s-a cântat "treceți batalioane române Carpații" la chemarea din 1916, 1918, "veniți să ne scăpați Ardealul întreg vă așteaptă", spuneam atunci capitalei vechiului Regat: "Transilvania vi se închină".

Azi, la cei 540 de ani ai Bucureștiului, cu gândul la cei căzuți pentru țară, deci și pentru Ardeal și pentru Dumnezeu, când cuvintele sunt sărace la atâtea secole afumate de timp, prin zgomotul și pretențiile cedărilor zilnice, când te miri ce mai clocește dracu subsoară, când zeii sunt departe, sus, dușmanii lângă noi, pe noi ne dor o hartă și o țară.

Prin timpul și destinul hărăzit în care doar în limba ta poți râde singur, când încă România suferă de frigul singurătății, știind că sângele apă nu se face, pentru ca statul național unitar să nu fie o vorbă, ci doar acea "Românie dodoloasă", visată de cei de dincolo de munți, ca gând dus până la capăt și cu iubire de neam, noi, românii ardeleni, zicem ca și înaintemergătorul nostru Slavici: "Soarele pentru toți românii, la București răsare".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Marian Ianculescu - intervenție intitulată Strategia falimentului prin jefuirea avuției naționale;

Are cuvântul domnul deputat Marian Ianculescu din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România. Se pregătește domnul deputat Florea Buga din partea Grupului parlamentar al PRM.

 

Domnul Marian Ianculescu:

Îmi voi intitula această declarație, în mod sugestiv, "Strategia falimentului prin jefuirea avuției naționale".

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Punctele de trecere a frontierei, în special cele din vest, porturile, în special Constanța, principala poartă comercială a țării, iau cel mai exact pulsul economiei românești. Astfel, zilnic, trenuri de marfă, tiruri ies din țară încărcate cu materii prime, iar porturile, rampele de încărcare-descărcare, danele sunt realmente și ele sufocate, în special cu materii prime și semifabricate care se exportă. Din România nu mai ies produse finite, ci păduri puse la pământ fără milă, sub formă de lemn brut și cherestea, obiective industriale falimentate și dezmembrate sub formă de fier vechi, tăiate mărunt, balotat în dimensiuni standard la prețuri derizorii cu facilități fiscale. Asta, dacă ne referim numai la două resurse, situația fiind generală, dar, din lipsă de timp, ne rezumăm numai la acestea deocamdată.

În același timp, România importă produse finite, semifabricate și, în mod paradoxal, chiar și materii prime la prețuri exorbitante, împovărătoare pentru oricare agent economic și care, în final, se repercutează asupra nivelului de trai al populației.

Într-una din zile, martor ocular fiind, la Vama Borș staționau două garnituri de trenuri de marfă: una îndreptată spre exterior, încărcată cu bușteni la prețul de 50 de dolari SUA metrul cub, iar cealaltă, care intra în țară, încărcată tot cu bușteni, dar sub formă de stâlpi electrici, confecționați din lemn de rășinoase, ignifugați, importați din Suedia la prețul de 90 de dolari SUA. Dintr-un metru cub de bușteni, care se aflau în garnitura de tren care ieșea din țară, s-ar fi putut confecționa 5 stâlpi electrici. Făcând un calcul simplu, rezultă că numai la un metru cub de bușteni exportați, statul român, în urma acestei afaceri păguboase și neonoroase, pierde 400 de dolari SUA. Oare nu există în România agenți economici care să confecționeze asemenea stâlpi? Numai în județul Suceava există două unități care se ocupă cu impregnarea stâlpilor respectivi, confecționați din lemn de rășinoase. Asemenea scene au loc aproape zilnic, în timp ce capacitățile noastre de prelucrare a lemnului dau faliment.

Din cauza unor asemenea măsuri nechibzuite, până în prezent au fost lichidate 16 unități economice de exploatare a pădurilor și de prelucrare a lemnului și sunt în curs de lichidare alte 10 capacități de prelucrare, iar numărul șomerilor a depășit cifra de 150.000.

Mare cantitate de lemn brut se exportă în Ungaria, Italia, Austria, de unde România importă mobilă și stratificate din lemn, în timp ce capacitățile autohtone de prelucrare a lemnului, capabile altădată să aducă în visteria țării, prin exportul de produse finite cu grad ridicat de prelucrare, circa 1 miliard de dolari, așa cum am mai spus, sunt falimentate.

De asemenea, în timp ce obiective industriale care sunt dezmembrate și exportate ca fier vechi la prețuri derizorii în Turcia, Italia, Rusia și chiar în Bulgaria, România cheltuiește în același timp sute de milioane de dolari pentru importuri de minereu de fier și cocs, necesar siderurgiei pentru fabricarea oțelului. Costul acestor materii prime pentru o tonă de oțel se ridică la 110-120 de dolari, în timp ce prin alte procedee mai moderne de obținere a oțelului care înlocuiesc minereul de fier și cocsul cu fierul vechi, prețul este la jumătate, anume 50-60 de dolari.

Iată că, în loc să utilizăm noi fierul vechi pentru industria noastră siderurgică, preferăm să-l exportăm la prețuri derizorii, în timp ce capacitățile noastre siderurgice dau faliment, generând sute de mii de șomeri. Exportăm, spre exemplu, fier vechi în Ungaria și importăm în schimb tot de acolo vagoane, ca și când noi nu am avea fabrici de vagoane în România. Oare ce au de spus actuala coaliție CDR-USD-UDMR, aflată la Putere și Guvernul Vasile care preferă să adopte o strategie a falimentului prin jefuirea avuției naționale? Probabil în concepția domniilor lor este de a rade tot ceea ce a existat în România, probabil cu populație cu tot, și să rămână numai cei 15.000 de specialiști pe care i-a anunțat în campania electorală trecută cu mare pompă și care s-au dovedit a fi cât să-i numeri pe degete și numai cu aceștia să se înceapă construirea unei alte Românii, dacă mai au cu ce construi.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Florea Buga - exprimarea îngrijorării PRM față de renașterea mișcării de tristă memorie - mișcarea legionară;

Are cuvântul domnul deputat Florea Buga din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, se pregătește domnul deputat Mihai Nicolescu din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Florea Buga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Recenta aniversare a 100 de ani de la nașterea lui Zelea Codreanu, fondatorul și conducătorul mișcării legionare, și manifestarea care a avut loc cu această ocazie la Tâncăbești, inclusiv răspândirea, în mod gratuit, a ziarului România Liberă care avea o pagină întreagă consacrată lui Zelea Codreanu, ne îngrijorează pe noi, cei de la Partidul România Mare. De ce? Pentru că asistăm de câțiva ani la renașterea acestei mișcări de tristă memorie care are pe conștiință sute de oameni asasinați, începând cu demnitarii politici I.G.Duca, Armand Călinescu, Nicolae Iorga, Virgil Madgearu și mulți alții, iar, pe de altă parte, să nu uităm că ei, legionarii, au instaurat în România la 6 septembrie 1940 un regim totalitar bazat pe teroare, care a fost ridicat la rang de politică de stat în perioada septembrie 40 – ianuarie 41.

Să nu uităm că în ianuarie 41 au declanșat rebeliunea și au tras cu bestialitate în armata română. Se reamintesc toate acestea, pentru că se pare că unii au uitat și cine uită istoria, riscă să o retrăiască cu momentele ei tragice.

Constat cu regret că în ultima perioadă au avut loc, în diverse locuri din țară, manifestări legionare. Au apărut numeroase cărți despre mișcarea legionară, scrise de adepții acesteia. Se reeditează lucrările lui Zelea și Horia Sima, se organizează tabere de muncă și instrucție, fie la munte, fie la mare. Se întrebuințează în ședințele de cuib vechiul salut, cu formula: "Trăiască Legiunea și Căpitanul!"

Într-o declarație publică făcută recent și apărută în presa românească, unul din șefii Partidului pentru Patrie a afirmat: "Peste 10 ani, cel mult, legionarii vor fi la putere în România."

Organele de informații ale statului român au semnalat, prin rapoartele prezentate Parlamentului României, apariția și evoluția, după 1989, a acestei periculoase mișcări. Constat cu mâhnire că ea este tolerată de actuala putere și mai devreme sau mai târzu se va impune, sub ochii nepăsători ai Guvernului actual țărănisto-udemerist, ce ne trădează și neamul și țara și ne terfelește ființa națională.

Mă face să cred că sunt oameni politici care acceptă și așteaptă de multișor așa ceva! Regele Carol al II-lea a tolerat mult timp mișcarea legionară și chiar vroia să o conducă personal; când nu au mai acceptat tutela regală, regele i-a băgat în închisori și lagăre. Chiar partidele istorice au cedat în fața lor, încheind în 1937, cu aceștia, un pact de neagresiune, în timpul campaniei electorale. La acele alegeri, legionarii au obținut 15% din voturi, devenind al treilea partid din România. Oare vor mai încheia o astfel de înțelegere în 2000, la viitoarele alegeri, cu actuala conducere CDR?

Dup㠑37-38, știm ce a urmat, sute de adepți ai mișcării arestați, alții, în frunte cu Codreanu, asasinați.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vă rog să vă concentrați expunerea!

 
 

Domnul Florea Buga:

Imediat!

A urmat un șir de acte de teroare și de răzbunare, când 67 de demnitari politici din vremea lui Carol au fost asasinați de fanaticii legionari la Jilava și la Prefectura poliției Capitalei.

De la această tribună, mă întreb și vă întreb și pe dumneavoastră: de ce are loc recrudescența mișcării aducătoare de moarte, care, în aparență, este inofensivă? Situația economico-socială a României de astăzi constituie cumva teren fertil pentru asememenea mișcări? Sigur că da!

Declarațiile domnului Șerban Suru, actualul lider al acestei grupări ucigașe, care, oficial, se numește Partidul pentru Patrie, făcute chiar la televiziune, sunt aparent calmante. El declară că: "Nu se va întâmpla din nou un '40."

Sunt obligat, în calitatea mea de parlamentar, să-l rog pe domnul ministru de interne Constantin Dudu Ionescu să vină în fața Camerei Deputaților și să ne informeze care este dimensiunea fenomenului la zi și ce poziție are dânsul față de renașterea mișcării studenților cu diagonală. (Rumoare, vociferări ale deputaților din majoritate.)

 
 

Domnul Emanoil Dan Barbaresso (din sală):

Timpul! Luați-i microfonul!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnilor deputați, vă rog să păstrați liniște în sală!

 
 

Domnul Emanoil Dan Barbaresso (din sală):

Vorbește de o oră! În istoria lui Roller am citit și noi toate astea!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vă rog să păstrați liniștea în sală!

 
 

Domnul Florea Buga:

Dacă se vor lua, nu trebuie să fie de la început represive, așa cum au făcut și Călinescu, și Moruzov, și Marinescu, pentru că știm ce s-a întâmplat: sânge și cadavre de ambele părți!

Partidul România Mare și liderul său nu dorește așa ceva! O parte din tineretul universitar românesc din acei ani a trecut prin temnițe grele pentru apartenența la mișcarea legionară, mulți nu s-au mai întors!

După 1944,...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, ați depășit timpul cu 1 minut, v-am mai atenționat o dată! Vă rog să încheiați!

 
 

Domnul Florea Buga:

Închei.

După 1944, a urmat arestarea legionarilor de către autoritățile comuniste. Alți morți, alte victime, alți părinți, așteptându-și feciorii!

Noi, Partidul România Mare, vrem ca aceste pagini triste din istoria României să nu se mai repete. Pentru aceasta, este nevoie, așa cum spune senatorul Corneliu Vadim Tudor, ca în țară să existe un climat serios de muncă, ordine, disciplină și un ideal național. Este de datoria noastră, a parlamentarilor României de astăzi, să asigurăm un astfel de climat. Vă mulțumesc.

 
Mihai Nicolescu - despre sindromul pericolul PDSR;

Domnul Acsinte Gaspar:

Are cuvântul domnul deputat Mihai Nicolescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România, se pregătește domnul deputat Petre Țurlea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Unității Naționale Române.

 

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În actuala criză economică, socială și chiar politică pe care o traversează România, am fost foarte suprins să aflu că obiectul fundamental al principalului partid de guvernământ este combaterea unui pretins inamic, respectiv, partidul pe care îl reprezint – PDSR, după cum declara recent un lider al PNȚCD-ului. Atunci când fabricile se închid, când agricultura este în agonie și mii de oameni sunt nevoiți să-și părăsească locurile de muncă, iar pentru străini nu prezentăm interes, conducerea PNȚCD găsește că pentru a contracara scăderea drastică a simpatiei este absolută nevoie să blocheze accesul social-democraților la putere.

Accentele dramatice pe care le capătă această campanie electorală prematură sunt departe de a aduce calmul și bunăstarea de care cetățenii au atâta nevoie. Nici un Guvern nu vrea să vadă realitatea, anume că tocmai politica promovată după 1996 și gestionarea greșită a fondurilor bugetare au fost argumentele care au determinat reorientarea opțiunilor electoratului.

Dacă ar fi să reamintim numai câteva din promisiunile electorale făcute de Convenția Democrată, se va vedea clar că acestea au rămas la stadiul de simple speculații, cu atât mai mult cu cât cei mai mulți dintre români au fost nevoiți să se confrunte, în ultimii 3 ani, cu privațiuni drastice. În situația în care reprezentanții puterii ar fi analizat cu atenție indicii privind calitatea vieții și dificultățile pe care le îndură un cetățean nevoit să-și asigure existența cu actualul salariu mediu pe economie, aceștia ar fi avut o imagine mult mai clară asupra realității românești. Declarațiile formulate la recenta școală politică a PNȚCD-ului ar fi fost, poate, mai apropiate de realitate, iar sindromul "pericolul PDSR" nu ar mai tulburat atât de profund liniștea.

Nerealizările și eșecurile generează izolarea acestuia, nu numai față de electoratul propriu, ci și față de opinia publică românească, în ansamblul ei. Încrederea și simpatia nu pot fi obținute numai cu vorbe sau prin prezentarea deformată a acțiunilor oponenților politici.

Izolarea la care ar trebui supus PDSR-ul nu stă la îndemâna PNL, PNȚCD sau a altor partide, ci este o relație între PDSR și electorat. Ca atare, PDSR nu are nevoie de bunăvoința unor sfătuitori, precum Ana Blandiana sau Remus Opriș. Aceștia nu văd în alegeri decât o problemă de viață și de moarte, făcând abstracție de interesele celor pe care îi reprezintă.

Încercările de denigrare a PDSR-ului, în speranța unui reviriment în sondaje, nu pot reprezenta metode ale luptei politice democratice pentru nici una din formațiunile arcului guvernamental. Acestea reprezintă încercări de abatere a atenției de la adevăratele probleme ale țării!

Conlucrarea eficientă cu toate forțele politice capabile să contribuie la realizarea atât de necesarei bunăstări naționale constituie o prioritate a politicii PDSR. Izolarea politică a PDSR, propusă de unii lideri ai actualei puteri, nu constituie decât un gest disperat și nu are menirea de a rezolva nici problemele fundamentale de natură economico-socială ale României, nici disensiunile acute ce zgâlțâie din profunzimi actuala putere.

Asemenea gesturi politice nu fac decât să contribuie la auto-izolarea formațiunilor care practică acest tip de discurs și demers politic, rupându-le pentru mult timp de baza lor electorală. Într-o democrație autentică, decidentul suprem este cetățeanul, iar testul alegerilor electorale constituie unica modalitate ce validează o formațiune politică. Cine uită aceste lucruri face dovada faptului că acum, la 10 ani de la revoluție, nu au avut nici o dorință și nici putința de a-și însuși aceste elemente ale democrației.Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Petre Țurlea - consemnarea unei acțiuni insolite a primarului de Cluj-Napoca care incriminează actuala guvernare;

Are cuvântul domnul deputat Petre Țurlea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Unității Naționale Române, se pregătește domnul deputat Ioan Bivolaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România.

 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vin la tribuna Parlamentului nu pentru a lăuda un om, ci pentru a incrimina actuala guvernare. Domniile voastre știți foarte bine că săptămâna trecută s-a petrecut un nou incident, pus la cale de către primarul municipiului Cluj Napoca. Este vorba de montarea unui indicator arătând către sediul Consulatului maghiar din Cluj, cu textul: "Aici este sediul spionajului unguresc!"

Domnul Gheorghe Funar îl acuză pe actualul consul că este spion maghiar și că în 1998 a fost dat afară din România pe acest considerent și considerat "persona non grata". Acuzația este chiar întemeiată, iar retrimiterea spionului la Cluj Napoca dovedește disprețul cu care Guvernul Ungariei tratează statul român.

Dumneavoastră știți foarte bine că nicăieri în lume nu s-a mai petrecut un asemenea afront la adresa unui stat independent, deși autoritățile române cunoșteau acest lucru. Vreau să vă spun că există două dosare asemnătoare, demonstrând acest fapt: unul se află în arhiva Ministerului Afacerilor Externe, la București, și celălalt în arhiva Serviciului Român de Informații.

Imediat după amplasarea inscripției, președintele executiv al UDMR, domnul Takacs Csaba, a cerut ultimativ, prin telefon, ministrului de interne al României să ordone înlăturarea indicatorului. Este aici și o recunoaștere a faptului că UDMR reprezintă interesele Ungariei.

Speriat de supărarea domnului Tacacs Csaba, domnul ministru Dudu Ionescu, ministru al României! s-a executat imediat. Nici măcar nu l-a întrebat pe primar ce s-a întâmplat! Trebuia ca, în aceeași noapte, să fie înlăturat motivul "supărării" udemeriste!

Și, pentru ca ridicolul în care poliția română s-a amplasat să fie deplin, polițiștii l-au pus să dea jos panoul pe un borfaș ungur! Iată, dar, Guvernul României a delegat un borfaș ungur să-i aducă la îndeplinire hotărârile...

Prefectul județului Cluj, Alexandru Farcaș, supărat, și domnia sa, că a fost deranjat din somn, a dat repede un ordin de interzicere a oricăror manifestații de stradă în Cluj-Napoca, pentru ca populația românească să nu cumva să protesteze, deși legea nu-i dădea acest drept prefectului. Așadar, ca și în Capitală, la Cluj-Napoca, pentru a proteja interesele udemeriste, reprezentanții coaliției au reacționat imediat și violent.

Evident, acțiunea primarului Gheorghe Funar este insolit㠖 ca, de altfel, marea majoritate a acțiunilor sale. Ea este, însă, legală și patriotică, diplomatul ungur fiind chiar spion atestat!

Mai trebuie consemnat faptul că atât ministrul de interne cât și prefectul de Cluj sunt membrii PNȚCD, partidul lui Iuliu Maniu. Ce ar fi zis marele patriot Iuliu Maniu, mă întreb eu? Marele patriot Iuliu Maniu, care a fost luptătorul cel mai important pentru eliberarea Transilvaniei de sub jugul Ungariei, văzându-și urmașii sprijinind spionajul unguresc. Spre rușinea României, doamnelor și domnilor colegi, au ajuns ca această țară să o conducă astfel de oameni! Mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Ioan Bivolaru - o analiză a escaladării stării conflictuale din zonă prin așa-zisa criză a Dunării de Jos;

Are cuvântul domnul deputat Ioan Bivolaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România, și se pregătește domnul deputat Ilie Neacșu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Unul din efectele colaterale ale embargoului aplicat Iugoslaviei de către România, în virtutea unei politici externe fără perspective din partea actualei puteri, precum și a bombardării de către forțele NATO a podurilor de la Novi Sad și Șmeredevo, îl constituie actuala criză a Dunării de Jos, prin embargoul impus asupra flotei fluviale riverane zonei. Efectele acestui embargou-bumerang se resimt în mod îngrijorător și în activitatea Canalului Dunăre-Marea Neagră, asupra căruia Ministerul Transporturilor a adăugat recent propriul său embargou, adâncind astfel criza Canalului, prin interzicerea circulației navelor sub pavilion iugoslav.

Îngrijorător este faptul că politica talionului aplicată Iugoslaviei de Ministerul Transporturilor are și susținerea mediatizată a primului ministru și au apărut imediat voci care au apreciat gestul, catalogându-l în mod populist a fi "expresia incontestabilă a demnității naționale". Ignorându-se vădit faptul că și poporul sârb manifestă o demnitate națională uneori de invidiat, România este adusă în prezent în pragul unui "război rece al demnităților" cu Iugoslavia.

În acest context, Guvernul României dovedește că nu are reacții, decât în sensul creării și escaladării unor stări conflictuale, și nu în sensul relansării și găsirii unor soluții comune în rezolvarea problemelor. Criza Dunării de Jos, dublată de criza Canalului Dunăre-Marea Neagră, a provocat și provoacă în continuare prejudicii directe flotei noastre fluviale, singurul segment de flotă națională care ne-a mai rămas și care, probabil, urmează să fie scoasă din competiție, ca și flota maritimă.

Guvernul României, prin poziția și declarația de susținere a formelor de protest actuale ale armatorilor fluviali români, nu face decât să dovedească, o dată în plus, criza de autoritate, mutând centrul de greutate al reacției oficiale obligatorii pe acțiunile de protest respective. Guvernul neglijează în mod vădit faptul că una din prioritățile Iugoslaviei este reconstrucția podurilor de peste Dunăre bombardate și nu numai redarea circulației fluviale pe acest tronson. Dacă Guvernul român ar fi fost în mod real preocupat de înțelegerea acestui deziderat al politicii Iugoslaviei pe Dunăre, ar fi acționat, prin Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Transporturilor și, preluând mesajul armatorilor fluviali, ar fi trebuit să găsească soluții într-o abordare comună.

Aceasta este realitatea și este dovedită de încercarea recentă a unor întreprinzători români,cu interese în ce privește traficul dunărean, de a prezenta Ambasadei Iugoslaviei din România soluții în ce privește refacerea podurilor de pe sectorul iugoslav al Dunării. Faptul că acest demers al societății civile a fost extrem de bine primit și salutat de ambasadorul Iugoslaviei este o nouă dovadă a incapacității Guvernului de a găsi căi și mijloace de relaxare în conflict.

Rezumându-se la realizarea unei întâlniri cu miniștrii transporturilor din Ucraina și Bulgaria în zilele următoare, pentru a găsi soluții privind deblocarea circulației pe Dunăre și a aplica măsuri de sancționare pentru navele sârbește, Guvernul uită că din Comisia Dunării face parte și Iugoslavia. Demersul este a priori sortit eșecului pentru că încearcă izolarea Iugoslaviei pe Dunăre și deschide posibilitatea apariției unor disensiuni în Comisia Dunării, periclitând totodată și cooperarea așa de dificilă a acestei comisii cu Comisia pentru navigația pe Rin.

Este, poate, ceasul al doisprezecelea în care Guvernul actual trebuie să înțeleagă că relaxarea relațiilor în zonă cu vecinii nu poate fi sacrificată pentru obținerea vreunei strângeri de mână formale, la vreunul din numeroasele simpozioane europene, iar România are, în prezent, de rezolvat probleme mult mai urgente, care țin mai mult de cooperarea în zonă.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Ilie Neacșu - creionarea unor contraste izbitoare care pot compromite democrația;

Are cuvântul domnul deputat Ilie Neacșu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, se pregătește domnul deputat Dumitru Pâslaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România.

 

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De aproape 3 săptămâni, un număr de 162 de persoane din Lupeni se află în greva foamei, fără ca Guvernul "creștin-democrat" să intervină în vreun fel pentru stoparea acestui act de sinucidere în masă. Disperarea oamenilor din Valea Jiului a atins cote inimaginabile, zeci de mii de mineri și nu numai au fost lăsați pradă hazardului, în numele unei economii de piață care funcționează doar în favoarea guvernanților! În timp ce greveștii din Lupeni sunt transportați în stare gravă la spital, guvernanții se opintesc să elaboreze noi ordonanțe și legi pentru a-și satisface propriile dorințe: case, păduri, terenuri agricole, școli și facultăți în limba UDMR-ului etc.!

Tonul sfidător este dat chiar de Emil Constantinescu, Președintele României, care, debarasându-se de sfaturile călugărului Vasile și de ținuta de la Ruginoasa, se afișează la o emisiune de divertisment a televiziunii publice: "Surprize-surprize". Se înțelege, domnul președinte a pășit în studiourile TVR ca "vecin" și numai după ce s-au încheiat epurările din această instituție, cu finanțare publică.

Stimați colegi,

De 3 săptămâni, de când foștii mineri se află în greva foamei, nici un reprezentant al puterii nu s-a deplasat la Lupeni, pentru a rezolva doleanțele acestora. De altfel, preocupați de propriile interese, nici timp nu au avut de asemenea acțiuni..., banale.

Reprezentanții PNȚCD și PNL își educă tineretul prin tot felul de școli de vară, în același spirit sfidător și arogant față de oamenii nevoiași! Colegii din UDMR țin morțiș să se ia dreptul propriilor copii să gândească și în limba română! Pediștii, speriați de sondajele care îi situează cu un picior în afara Parlamentului, se chinuie să stoarcă la maximum profit din privatizarea CONEL, a Societății Naționale de Petrol, din vânzările de fier vechi, considerat "material strategic" în toate țările occidentale, și nu "deșeu", cum stabilește domnul Radu Berceanu!

Cine să mai aibă timp de cetățenii leșinați de foame în Valea Jiului și în alte zone, sărăcite cu premeditare de niște diletanți, ajunși în fotolii de miniștri? Ar trebui să fiți mai grijulii față de starea de spirit a populației, domnilor colegi, care îi susțineți orbește pe acești guvernanți, care au compromis nu numai reforma economică, ci însăși democrația! Mitul "guvernărilor prelungite", creat de ideologii PDSR s-a năruit în 1996! Dacă îmbuibarea guvernanților este permisă, de ce nu s-ar justifica și o revoltă a înfometaților? Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Dumitru Pâslaru - comentarii legate de recentele reacții preelectorale ale guvernanților;

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Pâslaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România, se pregătește domnul deputat Dumitru Bălăeț, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

 

Domnul Dumitru Pâslaru:

Doamnelor și domnilor,

"Înțelepții", de care, slavă Domnului, nu ducem lipsă în politica românească, ar trebui să știe că, întocmai stăpânului zgârcit care face sluga hoață, președintele credul învață vicele mârșav! Mai mult, detractorii calificații se recrutează, de regulă, dintre lăudătorii neadormiți, care nu ostenesc cu elogiile, tocmai pentru a nu fi bănuiți de duplicitate. De aceea, marii noștri lideri politici ar trebui să fie prevenitori nu cu atacatorii fruntali, ci cu proprii lingușitori penibili.

În timpul din urmă, am asistat cu toții la o reacție generală de veritabilă mânie proletară împotriva a ceea ce analiștii GDS numesc: "instrumentarea perdantă a ideii consensului în direcția împăciuitorismului de stânga", apropo de declarațiile domnilor Radu Vasile și Sorin Lepșa privind o ipotetică alianță cu partidele social-democrate și, în principal, cu Partidul Democrației Sociale. Apreciată ca "realistă" și "rezonabilă" de către noi, poziția acestora nu trăda nicidecum interesele puterii sau linia Maniu-Mihalache, deoarece aprecia clar că actuala coaliție trebuie să rămână la coaliție și după alegeri, dar că extinderea spre stânga se va lua în calcul în condiții de paritate post-electorală și numai din rațiuni de stabilitate și pace socială. Principiile sunt principii, spunea, de exemplu, primul ministru, dar trebuie găsite soluții, ținându-se seama de realitățile construcției numite România, ca adevărați oameni de stat ce suntem, și nu doar ca bieți politicieni.

Declarațiile, într-adevăr, surprinzătoare, în peisajul anchilozat al gândirii creștin-democrate autohtone, au ofuscat gruparea talibană, care, cu aceeași sfântă mânie proletară, s-a întrebat: "Ce mai caută cei doi în gloriosul nostru partid, de vreme ce, iată, s-au descalificat prin gestul de a se autopropune succesori și a se apropia de stânga?" Nu a pierdut ocazia, firește, purtătorul de cuvânt, care, aflând că succesiunea la vârf se va tranșa abia în 2001, timp în care se va putea, Doamne ferește, să rămână fără înalta protecție a președintelui partidului, a virat-o imparțial spre Cotroceni, raliindu-se grupului susținător al candidaturii lui Emil Constantinescu. (Domnul deputat Mihnea Ioniță își manifestă dezacordul cu afirmațiile vorbitorului, bătând în pupitru.)

Din laboratoarele de manipulare și dezinformare, de unde, pe căi obscure, se încearcă influențarea deciziilor de partid, guvernamentale și din zona justiției, de voința tot mai imperativă și oarbă a actualului președinte, cu excesul de zel specific parveniților întârziați, folosindu-se televiziunea, devenită secție de propagandă, rinocerii fundamentaliști acționează pentru menținerea și adâncirea faliilor în spectrul politic românesc. Iată, apreciind probabil comunicatul confratelui de la Președinție...

(În acest moment, intră în loja oficială Regele Harald al V-lea al Norvegiei și suita sa oficială. Aplauze.)

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Un moment, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor deputați,

Salutăm prezența în loja oficială a Aulei Camerei Deputaților a Majestății Sale Regele Harald al V-lea al Norvegiei! (Aplauze. Numeroși deputați se ridică în picioare.)

Vă rog să continuați, domnule deputat!

 
 

Domnul Dumitru Pâslaru:

Așa-zisul "președinte al tuturor românilor", în loc acționeze pentru coagularea unei aproximative unități de acțiune politică, necesară ieșirii României din fundătura în care regimul său a împins-o, califică, într-un limbaj deloc prezidențial gesturile de apropiere, drept "glumițe". Pentru că nu doar realizarea alianței post-electorale cu PDSR este urmărită a fi împiedicată, ci de-a dreptul izolarea acestui partid după alegeri, știind pe bună dreptate că va obține mult-foarte mult, dar nu 51%. Spaima de PDSR manifestată în aceste "aranjamente" pre-electorale este, de fapt, o confirmare a forței noastre și, implicit, expresia derutei în fața sancțiunii iminente a puterii de către electoratul înșelat și batjocorit.

Dacă președintele ales al României se va lăsa în continuare manevrat de pegra cotrocenistă, liderii din coaliție, "dresorii" din TVR, care, în "Surprize-surprize", l-au scos zilele trecute în arenă, România polarizată și sărăcită după modelul sud-american va deveni în curând teatrul de acțiune, nu pentru Sumanele Negre, ci, mai rău, pentru gherilele marxiste. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Dumitru Bălăeț - atenționare în numele Grupului PRM asupra a trei situații îngrijorătoare din Transilvania;

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Bălăeț, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, se pregătește domnul deputat Gheorghe Ionescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România.

 

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Este ora 9,35, domnule președinte!

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Și vreți să dormiți, domnule Ciumara, la ora asta?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnilor deputați, vă rog să respectați programul! Programul a început cu 5 minute întârziere, de aceea am prelungit. Vă rog să păstrați liniștea în sală!

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În numele Grupului parlamentar PRM, vreau să atrag atenția în Parlament asupra a trei situații îngrijorătoare, care ne arată, printre altele, și nepăsarea cu care guvernanții noștri de azi privesc gravele probleme actuale ale Transilvaniei.

Prima dintre acestea privește semnalul de alarmă pe care primarul Clujului, domnul Gheorghe Funar, îl trage asupra numirii lui Alfoldi Laszlo în funcția de Consul general al Ungariei la Cluj-Napoca. După cum se știe, acest domn, cu ani în urmă, a fost descoperit drept spion și a fost expulzat din România. Revenirea lui în țară și avansarea în funcție este o sfidare evidentă, nu numai la adresa țării noastre, ci și la adresa normelor diplomatice obișnuite dintre țări. Este uimitor cum autoritățile noastre, în special Ministerul de Externe, SRI și SIE, nu se sesizează și nu iau măsuri în această privință. Mai mult, în mass-media noastră, în loc să se ia poziție față de asemenea situație și să se ceară clarificări, se găsesc cozi de topor care atacă atitudinea cinstită, și demnă, și responsabilă față de țară a primarului Clujului, marele patriot Gheorghe Funar. (Râsete ale deputaților din majoritate. Rumoare, proteste.) Tristă situație, triste vremi am ajuns să trăim!

O a doua situație asupra căreia vreau să atrag atenția, în același context, îl privește pe domnul Sabin Gherman, redactor laTVR din Cluj, care și-a părăsit funcția (pe ce bani?) și care declară cu nonșalanță că "s-a săturat de România!" Prin intermediul unei așa-zise fundații apolitice, Pro Transilvania, el duce de fapt o politică antinațională și anticonstituțională. Autoritățile noastre publice nu se sesizează și nu iau măsuri împotriva unor asemenea provocări, ceea ce dovedește din nou orbirea lor, nepăsarea lor condamnabilă față de problemele Țării, ale Transilvaniei.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vă rog să vă limitați expunerea, să vă încadrați în cele 3 minute!

Altfel, sunt nevoit să vă opresc microfonul!

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Nu mi-l opriți, pentru că termin imediat!

Un al treilea aspect, tot atât de grav, ni-l oferă așa-zisul "Grup de Dialog Social" (G.D.S.), care a ajuns să practice un kominternism întors pe dos, fără rușine și fără Dumnezeu. Citiți, pentru a vă convinge, nr. 27 din 6-12 iulie 1999 al Revistei "22", unde se publică, pe 5 pagini, o "masă rotundă", cu tema: "10 ani de la Declarația de la Budapesta", declarație care a precedat în mod semnificativ evenimentele din decembrie 1989. Actualitatea acestei "Declarații" ar fi deschiderea României către o "federalizare", prin forme mai rafinate decât acelea ale "autodeterminării", pe care o propunea Cominternul prin anii ’20.

Domnii de la GDS vor să ajungă la același rezultat prin "autonomie locală", "descentralizare", "subsidiaritate", "devoluție" și alte aberații de același fel. De oriunde ai încerca să constați "dialogul" acestei "mese rotunde", observi că, de fapt, el este doar un amplu "monolog" absurd, câtă vreme capetele sucite care participă la realizarea lui perorează cam în același fel "federalist" despre problemele actuale și de viitor ale României. Nici cei mai teribili dușmani ai unității noastre naționale nu au strecurat atât de mult venin în inima țării, ca acești pretinși gânditori "academici" ai GDS-ului. Se vede că la ei otrava kominternistă, de care însuși Partidul Comunist Român se debarasase, face acum ravagii, ia forme noi, drogante, deosebit de periculoase.

Cine cunoaște cât de cât istoria, știe că însăși teoria kominternistă despre România a apărut la Moscova, după ce "revoluția bolșevică" revizionistă a lui Bela Kuhn de la Budapesta a primit, în 1919, cenzura de rigoare a tânărului stat român unificat în granițele sale istorice. Nu întâmplător, teoriile gedesiste se hrănesc și ele din aceleași surse budapestane, perfecționate și mult mai pline de otrava înstrăinării. Ele speculează slăbiciunile de azi ale clasei noastre politice, pe care un alt "român" din GDS, pe nume Mircea Boaru, o atacă la aceeași "masă rotundă" în termenii următori: "Noi avem o clasă politică incapabilă să gândească și să fie receptoare la aceste fenomene sociale... Mai mult, ea nu va avea niciodată interesul de a-și schimba setul de semnificanți cu care-și reprezintă realitatea..."

Da, domnule pretins "politolog", aici ai nimerit-o, dar pe dos. Clasa noastră politică de azi este incapabilă să reactioneze prompt, precum cea dintre cele două războaie mondiale, care a pus în afara legii Partidul Comunist din România, atunci când acesta s-a declarat adept al "autodeterminării" kominterniste.

Astăzi, după cum vedem, spionii și urmașii kominterniștilor de la GDS și din alte părți joacă tontoroiul cu unitatea țării, cu Constituția ei, fără să fie pedepsiți, cum s-ar cuveni. Credem că Parlamentul trebuie să ia o atitudine categorică în acest sens și să ceară organelor de justiție și Guvernului să-și facă datoria față de Țară. Mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Poftiți? Doriți să interveniți într-o problemă de procedură? Să știți că, domnule deputat, nu se obișnuiesc problemele de procedură în cadrul declarațiilor politice care se fac de către deputați.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Vă rog să-mi dați voie să intervin!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, dați-mi voie mai întâi mie să vorbesc!

Dacă dumneavoastră încercați să creați un precedent, nu aveți decât, dar vreau să vă spun că nu ar fi prima dată când, în cadrul dezbaterilor politice, s-a depășit cu 5 sau 7 minute acest timp. Vă rog, poftiți! Și vă rog să vă motivați în drept, pe regulament, problema de procedură!

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte, am votat ora 9 și 20. Este ora 9 și 40 aproape. Ați depășit cu 20 de minute programul. Rugămintea mea este: respectați programul votat de Camera Deputaților. (Rumoare, vociferări.)

Voci din sală:

Nu vă place critica!

Voi să respectați "Contractul cu România"!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Gheorghe Ionescu - relevarea modului în care FPS procedează la privatizarea Societății Comerciale TMC Filiași, din județul Dolj.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Ionescu. (Rumoare, vociferări)

Domnilor deputați,

Vă rog să nu tulburați liniștea în sala de ședință, pentru că nu facem altceva decât să ne irosim din timpul nostru de lucru. Vă rog să păstrați liniștea!

Aveți cuvântul, domnule deputat Ionescu.

 

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mă adresez astăzi FPS-ului – privatizarea, scop în sine.

După 1996, actuala coaliție CDR-PD-UDMR a făcut mare tam-tam privind procesul de privatizare, întocmind tot felul de programe în așa fel ca la sfârșitul anului 1999 activitatea FPS să fie terminată și acesta - desființat.

Aceasta numai pentru propagandă, pentru că lucrurile au stat și stau altfel, și privatizarea, care trebuia să fie un mijloc de restructurare a proprietății, s-a transformat în scop în sine, aceasta fiind prevăzută a se desfășura și în anul 2000.

După cum se știe, majoritatea privatizărilor făcute după 1996 au fost foarte mult comentate în mass-media, aici amintind numai de privatizarea IMGB și a ROMTELECOM, care a avut efecte negative pentru economia țării și asupra populației, amintind faptul că numai la convorbirile telefonice tarifele au crescut în acest an cu peste 50%, în timp ce salariile au rămas la nivelul anului 1998.

Doamnelor și domnilor,

Aduc în atenția dumneavoastră modul cum FPS procedează la privatizarea Societății Comerciale TMC Filiași, din județul Dolj, pentru care există solicitanți.

Cu Adresa nr.85 din 9 februarie 1999, SC BRACO SRL solicită cumpărarea pachetului de acțiuni deținut de FPS la Societatea TMC Filiași, în procent de 40%.

FPS-ul răspunde la oferta SC BRACO și, după ce face apologia descentralizării activității, arătând că privatizarea societăților comerciale mici și mijlocii se realizează de către filialele FPS, trimite pe ofertant la Direcția vânzări directe construcții de mașini, din Str.Stavropoleos, București.

Firma BRACO, în data de 14.06., se adresează acestei direcții de construcții și solicită o întâlnire pentru a putea discuta în legătură cu oferta depusă, solicitând ca la această întâlnire să participe și doi investitori străini, respectiv Firmele ELVEM și SMEM din Italia, interesate în cumpărarea pachetului de acțiuni.

Se stabilește întâlnirea în data de 22 iunie 1999, care a durat 5 minute. Și, de data aceasta, după circa 5 luni, trimite pe ofertant la Filiala Dolj.

SC BRACO continuă să insiste, face o nouă cerere de ofertă, de acestă dată către FPS – Filiala Dolj, "în atenția domnului director Gunescu", în care se arată: "Urmare a discuției purtate cu dumneavoastră la data de 23.06.1999 și în conformitate cu Legea privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, publicată în "Monitorul Oficial" din 27.05.1999, vă rugăm să dispuneți măsurile necesare privind vânzarea de acțiuni deținute de FPS la TMC Filiași și să ne comunicați modalitatea și condițiile de vânzare ale acestora".

Răspunsul la această ultimă intervenție nu a fost dat. Delegatul Firmei SC BRACO SRL deplasându-se personal la Craiova pentru discuții, dar nu a fost primit de directorul filialei.

În zilele următoare, reprezentanții celor două firme italiene – ELVEM și SMEM – vor venit în România. Probabil că vor fi tratați cu aceeași indiferență și vor fi trimiși la plimbare.

Doamnelor și domnilor,

Acest procedeu de lucru dovedește modul clientelar politic al actualei Puteri în restructurarea proprietății, având în vedere faptul că la rezolvarea acestei oferte nu stau decât considerente politice și materiale.

Vă amintesc faptul că la conducerea SC TMC Filiași există o persoană care nu este membru al unui partid din coaliția guvernamentală, iar la ora actuală se fac presiuni și se caută tot felul de soluții nelegale de înlăturare din această funcție. Iar din punct de vedere material, probabil, - probabil, zic –, nu s-a căzut la înțelegere asupra comisionului care se practică de obicei.

În concluzie, ne aflăm la circa 8 luni de la lansarea ofertei și nu se întrevede nici o soluție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor și domnilor deputați,

Secretarii de ședință îmi comunică că în acest moment în sală nu avem întrunit cvorumul de lucru.

Ca atare, vă propun să mai dăm cuvântul, mai avem doi colegi și probabil că între timp se vor aduna și ceilalți colegi în sală, pentru a putea trece la cea de a doua parte a ședinței, și anume la dezbaterea proiectelor de lege.

Da, domnule deputat, poftiți.

 
 

Domnul Mihail-Gabriel Ioniță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să-mi exprim uimirea pentru modul în care dumneavoastră conduceți această ședință, tocmai pentru faptul că vă cunosc ca pe un eminent jurist și ca pe un foarte bun cunoscător al regulamentului.

Aici nu se lucrează pe ceea ce credeți dumneavoastră că se va întâmpla. Ați invocat, atunci când domnul ministru Ciumara a luat cuvântul, i-ați cerut să spună conform cărui regulament trebuie să întrerupeți această parte a ședinței. V-a spus foarte clar: hotărârea majorității deputaților din această Cameră, da?

Părerea mea este că există metode procedurale ca să încercați măcar să asigurați cvorumul, deci să terminați această parte a ședinței, de intervenții. Ca să nu mai spun, colegul de dinainte, pe care-l apreciez și poate are dreptate în ceea ce spune, n-a făcut o declarație politică, mai degrabă o interpelare.

Deci, eu vă rog să luați măsurile corespunzătoare să conduceți ședința Camerei Deputaților în mod corespunzător, conform regulamentului și legilor din această țară, nu după cum credeți dumneavoastră. Să mai vorbească doi că, poate, mai vin colegi și asigurăm cvorumul.

Eu vă pun în vedere o altă posibilitate: s-ar putea că dacă mai vorbesc încă doi, să mai plece din colegii noștri, domnule președinte.

Vă salut!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, să știți că nu mă miră surprinderea dumneavoastră, dar vă rog să vă uitați pe partea dreaptă a sălii, unde dumneavoastră, majoritatea, ar trebui să asigurați prezența la lucrări.

Eu nu pot să încep lucrările Camerei Deputaților, în legătură cu dezbaterea proiectelor de lege, atât timp cât nu există cvorumul de lucru. De 20 de minute, de 20 de minute fac apelul de intrare în sală, prin sonerie. Poate ați auzit. De 20 de minute funcționează soneria pentru mobilizarea colegilor.

 
 

Domnul Mihail-Gabriel Ioniță:

Procedură, iar!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, discutați pe procedură.

 
 

Domnul Mihail-Gabriel Ioniță:

Dacă voiați să-mi dați o replică, v-aș ruga să coborâți la tribună. Asta-i un aspect. Al doilea: încă o dată îmi exprim mirarea că dumneavoastră .... (Rumoare, vociferări.) .... deci există alte metode de a asigura cvorumul decât cele pe care dumneavoastră încercați să le sugerați. Poate critica dumneavoastră, apropo de majoritate, este întemeiată. N-aveți decât să strigați catalogul, acolo. Cum spune regulamentul. Deci, n-am mai auzit că în Regulamentul de funcționare a Camerei Deputaților există metoda "Hai, să mai spunem încă două interpelări, încălcând hotărârea Parlamentului, că poate mai vin oameni!"

Încă o dată, domnule președinte, sunteți un expert în regulamente. Vă rog să-l aplicați! (Rumoare, vociferări)

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, nu vreau să intru într-un dialog cu dumneavoastră, pentru că se vede clar că atitudinea dumneavoastră este pur și simplu de a bloca pe o parte, dar eu vreau să vă spun că nu încep lucrările Camerei până când nu se asigură cvorumul de lucru. Să fie clar!

Și, de asemenea, nu supun la vot nimic până când nu se asigură votul constituțional. Eu n-am să conduc de maniera în care au condus ceilalți colegi ai mei. Să fie foarte clar! Adică, eu respect regulamentul așa cum se cuvine. (Rumoare, vociferări.)

Rog secretariatul tehnic să prezinte prezența și listele de înscriere ale deputaților pe listele de prezență, să se aducă listele de prezență aici, să vedem cine a semnat și cine nu este în sală, să se facă apelul, pentru ca, într-adevăr, să se desfășoare lucrările Camerei exact potrivit dispozițiilor regulamentului.

 
 

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Deci, de 25 de minute blocați procesul legislativ! (Rumoare, vociferări)

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vă informez că nu avem cvorum de lucru.

 
 

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

M-ați mai informat! Asta vă este misiunea! (Rumoare, vociferări)

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vom trece să facem apelul nominal, pentru că în felul acesta o să mai câștigăm timp și va fi în favoarea lucrărilor Camerei Deputaților.

Rog secretariatul tehnic să aducă listele de prezență.

Țin să informez plenul că și-au înregistrat prezența 258 de deputați, au semnat, iar în momentul de față sunt prezenți în sală 103.

Vom face apelul pe circumscripțiile electorale, să constatăm care sunt prezenți din cei care totuși au semnat și nu se găsesc în momentul de față în sală.

 
 

Domnul Vasile Miclăuș:

Domnule președinte, începem apelul nominal.
Achimescu Victor Ștefanprezent
Aferăriței Constantinabsent
Afrăsinei Vioricaabsentă
Albu Alexandruabsent
Albu Gheorgheabsent
Alecu Aurelian Paulabsent
Ana Gheorghe (Dâmbovița)prezent
Ana Gheorghe (Hunedoara)absent
Andrei Gheorghe absent
Andronescu Ecaterinaabsentă
Antal Istvánprezent
Antonescu George Crin Laurențiuabsent
Antonescu Niculae Napoleonprezent
Argeșanu Valentinprezent
Arghezi Mitzura Domnicaprezentă
Ariton Gheorgheprezent
Asztalos Ferencabsent
Avramescu Constantin Gheorgheprezent
Baban Ștefanprezent
Babiaș Iohan Peterabsent
Babiuc Victorabsent
Baciu Mihaiabsent
Badea Alexandru Ioanabsent
Bara Radu Liviuprezent
Bárányi Franciscprezent
Barbaresso Emanoil Danprezent
Barbăroșie Victorprezent
Barde Tănaseprezent
Bartoș Danielaabsentă
Băbălău Constantinprezent
Bălan Marilenaabsentă
Bălăeț Dumitruprezent
Băsescu Traianabsent
Becsek Garda Dezideriu Colomanabsent
Bejinariu Petruprezent
Berceanu Radu Mirceaabsent
Berci Vasileprezent
Berciu Ionprezent
Biriș Anamaria Mihaelaabsentă
Birtalan Ákosprezent
Bivolaru Gabrielabsent
Bivolaru Ioanabsent
Boda Iosifprezent
Böndi Gyöngyikeprezent
Boștinaru Victorabsent
Bot Octavianabsent
Botescu Ionprezent
Bran Vasileabsent
Brezniceanu Alexandruprezent
Bud Nicolaeabsent
Buga Floreaprezent
Bujor Liviuabsent
Burlacu Viorelprezent
Buruiană Aprodu Danielaprezentă
Buzatu Dumitruprezent
Calimente Mihăițăprezent
Cazacu Vasile Mirceaabsent
Cazan Gheorghe Romeo Leonardprezent
Cândea Vasileprezent
Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolaeabsent
Chichișan Mironprezent
Chiliman Andrei Ioanprezent
Chiriac Mihaiprezent
Ciontu Corneliuprezent
Ciumara Mirceaprezent
Cîrstoiu Ionprezent
Cojocaru Radu Spiridonprezent
Constantinescu Danprezent
Corâci Ioan Cezarabsent
Corniță Ionabsent
Cosma Liviu Ovidiuabsent
Coșea Dumitru Gheorghe Mirceaabsent
Cotrutz Constantin Eremiaprezent
Cristea Gheorgheprezent
Cristea Marinprezent
Cunescu Sergiuabsent
Dan Marțianprezent
Dan Matei Agathonabsent
Darie Simionprezent
Dărămuș Nicolae Octavianprezent
Dănilă Vasileprezent
Decuseară Jeanprezent
Dejeu Gavrilprezent
Diaconescu Ionprezent
Dimitriu Sorin Petreabsent
Dîrstaru Dorinprezent
Dobre Traianabsent
Dobrescu Smarandaprezentă
Dorian Dorelabsent
Dorin Mihaiabsent
Dragoș Iuliu Liviuabsent
Dragu Georgeprezent
Drăgănescu Ovidiu Virgilabsent
Drecin Mihai Dorinabsent
Drumen Constantinprezent
Dugulescu Petruabsent
Dumitrașcu Laurențiuprezent
Dumitrean Bazilprezent
Dumitrescu Paul Adrian prezent
Dumitriu (Hunea) Carmenprezentă
Duțu Ionprezent
Elek Barna absent
Enache Marianabsent
Enescu Ionprezent
Fenoghen Sevastianabsent
Filipescu Ileanaprezentă
Furo Iuliu Ioan prezent
Galic Lia Andreiaabsentă
Gaspar Acsinteprezent
Gavra Ioanprezent
Gavrilaș Teodorprezent
Gazi Gherasimprezent
Georgescu Florinabsent
Gheciu Radu Sever Cristian prezent
Gheorghe Valeriuabsent
Gheorghiof Titu Nicolaeabsent
Gheorghiu Adrianabsent
Gheorghiu Mihaiabsent
Gherasim Ion Andreiabsent
Ghibernea Danprezent
Ghidău Raduprezent
Ghiga Vasileprezent
Giurescu Ionabsent
Glăvan Ștefanabsent
Godja Petruprezent
Grădinaru Nicolaeprezent
Grigoraș Neculaiprezent
Grigoriu Mihaiabsent
Groza Nicolaeprezent
Gvozdenovici Slavomirabsent
Hașotti Puiuprezent
Hilote Eugen Gheorgheprezent
Hlinschi Mihaiprezent
Honcescu Ionabsent
Hrebenciuc Viorelabsent
Iacob Elenaprezentă
Ianculescu Marianprezent
Ifrim Dumitruabsent
Igna Ioanprezent
Ignat Ștefanprezent
Iliescu Valentin Adrianprezent
Ionescu Alexandruprezent
Ionescu Antonabsent
Ionescu Bogdanabsent
Ionescu Constantinabsent
Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantinprezent
Ionescu Gheorgheprezent
Ionescu Marinaprezent
Ionescu Nicolaeprezent
Ioniță Mihail Gabrielprezent
Ioniță Nicuprezent
Iorga Leonida Lariabsentă
Iorgulescu Adrianabsent
Irimescu Haralambieprezent
Ivănescu Paula Mariaprezentă
Jurca Teodorprezent
Kakasi Alexandruprezent
Kelemen Atila Bela Ladislauprezent
Kerekes Károlyabsent
Kónya Hamar Alexandruprezent
Kovacs Carol Emilabsent
Kovács Csaba Tiberiuabsent
Lazia Ionabsent
Lădariu Lazărprezent

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule secretar, vă rog să întrerupeți apelul. Constatăm că este realizat cvorumul, atât cvorumul constituțional, cât și cvorumul de lucru pentru desfășurarea lucrărilor Camerei Deputaților.

Trecem la partea a doua a lucrărilor Camerei Deputaților din ziua de astăzi, consacrată examinării proiectelor de lege și propunerilor legislative.

Din datele obținute de la secretariatul tehnic, rezultă că în ziua de astăzi a fost înregistrată prezența la Camera Deputaților, după cum urmează: din 343 de deputați și-au înregistrat prezența 258. Absentează 85.

Potrivit art.195, nu sunt considerați absenți 11 deputați, care participă la desfășurarea altor acțiuni parlamentare; 9 deputați sunt membri ai Guvernului, găsindu-se în exercitarea atribuțiilor ce le revin, iar 7 deputați fac parte din comisia de mediere la Senat, în legătură cu deconspirarea fostei securități.

Potrivit art.128 din Regulamentul Camerei, Camera lucrează legal în prezența majorității deputaților. Raportat la numărul de 343 de deputați, majoritatea este de 172.

Cvorumul de lucru, ca urmare a scăderii celor ce au alte misiuni, este pentru ziua de astăzi de 145.

Da, poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Așa cum v-am reiterat și ieri la modul personal, în cursul zilei de joi, săptămâna trecută, în numele Opoziției, de la acest microfon am solicitat prezența ministrului industriei și comerțului – domnul Radu Berceanu -, la ședința din plen de ieri a Camerei Deputaților, pentru a informa Camera Deputaților în legătură cu situația dramatică existentă la unele mine din Valea Jiului.

Așa cum bine se știe din mass-media, dar și de la fața locului, un număr mare de mineri se află în greva foamei, situația fiind încă nerezolvată.

Un alt număr mare de mineri se află sub incidența Ordonanței nr.9 care încă nu a fost aplicată în multe localități din zona Văii Jiului.

Conform regulamentului, domnule vicepreședinte, eu am crezut că joi, cel care a condus atunci ședința, domnul deputat Chiliman, cunoaște prevederile regulamentului și nu trebuie cerut acordul prin vot al plenului Camerei Deputaților, pentru că, așa cum este înscris și în Constituție și în regulament, în momentul în care se cere prezența unui ministru, a unui membru al Guvernului, acesta participă de la sine atât la lucrările în plen, cât și la cele de la nivelul comisiilor permanente.

Prin urmare, reiterez, încă o dată, nu pentru ziua de astăzi, dacă e posibil ca domnul ministru să știe despre ce este vorba, s-ar putea în a doua parte a zilei, dacă nu, în cursul zilei de joi, când reluăm dezbaterile în plen, domnul ministru să fie prezent la Camera Deputaților să ne spună ce măsuri a luat Executivul și domnia sa, ca reprezentant în acest domeniu de activitate al Executivului, pentru soluționarea problemelor grave, dramatice existente în Valea Jiului.

Deci, nu e nevoie de acordul plenului Camerei Deputaților, pentru că regulamentul ne spune foarte clar: atunci când este chemat, ministrul participă de la sine. Imperativ!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamnelor și domnilor deputați,

Intrăm în lucrările de astăzi ale Camera Deputaților. Este vorba de o reiterare a cererii pe care domnul deputat Ioan Gavra a prezentat-o în ședința de joi în legătură cu prezența ministrului industriei și comerțului, domnul Radu Berceanu, pentru a informa Camera Deputaților în legătură cu situația minerilor care se află în grevă. Motivarea acestei solicitări este determinată de art.110 din Constituție, potrivit căreia membrii Guvernului participă la lucrările Camerei, iar atunci când li se solicită prezența, participarea lor este obligatorie.

Ca atare, urmează ca prin ministrul pentru relația cu Parlamentul să se comunice domnului ministru Radu Berceanu că este invitat joi, la orele 12, pentru a face această informare în fața plenului Camerei Deputaților. Rog ministrul însărcinat cu relațiile pentru Parlament să facă această comunicare.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 13 august 2020, 15:43
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro