Plen
Ședința Camerei Deputaților din 1 iunie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 01-06-1999 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 1 iunie 1999

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,37.

Lucrările au fost conduse de doamna Paula Maria Ivănescu vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistată de domnii Miron Tudor Mitrea și Kovacs Csaba Tiberiu, secretari.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

La începutul ședinței de astăzi avem intervențiile politice ale colegilor noștri.

 
Mihai Vitcu - intervenție inspirată de făgăduielile național-țărăniștilor, liberalilor și PD-iștilor;

Din partea Grupului parlamentar al PDSR, domnul deputat Mihai Vitcu.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Călătorind prin județul meu, dar și prin țară, aud mereu căința celor mulți care nu-și pot reveni punându-și mereu întrebarea: cum a fost posibil să fie înșelați în așa hal, dând votul lor actualei Puteri. Ne aducem aminte cu toții de făgăduielile național-țărăniștilor, liberalilor sau PD-iștilor.

Ne aducem aminte de criticile vehemente ce le făceau la adresa pedeseriștilor, atunci când se aflau în Opoziție, spunând că ei pot conduce țara mai bine. În frunte cu președintele Constantinescu, cei ce se află astăzi la Putere țipau în gura mare că birurile sunt prea mari și că ei le vor scădea, că traiul li-i scump și că ei îl vor ieftini, că prețul produselor agricole îi vor satisface atât pe producători, cât și pe consumatori. Că administrația e rea și că ei o vor îndrepta, că spitalele sunt prea puține și neînzestrate cu cele trebuincioase și că ei vor înmulți și le vor înzestra mai bine, că școlile sunt cu probleme, că profesorii sunt prost plătiți și bursele sunt prea mici și prea puține, că funcționarii nu sunt destul de bine plătiți și că ei le vor ridica lefurile, că împroprietărirea țăranilor nu s-a făcut bine și că ei o vor face, că drumurile sunt rele și ei le vor pietrui și asfalta. Că trenurile merg prost și taxele pentru călători sunt prea mari și că ei le vor ieftini, că sunt prea puțin bani în țară și că ei vor aduce bani mulți, că munca e ieftină și că ei vor spori prețul muncii. Că averea statului, apele, pădurile, pământurile și celelalte averi aduc venituri prea mici și se fură și că ei le vor mări și vor băga hoții la pușcărie, că celelalte venituri ale statului sunt prea mici și că ele vor spori, că bugetele statului sunt rău alcătuite și că ei le vor face mai cu chibzuință pentru ca statul să poată cheltui mai mult. Asta, mai ales, ... că se cheltuiește prea puțin, că în țară nu-i liniște că a fost cumpărată pacea socială prin concesie făcută diferitelor categorii sociale și câte în lună și stele numai făgăduiau țărăniștii, liberalii și pediștii și că vor aduce raiul pe pământ, nu alta, ca să momească încrederea și voturile oamenilor și, oamenii au crezut. Dornici de mai bine, ei au crezut și le-au dat voturile. Și n-au trecut decât 2 ani și lumea s-a trezit din buimăceala făgăduielilor mincinoase ale celor de la putere și a văzut norodul că guvernanții de astăzi nu numai că nu s-au ținut de cuvânt, dar că, dimpotrivă, au stricat toate așezările bune pe care le-au găsit, că au venit la cârma țării și, sub oblăduirea lor, traiul s-a tot îngreunat, toate s-au scumpit, impozitele apasă tot mai greu, averea statului a fost jefuită și înstrăinată, iar sărăcia a tot crescut. Iar astăzi, după ce țara a gustat din această fericire, adusă de cei 15 000 de specialiști, a ajuns pe marginea prăpastiei și a prăbușirii. Făgăduieli mincinoase și nădejdi deșarte: "Foaie verde de la munte ce a fost coadă, azi e frunte" – sunt vorbele cel mai des auzite în lumea satelor, dar și la orașe în aceeași măsură.

Intervenția mea a fost inspirată dintr-un rechizitoriu făcut țărăniștilor de către liberali din anii 30. Aș putea spune că orice asemănare cu cele spuse acum aproape 70 de ani este absolut întâmplătoare, dar culmea, nu este. Fie ca peste 100 de ani dacă partidele amintite se vor mai găsi în viața politică și vor mai încerca să ajungă la putere, să-și amintească de acești ani de grea încercare pentru poporul român și să nu mai mintă, pentru că memoria acestui neam nu iartă ușor și faptele lor de astăzi nu pot fi uitate.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

 
Carmen Dumitriu - referire la cosmetica corupției;

Are cuvântul doamna deputat Carmen Dumitriu, Grupul parlamentar al PDSR.

 

Doamna Carmen Dumitriu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

În declarația mea politică de astăzi, am să mă refer la cosmetica corupției. Obiectivul principal al politicilor de guvernare îl reprezintă până la urmă soluțiile date următoarelor probleme: cine își însușește resursele și în ce cantitate, când și prin ce mijloace.

Într-un stat democratic, nivelul veniturilor și cheltuielilor publice trebuie hotărât de reprezentanții aleși ai cetățenilor contribuabili și nu de aranjamentele coalițiilor de guvernare, ce dirijează băgăția în câteva buzunare. Modul în care hotărăști prioritățile economico-sociale definește buna credință a oricărei guvernări. Netransparența, dezinformarea și dirijismul acestor mecanisme, așa zis reformatoare, nu fac altceva decât să producă cele mai dăunătoare efecte sociale, cum ar fi cea de corupție.

PDSR-ul consideră fenomenul corupției una dintre cele mai periculoase forme de comportament ce aservește autoritatea publică unor interese periculoase pentru ordinea de drept. Acțiunile actualului Guvern în prevenirea și combaterea corupției sunt nesemnificative, ridiculizând însăși noțiunea termenului ca atare. Astfel, când vorbești despre combaterea corupției, certându-te pentru beneficiul fondurilor alocate acestei acțiuni, pare cel puțin sfidător pentru cetățeanul de rând, pe care îl manevrez cu perdele de fum, gen proiectul de Lege pentru sancționarea faptelor de corupție, în timp ce dai drumul supapelor de scurgere a privilegiilor clientelare, desființând controlul de autoritate: vezi rolul Curții de Conturi în privatizare.

PDSR cere actualilor guvernanți să privească fenomenul corupției ca o responsabilitate primordială a lor și recomandă acestora să nu mai ignore și minimalizeze deoarece ea este practicată în principal de cei atrași de abuzul de putere și incorectitudine în luarea deciziilor. Faptul că acest flagel social este tratat cu superficialitate, realizându-se doar o cosmetizare a sa, demonstrează implicit atitudinea actualului Guvern față de morală, etică și nu în ultimul rând față de exercitarea funcției publice.

PDSR consideră că printr-un comportament favorizant grupurilor de interese, actualul Guvern nu face decât să încurajeze extinderea corupției la nivel de sistem, la nivelul sistemurilor juridice, sistemelor de gestiune economică și sistemelor de furnizare a serviciilor publice. PDSR atrage atenția, din acest punct de vedere, asupra faptului că actualul Guvern generează corupție prin: concentrarea bogăției și puterii în sfera clientelei de partid, prin desființarea monopolurilor de stat, prin practicarea nepotismului în numirile pe funcțiile publice, prin concesii în numele dezvoltării economice. Toate acestea nu fac decât să ducă la slăbirea autorității statului și, implicit, a instituțiilor sale. Vezi Declarația ministrului de justiție cu privire la existența corupției în justiție.

Evoluția deciziilor politice din ultima vreme, și anume: privatizări haotice și preferențiale, numiri în funcție de autoritate publică pe criterii de algoritm politic, abrogări de legi cu efecte, dezincriminarea faptelor ce generau comportamente sociale periculoase, realizează adevărata față a guvernării actuale, ce nu are intenții serioase cu privire la stoparea fenomenului corupției. PDSR-ul denunță acest mecanism de guvernare generator de corupție și cere actualei puteri revizuirea atitudinii față de fenomenul corupției în concordanță cu uzanțele internaționale, în concordanță cu definirea competențelor actorilor principali în prevenirea și combaterea corupției - mă refer la agenți publici, membri ai administrației, judecători și funcționari - astfel, încât să se realizeze o elaborare de coduri de conduită pentru reprezentanții numiți și organizarea proceselor decizionale care să stopeze acest fenomen.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să vă limitați intervenția la 3 minute, pentru că sunt foarte mulți înscriși și trebuie să-și spună cuvântul fiecare.

 
Akos Birtalan - apel către toate instituțiile societății pentru crearea cadrului legislativ privitor la protecția copilului;

Are cuvântul domnul deputat Akos Birtalan, Grupul parlamentar al UDMR. Se pregătește domnul deputat Baban Ștefan de la Grupul parlamentar al PRM.

 

Domnul Akos Birtalan:

Stimată doamna președinte,

Stimați colegi,

Știm cu toții că viitorul unei societăți, fără nici o exagerare, depinde în mod deosebit de calitatea umană și de posibilitățile generațiilor care vor trebui să preia ștafeta dezvoltării societății respective. La fel de cunoscut este faptul că în zilele noastre, în multe regiuni ale globului pământesc, foarte mulți copii abia născuți sau având câțiva ani își pierd viața din lipsă de alimente, apă potabilă sau, în general, din cauza condițiilor mizerabile de trai, iar în alte zone viața lor este pusă în pericol după kilometri de mers pe jos fiind obligați să-și părăsească locul natal, alții rămânând sub ploaia bombelor sau rafalelor de arme ucigătoare. În astfel de situații, responsabilitatea și sensibilitatea umană în fiecare dintre noi, părinți, bunici, ar trebui să crească și să ne pună pe gânduri despre viața copiilor din România, fie ei sănătoși sau bolnavi cu diferite deficiențe din naștere sau dobândite ulterior, din școli normale sau speciale, din familii de șomeri sau cu venituri foarte reduse, din instituții de ocrotire sau din familii adoptive.

Din nefericire, imaginea pe care o putem observa foarte ușor este una deosebit de îngrijorătoare, pentru că există riscul transformării crizei economice din România într-o criză morală și afectivă, făcând din ce în ce mai precar sentimentul de solidaritate umană față de semenii noștri de o vârstă fragedă.

Prelungirea tranziției către o economie consolidată și instituții democratice funcționale ar trebui să ne oblige să stabilim cât se poate de clar prioritățile României de azi, pentru înlesnirea alocării resurselor limitate, în modul cât mai eficient posibil, iar în această strategie cu priorități problemele copiilor, în special, și cele ale familiilor, în general, trebuie să fie condiții obligatorii de luat în calcul. Fac acest apel către toate instituțiile societății, începând de la familie, până la Parlament, implicate în mod direct sau tangențial prin crearea cadrului legislativ în rezolvarea problemelor legate de protecția copiilor. Sunt convins că printr-un efort comun al societății civile, al legislativului, al executivului, al autorităților locale șansele reușitei cresc, iar copiii noștri nu vor avea numai o singură zi a lor pe an, și aceea simbolică, ci din ce în ce mai multe zile, cât mai senine posibil, cu mai multă speranță și încredere în viitorul lor.

La mulți ani copiilor din România și din întreaga lume. (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

 
Ștefan Baban - solicitarea sprijinului pentru terminarea sălii polivalente din Botoșani;

Are cuvântul domnul deputat Baban Ștefan și se pregătește domnul deputat Sergiu Macarie, PNȚCD.

 

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

În această zi de 1.06.1999, când se sărbătorește ziua copilului, supun atenției dumneavoastră situația dificilă: Municipiul Botoșani este singurul oraș reședință de județ din România care nu are o sală a sporturilor. A început construcția unei asemenea săli polivalente în 1988, dar la care nu s-au finalizat lucrările nici până acum. Dacă în anul 1998 s-au prevăzut de la buget suma de 13 miliarde de lei, din care nu s-a dat nici un leu, în 1999 nu s-a prevăzut nici un ban pentru continuarea lucrărilor. Județul și Municipiul Botoșani au fost și sunt un adevărat izvor de tinere talente sportive și ca urmare au devenit campioni naționali europeni și mondiali. Pentru terminarea lucrărilor la această sală polivalentă sunt necesare 20 miliarde de lei.

Solicit Guvernului României să găsească soluții care să asigure în anul 2000 punerea în funcțiune a sălii polivalente la Botoșani.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, în sfârșit, cineva care s-a conformat la limita de timp.

 
Sergiu Macarie - despre problema reglementării proprietății în România;

Are cuvântul domnul deputat Sergiu Macarie și se pregătește domnul deputat Petru Șteolea de la PUNR.

 

Domnul Sergiu Macarie:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Deși au trecut aproape 10 ani, problema proprietății nu a fost rezolvată nici până astăzi în România. Se știe că programul comunist avea ca obiectiv principal desființarea dreptului de proprietate. Noțiunea de proprietate însă s-a născut odată cu omenirea. Una din cele 10 porunci din Tabla legilor este "să nu furi", ceea ce presupune să nu iei ceva ce aparține în proprietatea altuia.

Propaganda comunistă recunoaște implicit caracterul aprioric al ideii de proprietate, prin faptul că urmărea crearea unui om de tip nou. Felul în care s-a realizat acest tip de om nou este cunoscut de toată lumea. Societatea comunistă care predica egalitatea între clase și între toți cetățenii țării a născut o clasă nouă, numită nomenclatura sau burghezia roșie care era mai egală decât restul societății. Locuințe în zone rezidențiale, magazine speciale, școli speciale pentru odraslele nomenclaturștilor, limuzine luxoase, în timp ce omul de rând locuia îngrămădit în case uneori sub 10 m2 de persoană, stătea la cozi interminabile. Cei care aveau mașină circulau o săptămâna da una nu, cu o rație de benzină de 20 l lunar. Regimul care s-a instalat la putere după 22 decembrie 1989 a promulgat o nouă Constituție care ocrotește dreptul de proprietate, nu îl garantează, așa cum fac toate constituțiile țărilor cu adevărat democratice.

În spiritul acestei ocrotiri, regimul neocomunist s-a ocrotit în primul rând pe el însuși. Toți locatarii caselor naționalizate au putut să cumpere casele în care locuiau la prețuri de 10 ori mai mici decât valoarea lor de circulație, fosta nomenclatură atribuindu-și vilele din zonele rezidențiale pe prețuri de nimic. Toată această acțiune s-a desfășurat în baza Legii nr.112, lege fariseică, intitulată Lege pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuit trecute în proprietatea statului. Această lege care s-a voit a fi o lege de reparație a abuzurilor făcute de comuniști prin furt și tâlhărie legiferează trecerea imobilelor din proprietatea proprietarilor în proprietatea chiriașului și aceasta sub titlul de protecția chiriașilor.

Această formulare frizează și cel mai elementar bun simț, nefiind altceva decât cinism. A proteja pe chiriași presupune luarea unor măsuri care să-i apere, și anume: să nu poată fi evacuat decât în anumite condiții, stabilite prin lege, și să nu fie obligat la plata unei chirii stabilite după bunul plac al proprietarului, ci o chirie fixată de autoritățile publice. Dar, a-l proteja, fâcându-l din chiriaș proprietar, constituie o fărădelege mai abuzivă decât cea făcută de regimul comunist, căci aceasta, cel puțin, expropria imobilele trecându-le în proprietatea întregului popor. Nu lua de la Ionescu ca să-i dea lui Popescu. Se spune că în prezent problema proprietăți în România nu a fost rezolvată, ci dimpotrivă s-a agravat.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Ați intervenit 5 minute, vă rog să vă concentrați și să încheiați.

 
 

Domnul Sergiu Macarie:

Da. Mai am un minut.

Cei care au devenit proprietari în baza Legii nr.112 sunt proprietari precari. Oricând, atunci când România va deveni un adevărat stat de drept, o lege reparatorie va stabili dreptatea. Opinia publică din România trebuie să fie avizată, că cine cumpără sau a cumpărat o casă naționalizată care a fost vândută sau cumpărată în condițiunile Legii nr.112 devine un proprietar precar, fiindcă a cumpărat o casă care nu aparținea vânzătorului, ci era furată de celălalt. Pentru faptul că toate celelalte țări, foste comuniste, din Europa au rezolvat problema proprietății prin restituirea imobilelor naționalizate adevăraților proprietari sau moștenitori ai acestora, demonstrează în mod evident faptul că România nu este un stat de drept. Deci se impune ca noua reglementare în curs de pregătire să țină seama de aceste considerente, de nedreptățile cauzate de Legea nr.112.

Vă mulțumesc.

 
Petru Șteolea - apel pentru asigurarea protecției reale a producției agricole naționale;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Petru Șteolea, Grupul parlamentar al PUNR și se pregătește domnul deputat Coriolan Dan Simedru, Grupul parlamentar al PNL.

 

Domnul Petru Șteolea:

Doamna președinte,

Domnilor colegi,

Este o declarație pe care o fac și în numele Grupului parlamentar al PUNR.

Datorită politicii economice dezastruoase realizate de actuala putere în domeniul agriculturii, după criza grâului, în curând, România se va confrunta și cu o criză a cărnii. În consecință, PUNR atrage în mod serios atenția Guvernului României că lichidarea și falimentarea deliberată a producției de carne, a crescătorilor de animale din România va avea consecințe grave asupra securității în alimentarea populației României.

Solicităm următoarele:

1.Adoptarea de urgență a unei hotărâri de guvern care să fixeze taxe vamale de 100% pentru carne și pentru toate produsele din carne aduse din import pe piața românească.

2. Întrucât România dispune la ora actuală de stocuri mari de carne și produse din carne din producția internă, solicităm Guvernului României să sisteze toate importurile din carne și produsele din carne până la sfârșitul anului. Este arhicunoscut faptul că sub oblăduirea prevederilor actuale, vamale, sub specificația "Produse din carne" se introduc în țară cantități imense de așa zise produse din carne, de fapt carne tranșată grosier și preambalată din Uniunea Euopeană și Ungaria.

3. Acordarea unui sprijin real sub forma subvențiilor și primelor de export tuturor producătorilor de carne și produse de carne din România, care să reprezinte cel puțin 30% din costurile reale de producție ale acestora.

4. Atragem atenția Guvernului României că datorită indiferenței și ignoranței actualei puteri, în special Transilvania a devenit, din păcate, piață de desfacere pentru produsele agroalimentare importate din Ungaria.

În acest fel, România s-a transformat într-o țară care susține producția agricolă a altor țări, în primul rând a Ungariei, în loc să asigure protecția reală a producției agricole naționale.

Vă mulțumesc.

 
Coriolan Dan Simedru - comentariu pe marginea reorganizării serviciilor publice sanitar-veterinare;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Coriolan Dan Simestru – PNL și se pregătește domnul deputat Petre Naidin – PDSR.

 

Domnul Coriolan Dan Simedru:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin această declarație politică vreau să-mi exprim surprinderea față de eroarea decizională înfăptuită de Ministerul Agriculturii și Alimentației, împreună cu Departamentul pentru administrație publică locală, referitoare la transformarea și transferarea personalului circumscripțiilor sanitar-veterinare de asistență a medicilor și asistenților veterinari din structura Direcției sanitar-veterinară către consiile locale. Transferul s-a făcut începând cu luna aprilie a.c. după aprobarea Legii bugetului pe anul 1999 aruncând toată povara salarizării și asistenței medicale pe bugetele locale care sunt atât de reduse, mai ales la comune, încât nu pot asigura salarizarea personalului din primărie.

Abordarea nefirească și ilogică a procesului de reorganizare a serviciilor publice sanitar veterinare creează confuzii și nemulțumiri cu afectarea demnității profesiei de medic veterinar, precum și pierderea unor drepturi acordate anterior.

Efectele grave, din păcate, nu se opresc aici. Ele lovesc atât în proprietarul de animale care se trezește fără medic veterinar în comună, cât și în consumatorul de la oraș care consumă alimente de natură animală neverificată și posibil infestată.

În încheiere, mă adresez domnului ministru Ioan Mureșan și domnului secretar de stat Vlad Roșca, rugându-i să-și țină cuvântul și să respecte protocolul semnat la 7 mai cu Camera Federativă a Medicilor Veterinari, acceptând ideea că activitatea sanitar veterinară nu poate fi suportată acum și în aceste condiții de insuficientele bugete locale și că reforma rețelei sanitar-veterinare începe cu privatizarea acolo unde sunt condiții, iar acolo unde nu sunt, statul trebuie să suporte această activitate. Fac apel la cei doi miniștri, pentru că actualmente în județul Alba se desfășoară greva personalului sanitar-veterinar și această grevă pune în pericol sănătatea populației.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

 
Petre Naidin - despre blocajul funcțional al administrației publice;

Are cuvântul domnul deputat Petre Naidin – Grupul parlamentar al PDSR și se pregătește domnul deputat Palade Dan - de la Grupul parlamentar al PNȚCD.

 

Domnul Petre Naidin:

În țara în care nici de furat nu mai e mare lucru, mesajul echilibrului în toate al domnului Mischiu a căpătat nuanțe necrologice.

Peste criza bancară sine die s-a suprapus blocajul funcțional al administrației publice. Surâsul eteric al domnului prim-ministru Radu Vasile și cu un reproș istoric în glas, "așa vă trebuie", nu poate crea resursele financiare de lucru ale autorităților locale, mai ales în mediul rural, unde gradul de acoperire în multe cazuri nu depășește 14%. Dezvoltarea instituțiilor capabile să gestioneze o parte importantă a treburilor publice, în conformitate cu Carta Europeană, nu mai poate fi decât o palmă dată de formațiunea creștin-democrată, sortită a fi până în anul 2004 marele partid politic al României, celor 147 000 de copii orfani și cu probleme cărora, cel puțin în 15 județe, nu li se mai poate asigua hrana și susține cheltuielile materiale și pentru care, în schimb, cei care ne vrăjeau că nu vindem iluzii, ne cere să obligăm Curtea de Conturi la o verificare, de parcă aceasta este soluția.

Un alt fiu risipitor, cu taxele și impozitele locale, dornic în a ne încărca ca un cioclu primăriile cu sarcini și acțiuni noi a emanat. Pentru prima oară în istoria statului modern, 80% dintre autoritățile publice abia vor supraviețui în acest an. Ministrul Remeș, PNL-ist cu ifose, după ce a trântit leul și nu dolarul, nici în ruptul capului n-a acceptat susținerea de la bugetul de stat a unor cheltuieli și aplicarea domoală a prevederilor legii finanțelor publice locale, sentința la șomaj pentru cei 150 000 de salariați din comune și orașe, fără prețuri compensatorii, în condițiile în care județele trebuie să returneze sume din impozitul pe salarii, cheltuite peste un anumit nivel.

Primarii și consilierii PD-iști din localitățile în care nu se mai poate intra nici măcar cu mașina salvării, cum propovăduia ministrul Băsescu, ce or fi spus la seminarul partidului? Priorități și urgențe în sprijinul structurilor administrației publice locale din România și al căror colegiu aici refuză să voteze pentru procedura de urgență la o temă lansată prin declarații parlamentare plângăcioase, dar fără efect, și de liderul Petre Roman. Ar fi rușinos ca statul să nu mai poată susține instituțiile pentru copii, bătrâni și handicapați.

Ultimul pe listă, grijuliu la aplecări din ce în ce mai mari către nevoile omului obișnuit, tace la ce aude sau citește. Probabil, Emil Constantinescu este mult mai preocupat de a împărți sacul de insigne "Steaua României", decât să constate că existența muribundă a instituțiilor statului este o realitate. Tocmai domnia sa care exhaustiv filozofa: "Este intolerabil ca România să riște rușinea unui faliment". Ceea ce pare să se întâmple, tocmai acum când ne asigură că Uniunea Europeană ne cântă imnul cu odă bucuriei, a bucuriei că puterea își va angaja răspunderea și ne va explica aici, în Parlament, de ce pentru administrație viitorul nu mai sună bine.

Vă mulțumesc.

 
Dan Palade - răspuns la intervenția Din vocabularul Puterii, prezentată în data de 18 mai de un deputat din Opoziție;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, are cuvântul domnul deputat Palade Dan – PNȚCD și se pregătește domnul deputat Popa Nicolae – independent.

 

Domnul Dan Palade:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În intervenția sa din 18 mai, intitulată "Din vocabularul Puterii", un distins coleg din Opoziție, ne pune în fața unor aserțiuni a căror gravitate a determinat prezenta luare de poziție.

Trecem peste năzbâtiile stilistice și panseurile de felul: "Limba se îndoaie după gând" sau "Gândurile se modifică mereu și mai cu seamă gândurile oamenilor urcați în scaunele puterii, demne de arhiva Academiei Cațavencu".

Să ne oprim la miezul intervenției. Despre ce este vorba. Colegul nostru, propunând să investigheze vocabularul Puterii, se oprește la 3 termeni: moștenire, scârbă și Silviu Brucan. Procedeul ales pentru a polemiza cu Puterea este mai mult decât naiv. Căci, în afară de faptul că primii 2 termeni, fără nici o conotație politică, cel de-al treilea, Silviu Brucan, ține mai degrabă de sfera Opoziției decât de aceea a Puterii. Cu toate acestea sau poate tocmai de aceea, cunoscutul mandarin politic și fost coleg într-un FSN al domnului deputat, îi stârnește acestuia o neostoită mânie. Motivul? Cameoleonismul.

După ce, ne spune domnia-sa, "a fost o persoană apropiată conducătorilor comuniști din România", Silviu Brucan îndrăznește să lovească în PDSR pentru că acesta nu susține războiul din Iugoslavia. În consecință, "un dicționar riguros de înaltă moralitatea politică ar scrie: Silviu Brucan, cel mai bun model de mare lichea din toate timpurile la români".

Este demn de toată admirația efortul colegului nostru pentru crearea unei tipologii moral politice. I-aș sugerat chiar s-o dezvolte și s-o completeze. Iată, de pildă, de ce n-ar așeza în dicționarul său, alături de Silviu Brucan și pe Ion Iliescu, căci și domnia sa a fost "o persoană apropiată conducătorilor comuniști din România", pentru ca acum să ne uimească cu piruietele sale social-democrate. Și, apoi, nu s-au pus domniile lor, Silviu Brucan și Ion Iliescu, în tinerețea lor revoluționară în slujba cotropitorilor bolșevici și nu au contribuit astfel la transformarea României într-o colonie sovietică cu toate consecințele pe care le trăim și astăzi? Nu tot ei s-au făcut slugile celor care au ciuntit fruntarele țării, pretinzând că ne-au eliberat?

În plus, fostul student de la Moscova, Ion Iliescu, devenit președintele României, și dând dovadă de o remarcabilă consecvență în simpatiile și opțiunile sale prosovietice, nu a semnat în 1991 un tratat care, dacă ar fi fost ratificat, ne-ar fi aservit din nou sovieticilor pe o lungă și neagră perioadă? Și, atunci, ne întrebăm din nou: Cum îndrăznește autorul intervenției din 19 mai să susțină că "peste un an și jumătate, actuala guvernare așa cum se întrevede va lăsa moștenire o țară mică, deci, fără nordul Bucovinei?'' Îndrăznește! Pentru că așa i-a poruncit patronul. I-a poruncit fostul președinte. Să pună iarăși în funcție mașina diversiunii și a minciunii, să falsifice în continuare istoria, să batjocorească adevărul, să răstoarne sensul valorilor, îndeosebi al celor etice. Să valorifice, cu alte cuvinte, ceea ce l-a învățat în tinerețe organul tutelar.

Pentru asemenea bizare exemplare, scăpate din hruba cine știe căror păcate ale istoriei, țăranul român are o vorbă:

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat,

Ați vorbit șase minute. Vă rog să încheiați.

 
 

Domnul Dan Palade:

"Oameni fără rușine și făr’ de Dumnezeu".

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Limitați-vă la trei minute. La 9 și jumătate, încheiem acest punct din ordinea de zi și vor rămâne o parte din colegi fără intervenția prezentată.

 
Nicolae Popa - denunțarea atacurilor ce au ca scop subminarea prestigiului și autorității politice dobândite de ApR;

Are cuvântul domnul deputat independent Nicolae Popa.

Se pregătește domnul deputat Rânja Traian, PNȚCD.

 

Domnul Nicolae Popa:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Înainte de a prezenta declarația politică, vreau să vă informez că am aflat cu stupoare de decizia și hotărârea Biroului permanent să rezerve 20 de locuri de parcare pentru Mercedesurile noastre, ceilalți nu mai au voie să parcheze acolo și pentru aceasta s-a angajat și un polițist care, în treacăt fie spus, ar trebui să facă cu totul altceva decât să stea la Camera Deputaților să păzească locurile domnului Diaconescu, ale domnului Mitrea și nu știu care or mai fi pe acolo.

Profit de ocazia de a putea vorbi în fața dumneavoastră, și în nume personal, pentru a exprima un punct de vedere la care subscriu majoritatea colegilor mei din Grupul parlamentar independenți, membri ai A.p.R.

Sunt convins că alături de noi și mulți dintre dumneavoastră au observat că în ultima vreme în mass-media sunt găzduite o serie de atacuri care au drept țintă alianța pentru România și care sunt lansate pe căi mai mult sau mai puțin oculte, de fel și fel de surse anonime sau mai puțin anonime, toate având drept postulat transparent de subminare a prestigiului și autorității politice dobândite de A.p.R.

Se lansează cu ostentație nedisimulată fel de fel de zvonuri aberante, încercând să se pună partidul nostru în mod artificial în stare de conflict cu alte forțe politice, creînd în rândul opiniei publice și a electoratului o stare de confuzie, ape tulburi în sâtul ApR-ului, în care vor să pescuiască persoane care avem toate motivele să le bănuim de jocuri politice murdare, pentru care democrația este un simplu cuvânt și o fațadă demagogică pentru interese, pur și simplu, mercantile.

Situația o considerăm ca parte integrantă a unei campanii cu iz electoral și în care se încearcă compromiterea, dacă nu chiar și eliminarea din cursă, a unor competitori periculoși pentru aceste forțe. Trebuie s-o spun foarte clar și fără nici o rezervă. Nu suntem de loc dispuși să ne lăsăm antrenați în acest joc murdar, în care inclusiv presa este manipulată, preluând și difuzând declarații insolente și mincinoase ale unor persoane politice sau, ceea ce este mai grav, lansând pe cont propriu atacuri descalificante chiar la adresa vieții private și de familie a unor reprezentanți ai ApR-ului.

Ne-am asumat o luptă și o vom duce până la capăt, potrivit crezului nostru politic și a celor care ne susțin în rândurile electoratului. Nu recunoaștem a avea dușmănii cu nimeni pe scena politică, admitem doar adversități și parteneriate, dar numai în planul ideilor și soluțiilor politice.

Alegerile nu sunt prea departe. Vrem să contrapunem în această perspectivă oferta noastră, ofertele celorlalte partide, luând ca arbitru opinia publică și electoratul. Acesta este mesajul nostru și replica noastră la murdăriile puse pe seama noastră sau puse la cale de persoane și forțe pe care nu mă sfiesc să le acuz de mârșăvie.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să vă reamintesc ceea ce ApR a spus opiniei publice în momentul înființării ei ca partid politic.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dar ne spuneți în trei minute.

Vă rog să încheiați, da?

 
 

Domnul Nicolae Popa:

avem convingerea că verdictele ne vor fi favorabile, pentru că lumea s-a săturat de minciună și corupție, de guvernări care nu le aduce nici un bine, de mizerie și sărăcie. Românii vor o viață mai bună, iar Alianța pentru România este gata să le ofere dacă va avea șansa încrederii cetățenilor de a exercita în numele și interesul lor deplin puterea în această țară. Șansa românilor rămâne Alianța pentru România.

Vă mulțumesc. (Râsete în sală)

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deocamdată, Alianța pentru România nu este un partid parlamentar și o să mai vedem după următoarele alegeri.

 
Traian Neculaie Rânja - câteva considerații asupra unei importante luări de poziție în politica externă aparținând domnului Ion Iliescu;

Domnul deputat Rânja Traian are cuvântul.

Se pregătește domnul deputat Dumitru Bălăeț, P.R.M.

 

Domnul Traian-Neculaie Rânja:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Voi face câteva considerații asupra unei importante luări de poziție în politica externă aparținând domnului senator Ion Iliescu, președintele PDSR. Este vorba de acum celebrul articol publicat în presa americană, prin care domnul Iliescu avertiza asupra pericolului revenirii influenței Rusiei în Balcani prin intermediul participării acesteia la o forță multinațională de pace în Kosovo după încheierea războiului.

Trebuie să recunosc că o parte dintre ideile acestui articol sunt, din punctul meu de vedere, acceptabile și chiar pozitive. Mă refer în primul rând la opțiunea clară pentru Occident, pentru structurile euroatlantice, dar am regăsit și avertismentul asupra riscului ca România să rămână într-o zonă gri sau să revină sub influența Rusiei.

Nu insist acum asupra inconsecvențelor de atitudine între domnul Iliescu de acum și domnul Iliescu de acum câteva luni. Vreau doar să remarc faptul că domnul Iliescu s-a comportat ca un om de știință care preferă să-și breveteze o invenție în străinătate și nu în țară. Pentru că în străinătate drepturile de autor sunt mai mari. Adică are un mesaj politic pentru intern și altul pentru export.

Există însă câteva lucruri cu care nu sunt de acord și pe care le interpretez ca venind în contradicție cu linia politică a partidului meu și a coaliției guvernamentale și chiar cu interesul țării. Așa cum se știe de ani de zile, noi pledăm pentru integrarea în structurile occidentale. Ultimul lucru pe care l-am dori ar fi rămânerea în zona gri sau apropierea strategică de Moscova. Însă, considerăm că o pace durabilă în Balcani și oriunde în lume, nu se poate face decât prin includere și nu prin excludere. Toate statele care au interese directe în zonă, trebuie cuprinse în aranjamentul de pace. Nici unul dintre ele nu trebuie să nutrească teama că pacea îi va afecta interesele vitale. Pacea trebuie să traseze nu cortine de fier, ci canale de comunicare. Noua stabilitate în Europa trebuie să se facă împreună cu Rusia, fără însă a i se oferi acesteia vreun drept de veto.

Mai apare și problema tehnică a participării Rusiei și Ucrainei la menținerea păcii. Nu va fi vorba de o deplasare de proporții a tancurilor Rusiei. Nu mai suntem în 1944, iar domnul Ion Iliescu știe foarte bine acest lucru. Se va ajunge probabil la o formulă elastică de supraveghere a păcii în care NATO și puterile regionale, printre care și România, vor juca un rol esențial.

De aceea, credem că fostul student de la Moscova încearcă să pară mai catolic decât Papa pentru a capta bunăvoința Occidentului. Eventualele pretenții ruse și ucrainiene vor fi restrânse și vor avea un rol preponderent politic simbolic.

Cred că sunt în asentimentul Guvernului și al Ministerului de Externe când afirm că nu este de dorit ca România să exprime rezerve față de vreo contribuție la stabilitatea Balcanilor. Dacă noi, aici, avem dorința de a promova reforma politică și economică, nu cele câteva mii de soldați ruși din forțele de pace din Kosovo ne vor bara drumul către structurile occidentale.

Din punctul meu de vedere, aștept o poziție oficială a Partidului Democrației Sociale din România, pentru că, dacă nu mă înșel, domnul Adrian Năstase a emis o poziție diferită. Sper că PDSR se va angaja într-o dezbatere de fond, pentru că altfel poziția domnului Iliescu nu va rămâne decât o tentativă de captatio benevolentiae de cosmetizare a imaginii PDSR în Vest într-un an preelectoral.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Dumitru Bălăeț - semnal de alarmă în privința adevăratei drame pe care o trăiește I.C.C.P.T. Fundulea;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Bălăeț.

Se pregătește domnul deputat Lazăr Lădariu.

 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Doamna președinte,

Stimați colegi deputați,

Prin obligațiile pe care le am ca deputat de Călărași, am vizitat adesea Institutul de cercetări pentru cereale și plante tehnice (I.C.C.P.T.) Fundulea, unitate care, după cum se știe, a fost până de curând, o adevărată mândrie a științei agricole românești.

În ultima vreme, însă, acest institut, ca și toate celelalte unități de cercetare din domeniul agriculturii noastre, trăiește o adevărată dramă, cu urmări incalculabile asupra viitorului domeniului nostru agricol. Iată doar câteva date culese de la fața locului și care ar trebui să ne arunce într-o stare de alarmă generală:

La I.C.C.P.T. Fundulea, din 150 de cercetători, câți existau cu câțiva ani în urmă, au mai rămas doar 84, la ora actuală, cu tendința de descreștere continuă, ca și în toate celelalte unități de cercetare agricolă, datorită condițiilor mizerabile de salarizare a cercetătorilor. Cauza? Insuficiența fondurilor alocate cercetării agricole, ca și a cercetării românești în general, lipsa de grijă față de domeniul cercetării, transformată într-un fel de politică de stat, decapitalizarea voită a unităților de cercetare agricolă.

Iată, de pildă, pe linia aceasta a decapitalizării, un fapt abuziv recent și strigător la cer. În această primăvară, foarte mulți agricultori au apelat la I.C.C.P.T. Fundulea să obțină semințe de calitate superioară recunoscută, pe bază de cupoane. Ceea ce institutul a și făcut, distribuind la preț redus, o cantitate de peste 7 miliarde de lei, sumă suficientă ca institutul să-și achite propriile datorii și să investească în producția de semințe a anului acesta.

Ce păcat însă că acești bani din cupoane sunt numai pe hârtie, căci Ministerul Agriculturii încă nu i-a virat institutului, datorită faptului că nu i-a primit încă de la Ministerul Finanțelor și nu se știe când îi va primi. În schimb, același Minister de Finanțe a dispus ca plata T.V.A.-ului pe semințe să se facă din banii institutului atunci când se emite factura de livrare a semințelor și nu când se încasează banii pe cupoane.

N-are institutul acești bani cheș pentru TVA la emiterea facturii de livrare a semințelor? Si, evident, că nu-i are! Nu-i nimic, ei figurează ca împrumut automat la Banca Agricolă, cu condiția unui comision de 2%, plus o dobândă de 70%, până se achită cupoanele de către Ministerul Agriculturii. Mai aflăm că întreaga sumă este blocată în cont, deși institutul nu are datorii retroactive la buget și alte datorii.

Se pune întrebarea: intră această procedură în teoria creditelor neperformante, de care se face atâta caz în ultima vreme? Evident, nu. E vorba de o pură hoție, unul din miile de cazuri prin care unitățile productive ale țării sunt pur și simplu jefuite de către instituțiile statului, care ar trebui să le ocrotească, nu să le jupoaie.

Și ca să se vadă și mai clar că Ministerul Agriculturii, prin noul său ministru, domnul Ioan Mureșan, în loc să-și ocrotească unitățile agricole de cercetare, le devoră pur și simpul, ca monstrul din mitologie, ne-o arată așa-zisa Lege privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri agricole sau terenuri de sub luciul de apă.

Împotriva acestui proiect de lege care asimilează abuziv unitățile de cercetare agricolă cu societățile comerciale pentru a fi vândute, proiect care a fost introdus în Camera Deputaților în procedură de urgență, protestează Prezidiul Academiei de Științe Agricole și Silvice, împreună cu cei peste 2000 de cercetători, care creează și produc pentru întreaga agricultură a țării în cele 16 insitute și 79 de stațiuni de cercetare-dezvoltare. Ei fac un apel disperat "către națiune" sub titlul: Împiedicați atentatul la știința agricolă! (a se vedea revista Agricultura României, nr.19, din 7-13 mai 1999).

Chemăm ministrul agriculturii să răspundă la aceste apeluri disperate pe care le fac reprezentanții agriculturii noastre.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Chemați la întrebări și interpelări, acolo se cheamă!

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Nu pentru ei cercetătorii agricoli, fac acest apel, căci ei ca persoane sunt racolați imediat de către hoții de creiere ai străinătății - ceea ce se și întâmplă continuu - , ci pentru agricultura României, care, o dată cu capul tăiat - cercetarea științifică - nu se va mai ridica din pulbere niciodată.

Iată unde ne aflăm, domnilor, iată răspunderea noastră, a tuturor, și, în special, a actualului ministru al agriculturii, domnul Ioan Mureșan, care e deputat ca și noi și care va trebui chemat aici să răspundă în fața țării: de ce vrea să se aleagă praful de cercetarea agricolă românească?!

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim.

 
Lazăr Lădariu - intervenție în sprijinul culturii românești și a slujitorilor ei;

Are cuvântul domnul deputat Lazăr Lădariu.

Se pregătește domnul deputat Petru Bejinariu, PDSR.

 

Domnul Lazăr Lădariu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Scenă decupată parcă dintr-un film de Emir Custurita. În dangătul clopotelor bisericilor și catedralelor clujene, cu ecouri prelungi până dincolo de coasta și Dealul Feleacului, peste 200 de artiști, actori ai Teatrului Național, cântăreți ai operei române și maghiare, cărora li s-au alăturat și colegii din Turda, avându-l în frunte pe directorul de teatru care, față de condiția actorului de azi, a protestat vehement, domnul Dorel Vișan, denumit și "senatorul melcilor", au trezit liniștea străzilor Municipiului Cluj-Napoca, prin trecerea mută a marșului simbolic denumit, după titlul unui film al unui mare regizor, "Tăcerea mieilor".

Gestul fără precedent ia forma protestului și a revoltei artiștilor în fața nepăsării cu care mai marii zilei și ai clipei tratează cultura națională, față de salariile de mizerie ale slujitorilor artei, față de deculturalizarea României. La Prefectura județului, cu trupe de jandarmi pe holuri, care a întâmpinat cu ușile ferecate, coriștii Operei Române au cântat corul robilor din Nabucco de Verdi. Îmbrăcați în costume de scenă, demonstrând pe străzile municipiului de pe Someș, artiștii clujeni au cucerit totala simpatie a trecătorilor, au cules aplauze la scene deschise pentru demnitatea demersului deprins, avertismentul lor fiind un serios semnal de alarmă asupra condiției de azi a artistului în societatea românească, atrăgând atenția că acesta nu trebuie confundat cu o slugă.

Azi, când cadrele didactice ale Universității din Craiova vor să se angajeze portari la bancă, doarece statutul de intelectual este disprețuit, ca și în anii ’50, când salariații din învățământ și sănătate sunt umiliți fără rușine, când suntem tutelați de epoca telenovelelor fără frontiere, într-un timp al culturii încropite de sub platoșa superficialității și a imperialismului cultural, de care noi nu ne apărăm precum francezii, germanii, italienii sau englezii, artiștii clujeni au vrut să arate clar țării că acel motto din "Craii de Curtea Veche" referitor la locul nostru la porțile Răsăritului, unde totul oricând este posibil, iar scara valorilor este răsturnată, ni se potrivește de minune.

Posturii de cenușăreasă a culturii române, umilită prin disprețul suveran al unui buget antinațional, actorilor ajunși la limita răbdării, le alăturăm replica lui Polonius, primul-ministru, tatăl lui Hamlet, prințul Daniei, pe deplin edificatoare, vizând soarta artistului în societate, acum, mai ales când politica în fața culturii ar trebui să fie ceva mai smerită: "Cinstiți-i pe artiști cum se cuvine. Doar ei sunt cronica vie și percutantă a vremurilor. Mai bine să ai parte de un epitaf prost, decât să intri în gura lor cât timp ești în viață."

Acum, când biata cultură românească și slujitorii ei se află sub vremi, nu sună oare aceste cuvinte ca un clopot de alarmă pentru puternicii zilei?

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

 
Petru Bejinariu - prezentarea unui protest în legătură cu pregătirea și desfășurarea vizitei oficiale la Cernăuți;

Are cuvântul domnul deputat Petru Bejinariu, PDSR.

Se pregătește domnul deputat Ilie Neacșu, PRM.

 

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Înainte de a prezenta declarația, vreau să îmi acceptați să fac o observație.

Dacă una din intervențiile noastre de data trecută a stârnit interesul unui coleg, ba chiar după aproape trei ani l-a adus încetișor la tribună, înseamnă că ea a fost interesantă. Și apoi, un astfel de coleg care spune cuvinte despre cuvintele mele, mă onorează, înseamnă că încep să am îndoieli în legătură cu capacitatea de receptare a unui mesaj transmis de la această înaltă tribună. Despre comparații, altă dată.

Acum, la doi ani de la semnarea Tratatului româno-ucrainean, domnul Emil Constantinescu, președintele României, a efectuat în zilele de 27, 28 mai o vizită în Ucraina, respectiv, în fosta caitală a dulcei Bucovine, orașul Cernăuți. Nu contestăm nimic din ceea ce este cu adevărat important din demersurile vizitei. De la amenajarea și dotările de la Școala medie nr.29, ridicarea plăcuțelor bilingve, deși foarte târziu și numai de la Siret până la Cernăuți, de la sfințirea locului unde se va înălța statuia lui Eminescu, promisă cu 8 ani în urmă, și promisiunile pentru Universitatea multiculturală despre care, pentru prima dată și public, au vorbit la Kiev și la Cernăuți deputații PDSR din delegația guvernamentală, dar în afară de acestea, eu sunt silit să aduc în Parlamentul României un protest din partea Consiliului județean Suceava și a celor 5 parlamentari PDSR care au fost nesocotiți în pregătirea și desfășurarea acestei vizite protocolare, ignorându-se reguli democratice și protocolare.

Știu foarte bine că nici prefectura și nici alte instituții ale județului Suceava nu au fost luate în seamă. Vă mai spun că ar trebui să știe consilierii prezidențiali, și chiar oameni mai sus, de la Putere, că multe așezări din Regiunea Cernăuți au aparținut de județul Suceava, că autoritățile județului Suceava conlucrează foarte bine cu autoritățile de la Cernăuți și că legăturile lor economice și culturale de azi și cele care se vor așeza în Euroregiunea Prutului Superior sunt punți de legătură trainice pentru menținerea identității naționale de aici.

Și acum despre un alt lucru, că astfel de atitudini la Suceava au mai fost. Nu e prima dată. Cu privire la rezultatele vizitei, n-o să comentez eu nimic. O să dau cuvântul la trei persoane. O țărancă din Ostrița. Afirmație care s-a spus și de postul național de radio. "Ce să ne facă domnul Emil Constantinescu, noi avem pe alții acum." Liderul Alianței Creștin-Democrate: "Nu cred în rezultate bune pentru noi. Executivul suprem din Ucraina elaborează concepții și proiecte de legi anticonstituționale care amenință existența noastră ca neam, ca popor, ca băștinași." Un intelectual...

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să încheiați, domnule deputat. Ați depășit timpul de trei minute minute.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Încă o afirmație și gata.

"N-ați înțeles că este o vizită de curtoazie electorală? În anul electoral din România, domnul Kucima va face la fel, de va fi președinte."

Vă mulțumesc.

 
Ilie Neacșu - critici la adresa PNȚCD și PDSR pentru politica antipopulară și antinațională aplicată din 1990 și până în prezent;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Ilie Neacșu, PRM. Și ultimul vorbitor se pregătește de la PUNR, domnul Miron Chichișan. Ceilalți domni sau doamne deputați înscriși pe listă pot depune intervențiile la stenografă, pentru a fi publicate în Monitorul Oficial și pentru a ajunge la urechile alegătorilor.

Da, domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am avut prilejul ieri să luăm act de noua și cea mai grandioasă alianță politică pe care a cunoscut-o viața parlamentară postdecembristă. PDSR și PNȚCD, dușmani de moarte până deunăzi, și-au dat mâna pentru ca o lege inutilă, nedorită nici de Occident, nici de populația flămândă a României, care nu servește nici democrația, nici imaginea țării, să fie adoptată de Parlament doar pentru a satisface aroganța a două partide la fel de vinovate pentru dezastrul general în care se află poporul român.

Ca parlamentari responsabili, nu ne putem ascunde surprinderea față de virajul inedit al celor două partide. Nu este exclus ca zilele viitoare să ne trezim cu liderii PDSR depunând buchete de flori la statuile lui Iuliu Maniu și lui Corneliu Coposu, în schimbul reașezării lui Lenin pe soclul din fața Casei Scânteii. Este posibil ca evenimentul de ieri să însemne asumarea colectivă a răspunderii celor două partide față de jaful din economie, de scăderea dramatică a nivelului de trai.

Ca partide fanion ale coalițiilor trecute și prezente, PDSR și PNȚCD doresc, probabil, prin gestul lor, să ofere țării o variantă electorală care să scoată la urne doar reprezentanții minorităților. Nu e mai puțin adevărat că cei 15.000 de specialiști ai PNȚCD pot oricând să-și ia notițe de la experții PDSR în ingineria financiar-bancară, tot așa cum contractul cu România poate fi cu ușurință implementat în programul electoral al partidului domnilor Iliescu și Năstase. Mai ales dacă așa s-a hotărât peste Ocean, pentru că firul cu Moscova este pe moment întrerupt.

Stimați colegi,

Ceea ce mă face să cred că PDSR și PNȚCD doresc să se compromită cu tot dinadinsul în fața opiniei publice, este faptul că ele au găsit de cuviință să-și dea mâna într-o problemă minoră, care să le sporească lor foloasele și nu într-o amplă acțiune economico-socială cu consecințe benefice pentru populație. Cele două partide au lăsat să se înțeleagă că nu sunt interesate de marile probleme cu care se confruntă societatea. Numărul ciolanelor este urmărit și de PDSR și de PNȚCD. Dacă în privința PNȚCD, lucrurile sunt clare, acest partid a ajuns la putere și acum 70 de ani și acum 3 ani, prin minciuni și promisiuni neonorate, despre PDSR, opinia publică începuse să-și facă o impresie acceptabilă.

Este adevărat că PDSR a crescut în sondaje nu datorită doar gafelor de proporție comise de PNȚCD, ci cumințeniei reprezentanților PRM, care au crezut că PDSR a tras învățămintele de rigoare după guvernarea dezastruoasă în care s-a furat ca-n codru, fără ca cineva să dea socoteală. Ne-am înșelat și recunoașem acest lucru. În funcție de reacții, ne vom reconsidera opiniile. Moral ar fi ca PDSR și PNȚCD să-și vadă fiecare lungul nasului și să ceară scuze populației zi de zi față de întreaga opinie publică a României pentru politica antipopulară și antinațională aplicată din 1990 și până în prezent.

Vă mulțumesc.

 
Miron Chichișan - comentariu pe marginea Dispoziției nr.241/16 mai 1999, emisă de șeful DAPL, domnul Vlad Roșca;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul ultimul vorbitor de astăzi.

Domnul deputat Miron Chichișan, PUNR. Și, repet încă odată, ceilalți pot depune intervenția la stenografă pentru a fi înregistrată și, desigur, pentru a-i face publicitate.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Miron Chichișan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am studiat cu atenție planul de acțiune pentru realizarea Dispoziției nr.241/16 mai 1999, emisă de șeful DAPL, domnul Vlad Roșca, comunicată prefecturilor din întreaga țară și nu-mi venea să cred că metodele utilizate de vechea securitate sunt reactivate de către un membru al Guvernului României de astăzi.

Dar despre ce este vorba? Prin Dispoziția nr.261/16 mai, domnul Vlad Roșca trasează planul de acțiune al prefecților pe termen mediu și lung. Este vorba de 7 puncte ce pot fi realizate pe baza unor informații culese printr-un atentat la viața privată a persoanei. Pentru realizarea programului trasat, sunt utilizați funcționarii publici și direcții din cadrul prefecturii, plătiți din impozitele și taxele percepute de la populație.

La pct.5, se solicită lista cu publicațiile și posturile locale de radio și TV din județ. Pentru fiecare publicație sau post de radio, se solicită întocmirea unei fișe cu următoarele rubrici: numele și prenumele publicației, adresă, telefon, eventual fax, mobil, numele redactorului șef, ora de închidere a ediției, și, atenție, orientarea politică a publicației. Foarte importantă concepția domnului Vlad Roșca!

La punctele următoare, lista conține cererea de informații despre ONG-urile sau organizațiile de lobby care supraveghează alegerile, informații despre personalități, patroni sau lideri de opinie din județ, monitorizarea zvonurilor la adresa Guvernului. Noua poliție politică se interesează cine lansează zvonurile și, probabil, bancurile politice și mediile în care acestea circulă.

PUNR solicită Guvernului Radu Vasile să ne spună în baza cărei legi, Direcția coordonare programe și strategii guvernamentale și teritoriale, Biroul de Integrare Europeană este împuternicit să transmită numărul de telefon al unui președinte de organizație nonguvernamentală fără acordul acestuia. Cum este posibil ca aceeași direcție să monitorizeze zvonurile la adresa Guvernului în loc să se ocupe de problemele grave din societatea românească: șomaj, foamete, lipsa locurilor de muncă, stres, lichidarea, în adevăratul sens al cuvântului, a întreprinderilor, îmbogățiții de peste noapte, corupție, criminalitate etc.

PUNR consideră că Dispoziția 261 din 16 mai este neconstituțională și aduce grave atingeri drepturilor fundamentale ale omului, solicitând Guvernului României demiterea șefului Departamentului de Administrație Publică Locală, domnul Vlad Roșca, încetarea unor asemenea practici, proprii regimurilor autoritar-dictatoriale, și desființarea din cadrul prefecturii a Direcției de coordonare, programe și strategii comunitare și teritoriale – Biroul de integrare europeană și, eventual, trecerea la Serviciul Român de Informații sau la alt serviciu de informații din cele multe existente azi în România.

În speranța că vom reuși stoparea unor astfel de planuri diabolice ce atentează la drepturile fundamentale ale omului, vom expedia câte un exemplar din planul de acțiune organismelor internaționale abilitate cu respectarea drepturilor omului.

Vă mulțumesc.

 
Petre Țurlea - apel umanitar cu prilejul Zilei copilului;

(Următoarele intervenții nu au fost citite în plen.)

 

Domnul Petre Țurlea:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Acum două săptămâni, Majoritatea parlamentară a aprobat, cu mare entuziasm, survolul avioanelor NATO peste teritoriuil României, pentru a putea bombarda mai ușor Iugoslavia. Noi, cei din PUNR, am fost singurii care ne-am opus până la capăt.

De atunci, și datorită ajutorului dat de România, prin voința Majorității parlamentare și a președintelui țării, NATO a putut acționa mult mai intens. Au fost distruse mii de case, poduri, școli, spitale, cămine de bătrâni, închisori, toate considerate obiective militare. Au fost asasinate până și femei gravide, în maternități. Chiar ieri, 11 copii și femei au fost omorâți pe podul de la Varvarin.

Simbolul tuturor acestor crime poate fi Milița Rakici, fetița de trei ani din Batajnița, omorâtă de bombele avioanelor NATO care au survolat România. Colegii din Majoritatea parlamentară și președintele țării, care au ajutat avioanele ucigașe să o asasineze pe Milița Rakici, au mâinile pătate de sângele acestui copil nevinovat la fel ca aviatorii NATO.

Astăzi, este Ziua copilului. Cei care au asasinat-o pe fetița de trei ani Milița Rakici, și cei care i-au ajutat pe asasini, când vor face cadouri copiilor și nepoților lor de Ziua copilului, să se uite la mâinile cu care dau cadoul: vor vedea pe ele sângele copilului sârb de trei ani.

Astăzi, de Ziua copilului, în numele memoriei fetiței Milița Rakici, cer încetarea bombardamentelor din Iugoslavia. Măcar de aici înainte, copiii să nu mai fie asasinați.

 
Romulus Ion Moucha - prezentarea situației în care se găsește o unitate cândva reprezentativă pentru industria chimică - Nitramonia Făgăraș;

Domnul Romulus Ion Moucha:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să aduc în atenția domniilor voastre situația unei uzine cândva reprezentativă pentru industria chimică din județul Brașov, ajunsă acum în agonie, ca un rezultat firesc, din păcate, al politicii de dezindustrializare și CDR-izare forțată practicată din 1997 încoace. Este vorba în fapt despre Nitramonia Făgăraș, nume de rezonanță în domeniu, după cum poate recunoaște orice specialist, inclusiv din afara țării.

Vă rog, deci, să rețineți că în timp ce pe primele 6 luni ale anului 1997, Nitramonia Făgăraș avea un profit brut de circa 2 miliarde lei, la sfârșitul aceluiași an, dar de data aceasta cu o conducere CDR-istă pur sânge, pierderea, și nu profitul, era de 33 miliarde lei; mai notăm faptul că la sfârșitul anului 1998, pierderea crescuse la 40 miliarde, în timp ce personalul ajunsese la doar 2200 angajați, față de 4330 la începutul anului 1997.

Scăderea dramatică a comenzilor, rezultat firesc din păcate în contextul în care guvernele post ’96 au planificat prin legi antinaționale căderea economică a întregii țări, au condus la situația în care instalații numeroase să devină inutile procesului tehnologic.Dar, în loc ca acestea să fie oferite fie ca utilaje independente, fie chiar ca instalații integrale, și de ce nu inclusiv la export, ele sunt tăiate în mod sălbatic și vândute ca fier vechi la prețul ridicol de circa 200 USD/tonă, în timp ce prețul practicat mondial este de circa 5 ori mai mare.

Subliniez că instalațiile în speță sunt realizate exclusiv din oțel inoxidabil de cea mai bună calitate, marca 18/8, iar ceea ce se taie nici măcar nu rămâne în țară, ci este exportat. Și toate acestea se petrec la secția de intermediari organici nitrați pentru medicamente și coloranți, sub ochii îngădutori și de ce nu tacit încurajatori ai FPS-ului, care se face că nu vede jaful care se practică cu avuția țării.

Sever Meșca - analiza unor prevederi fundamentale din proiectul pentru noua lege electorală;

Domnul Sever Meșca:

Doamna președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am asistat cu toții ieri, în acestă sală, la cea mai pură demonstrație de imoralitate politică, de ipocrizie și demagogie. Era în discuție un proiect pentru o nouă lege electorală, în care, pe lângă multe aspecte formale, se cuprindeau și două prevederi fundamentale: pragul de intrare în Parlament și calcularea acestui prag în cazul alianțelor.

Ar trebui să fie clar pentru oricine că însăși constituirea unui prag electoral, oricare ar fi el, este o măsură nedemocratică, întrucât orice prag îndepărtează o parte din electorat de la procesul de decizie. Cu cât pragul este mai mare, cu atât mai mulți cetățeni nu vor mai fi reprezentați în Parlament. Este aceasta o măsură conformă cu exigențele democratice? Cum sunt apărate printr-o astfel de lege drepturile celor mulți de a se exprima, esența democrației? Orice altă abordare, care se voiește apărătoare a pragmatismului funcțional este, evident, demagogică.

La noi în țară, nu lipsa legilor a adus cele mai mari prejudicii (ceea ce înseamnă că Parlamentul a funcționat, totuși, cu sincopele sale, vizibile și la alte parlamente), cele mai mari prejudicii le-a adus călcarea în picioare a legilor și furtul nerușinat devenit politică de stat.

Ne spunea ieri, de la această tribună, un distins coleg de la P.D.S.R., cu un cinism rar întâlnit chiar în mediul politicii, cum că această lege ar avea în mod evident scopul de a "favoriza partidele mari". Vă întreb, și-l întreb, domnilor colegi, ce înseamnă "partide mari" în accepția domniei sale? Unde-și găsește aici locul discursul despre democrație? Cine hotărăște ce înseamnă partide mari? Cine are dreptul să decidă ca 1, 2 sau 3 milioane de alegători să nu fie reprezentați în Parlament?

În al doilea rând, mă voi referi la modul de calcul al baremului pe care trebuie să-l îndeplinească o coaliție pentru a accede în Parlament. În loc să se accepte singura soluție logică și democratică, aceea de a se face un multiplu al procentajului care reprezintă pragul pentru un partid – două, tot trebuie să avem un prag, s-a hotărât ca partidele și formațiuni mici să fie păsuite, ele trebuind să aducă, în cazul în care intră într-o coaliție gen "Convenția democratică" cu două procente mai puțin decât primul partid politic al coaliției?! Unde este logică și care este rațiunea acestei mișcări, atunci când afirmăm că ridicăm pragul de la 3 la 5% pentru a favoriza partidele mari și pentru a ușura procesul legislativ, dar acceptăm ca prin măsura pe care eu o incriminez, să supraviețuiască partide de buzunar, fără bază electorală, sau asociații care încap într-un lift?!

Pentru a clarifica lucrurile, noi, Partidul România Mare, afirmăm cu tărie că nu ne temem de pragul de 5%, sau chiar de 7% sau de 10%. Noi acuzăm însă imoralitatea măsurii și iraționalitatea felului în care se calculează pragul pentru coaliții. În același timp, semnalăm apariția unei noi coalții contra-naturii, C.D.R. – P.D.S.R., pe care electoratul ambelor conglomerate politice nu va întârzia să o sancționeze la alegeri. Ne rezervăm dreptul de a lămuri electoratul, prin toate posibilitățile noastre, despre cât valorează principiile pentru aceste construcții politice artificiale. E un exemplu despre cum se poate ajunge la o înțelegere care nu este nici morală, nici logică, nici în folosul țării. Noi sutnem înduioșați de grija pe care o are P.D.S.R. pentru ca "marele adversar politic" CDR să nu dispară! Ce vor zice însă cei mulți, care și-au făcut anumite iluzii?! Vom vedea în curând!

Alexandru Albu - intervenție cu titlul Adevărul despre BANCOREX;

Domnul Alexandru Albu:

În ultimele luni, în mass-media, precum și în cadrul unor dezbateri politice ce au avut loc în structuri guvernamentale sau/și de partid, se repetă ca un leit-motiv despre așa-zisele "găuri negre" de la Bancorex, despre "necesara" restructurare prin falimentare a respectivei bănci, care ar fi impusă de situația "catastrofală" în care se afla această bancă la sfârșitul anului 1996, după 4 ani de guvernare pedeseristă!?

Intoxicarea opiniei publice a mers până acolo încât s-a afirmat absolut fără nici un temei că situația precară în care se află în prezent banca s-ar datora acordării de către aceasta a unor credite neperformante clientelei politice a P.D.S.R. Astfel de elucubrațiuni total mincinoase și morbide sunt infirmate de situația reală a băncii la 31 decembrie 1996.

În susținerea afirmațiilor noastre vom da cuvântul faptelor, cifrelor.

Agențiile internaționale de rating au cotat Bancorex în anul 1996 cu BBB, iar pentru operațiuni pe termen scurt cu A, adică de fapt cu un rating superior celui de țară acordat României, rezultând deci că Bancorex a îndeplinit și rolul de tractant pentru economia națională a țării.

În prima parte a anului 1997, la întrunirea de la Hong Kong a instanțelor financiare internaționale(F.M.I., Banca Mondială) s-a acordat Bancorex-ului Premiul de excelență pentru calitatea managementului băncii în anul 1996.

În Raportul anual al Bancorex pe anul 1996, aprobat de Banca Națională, certificat de cenzorii independenți ai băncii și de auditorii externi Coopers și Lybrand la 30 aprilie 1997, raport difuzat în sistemul bancar intern și internațional și publicat, în extrase, la Monitorul Oficial, se oferă situația reală, înfloritoare, în care se afla banca în momentul schimbării de către actuala putere a conducerii băncii.

Portofoliul total de credite a crescut de 5,5 ori, de la 1547,2 miliarde lei în 1993 la 8591,8 miliarde lei în 1996. Aproximativ 50% din totalul creditelor s-au acordat sectorului privat, din care 2/3 întreprinderilor mici și mijlocii. Nu există cazuri de credite acordate așa-zisei clientele politice a P.D.S.R., ci dimpotrivă pot fi date exemple de beneficiari de credite aparținând altor partide și formațiuni politice (Elvila).

Creditele neperformante menționate în raportul amintit aprobat de BNR au fost de 7,9% din portofoliul total de credite, adică sub media consemnată în statisticile bancare internaționale.

Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane specifice de risc de credit a crescut de la 2,6% în anul 1993 la 16,2% în anul 1996 (Raportul aprobat de BNR – pag.9).

Fondurile proprii ale băncii, de care depinde direct capacitatea de creditare a clientelei băncii, au crescut de 4,47 ori, de la 259,7 miliarde lei în anul 1993 la 1161,1 miliarde lei în 1996 (31 decembrie).

În cei patru ani la care ne-am referit, profitul băncii înainte de impozitare a crescut de aproape 3 ori, de la 56,9 miliarde lei în decembrie 1993 la 170 miliarde lei în decembrie 1996. Aceste cifre, care atestă profitabilitatea ridicată și soliditatea financiară a băncii, oferă o imagine și asupra contribuției ei la alimentarea bugetului de stat.

În perioada de referință, Bancorex a înregistrat o evoluție constant ascendentă în ceea ce privește creșterea numărului de sucursale și agenții (de la 12 în 1993 la 42 în 1996), precum și a personalului de la 1397 în 1993 la 3579 în 1996. La cele de mai sus se adaugă revigorarea activității băncilor mixte cu participare Bancorex în străinătate (Paris, Londra, Frankfurt, Milano, Cairo), precum și inițierea constituirii de noi agenții în străinătate (Viena, Salonic, New York). În aceeași perioadă (1993 – 1996), Bancorex avea relații sistematice cu 1600 de bănci corespondente din străinătate.

În perioada amintită, Bancorex, ca bancă de stat, a adus o contribuție hotărâtoare la creșterea economică a țării: acoperirea din surse valutare proprii și atrase a importurilor de tehnologie și materii prime, ceea ce a impulsionat investițiile în economie; asigurarea în excluivitate a finanțării facturii petroliere a țării, fapt ce a permis utilizarea capacității de rafinare și obținerea motorinei necesare agriculturii; finanțarea importurilor de combustibili pentru asigurarea căldurii pentru populație în timpul iernii.

Fiind de departe cea mai importantă bancă comercială din România, pilonul principal pe care se sprijineau relațiile economice externe ale țării, situându-se printre primele 400 de bănci ale lumii și având un trend ascendent și ofensiv, Bancorex nu putea să nu deranjeze concurența externă și anumite grupuri de interese din interior. Conivența acestor forțe ostile, interesate în desființarea băncii, s-a materializat în acțiuni perfide și disimulate pentru atingerea acestui scop.

La ce s-a ajuns în prezent? Creditele neperformante au crescut de la 7,9% la 31 decembrie 1996 la circa 85% în mai puțin de doi ani și jumătate de la schimbarea conducerii băncii. Creșterea aberantă a ponderii creditelor neperformante se explică prin: deteriorarea acută a mediului economic, fapt ce a avut ca efect imposibilitatea unor beneficiari de credite de a obține profit și de a-și onora datoriile față de bancă; taxele și impozitele demolatoare la care au fost supuși agenții economici, mulți dintre ei ajungând în stare de faliment; ponderea mare a creditelor în valută (2/3 din total credite) coroborată cu deprecierea de circa 5 ori a monedei naționale față de dolarul american au avut ca efect trecerea unui volum mare de credite de la categoria standard la categoria de credite neperformante; lichidarea forțată a unor societăți comerciale cu capital de stat a condus și ea la imposibilitatea restituirii creditelor contractate de acestea.

Valoarea contabilă a unei acțiuni Bancorex s-a prăbușit de la 3.155.23o lei la 31 decembrie 1997 la minus 813.000 lei (21.04.1999), ca o consecință a cauzelor arătate mai sus.

Lipsa de lichidități și coeficientul negativ de solvabilitate se explică, în principal, prin refuzul complet nejustificat al acționarului principal (F.P.S.) de a majora capitalul social cu 240 milioane USD, așa cum hotărâse A.G.A. din august 1998.

Un rol important în aducerea Bancorex în stare de faliment l-a avut Banca Națională a României. B.N.R. nu și-a exercitat obligațiile statuate prin Legea bancară privind supravegherea sistemului bancar din România. Controlul preventiv a lipsit cu desăvârșire. Conducerea B.N.R. nu a fost reprezentată la nici o ședință a Consiliului de Administrație și nici o Adunare Generală a Acționarilor de când există Bancorex. Monitorizarea de către B.N.R. a fost înțeleasă în mod neprofesionist, ea s-a redus la exprimarea intenției de a declara banca în stare de faliment și de a-i retrage autorizația de funcționare.

Această atitudine a B.N.R. reprezintă o constantă, ea fiind întâlnită și în cazul altor bănci, precum Credit Bank, Dacia Felix, Banca Agricolă, Banca Albina și, mai recent, Bankcoop, ceea ce a avut ca efect o debilitate puternică a sistemului bancar din România, cu efecte distructive directe asupra economiei românești.

Banca Mondială și Fondul Monetar Inrernațional au acționat, la rândul lor, pentru eliminarea Bancorex-ului, pilonul principal prin care România își procura valuta necesară finanțării importurilor, aducând țara în dependență totală față de acestea.

Inconștiența condamnabilă, dusă până la limita complicității, a actualei puteri – C.D.R., P.D., U.D.M.R. – a însemnat bomboana de pe coliva Bancorex. Ea s-a concretizat, printre altele, și în hăituirea și eliminarea unor profesioniști de excepție, prin transferarea lor în afara sisgtemului Bancorex, prin concedieri și destituiri și chiar prin arestare, cum este cazul eminentului manager Răzvan Temeșan, fost președinte al Bancorex în perioada 1993-1996, care se bucură de recunoaștere și prestigiu pe plan internațional.

 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

Cu aceasta, prima parte a zilei de astăzi a luat sfârșit.

Doamnelor și domnilor colegi,

Desigur că ne-am reamintit cu toții că astăzi este 1 Iunie – Ziua Internațională a Copilului - și cred că împreună putem să urăm "La mulți ani!" copiilor noștri, copiilor României, dar mai mult decât atât, să ne gândim tot timpul să le clădim un viitor, să le asigurăm accesul la educație, să le asigurăm accesul la o viață normală. Aceasta este cea mai bună răsplată și cel mai bun gând pe care Camera Deputaților, Parlamentul României îl poate adresa copiilor acestei țări. Este adevărat că foarte mulți dintre aceștia, dintre copiii români se află în dificultate, nu au tot ce le trebuie, dar cred că împreună, noi toți cei care astăzi formăm clasa politică, putem să colaborăm și să ne înțelegem că în acest domeniu nimic nu este mai sfânt decât viața și viitorul copiilor noștri.

Permiteți-mi ca, în numele dumneavoastră, să le urăm "La mulți ani!" și să le asigurăm un viitor fericit.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 19 august 2019, 0:28
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro