Plen
Ședința Camerei Deputaților din 22 iunie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 22-06-1999 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 iunie 1999

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse de doamna Paula Maria Ivănescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistată de domnii Corneliu Ciontu și Ioan Vida Simiti, secretari.

   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Începem cu punctul special din ziua de marți, de intervenții politice.

 
  Constantin Eremia Cotrutz - referire la perioada grea prin care trece învățământul românesc;

Dau cuvântul domnului deputat Cotrutz Constantin Eremia, Grupul parlamentar al PDSR.

   

Domnul Constantin Eremia Cotrutz:

Doamna președinte de ședință,

Stimați colegi,

Sărăcia și umilințele îndurate i-au scos din nou pe profesori în stradă. Dascălii, sătui de promisiuni nerespectate, au cerut Guvernului să le permită să-și practice profesia în postura de ființă umană, și nu de animal de povară.

Cei aflați la Putere îndeamnă mereu societatea civilă la răbdare și calm, în așteptarea unor vremuri mai bune, în așteptarea paradisului promis în campania electorală. Răbdarea care, de altfel este o virtute, în momentul actual, nu denotă altceva decât obediență, renunțare necondiționată la drepturile câștigate în 1989.

Cei 15 mii de specialiști, dacă aceștia există în realitate, și nu doar în imaginația înfierbântată a unor farisei dornici de putere cu orice preț, au eșuat lamentabil. Nu mai este nimic de așteptat. Schimbarea promisă de către actualii conducători în campania electorală nu se referă de fapt decât la modificarea propriului lor statut economic și social.

Totuși, în peisajul jalnic al actualului Guvern există și o personalitate, părerea mea personală, în adevăratul sens al cuvântului, ancorată în realitățile sociale și economice ale României. Este vorba despre ministrul educației naționale, Andrei Marga, care a devenit incomod datorită vederilor sale democratice și încercării domniei sale de a face o reformă reală în învățământ.

Lupta asiduă a domnului ministru pentru finanțarea decentă de către stat a instituțiilor de învățământ îl aduce în postura de persona non grata. Se dorește ca ministrul Marga să fie scos țap ispășitor pentru gravele probleme cu care se confruntă învățământul românesc. Mergând după principiul divide et impera, s-a încercat desolidarizarea sindicaliștilor de ministru prin proferarea de acuzații infame.

Premierul Radu Vasile, în documentul intitulat "Blocajul financiar din învățământ, cauză și măsuri de surmontare", îl atacă dur pe ministrul Marga, impunându-i, printre altele, și faptul că cere bani de la stat în loc să dezvolte învățământul particular. Această acuzație este stupefiantă, învățământul fiind o prioritate națională ce trebuie susținută financiar de către stat.

Ideea de creștere a ponderii școlilor particulare și a copiilor instituționalizați în acestea este o aberație, ținând cont de situația financiară deplorabilă a majorității românilor. În condițiile în care mulți copii români suferă de foame, ideea de a-i priva și de posibilitatea unei educații corespunzătoare, ar fi o crimă săvârșită împotriva electoratului român, care a fost păcălit de persoane care provin din rândul dascălilor. O țară care dorește să se afle în Europa, nu doar din punct de vedere geografic, nu scoate educația națională la mezat.

Nutresc speranța că nimeni nu dorește întoarcerea în întunecatul ev mediu, în care doar familiile înstărite își trimiteau copiii la școală. Sau, poate, se scontează pe faptul că un popor ignorant este mult mai ușor de condus cu minciuni ridicole și promisiuni irealizabile.

Vreau să reamintesc că învățământul este un domeniu în care nu apare un profit imediat. Dar beneficiile pe termen lung ce pot fi aduse de un sistem educațional bine pus la punct sunt enorme.

Criza materială în care se află învățământul este parte integrantă a colapsului financiar general, în care se zbate România, datorită unei proaste administrări economice globale.

Ministrul Marga se face vinovat, dacă putem spune așa, de dorința de a revigora, prin măsuri lucide și inteligente, un domeniu de care nici o națiune democratică sănătoase nu îndrăznește să-și bată joc.

Totuși, din noiembrie 1996, învățământul românesc traversează cea mai neagră perioadă din istoria postdecembristă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

Doamnelor și domnilor colegi,

Nutresc speranța să ne încadrăm în timpul de 3 minute, pentru că sunt înscriși foarte mulți colegi și n-o să apuce să vorbească toți până la terminarea timpului dedicat acestor intervenții.

Deci, haideți să ne respectăm între noi.

 
  Leonida Lari Iorga - intervenție cu titlul Perverse jocuri politicianiste;

Are cuvântul doamna Leonida Lari, de la Grupul parlamentar PRM.

   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

"Perverse jocuri politicianiste"

Nu cunosc din ce izvoare s-a informat doamna Zoe Petre, cînd a declarat că anumite forțe politice vor să încerce modelul Kosovo în România.

Ce pot spune e că în 13 iunie "Washington Post" a publicat un articol în care m-a oprit locului un avertisment: absorbirea țării învecinate, R. Moldova, de către România, ar fi un obstacol crucial pentru intrarea noastră în structurile euroatlantice. S-ar putea întîmpla, ca lucrătorii de la "Washington Post" să nu cunoască istoria României și să nu știe că R. Moldova e o parte componentă a României din moși-strămoși, ruptă din trupul Țării în urma unor tratate nedrepte la care au participat și stimabilii americani.

Ne mai avertizează același cotidian că numai atunci cînd visele despre România Mare întreagă ar fi puse de o parte, Balcanii ar fi o regiune mai sigură pentru toate popoarele de aici.

Dacă analizăm bine situația, apoi la orice tentativă de reintegrare ni se declară război, precum sîrbilor. Și oamenii de la putere ne pregătesc din timp, întru a nu avea nici o speranță, ei coparticipanți fiind la aceste diversiuni. Perverse jocuri politicianiste! Mă bate gîndul că poate anume aceste noi opinii, pritocite în Țară, apoi trimise și peste ocean, ca venind de la cei de dincolo, i-au determinat pe membrii coaliției CDR să voteze, precum au votat, la Legea învățămîntului: pentru o a doua limbă oficială în stat, maghiara, deși milioanele de maghiari din SUA nici nu crîcnesc să-și introducă limba în universități, studiază frumos numai în engleză.

Membrii CDR s-au exprimat nu odată că anume partidele istorice în 1918 au săvîrșit Marea Unire. Așa este cu adevărat, predecesorii noștri au fost patrioți adevărați, contemporanii noștri din aceleași partide sunt niște mediocrități dovedite, și faptele vorbesc: tratatul cu Ucraina, dezindustrializarea Românei, anihilarea agriculturii, alienarea culturii și a învățămîntului, înfometarea populației.

În toate aceste evenimente devastatoare pentru România a învins spiritul gregar, de turmă al fiecărui partid, și nu interesul național.

Cumplit hățiș de oportuniști! Îi implori pe români să voteze pentru națiunea lor, le spui că e o rușine să vinzi România, le mai comunici că de-ar fi votat și românii basarabeni la fel, n-ar mai fi avut parte de limbă română, de istoria românilor, iar ei o țin una: votează pentru cauza străinilor. Atunci se pune întrebarea: ce prevalează ? Interesul național, pentru care se află și acum în pușcărie Ilie Ilașcu, sau interesul personal, de-a nu ieși din frontul turmei, întru a nimeri pe liste într-o nouă legislatură ? Să ne întrebăm: dacă relațiile între România și SUA, sunt atît de solidare de la o vreme, chiar nu se putea ajunge și la eliberarea grupului Ilascu? Se putea, firește, dar nu s-a vrut.

Și acum mai îndrăznesc unii să facă similitudini între Basarabaia și Ardeal, trecîndu-se cu vederea că ambele provincii sunt românești. Pe cînd eram în Basarabia, vreo trei ani la rînd m-a curtat televiziunea din Budapesta ca om de cultură. Și abia în al treilea an s-au încumetat să-mi spună că bieții români basarabeni sunt la fel de chinuiți pe pămîntul lor ca și bieții maghiari din Ardeal. La care frază le-am răspuns că și Basarabia și Ardealul sunt teritorii românești, lăsate moștenire de la daco-romani. După această lămurire n-au mai venit.

Așadar să fie bine înțeleasă o socoteală divină. Dumnezeu face țările și popoarele, nu oamenii. Și Basarbia, și Bucovina și Ardealul sunt ale noastre, ale românilor.

Nimic din trupul unei Țări nu se taie, nu se ciuntește în favoarea sau defavoarea altora. O Țară e ca un trup: oriunde ar fi tăiată, în Ardeal, Bucovina, Basarabia, Banat, Muntenia, Oltenia, întreg trupul te doare.

Noua ordine mondială prevede să strice ordinea divină care lucrează prin națiuni și să procedeze la fărîmițarea națiunilor, întru a fi mai ușor dirijate. Dar Dumnezeu vrea să trăiască toate națiunile, inclusiv cea română.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim, doamna deputat.

 
  Dan Coriolan Simedru - evocarea unui eveniment important - 200 de ani de la înființarea Fabricii de fier și oțel de la Cugir;

Domnul deputat Andrei Gheorghe, PNȚCD, este în sală? Nu este în sală.

De la Grupul parlamentar național-liberal, domnul Dan Coriolan Simedru are cuvântul.

Se pregătește domnul Nicolae Bud, PUNR.

   

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vreau să evoc astăzi un eveniment important, care a avut loc în data de 18 iunie, într-un orășel din sudul Transilvaniei, orășelul Cugir.

La Cugir, săptămâna trecută a avut loc o mare sărbătoare, o sărbătoare locală, dar care ar trebui să spună multe atât României, cât și partenerilor României. S-au sărbătorit 200 de ani de la înființarea Fabricii de fier și oțel de la Cugir.

În anul 1799, când popoare care astăzi domină economic lumea, erau în perioada de geneză, la Cugir se producea industrial oțel. Calitatea acestui oțel era apreciată și căutată atât în Imperiul Austro-Ungar, cât și în afara acestuia.

Fabrica de la Cugir a avut, pe percursul anilor, o dezvoltare importantă, ajungându-se ca în 1925 să fie o fabrică cu peste 200 de muncitori, iar în 1929, în perioada de criză, fabrica din Cugir a fost preluată de Concernul Skoda.

În 1939, într-o perioadă de criză economică majoră, fabrica de la Cugir a fost impulsionată cu 100 de milioane de lei atunci, în urma vizitei regelui Carol al II-lea.

Peste timp, astăzi, fabrica de la Cugir este din nou într-o situație economică critică, dar, datorită faptului că conducerea întreprinderii, Ministerul Industriei și Comerțului și nu numai, actualul Guvern acordă o atenție deosebită acestui sector de activitate, s-a constatat o revigorare importantă în acești ultimi doi ani.

Cugirul reînvie astăzi pe scena economică a țării, reușind să aibă contracte cu firme foarte importante de pe mapamond. Este vorba de Firma Mercedes, de Generals Motors, reușește să exporte produse strategice și a ajuns ca, iată, după 200 de ani, să fie la a doua tinerețe.

Ministrul Berceanu a propus și a promis, alături de ministrul Babiuc, care au participat la evenimentul pe care l-am amintit săptămâna trecută, sprijin economic pentru uzina mecanică din Cugir.

Vreau să fac un apel celor doi miniștri, și în special domnului ministru Berceanu – și mă refer la faptul că nu ajunge doar un ajutor economic de 100 de miliarde de lei pentru Cugir, ci este foarte important ca legislația în acest domeniu să sufere importante modificări și mă refer în primul rând la o lege specială, care ar trebui să aducă industria de apărare într-un loc binemeritat astăzi în economia românească.

Vreau să spun că în perioada de pace, sectorul industriei de apărare este firesc să nu fie utilizat la întreaga capacitate, capacitate dimensionată pentru perioada de război. Diferența de capacitate nefolosită ar trebui subvenționată, conservarea acestor capacități ar trebui subvenționată de la bugetul statului, pentru că, altfel, cu toate că apare această infuzie de capital la care m-am referit înainte, uzina, în timp, datorită faptului că toate aceste cheltuieli vor fi pe costuri, nu va reuși să reziste economic.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

 
  Nicolae Bud - comentariu asupra unui subiect arzător al vieții internaționale: Balcanii;

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Bud, PUNR. Se pregătește domnul deputat Victor Neagu, PDSR.

   

Domnul Nicolae Bud:

Stimată doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Revin la acest microfon în legătură cu subiectul cel mai arzător al vieții internaționale: Balcanii.

Este pace în Balcani și asta trebuie să ne bucure, pe toți cei de aici, pe toți cei de dincolo, învingători sau învinși.

Ca român, mă socotesc dator să consider prezența noastră alături de NATO și împreună cu NATO. O cer interesele României și nevoia noastră de a ne ști în siguranță și împreună cu cei ce promovează valorile civilizației occidentale, ale siguranței drepturilor omului și democrației depline.

Ca român, mă socotesc în același timp dator să observ neputința factorilor de nivel național ce ne reprezintă pe plan internațional de a evita, în acest dialog cu Occidentul și cu valorile sale autentic democrate, pozițiile senile, acceptările impulsive, tentația de a oferi fără a cere și de a asculta fără a explica, de a se grăbi când înțelept este a gândi.

Drept este că prin reflexul nostru de a sta în poziție de drepți – cu gândul sincer că prin asta dobândim ceea ce ne dorim – am susținut moral un demers pe care istoria îl va cataloga drept ceea ce este: un război dus cu sânge rece de cele mai puternice înarmate țări alte lumii contra unei țări de zece milioane, pentru vini care nu le aparțin.

Logica care operează în cazul Iugoslaviei este una ce dă bătaie de cap milioanelor de oameni ai planetei care nu se lasă convinși că un lider popular – oricum, ales democratic – la el acasă, pentru vina de a nu fi pe placul celor de dincolo de graniță, oricât de mulți și oricât de puternici, poate deveni pretextul pentru ca o țară, recte Iugoslavia, să fie călcată de "șenilele" nemiloase ale bombardamentelor aeriene în valuri.

S-a spus că Iugoslavia, călcată în picioare în numele democrației și a drepturilor omului, își va găsi alinarea ca țară în urma războiului chirurgical dus de NATO în beneficiile planului Marshal gândit de SUA și aplicat riguros și neîntârziat dimpreună cu aliații săi.

Războiul s-a terminat. Constatăm că în așteptarea păcii, liderul Iugoslaviei a fost acționat în judecată și catalogat criminal de război. Acum, când el a acceptat, forțat de realitate, să coopereze pentru restabilirea liniștii în Balcani, se refuză cu ostentație orice gest reparator. Iugoslavia nu va beneficia de sprijinul Occidentului în oblojirea rănilor de război decât dacă președintele rău dispare de pe scena politică.

O condiționare de înțeles prin prisma dorinței de a reteza orice legătură cu trecutul dar uimitoare prin candoarea ei. Distrugi o țară invocând valorile Occidentului civilizat dar refuzi să iei în seamă ceea ce constituie cărămida de rezistență a democrației – votul popular.

Între timp, noi perseverăm împotriva abandonării embargoului iugoslav, ca și cum Miloșevici s-ar hrăni cu petrol românesc și prelungim astfel agonia unui comerț exterior tot mai debil și însângerăm relațiile cu o țară vecină de care ne leagă atâtea fire.

A revenit pacea în Balcani după un război pe care NATO l-a dus de una singură. Este posibil, și îmi doresc acest lucru, ca noi să avem un cuvânt de spus în repunerea pe picioare a acestei țări bătute de vânturi și ploi mai la toate răscrucile de vânturi – și în 1877 și în 1914 și în 1940. Vă mărturisesc însă că m-ar întrista dacă cineva ar ajunge să se laude cu șansa îmbogățirii de pe urma afacerilor cu o Iugoslavie săracă și suferindă. Ar fi contrar felului nostru de a fi și nedemn pentru noi ca români.

Cred în posibilitatea ca diplomația noastră să găsească tonul potrivit pentru a se ști utilă în vindecarea stărilor sensibile situate în apropiere de noi.

Cred în existența a importante resurse ce pot fi mobilizate, cu beneficiul distribuit pe ambele maluri ale Dunării, în diferite planuri.

Dar nu e cazul să zâmbim satisfăcuți în colțul gurii că noi și nu alții am fost chemați să astupe gropile pe care avioane obosite de așteptare le-au reușit fără efort special în trupul unei țări vecine și de atâta timp prietene.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

 
  Victor Neagu - prezentarea unor aspecte ce au dus la o degradare fără precedent a vieții de zi cu zi;

Are cuvântul domnul deputat Victor Neagu. Se pregătește doamna deputat Lia Galic.

   

Domnul Victor Neagu:

Doamnă președinte,

Apreciind sincer punctualitatea dumneavoastră și, de asemenea, apreciind totodată și modul, maniera în care dumneavoastră conduceți ședințele noastre, mai ales în zilele când nu dispuneți efectuarea apelului, vă rog să-mi îngăduiți să dau citire unei declarații.

Din când în când, lumea este zguduită de fenomene naturale care ne înspăimântă și ne îngrozesc destul de tare, atât oamenii politici, dar și pe cei de rând, care se ascund, sau caută să se salveze de cutremure, de revărsări de ape, de alunecări de teren, de furtuni, de nisip, tornade, uragane.

Dar, tot din când în când, lumea este zguduită nu numai de fenomene naturale, ci și de greșeli ale sale, viruși scăpați de sub control, experiențe lăsate în voia soartei, sida, fenomenul vacilor nebune sau, mai recent, al puilor zăpăciți prin contaminare cu dioxină, substanță puternic cancerigenă.

Țara noastră a importat, de la începutul anului, peste 2.600 de tone de produse de origine animală din Belgia, din care 300 de tone carne tocată de pasăre, 20 de tone conserve din carne de pasăre și porc, 540 de tone semifabricate din carne de pasăre și porc, 20 de tone carne de porc, 40 de tone preparate din carne, 110 tone produse pe bază de ouă și maioneză, precum și 1.420 de tone furaje concentrate, tot din aceeași țară.

Într-o perioadă când țara este îndatorată și Guvernul actual negociază din "poziția în genunchi" cu Banca Mondială și Fondul Monerat Internațional împrumuturi mici și în condiții nefavorabile, se găsesc resurse pentru a importa carne și produse din carne de origine animală, contaminate cu dioxină.

Într-o perioadă când reforma înseamnă închidere și lichidare, vânzare prin orice mijloace și la prețuri acceptate de clientelă, când sursele de venituri bugetare sunt supraimpozitate, când ar trebui să corelăm politica economică internă cu tendințele de globalizare a economiei, când creditul bancar blochează orice efort al producătorului agricol, paralizând producția, când la CONTIM mor zilnic 4 mii de porci necontaminați, constatăm că laboratoarele sanitar-veterinare din țară nu pot efectua analizele depistării dioxinei, din cauza lipsei aparaturii și a reactivilor specifici.

Mâncăm din ce în ce mai mult din import. Românul cheltuiește 80% din salariu pe mâncare, iar unii politicieni sunt preocupați numai de restitutio in integrum.

Viața oamenilor cunoaște în prezent o degradare fără precedent în ultimii 10 ani. Sărăcia atinge cote de neimaginat pentru o țară europeană civilizată. Fractura socială generată de evoluțiile defavorabile din economie se adâncește pe zi ce trece. Disperarea și pierderea speranței, nu mai bine, pun tot mai mult stăpânire pe imensa majoritate a populației.

Justificarea, devenită banală și mincinoasă, a guvernanților, care invocă fie alinierea la prețurile mondiale, fie deprecierea cursului monedei naționale față de dolar, fie satisfacerea cerințelor Băncii Mondiale și ale Fondului Monetar, fie legea cererii și a ofertei, fie autonomia producătorului, nu mai pot fi acceptate.

"Anul 1998 a fost foarte greu, iar anul 1999 este dezastruos", spunea un producător agricol la o emisiune televizată acum câteva zile.

Puterea de azi a învins în alegeri făgăduind românilor că va urma o perioadă în care nu poporul, ci guvernanții se vor sacrifica. La câteva luni de la aceste făgăduieli s-a văzut limpede ce înțelege actuala Putere prin această promisiune: miile de salariați din întreprinderi lichidate să se sacrifice de dragul reformei.

Ne amintim că a fost odată un Guvern care sălășluia într-un palat mare, frumos, și ne-a oferit la masa de dimineață, de prânz și de seară reformă pe pâine. De dragul reformei, evident!

Este astăzi un Guvern care sălășluiește în același palat mare, frumos și ne oferă la aceleași trei mese numai 9 grame de carne pe cap de locuitor, dar cu puțină dioxină. Așa, măcar să ne obișnuim cu un început de cancer, de dragul reformei, evident.

Dar lumea necăjită este sigură și așteaptă cu nerăbdare și un alt fel de guvern, mai aproape de necazurile lor și acesta va sosi cât de curând. Doamne ajută! Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim și noi.

 
  Lia Andreia Galic - exprimarea unui punct de vedere în legătură cu cazul Ilașcu;

Doamna deputat Lia Galic are cuvântul. Se pregătește domnul deputat Dan Ioan Popescu.

Doamna deputat, aveți cuvântul.

   

Doamna Lia Andreia Galic:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

După cum se știe, Ilie Ilașcu și cei 4 camarazi ai săi din Transnistria, Republica Moldova, sunt ținuți în închisoare de 7 ani de zile.

Ilașcu este condamnat la moarte. Sub presiuni internaționale, executarea sentinței s-a amânat. Executarea atârnă însă deasupra capului său, precum sabia lui Damocles.

Se știe, de asemenea, că această condamnare s-a făcut de instanța unui pretins stat, nerecunoscut de către nici un alt stat, nici chiar de către Rusia și de către nici una din organizațiile internaționale existente, începând cu ONU. Cu alte cuvinte, condamnarea nu are vreun temei de legitimitate, sau de legalitate.

Mai grav, așa-zisa Republică Moldovenească Nistreană este o entitate tipic sovietică, de fapt unica din fosta URSS, care a fost respinsă și condamnată demult de lumea democrată, de fostele țări comuniste și, declarativ, inclusiv de Rusia.

În ciuda acestor fapte și împrejurări, de 7 ani Ilașcu și grupul său, aliați ai lumii occidentale, zac în pușcărie, ca și cum puterea sovietică ar mai exista încă și ca și cum lumea democratică nu ar fi ieșit victorioasă din confruntarea cu cea totalitară și atee.

Este greu de explicat și imposibil de justificat palida opoziție, sau de-a dreptul pasivitatea autorităților române și a organismelor internaționale ce se ocupă de drepturile omului, față de soarta dramatică a lui Ilie Ilașcu. Chiar presa și opinia publică occidentală au o atitudine ștearsă și pur episodică.

Există un mare contrast în raport cu alte situații din trecut, când pentru persoane doar urmărite sau supravegheate la domiciliu, se semnalau proteste internaționale insistente și puternice, proteste adresate de către mari personalități, asociații umanitare, organisme politice, șefi de state, parlamente. Situația acestor cazuri nu se compară cu gravitatea și dramatismul cazului grupului Ilașcu.

Avem impresia unor standarde diferite de apreciere a fenomenului persecutării și oprimării unor ființe umane, dacă nu chiar de o discriminare. Iar criteriile sunt - culmea! - cele de etnie.

Sunt semne, din fericire, că atitudinea în favoarea eliberării lui Ilașcu a factorilor naționali și internaționali prinde o oarcare vigoare și un contur mai hotărât.

Cu ocazia vizitei de la începutul lunii mai a Sanctității Sale Papa Ioan Paul al II-lea, Sfântul Părinte a fost informat depsre acest caz. Lordului Russell Johnson, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, i s-a prezentat, cu ocazia recentei prezențe în România, un dosar, cu rugămintea de a face demersurile necesare ca să se pună capăt deținerii ilegale a lui Ilașcu și a camarazilor săi.

Același lucru s-a întreprins pe lângă congresmenii: Frank Woolf - republican, și Tony Hols, democrat.

În recenta sa vizită în România, doamna Leny Fischer, președinta de onoare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a arătat că dacă acțiunile și presiunile pentru eliberarea lui Ilașcu ar fi fost mai susținute poate că el ar fi fost deja liber.

Comisia de politică externă a Camerei a decis constituirea unui grup care să se ocupe numai de cazul Ilașcu. Un impact util l-ar putea avea și eventuala organizare a unei sesiuni speciale a Parlamentelor de la București și Chișinău, organizate simultan. Scopul vizează stimularea multiplicării și intensificării luărilor de poziție de către parlamentele altor țări și de către opinia publică în favoarea eliberării lui Ilie Ilașcu și a grupului său. Totuși, aceste acțiuni sunt mai degrabă intenții sau proiecte, departe de a răspunde cinismului cu care sunt încălcate drepturile omului în Transnistria. Este imperativ necesar să se conceapă și să se întreprindă noi măsuri sau, cel puțin, cele menționate să fie duse la bun sfârșit cu consecvența și fermitatea demne de cauz㠖 eliberarea lui Ilie Ilașcu și a camarazilor săi.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Și noi vă mulțumim.

 
  Dan Ioan Popescu - protest față de poziția inadmisibilă adoptată de TVR în reflectarea activității și luărilor de poziție ale PDSR;

Are cuvântul domnul deputat Dan Ioan Popescu și se pregătește domnul deputat Nicolae Leonăchescu.

   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Declarația mea politică de astăzi reprezintă un protest față de poziția inadmisibilă adoptată de Departamentul Emisiunilor Informative din Televiziunea Română în privința reflectării activității și luărilor de poziție ale PDSR.

După cum știți, sâmbătă, 19 iunie 1999, la Sala Palatului din București s-a desfășurat Reuniunea Ligii Naționale a Primarilor și Consilierilor PDSR, manifestare la care au participat, alături de conducerea centrală a partidului, circa 5000 de reperezentanți aleși ai PDSR. Apreciez că sâmbătă, 19 iunie, s-a desfășurat la București un moment important care a scos în evidență dificultățile cu care se confruntă administrația publică locală în contextul politic, economic și social actual și care a conturat elememntele principale ale strategiei partidului nostru în acest domeniu.

A fost o acțiune complexă care a reunit liderii PDSR, precum și câteva mii de reprezentanți aleși ai partidului nostru în teritoriu, prezentându-se oferta PDSR în domeniul administrației publice locale, precum și soluțiile partidului în ceea ce privește alte domenii de interes general. Spre surprinderea noastră, televiziunea publică, spre deosebire de toate celelalte posturi centrale de televiziune, nu a reflectat în nici un fel acest eveniment din viața principalului partid de opoziție al țării. Nu este, de altfel, pentru prima dată când suntem puși în situația de a protesta față de tratamentul prin care serviciul public de televiziune ignoră cu desăvârșire sau deformează grosolan și partizan acțiunile PDSR. Politica departamentelor emisiunilor informative al televiziunii publice excelează prin partizanat și manipularea primitivă a faptelor. Iar activitatea curentă a partidului nostru este ignorat în mod sfidător, o parte din redactorii și comentatorii postului național de televiziune continuându-și răfuiala cu PDSR prin abordarea unor subiecte de interes general, în mod unilateral și partizan. Faptul că această acțiune a avut un caracter premeditat este demonstrat de transmiterea în cursul zilei de duminică, 20 iunie, a unor scurte imagini, însă cuplate cu o altă acțiune asemănătoare a PNL, eveniment ce avusese loc cu circa o lună în urmă. Este oare o legătură directă între apartenența politică a domnului Hagiculea și această modalitate de lucru?

Față de această situație, cred că actualul președinte al Consiliului de Administrație al Televiziunii are datoria de a suspenda directorul Departamentului Emisiunilor Informative, iar Consiliul Național al Audiovizualului să-și îndeplinească rolul pentru care a fost înființat.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da și noi vă mulțumim.

 
  Mihai Baciu - relatarea problemelor cu care se confruntă cercetarea științifică, cu exemplificare Institutul de Cercetări Biologice din Iași;

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Leonăchescu și se pregătește domnul deputat Mihai Baciu - PD.

(Cuvântarea domnului deputat Leonăchescu a fost cuprinsă în cadrul stenogramei ședinței din data de 15 iunie 1999.)

Are cuvântul domnul deputat Mihai Baciu – PD. Se pregătește domnul deputat Petre Țurlea de la PUNR.

   

Domnul Mihai Baciu:

Doamna președinte,

Onorați colegi,

Mă adresez dumneavoastră, celor care alcătuiți cea mai înaltă instituție a statului, în speranța că ne vom apleca împreună cu mai multă atenție asupra unui domeniu esențial într-un stat civilizat, și cu convingerea că veți contribui la soluționarea unei probleme care nu suferă amânare, apărut în interiorul acestuia. Este vorba de cercetarea științifică și de problema Institutului de Cercetări Biologice din Iași.

S-au spus atâtea vorbe frumoase și înălțătoare despre importanța cercetării științifice în progresul unei națiuni, în speță, în evoluția României, încât consider că este inutil să mai adaug și eu azi în fața dumneavoastră ceva la multitudinea luărilor de poziție în această problemă. Mai importantă mi se se pare necesitatea de a sublinia că vorbele frumoase și înălțătoare au zburat, în timp ce situația cercetării științifice românești se înrăutățește pe zi ce trece. Nu este nici locul și nu am nici timpul să analizez cauzele acestui fenomen. Ele sunt multe și țin atât de condițiile obiective, îndeosebi economice ale României, din ultimii ani, cât și de factori subiectivi, de percepții false, privind locul și importanța cercetării științifice, de greșeli în politica unor foruri abilitate să hotărască în acest domeniu. Asta nu înseamnă că este totul pierdut.

Este adevărat că reforma produce schimbări uneori dureroase, dar necesare și în acest domeniu, după cum la fel de adevărat este că unele institute și colective de cercetători trebuie menținute cu orice preț. Alternativa este o pierdere ireparabilă de investiție intelectuală, o irosire de neiertat, de cunoștință și abilități câștigate de oameni dotați în anii lungi de muncă, oameni în care statul român a investit mulți bani și eforturi. Situația Institutului de Cercetări Ciologice din Iași, și am fost informat că și institutul omolog din Cluj pune problema în același fel, această situație așadar, se pune exact în termenii fomulați mai sus. Ori facem un mic efort și salvăm această investiție de inteligență și valori, ori nu facem nimic și pierdem enorm.

Iată pe scurt, în ce constă problema. Colective de cercetare biologică la Iași au apărut încă din anul 1950 și au funcționat în cadrul filialei Iași a Academiei Române. Unirea lor în Institutul de Cercetări Biologice s-a realizat în anul 1967, iar institutul a funcționat în continuare sub egida Academiei. Din anul 1990 însă, acest institut a trecut la Ministerul Cercetării și Tehnologiei, iar în 1997 a devenit Filială a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice București, în prezent sub coordonarea Agenției Naționale pentru Știință, Tehnologie și Inovare. În acest moment, din cauze complet independente de oamenii de acolo și de activitatea lor, situația financiară a institutului este foarte gravă, întrucât s-au primit doar 38% din fondurile necesare, ceea ce pune în pericol imediat însăși existența singurului institut de acest fel din Moldova.

S-a disponibilizat deja o parte din personal, salariile s-au redus la nivelul incredibil de 25-30%, iar de dotări nici nu mai poate fi vorba. Și, totuși, se menține pericolul dispariției. Poate că o să mă întrebați de ce trebuie numaidecât salvată această instituție. Vă voi răspunde pe scurt, nu cu judecăți de valoare, ci cu cifre și informații verificabile. Tematica de cercetare a institutului are un accentuat caracter fundamental și se axează pe obiective cum ar fi: studiul florei și faunei în scopul conservării genofondului natural, microorganisme producătoare de substanțe biologice active, structura și mecanismele funcționale ale sistemelor ecologice, boli ale plantelor și combaterea lor și alte și alte direcții și programe îndreptate în special spre protejarea biosistemelor.

Rezultatele de-a lungul anilor sunt impresionante. Peste 2000 de lucrări științifice publicate în țară, 150 publicate peste hotare, 45 de cărți, 5 premii ale Academiei Române, iar cercetătorii de aici sunt membri în multe societăți de profil și în comitete de conducere ale unor prestigioase asemenea societăți în țară și în alte țări.

Colectivul institutului nu este mare, doar 62 de oameni, din care însă nu mai puțin de 40 sunt doctori în științe, iar 20 sunt doctoranzi.

Care este soluția? Ea este foarte simplă: revenirea institutului sub egida Academiei Române, revenire care a fost deja solicitată în anii 1990-1992-1996-1998, dar care nu s-a realizat nici până în prezent. Această revenire sub egida Academiei este o soluție, de fapt singura, întrucât Academia încă ar putea sprijini financiar activitatea științifică din institut, cu condiția ca noi, parlamentarii, să solicităm și să susținem o suplimentare a bugetului acesteia cu o sumă care nu ar greva aproape deloc bugetul de stat. De altfel, Academia Română, pe bună dreptate s-a mai bucurat de sprijinul nostru cu ocazia discutării Legii bugetului. Există deja acceptul Academiei pentru această revenire.

De aceea, onorați colegi, vă rog în numele institutelor de cercetări biologice din Iași și Cluj și al științei vieții, care este biologia, să acordăm sprijinul pentru trecerea acestor institute sub egida Academiei Române, iar Academia să se bucure de toată atenția noastră la rectificarea bugetului.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Vă mulțumesc.

 
  Petre Țurlea - prezentarea altor fapte antiromânești din județele Harghita și Covasna;

Are cuvântul domnul deputat Petre Țurlea, PUNR. Se pregătește domnul deptuat Acsinte Gaspar, PDSR.

   

Domnul Petre Țurlea:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu îmi fac o datorie pe care deseori mi-am îndeplinit-o de la acest microfon, aceea că ca reprezentant al românilor din Harghita și Covasna, să prezint, mai ales pentru stenograma acestui Parlament, care este un document istoric, alte fapte antiromânești din cele două județe.

Peste 20-30 de ani, poate, această stenogramă va fi citită de unii istorici și ea va reprezenta un document al tuturor acestor fapte antiromânești, pe marginea căruia se vor putea trage niște concluzii definitive.

Începând cu luna mai 1999, ședințele consiliilor locale din Baraolt și Tg.Secuiesc, jud. Covasna, se desfășoară numai în limba maghiară, fapt impus de către majoritatea maghiară a consilierilor. Nici măcar nu s-a acceptat traducători pentru limba română.

Ca urmare, toți consilierii români au hotrât să nu mai participe la ședințele celor două consilii. Până acum, prefectul județului, domnul Gheorge Tatu, reprezentantul Partidului Democrat, nu a luat nici o măsură pentru respectarea art.13 din Constituția României, cel care spune că singura limbă oficială în România este limba română, deci și limba consiliilor județene.

Art.29 alin.1 din Cosntituție precizează: "Libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă". Iată însă că UDMR-ul își permite să îngrădească, să oprească pe cei 60 de români din Vlăhița, jud. Harghita, în practicarea credinței lor străbune, credința ortodoxă. De 3 ani, consiliul local, format doar din reprezentanți ai UDMR, refuză să aprobe cererea celor 60 de români de a-și ridica o capelă ortodoxă. În derâdere chiar, șeful acestui consiliu a spus românilor că pot veni cu încredere la bisericile maghiare.

Câteva zeci de biserici românești au fost distruse sau devastate, așa cum se știe de către fasciștii unguri în perioada ocupației hortyste. Tradiția ortodoxă, unii dintre dumneavoastră știți, probabil, acest lucru, este ca pe locul altarului unei biserici dărâmate sau distruse să fie înălțată o cruce. Urmând această tradiție, asociațiile culturale românești din Harghita și Covasna și PS Episcopul Ioan Sălăjan au cerut în 5 apr.1999 Consiliului comuna Ditrău, jud. Harghita, să aprobe ridicarea unei astfel de cruci pe locul bisercii distruse de fasciștii unguri în 1940 – oct.

Printr-o adresă din 24 mai 1999, Consiliul local Ditrău, format numai din reprezentanți ai UDMR, anunță că nu este de acord cu amplasarea crucii. Este aici o deplină solidarizare a reprezentanților UDMR – acestui partid, evident – cu acțiunea fasciștilor unguri din 1940. Este o aprobare a acțiunii sălbatice din acel an, 1940. Au trecut de atunci 60 de ani, dar mentalitatea conducătorilor maghiari a rămas aceeași.

Doamnelor și domnilor deputați din majoritate parlamentară, domniilor voastre mă adresez, aceștia sunt oamenii cu care sunteți aliați. Ei luptă pe toată căile pentru distrugerea poporului român. Dumneavoastră care vă considerați reprezentanți ai acestui popor român, prin păstrarea acestei alianțe, prin faptul că nu reacționați la aceste samavolnicii, vă constituiți complici ai liderilor UDMR în opera lor distructivă.

Doamnelor și domnilor deputați din majoritate, toate aceste fapte se consemnează în istorie, începând cu stenograma Camerei Deputaților, și cu siguranță va veni o vreme când, măcar moral, veți plăti.

Vă mulțumesc.

 
  Acsinte Gaspar - declarație în legătură cu necesitatea unui dialog politic între Majoritate și Opoziție;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Are cuvântul domnul deputat Acsinte Gaspar. Se pregătește domnul deputat Andrei Gheorghe de la PNȚCD. A sosit? Nu a sosit. Atunci, se pregătește domnul deputat independent Nicolae Popa.

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu necesitatea unui dialog politic între Coaliția majoritară și Opoziție, țin să fac următoarea declarație.

Este un principiu clasic al democrației parlamentare ca majoritatea să aibă un dialog deschis cu partidele aflate în opoziție. În fond, pluralismul politic se întemeiază în primul rând pe acceptarea diversității de ideologii și programe politice, pe dialog, negocieri, respectul reciproc și exclude cu desăvârșire exclusivismul exprimat în afișarea forței majorității.

Într-o democrație parlamentară pluralistă, specifică statului de drept, forțele politice acced la guvernare în funcție de ponderea sprijinului electoral, dar odată ajunse la putere nu conduc discreționar, deși dețin majoritatea parlamentară.

După alegerile din 1996, PDSR a susținut foarte clar că în Parlament va milita, ca partid de opoziție, pentru transpunerea în textele de lege a unei părți cât mai mari din programul său electoral, pentru care a votat un segment semnificativ din populația țării. Totodată, partidul s-a angajat să acționeze astfel încât activitatea parlamentară să se desfășoare cu respectarea principiilor pluralismului, ale democrației parlamentare, ordinii constituționale, regulamentelor și cutumelor parlamentare.

Din păcate, constatăm că există un lung șir de inițiative, măsuri și acțiuni ale Guvernului, prin care acesta a căutat să se substituie autorității legislative și prin această să reducă Parlamentul la postura de simplă anexă a Guvernului sau a unui grup restrâns de persoane și de interese din cadrul coaliției majoritare.

În repetate rânduri, PDSR a atras atenția asupra comportamentului inacceptabil al Puterii care, abuzând tomai de ascendentul unei majorități numerice confortabile, obstrucționează sistematic posibilitățile democratice de exprimare a Opoziției în Parlament. Raporturile Putere-Opoziție nu reprezintă un domeniu al discuțiilor moralizatoare, ci al unor relații politice clare.

Încercările de a exclude Opoziția, prin epurări politice, din instituțiile publice centrale și locale, dar mai ales de la deciziile importante ale Parlamentului, reprezintă o problemă de gravă încălcare a drepturilor la liberă asociere și a dreptului la opinie. Continuarea actualei stări de lucruri reprezintă un mare pas înapoi, pe care România îl face tocmai într-un moment în care se așteaptă de la ea să facă dovada bunei funcționări a instituțiilor democratice. Acesta a fost și motivul pentru care grupurile parlamentare ale PDSR au promovat și susținut adoptarea unui cod parlamentar privind raporturile dintre Majoritate și Opoziție, conceput ca un ansamblu de reguli și practici parlamentare bazate pe următoarele principii. Raporturile între majoritate și grupurile parlamentare aflate în Opoziție se întemeiază pe concilierea pozițiilor divergente, prin negocieri și compromisuri în interesul rezolvării în cele mai bune condiții a problemelor țării și populației. Atât Majoritatea, cât și Opoziția trebuie să aibă în vedere că spiritul concilierii și al compromisului este de preferat atitudinilor autoritariste, bazate, exclusiv, pe forța-votului care, de regulă, asigură rezolvări forțate, superficiale și de scurtă durată.

Recurgerea la vot și realizarea pe această cale a argumentului voinței majoritare trebuie să fie ultima soluție luată în calcul în rezolvarea conflictelor între Majoritate și Opoziție. Prin felul în care acționează puterea se urmărește în mod deliberat slăbirea rolului Parlamentului și pe cale de consecință sporirea pozițiilor și puterilor președintelui și Guvernului țării.

În orice democrație parlamentară, partidele aflate la putere, inclusiv Guvernul, trebuie să discute deschis cu partidele aflate în Opoziție. Nici un partid politic, indiferent că se află sau nu la putere nu poate pretinde că deține monopolul soluționării oricăror probleme cu care se confruntă un for legislativ. Însăși esența reprezentativă a Parlamentului presupune configurarea sa politică în două forțe: Majoritate și Opoziție. Dacă Parlamentul este cu adevărat reprezentativ, soluționarea problemelor aflate pe agenda Parlamentului nu poate fi rezervată majorității, pentru că o asemenea abordare teoretică duce la eliminarea Opoziției din viața parlamentară și, pe un plan mai general, din viața politică. Dacă s-ar recurge la o asemenea strategie parlamentară, partidele aflate la putere ar guverna discreționar, în disprețul principiilor fundamentale ale statului de drept. Practica parlamentară din statele cu tradiții democratice dovedește că nu există probleme a căror soluționare este durabilă dacă la adoptarea soluției respective au contribuit exclusiv partidele aflate la putere, iar opiniile, soluțiile Opoziției au fost ignorate în m od fățiș.

Însăși elaborarea și adoptarea Constituției, în vigoare, au fost rezultatul conclucrării partidelor reprezentate în constituantă. Tot astfel, în procesul legislativ obișnuit, ar trebui să primeze dialogul politic și negocierile. Nu exisă probleme care să poată fi rezolvate exclusiv de partidele aflate la putere. Partidele din actuala coaliție parlamentară nu pot să nu țină seama și de Opoziție, mai ales dacă în Parlament se dezbat probleme de mare importanță pentru procesul de reformă, pentru consolidarea democrației instituționale sau care vizează aspecte sociale de mare cuprindere.

Viața a dovedit de nenumărate ori că abordarea unilaterală este nu numai nedemocratică, ci și insuficientă sub aspect practic și politic. Numai negocierile între Putere și Opoziție pot să asigure perspective și continuitate în procesul economic, social și legislativ al țării. Altfel, la fiecare ciclu electoral, partidul venit la putere poate să declare nule și neavenite toate măsurile și declarațiile adoptate în mod unilateral de fost putere, creînd, în acest fel, o stare de instabilitate la nivelul societății.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Popa - gânduri despre un Erou de excepție - Avram Iancu, la 175 de ani de la naștere;

Domnul deputat Nicolae Popa, independent. Domnul deputat Andrei Gheorghe de la PNȚCD a sosit? Nu a sosit. Se pregătește domnul deputat Romulus Moucha de la PDSR.

   

Domnul Nicolae Popa:

Stimați colegi,

"Era pe vremea coptului cireșelor la munte", amintește cronicarul, atunci când pe prispa unei case de lemn, cu tâmpla rotindu-se după soare, o naștere sfântă picura în graiul românesc, pe care mai târziu și constant avea să-l rotunjească prin lupta măreață, să-l înflăcăreze pe băncile școlilor din Zlatna, Cluj, Târgu Mureș și apoi pe Câmpia Libertății din Blaj, devenită fântâna odorurilor. Era nașterea lui Avram Iancu, devenit Craiul Munților, adică regele Munților Apuseni, însăși floarea revoluției românești.

Sunt 175 de ani de atunci și în fiecare clipă a lor, descifrăm măreția Iancului, acea flacără atothrănitoare și binevoitoare pentru neam, din care s-au copt zorii libertății de acum. A-i rosti numele alături de Revoluția Română, la cei 150 de ani de existență, înseamnă a face un legământ cu viitorimea pentru a-i lăsa biografia lor comună ca sentimentul cel mai curat, pentru că Avram Iancu și Revoluția Română sunt și vor rămâne contemporanii noștri, însăși veșnicia limbii române.

Avram Iancu rămâne în istoria tuturor românilor un om al libertății, ca toți moții de altfel, un nume din care cei mulți "cât cucuruzul brazilor", dar nu unul oarecare, ci acela pe care istoria noastră l-a asociat deopotrivă cu înțelepciunea, demnitatea, toleranța, curajul și jertfa de sine pe care un scriitor albaiulean l-a numit atât de plastic "soarele trudit al românilor de pretutindeni".

Prin Avram Iancu vorbeau suferințele, dorințele, durerile, poverile și umilințele unui neam, dar și paloșul lui Mihai Viteazu și lancea lui Horia, steagul și gloria Revoluției de la 1848-1849. El avea să stea în fața dușmanilor neclintit, ca granitul munților săi, pentru că unicul dor al vieții sale a fost să-și vadă națiunea fericită, pentru că el a jurat că vor susține împreună națiunea română pe calea dreaptă și legitimă și o va apăra cu toate puterile sale contra oricăror atacuri și asupriri și că nu va lucra niciodată contra drepturilor și intereselor națiunii române, precum libertatea, egalitatea, fraternitatea, și va respecta toate națiunile ardelene, neîncercând să asuprească pe nimeni.

Avream Iancu și-a vărsat sângele "întru libertatea cea asuprită". "Pe noi", spune el, "ne-a răsculat necunoașterea naționalității politice, tiraniile și barbariile conservatorilor și aristocraților transilvăneni unguri. Firea n-ea așezat în una patrie, ca împreună să asudăm cultivând-o și împreună să gustăm și să-i sugem dulceața fructelor ei." Așa gândea Iancu, adresându-se maghiarilor care, la rândul lor, au lăsat pe câmpurile de bătălie morți și răniți, cotropiți de cizma imperiilor.

Comemorarea a 175 de ani de la nașterea lui Avram Iancu, aici, în inima Apusenilor, la Câmpeni, sub un cer de patrie înlăcrimat, trebuie să constituie o mare îndatorire morală, națională, de îndreptățire a unui Erou de excepție.

Într-o astfel de clipă, plină de emoție sufletească, noi nu putem decât să primim cu smerenie defilarea umbrelor din trecut și, coborând în propria conștiință, să ne înălțăm sufletele până la pragul gloriei de demult. Să ne ridicăm și noi, așadar, astăzi și acum, la această glorioasă aniversare, la înălțimea crezului Craiului Munților, vărsând o lacrimă fierbinte în amintirea jertfei celui care a fost și va rămâne veșnic în sufletele românilor ca unul dintre cei mai mari revoluționari ai tuturor timpurilor.

De aceea, voi propune Guvernului și Parlamentului României să se constituie un fond pentru cinstirea lui Avram Iancu, care să fie pus la dispoziția județelor Alba și Hunedoara pentru organizarea și funcționarea unor manifestări culturale adecvate, pe locurile desfășurării revoluției, și nu numai, până la Țebea, unde-și doarme somnul de veci, sub tâmpla gorunului lui Horea.

Nu este pentru prima dată când afirm că este momentul să se ridice la Alba Iulia un monument al lui Avram Iancu, expresie a copleșitoarei lui biografii și demnități, printr-un concurs național deschis tuturor creatorilor de artă. Istoria ne-o cere. Iancu o merită din plin, pentru că el prin luptă și jertfă a reamintit lumii că noi, românii, suntem oamenii libertății și așa vom rămâne în vecii vecilor.

Astăzi, mai mult ca oricând, toți românii trebuie să fim uniți, să facem front comun împotriva pericolului federalizării României, care se face tot mai simțită în ultima perioadă. În fond, noi înșine alimentăm un astfel de joc periculos! Permanenta dihonie dintre forțele politice, exprimate inclusiv în relațiile internaționale,...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Am să vă rog să vă încheiați expunerea. Vă rog, domnilor, limitați-vă la cele 5 minute. Și așa este prea mult. Încheiați, vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Avem obligația să respectăm jurămintele și legămintele făcute de înaintașii noștri în fața poporului român de a nu ceda în fața vicisitudinilor vremii, de a rămâne liberi într-o țară cum este România.

Acestea sunt gândurile mele și dacă vrem să salvăm Transilvania de această amenințare, de separarea de patria mamă, să nu prisosim nici un efort de a face ca România să rămână o țară demnă, prosperă și respectată.

Ca român și ca parlamentar, îmi doresc din tot sufletul să se realizeze și să se înfăptuiască visul de aur al lui Avram Iancu care spunea, la vremea respectivă, că "Unicul meu dor este să-mi văd națiunea fericită.!"

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Așa să vă ajute Dumnezeu să respectați și timpul care este destinat acestor intervenții.

 
  Romulus Ion Moucha - reiterarea situației încă neclarificate a crahului SAFI;

Are cuvântul domnul deputat Romulus Moucha. Se pregătește domnul deputat Marian Sârbu.

   

Domnul Romulus Ion Moucha:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Supun atenției domniilor voastre o problemă care lezează aproape jumătate de milion de cetățeni ai țării noastre în unul din drepturile fundamentale ale oricărui om: dreptul de a nu fi înșelat, dreptul de a nu i se fura banii pe care i-a agonisit o viață întreagă.

În fapt, este vorba despre numeroasele sesizări pe care le-am primit din partea unor cetățeni și organizații din județul Brașov, județ pe care îl reprezint în Parlamentul României în calitate de deputat.

Din materialele puse foarte recent la dispoziția mea de către cei arătați mai sus, reiese faptul că în urma crahului din 26 aprilie 1996 au fost păgubiți circa 200.000 de investitori ai faimoasei și de tristă amintire societăți de investiții SAFI.

Desigur, se poate afirma cu titlu de generalitate că în orice moment și în orice colț al lumii pot apărea situații în care o investiție, o bancă, o industrie etc. nu reușește să obțină performanțele economice pe care cei în cauză le-au sperat, dar aceasta nu poate și nu trebuie să conducă la ideea că în mod obligatoriu unii trebuie să fie ruinați, iar alții să se înalțe în lux și opulență pe umerii acestora.

La Brașov există dosarul 4819/19 august 1997, în care prin intermediul Asociației pentru protecția cumpărătorilor, existentă în Brașov, mii de oameni s-au adresat justiției pentru a li se face dreptate; este în momentul de față, în curs de constituire Asociația păgubiților de la SAFI, iar la București, sunt în curs audieri în procesul penal intentat fostului președinte al SAFI Invest.

Toate acestea sunt aparent bune și frumoase; partea tristă este însă că aceste acțiuni ale justiției române se derulează foarte încet și uneori există în plus suspiciunea că politicul determină juridicul.

Oamenii sunt disperați, mulți din ei sunt în a doua parte a vieții și sperau ca tocmai acum agoniseala lor de o viață să îi ajute la a duce un trai decent între limitele normalității și nimic mai mult.

Din păcate nu a fost să fie așa!

Pe această cale, doamnelor și domnilor deputați, fac un apel călduros și sincer la cei în drept să ia notă de cele prezentate și să întreprindă măsurile necesare și normale unei justiții care se vrea normală, astfel încât umilințele și necazurile păgubiților SAFI să ia odată sfârșit.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. În sfârșit, un exemplu de conciziune.

 
  Marian Sârbu - reluarea principalelor puncte ale scrisorii PDSR adresate premierului Vasile;

Vă mulțumim, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Marian Sârbu. Se pregătește domnul deputat Dumitru Pâslaru.

   

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Criza profundă în care se află în acest moment societatea românească a fost ușor de anticipat. De mai bine de doi ani, PDSR încearcă să demonstreze faptul că prin maniera în care coaliția C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R. înțelege să facă reformă, îndreaptă România într-o direcție greșită.

Conform ultimelor sondaje de opinie, electoratul s-a convins de acest lucru. În schimb, actualii guvernanți, cu o consecvență demnă de cauze mult mai bune, continuă o politică începută în noiembrie 1996 și care înseamnă doar dezindustrializare și demolare în plan economic, sărăcie și lipsă de speranță în plan social.

În câteva din moțiunile simple ale PDSR, precum și în cele de cenzură, noi am atras atenția asupra slabei componente sociale a tipului de reformă adoptat, atât de Guvernul Ciorbea, cât și de cabinetul Radu Vasile. Iar faptul că nivelul de trai a atins astăzi cele mai scăzute cote de după 1989, arată că nu ne-am înșelat.

Datele statistice indică o scădere a puterii de cumpărare cu peste 30% față de decembrie 1996, iar starea de spirit a unei mari părți a populației este una vecină cu disperarea.

Firește că o moțiune simplă pe această temă putea fi ușor justificată. Participarea noastră însă la o discuție directă de săptămâna trecută cu primul ministru ne-a determinat la formularea unor întrebări la care credem că Guvernul este obligat să răspundă nu atât pentru noi, cât pentru opinia publică.

Îngăduiți-mi să vă prezint, pe scurt, care au fost aceste întrebări.

Mai întâi am dori să știm și, sigur, că acest lucru dorește și opinia publică, cât va mai dura politica disponibilizărilor încurajate doar de plăți compensatorii. Întrebarea ni se pare firească întrucât pe piața muncii se observă acum o din ce în ce mai mare reticență față de această soluție. Reamintim că doar un procent infim din rândul celor trimiși în șomajul de lux au găsit ca alternativă un nou loc de muncă. A devenit evident că, pe fondul unui declin economic accentuat, nu s-a inițiat nici un program serios de reconversie. În aceste condiții, ar trebui, firește, să cunoaștem în ce măsură noile acorduri cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială vor influența rata șomajului și ce modificări structurale sunt de așteptat pe piața muncii în perioada următoare.

Și tot în această ordine de idei, considerăm că ar trebui să știm în ce măsură actualul Guvern are o strategie coerentă privind restructurarea învățământului vocațional pentru a evita calificarea în meserii aflate deja în exces pe piața muncii.

În ceea ce privește veniturile populației, P.D.S.R. consideră că se poate consemna fără rezerve eșecul politicii salariale în domeniul bugetar. Așa după cum se știe, Legea 154/1998 a creat și creează în continuare numeroase disfuncții în sectorul public, fiind supusă unei puternice presiuni în scopul modificării. În acest context, ar trebui să știm când va avea loc prima modificare a valorii de referință universale sau a valorilor sectoriale în scopul creșterii salariilor de bază pentru personalul din sectorul bugetar, pe de o parte, iar pe de altă parte, cred că opinia publică trebuie să cunoască dacă există vreo șansă ca în a doua jumătate a anului, pensiile să fie indexate cu un coeficient ceva mai mare decât acest ridicol 1% lunar.

P.D.S.R. constată, de asemenea, că în domeniul asistenței sociale, se înregistrează două principale coordonate. Pe de o parte, sumele pentru care statul are obligația legală de a le acorda, se eliberează cu mari întârzieri. Exemplu: alocațiile pentru copii, bursele ec. Pe de altă parte, sumele pentru care există doar posibilitatea legală a acordării, nu se mai acodă de loc. Un exemplu extrem de elocvent o reprezintă ajutoarele sociale.

În acest sens, ceea ce Guvernul a considerat politică de descentralizare n-a fost altceva decât o desesizare, o deresponsabilizare a administrației centrale care a pasat aproape toată povara socială către consiliile locale.

Modul în care actuala coaliție a înțeles politica protecției sociale s-a concretizat într-o scădere dramatică a consumului de produse și servicii. Sărăcia a atins mai mult de două treimi din populație iar lipsa de încredere este sentimentul dominant în societatea noastră. Este motivul pentru care ar fi necesar să aflăm când va lua Guvernul primele măsuri concrete de combaterea sărăciei, când va încuraja atât de necesara creștere a consumului și, implicit, o relansare a producției.

Așa după cum știți, P.D.S.R. nu s-a limitat doar la critica efectelor dezastruoase ale politicii C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R. Cu câteva luni în urmă, noi am elaborat și am dat publicității atât un program anticriză, cât și un program alternativă în care am făcut cunoscute soluțiile noastre economice și sociale. Este însă necesar să aflăm, stimați colegi, din partea primului-ministru, care sunt soluțiile actualului executiv, cu atât mai mult cu cât efectele pozitive pentru nivelul de trai al populației, pe care le-a promis de atâtea ori, întârzie să apară.

Acestea au fost în linii mari conținutul scrisorii pe care P.D.S.R. a trimis-o premierului Radu Vasile. Eu, însă, personal, stimați colegi, cred că acest Guvern și-a epuizat toate resursele, cred că nu mai are un sprijin suficient de mare pentru a conduce în continuare societatea și, de aceea, soluția pe care eu aș propun-o, o soluție constructivă și necesară, ar fi o soluție politică în două puncte: mai întâi retragerea sprijinului politic prin bună înțelegere a actualului Guvern de către toate partidele care-l susțin și, apoi, formarea unui Guvern de tehnocrați, cu sprijinul tuturor partidelor parlamentare, care să organizeze alegeri generale anticipate în termen de 6 luni.

Marele avantaj al acestei soluții este acela că numai la auzul veștii că ar putea scăpa mai repede de actuala coaliție, majoritatea covârșitoare a populației ar răsufla ușurată.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Așa să vă ajute Dumnezeu și dumneavoastră să vă limitați la timpul acordat vorbitorilor.

 
  Dumitru Pâslaru - semnal de alarmă în problema degradării caracterului de serviciu public autonom al TVR.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Dumitru Pâslaru.

A fost adineauri o vorbă de "așa să-mi ajute Dumnezeu". Deci, să ne ajute pe toți să folosim timpul care ne este acordat.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Dumitru Pâslaru:

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Sper să mă încadrez în timp.

Având în vedere perpetuarea în funcționarea Societății Române de Televiziune a unor practici semnalate în repetate rânduri ca ilegale, antidemocatice și neconstituționale, grupurile parlamentare P.D.S.R. din Senat și Camera Deputaților, atrag serios atenția asupra accelerării degradării caracterului de serviciu public autonom al Televiziunii, ca și asupra implicațiilor pe care acest proces le are asupra climatului democratic din România.

În acest context, suntem obligați să amintim că alegerea președintelui Consiliului de administrație a Televiziunii a fost rezultatul unui acord politic susținut de către P.D.S.R. și majoritatea grupurilor parlamentare, care au salutat cu entuziasm configurarea unei soluții pentru ieșirea din grava criză în care interimatul Stere Gulea a aruncat această instituție. Chiar proiectul managerial, expus atunci convingător în fața Parlamentului, își propunea restructurarea de urgență a societății, pentru a-i ameliora activitatea profund afectată de partizanat politic, ilegalități financiare și abuzuri de tot felul. A trecut de atunci mai mult de un an și nimic notabil nu s-a produs încă.

Potrivit Constituției și legilor sale de organizare și funcționare, Societatea Română de Televiziune are obligația să asigure prin întreaga sa activitate pluralismul, libera exprimare a ideilor și opiniilor, comunicarea neîngrădită a informațiilor, precum și informarea corectă a opiniei publice.

Constatăm însă că în pofida speranțelor legislativului și opiniei publice, se înregistrează aceleași modalități de prezentare trucată și mistificată a știrilor, de abandonare a echidistanței politice prin prezentarea pe post doar a reprezentanților puterii și a evenimentelor ei, a comentatorilor analiști verificați în vederea influențării opiniei publice, manipulării atitudinii telespectatorilor.

După cum se știe, sâmbătă, 19 iunie 1999, la Sala Palatului din București s-a desfășurat reuniunea Ligii Naținale a Primarilor și Consilierilor P.D.S.R., manifestare la care au participat alături de conducerea centrală a partidului, circa 5.000 de reprezentanți aleși ai partidului. P.D.S.R. apreciază că sâmbătă s-a desfășurat la București un moment important care a scos în evidență dificultățile cu care se confruntă administrația publică locală în contextul politic, economic și social actual, și care a conturat elementele principale ale strategiei și forței P.D.S.R. în România.

Spre surprinderea noastră, televiziunea publică nu a reflectat în nici un fel acest eveniment din viața principalului partid de opoziție al țării. Nu este pentru prima dată când suntem puși în situația de a protesta față de tratamentul pe care serviciul public de televiziune îl aplică Partidului Democrației Sociale. Politica Departamentului emisiunilor informative a Televiziunii publice excelează, din păcate, prin partizanat și manipularea primitivă a faptelor. Activitatea curentă a partidului nostru este ignorată în mod sfidător, iar o parte dintre redactorii și comentatorii postului național de televiziune continuă răfuiala cu P.D.S.R. prin abordarea unor subiecte de interes general în mod unilateral și partizan. Mai mult, pentru a ascunde starea catastrofală în care regimul Constantinescu și coaliția C.D.R.-P.D.-U.D.M.R. au adus națiunea română, Televiziunea publică refuză în permanență organizarea unor dezbateri cu participare politică pluralistă pe marginea unor probleme ale actualității sociale. Deși stăpânul este mort, iată, câinele rămâne credincios.

Aparițiile sporadice ale reprezentanților opoziției sunt obstrucționate și produc o evidentă derută asupra moderatorilor atunci când se prezintă un punct de vedere neconform cu politica postului.

De asemenea, activitatea Parlamentului este complet absentă din emisiunile TVR, evident, pentru a nu mediatiza stilul antidemocratic, autoritar, încălcarea procedurilor și regulamentelor de către majoritate și, mai ales, pentru a nu se face auzit nici pe această cale cuvântul opoziției.

Atragem atenția că gravitatea situației depășește stadiul simplei neglijențe manageriale și avem de-a face cu o acțiune de degradare a sistemului instituțional democratic în România, utilizându-se cu rea-credință funcțiile mediatice ale acestei instituții. Față de această situație, P.D.S.R. solicită demiterea conducerii Departamentului emisiunilor informative a Televiziunii Române și își rezervă dreptul de a sesiza Consiliul Național al Audiovizualului ca și comisiile de specialitate ale celor două Camere.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Cu aceasta, prima parte a zilei de astăzi a luat sfârșit și va trebui să intrăm în ordinea de zi.

 
Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă.  

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 343 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 254. Sunt absenți 89, din care participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 40 de deputați.
Cvorumul prevăzut de art.128 din regulament este întrunit și este de 132 de deputați.

Doresc să invit secretarii de ședință la masa de conducere a ședinței de astăzi și să reamintesc Camerei Deputaților, liderilor grupurilor parlamentare, chestorilor să solicite prezența în sală la ora 11,00 a tuturor doamnelor și domnilor care au semnat de prezență, a tuturor celor 254, deoarece avem voturile finale pe niște legi care ieri au fost votate pe articole.

Primul punct la ordinea de zi de astăzi este raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă. O să lucrăm pe raportul comisiei de mediere. O să luăm exact pe nr.crt.din raportul comisiei de mediere.

Dacă la nr.crt.1 din raportul comisiei de mediere sunt comentarii. Textul Camerei Deputaților în unanimitate. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, am să vă rog. Cine dorește să intervină.

Din sală:

Să vină secretarii de ședință.

   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog s-o faceți de la microfon pentru că vorbiți mai mulți, eu nu pot să vă înțeleg din sală. Vă rog să interveniți de la microfon.

Da. Am rugat secretarii să vină. Până în momentul în care vom constata că este de numărat, aici sunt foarte multe texte din cele adoptate de Camera Deputaților. Eu sper că dumnealor sunt pe drum și o să realizăm și condițiile... Uitați, că avem unul din secretari alături de noi.

Deci, pct.1 a fost votat în unanimitate.

Pct.2. De asemenea, textul Camerei Deputaților.

Dacă sunt comentarii. Snu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Pct.2 a fost votat în unanimitate.

Pct.3. Tot varianta Camerei Deputaților.

Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Pct.3 a fost votat în unanimitate.

Pct.4. Avem textul Senatului. Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și pct.4 a fost votat în unanimitate.

Pct.5. De asemenea, textul Senatului. Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și pct.5 a fost votat în unanimitate.

Pct.6. De asemenea, ne propune comisia de mediere textul Senatului. Sunt comentarii? La pct.6, da? Da.

Da, vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Doamna președintă,

În calitate de vicelider al Grupului parlamentar "România Mare", doresc verificarea cvorumului.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, domnule deputat. Vă rog frumos...

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Și dacă suntem în cvorum, ceea ce s-a votat e în regulă.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, cvorumul, de când se cere, de atunci încolo funcționează. Deocamdată, eu am anunțat prezența la începutul ședinței și de la aceea am pornit. Am să vă rog, domnule Leonăchescu, să vă chemați secretarul, domnul Ciontu care este de serviciu, să vină să verifice cvorumul. (Între timp a venit la prezidiu și domnul secretar Corneliu Ciontu)

Deci, reamintesc, până domnii secretari verifică cvorumul, că am pornit de la prezența anunțată prin semnătură. Ceea ce am votat este bun votat până acum. De acum încolo dacă nu mai există cvorum, vom face apelul nominal ca să îl realizăm.

Domnii secretari, vă rog, numărați.

Am să vă rog pentru că în acest moment nu sunt cei 132 deputați în sală necesari, mai lipsesc vreo 12 doamne sau domni deputați. Rog încă o dată liderii, dacă nu am să rog secretarii să pregătească de apel nominal. Este un lucru extrem de neplăcut. Nu-mi place să-l fac niciodată acest lucru, dar n-avem încotro. În momentul în care un grup parlamentar solicită această verificare, suntem obligați să o facem.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc domnilor lideri de grup și domnilor colegi care ne onorează cu prezența la lucrări. În acest moment, cvorumul de lucru este asigurat și este chiar depășit. Încă o dată, reamintesc că la ora 11,00 avem de dat voturi finale pe mai multe legi și, de aceea, vă rog să nu părăsiți sala, ci, din contră, să vă chemați și colegii care sunt acum în Camera Deputaților, au semnat și au alte activități în interior.

Deci, lucrăm pe raportul comisiei de mediere, am ajuns la pct. 6, nr. crt. 6 al raportului, în care ni se propune varianta votată de Senat. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Pct. 6 a fost votat în unanimitate.

Pct. 7, tot varianta Senatului. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Pct. 7 a fost votat în unanimitate.

Pct. 8 din raport. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Pct. 8 a fost votat în unanimitate.

Pct. 9. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Pct. 9 a fost votat în unanimitate.

Pct. 10.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Pct. 10 a fost votat în unanimitate.

Pct. 11. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Pct. 11 a fost votat în unanimitate.

Pct. 12.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Pct. 12 a fost votat în unanimitate.

Pct. 13, un text comun. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Pct. 13 a fost votat în unanimitate.

Pct. 14.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Pct. 14 a fost votat în unanimitate.

Pct. 15. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Pct. 15 a fost votat în unanimitate.

Pct. 16. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Pct. 16 a fost votat în unanimitate.

Pct. 17. Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și pct. 17 a fost votat în unanimitate.

Pct. 18.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Pct. 19.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Pct. 20. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Pct. 21. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Pct. 21 a fost votat în unanimitate.

Pct. 22. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Pct. 22 a fost votat în unanimitate.

Pct. 23 ne propune un text comun. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Pct. 23 a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră, pe ansamblu, întreg raportul comisiei de mediere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest raport a fost votat în unanimitate și menționez că a avut un caracter organic.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind transporturile aeriene, semnat la Washington la 15 iulie 1998.  

Pe ordinea de zi urmează proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind transporturile aeriene, semnat la Washington la 15 iulie 1998.

Dacă din partea inițiatorului nu dorește nimeni să ne spună ceva, din partea comisiei sesizate în fond, care are raport de adoptare, domnule președinte, doriți să interveniți? Nu doriți.

În cadrul dezbaterilor generale, dorește cineva să intervină? Nu dorește nimeni.

Atunci, o să trecem la dezbaterea pe articole a acestui proiect de lege.

Titlul legii. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Articolul unic a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest proiect de lege a fost votat în unanimitate.

Dezbateri asupra proiectului de Lege privind Statutul funcționarilor publici.  

Urmează la ordinea de zi proiectul de Lege privind Statutul funcționarilor publici.

Rog comisia de specialitate să-și reia locul destinat..., predestinat.

Doamnelor și domnilor colegi,

Cred că astăzi o să facem sper, cu ajutorul dumneavoastră un record: să adoptăm și această lege pe care o discutăm de peste 2 luni de zile și să ne îndeplinim datoria asumată în fața sindicatelor și în fața celor care doresc să facă o carieră în această funcție, mai ales că punctele controversate de până acum au cam fost depășite.

Deci, am rămas la art. 57, pentru care comisia a stabilit un raport suplimentar și am înțeles că și domnul deputat Zoner, care a avut contestație, este de acord cu raportul suplimentar al comisiei. Da? Mulțumesc.

Dacă avem acordul tuturor, inclusiv al inițiatorului, supun votului dumneavoastră art. 57, în forma amendată de comisia de specialitate, așa cum ni-l prezintă raportul suplimentar la pct.1, pag.1.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art. 57 a fost votat în forma prezentată de comisia de specialitate.

Și trecem la art. 58, care, de asemenea, este amendat de comisia de specialitate. Sunt comentarii la acest articol, la amendamentele comisiei? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru art. 58, în forma prezentată de comisia de specialitate? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi, acest articol a fost adoptat în forma amendată de comisia de specialitate.

Art. 59 nu a fost amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art. 59 a fost votat în unanimitate.

Art. 60, de asemenea, nu a fost modificat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art. 60 a fost votat în unanimitate.

Art. 61 este amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și art. 61 a fost votat în unanimitate.

Art. 62 este amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și art. 62 a fost votat în unanimitate.

Art. 63. Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Doamnă președintă,

La alin. 2, nou introdus, eu propun modificarea acestuia. Aici se spune: "La numirea în funcție, precum și la eliberarea din funcție funcționarii publici sunt obligați să prezinte, în condițiile legii, conducătorului instituției publice declarația de avere".

Eu propun ca acest text nou introdus să sune așa: "Declarația de avere se reactualizează din 4 în 4 ani." Și când spun acest lucru, mă bazez pe faptul că, să presupunem că un funcționar public lucrează 30 de ani de zile în administrație, nu-l mai controlează nimeni ce a făcut cu averea? Când a terminat, după 30 de ani de zile, poți să-l verifici ce avere are...

Deci, propun: "Declarația de avere se reactualizează din 4 în 4 ani", mi s-ar părea mult mai corect.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Eu am înțeles, dar vă rog să-mi prezentați ceva scris.

Și, ce ziceți, domnule președinte al comisiei, ar trebui totuși pusă în text o formulare corectă? Vă rog, spuneți la microfon.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Doamnă președintă,

Domnilor colegi,

Nu cred că trebuie pusă o perioadă la care să faci declarație de avere. Faci declarația de avere la intrarea în funcție și la ieșire, iar pe parcurs, când ai dobândit ceva, ești obligat tu, ca funcționar public,să-ți declari averea. Nu știu dacă e bine să punem o perioadă de 4 ani, de 6 ani..., mai ales că 4 ani e o perioadă cam dificilă...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, în primul rând, de ce nu ați făcut acest amendament la comisie? Că, în mod normal, n-ar mai trebui să primim în plen, legea se discută de 3 luni, puteați să o faceți!

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Doamnă președintă,

Nu cred că este cazul să mai comentăm, iar, despre cum s-a discutat la comisie. Eu zic să o lăsăm așa. Și am propus acest amendament, datorită cărui fapt? Am spus un exemplu: un funcționar public lucrează 30 de ani; la începutul perioadei are 27 sau 28 de ani, abia pe urmă, la 58 îl întrebi să dea declarația de avere? Mie nu mi se pare normal! El, în perioada aceasta de 25 de ani, poate să facă orice afaceri! Și nu-l mai întreabă nimeni de sănătate? Fiindcă textul care apare acum, așa spune:"Funcționarii publici sunt obligați să prezinte, în condițiile legii, conducătorului declarația de avere la numirea în funcție precum și la eliberarea din funcție." Deci, după 30 de ani să prezinte? În această perioadă nu-l mai controlează nimeni? De aceea am propus.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, vă mulțumim.

Comisia își menține punctul de vedere. Inițiatorul are vreun punct de vedere? Deci, susțineți textul comisiei.

Va trebui, art. 63 să-l votăm pe alineate, pentru că avem probleme la alineatul nou introdus.

Deci, textul art. 63, la propunerea comisiei, are acum 2 alineate și supun votului dumneavoastră alin. 1, în forma prezentată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog, numărați! 22 voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu majoritate de voturi, alin. 1 a fost adoptat în forma prezentată de comisie.

Alin. 2 este un alineat nou introdus, propus de comisie. La acest alineat, domnul deputat Bara a propus o adăugire. Eu sunt obligată să supun votului dumneavoastră primul, amendamentul comisiei.

Supun votului dumneavoastră alin. 2 nou introdus, în forma prezentată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc, evident majoritatea.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abține cineva? 7 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată forma propusă de comisie.

Supun votului dumneavoastră art. 63 în întregime.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 63 a fost adoptat.

Art. 64 nu a fost modificat. Domnul deputat Sârbu.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Doamnă președintă,

Aș vrea să atrag atenția asupra faptului că acest articol ar putea să creeze extrem de mari probleme practice și, sigur, ar trebui să aflăm punctul de vedere al inițiatorului, precum și al comisiei. Deci, se spune că: "Funcționarii publici au îndatorirea de a rezolva numai lucrările repartizate de conducătorul compartimentului în care funcționează."

Adică, un șef ierarhic superior al acestui conducător al compartimentul nu poate, conform acestui articol, să repartizeze o lucrare unui funcționar public. Deci, atâta timp cât un funcționar public, așa cum scrie în art. 64, poate primi sarcini de serviciu – o lucrare, de exemplu – numai de la șeful comparatimentului în care lucrează, după părerea mea este o limitare excesivă, care poate să impieteze asupra bunei funcționări a serviciului public.

Așadar, eu aș propune eliminarea acestui articol, dar, evident, al trebui să cunoaștem punctele de vedere ale inițiatorului, precum și ale comisiei, pentru că se pot crea mai probleme în funcționarea serviciilor publice. Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Propuneți eliminarea textului? Da.

Vă rog, inițiatorul!

 
   

Domnul Petrică Diaconu (secretar de stat la Departamentul pentru reforma administrației publice locale.):

Doamnă președintă,

Domnilor deputați,

Considerăm că articolul este necesar și e bine să rămână în textul legii pentru a structura ierarhia și a putea fi respectată, în cadrul funcționării serviciilor publice, o ierarhie strictă. E adevărat că lucrările pot fi date și direct unui funcționar public, de un șef ierarhic superior, dar considerăm că e bine ca aceste lucrări să fie date prin șeful direct, pentru a păstra o anumită coerență în cadrul serviciilor publice. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Din partea comisiei, vă rog? Vă mențineți punctul de vedere.

Avem o propunere de eliminare și propunerea comisiei și inițiatorului, de a menține art. 64 în forma prezentată de proiectul de lege venit de la Guvern. Eu trebuie să supun votului dumneavoastră, în primul rând, propunerea de eliminare.

Cine este pentru eliminarea acestui articol? Vă rog să numărați! 38 de voturi pentru, insuficiente pentru a fi promovată.

Supun votului dumneavoastră art. 64, în forma prezentată de inițiator și susținută de comisie.

Cine este pentru? Vă rog să numărați! 91 de voturi pentru.

Doriți să mai numărăm și împotrivă și abțineri?

Cine este împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Și restul, abțineri.

Deci, art. 64 a fost votat cu majoritate de voturi, în forma prezentată de inițiator.

Art. 65. Se propune eliminarea de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Domnul deputat Marian Sârbu.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Doamnă președintă,

Vreau să vă spun că nu sunt de acord cu eliminarea, cred că inițiatorul a gândit bine atunci când a dorit să introducă acest articol, însă cred că trebuie amendat textul. Vă rog să observați că dumnealor au redactat în felul următor: "Funcționarii publici au datoria de a veni și a pleca de la serviciu", deci, conform inițiatorului, singura obligație a funcționarilor publici este de a veni și a pleca, ei nu rămân niciodată la serviciu!

Apoi, în fraza următoare, se vorbește însă de: "Și să nu părăsească serviciul fără învoirea conducătorului." Deci, mai întâi, dumnealor spun că funcționarii publici au obligația de a veni și a pleca și, pe de altă parte, spun să nu părăsească serviciul!

Așadar, fraza trebuie redactată altfel și eu vă propun următorul text: "Funcționarii publici au îndatorirea de a veni la serviciu și a pleca de la serviciu potrivit programului de lucru și de a nu părăsi serviciul fără învoirea conducătorului compartimentului în care funcționează." Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu știu, acestea par niște prevederi mai bune pentru un regulament de ordine interioară, decât pentru un text de lege...

 
   

Domnul Marian Sârbu (din sală):

Această lege este un statut-cadru! Adică, este aproape un contract de muncă!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Cristea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

În primul rând, vreau să spun că admir imaginația, și a comisiei și a inițiatorului! Ca să treci într-o lege că un salariat trebuie să vină la serviciu și să plece de la serviciu mi se pare o chestiune...!

Sigur că în toată lumea există un program, care este stabilit, și obligația este de a-l respecta, dar dacă scriu în lege chestiunea aceasta, o să scriu și că au obligația să mănânce numai în pauza de pânz 5 minute, chiar dacă n-au mâncare, spre exemplu, sau chiar dacă nu le e foame. Cred că este absolut inutil textutl!

 
   

Domnul Marian Sârbu (din sală):

Este statut-cadru, domnule!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Mă abțin.

Deci, propunerea este de eliminare a textului.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, susțineți varianta comisiei.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Există o mie de motivații pentru care textul acesta trebuie eliminat, și viața le-a stabilit așa, nu altcineva!

 
   

Domnul Marian Sârbu (din sală):

Atunci, domnule, ar trebui să eliminăm jumătate!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Păi, puteam să eliminăm și trei sferturi! Dar, ca să spun că are obligația să plece de la serviciu când s-a terminat programul, mi se pare o...

 
   

Domnul Marian Sârbu (din sală):

Dar el nu are contract individual, domnule!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

E clar.

Domnule deputat Pop, doriți să interveniți? Poftiți.

 
   

Domnul Leon Petru Pop:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Adevărul este că această lege care reglementează Stautul funcționarilor publici este încărcată cu foarte multe prevederi care sunt de statura unui regulament sau a unui statut. Consider că este oportun, pentru acuratețea legii, pentru o formă juridică cât mai adecvată, ca acest text să fie eliminat. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Înțeleg că este aproape un consens pentru eliminare. Și inițiatorul este de acord.

Supun votului dumneavoastră eliminarea art. 65, propusă de comisie și susținută inclusiv de inițiator și de mai multe grupuri parlamentare.

Cine este pentru? Mulțumesc, majoritatea.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? 14 abțineri.

Cu majoritate de voturi, acest articol a fost eliminat.

De asemenea, și la art. 66 comisia ne propune eliminarea. Același lucru, dacă sunt comentarii? Domnul deputat Marian Sârbu.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Îmi pare rău pentru faptul că inițiatorul este extrem de inconsecvent și, pe de o parte, este de acord cu faptul că acesta este un statut-cadru, care înlocuiește, până la urmă, contractul individual de muncă, și că, în general, astfel de prevederi, chiar dacă la prima vedere par inutile, reprezintă relația juridică între funcționarul public și șeful instituției publice. Este și motivul pentru care nu sunt de acord cu eliminarea art. 66, numai că eu cred că el ar trebui puțin modificat.

Se spune: "Funcționarul public care din motive întemeiate întârzie sau absentează de la program este obligat să anunțe de îndată", dumnealor folosesc și termenul: "prin orice mijloace". Eu cred că trebuie eliminat acest "prin orice mijloace", că mijloacele generale prin care se poate anunța absența sau motivarea sau, eu știu, întârzierea, sunt cunoscute. Am putea să spunem: "prin orice mijloace", cu ce? Cu un porumbel voiajor sau fum, ca pe vremea apașilor!

Deci, cred că este inutil acest text "prin orice mijloc", dar textul fără această sintagmă cred că trebuie să rămână.

Repet: este un statut, este un statut-cadru și aceste articole trebuie să rămână, nu să fie eliminate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă nu mai sunt comentarii, o să supun votului dumneavoastră, în primul rând, propunerea comisiei, de eliminare a acestui text, cu care inițiatorul este de acord.

Cine este pentru eliminarea art. 66? Vă mulțumesc. Evident, majoritatea.

Împotrivă? Sunt 13 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt două abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 66 a fost eliminat.

Articolul 67 nu a fost amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Articolul 67 a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Cap. V, după renumerotare nu știu ce număr are, probabil că IV, în întregime.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Capitolul V a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră titlul Cap. VI, care, după renumerotare, probabil că va fi Cap. V. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul Secțiunii I. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Articolul 68 este amendat de comisia de specialitate, atât în raportul inițial, la pct. 76, cât și în raportul suplimentar, la pct. 2. Da. Dacă sunt comentarii?

Domnul Bara.

 
   

Domnul Liviu Bara:

La art. 68, la alin. 1, doamnă președintă, eu propun formularea: "Selectarea candidaților la o funcție publică se poate face numai prin concurs organizat de instituția publică".

Așa după cum știți, în capitolul în care am discutat despre Agenția Națională, multe dintre punctele în care aceasta trebuie neapărat să participe, inclusiv la concurs, s-au eliminat, după câte-mi aduc eu aminte. Probabil că, dacă citim în stenogramă, ne vom da seama.

Din acest punct de vedere, părerea mea este că trebuie să dispară Agenția aceasta Națională și să fie reformulat așa cum am spus, fiindcă mi se pare anormal ca, de exemplu, dacă eu am nevoie de un funcționar...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, dar domnule deputat, s-a spus în momentul în care s-a făcut eliminarea că peste tot în text, în tot corpul legii se va înlocui Agenția Națională pentru Managementul..., așa, cu instituția respectivă. Deci, operează din oficiu...

 
   

Domnul Liviu Bara:

Am înțeles...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim că ne-ați adus aminte.

 
   

Domnul Liviu Bara:

Vă rog frumos, doamnă președintă, se elimină, dar dacă se elimină trebuie neapărat să apară "... organizat de instituția publică".

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, se înlocuiește peste tot în corpul legii această Agenție Națională cu instituția corespunzătoare.

Mai sunt și alte comentarii? Nu sunt comentarii.

Doamna deputat Afrăsnei, nu v-am observat. Scuzați...

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, doamnă președintă de ședință.

Îmi cer scuze, domnilor colegi.

Aș vrea să observați că la art. 68 alin. 2 se vorbește de concursul care se organizează "... pentru intrarea în serviciul public și numai în limita posturilor rămase vacante".

Vă rog, totodată, să observați că în materialul făcut, întocmit de Consiliul Legislativ, are o observație pe care noi ar trebui s-o luăm în considerare la acest articol, și anume aceea că nu este suficientă exprimarea numai "intrare în serviciul public", întrucât concursul se organizează și pentru ocuparea unor funcții, chiar dacă nu este vorba de un debutant, ci de un concurs pentru o funcție publică a unei persoane care a mai fost funcționar public și revine în serviciul public.

Așadar, așa cum și Consiliul Legislativ recomandă, este necesară o modificare a acestui alineat și vă propun corectarea acestuia în felul următor: "Concursul se organizează pentru intrarea în serviciul public sau ocuparea unei funcții publice, numai în limita posturilor rămase vacante în urma aplicării..." și textul curge în continuare.

Vă rog să observați, doamnă președintă de ședință, să aveți și dumneavoastră în vedere... Eu regret sincer că la comisie nu am sesizat lucrul acesta... Este amendat la alin. 3. Alineatul 2 din raport nu l-am văzut amendat, numai la alin. 3.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Este amendat de raportul comisiei de specialitate. Deci, și alin. 2 și alin. 3.

Haideți să le luăm pe alineate.

La alin. 1, cu modificarea propusă pentru operat în tot corpul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Sunt 3 voturi împotrivă.

Se abține cineva? Nici una.

Cu majoritate de voturi, alin. 1 a fost adoptat.

Alineatul 2 are în raportul inițial, la pct. 76 pag. 20 amendamentul comisiei.

Supun votului dumneavoastră această formă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Sunt două abțineri.

Cu majoritate de voturi, alin. 2 a fost adoptat.

Alineatul 3, care este amendat în raportul suplimentar, la pag. 1 pct. 2.

Domnul deputat Marian Sârbu.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Doamnă președintă,

Cred că, de data aceasta, comisia a dorit și, pe bună dreptate, se circumscrie mai bine "intrarea" nu în "serviciul public", în general, ci "în acest corp al funcționarilor publici", dar eu v-aș propune o modificare de redactare, să nu spunem "...intrarea în corpul funcționarilor publici", este în corpul oamenilor, că funcționarii publici sunt ființe umane, intră viruși, intră alte entități, ca să spunem așa. Eu vă propun să spunem: "...intrarea în rândul funcționarilor publici de carieră, direct după absolvirea studiilor, se face numai pe o funcție publică de debutant".

Voci din partea dreaptă:

Așa este peste tot!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Se pare că este, totuși, o formulă...

Eu știu de la "gardienii publici", "Coprul gardienilor publici...", care delimitează, este o denumire consacrată pentru o anumită categorie profesională. Așa, da? Este o denumire consacrată. Și comisia spune la fel.

Deci, supun votului dumneavoastră alin. 3, în forma prezentntă de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Sunt 3 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, alin. 3 a fost adoptat.

Alineatul 4. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră alin. 4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră art. 68 în întregime.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Sunt două voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 68 a fost adoptat.

Articolul 69 este, de asemenea, amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentari.

Supun votului dumneavoastră art. 69, așa cum a fost amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru?

Păi, dar, domnule deputat, vă rog să vă treziți la momentul oportun. Vă rog, poftiți.

 
   

Domnul Nicolae Popa (venind către microfon):

Nu ați mai întrebat dacă sunt comentarii? Mergeți cu o rapiditate...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu este rapiditate.

Vă rugăm foarte mult să fiți atenți. Eu începusem deja procedura de vot.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Îmi pare rău, doamnă președintă, dar, la fiecare articol ați întrebat până acum dacă sunt comentarii, iar la acest articol n-ați mai întrebat și imediat ați propus votul.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Ba, am întrebat.

Domnilor colegi,

Am întrebat?

Din sală:

Da. (Aplauze).

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Am întrebat.

Deci, vă rog să fiți atent, domnule deputat...

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Vă rugăm, în colțul nostru, unde ne-ați condamnat dumneavoastră...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Acolo v-ați condamnat singuri, când ați devenit independenți, nu v-ați respectat angajamentul electoral! (Aplauze).

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Nu-i nimic, o să ieșim la lumină, doamnă președintă!

Mulțumim domnilor colegi de la P.D.S.R. pentru aplauze.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă doresc din toată inima, să intrați în legalitate.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Doamna președintă,

Stimați colegi,

Eu la acest articol am propus un amendament, sigur că n-a fost luat în semnă de comisia de specialitate, și anume...

Voce din dreapta:

În numele cui?

 
   

Domnul Nicolae Popa:

În numele meu, ca deputat. Deci: "Rudele și afinii până la gradul al IV-lea nu pot participa la concursurile ale căror posturi sunt în subordinea directă a conducătorilor instituțiilor publice" și spune comisia că propunerea nu este justificată, atâta vreme cât concursul se organizează numai de agenție.

Cine-mi garantează mie că agenția este obiectivă și că nu va favoriza anumite apucături din acestea balcanice, pe care le avem noi, de a ne promova nepoții și rubedeniile, pentru că în presă se văd în fiecare zi asemenea exemple?

De asemenea, aș vrea să vă spun că la art. 4, pe care l-am aprobat în această lege, este clar că "Decizia de numire o va da conducătorul instituției respective." și, atunci, mai există obiectivitate în numirea funcționarilor publici?

Eu cred că nu.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, și noi.

Ați susținut un amendament respins. Sigur că nu ne poate garanta nimeni obiectivitatea concursurilor, dar noi trebuie să dăm o lege de aplicare și de organizare a concursurilor.

Și, în continuare, supun votului dumneavoastră, art. 69, în forma amendată de comisie, și dacă aceasta nu trece, o să discutăm și despre amendamentul domnului deputat Popa.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Domnule deputat,

Nu sunteți împotrivă? Nimeni.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, art. 69 a fost adoptat în forma amendată de comisie.

Comisia ne propune, la poziția 78 din raportul inițial, introducerea unui articol nou. Dacă sunt comentarii pe propunerea comisiei?

Domnul deputat Zoner.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Vă mulțumesc.

Eu vreau să vă reamintesc și sper că s-a luat în considerare că peste tot, când este vorba de "agenție", trebuie să se treacă noua denumire pe care noi am votat-o.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Este un lucru deja acceptat. Modificarea n-o mai spunem de fiecare dată, pentru că se va opera în text. Este adoptată.

Deci nu sunt comentarii.

Cine este pentru articolul nou, introdus în forma prezentată de comisie? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, articolul nou a fost adoptat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Secțiunea I pe ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Secțiunea I a fost votată în unanimitate.

Titlul Secțiunii a II-a.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Articolul 70 a fost amendat de comisia de specialitate.

Domnul deputat Bara, vă rog...

 
   

Domnul Liviu Bara:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Propun eliminarea cuvântului "debutant". Deci: "Candidații reușiți la concurs sunt numiți ca funcționari publici...", eliminarea cuvântului, "...decizia conducătorului instituției publice".

Având în vedere modificările făcute la art.68 alin. 3 și la un alt articol anterior, propun deci eliminarea cuvântului "debutant", având în vedere că în cadrul serviciului public pot să intre și funcționari care nu sunt debutanți.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Comisia, sunteți de acord cu eliminarea cuvântului "debutant"? Că asta a propus domnul deputat.

Vă rog să vă puneți de acord cu inițiatorul.

Domnul deputat Marian Sârbu.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Doamnă președintă,

Aș dori să susțin punctul de vedere al inițiatorului. Eu cred că acești candidați reușiți la concurs pot fi numiți prin decizia numai a conducătorului instituției publice, dar și de persoana împuternicită de acesta, pentru că numirea în funcție în urma unui concurs este o formalitate.

Deci, după părerea mea, textul inițiatorului este mult mai corect.

Voce din stânga:

Este corect, dar trebuie completat!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, textul inițiatorului, da? Nu forma prezentată de comisie.

Și, la alin. 2, tot textul inițiatorului?

Vă rog, spuneți la microfon, ca să înțeleagă toată lumea.

Deci, art. 70 are 3 alineate, din care alin. 1 și 2 au fost amendate de comisie.

 
   

Domnul Ioan Cârstoiu:

Alin. 1 și 2, așa cum sunt amendate de comisie. Deci, dovadă este că trebuie să se spună că este "debutant".

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Inițiatorul! Sunteți de acord cu forma prezentată de comisie? Bine. Și inițiatorul este de acord cu forma amendată de comisie și datoria mea este să supun amendamentele prezentate în primul rând de comisie.

O s-o luăm pe alineate.

Domnul deputat Bara. Da.

 
   

Domnul Liviu Bara:

Efectiv, ne contrazicem cu art. 68 alin. 3.

Vă rog frumos, numai să fim atenți, unde am votat, că numai după ce termină studiile, pe urmă se încadrează ca și "debutanți".

Încolo, dacă eu am 40 de ani și particip la concurs, nu mă mai încadrez ca "debutant". Noi asta am hotărât-o într-un articol inițial. Deci, ne contrazicem.

Vă rog să fiți atenți, numai puțin...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Se referă la titlul Secțiunii a II-a. Este perioada de stagiu. Se referă exact la "stagiul debutanților". Deci, să ne referim la subiectul în sine.

Vă rog, poziția comisiei și trecem la vot. Vă mențineți în continuare...

Deci, supun votului dumneavoastră alin. 1 de la art. 70, în forma amendată de comisie, formă care se găsește la pct. 79 din raportul inițial.

Cine este pentru? Majoritatea.

Împotrivă, vă rog? Sunt 8 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt două abțineri.

Cu majoritate de voturi, alin. 1 a fost adoptat.

Alinetul 2, de asemenea, a fost amendat de comisia de specialitate. Sunt comentarii? S-au făcut deja comentarii pe tot articolul.

Cine este pentru această formă? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi, alin. 2 a fost adoptat.

Alineatul 3 nu este amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? O abținere.

Supun votului dumneavoastră art. 70 pe ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Sunt două abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 70 a fost adoptat.

Articolul 71 nu a fost amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi, art. 71 a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră, pe ansamblu, Secțiunea a II-a.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Sunt două abțineri.

Deci, cu majoritate de voturi, am votat și Secțiunea a II-a.

Secțiunea a III-a. La titlu, nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Articolul 72 a fost amendat de comisia de specialitate și ultima formă se află în raportul suplimentar, la pag. 2, pct. 3. Dacă sunt comentarii.

Doamna deputat Afrăsinei.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Doamnă președintă de ședință, aș vrea să rog colegii să fie de acord cu o modificare la alin. 1. Desigur, eu sunt de acord cu modificarea la alin. nr. 2, dar la alin. 1 este o scăpare. Având în vedere recomandările Consiliului Legislativ, cuvântul "autorizat" să-l înlocuim cu cuvântul "obligat" și "insuficiență profesională" cu "necorespundere profesională".

Aș dori să propun colegilor să fim de acord, că este cea mai corectă exprimarea.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. De acord.

Deci, doamna Viorica Afrăsinei ne propune să folosim un termen consacrat în domeniu, la alin. 1, în loc de "autorizat" - "obligat" și este de acord cu amendamentul comisiei pentru alin. 2.

Dacă nu mai sunt comentari, supun art. 72, în întregime, în forma amendată de...

Vă rog, domnule deputat să vă înscrieți în timp util la comentarii. Vă rog, poftiți.

 
   

Domnul Radu Gheciu:

Doamnă președintă,

Mă înscriu în timp util, fiindcă ați discutat alin. 1 și 2. Este vorba despre o propunere, respinsă de comisie, de alineat nou, 3. Poate fi găsit la tabelul alineatelor respinse, poz. 32, mi se pare, la pag. 19, sus.

Doamnelor și domnilor,

Toată această lege încearcă să constituie, suntem cu toții de acord, un corp profesional bine pregătit, stabil și bine motivat prin remunerație și alți stimuli.

Există însă și un pericol de efect colateral, și anume de a se crea "o castă închisă, o castă a funcționarilor publici" și, de aceea, vă propun următorul amendament, îl aveți la pag. 19 sus și ar suna așa: "Prin derogare de la prevederile art.68, 70, 71 și 72 alin. 1 și 2, pentru funcțiile de secretar general, secretar general adjunct, director general, director și director general adjunct, intrarea în serviciul public se poate face prin examenul prevăzut de prezenta lege, dar fără a se fi parcurs treptele ierarhice anterioare și fără limita de vârstă prevăzută pentru intrarea în serviciul public".

Ar fi vorba despre o anumită permeabilitate a acestui corp profesional, față de valori deosebite din societate, care într-o perioadă a vieții lucrează în domeniul economic privat, în profesiunile liberale - avocați, juriști cu bună pregătire și care, la un moment dat, într-o împrejurare sau alta, ar putea fi atrași, pentru binele societății, să lucreze în serviciul public.

Vă propun să aveți în vedere această derogare importantă și care ar deschide serviciul public către toate competențele din societate, numai și numai pentru funcțiile de răspundere din serviciul public.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Marian Sârbu și apoi să auzim poziția inițiatorului și a comisiei.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Doamnă președintă,

Am venit la microfon, ca să suțin poziția domnului profesor Gheciu.

Părerea mea este că, într-adevăr, o astfel de derogare ar da posibilitatea intrării în funcții publice importante și al unor categorii sociale care ar putea fi împiedicați, datorită unui "sistem de castă", în care s-ar putea transforma acest corp al funcționarilor publici.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Atunci, de ce am mai făcut legea, domnule?!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Încă o dată, vă rog, inițiatorul și comisia, ultima părere despre amendamentul domnului deputat Gheciu, care a fost inițial respins, și este, în continuare, figurează la "amendamente respinse", pentru lămurirea doamnelor și domnilor colegi.

Deci, vă rog, din partea comisiei, să ne lămuriți dacă este amendamentul respins sau altul nou, că dacă este altul nou, nici nu intră în discuție.

Vă rog să lămuriți și pe domnii deputați, inclusiv și pe mine, dacă acest amendament există. Dacă există, îl vom lua în consideare, dacă nu, nu-l luăm în considerare. Nu se depun amendamente în plen, după ce stăm în discuție de 5 luni de zile și a mai stat și la comisie un an de zile...

Păi, comisia zice că nu. Să ne lămurească, că eu nu știu.

 
   

Domnul Marian Sârbu (din sală):

Este un amendament respins!

 
   

Domnul Ioan Cârstoiu:

Doamnă președintă, noi suntem la art.72, care are două alinete. Nu suntem la avansarea în funcții de conducere și așa mai departe, ca să luăm în calcul ce s spus domnul Gheciu.

Deci, noi suntem de acord cu înlocuirea cuvintelor "insuficiență profesională", cum a propus doamna Afrăsinei, iar alin. 2 sună așa..., dăm afară agenția, deci, nu se face prin agenție. Și sună așa: "Numirea ca funcționar public definitiv, precum și în funcție de conducere, se face de către conducătorul autorității sau instituției publice" și spunem "interesate", ca să nu mai fie nici un fel de discuție.

 
   

Domnul Marian Sârbu (din sală):

Ați inversat art. 72 cu 73!

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Un alineat nou, alin. 3!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, până la urmă, sunteți de acord cu toții că rămâne art. 72, în forma amendată de comisie și cu amendamentul doamnei deputat Afrăsinei, da?

Deci, aceasta este de supus la vot acum.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? O abținere.

Păi, mi-ați spus că este la art. 73.

Noi suntem la art. 72.

Vă rog foarte mult. Gata. Se poate rezolva ușor, cu toate greșelile de dactilogrfie și neînțelegerile.

Deci, noi am votat forma comisiei, prezentată de comisie, care are alin. 1 și 2.

Haideți să vedem dacă amendamentul domnului deputat Gheciu, care a fost respins, poate să vină ca un alineat nou, suplimentr, la art. 72.

 
   

Domnul Marian Sârbu (din sală):

Este greșit aici!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Cine este pentru introducerea acestui nou alineat? Vă rog să numărați. Sunt 41 voturi pentru. Insuficient pentru a trece mai departe. (Proteste în partea stângă a sălii de ședință).

Trecem la art.73, articol care este amendat de comisia de specialitate. (Protestele continuă în sală). Da. Vă rog.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Am vrea să vă rugăm frumos, având în vedere că din cei 41, pe care i-au numărat domnii secretari erau majoritatea din sală, să numărați și voturile împotrivă.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, erau 41 voturi pentru.

Cine este împotrivă?

Față de numărătoarea de cvorum făcută mai înainte, sunt insuficiente 41 de voturi.

Deci, la propunerea domnului Leonăchescu, am verificat cvorumul, care exista...

Voci din dreapta:

Verificați cvorumul!

 
   

Domnul Marian Sârbu (din sală):

Nu este votat în condiții regulamentare!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Haideți să fim serioși, domnule deputat, vă rog păstrați liniștea!

Deci sunt 47 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu este nici una?

Din sală:

Nu avem cvorum!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

7 abțineri.

În sală, în acest moment, sunt 99 de persoane. Deci nu avem cvorum.

Vă rog, pentru că este și ora 11 și ora de vot, vă rog apelul nominal, pentru vot. Facem apel nominal, ca să se strângă lumea, să putem vota legile planificate de ieri pentru astăzi. Și vă rog să se consemneze în stenogramă că cei care nu răspund astăzi la vot vor fi sancționați prin tăierea indemnizației pe ziua de astăzi.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Nu puteți dumneavoastră singură să luați această decizie, Biroul permanent!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog începeți apelul nominal!

 
   

Domnul Ioan Vida Simiti:
Achimescu Victor Ștefanabsent
Aferăriței Constantinprezent
Afrăsinei Vioricaprezentă
Albu Alexandruprezent
Albu Gheorgheprezent
Alecu Aurelian Paulprezent
Ana Gheorghe (Dâmbovița)absent
Ana Gheorghe (Hunedoara)absent
Andrei Gheorgheprezent
Andronescu Ecaterinaprezentă
Antal Istvánabsent
Antonescu George Crin Laurențiuabsent
Antonescu Niculae Napoleonabsent
Argeșanu Valentinabsent
Arghezi Mitzura Domnicaprezentă
Ariton Gheorgheabsent
Asztalos Ferencabsent
Avramescu Constantin Gheorgheprezent
Baban Ștefanprezent
Babiaș Iohan Peterprezent
Babiuc Victorabsent
Baciu Mihaiprezent
Badea Alexandru Ioanprezent
Bara Radu Liviuprezent
Bárányi Franciscabsent
Barbaresso Emanoil Danprezent
Barbăroșie Victorprezent
Barde Tănaseprezent
Bartoș Danielaabsentă
Băbălău Constantinprezent
Bălan Marilenaabsentă
Bălăeț Dumitruprezent
Băsescu Traianabsent
Becsek Garda Dezideriu Colomanprezent
Bejinariu Petruprezent
Berceanu Raduabsent
Berci Vasileprezent
Berciu Ionprezent
Biriș Anamaria Mihaelaprezentă
Birtalan Ákosprezent
Bivolaru Gabrielabsent
Bivolaru Ioanabsent
Boda Iosifprezent
Böndi Gyöngyikeprezentă
Boștinaru Victorabsent
Bot Octavianprezent
Botescu Ionprezent
Bran Vasileabsent
Brezniceanu Alexandruprezent
Bud Nicolaeprezent
Buga Floreaprezent
Bujor Liviuprezent
Burlacu Viorelabsent
Buruiană Aprodu Danielaabsentă
Buzatu Dumitruabsent
Calimente Mihăițăabsent
Cazacu Vasile Mirceaprezent
Cazan Gheorghe Romeo Leonardprezent
Cândea Vasileprezent
Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolaeprezent
Chichișan Mironprezent
Chiliman Andrei Ioanprezent
Chiriac Mihaiprezent
Ciontu Corneliuprezent
Ciumara Mirceaprezent
Cîrstoiu Ionprezent
Cojocaru Radu Spiridonprezent
Constantinescu Danprezent
Corâci Ioan Cezarabsent
Corniță Ionprezent

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule secretar, vă rog întrerupeți aici apelul, o să-l continuăm mai târziu. Avem cvorum de vot regulamentar și pentru legi organice, sunt peste 200 de colegi în sală. Și o să reluăm apelul nominal, când vom fi în pană de cvorum, de data aceasta, de la sfârșitul alfabetului către început. ((Rumoare în partea stângă a sălii)

 
   

Domnul Ioan Vida Simiti:

Îi raportez domnului Mitrea că m-am potolit.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Nu este regulamentar!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Sigur, multe nu sunt.

Deci, în acest moment, și pentru colegii care nu știu, între timp, vedeți că acest apel nominal a fost un sfetnic bun pentru comisie și inițiator, s-au hotărât să fie de acord cu amendamentul propus de domnul deputat Gheciu și supun votului dumneavoastră acest alineat nou 3, la art.72.

Cine este pentru? Mulțumesc. Evident, majoritatea.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci supun votului, pe ansamblu, art.72, cu acest nou alineat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci art.72 a fost votat în unanimitate.

Haideți să terminăm și această secțiune, până a trece la votul final, pe legi.

Art.73, de asemenea, a fost amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră art.73, în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.73 a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Secțiunea a III-a, pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

 
Supunerea la votul final:  

Întrerupem puțin lucrul la acest proiect de lege și o să facem voturile finale, la legile pe care le-am terminat, ieri, pe articole, de discutat, în Camera Deputaților.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/1998 pentru aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.14/1998 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1998. Menționez că are un caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. E clar că e majoritatea.

Cine este împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Se abține cineva?

Cu 2 voturi împotrivă și majoritate de voturi pentru, acest proiect de lege a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.101/1998 privind Statutul Băncii Naționale a României. Menționez că are un caracter ordinar.

Cine este pentru? Evident, majoritatea.

Este cineva împotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Această propunere legislativă a fost votată în unanimitate.

Urmează votul asupra raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități referitor la solicitarea domnului deputat Petre Țurlea de a se constata incompatibilitatea mandatului de deputat al domnului Bárányi Francisc cu exercitarea funcției de consilier al ministrului sănătății. Acesta are un caracter organic. Deci raportul comisiei a fost de respingere a solicitării domnului deputat Petre Țurlea de constatare a incompatibilității. Deci noi, în acest moment, trebuie să votăm soluția dată de Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Cine este pentru soluția prezentată de comisie, de respingere? Vă rog să numărați. (Rumoare în partea stângă a sălii, în Grupurile parlamentare PUNR și PRM) Deocamdată, incompatibilitatea a fost solicitată pe altceva, nu pe ... 142 de voturi pentru raportul Comisiei juridice, de respingere a solicitării domnului deputat Petre Țurlea.

Cine este contra soluției date de Comisia juridică? Vă rog să numărați. 70 de voturi împotrivă.

Abțineri? 16 abțineri.

Deci, cu majoritate de voturi, propunerea domnului deputat Petre Țurlea a fost respinsă.

Din partea stângă a sălii (Grupul PRM):

Dar ați spus că este organică! 172!

   

Domnul Ilie Neacșu (din sală):

Raportul comisiei a fost respins!

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

A căzut cu succes!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci aceasta e situația votului, Comisia juridică, de disciplină și imunități să ne spună, din punct de vedere juridic, ce se întâmplă, pentru că eu, în acest moment, constat rezultatul votului.

Din partea stângă a sălii:

A căzut raportul!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, în acest moment, constatăm că acesta este rezultatul votului. Sigur că, pentru ridicarea imunității unui parlamentar, deocamdată, trebuie 172 de voturi pentru ridicarea imunității. Acum, când nu le avem contra sau pentru, soluția va fi dată de Compartimentul juridic. Noi constatăm care este votul. Nu putem să spunem, în acest moment, că votul Camerei Deputaților este pentru constatarea incompatibilității și pierderea mandatului de deputat, pentru că nu avem 172 de voturi pentru această soluție. Deci o să așteptăm soluția de la juriști. Noi constatăm că este o incompatibilitate între funcția de consilier și de deputat, să renunțe domnul deputat la funcția de consilier, dar aceasta nu înseamnă că-și pierde mandatul de deputat. Aceasta este interpretarea pe care, cel puțin, eu, în acest moment, pot s-o dau.

Domnul deputat Márton.

 
   

Domnul Márton Árpad Francisc:

Doamnă președinte,

Nu pot fi de acord cu dumneavoastră. Dumneavoastră puteți constata doar faptul că propunerea comisiei nu a fost votată de Cameră. Nicidecum, nu puteți constata faptul că există o incompatibilitate, că existența unei incompatibilități poate fi constatată doar dacă comisia are o propunere prin care se constată această incompatibilitate și această propunere primește 172 de voturi. Deci, dacă soluția dată de comisie nu a fost acceptată de 172 de voturi, problema se retrimite la comisie, comisia să vină cu o nouă propunere, care se supune iar votului Camerei. (Rumoare în partea stângă a sălii) Deci aceasta este singura soluție logică, regulamentară.

 
   

Domnul Ilie Neacșu (din sală):

Să vină, așa, în fiecare zi?!

 
Reluarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege privind Statutul funcționarilor publici.  

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Cu aceasta, am încheiat votul final pe legi și trecem, în continuare, la discuția proiectului nostru de Lege privind Statutul funcționarului public. (Grupul parlamentar UDMR părăsește sala)

   

Domnul Ilie Neacșu (din sală):

PNȚCD, v-au părăsit aliații!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Am ajuns la Capitolul VII, care, după renumerotare, probabil că este VI, nu?

Deci vă rog să explicați ce am sărit.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Doamnă președinte,

Domnilor colegi,

Deci noi am trecut peste incompatibilități, Secțiunea a II-a, și am spus că o punem la sfârșitul capitolului. Și, acum, vă rog să ne întoarcem la art.52 de la secțiunea "Incompatibilități", pentru că am făcut drepturi, obligații, promovări și să venim cu incompatibilitățile pentru funcția de funcționar de carieră.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci Secțiunea II, dintr-un capitol care nu mai știm ce număr poartă, 3 sau cât o fi renumerotat, devine Secțiunea a III-a...

 
   

Domnul Ion Cârstoiu:

A IV-a!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Devine Secțiunea a IV-a din Capitolul VI. Și aceasta nu a fost votată pe articole, zicându-se că este locul ei acolo.

Deci supun votului dumneavoastră titlul Secțiunii a IV-a din Capitolul VI, care se găsește în proiectul inițial, la pagina 10 și poartă denumirea de "Incompatibilități".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.52, care va fi renumerotat, în noua poziție din lege este amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru?

Vă rog frumos să stați mai în față, ca să vă putem vedea, dacă vreți să interveniți.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Aș propune aici, doamnă președinte, ca, din amendarea făcută de către comisie, să eliminăm "regiile autonome". Deci "funcționarii publici nu pot deține funcții în societățile comerciale ori în alte unități cu scop lucrativ". În regiile autonome, eu propun să poată să dețină funcții. Și de ce spun aceasta: pentru că, așa după cum știți, reprezentanții Ministerului Finanțelor, la ora actuală, sunt reprezentați în aceste regii autonome. De obicei, acești funcționari publici și, de exemplu, consiliile județene au legături directe cu aceste regii autonome și mi s-ar părea normal ca funcționarii publici să poată să dețină funcții în aceste regii autonome, având în vedere și conlucrarea între ceea ce înseamnă administrația locală și regiile autonome; și mi se pare mult mai corect decât să vină un străin să facă parte, să aibă funcție în aceste regii autonome. Deci aș propune ca regiile autonome... Deci funcționarii publici nu pot deține funcții în societățile comerciale ori în alte unități cu scop lucrativ. Deci, în cadrul regiilor autonome, să poată să dețină funcții.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Probabil că de aceea merg atât de bine regiile autonome, pentru că sunt gestionate de funcționarii din Ministerul Finanțelor.

Deci domnul deputat Cîrstoiu, din partea comisiei.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Nu putem fi de acord, din contră, în regiile autonome nu trebuie să fie funcționari publici, pentru că au legătură directă cu ele și știți foarte bine de ce. Și cred că textul comisiei este mult mai bun și trebuie să-l menținem.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci este clar. Eu supun votului dumneavoastră art.52, în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi, acest articol a fost adoptat.

Art.53 nu a fost modificat.

Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

 
   

Domnul Marian Sârbu (din sală):

Mai este o eliminare la art.52! Se propune o eliminare!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da? Deci eu am propus forma amendată de comisie, deci în forma comisiei, am specificat.

Deci am votat și art.53.

Art.54, de asemenea, nemodificat de comisie.

Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră Secțiunea a IV-a din Capitolul VI, în întregime.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră Capitolul VI, în întregime.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul Capitolului VII.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Titlul Secțiunii I-a din Capitolul VII.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Art.74 a fost amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.74, în forma amendată de comisie, a fost adoptat, în unanimitate.

Vă rog, doamnelor și domnilor colegi, nu părăsiți sală, ca să terminăm astăzi, până la ora 13, și acest proiect de lege, să ne simțim cu datoria împlinită!

Art.75 a fost amendat de comisia de specialitate.

Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră art.75, în forma prezentată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.75 a fost votat în unanimitate.

Art.76, de asemenea, este amendat de comisie.

Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Art.76 a fost votat în unanimitate.

Art.77, de asemenea este modificat, în opțiunea comisiei.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră Secțiunea I-a, pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Secțiunea I-a a fost votată în unanimitate.

Titlul Secțiunii a II-a.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Art.78 nu a fost amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.79 a fost amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.80, de asemenea, a fost amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.81, de asemenea, este amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră Secțiunea a II-a, pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Secțiunea a II-a a fost votată în unanimitate.

Secțiunea a III-a are titlul modificat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră titlul Secțiunii a III-a, în varianta comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.82 este de comisia de specialitate, atât în raportul inițial, cât și în raportul suplimentar, la pagina 2, punctul 4.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră art.82, cu toate modificările operate în cadrul comisiei de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.83, de asemenea, a fost de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.83, deci, a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Secțiunea a III-a, în întregime.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

De asemenea, supun votului dumneavoastră Capitolul VII, pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Capitolul VIII, titlul capitolului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.84 a fost amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.84 a fost votat în unanimitate, în forma propusă de comisie.

Art.85, de asemenea, este amendat de comisia de specialitate.

Dorește cineva să intervină?

Domnul deputat Viorica Afrăsinei.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc.

La art.85, la alin.1, când vorbim, în rândul 2, despre normele de comportare, vă rog să observați că, de asemenea, există o observație și a Consiliului legislativ, nu se menționează la ce fel de norme de comportare ne referim, la normele de comportare în timpul serviciului sau la cele din societate, deci la locul de muncă sau în societate. Eu cred că ar fi bine să menționăm încălcarea cu intenție...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

În raportul comisiei dispare termenul acesta, doamnă deputat, în raportul comisiei de specialitate.

Deci, textul inițiatorului, la alin.1, a fost amendat de comisie și dispar aceste norme de comportament.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Fără "inclusiv normele de comportare".

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, da, da, deci, dispare această noțiune vagă care...

Până la urmă, sunteți de acord cu raportul comisiei, da? Dacă nu mai sunt comentarii, supun votului dumneavoastră art.85 în forma amendată de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.86 nu a fost amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.87, de asemenea, nu a fost amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.88 este amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii. Supun votului dumneavoastră art.88 în forma prezentată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.89, de asemenea, a fost amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.90 nu a fost amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? (Domnul deputat Ion Cîrstoriu, președintele comisiei, se consultă cu prezidiul.)

La art.89, varianta comisiei însemna eliminare. La art.90, varianta comisiei înseamnă eliminare.

Cine este pentru eliminare, la art.90? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, art.90 a fost eliminat, ca și 89.

Art.91, de asemenea, este propus pentru eliminare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, și art.91 a fost eliminat.

Art.92. (Domnul deputat Ion Cîrstoiu se consultă cu prezidiul.)

Deci, la art.92 avem amendamentul comisiei. Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.93, de asemenea, se propune eliminarea, da?

Cine este pentru eliminare? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și art.93 a fost eliminat.

La art.94, nemodificat față de propunerea inițiatorului sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.95 este amendat de comisia de specialitate. (Domnul deputat Radu-Liviu Bara, venind la microfon, se împiedică de scări, fiind gata să cadă.)

Atenție! Nu ne băgați în sperieți, domnule deputat Bara!

Domnul deputat Bara.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Doresc o singură completare: la sfârșitul frazei, la alin.1 – dacă am scris "sancționate de legi sau de hotărâri ale Guvernului", propun "sancționate de legi, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului", fiindcă "ordonanțe ale Guvernului" s-a scăpat.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu are rost, pentru că și ordonanța are putere de lege. Deci, este foarte bună formularea comisiei, domnule deputat.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Sunt ordonanțe care nu sunt legi un an de zile, un an jumate, avem experiența aceasta. Nu le aplic în perioada respectivă? Să nu le mai scriu, că-s sancționate? Deci, până când să devină lege, trece un an. Aveți exemplu și din legislatura aceasta - o ordonanță care a fost dată în 1997 și nici acum nu este lege. Deci, vă rog să fiți atenți!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Comisia să ne spună părerea.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu (din loja comisiei):

Ne menținem punctul de vedere.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Intră în categoria actelor normative și are putere de lege oricum.

Deci, eu trebuie să supun votului, în primul rând, amendamentul, amendamentul comisiei de specialitate. (Domnul deputat Bara dorește să vină la microfon.)

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, ați avut cuvântul. Domnul Pop Leon are cuvântul. Vă rog, domnule deputat Pop Leon.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara (din sală):

Atunci de ce ați trecut hotărârea de guvern? Hotărârea de guvern nu intră în acte normative? Hotărârea de guvern nu este act normativ?

 
   

Domnul Leon Petru Pop:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Constituția stabilește precis că Guvernul României emite acte, și anume: ordonanțe și hotărâri. Este cazul ca să se introducă și "ordonanța", nu numai hotărârea.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mai sunt comentarii? Doriți să interveniți, domnule președinte?

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu (din loja comisiei):

Ne menținem punctul de vedere.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și comisia și inițiatorul își mențin punctele de vedere stabilite și prezentate în raportul comisiei la pag.31, pct.116, 117 și 118.

Supun votului dumneavoastră art.95 în varianta amendată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art.95 a fost adoptat în forma amendată de comisie.

Art.96 nu a fost modificat de comisie. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.97, de asemenea, este amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.98 este amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Deci, propunerea de amendare a comisiei, cu eliminări cu tot. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, art.98 este votat în forma prezentată de comisie.

Art.99 nu a fost amendat de comisie. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.100 – ce cifră frumoasă! Se cere din partea comisiei eliminarea. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru eliminare? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.100, mă rog, a fost eliminat. Supun votului dumneavoastră Cap.VIII pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Cap.IX. Constat că se elimină tot capitolul. Se propune de către comisia de specialitate eliminarea întregului capitol. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii. Supun votului dumneavoastră eliminarea întregului Cap.IX.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Cap.IX din proiect a fost eliminat în întregime.

Supun votului dumneavoastră Cap.X, care, după renumerotare, va avea un alt număr.

Titlul capitolului. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul Secțiunii 1 din Cap.X.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.104 nu a fost amendat de comisie. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.105 a fost amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.106, de asemenea, a fost amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.107 nu a fost modificat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră Secțiunea 1 din Cap.X, pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul secțiunii a II-a.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.108 a fost amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.109, de asemenea, a fost amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.110 nu a fost modificat de comisie. Domnul deputat Bara.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Aș dori, la modificarea pe care o propun, totuși, să-mi dea un răspuns inițiatorul, fiindcă până acum s-a tot spus: da, suntem de acord cu ce a spus comisia. Aș dori totuși un răspuns de ministru secretar de stat. Deci, "Funcționarul desemnat spre a ocupa o funcție politică într-un organ constituțional", și eu propun înlocuirea sintagmei "organ constituțional" cu "un organ reprezentativ", și pe urmă, textul curge mai departe. Înlocuirea consider că este necesară deoarece funcțiile politice nu se află decât în organele reprezentative. Sper ca aceeași părere să o aibă și Guvernul.

Pe de altă parte, toate funcțiile publice sunt constituționale. Deci, propun înlocuirea sintagmei "organ constituțional" cu expresia "organ reprezentativ" și aș dori și un răspuns din partea Guvernului.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Numai puțin să vorbească și doamna deputat Afrăsinei, și dumneavoastră concluzionați și ne spuneți părerea inițiatorului. (Din nou domnul deputat Liviu Bara se împiedică de scări, fiind gata să cadă.)

Domnule deputat, fiți atent! Este a doua oară când era să cădeți, ne dați dureri de cap!

Doamna deputat, vă rog.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Am dorit să intervin înainte de răspunsul domnului secretar de stat, poate are în vedere domnia sa și această precizare a mea și a Consiliului Legislativ.

Deci, Consiliul Legislativ spune la nr.41 din nota acestuia că "La art.110 se folosesc noțiuni incorecte sau de natură a crea confuzie, este cazul expresiilor "funcție politică", "organ constituțional" și "are mandat de ales". Este necesară reformularea acestora în funcție de intenția inițiatorului, cu folosirea corespunzătoare a noțiunilor".

Așadar, am ruga inițiatorul să ne precizeze punctul său de vedere.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul președinte al comisiei și apoi din partea inițiatorului.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Mi se pare că aici așa este, deci, v-aș propune o reformulare a art.110. "Funcționarul desemnat spre a ocupa o funcție publică într-o autoritate publică aleasă, se află în întrerupere de activitate la cerere, pe durata mandatului". Deci, nu numai constituțională sau nu știu unde, în orice funcție: deputat, senator, știu eu?, care sunt incompatibile.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Inițiatorul este de acord? Sunteți de acord cu propunerea comisiei? Doamna deputat, v-a rămas dator domnul secretar de stat cu un răspuns sau vă mulțumește textul prezentat pentru art.110? Vă mulțumește, da?

Același lucru l-ați spus și dumneavoastră, vă refereați la "organul constituțional", nu? Deci, este lămurită. Supun votului dumneavoastră amendamentul pentru art.110, forma prezentată de comisie, susținută de inițiator și de cei doi intervenienți anteriori.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.111, de asemenea, a fost modificat și amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Supun votului Secțiunea a 2-a, pe ansmablu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, pentru Secțiunea a 3-a, din partea comisiei, ni se propune eliminarea. Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru eliminarea Secțiunii a 3-a? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Secțiunea a 4-a. Titlul secțiunii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.113 nu a fost amendat de comisie. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.114 este prezentat într-o formă amendată, în raportul comisiei de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, forma prezentată de comisie a fost adoptată în unanimitate.

Art.115 nu este modificat și amendat de comisie. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.116 este modificat de comisia de specialitate. Domnul deputat Bara.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Încă o observație de redactare. "Conducătorul instituției publice va dispune eliberarea acestuia din funcție în următoarele cazuri...". Mie mi se pare că mai bine sună: "Conducătorul instituției publice va dispune eliberarea din funcție a funcționarului public în următoarele cazuri...". "Acestuia", ținând cont și de ce se spune mai departe... Mie mi se pare că trebuie să specificăm, deci : "Conducătorul instituției publice va dispune eliberarea din funcție a funcționarului public în următoarele cazuri".

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și din punct de vedere gramatical este mai corectă formularea dumneavoastră. Da, de acord la comisie.

Dacă suntem de acord, pe amendamentele comisiei cu îndreptarea gramaticală propusă de domnul deputat Bara, supun votului dumneavoastră art.116.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.117 este, de asemenea, amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.118, de asemenea, este amendat de comisia de specialitate, prin propunere de eliminare. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii. Supun votului dumneavoastră eliminarea art.118.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

La art.119 se propune reformulare, amendare. Din partea comisiei sunt comentarii? Nu sunt comentarii. Supun votului dumneavoastră art.119.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.120 este, de asemenea, amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră Secțiunea a 4-a pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră Cap.X pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul Cap.XI. Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.121 a fost amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii asupra acestor amendamente? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.122, de asemenea, a fost amendat de comisia de specialitate prin propunere de eliminare. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru eliminarea art.122? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, art.122 a fost eliminat.

Art.123 este amendat de comisia de specialitate atât în raportul inițial, cât și în raportul suplimentar. Deci, în raportul inițial este se cere eliminarea, și în raportul suplimentar se propune o formă nouă pentru art.123. Doamna deputat Mitzura Arghezi.

 
   

Doamna Mitzura Domnica Arghezi:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor,

Din punctul meu de vedere socotesc că este imperios necesar ca toți funcționarii publici din România, fiind totodată și cetățeni români, să cunoască perfect limba română scris și citit, singura limbă oficială a țării, conform Constituției României.

De altfel, orice minoritate și populație locală trebuie să cunoască limba română, deoarece trăiesc în România și sunt cetățeni români. Documentele internaționale nu obligă introducerea unei a doua limbi în relațiile dintre autorități și cetățeni.

În Comisia pentru drepturilor omului, culte și minorități s-au enunțat o serie de teorii pentru susținerea limbii minorităților în regiunile cu o populație de peste 20% a unei minorități, printre care și vechimea populației locale. Atrag atenția, să nu se uite că poporul român, care-și trage rădăcina și limba din populația latină, care a fost în toate regiunile unde era populație geto-dacă, este pe aceste meleaguri de peste două milenii și a învins toate vicisitudinile istoriei de-a lungul secolelor și s-a constituit ca singura țară de origine latină și cu o populație în creștere semnificativă.

Nu găsesc necesar ca un funcționar public român să cunoască și limba minorităților. În unele cazuri, s-ar putea angaja un translator, dacă revendicatorul nu a fost capabil să învețe limba țării în care trăiește.

Vă mulțumesc. (Aplauze din stânga sălii.)

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mai dorea domnul deputat Mânea. Mai doriți? Nu interveniți.

Deci, domnule președinte de comisie, vă rog să ne lămuriți. În raportul inițial propuneți eliminarea art.123, în forma prezentată de inițiator, și prezentați două texte noi, pentru două articole noi; trei texte noi pe un articol, deci, art.123, nou, cu trei alineate sau trei articole noi: 1231, 1232...?

Vă rog spuneți la microfon, ca să înțeleagă toată lumea!

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Doamnă președinte,

Domnilor colegi,

Art.123, așa cum a fost inițial, s-a eliminat. Venim cu art.123 cu 4 alineate.

Unul este textul ca în 90 de zile, toate statutele să vină la statutul respectiv, al doilea este text eliminat, nou, al treilea este din raportul suplimentar, cel dorit de sindicate, iar al patrulea este cel al UDMR-ului, pe care l-am lăsat în plen pentru vot. Deci, acestea sunt cele patru.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, domnul deputat Zoner.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Eu am o întrebare, pentru că aici vreau eu să intervin; la pct.145 din raportul de bază. Acesta când îl discutăm, acuma? Bun.

Atunci, dacă-mi permiteți, doamna președinte și doamnelor și domnilor, după cum știți, s-a votat ca acea celebră agenție să se refere numai la funcționarii din administrația publică locală și centrală. Există un text că: "Până la aprobarea - vi-l citesc, este al comisiei - unui statut propriu al funcționarilor parlamentari, prevederile prezentei legi se aplică și acestora".

Eu vă atrag atenția că lăsăm pe de o parte, în afara legii și respectiv a drepturilor de care s-ar bucura, dar și a datoriilor pe care le au ca funcționari publici, mai multe categorii și atunci, pentru a corobora ceea ce am votat, cu textul, eu vă propun, și îmi pare rău, dar trebuie să apelez la regulament, art.98 ultimul alineat, și vă rog frumos să fiți atenți, și anume: "Până la aprobarea statutelor proprii ale funcționarilor publici din cadrul Președinției, Camerei Deputaților, Senatului, Curții Constituționale, Curții de Conturi, Consiliului Legislativ, Avocatului Poporului și Consiliului Concurenței..." deci, nu ne putem referi numai la... (Din sală, un domn deputat gesticulează.) Nu mai gesticulați, vă rog frumos! Eu nu știu, aveți... există un stil pe aici, prin centru... Ar fi culmea, în centru... Când eu iau cuvântul se gesticulează! De ce? Nu știu! Pentru că nu vine de la Guvern? Așa. Mă rog, mă scuzați, vă rog pentru această intervenție.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog domnule deputat, să vă limitați la cele 3 minute.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Deci, am înșirat..., am amendamentul redactat.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doar în 3 minute să-l prezentați.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

"Prevederile prezentei legi se aplică și acestora, cu excepția celor referitoare la Agenția pentru managementul resurselor umane din administrația publică centrală și locală. Numirea, avansarea, perfecționarea și salarizarea acestor funcționari publici se fac potrivit legilor speciale în vigoare și propriilor regulamente". Acesta este amendamentul și...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim, domnule deputat. Haideți că ne-am lămurit acum. Comisia ne propune eliminarea art.123, în forma inițiatorului, și pe urmă ne propune o sumă de articole noi: 1231, 1232, 1233 și 1234 pentru a reglementa situațiile specifice în articole specifice.

Supun votului dumneavoastră, în primul rând, eliminarea art.123 în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acum, comisia ne propune ca articol nou, 1231, textul prezent în raportul suplimentar inițial la poziția 144. Dacă este nevoie, vi-l citesc, dar nu este nevoie, că nu este cel care este cu buba.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, art.1231, care are textul în poziția 144 în raportul suplimentar, a fost votat.

La poziția 145 din raport, comisia ne propune introducerea unui articol nou, 1232. Dacă sunt comentarii?

Deci, comisia ne precizează că la art.1232, față de textul comisiei, se acceptă varianta propusă de domnul deputat Zoner, pentru că este mult mai corectă și cuprinzătoare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Adoptat art.1232, în forma comună a comisiei și a domnului deputat Zoner.

În raportul suplimentar, la pct.5 avem propus un art.1233 care a fost solicitat de sindicate și analizat de comisie.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Pentru articolul nou 1234 avem mai multe propuneri: o propunere din partea UDMR, o propunere din partea doamnei deputat Ileana Filipescu și, din cauza lipsei de cvorum în comisie, nu s-a putut tranșa varianta finală. V-a trebui s-o tranșăm noi, să alegem una din cele două variante, în funcție de preferințele și numărul nostru la ora respectivă.

În acest moment programul nostru de dimineață a încetat. Îmi propusesem împreună cu dumneavoastră să terminăm această lege, n-am reușit. La ora 14,00 ne reîntâlnim pentru a discuta abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și pe urmă să terminăm și această lege a funcționarilor publici.

Doamna deputat Afrăsinei.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Doamnă președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

În numele Grupului parlamentar PDSR, cerem jumătate de oră pauză de consultări.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci mergem în pauză de consultări.După pauză

 
Adoptarea proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (procedură de urgență.)  

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Reluăm ședința de după-amiază a Camerei Deputaților și aș ruga liderii grupurilor parlamentare să-și îndemne colegii să ocupe locurile în sală, pentru a putea discuta proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Totodată, vom continua, pentru că mai avem puțin, și la funcționarul public.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, dacă este prezentă în sală, să-și ocupe locul.

Domnii chestori de serviciu și liderii grupurilor parlamentare sunt rugați să-și aducă colegii în sală, pentru a-și ocupa locurile în bănci și pentru a putea să ne desfășurăm activitatea în condiții normale.

Domnule secretar Vida Simiti, vă rog să continuați apelul nominal de acolo de unde l-ați întrerupt astăzi de dimineață.

   

Domnul Ioan Vida Simiti:
Cosma Liviu Ovidiuabsent
Coșea Dumitru Gheorghe Mirceaabsent
Cotrutz Constantin Eremiaabsent
Cristea Gheorgheabsent
Cristea Marinprezent
Cunescu Sergiuabsent
Dan Marțianabsent
Dan Matei Agathonabsent
Darie Simionprezent
Dărămuș Nicolae Octavianabsent
Dănilă Vasileprezent
Decuseară Jeanprezent
Dejeu Gavrilprezent
Diaconescu Ionprezent
Dimitriu Sorin Petreabsent
Dîrstaru Dorinabsent
Dobre Traianabsent
Dobrescu Smarandaabsentă
Dorian Dorelabsent
Dorin Mihaiabsent
Dragoș Iuliu Liviuabsent
Dragu Georgeabsent
Drăgănescu Ovidiu Virgilprezent
Drecin Mihai Dorinprezent
Drumen Constantinabsent
Dugulescu Petruprezent
Dumitrașcu Laurențiuabsent
Dumitrean Bazilprezent
Dumitrescu Paul Adrianabsent
Dumitriu (Hunea) Carmenabsentă
Duțu Ionprezent
Elek Barnaabsent
Enache Marianabsent
Enescu Ionprezent
Fenoghen Sevastianabsent
Filipescu Ileanaprezentă
Furo Iuliu Ioanprezent
Galic Lia Andreiaabsentă
Gaspar Acsinteprezent
Gavra Ioanprezent
Gavrilaș Teodorabsent
Gazi Gherasimprezent
Georgescu Florinprezent
Gheciu Radu Sever Cristianabsent
Gheorghe Valeriuprezent
Gheorghiof Titu Nicolaeabsent
Gheorghiu Adrianprezent
Gheorghiu Mihaiprezent
Gherasim Ion Andreiprezent
Ghibernea Danabsent
Ghidău Raduabsent
Ghiga Vasileprezent
Giurescu Ionabsent
Glăvan Ștefanabsent
Godja Petruprezent
Grădinaru Nicolaeprezent
Grigoraș Neculaiprezent
Grigoriu Mihaiprezent
Groza Nicolaeprezent
Gvozdenovici Slavomirprezent
Hașotti Puiuprezent
Hilote Eugen Gheorgheabsent
Hlinschi Mihaiprezent
Honcescu Ionprezent
Hrebenciuc Viorelabsent
Iacob Elenaprezentă
Ianculescu Marianprezent
Ifrim Dumitruabsent
Ignat Ștefanprezent
Iliescu Valentin Adrianabsent
Ionescu Alexandruprezent
Ionescu Antonprezent
Ionescu Bogdanprezent
Ionescu Constantinabsent
Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantinprezent
Ionescu Gheorgheprezent
Ionescu Marinaprezentă
Ionescu Nicolaeprezent
Ioniță Mihail Gabrielprezent
Ioniță Nicuprezent
Iorga Leonida Lariabsentă
Iorgulescu Adrianabsent
Irimescu Haralambieprezent
Ivănescu Paula Mariaprezentă
Jurcă Teodorprezent
Kakasi Alexandruprezent
Kelemen Atila Bela Ladislauprezent
Kerekes Károlyabsent
Kónya Hamar Alexandruprezent
Kovacs Carol Emilabsent
Kovács Csaba Tiberiuprezent
Lazia Ionabsent
Lădariu Lazărabsent
Lăpușan Alexandruprezent
Leonăchescu Nicolaeprezent
Lepșa Sorin Victorabsent
Lixăndroiu Viorelprezent
Lupu Vasileprezent
Macarie Sergiuprezent
Manole Odiseiprezent
Manolescu Oanaprezentă
Marin Gheorgheprezent
Marineci Ionelprezent
Marinescu Ioan Sorinprezent
Márton Árpád Franciscprezent
Matei Lucian Ionprezent
Matei Vasileabsent
Mátis Eugenprezent
Mazăre Radu Ștefanabsent
Mândroviceanu Vasileprezent
Mânea Raduprezent
Mera Alexandru Liviuprezent
Meșca Severprezent
Miclăuș Vasileprezent
Micle Ulpiu Radu Sabinprezent
Mihăilescu Petru Șerbanprezent
Mihu Victor Traianprezent
Miloș Aurelprezent
Mitrea Miron Tudorprezent
Mogoș Ionabsent
Moiceanu Constantinprezent
Moldovan Petreabsent
Moldoveanu Eugeniaprezentă
Morariu Teodor Gheorgheprezent
Moroianu Geaman Adrian Tudorabsent
Moucha Romulus Ionprezent
Munteanu Ionprezent
Mureșan Ioanprezent
Musca Monica Octaviaabsentă
Nagy Ștefanprezent
Naidin Petreabsent

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule secretar, vă rog, opriți-vă în acest moment, pentru că deja cvorumul este; sunt peste 250 de deputați în sală, și vom continua acest apel nominal în caz că se subțiază rândurile colegilor noștri.

Doamnelor și domnilor colegi,

Conform programului stabilit ieri, trebuie să începem să discutăm Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe. Conform celor aprobate, este o procedură de urgență.

Vă rog să nu părăsiți sala după ce terminăm această lege, pentru că mai avem numai trei articole din Legea funcționarului public și este păcat să nu le terminăm astăzi și pe acestea, să fie o zi bună și fructuoasă, chiar dacă este marți și de obicei se zice să sunt trei ceasuri rele; să dovedim că sunt 10 ceasuri bune.

Dat fiind că s-a aprobat propunerea de procedură de urgență, invit membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități să ne propună timpul afectat dezbaterilor acestui proiect de lege.

Din partea comisiei așteptăm o propunere.

Domnule deputat Stancov, sunteți unul dintre vicepreședinții prezenți în sală. Vă rugăm, în numele comisiei să ne propuneți un timp destinat dezbaterilor acestui proiect de lege.

 
   

Domnul George Iulian Stancov:

Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru că avem deja o experiență în adoptarea unor asemenea proiecte de legi, propune o oră; suficient pentru a dezbate cele trei articole ale acestui proiect de lege.

Cu sinteza de care știm să uzăm în dezbateri, cred că o oră ne ajunge. 20 de minute de fiecare articol din proiectul legii este suficient.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră timpul de o oră destinat dezbaterii acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Mulțumesc. Evident, majoritatea.

Cine este contra? 16 voturi contra.

Abțineri? 9 abțineri.

Este ora 14,42.

Vă rog, doamnelor și domnilor colegi, este procedură de urgență. Începem pe articole; acolo unde sunt amendamente respinse, le vom discuta.

Titlul legii.

Cine este pentru? Domnilor secretari, vă rog. 127 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă mărturisesc faptul că de la numărătoarea de acum vom face și celelalte numărători. Deci vă rog să numărați. 64 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

În acest moment au votat 193 de doamne și domni deputați.

Titlul legii a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Art.1 a fost amendat de comisia de specialitate.

Mai există amendamente respinse? Nu există.

Supun votului dumneavoastră art.1 în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc. Evident, majoritatea.

Împotrivă? 71 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Deci, cu majoritate de voturi, art.1 a fost adoptat în forma prezentată de comisie.

Pct.1 de la art.1 este amendat de comisie, după care ni se propune un text nou.

Dacă la pct.1 aveți amendamente respinse? Nu sunt amendamente respinse.

Cine este pentru pct.1 în forma amendată de comisie? Mulțumesc.

Împotrivă? 69 de voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Deci, pct.1 a fost votat în forma amendată de comisie cu majoritate de voturi.

După pct.1 de la art.1 comisia ne propune introducerea unui text nou – pct.1.1.

Dacă sunt comentarii, pentru că este un articol nou și nu a putut fi amendat? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră textul nou – pct.1.1. al art.1.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 59 de voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Cu majoritate de voturi, și acest text suplimentar – pct.1.1. - a fost adoptat.

La pct.2 de la art.1, poz.3 din raportul comisiei de specialitate, de asemenea, comisia are amendamente.

Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să observați că lipsește din titlul Acordului obiectul acordului care urmează să fie ratificat de Guvernul României cu Guvernul Statelor Unite Mexicane. Deci aceasta este o primă problemă. Este un acord comercial? Este un acord privind, să spunem, investițiile? Trebuie precizat care este obiectul acestui acord. Aceasta este o observație.

Și a doua chestiune: vă rog să observați, doamnă președinte, că la pct.1 sunt terminate toate literele din alfabetul limbii române și după aceea numerotarea obiectului a început să se facă în limba greacă. Este prima dată când întâlnesc așa ceva, și v-aș ruga să găsim o altă modalitate de numerotare care să corespundă totuși legislației române.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Vă rog, din partea comisiei.

 
   

Domnul George Iulian Stancov:

Este vorba de un Acord comercial încheiat între Ministerul Industriilor și Comerțului, deci între Guvernul României, și Guvernul Statelor Mexicane. S-a omis ieri dintr-o simplă eroare de redactare a raportului să se adauge "comercială". Se va rectifica.

A doua chestiune ne-am însușit-o deja înainte de a sesiza dumneavoastră sau în același timp; vom renumerota, ca să fie cu cifre toate întâmplările – să nu umblăm după alfabetul morse, și celălalt lucru: a), b), c), d), cele trei texte care sunt în discuție.

Deci sub acest aspect cred este mai mult o chestie de tehnică de redactare.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, sunteți mulțumit de explicația comisiei, cu corecturile de rigoare, la numerotarea alfabetică a punctelor și cu titlul acordului, care va fi "Acordul comercial dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite Mexicane…" și titlul curge? Da, ca să fie pentru toată lumea clar.

Deci în acest moment supun votului dumneavoastră pct.2 de la art.1, în forma amendată de comisie, cu completările aduse de domnul deputat Gaspar și cu numerotarea conform tehnicii legislative.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abțineri? 37 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, acest punct a fost adoptat.

Art.1, pct.3, de asemenea, a fost amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii sau amendamente respinse?

Domnule deputat, vă rog.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Doamna președinte,

Înainte de a ajunge la pct.3, vreau să adresez o întrebare. Deci, dumneavoastră ați supus la vot și s-a aprobat, prin votul majorității membrilor Camerei, art.1 partea de preambul, pct.1, de asemenea, preambulul și completarea adusă de comisie prin numerotarea 11...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Punctul suplimentar, l-am discutat și l-am aprobat și pe acela; pct.2 ...

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Punctul suplimentar, exact. Exact. La pct.2, după lit.b), completarea care a fost adusă, de asemenea, de comisie. Dar întrebarea este: ce se întâmplă cu celelalte mențiuni care sunt până aici? Au fost aprobate, nu au fost aprobate? Cel puțin la pct.2, nici partea de preambul nu a fost supusă la vot. Se înțelege că printr-un vot generic, asupra întregii titulaturi, am fi aprobat conținutul pct.2. Haideți să clarificăm, totuși. Să dăm un vot și să fie acoperitor asupra prevederilor de aici, chiar dacă el va fi votat de o anumită majoritate.

Deci, trebuie lămurite aceste chestiuni, fiindcă modul în care au fost supuse la vot nu lasă să se înțeleagă că au fost aprobate toate prevederile din acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, a fost supus votului pct.2 în întregime, cu amendamentele aduse de comisie și cu completările însușite, făcute de domnul deputat Gaspar.

Deci, pct.2 a fost votat în întregime, ca și celelalte, și trebuie operate modificările de renumerotare într-un fel sau altul, conform tehnicii legislative.

La pct.3 din art.1 avem, de asemenea, o propunere de amendare, din partea comisiei.

Vă rog, dacă sunt comentarii, amendamente respinse? Nu sunt.

Deci, eu am să propun în întregime pct.3, în forma prezentată și amendată de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Vă rog să numărați. 75 de voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi, și acest pct.3 a fost adoptat în forma prezentată de comisie.

Pct.4 nu a fost amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt amendamente respinse.

Supun votului dumneavoastră pct.4 de la art.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abțineri? 21 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, pct.4 a fost adoptat.

Pct.5 este amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt amendamente respinse și eventuale comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră pct.5, în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 40 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, și acest punct a fost adoptat.

Pct.6, constatăm că nu a fost amendat de comisia de specialitate.

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu, de fiecare dată, v-am specificat: punctul cutare din art.1 al proiectului de lege. Se merge pe proiectul de lege, v-am spus, în forma amendată de comisie. Am fost foarte clară, am explicat ce se pune la vot. Dacă unii dintre dumneavoastră n-au înțeles foarte bine, mie-mi pare foarte rău. Este procedură de urgență. Suntem la pct.6, art.1 din proiectul de lege. Așa s-a votat. Se merge pe proiectul de lege și unde este amendat de comisie am anunțat și s-a votat articolul respectiv, punctul respectiv, în forma prezentată de comisie. Cred că am fost foarte clară. (Rumoare, vociferări)

Domnul deputat Mureșan, pe procedură, nu pe altceva.

 
   

Domnul Ioan Avram Mureșan:

Doamna președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Obișnuit fiind cu lucrările Parlamentului, urmăream raportul pe care dumneavoastră ar fi trebuit să-l supuneți votului punct cu punct, raportul comisiei, pentru că legea a fost modificată în comisie și amendamentele sau intervențiile pe care voiam să le fac la art.1 pct.5 sunt în raport la pct.10.

Deci, noi nu putem să votăm decât raportul făcut de Comisia juridică; fiecare punct și fiecare amendament. Așa încât, vă rog să-mi dați voie să-mi susțin amendamentele de la art.1 pct.5.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, nu vă dau voie. S-a votat foarte clar. Eu am anunțat. Nu este vina mea că nu ați fost atent. Eu am anunțat foarte clar pe proiectul de lege articolul, punctele, forma amendată de comisie. Deci, am fost extrem de clară. Dacă dumneavoastră nu ați fost atent sau nu ați înțeles, trebuia să întrebați atunci, ca să știți pe ce urmăriți.

Deci, în acest moment, suntem la pct.6 art.1 din proiectul de lege. Pe acela vorbim.

 
   

Domnul Ioan Avram Mureșan:

Doamna președinte de ședință, Regulamentul Camerei Deputaților spune că un raport al unui proiect de lege înaintat de Guvern trebuie supus votului plenului Camerei Deputaților, și nu proiectul de lege care, repet, a fost amendat în cadrul comisiilor de specialitate. (Rumoare)

Deci, noi avem un material în față care ni s-a distribuit la toți deputații. Este vorba de raportul comisiei și trebuie să-l votăm punct cu punct. Nu putem vota altceva decât acest raport al Camerei Deputaților. (Rumoare, vociferări)

Așa încât, vă rog să-mi spuneți unde ne aflăm, ca să putem să discutăm.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule Mureșan, ați spus ce ați avut de spus.

 
   

Domnul Ioan Avram Mureșan:

Dar nu putem inventa alte reguli în Parlamentul României!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu, regula este corectă. Se discută pe proiectul de lege, cu amendamentele comisiei, supuse în primul rând dezbaterii, și apoi celelalte.

 
   

Domnul Ioan Avram Mureșan:

Dar nu există o astfel de regulă, doamnă. Dar nu există o astfel de regulă!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, s-a încheiat intervenția dumneavoastră pe procedură.

Domnul deputat Gaspar are cuvântul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamna președinte,

Dumneavoastră ați procedat regulamentar, pentru că dezbaterea se face asupra proiectului de lege și ori de câte ori intervin modificări pe care le propune comisia, se supun după aceea textele din raport.

Cred că, din punctul acesta de vedere, nu există nici un fel de dubiu.

Pct.5 a fost votat. Urmează ca domnul ministru Mureșan să susțină la Senat ceea ce n-a susținut la Camera Deputaților și o să ajungem la mediere.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Zoner tot pe procedură, da?

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc.

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ca să nu se mai producă confuzii, și în alte ocazii s-a pornit de la raport – pct.1, 2, 3, 4, 5 din raport. Uneori, mă scuzați, doamnă președinte, se și arată: eliminare sau text amendat. Pentru că se pot produce confuzii, cum s-au produs acum.

Așa că eu vă sugerez, cu tot respectul, ca să discutăm pe baza raportului. Că, altfel, iată ce se întâmplă.

Vă mulțumesc foarte mult și vă rog să mă scuzați, că nu am avut nici o intenție de a vă face vreo critică.

E o propunere de eliminare a unor confuzii în timpul votului.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Eu încă o dată specific. O să dau cuvântul tot pe procedură domnului deputat Mitrea și domnului deputat Cristea, dar pe procedură.

Încă o dată specific că am fost suficient de clară și, conform regulamentului, se lucrează pe proiectul de lege, cu amendamentele venite de la comisie sau de la doamnele și domnii deputați.

Dacă unii dintre noi n-au înțeles, sau n-au fost atenți, este problema dumnealor.

Domnul deputat Miron Mitrea.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Nici nu s-ar putea lucra pe raport numai, în acest caz. Discuția este inutilă. Dacă ne uităm la raport, o bună parte din textele care există în proiectul de lege nu există. Există doar modificările pe care comisia le-a făcut, sau discutarea amendamentelor care au fost depuse.

Deci, în acest caz, nu putem discuta decât proiectul de lege în paralel cu raportul, acolo unde raportul modifică textul proiectului de lege.

E adevărat, au existat cazuri în care – și mie mi s-a părut mai corect așa – comisia, când a făcut raportul, a trecut întreg proiectul de lege în raport, și textele nemodificate, și scriau la rubrica "text adoptat de comisie" "se adoptă textul inițiatorului", soluție pe care eu o prefer. Nu este obligatorie, dar, eu, personal o prefer. Se lucrează mult mai ușor. Însă, majoritatea comisiilor noastre din Cameră lucrează în acest mod: introduc în raport doar modificările, sau, în momentul în care au fost respinse amendamente, amendamentele adoptate sau respinse.

Deci, este imposibil, cu toată deschiderea, este imposibil să se lucreze pe raport, pentru că acest raport, întocmit de Comisia juridică, nu cuprinde textul proiectului de lege și ar însemna să adoptăm numai două-trei texte modificate. Nici măcar titlul legii nu este prevăzut în raport.

Dacă există probleme de reproșat, deși a lucrat regulamentar, însă nu este cea mai bună soluție, se pot aduce reproșurile Comisiei juridice, ca pe viitor să ne facă un raport mai simplu de lucrat pe el.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Cristea, tot pe procedură.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Sigur că regulamentul acesta se discută pe interes, nu pe regulament.

Deci, doamna președinte, strict pe procedură. Dacă noi avem în față un raport și considerăm că n-avem ce să discutăm pe raport, nu mai discutăm de regulament.

Problema este extrem de simplă. În momentul în care numerotarea textelor din proiectul de lege, la care trebuie să ne raportăm obligatoriu, este total diferită, ca numerotare, din raport, aș vrea să spun că minima obligație, să nu-i spun de altă natură, este următoarea: pct.5 din proiectul de lege, care a fost amendat în raport, la pct.10 se găsește amendamentul Comisiei juridice.

Și atunci, avem aici, pe banca ministerială o armată de oameni. Care, ce să facă? Să se uite în acest raport, să se uite dincoace și să-l găsească, unde? La pct.10.

Pentru că vreau să vă spun un lucru: domnul ministru Mureșan n-a intervenit la pct.5, pentru că dumnealui se uita în raport la pct.10, unde se află exact modificarea pe care a operat-o Comisia juridică, de disciplină și imunități. Și corect era să facem acest lucru și corect este să facem acest lucru, pentru că, dacă există intervenții în acest sens, din partea Executivului, să spunem, ca inițiator al ordonanței, este absolut normal să spun: modificarea propusă sau amendamentul făcut de comisie se află la pct.10 în raport, în raportul comisiei respective. Și atunci, lucrurile sunt foarte simple și foarte clare pentru toată lumea și nimeni nu va putea să obiecteze la așa ceva. Ca să nu mai spun că există în Camera Deputaților o practică arhiîncetățenită, ca orice fel de modificare să se voteze ca modificare. Nu 3 și 5 modificări, toate laolaltă.

Deci, există această practică, care, iarăși, mi se pare normală. A amendat comisia un text? Are inițiatorul obiecții, sau are comisia obiecții pe modificarea asta? Se supune la vot textul. Nu se supune la vot textul din proiect și tot ce s-a întâmplat la comisie – una, două, trei, patru intervenții, nu se mai oprește nimeni la ele ca intervenții. Așa este corect și așa s-a întâmplat în Camera Deputaților întotdeauna. Asta nu vreți dumneavoastră să se întâmple acum, deși corect așa trebuie să se întâmple, să dați posibilitatea inițiatorului să intervină acolo unde comisia a operat modificări și să susțină această intervenție.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, din partea comisiei, domnul deputat Stancov.

 
   

Domnul George Iulian Stancov:

Timpul trece, mai avem câteva zeci de minute până la sfârșitul dezbaterilor. Eu propun, pentru a ieși din această polemică fără rost, ca, după parcurgerea proiectului, pentru cele care sunt încă într-o oarecare discuție, să vină cei care sunt nemulțumiții de aici, dar de acolo mai departe nu, deci, de aici încolo nu mai avem nemulțumiți. Confuzia trebuie eliminată, n-are rost să ne batem. Rezervăm pentru ultimele 10 minute dezbaterea pe cele încă nerezolvate, ca să ieșim din clinci, și vă mulțumesc și să continuăm.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, este o propunere înțeleaptă și este de acceptat.

Doamnelor și domnilor colegi,

Încă o dată, atrag atenția că discutăm pe proiectul de lege. Eu, de fiecare dată, vă specific care este articolul, care este punctul și dacă este amendat de comisie. Aveți fiecare raportul în față, căutați locurile în care aceste articole, puncte sau cum s-or numi ele, sunt amendate, pentru a urmări împreună, să vedem ce nu ne convine.

Domnul deputat Stancov a propus – și eu sunt de acord și sper că sunteți și dumneavoastră -, din cauză că a fost o confuzie la început asupra modului în care se discută, să-i acordăm șansa domnului deputat și ministru Mureșan să-și susțină punctul de vedere la pct.5.

Deci, așteptați, pentru că este înțelegere și bunăvoință din partea tuturor.

Deci, suntem la pct.6 art.1 din proiectul de lege. El nu a fost amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii sau amendamente respinse? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 39 de voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

Cu majoritate de voturi, pct.6 al art.1 a fost adoptat.

La pct.7 din art.1, proiectul de lege, care a fost amendat de comisia de specialitate, amendamentul se găsește la pag.5, pct.13 din raport. Sunt amendamente respinse? Aveți amendament respins, domnule deputat? Aveți amendament respins?

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Nu. Să comentez eliminarea propusă de comisie. Nu sunt de acord cu eliminarea.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Este procedură de urgență.

Dacă doriți, putem ruga comisia să ne motiveze eliminarea.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Este scris aici.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, vă rog, aveți două minute propuse pentru fiecare ...

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Nu două minute, ci un minut.

Este vorba de pct.7 al art.1 – dezvoltarea infrastructurii în domeniul petrolier și minier -, pct.13 din raport, subpunctele a), b), c), și d), ca să fie clar pentru toată lumea.

Întrebarea, și mă adresez Executivului: este vorba despre modificări ale unor legi, legi organice, și atunci comisia are dreptate să elimine acest lucru, sau este vorba de reglementări? Pentru că, după textele care sunt la aceste puncte: a), b), c) și d), pare că este vorba de reglementări. Și dacă Executivul ne confirmă că sunt reglementări, atunci înlocuim la cele 4 puncte, în loc de "modificarea și completarea" – "reglementări la Legea nr. .... privind ....." și curge mai departe. Aceasta este întrebarea.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Din partea inițiatorului?

 
   

Domnul Miron Mihu Biji:

Inițiatorul își însușește propunerea comisiei, de a retrage și de a scoate din cuprinsul legii aceste puncte.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Susține eliminarea.

Am să rog serviciile Camerei să dea drumul la aerul condiționat, deoarece este o atmosferă irespirabilă. Sper să urmărească și dumnealor emisiunea, prin televiziunea internă.

Domnule deputat, sunteți mulțumit de poziția inițiatorului?

Comisia, văd că-și menține punctul de vedere, și inițiatorul este de acord.

Cine este de acord cu eliminarea pct.7?

Cine este pentru? Majoritatea.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Deci, pct.7 a fost eliminat.

Pct.8 de la art.1 din proiectul de lege nu este amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii sau amendamente respinse? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 17 voturi împotrivă.

Abțineri? 28 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, pct.8 al art.1 a fost adoptat.

Pct.9 de la art.1 din proiectul de lege este propus pentru eliminare, la nr.crt.14 din raport.

Sunt amendamente respinse? Comentarii? Nu sunt.

Cine este de acord cu eliminarea pct.9? Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi, pct.9 a fost eliminat.

La pct.10 avem amendamente propuse de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii sau amendamente respinse? Nu sunt.

Cine este de acord cu pct.10 din art.1 din proiectul de lege, amendat de comisia de specialitate în raport, la nr.crt.15 și 16? Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 39 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, și acest punct a fost adoptat.

Pct.11 art.1 din proiectul de lege a fost amendat de comisia de specialitate și amendamentul se găsește la nr.crt.17 din raportul comisiei.

Dacă sunt comentarii sau amendamente respinse?

Domnul ministru Marga.

 
   

Domnul Andrei Marga:

Doamna președinte,

Onorați parlamentari,

Solicit să nu fie eliminat acest articol. El se referă la acordarea de suprafețe agricole profesorilor, învățătorilor care lucrează în mediul rural.

Argumentul nostru este următorul: nu se contrazice, sau nu se atinge în vreun fel regimul proprietății, pentru că este vorba de dare în folosință a unor suprafețe, nu este vorba de dare în proprietate, ci de dare în folosință, repet.

Al doilea argument: nu contrazicem o lege organică, ci concretizăm o lege organică, care este Statutul personalului didactic.

Cu tot respectul pentru comisie, însă comisia a avut în vedere aici o modificare a proprietății. Or, nu este vorba decât de dare în folosință. Această dare în folosință, încă o dată, este prevăzută în Statutul personalului didactic, care este o lege organică. Practic, concretizăm, cu această ordonanță, o prevedere expresă a Statutului personalului didactic.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule ministru, la pct.a) ar trebui să scrie, pentru corectitudine, "acordarea în folosință de suprafețe agricole pentru cadrele didactice din mediul rural", ca să fie clar că nu se atinge domeniul legilor organice, da?

 
   

Domnul Andrei Marga:

Exact. Este o formulare foarte bună.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da? Comisia?

 
   

Domnul George Iulian Stancov:

Sunt de acord cu cadrele didactice; "în folosință" nu afectează regimul general al proprietății, text pe care vă rog să-l susțineți. Vă mulțumim.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, în aceste condiții, supun votului dumneavoastră pct.11 de la art.1, în forma inițiatorului, la care se adaugă "acordarea în folosință". Sintagma este pentru precizia exprimării.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? 11 abțineri.

Cu majoritate de voturi, acest punct a fost adoptat.

Luăm în discuție pct.12 art.1 din proiectul de lege, care este amendat de comisia de specialitate.

Amendamentele comisiei se găsesc la nr.crt.18 și 19 din raport.

Dacă sunt amendamente respinse sau intervenții?

Domnule ministru, vă rog, poftiți.

 
   

Domnul Hajdu Ményhert Gábor:

Doamna președinte,

Onorată Cameră,

Ni s-a respins propunerea privind modificarea și completarea Legii nr.145 din 1997 privind asigurările sociale de sănătate, pe considerentul că această modificare vizează modificarea unei legi organice.

Consider că această argumentare nu este în strictă conformitate cu prevederile art.72 alin.3 lit.l) din Constituția României, unde se arată că "Prin lege organică se reglementează regimul general - accentuez această sintagmă - privind raporturile de muncă, sindicatele și protecția socială.

Într-adevăr, ceea ce noi am preconizat face parte din protecție socială, dar nu vizează regimul general, ci unele aspecte și, dacă îmi permiteți, voi face unele precizări în această privință, și anume s-a manifestat, în urma intrării în vigoare a legii și în urma aplicării acestei Legi privind asigurările sociale de sănătate, s-a demonstrat că trebuie să se facă unele modificări privind activitatea financiară. Și anume, modificări privind activitățile finanțate de la bugetul de stat, inclusiv suportarea gratuităților privind asistența medicală pentru persoane care beneficiază de prevederile unor legi speciale, problemă reglementată în art.57. De asemenea, alinierea prevederilor referitoare la categoriile de furnizori de servicii medicale cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.124/1998 pentru organizarea și funcționarea cabinetelor medicale. De asemenea, extinderea aplicabilității unor prevederi existente în lege și asupra caselor de asigurări, așa zise speciale, care sunt asimilate în legătură cu fondul de redistribuie etc. Consider că problemele, cum am spus la început, nu vizează regimul general al protecției sociale, ci unele elemente, unele componente, motiv pentru care există posibilitatea reglementării acestora printr-o ordonanță obișnuită, de către Guvern.

Totodată, profitând de această posibilitate, aș vrea să aduc în discuție și permiteți-mi, am rugat-o pe colega de la UDMR să facă o propunere. Propunerea noastră ar fi de a accepta din partea dumneavoastră introducerea unei...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule ministru, este procedură de urgență, vă rugăm limitați-vă expunerea.

 
   

Domnul Hajdu Menyhert Gabor:

Da mă refer la prerogativele mele, deci v-aș ruga să mențineți ceea ce am preconizat și anume să aprobați posibilitatea modificării Legii nr.145.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Comisia, explicațiile domnului ministru v-au lămurit că nu atinge domeniul organic, chiar dacă modifică un articol din Legea nr.145.

 
   

Domnul Nicolae Grădinaru:

Stimați colegi,

Legea nr.145 este lege organică, citiți să vedeți că a fost adoptată conform art.72 alin.3. Deci nu mai sunt pobleme. La Comisia juridică, când au fost asemenea discuții, n-a venit nimeni, au tratat cu indiferență la Guvern această lege și n-a venit nimeni să dea explicații sau să vină să modifice aceste puncte pe care le-au solicitat. Noi ne menținem pentru eliminare.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Aveți amendament respins, doamna deputat? (Doamna deputat Bondi Gyongyke cere să ia cuvântul.)

Este procedură de urgență, nu mai acceptăm decât pe cei care au amendamente respinse

Nu am înțeles de la domnul ministru dacă modificarea vizează faptul că poate să se refere la o lege organică dar să modifice ceva ce nu este în domeniul proprietății și comisia își menține punctul de vedere, deci nu avem decât să votăm pct.12 în forma amendată și prezentată de comisie.

Supun votului dumneavoastră pct.12 din proiectul de lege de la art.1 în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 24 de voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Cu majoritate de voturi, acest punct a fost adoptat.

Pct.13 art.1 din proiectul de lege. Nu a fost amendat de comisia de specialitate. Există amendamente respinse? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 4 abțineri, pct.13 a fost adoptat.

Pct.14, de asemenea, nu a fost amendat de comisia de specialitate.

Există amendamente respinse?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri? 19 abțineri.

Cu majoritate de voturi și acest punct a fost adoptat.

Pct.15 de la art.1 din proiectul de lege a fost amendat de comisia de specialitate, amendament care se găsește la nr.crt.20 din raport.

Domnul ministru dorește să intervină și dacă sunt amendamente respinse.

 
   

Domnul Crin George Antonescu Laurențiu:

Noi am solicitat introducerea în proiectul legii de abilitare a acestui punct, pornind de la două considerente, pe care le voi expune foarte concentrat aici.

În primul rând, un fenomen care este masiv și accelerat, mai ales în ultima perioadă, de înstrăinare a unor baze cu destinație sportivă din diverse cauze și, pe de altă parte, că în acest moment nu există în legislația românescă nici un fel de restricție, nici un fel de măsură care să oprească acest fenomen, cu excepția patrimoniului care aparține Ministerului Tineretului și Sportului și care, firește, din acest punct de vedere este reglementat.

Doresc să vă atrag atenția, să vă aduc la cunoștință că un număr foarte mare de baze sportive și foarte importante, baze de întreprinderi, baze care aparțin Ministerul Educației Naționale, baze care aparțin altor ministere sau altor instituții, care constituie o parte foarte importantă din patrimoniul sportiv românesc, nu au în acest moment nici un fel de garanție din acest punct de vedere și fenomenul, repet, este accelerat.

Având în vedere aceste două considerente, am socotit că este urgent și necesar să se adopte o ordonanță în această privință pentru a putea stăvili acest fenomen. E de prisos să spun că situația general economică, din acești ani și din anii următori, nu va fi foarte favorabilă unor construcții de noi baze sportive de amploare și, atunci, cred că este de datoria noastră, în orice caz a mea, să semnalez acest lucru și să încercăm să salvăm ce se poate salva în acest moment din patrimoniul sportiv al României. Cred că activitatea sportivă românească merită acest lucru și, din acest motiv, vă rog să votați pentru respingerea amendamentului și menținerea în corpul proiectului de lege a acestui punct 15 lit.a).

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, comisia a propus, în prima fază, cred că la intervenția domnului ministru, și-a mai nuanțat poziția, pentru că e vorba numai de avizare, nu de schimbarea regimului juridic al proprietății.

 
   

Domnul George Iulian Stancov:

Vă mărturisesc că la o analiză mai atentă, dacă ieri am fi avut și o susținere coerentă din partea acelor interesați, la dezbaterile în comisie, poate soluția ar fi fost cea pe care o propune Guvernul, abilitarea.

Vă mărturisesc că astăzi argumentele domnului ministru se regăsesc și în punctul meu de vedere, că nu e vorba de legi organice. Numai că dezbaterea a derapat ieri pe o altă temă, aceea că prin asemenea avizări s-ar putea transfera proprietăți care, ele în sine, ar reprezenta tenebre ale tranziției. Or, din acest punct de vedere, dacă lucrăm pe principii, eu personal susțin că nu este vorba de regimul general al proprietății și nu are rost să blocăm un anumit demers pe care oricine ar fi la guvernare trebuie să-l facă. E vorba de protecția patrimoniului Ministerului Sportului și Tineretului, al patriei. Este un punct de vedere personal.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Trecem la vot, pentru că este procedură de urgență. Comisia ne-a propus inițial eliminarea, domnul ministru susține să mergem pe textul inițiatorului, cu explicațiile pe care le-am auzit cu toții.

Nu am încotro decât să vă supun în primă fază propunerea de eliminare și, apoi, dacă eliminarea nu trece, să rămânem pe textul inițiatorului.

Cine este pentru eliminarea pct.15, art.1 din proiectul de lege? Nu e nimeni. Eliminarea nu a fost acceptată.

Supun votului dumneavoastră pct.15 art.1 în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi, pct.15 a fost votat în forma prezentată de inițiator.

La pct.16 avem mai multe amendamente ale comisiei de specialitate, printre care și o eliminare.

Vă rog, din partea Guvernului, să vă prezentați.

 
   

Domnul Peter Eckstein Kovacs:

Sunt Peter Eckstein Kovacs - ministrul delegat pe lângă primul ministru pentru problemele minorităților.

În legătură cu amendamentul de eliminare de la pct.21, referitor la art.1, pct.16: "Restituirea unor imobile ce au aparținut comunităților minorităților naționale". Este vorba de "restituirea unor imobile", așa cum au existat și până acum 4 odonanțe de urgență care se referă, punctual, "la unele imobile" și Consiliul Legislativ s-a pronunțat în mod consecvent că aceste ordonanțe nu au caracter normativ și nu necesită avizul Consiliului Legislativ. Nu vizează regimul juridic general al proprietății și pot aduce soluții în unele cazuri punctuale. Deci, solicit ca această propunere de eliminare a comisiei să fie respinsă.

Dacă îmi permiteți, doamna președinte, ca la următoarele două puncte să spun concluziile?

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vorbiți pe tot articolul, ca să nu mai interveniți pe urmă.

 
   

Domnul Peter Eckstein Kovacs:

La pct.22 și 23 susțin concluziile Comisiei juridice din Cameră. Sunt texte care ordonează, la pct.22, textul și la pct.23, pur și simplu, s-a omis transmiterea către Cameră a acestui deziderat, "înființarea, organizarea și funcționarea institutului pentru minorități naționale". E un punct din programul de guvernare și e, mă rog, o propunere care, cred eu, trebuie să fie adoptată printr-o normă juridică cu rang de lege.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Mitrea, doriți să interveniți?

Vă avertizez că mai sunt 12 minute din timpul de dezbateri, prevăzut și adoptat.

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Domnul ..., nu s-a auzit cine este și nu-l cunoaștem, deci n-o să pot să-l..., cel care a vorbit înaintea mea, a făcut o confuzie pe care n-o putem face: nu pot fi aduse ordonanțe de urgență ca și argument pentru a introduce în Legea de abilitare dreptul de a legifera în probleme de restituiri de proprietăți. Sunt două lucruri diferite, pentru noi este cunoscut faptul că ordonanța de urgență operează și în cazul legilor organice. E rău dacă este așa, dacă mă întrebați pe mine, dar așa este acum, iar în ceea ce privește ordonanțe simple, nu funcționează în mod cert această situație, deci comisia are dreptate și sunt pentru eliminarea acestui punct, mă refer la 16, pct.b) de la art.1.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Sunt amendamente respinse? Nu sunt.

Eu o să vă supun... Domnul deputat Gaspar. La lit.c). Este o greșeală de redactare?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Inițial, Guvernul a propus să se introducă la acest capitol "reorganizarea Departamentului pentru protecția minorităților naționale în minister." Comisia a eliminat sintagma "în minister" considerând că este vorba de o mai bună organizare a actualului departament și nicidecum transformarea lui într-un minister. Dacă lucrurile stau așa, nu este nevoie de o ordonanță, care știm că pe urmă urmează procesul legislativ de adoptare ca lege, ci este vorba de o hotărâre de Guvern, pentru că departamentul, ca atare, este organizat prin hotărâri de Guvern. Și orice organizare în interiorul lui trebuie făcută printr-un act de același nivel. Și, ca atare, trebuie eliminată această prevedere din proiectul de lege.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor colegi, o să le luăm pe puncte, pentru că văd că sunt lucruri care sunt controversate.

Pct.16 lit.a), aceasta văd că n-a fost modificată nici de comisie, nici nu este controversată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 42 de voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Cu majoritate de voturi lit.a) pct.16 a fost adoptată.

Lit.b) de la același punct, în raportul comisiei la nr.crt.21 ni se propune eliminarea acestui punct prin motivele specificate în raport. Inițiatorul nu este de acord.

Conform regulamentului, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de eliminare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 14 voturi împotrivă. (Vociferări în sală.) Bine, reluați numărătoarea. Ați ridicat mâna mai târziu, ați votat și pentru. Acum v-ați hotărât altfel.

Voturi împotrivă? Am fixat cvorumul de la început, au fost 195 prezenți, mereu am numărat.

Vă rog, domnule deputat, suntem în procedură de vot. Vă rog să ne lăsați să ne desfășurăm activitatea.

Voturi împotrivă? Cine a votat pentru, vă rog să nu mai votați împotrivă. Eu văd niște persoane care au votat pentru. Vă rog, domnilor deputați, la care mă uit acum direct, ați votat pentru. Nu mai votați și împotrivă.

Voturi împotrivă? 50 de voturi împotrivă.

Abțineri? 14 abțineri.

Cu majoritate de voturi eliminarea a fost operată.

La lit.c) vă rog, este procedură de urgență. S-a vorbit.

Domnule ministru, vă rog. Și la lit.c) s-a propus eliminarea, deoarece reorganizarea unui departament se face prin hotărâre de guvern.

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Peter Eckstein Kovacs:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă cheamă Peter Eckstein Kovacs, sunt membru al Guvernului, domnule Mitrea.

În legătură cu acest lucru, noi am solicitat și dorim ca acest departament pentru minorități naționale care, în momentul de față, este în structura Secretariatului General al Guvernului să dobândească personalitate juridică și să fie ordinator de credite. (Vociferări în sală.) Modelul...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să păstrați liniștea în sală. Ascultați-l pe domnul ministru ca să ne lămurim despre ce este vorba.

 
   

Domnul Peter Kovacs:

Modelul după care ne-am luat este Departamentul pentru protecția copilului care, la fel, inițial a făcut parte din structura SGG și ulterior, tot printr-o lege, a dobândit personalitate juridică și forma organizatorică de astăzi.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat Gaspar, renunțați la propunerea de eliminare?

Vă reamintesc că mai sunt 2 minute și am epuizat ora și vom trece la vot fără nici un fel de discuții.

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Am înțeles, de aceea nici n-am fost de acord cu ora respectivă, dar asta este altceva. Majoritatea....

Nu, explicațiile domnului ministru nu sunt de natură a sprijini textul, el poate fi organizat prin hotărâre de guvern, iar ca un ajutor pentru domnia sa, membru al Guvernului, "ordonator de credite", nu "ordinator de credite". (Aplauze din partea Opoziției.)

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Am să vă rog să ne respectăm între noi. Am ascultat punctele de vedere, sunt datoare să supun votului dumneavoastră, în primul rând, propunerea de eliminare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 62 de voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi, pct.c) a fost eliminat.

Pct.d) introdus ca text nou cu care este de acord și inițiatorul și comisia.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Supun votului dumneavoastră pct.16 art.1 din proiectul de lege, pe ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 58 de voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi, pct.16 a fost adoptat.

Pct.17 art.1 este nemodificat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? 14 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat.

Pct.18 art.1 în foma amendată de comisie, în raport la nr.crt.24.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Pct.18 a fost votat în majoritate de voturi.

Pct.19. A expirat timpul acordat. Avem numai o datorie față de domnul ministru Mureșan, singura excepție. La terminarea pct.1.

 
   

Domnul George Iulian Stancov:

Este o singură chestiune. O să fiți atenți. E o vorbă corect㠖este o chestiune de procedură.

Dacă-mi permiteți, la pct. 17, la culte, noi am propus eliminarea lit.a) care se referă la retrocedarea unor bunuri religioase. Am convenit, așa cum s-au înțeles prea înțelepții sfinți, părinți, să nu introducem prin lege o asemenea politică a retrocedărilor, deci cu această precizare, vă rog să înțelegeți că am adoptat legea, eliminând acest text. Este o eroare de redactare a raportului.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci la pct.17 în raport nu scrie eliminarea. Nu, eu trebuie să supun eliminarea acestuia, în raport nu figura, deci comisia ne anunță că printr-o nebăgare de seamă au uitat să ne anunțe că ne propun eliminarea pct.17.

Cine este pentru? Evident, majoritatea.

Voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi acest punct a fost eliminat.

Pct.18. Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați.

Este o greșeală de redactare? Nu e nimic, dacă e greșeală de redactare îndreptăm cu acordul Camerei.

Abțineri? 2 abțineri.

Da, domnule deputat.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamna președinte, se spune așa: "Instituirea unui comitet național de comemorare a deceniului Revoluției anticomuniste române." Și, după aceea se adaugă: "sub înaltul patronaj al președintelui României". Ce facem? Facem cultul personalităților în proiectele de legi? Înființăm acest comitet, vedem ce se întâmplă... Este inadmisibil așa ceva. (Rumoare.)

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă așa este dorința revoluționarilor? (Vociferări în sală.)

Da, sună puțin neplăcut la ureche, alte vremuri, dar dacă aceasta este dorința revoluționarilor cu care s-a discutat, noi am adoptat în forma aceasta și mergem mai departe.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamna președinte, se poate "festivitate sub înaltul patronaj"? Se poate organiza orice manifestare, dar nu putem să spunem că această instituție, acest comitet național, se înființează sub patronajul președintelui.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Discuțiile pe pct.18 s-au încheiat, a fost votat.

Vă rog, domnule deputat Stancov, nu v-am dat cuvântul, s-a terminat timpul de intervenție. S-a terminat pentru toată lumea, numai pentru domnul ministru Mureșan nu, căruia i-am rezervat timpul pe care l-am consumat cu procedurile.

Pct.19.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 56 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Pct.20 este amendat de comisia de specialitate.

Supun votului dumneavoastră această formă amendată.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 19 voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

Pct.20 a fost votat cu majoritate de voturi.

Pct.21, nemodificat de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? 22 de abțineri.

Pct.21 este votat.

Pct.22, de asemenea, neamendat de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 36 de abțineri.

Pct.23 art.1, neamendat de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 32 de voturi împotrivă.

Abțineri? 15 abțineri.

Înainte de a vota art.1, pe ansamblu, ne reîntoarcem la pct.5 să ascultăm... Dar vă rog, pe scurt, domnule ministru, ce nu vă convine din amendamentele propuse de comisie? Direct la obiect. Da? Vă rog, scurt.

Am promis. Pe procedură, am promis.

 
   

Domnul Ioan Avram Mureșan:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Este vorba de pct.10 din raportul întocmit de Comisia juridică, care propune eliminarea posibilității ca ministerul să promoveze în această vară Legea privind organizarea și funcționarea cooperației rurale. Sigur, cu motivația care apare pe coloana 3, "întrucât vizează regimul juridic al proprietății". Noi nu am înaintat proiectul de lege, doar titlul, și colegii noștri n-au putut să afle că această nouă formulă de cooperație vorbește despre servicii, despre posibilitatea aprovizionării gospodăriilor țărănești și desfacerii produselor acestora și nu afectează proprietatea fiecărui cooperator.

Aceasta la primul punct, și la cel de al doilea punct, înființarea Agenției domeniului statului și Fondului de dezvoltare a agriculturii, aceeași motivație. Este o lege de construcție instituțională. E vorba de gestionarea terenului și de alimentarea Fondului de dezvoltare a agriculturii, așa cum am promis la dezbaterea bugetului agriculturii în această primăvară.

Vă rog, deci, să fiți de acord că aceste două lucruri să nu se elimine, să ne dați posibilitatea să promovăm aceste acte normative.

În ceea ce privește cel de al treilea punct, l-am regăsit la un alt capitol, este vorba de Legea alimentului, o lege pe care ne-o cere, sigur, armonizarea legislativă cu comunitatea europeană, dar o găsim la protecția consumatorului, așa încât acceptăm să fie eliminată de aici, chiar dacă Ministerul Agriculturii o propune și o va aduce la comisie.

Vă rog, deci, ca pct.10 și 11 să nu fie votat și să agreați posibilitatea aceasta.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, din partea comisiei totuși... aceste lămuriri vă sunt suficiente, nu le-ați avut la comisie, vă sunt suficiente pentru a vă reface poziția?

 
   

Domnul George-Iulian Stancov:

Sunt suficiente. Dacă erau ieri, n-am fi avut amendamentele propuse în raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, sunteți de acord. Haideți să punem la vot pct.5 art.1, numai cu modificarea de la pct.l).

Modificarea comisiei de la pct.l).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Deci, pct.5, în forma propusă și acceptată de comisie, a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră art.1, pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 52 de voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Deci, art.1 a fost votat cu majoritate de voturi.

Art.2, nemodificat de comisii.

Cine este pentru?

Da, domnule deputat Miron Mitrea. Eu n-am... Iertați-mă, scuzați-mă.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, doamna președintă,

Am încercat să intervin înainte de votarea art.1 pentru că am luat-o ușor, cum a spus domnul Gaspar, și votăm un articol care nici măcar în limba română nu înseamnă nimic. Mă refer la Comitetul Național de Comemorare a Deceniului, de aniversare a deceniului sau de comemorare a Revoluției. Nu se poate comemora deceniul în momentul în care se împlinește deceniul.

Sigur, rămân la ceea ce spunea domnul Gaspar, folosirea formulei "sub înaltul patronaj al președintelui României", are un anumit iz. Dacă domnul președinte a fost întrebat și este de acord cu acest lucru la 10 ani după ce și-a părăsit funcția de secretar de partid, mă rog, n-am nimic de spus, dar am rețineri, altfel.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule, trebuie din când în când să mai punctăm și chestiile care sunt mai ieșite din comun. Și este rolul Opoziției s-o facă.

Vă mulțumim, domnule deputat.

Deci, art.2 a fost votat cu majoritate de voturi.

Art.3. Cine este pentru? (Vociferări puternice)

(Se apropie de microfon domnul deputat Constantin Șerban Rădulescu-Zoner)

Deci, domnule deputat, este procedură de urgență. Timpul... Aveți vreo modificare de ordin gramatical?

Deci, avem art.3 în discuție.

Cine este pentru? Majoritatea.

Împotrivă? Vă rog. Vă rog să numărați. 33 de voturi împotrivă.

Abțineri? 13 abțineri.

Cu 13 abțineri și 33 de voturi împotrivă și art.3 a fost adoptat.

Acum, votăm acest proiect de lege, pe ansamblu. Vă rog foarte mult să fiți atenți.

Cine este pentru proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe? Vă rog să numărați. 132 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 59 de voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Cu majoritate de voturi, acest proiect de lege a fost adoptat.

 
Reluarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege privind Statutul funcționarilor publici.  

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să nu părăsiți sala. Mai avem o jumătate de oră de lucru, timp în care sper să terminăm Legea Statutului funcționarilor publici, care mai are numai 3 articole de discutat.

Vă reamintesc unde am rămas de dimineață. Deci, am adoptat art.1231, 1232, 1233 și suntem la art.1234.

Art.1234 a fost propus în două formulări. O formulare inițiată de U.D.M.R. și o formulare inițiată de doamna Filipescu Ileana. În cadrul comisiei, din cauza lipsei de cvorum nu s-a tranșat, deci, comisia nu ne propune o soluție finală.

Așteptăm inițiatorul. Până vine inițiatorul în sală, domnul deputat Mitrea.

Nu. De ce? Trebuie să fie și inițiatorul.

Domnul deputat Mitrea. A! Scuzați! (În sală a intrat domnul secretar de stat Petrică Diaconu, din partea inițiatorului)

   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Da. E în regulă.

Doamna președintă,

Ați spus și dumneavoastră, sigur, că trebuie să vină inițiatorul. Este ora 16. În același timp, eu cred că trebuie să avem în față o soluție pe care comisia să ne-o propună. Este ciudat ca noi să votăm acum o chestiune de o asemenea importanță fără un punct de vedere al comisiei. De aceea, propun ca textele să fie trimise la comisie, și comisia să ni le prezinte cât de repede posibil, astfel încât să le putem vota.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat,

Aveți dreptate. Pentru art.1234, care a rămas în suspensie, să ne prezinte comisia o soluție, dar noi să le votăm pe celelalte, care mai sunt numai trei: 124, 125, 126, care sunt texte finale și care nu implică comentarii, încât să rămânem numai pe o conciliere.

Deci, la art.124 nu avem intervenții, amendamente din partea comisiei. Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Art.124 a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Art.125. Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? (Vociferări în sală)

Da, vă rog. Domnul deputat Bara.

 
   

Domnul Radu-Liviu Bara:

Foarte scurt.

Doamna președinte,

Propun eliminarea art.125. Și mă bazez pe faptul că: Statutul funcționarilor publici nu trebuie să aibă conexiuni cu legislația muncii. Păi, de-aia am făcut statutul funcționarilor publici, expres pentru asta. Iar în momentul când noi spunem că "se completează cu prevederile din legislația muncii" înseamnă că tot ce am discutat la Cap.III, IV și V, nu avea rost să discutăm. Tocmai de-asta am făcut Statutul funcționarilor publici.

Deci, propun eliminarea art.125, ca să fiu mai scurt.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Inițiatorul ce părere are? Legislația muncii se aplică tuturor celor care au o carte de muncă.

Da. Domnul secretar de stat, apropos, de propunerea de eliminare.

 
   

Domnul Petrică Diaconu (secretar de stat la Departamentul pentru reforma administrației publice centrale):

Doamna președinte,

Domnilor deputați,

Considerăm că prezența articolului în textul legii este absolut necesară deoarece Statutul funcționarilor publici creează un statut aparte, însă el este într-un cadru general, care respectă legislația muncii elaborată până în prezent, acolo unde statutul nu prevede altfel. Noi creăm un corp al funcționarilor publici pentru care avem prevederile din această lege. Drepturile generale ale muncii sunt tratate în altă legislație și trebuie completat acest statut cu legislația generală.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, dumneavoastră mențineți... comisia și inițiatorul sunt pentru menținerea acestui text care nu strică, nu știm dacă ajută, dar oricum nu strică.

Cine este pentru eliminare? Domnule deputat, vă mențineți... Nici nu vă văd unde sunteți. Vă mențineți propunerea de eliminare sau v-ați răzgândit? Nu.

Deci, cine este pentru eliminarea art.125? Sunt puține voturi. Haideți să lăsăm totuși să nu cumva să... 17 voturi pentru. Să nu creadă cineva că lor nu li se aplică prevederile legislației specifice muncii.

Cine este pentru art.125 în forma inițiatorului?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Art.125 a fost votat cu majoritate de voturi.

Art.126 a fost amendat de comisia de specialitate și cred că în amendamentul comisiei ar trebui înlocuit, în loc de "în termen de 90 de zile...", "la 90 de zile...". Aceasta este terminologia specifică.

Mai sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră art.26, în forma pezentată de comisie, în care sintagma "în termen de" se înlocuiește cu "la".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

(Se apropie de microfon domnul Ion Cîrstoiu)

Domnule președinte al comisiei, n-ați fost atent. Din cauză că nu ni s-a propus o soluție de către comisie, s-a propus, de către domnul deputat Mitrea, ca membrii comisiei să se întrunească și să ne propună o soluție.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Deci, asta înseamnă să aruncăm mâța în grădina vecinului. Noi ne-am întrunit, noi ne-am spus punctele noastre de vedere, sunt două amendamente care sunt venite în plen, și plenul să decidă. Noi nu putem spune nici așa, nici așa. Dacă-i punctul meu de vedere, eu spun că în Legea funcționarului public nu trebuie prevăzut asemenea lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Comisia ne spune încă o dată că nu are soluție. Dumneavoastră, în raportul suplimentar, ați scris că n-ați avut cvorum, că n-ați putut realiza covorumul. Păi, nu este un motiv pentru ca noi să ne transformăm în comisie, aici, în plen.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Deci, doamna președinte, eu nu vreau să arunc nimic altceva. Și spun doar un singur lucru: dacă în comisie nu se poate cădea de acord pe o anumită problemă, plenul decide. Și asta am cerut noi. Dacă trimitem înapoi la comisie, nu facem altceva decât să lungim acest lucru. Vă rog să supuneți la vot cele două amendamente, dacă a ieșit unul, ăla rămâne în lege, dacă nu, nu. Și mi se pare corect.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Eu l-aș ruga pe domnul președinte al comisiei nr.6, Ion Cîrstoiu, să constate, împreună cu noi, că soluție există. Noi n-am avut cvorum atunci, dar soluție avem și să acceptăm această trimitere din nou la comisie pentru a identifica soluția într-un cvorum adecvat.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Vă rog. Poftiți.

 
   

Domnul Vasile Miclăuș:

Mulțumesc, doamna președinte.

Vă rog să constatați că totuși comisia a avut o soluție. A avut soluția de eliminare, la momentul inițial, acestui articol. Deci, vă rog să supuneți la vot această variantă a comisiei.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Am să rog liderii de grup să-și mobilizeze colegii în sală. Inițiatorul ce părere are despre cele două amendamente de la art.1234, nu? De acela vorbim cu toții. Deci, punctul de vedere al inițiatorului Comisia ne-a spus că n-a putut să...

 
   

Domnul Petrică Diaconu:

Punctul nostru de vedere a fost exprimat în proiectul inițial, unde nu exista un articol. Bineînțeles că aici urmează ca dumneavoastră să decideți între două variante propuse de comisie; și a mai fost făcută și această propunere de eliminare. Acum cred că dumneavoastră puteți decide cel mai bine. Punctul nostru de vedere inițial a fost cel care a exprimat faptul că nu este necesară această prevedere.

Din sală:

Corect!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Până ne mai gândim, și ținem cont și de poziția comisiei și a inițiatorului, mai avem o anexă de votat, anexa care se referă la lista funcțiilor publice, care este prezentată...

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

De ce nu puneți la vot eliminarea?

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, da. Stați puțin. Haideți să terminăm anexa. În timp ce domnii secretari numără cvorumul din sală, votăm anexa. Da?

Cine este pentru această anexă? Mulțumesc.

Împotrivă?

Din sală:

Cum să votăm anexa fără cvorum.

Nu mai amânați!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, avem în textul comisie... Reluăm votul, pentru că comisia s-a hotărât instantaneu. Deci, comisia s-a hotărât să ne propună eliminarea. Avem soluția comisiei și nu mai avem ce aștepta.

Nu are ce căuta acest art.1234, indiferent de forma prezentată.

Cine este pentru eliminare? Vă rog să numărați. În favoarea eliminării, 60 de voturi pentru.

Împotrivă? 79 de voturi împotrivă.

Abțineri? Domnilor secretari, vă rog să numărați. O abținere.

(Din sală se strigă că nu este cvorum.)

Cvorumul de lucru este îndeplinit și este de 132 de deputați.

Eliminarea nu s-a adoptat. Atunci, trebuie să ne pronunțăm pe una din cele două forme, pe amendamente. Aceasta a fost propunerea comisiei. N-am adoptat-o. Trebuie să mergem pe amendamente. Asta este, ce să facem? Nu putem să lungim la nesfârșit. Din fericire mai avem și Senatul care...

Deci, avem două amendamente și ne pronunțăm asupra lor în ordinea pe care a prezentat-o comisia în raportul suplimentar.

Doamna deputat Viorica Afrăsinei.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Înțeleg, doamna președinte de ședință, că soluția pe care a propus-o comisia nu a fost votată nici măcar de președintele acestei comisii. Înțeleg că sunt alte două amendamente care nu au fost discutate în comisie și am făcut parte din comisie și cunosc motivele pentru care nu s-au discutat.

Așadar, propunerea domnului Mitrea vă rog să fie reluată, să retrimiteți la comisie cele două amendamente, întrucât fără un punct de vedere al comisiei, ele nu pot fi discutate în plen. Comisia trebuie să se pronunțe asupra unuia din aceste două amendamente.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamna deputat, conform raportului comisiei, pe care îl am în față, s-a discutat în comisie, nu s-a putut tranșa prin vot în favoarea nici unuia dintre amendamente. Soluția definitivă a comisiei a fost de eliminare. Acum nu mai avem de ce să mai trimitem, ni s-a dat o soluție, trebuie să hotărâm noi, prin votul plenului, care din cele două amendamente... poate că nu iese nici unul, o să vedem.

Domnul deputat Gavra.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Doamna vicepreședintă,

Întrucât discuțiile nu s-au încheiat și probabil nu se vor încheia nici astăzi, a intervenit acest element nou, vă cerem o pauză de consultare, în numele grupului parlamentar, de 15 minute.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Mulțumim. Ne reîntâlnim mâine la ora 8,30.

Ședința s-a încheiat la ora 16,22.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 23 august 2019, 23:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro