Nicolae Bud
Nicolae Bud
Ședința Camerei Deputaților din 22 iunie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 22-06-1999 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 iunie 1999

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.4 Nicolae Bud - comentariu asupra unui "subiect arzător al vieții internaționale: Balcanii";

Doamna Paula Maria Ivănescu:

................................................

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Bud, PUNR. Se pregătește domnul deputat Victor Neagu, PDSR.

Domnul Nicolae Bud:

Stimată doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Revin la acest microfon în legătură cu subiectul cel mai arzător al vieții internaționale: Balcanii.

Este pace în Balcani și asta trebuie să ne bucure, pe toți cei de aici, pe toți cei de dincolo, învingători sau învinși.

Ca român, mă socotesc dator să consider prezența noastră alături de NATO și împreună cu NATO. O cer interesele României și nevoia noastră de a ne ști în siguranță și împreună cu cei ce promovează valorile civilizației occidentale, ale siguranței drepturilor omului și democrației depline.

Ca român, mă socotesc în același timp dator să observ neputința factorilor de nivel național ce ne reprezintă pe plan internațional de a evita, în acest dialog cu Occidentul și cu valorile sale autentic democrate, pozițiile senile, acceptările impulsive, tentația de a oferi fără a cere și de a asculta fără a explica, de a se grăbi când înțelept este a gândi.

Drept este că prin reflexul nostru de a sta în poziție de drepți – cu gândul sincer că prin asta dobândim ceea ce ne dorim – am susținut moral un demers pe care istoria îl va cataloga drept ceea ce este: un război dus cu sânge rece de cele mai puternice înarmate țări alte lumii contra unei țări de zece milioane, pentru vini care nu le aparțin.

Logica care operează în cazul Iugoslaviei este una ce dă bătaie de cap milioanelor de oameni ai planetei care nu se lasă convinși că un lider popular – oricum, ales democratic – la el acasă, pentru vina de a nu fi pe placul celor de dincolo de graniță, oricât de mulți și oricât de puternici, poate deveni pretextul pentru ca o țară, recte Iugoslavia, să fie călcată de "șenilele" nemiloase ale bombardamentelor aeriene în valuri.

S-a spus că Iugoslavia, călcată în picioare în numele democrației și a drepturilor omului, își va găsi alinarea ca țară în urma războiului chirurgical dus de NATO în beneficiile planului Marshal gândit de SUA și aplicat riguros și neîntârziat dimpreună cu aliații săi.

Războiul s-a terminat. Constatăm că în așteptarea păcii, liderul Iugoslaviei a fost acționat în judecată și catalogat criminal de război. Acum, când el a acceptat, forțat de realitate, să coopereze pentru restabilirea liniștii în Balcani, se refuză cu ostentație orice gest reparator. Iugoslavia nu va beneficia de sprijinul Occidentului în oblojirea rănilor de război decât dacă președintele rău dispare de pe scena politică.

O condiționare de înțeles prin prisma dorinței de a reteza orice legătură cu trecutul dar uimitoare prin candoarea ei. Distrugi o țară invocând valorile Occidentului civilizat dar refuzi să iei în seamă ceea ce constituie cărămida de rezistență a democrației – votul popular.

Între timp, noi perseverăm împotriva abandonării embargoului iugoslav, ca și cum Miloșevici s-ar hrăni cu petrol românesc și prelungim astfel agonia unui comerț exterior tot mai debil și însângerăm relațiile cu o țară vecină de care ne leagă atâtea fire.

A revenit pacea în Balcani după un război pe care NATO l-a dus de una singură. Este posibil, și îmi doresc acest lucru, ca noi să avem un cuvânt de spus în repunerea pe picioare a acestei țări bătute de vânturi și ploi mai la toate răscrucile de vânturi – și în 1877 și în 1914 și în 1940. Vă mărturisesc însă că m-ar întrista dacă cineva ar ajunge să se laude cu șansa îmbogățirii de pe urma afacerilor cu o Iugoslavie săracă și suferindă. Ar fi contrar felului nostru de a fi și nedemn pentru noi ca români.

Cred în posibilitatea ca diplomația noastră să găsească tonul potrivit pentru a se ști utilă în vindecarea stărilor sensibile situate în apropiere de noi.

Cred în existența a importante resurse ce pot fi mobilizate, cu beneficiul distribuit pe ambele maluri ale Dunării, în diferite planuri.

Dar nu e cazul să zâmbim satisfăcuți în colțul gurii că noi și nu alții am fost chemați să astupe gropile pe care avioane obosite de așteptare le-au reușit fără efort special în trupul unei țări vecine și de atâta timp prietene.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 23 august 2019, 18:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro