Alexandru Albu
Alexandru Albu
Ședința Camerei Deputaților din 1 iunie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 01-06-1999 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 1 iunie 1999

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.20 Alexandru Albu - intervenție cu titlul "Adevărul despre BANCOREX";  

Domnul Alexandru Albu:

În ultimele luni, în mass-media, precum și în cadrul unor dezbateri politice ce au avut loc în structuri guvernamentale sau/și de partid, se repetă ca un leit-motiv despre așa-zisele "găuri negre" de la Bancorex, despre "necesara" restructurare prin falimentare a respectivei bănci, care ar fi impusă de situația "catastrofală" în care se afla această bancă la sfârșitul anului 1996, după 4 ani de guvernare pedeseristă!?

Intoxicarea opiniei publice a mers până acolo încât s-a afirmat absolut fără nici un temei că situația precară în care se află în prezent banca s-ar datora acordării de către aceasta a unor credite neperformante clientelei politice a P.D.S.R. Astfel de elucubrațiuni total mincinoase și morbide sunt infirmate de situația reală a băncii la 31 decembrie 1996.

În susținerea afirmațiilor noastre vom da cuvântul faptelor, cifrelor.

Agențiile internaționale de rating au cotat Bancorex în anul 1996 cu BBB, iar pentru operațiuni pe termen scurt cu A, adică de fapt cu un rating superior celui de țară acordat României, rezultând deci că Bancorex a îndeplinit și rolul de tractant pentru economia națională a țării.

În prima parte a anului 1997, la întrunirea de la Hong Kong a instanțelor financiare internaționale(F.M.I., Banca Mondială) s-a acordat Bancorex-ului Premiul de excelență pentru calitatea managementului băncii în anul 1996.

În Raportul anual al Bancorex pe anul 1996, aprobat de Banca Națională, certificat de cenzorii independenți ai băncii și de auditorii externi Coopers și Lybrand la 30 aprilie 1997, raport difuzat în sistemul bancar intern și internațional și publicat, în extrase, la Monitorul Oficial, se oferă situația reală, înfloritoare, în care se afla banca în momentul schimbării de către actuala putere a conducerii băncii.

Portofoliul total de credite a crescut de 5,5 ori, de la 1547,2 miliarde lei în 1993 la 8591,8 miliarde lei în 1996. Aproximativ 50% din totalul creditelor s-au acordat sectorului privat, din care 2/3 întreprinderilor mici și mijlocii. Nu există cazuri de credite acordate așa-zisei clientele politice a P.D.S.R., ci dimpotrivă pot fi date exemple de beneficiari de credite aparținând altor partide și formațiuni politice (Elvila).

Creditele neperformante menționate în raportul amintit aprobat de BNR au fost de 7,9% din portofoliul total de credite, adică sub media consemnată în statisticile bancare internaționale.

Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane specifice de risc de credit a crescut de la 2,6% în anul 1993 la 16,2% în anul 1996 (Raportul aprobat de BNR – pag.9).

Fondurile proprii ale băncii, de care depinde direct capacitatea de creditare a clientelei băncii, au crescut de 4,47 ori, de la 259,7 miliarde lei în anul 1993 la 1161,1 miliarde lei în 1996 (31 decembrie).

În cei patru ani la care ne-am referit, profitul băncii înainte de impozitare a crescut de aproape 3 ori, de la 56,9 miliarde lei în decembrie 1993 la 170 miliarde lei în decembrie 1996. Aceste cifre, care atestă profitabilitatea ridicată și soliditatea financiară a băncii, oferă o imagine și asupra contribuției ei la alimentarea bugetului de stat.

În perioada de referință, Bancorex a înregistrat o evoluție constant ascendentă în ceea ce privește creșterea numărului de sucursale și agenții (de la 12 în 1993 la 42 în 1996), precum și a personalului de la 1397 în 1993 la 3579 în 1996. La cele de mai sus se adaugă revigorarea activității băncilor mixte cu participare Bancorex în străinătate (Paris, Londra, Frankfurt, Milano, Cairo), precum și inițierea constituirii de noi agenții în străinătate (Viena, Salonic, New York). În aceeași perioadă (1993 – 1996), Bancorex avea relații sistematice cu 1600 de bănci corespondente din străinătate.

În perioada amintită, Bancorex, ca bancă de stat, a adus o contribuție hotărâtoare la creșterea economică a țării: acoperirea din surse valutare proprii și atrase a importurilor de tehnologie și materii prime, ceea ce a impulsionat investițiile în economie; asigurarea în excluivitate a finanțării facturii petroliere a țării, fapt ce a permis utilizarea capacității de rafinare și obținerea motorinei necesare agriculturii; finanțarea importurilor de combustibili pentru asigurarea căldurii pentru populație în timpul iernii.

Fiind de departe cea mai importantă bancă comercială din România, pilonul principal pe care se sprijineau relațiile economice externe ale țării, situându-se printre primele 400 de bănci ale lumii și având un trend ascendent și ofensiv, Bancorex nu putea să nu deranjeze concurența externă și anumite grupuri de interese din interior. Conivența acestor forțe ostile, interesate în desființarea băncii, s-a materializat în acțiuni perfide și disimulate pentru atingerea acestui scop.

La ce s-a ajuns în prezent? Creditele neperformante au crescut de la 7,9% la 31 decembrie 1996 la circa 85% în mai puțin de doi ani și jumătate de la schimbarea conducerii băncii. Creșterea aberantă a ponderii creditelor neperformante se explică prin: deteriorarea acută a mediului economic, fapt ce a avut ca efect imposibilitatea unor beneficiari de credite de a obține profit și de a-și onora datoriile față de bancă; taxele și impozitele demolatoare la care au fost supuși agenții economici, mulți dintre ei ajungând în stare de faliment; ponderea mare a creditelor în valută (2/3 din total credite) coroborată cu deprecierea de circa 5 ori a monedei naționale față de dolarul american au avut ca efect trecerea unui volum mare de credite de la categoria standard la categoria de credite neperformante; lichidarea forțată a unor societăți comerciale cu capital de stat a condus și ea la imposibilitatea restituirii creditelor contractate de acestea.

Valoarea contabilă a unei acțiuni Bancorex s-a prăbușit de la 3.155.23o lei la 31 decembrie 1997 la minus 813.000 lei (21.04.1999), ca o consecință a cauzelor arătate mai sus.

Lipsa de lichidități și coeficientul negativ de solvabilitate se explică, în principal, prin refuzul complet nejustificat al acționarului principal (F.P.S.) de a majora capitalul social cu 240 milioane USD, așa cum hotărâse A.G.A. din august 1998.

Un rol important în aducerea Bancorex în stare de faliment l-a avut Banca Națională a României. B.N.R. nu și-a exercitat obligațiile statuate prin Legea bancară privind supravegherea sistemului bancar din România. Controlul preventiv a lipsit cu desăvârșire. Conducerea B.N.R. nu a fost reprezentată la nici o ședință a Consiliului de Administrație și nici o Adunare Generală a Acționarilor de când există Bancorex. Monitorizarea de către B.N.R. a fost înțeleasă în mod neprofesionist, ea s-a redus la exprimarea intenției de a declara banca în stare de faliment și de a-i retrage autorizația de funcționare.

Această atitudine a B.N.R. reprezintă o constantă, ea fiind întâlnită și în cazul altor bănci, precum Credit Bank, Dacia Felix, Banca Agricolă, Banca Albina și, mai recent, Bankcoop, ceea ce a avut ca efect o debilitate puternică a sistemului bancar din România, cu efecte distructive directe asupra economiei românești.

Banca Mondială și Fondul Monetar Inrernațional au acționat, la rândul lor, pentru eliminarea Bancorex-ului, pilonul principal prin care România își procura valuta necesară finanțării importurilor, aducând țara în dependență totală față de acestea.

Inconștiența condamnabilă, dusă până la limita complicității, a actualei puteri – C.D.R., P.D., U.D.M.R. – a însemnat bomboana de pe coliva Bancorex. Ea s-a concretizat, printre altele, și în hăituirea și eliminarea unor profesioniști de excepție, prin transferarea lor în afara sisgtemului Bancorex, prin concedieri și destituiri și chiar prin arestare, cum este cazul eminentului manager Răzvan Temeșan, fost președinte al Bancorex în perioada 1993-1996, care se bucură de recunoaștere și prestigiu pe plan internațional.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 24 august 2019, 8:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro