Plen
Ședința Camerei Deputaților din 1 iunie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 01-06-1999 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 1 iunie 1999

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,37.

Lucrările au fost conduse de doamna Paula Maria Ivănescu vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistată de domnii Miron Tudor Mitrea și Kovacs Csaba Tiberiu, secretari.

   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

La începutul ședinței de astăzi avem intervențiile politice ale colegilor noștri.

 
  Mihai Vitcu - intervenție inspirată de făgăduielile național-țărăniștilor, liberalilor și PD-iștilor;

Din partea Grupului parlamentar al PDSR, domnul deputat Mihai Vitcu.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Călătorind prin județul meu, dar și prin țară, aud mereu căința celor mulți care nu-și pot reveni punându-și mereu întrebarea: cum a fost posibil să fie înșelați în așa hal, dând votul lor actualei Puteri. Ne aducem aminte cu toții de făgăduielile național-țărăniștilor, liberalilor sau PD-iștilor.

Ne aducem aminte de criticile vehemente ce le făceau la adresa pedeseriștilor, atunci când se aflau în Opoziție, spunând că ei pot conduce țara mai bine. În frunte cu președintele Constantinescu, cei ce se află astăzi la Putere țipau în gura mare că birurile sunt prea mari și că ei le vor scădea, că traiul li-i scump și că ei îl vor ieftini, că prețul produselor agricole îi vor satisface atât pe producători, cât și pe consumatori. Că administrația e rea și că ei o vor îndrepta, că spitalele sunt prea puține și neînzestrate cu cele trebuincioase și că ei vor înmulți și le vor înzestra mai bine, că școlile sunt cu probleme, că profesorii sunt prost plătiți și bursele sunt prea mici și prea puține, că funcționarii nu sunt destul de bine plătiți și că ei le vor ridica lefurile, că împroprietărirea țăranilor nu s-a făcut bine și că ei o vor face, că drumurile sunt rele și ei le vor pietrui și asfalta. Că trenurile merg prost și taxele pentru călători sunt prea mari și că ei le vor ieftini, că sunt prea puțin bani în țară și că ei vor aduce bani mulți, că munca e ieftină și că ei vor spori prețul muncii. Că averea statului, apele, pădurile, pământurile și celelalte averi aduc venituri prea mici și se fură și că ei le vor mări și vor băga hoții la pușcărie, că celelalte venituri ale statului sunt prea mici și că ele vor spori, că bugetele statului sunt rău alcătuite și că ei le vor face mai cu chibzuință pentru ca statul să poată cheltui mai mult. Asta, mai ales, ... că se cheltuiește prea puțin, că în țară nu-i liniște că a fost cumpărată pacea socială prin concesie făcută diferitelor categorii sociale și câte în lună și stele numai făgăduiau țărăniștii, liberalii și pediștii și că vor aduce raiul pe pământ, nu alta, ca să momească încrederea și voturile oamenilor și, oamenii au crezut. Dornici de mai bine, ei au crezut și le-au dat voturile. Și n-au trecut decât 2 ani și lumea s-a trezit din buimăceala făgăduielilor mincinoase ale celor de la putere și a văzut norodul că guvernanții de astăzi nu numai că nu s-au ținut de cuvânt, dar că, dimpotrivă, au stricat toate așezările bune pe care le-au găsit, că au venit la cârma țării și, sub oblăduirea lor, traiul s-a tot îngreunat, toate s-au scumpit, impozitele apasă tot mai greu, averea statului a fost jefuită și înstrăinată, iar sărăcia a tot crescut. Iar astăzi, după ce țara a gustat din această fericire, adusă de cei 15 000 de specialiști, a ajuns pe marginea prăpastiei și a prăbușirii. Făgăduieli mincinoase și nădejdi deșarte: "Foaie verde de la munte ce a fost coadă, azi e frunte" – sunt vorbele cel mai des auzite în lumea satelor, dar și la orașe în aceeași măsură.

Intervenția mea a fost inspirată dintr-un rechizitoriu făcut țărăniștilor de către liberali din anii 30. Aș putea spune că orice asemănare cu cele spuse acum aproape 70 de ani este absolut întâmplătoare, dar culmea, nu este. Fie ca peste 100 de ani dacă partidele amintite se vor mai găsi în viața politică și vor mai încerca să ajungă la putere, să-și amintească de acești ani de grea încercare pentru poporul român și să nu mai mintă, pentru că memoria acestui neam nu iartă ușor și faptele lor de astăzi nu pot fi uitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

 
  Carmen Dumitriu - referire la cosmetica corupției;

Are cuvântul doamna deputat Carmen Dumitriu, Grupul parlamentar al PDSR.

   

Doamna Carmen Dumitriu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

În declarația mea politică de astăzi, am să mă refer la cosmetica corupției. Obiectivul principal al politicilor de guvernare îl reprezintă până la urmă soluțiile date următoarelor probleme: cine își însușește resursele și în ce cantitate, când și prin ce mijloace.

Într-un stat democratic, nivelul veniturilor și cheltuielilor publice trebuie hotărât de reprezentanții aleși ai cetățenilor contribuabili și nu de aranjamentele coalițiilor de guvernare, ce dirijează băgăția în câteva buzunare. Modul în care hotărăști prioritățile economico-sociale definește buna credință a oricărei guvernări. Netransparența, dezinformarea și dirijismul acestor mecanisme, așa zis reformatoare, nu fac altceva decât să producă cele mai dăunătoare efecte sociale, cum ar fi cea de corupție.

PDSR-ul consideră fenomenul corupției una dintre cele mai periculoase forme de comportament ce aservește autoritatea publică unor interese periculoase pentru ordinea de drept. Acțiunile actualului Guvern în prevenirea și combaterea corupției sunt nesemnificative, ridiculizând însăși noțiunea termenului ca atare. Astfel, când vorbești despre combaterea corupției, certându-te pentru beneficiul fondurilor alocate acestei acțiuni, pare cel puțin sfidător pentru cetățeanul de rând, pe care îl manevrez cu perdele de fum, gen proiectul de Lege pentru sancționarea faptelor de corupție, în timp ce dai drumul supapelor de scurgere a privilegiilor clientelare, desființând controlul de autoritate: vezi rolul Curții de Conturi în privatizare.

PDSR cere actualilor guvernanți să privească fenomenul corupției ca o responsabilitate primordială a lor și recomandă acestora să nu mai ignore și minimalizeze deoarece ea este practicată în principal de cei atrași de abuzul de putere și incorectitudine în luarea deciziilor. Faptul că acest flagel social este tratat cu superficialitate, realizându-se doar o cosmetizare a sa, demonstrează implicit atitudinea actualului Guvern față de morală, etică și nu în ultimul rând față de exercitarea funcției publice.

PDSR consideră că printr-un comportament favorizant grupurilor de interese, actualul Guvern nu face decât să încurajeze extinderea corupției la nivel de sistem, la nivelul sistemurilor juridice, sistemelor de gestiune economică și sistemelor de furnizare a serviciilor publice. PDSR atrage atenția, din acest punct de vedere, asupra faptului că actualul Guvern generează corupție prin: concentrarea bogăției și puterii în sfera clientelei de partid, prin desființarea monopolurilor de stat, prin practicarea nepotismului în numirile pe funcțiile publice, prin concesii în numele dezvoltării economice. Toate acestea nu fac decât să ducă la slăbirea autorității statului și, implicit, a instituțiilor sale. Vezi Declarația ministrului de justiție cu privire la existența corupției în justiție.

Evoluția deciziilor politice din ultima vreme, și anume: privatizări haotice și preferențiale, numiri în funcție de autoritate publică pe criterii de algoritm politic, abrogări de legi cu efecte, dezincriminarea faptelor ce generau comportamente sociale periculoase, realizează adevărata față a guvernării actuale, ce nu are intenții serioase cu privire la stoparea fenomenului corupției. PDSR-ul denunță acest mecanism de guvernare generator de corupție și cere actualei puteri revizuirea atitudinii față de fenomenul corupției în concordanță cu uzanțele internaționale, în concordanță cu definirea competențelor actorilor principali în prevenirea și combaterea corupției - mă refer la agenți publici, membri ai administrației, judecători și funcționari - astfel, încât să se realizeze o elaborare de coduri de conduită pentru reprezentanții numiți și organizarea proceselor decizionale care să stopeze acest fenomen.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să vă limitați intervenția la 3 minute, pentru că sunt foarte mulți înscriși și trebuie să-și spună cuvântul fiecare.

 
  Akos Birtalan - apel către toate instituțiile societății pentru crearea cadrului legislativ privitor la protecția copilului;

Are cuvântul domnul deputat Akos Birtalan, Grupul parlamentar al UDMR. Se pregătește domnul deputat Baban Ștefan de la Grupul parlamentar al PRM.

   

Domnul Akos Birtalan:

Stimată doamna președinte,

Stimați colegi,

Știm cu toții că viitorul unei societăți, fără nici o exagerare, depinde în mod deosebit de calitatea umană și de posibilitățile generațiilor care vor trebui să preia ștafeta dezvoltării societății respective. La fel de cunoscut este faptul că în zilele noastre, în multe regiuni ale globului pământesc, foarte mulți copii abia născuți sau având câțiva ani își pierd viața din lipsă de alimente, apă potabilă sau, în general, din cauza condițiilor mizerabile de trai, iar în alte zone viața lor este pusă în pericol după kilometri de mers pe jos fiind obligați să-și părăsească locul natal, alții rămânând sub ploaia bombelor sau rafalelor de arme ucigătoare. În astfel de situații, responsabilitatea și sensibilitatea umană în fiecare dintre noi, părinți, bunici, ar trebui să crească și să ne pună pe gânduri despre viața copiilor din România, fie ei sănătoși sau bolnavi cu diferite deficiențe din naștere sau dobândite ulterior, din școli normale sau speciale, din familii de șomeri sau cu venituri foarte reduse, din instituții de ocrotire sau din familii adoptive.

Din nefericire, imaginea pe care o putem observa foarte ușor este una deosebit de îngrijorătoare, pentru că există riscul transformării crizei economice din România într-o criză morală și afectivă, făcând din ce în ce mai precar sentimentul de solidaritate umană față de semenii noștri de o vârstă fragedă.

Prelungirea tranziției către o economie consolidată și instituții democratice funcționale ar trebui să ne oblige să stabilim cât se poate de clar prioritățile României de azi, pentru înlesnirea alocării resurselor limitate, în modul cât mai eficient posibil, iar în această strategie cu priorități problemele copiilor, în special, și cele ale familiilor, în general, trebuie să fie condiții obligatorii de luat în calcul. Fac acest apel către toate instituțiile societății, începând de la familie, până la Parlament, implicate în mod direct sau tangențial prin crearea cadrului legislativ în rezolvarea problemelor legate de protecția copiilor. Sunt convins că printr-un efort comun al societății civile, al legislativului, al executivului, al autorităților locale șansele reușitei cresc, iar copiii noștri nu vor avea numai o singură zi a lor pe an, și aceea simbolică, ci din ce în ce mai multe zile, cât mai senine posibil, cu mai multă speranță și încredere în viitorul lor.

La mulți ani copiilor din România și din întreaga lume. (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

 
  Ștefan Baban - solicitarea sprijinului pentru terminarea sălii polivalente din Botoșani;

Are cuvântul domnul deputat Baban Ștefan și se pregătește domnul deputat Sergiu Macarie, PNȚCD.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

În această zi de 1.06.1999, când se sărbătorește ziua copilului, supun atenției dumneavoastră situația dificilă: Municipiul Botoșani este singurul oraș reședință de județ din România care nu are o sală a sporturilor. A început construcția unei asemenea săli polivalente în 1988, dar la care nu s-au finalizat lucrările nici până acum. Dacă în anul 1998 s-au prevăzut de la buget suma de 13 miliarde de lei, din care nu s-a dat nici un leu, în 1999 nu s-a prevăzut nici un ban pentru continuarea lucrărilor. Județul și Municipiul Botoșani au fost și sunt un adevărat izvor de tinere talente sportive și ca urmare au devenit campioni naționali europeni și mondiali. Pentru terminarea lucrărilor la această sală polivalentă sunt necesare 20 miliarde de lei.

Solicit Guvernului României să găsească soluții care să asigure în anul 2000 punerea în funcțiune a sălii polivalente la Botoșani.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, în sfârșit, cineva care s-a conformat la limita de timp.

 
  Sergiu Macarie - despre problema reglementării proprietății în România;

Are cuvântul domnul deputat Sergiu Macarie și se pregătește domnul deputat Petru Șteolea de la PUNR.

   

Domnul Sergiu Macarie:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Deși au trecut aproape 10 ani, problema proprietății nu a fost rezolvată nici până astăzi în România. Se știe că programul comunist avea ca obiectiv principal desființarea dreptului de proprietate. Noțiunea de proprietate însă s-a născut odată cu omenirea. Una din cele 10 porunci din Tabla legilor este "să nu furi", ceea ce presupune să nu iei ceva ce aparține în proprietatea altuia.

Propaganda comunistă recunoaște implicit caracterul aprioric al ideii de proprietate, prin faptul că urmărea crearea unui om de tip nou. Felul în care s-a realizat acest tip de om nou este cunoscut de toată lumea. Societatea comunistă care predica egalitatea între clase și între toți cetățenii țării a născut o clasă nouă, numită nomenclatura sau burghezia roșie care era mai egală decât restul societății. Locuințe în zone rezidențiale, magazine speciale, școli speciale pentru odraslele nomenclaturștilor, limuzine luxoase, în timp ce omul de rând locuia îngrămădit în case uneori sub 10 m2 de persoană, stătea la cozi interminabile. Cei care aveau mașină circulau o săptămâna da una nu, cu o rație de benzină de 20 l lunar. Regimul care s-a instalat la putere după 22 decembrie 1989 a promulgat o nouă Constituție care ocrotește dreptul de proprietate, nu îl garantează, așa cum fac toate constituțiile țărilor cu adevărat democratice.

În spiritul acestei ocrotiri, regimul neocomunist s-a ocrotit în primul rând pe el însuși. Toți locatarii caselor naționalizate au putut să cumpere casele în care locuiau la prețuri de 10 ori mai mici decât valoarea lor de circulație, fosta nomenclatură atribuindu-și vilele din zonele rezidențiale pe prețuri de nimic. Toată această acțiune s-a desfășurat în baza Legii nr.112, lege fariseică, intitulată Lege pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuit trecute în proprietatea statului. Această lege care s-a voit a fi o lege de reparație a abuzurilor făcute de comuniști prin furt și tâlhărie legiferează trecerea imobilelor din proprietatea proprietarilor în proprietatea chiriașului și aceasta sub titlul de protecția chiriașilor.

Această formulare frizează și cel mai elementar bun simț, nefiind altceva decât cinism. A proteja pe chiriași presupune luarea unor măsuri care să-i apere, și anume: să nu poată fi evacuat decât în anumite condiții, stabilite prin lege, și să nu fie obligat la plata unei chirii stabilite după bunul plac al proprietarului, ci o chirie fixată de autoritățile publice. Dar, a-l proteja, fâcându-l din chiriaș proprietar, constituie o fărădelege mai abuzivă decât cea făcută de regimul comunist, căci aceasta, cel puțin, expropria imobilele trecându-le în proprietatea întregului popor. Nu lua de la Ionescu ca să-i dea lui Popescu. Se spune că în prezent problema proprietăți în România nu a fost rezolvată, ci dimpotrivă s-a agravat.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Ați intervenit 5 minute, vă rog să vă concentrați și să încheiați.

 
   

Domnul Sergiu Macarie:

Da. Mai am un minut.

Cei care au devenit proprietari în baza Legii nr.112 sunt proprietari precari. Oricând, atunci când România va deveni un adevărat stat de drept, o lege reparatorie va stabili dreptatea. Opinia publică din România trebuie să fie avizată, că cine cumpără sau a cumpărat o casă naționalizată care a fost vândută sau cumpărată în condițiunile Legii nr.112 devine un proprietar precar, fiindcă a cumpărat o casă care nu aparținea vânzătorului, ci era furată de celălalt. Pentru faptul că toate celelalte țări, foste comuniste, din Europa au rezolvat problema proprietății prin restituirea imobilelor naționalizate adevăraților proprietari sau moștenitori ai acestora, demonstrează în mod evident faptul că România nu este un stat de drept. Deci se impune ca noua reglementare în curs de pregătire să țină seama de aceste considerente, de nedreptățile cauzate de Legea nr.112.

Vă mulțumesc.

 
  Petru Șteolea - apel pentru asigurarea protecției reale a producției agricole naționale;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Petru Șteolea, Grupul parlamentar al PUNR și se pregătește domnul deputat Coriolan Dan Simedru, Grupul parlamentar al PNL.

   

Domnul Petru Șteolea:

Doamna președinte,

Domnilor colegi,

Este o declarație pe care o fac și în numele Grupului parlamentar al PUNR.

Datorită politicii economice dezastruoase realizate de actuala putere în domeniul agriculturii, după criza grâului, în curând, România se va confrunta și cu o criză a cărnii. În consecință, PUNR atrage în mod serios atenția Guvernului României că lichidarea și falimentarea deliberată a producției de carne, a crescătorilor de animale din România va avea consecințe grave asupra securității în alimentarea populației României.

Solicităm următoarele:

1.Adoptarea de urgență a unei hotărâri de guvern care să fixeze taxe vamale de 100% pentru carne și pentru toate produsele din carne aduse din import pe piața românească.

2. Întrucât România dispune la ora actuală de stocuri mari de carne și produse din carne din producția internă, solicităm Guvernului României să sisteze toate importurile din carne și produsele din carne până la sfârșitul anului. Este arhicunoscut faptul că sub oblăduirea prevederilor actuale, vamale, sub specificația "Produse din carne" se introduc în țară cantități imense de așa zise produse din carne, de fapt carne tranșată grosier și preambalată din Uniunea Euopeană și Ungaria.

3. Acordarea unui sprijin real sub forma subvențiilor și primelor de export tuturor producătorilor de carne și produse de carne din România, care să reprezinte cel puțin 30% din costurile reale de producție ale acestora.

4. Atragem atenția Guvernului României că datorită indiferenței și ignoranței actualei puteri, în special Transilvania a devenit, din păcate, piață de desfacere pentru produsele agroalimentare importate din Ungaria.

În acest fel, România s-a transformat într-o țară care susține producția agricolă a altor țări, în primul rând a Ungariei, în loc să asigure protecția reală a producției agricole naționale.

Vă mulțumesc.

 
  Coriolan Dan Simedru - comentariu pe marginea reorganizării serviciilor publice sanitar-veterinare;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Coriolan Dan Simestru – PNL și se pregătește domnul deputat Petre Naidin – PDSR.

   

Domnul Coriolan Dan Simedru:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin această declarație politică vreau să-mi exprim surprinderea față de eroarea decizională înfăptuită de Ministerul Agriculturii și Alimentației, împreună cu Departamentul pentru administrație publică locală, referitoare la transformarea și transferarea personalului circumscripțiilor sanitar-veterinare de asistență a medicilor și asistenților veterinari din structura Direcției sanitar-veterinară către consiile locale. Transferul s-a făcut începând cu luna aprilie a.c. după aprobarea Legii bugetului pe anul 1999 aruncând toată povara salarizării și asistenței medicale pe bugetele locale care sunt atât de reduse, mai ales la comune, încât nu pot asigura salarizarea personalului din primărie.

Abordarea nefirească și ilogică a procesului de reorganizare a serviciilor publice sanitar veterinare creează confuzii și nemulțumiri cu afectarea demnității profesiei de medic veterinar, precum și pierderea unor drepturi acordate anterior.

Efectele grave, din păcate, nu se opresc aici. Ele lovesc atât în proprietarul de animale care se trezește fără medic veterinar în comună, cât și în consumatorul de la oraș care consumă alimente de natură animală neverificată și posibil infestată.

În încheiere, mă adresez domnului ministru Ioan Mureșan și domnului secretar de stat Vlad Roșca, rugându-i să-și țină cuvântul și să respecte protocolul semnat la 7 mai cu Camera Federativă a Medicilor Veterinari, acceptând ideea că activitatea sanitar veterinară nu poate fi suportată acum și în aceste condiții de insuficientele bugete locale și că reforma rețelei sanitar-veterinare începe cu privatizarea acolo unde sunt condiții, iar acolo unde nu sunt, statul trebuie să suporte această activitate. Fac apel la cei doi miniștri, pentru că actualmente în județul Alba se desfășoară greva personalului sanitar-veterinar și această grevă pune în pericol sănătatea populației.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

 
  Petre Naidin - despre blocajul funcțional al administrației publice;

Are cuvântul domnul deputat Petre Naidin – Grupul parlamentar al PDSR și se pregătește domnul deputat Palade Dan - de la Grupul parlamentar al PNȚCD.

   

Domnul Petre Naidin:

În țara în care nici de furat nu mai e mare lucru, mesajul echilibrului în toate al domnului Mischiu a căpătat nuanțe necrologice.

Peste criza bancară sine die s-a suprapus blocajul funcțional al administrației publice. Surâsul eteric al domnului prim-ministru Radu Vasile și cu un reproș istoric în glas, "așa vă trebuie", nu poate crea resursele financiare de lucru ale autorităților locale, mai ales în mediul rural, unde gradul de acoperire în multe cazuri nu depășește 14%. Dezvoltarea instituțiilor capabile să gestioneze o parte importantă a treburilor publice, în conformitate cu Carta Europeană, nu mai poate fi decât o palmă dată de formațiunea creștin-democrată, sortită a fi până în anul 2004 marele partid politic al României, celor 147 000 de copii orfani și cu probleme cărora, cel puțin în 15 județe, nu li se mai poate asigua hrana și susține cheltuielile materiale și pentru care, în schimb, cei care ne vrăjeau că nu vindem iluzii, ne cere să obligăm Curtea de Conturi la o verificare, de parcă aceasta este soluția.

Un alt fiu risipitor, cu taxele și impozitele locale, dornic în a ne încărca ca un cioclu primăriile cu sarcini și acțiuni noi a emanat. Pentru prima oară în istoria statului modern, 80% dintre autoritățile publice abia vor supraviețui în acest an. Ministrul Remeș, PNL-ist cu ifose, după ce a trântit leul și nu dolarul, nici în ruptul capului n-a acceptat susținerea de la bugetul de stat a unor cheltuieli și aplicarea domoală a prevederilor legii finanțelor publice locale, sentința la șomaj pentru cei 150 000 de salariați din comune și orașe, fără prețuri compensatorii, în condițiile în care județele trebuie să returneze sume din impozitul pe salarii, cheltuite peste un anumit nivel.

Primarii și consilierii PD-iști din localitățile în care nu se mai poate intra nici măcar cu mașina salvării, cum propovăduia ministrul Băsescu, ce or fi spus la seminarul partidului? Priorități și urgențe în sprijinul structurilor administrației publice locale din România și al căror colegiu aici refuză să voteze pentru procedura de urgență la o temă lansată prin declarații parlamentare plângăcioase, dar fără efect, și de liderul Petre Roman. Ar fi rușinos ca statul să nu mai poată susține instituțiile pentru copii, bătrâni și handicapați.

Ultimul pe listă, grijuliu la aplecări din ce în ce mai mari către nevoile omului obișnuit, tace la ce aude sau citește. Probabil, Emil Constantinescu este mult mai preocupat de a împărți sacul de insigne "Steaua României", decât să constate că existența muribundă a instituțiilor statului este o realitate. Tocmai domnia sa care exhaustiv filozofa: "Este intolerabil ca România să riște rușinea unui faliment". Ceea ce pare să se întâmple, tocmai acum când ne asigură că Uniunea Europeană ne cântă imnul cu odă bucuriei, a bucuriei că puterea își va angaja răspunderea și ne va explica aici, în Parlament, de ce pentru administrație viitorul nu mai sună bine.

Vă mulțumesc.

 
  Dan Palade - răspuns la intervenția Din vocabularul Puterii, prezentată în data de 18 mai de un deputat din Opoziție;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, are cuvântul domnul deputat Palade Dan – PNȚCD și se pregătește domnul deputat Popa Nicolae – independent.

   

Domnul Dan Palade:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În intervenția sa din 18 mai, intitulată "Din vocabularul Puterii", un distins coleg din Opoziție, ne pune în fața unor aserțiuni a căror gravitate a determinat prezenta luare de poziție.

Trecem peste năzbâtiile stilistice și panseurile de felul: "Limba se îndoaie după gând" sau "Gândurile se modifică mereu și mai cu seamă gândurile oamenilor urcați în scaunele puterii, demne de arhiva Academiei Cațavencu".

Să ne oprim la miezul intervenției. Despre ce este vorba. Colegul nostru, propunând să investigheze vocabularul Puterii, se oprește la 3 termeni: moștenire, scârbă și Silviu Brucan. Procedeul ales pentru a polemiza cu Puterea este mai mult decât naiv. Căci, în afară de faptul că primii 2 termeni, fără nici o conotație politică, cel de-al treilea, Silviu Brucan, ține mai degrabă de sfera Opoziției decât de aceea a Puterii. Cu toate acestea sau poate tocmai de aceea, cunoscutul mandarin politic și fost coleg într-un FSN al domnului deputat, îi stârnește acestuia o neostoită mânie. Motivul? Cameoleonismul.

După ce, ne spune domnia-sa, "a fost o persoană apropiată conducătorilor comuniști din România", Silviu Brucan îndrăznește să lovească în PDSR pentru că acesta nu susține războiul din Iugoslavia. În consecință, "un dicționar riguros de înaltă moralitatea politică ar scrie: Silviu Brucan, cel mai bun model de mare lichea din toate timpurile la români".

Este demn de toată admirația efortul colegului nostru pentru crearea unei tipologii moral politice. I-aș sugerat chiar s-o dezvolte și s-o completeze. Iată, de pildă, de ce n-ar așeza în dicționarul său, alături de Silviu Brucan și pe Ion Iliescu, căci și domnia sa a fost "o persoană apropiată conducătorilor comuniști din România", pentru ca acum să ne uimească cu piruietele sale social-democrate. Și, apoi, nu s-au pus domniile lor, Silviu Brucan și Ion Iliescu, în tinerețea lor revoluționară în slujba cotropitorilor bolșevici și nu au contribuit astfel la transformarea României într-o colonie sovietică cu toate consecințele pe care le trăim și astăzi? Nu tot ei s-au făcut slugile celor care au ciuntit fruntarele țării, pretinzând că ne-au eliberat?

În plus, fostul student de la Moscova, Ion Iliescu, devenit președintele României, și dând dovadă de o remarcabilă consecvență în simpatiile și opțiunile sale prosovietice, nu a semnat în 1991 un tratat care, dacă ar fi fost ratificat, ne-ar fi aservit din nou sovieticilor pe o lungă și neagră perioadă? Și, atunci, ne întrebăm din nou: Cum îndrăznește autorul intervenției din 19 mai să susțină că "peste un an și jumătate, actuala guvernare așa cum se întrevede va lăsa moștenire o țară mică, deci, fără nordul Bucovinei?'' Îndrăznește! Pentru că așa i-a poruncit patronul. I-a poruncit fostul președinte. Să pună iarăși în funcție mașina diversiunii și a minciunii, să falsifice în continuare istoria, să batjocorească adevărul, să răstoarne sensul valorilor, îndeosebi al celor etice. Să valorifice, cu alte cuvinte, ceea ce l-a învățat în tinerețe organul tutelar.

Pentru asemenea bizare exemplare, scăpate din hruba cine știe căror păcate ale istoriei, țăranul român are o vorbă:

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat,

Ați vorbit șase minute. Vă rog să încheiați.

 
   

Domnul Dan Palade:

"Oameni fără rușine și făr’ de Dumnezeu".

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Limitați-vă la trei minute. La 9 și jumătate, încheiem acest punct din ordinea de zi și vor rămâne o parte din colegi fără intervenția prezentată.

 
  Nicolae Popa - denunțarea atacurilor ce au ca scop subminarea prestigiului și autorității politice dobândite de ApR;

Are cuvântul domnul deputat independent Nicolae Popa.

Se pregătește domnul deputat Rânja Traian, PNȚCD.

   

Domnul Nicolae Popa:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Înainte de a prezenta declarația politică, vreau să vă informez că am aflat cu stupoare de decizia și hotărârea Biroului permanent să rezerve 20 de locuri de parcare pentru Mercedesurile noastre, ceilalți nu mai au voie să parcheze acolo și pentru aceasta s-a angajat și un polițist care, în treacăt fie spus, ar trebui să facă cu totul altceva decât să stea la Camera Deputaților să păzească locurile domnului Diaconescu, ale domnului Mitrea și nu știu care or mai fi pe acolo.

Profit de ocazia de a putea vorbi în fața dumneavoastră, și în nume personal, pentru a exprima un punct de vedere la care subscriu majoritatea colegilor mei din Grupul parlamentar independenți, membri ai A.p.R.

Sunt convins că alături de noi și mulți dintre dumneavoastră au observat că în ultima vreme în mass-media sunt găzduite o serie de atacuri care au drept țintă alianța pentru România și care sunt lansate pe căi mai mult sau mai puțin oculte, de fel și fel de surse anonime sau mai puțin anonime, toate având drept postulat transparent de subminare a prestigiului și autorității politice dobândite de A.p.R.

Se lansează cu ostentație nedisimulată fel de fel de zvonuri aberante, încercând să se pună partidul nostru în mod artificial în stare de conflict cu alte forțe politice, creînd în rândul opiniei publice și a electoratului o stare de confuzie, ape tulburi în sâtul ApR-ului, în care vor să pescuiască persoane care avem toate motivele să le bănuim de jocuri politice murdare, pentru care democrația este un simplu cuvânt și o fațadă demagogică pentru interese, pur și simplu, mercantile.

Situația o considerăm ca parte integrantă a unei campanii cu iz electoral și în care se încearcă compromiterea, dacă nu chiar și eliminarea din cursă, a unor competitori periculoși pentru aceste forțe. Trebuie s-o spun foarte clar și fără nici o rezervă. Nu suntem de loc dispuși să ne lăsăm antrenați în acest joc murdar, în care inclusiv presa este manipulată, preluând și difuzând declarații insolente și mincinoase ale unor persoane politice sau, ceea ce este mai grav, lansând pe cont propriu atacuri descalificante chiar la adresa vieții private și de familie a unor reprezentanți ai ApR-ului.

Ne-am asumat o luptă și o vom duce până la capăt, potrivit crezului nostru politic și a celor care ne susțin în rândurile electoratului. Nu recunoaștem a avea dușmănii cu nimeni pe scena politică, admitem doar adversități și parteneriate, dar numai în planul ideilor și soluțiilor politice.

Alegerile nu sunt prea departe. Vrem să contrapunem în această perspectivă oferta noastră, ofertele celorlalte partide, luând ca arbitru opinia publică și electoratul. Acesta este mesajul nostru și replica noastră la murdăriile puse pe seama noastră sau puse la cale de persoane și forțe pe care nu mă sfiesc să le acuz de mârșăvie.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să vă reamintesc ceea ce ApR a spus opiniei publice în momentul înființării ei ca partid politic.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dar ne spuneți în trei minute.

Vă rog să încheiați, da?

 
   

Domnul Nicolae Popa:

avem convingerea că verdictele ne vor fi favorabile, pentru că lumea s-a săturat de minciună și corupție, de guvernări care nu le aduce nici un bine, de mizerie și sărăcie. Românii vor o viață mai bună, iar Alianța pentru România este gata să le ofere dacă va avea șansa încrederii cetățenilor de a exercita în numele și interesul lor deplin puterea în această țară. Șansa românilor rămâne Alianța pentru România.

Vă mulțumesc. (Râsete în sală)

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deocamdată, Alianța pentru România nu este un partid parlamentar și o să mai vedem după următoarele alegeri.

 
  Traian Neculaie Rânja - câteva considerații asupra unei importante luări de poziție în politica externă aparținând domnului Ion Iliescu;

Domnul deputat Rânja Traian are cuvântul.

Se pregătește domnul deputat Dumitru Bălăeț, P.R.M.

   

Domnul Traian-Neculaie Rânja:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Voi face câteva considerații asupra unei importante luări de poziție în politica externă aparținând domnului senator Ion Iliescu, președintele PDSR. Este vorba de acum celebrul articol publicat în presa americană, prin care domnul Iliescu avertiza asupra pericolului revenirii influenței Rusiei în Balcani prin intermediul participării acesteia la o forță multinațională de pace în Kosovo după încheierea războiului.

Trebuie să recunosc că o parte dintre ideile acestui articol sunt, din punctul meu de vedere, acceptabile și chiar pozitive. Mă refer în primul rând la opțiunea clară pentru Occident, pentru structurile euroatlantice, dar am regăsit și avertismentul asupra riscului ca România să rămână într-o zonă gri sau să revină sub influența Rusiei.

Nu insist acum asupra inconsecvențelor de atitudine între domnul Iliescu de acum și domnul Iliescu de acum câteva luni. Vreau doar să remarc faptul că domnul Iliescu s-a comportat ca un om de știință care preferă să-și breveteze o invenție în străinătate și nu în țară. Pentru că în străinătate drepturile de autor sunt mai mari. Adică are un mesaj politic pentru intern și altul pentru export.

Există însă câteva lucruri cu care nu sunt de acord și pe care le interpretez ca venind în contradicție cu linia politică a partidului meu și a coaliției guvernamentale și chiar cu interesul țării. Așa cum se știe de ani de zile, noi pledăm pentru integrarea în structurile occidentale. Ultimul lucru pe care l-am dori ar fi rămânerea în zona gri sau apropierea strategică de Moscova. Însă, considerăm că o pace durabilă în Balcani și oriunde în lume, nu se poate face decât prin includere și nu prin excludere. Toate statele care au interese directe în zonă, trebuie cuprinse în aranjamentul de pace. Nici unul dintre ele nu trebuie să nutrească teama că pacea îi va afecta interesele vitale. Pacea trebuie să traseze nu cortine de fier, ci canale de comunicare. Noua stabilitate în Europa trebuie să se facă împreună cu Rusia, fără însă a i se oferi acesteia vreun drept de veto.

Mai apare și problema tehnică a participării Rusiei și Ucrainei la menținerea păcii. Nu va fi vorba de o deplasare de proporții a tancurilor Rusiei. Nu mai suntem în 1944, iar domnul Ion Iliescu știe foarte bine acest lucru. Se va ajunge probabil la o formulă elastică de supraveghere a păcii în care NATO și puterile regionale, printre care și România, vor juca un rol esențial.

De aceea, credem că fostul student de la Moscova încearcă să pară mai catolic decât Papa pentru a capta bunăvoința Occidentului. Eventualele pretenții ruse și ucrainiene vor fi restrânse și vor avea un rol preponderent politic simbolic.

Cred că sunt în asentimentul Guvernului și al Ministerului de Externe când afirm că nu este de dorit ca România să exprime rezerve față de vreo contribuție la stabilitatea Balcanilor. Dacă noi, aici, avem dorința de a promova reforma politică și economică, nu cele câteva mii de soldați ruși din forțele de pace din Kosovo ne vor bara drumul către structurile occidentale.

Din punctul meu de vedere, aștept o poziție oficială a Partidului Democrației Sociale din România, pentru că, dacă nu mă înșel, domnul Adrian Năstase a emis o poziție diferită. Sper că PDSR se va angaja într-o dezbatere de fond, pentru că altfel poziția domnului Iliescu nu va rămâne decât o tentativă de captatio benevolentiae de cosmetizare a imaginii PDSR în Vest într-un an preelectoral.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Dumitru Bălăeț - semnal de alarmă în privința adevăratei drame pe care o trăiește I.C.C.P.T. Fundulea;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Bălăeț.

Se pregătește domnul deputat Lazăr Lădariu.

   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Doamna președinte,

Stimați colegi deputați,

Prin obligațiile pe care le am ca deputat de Călărași, am vizitat adesea Institutul de cercetări pentru cereale și plante tehnice (I.C.C.P.T.) Fundulea, unitate care, după cum se știe, a fost până de curând, o adevărată mândrie a științei agricole românești.

În ultima vreme, însă, acest institut, ca și toate celelalte unități de cercetare din domeniul agriculturii noastre, trăiește o adevărată dramă, cu urmări incalculabile asupra viitorului domeniului nostru agricol. Iată doar câteva date culese de la fața locului și care ar trebui să ne arunce într-o stare de alarmă generală:

La I.C.C.P.T. Fundulea, din 150 de cercetători, câți existau cu câțiva ani în urmă, au mai rămas doar 84, la ora actuală, cu tendința de descreștere continuă, ca și în toate celelalte unități de cercetare agricolă, datorită condițiilor mizerabile de salarizare a cercetătorilor. Cauza? Insuficiența fondurilor alocate cercetării agricole, ca și a cercetării românești în general, lipsa de grijă față de domeniul cercetării, transformată într-un fel de politică de stat, decapitalizarea voită a unităților de cercetare agricolă.

Iată, de pildă, pe linia aceasta a decapitalizării, un fapt abuziv recent și strigător la cer. În această primăvară, foarte mulți agricultori au apelat la I.C.C.P.T. Fundulea să obțină semințe de calitate superioară recunoscută, pe bază de cupoane. Ceea ce institutul a și făcut, distribuind la preț redus, o cantitate de peste 7 miliarde de lei, sumă suficientă ca institutul să-și achite propriile datorii și să investească în producția de semințe a anului acesta.

Ce păcat însă că acești bani din cupoane sunt numai pe hârtie, căci Ministerul Agriculturii încă nu i-a virat institutului, datorită faptului că nu i-a primit încă de la Ministerul Finanțelor și nu se știe când îi va primi. În schimb, același Minister de Finanțe a dispus ca plata T.V.A.-ului pe semințe să se facă din banii institutului atunci când se emite factura de livrare a semințelor și nu când se încasează banii pe cupoane.

N-are institutul acești bani cheș pentru TVA la emiterea facturii de livrare a semințelor? Si, evident, că nu-i are! Nu-i nimic, ei figurează ca împrumut automat la Banca Agricolă, cu condiția unui comision de 2%, plus o dobândă de 70%, până se achită cupoanele de către Ministerul Agriculturii. Mai aflăm că întreaga sumă este blocată în cont, deși institutul nu are datorii retroactive la buget și alte datorii.

Se pune întrebarea: intră această procedură în teoria creditelor neperformante, de care se face atâta caz în ultima vreme? Evident, nu. E vorba de o pură hoție, unul din miile de cazuri prin care unitățile productive ale țării sunt pur și simplu jefuite de către instituțiile statului, care ar trebui să le ocrotească, nu să le jupoaie.

Și ca să se vadă și mai clar că Ministerul Agriculturii, prin noul său ministru, domnul Ioan Mureșan, în loc să-și ocrotească unitățile agricole de cercetare, le devoră pur și simpul, ca monstrul din mitologie, ne-o arată așa-zisa Lege privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri agricole sau terenuri de sub luciul de apă.

Împotriva acestui proiect de lege care asimilează abuziv unitățile de cercetare agricolă cu societățile comerciale pentru a fi vândute, proiect care a fost introdus în Camera Deputaților în procedură de urgență, protestează Prezidiul Academiei de Științe Agricole și Silvice, împreună cu cei peste 2000 de cercetători, care creează și produc pentru întreaga agricultură a țării în cele 16 insitute și 79 de stațiuni de cercetare-dezvoltare. Ei fac un apel disperat "către națiune" sub titlul: Împiedicați atentatul la știința agricolă! (a se vedea revista Agricultura României, nr.19, din 7-13 mai 1999).

Chemăm ministrul agriculturii să răspundă la aceste apeluri disperate pe care le fac reprezentanții agriculturii noastre.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Chemați la întrebări și interpelări, acolo se cheamă!

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Nu pentru ei cercetătorii agricoli, fac acest apel, căci ei ca persoane sunt racolați imediat de către hoții de creiere ai străinătății - ceea ce se și întâmplă continuu - , ci pentru agricultura României, care, o dată cu capul tăiat - cercetarea științifică - nu se va mai ridica din pulbere niciodată.

Iată unde ne aflăm, domnilor, iată răspunderea noastră, a tuturor, și, în special, a actualului ministru al agriculturii, domnul Ioan Mureșan, care e deputat ca și noi și care va trebui chemat aici să răspundă în fața țării: de ce vrea să se aleagă praful de cercetarea agricolă românească?!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim.

 
  Lazăr Lădariu - intervenție în sprijinul culturii românești și a slujitorilor ei;

Are cuvântul domnul deputat Lazăr Lădariu.

Se pregătește domnul deputat Petru Bejinariu, PDSR.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Scenă decupată parcă dintr-un film de Emir Custurita. În dangătul clopotelor bisericilor și catedralelor clujene, cu ecouri prelungi până dincolo de coasta și Dealul Feleacului, peste 200 de artiști, actori ai Teatrului Național, cântăreți ai operei române și maghiare, cărora li s-au alăturat și colegii din Turda, avându-l în frunte pe directorul de teatru care, față de condiția actorului de azi, a protestat vehement, domnul Dorel Vișan, denumit și "senatorul melcilor", au trezit liniștea străzilor Municipiului Cluj-Napoca, prin trecerea mută a marșului simbolic denumit, după titlul unui film al unui mare regizor, "Tăcerea mieilor".

Gestul fără precedent ia forma protestului și a revoltei artiștilor în fața nepăsării cu care mai marii zilei și ai clipei tratează cultura națională, față de salariile de mizerie ale slujitorilor artei, față de deculturalizarea României. La Prefectura județului, cu trupe de jandarmi pe holuri, care a întâmpinat cu ușile ferecate, coriștii Operei Române au cântat corul robilor din Nabucco de Verdi. Îmbrăcați în costume de scenă, demonstrând pe străzile municipiului de pe Someș, artiștii clujeni au cucerit totala simpatie a trecătorilor, au cules aplauze la scene deschise pentru demnitatea demersului deprins, avertismentul lor fiind un serios semnal de alarmă asupra condiției de azi a artistului în societatea românească, atrăgând atenția că acesta nu trebuie confundat cu o slugă.

Azi, când cadrele didactice ale Universității din Craiova vor să se angajeze portari la bancă, doarece statutul de intelectual este disprețuit, ca și în anii ’50, când salariații din învățământ și sănătate sunt umiliți fără rușine, când suntem tutelați de epoca telenovelelor fără frontiere, într-un timp al culturii încropite de sub platoșa superficialității și a imperialismului cultural, de care noi nu ne apărăm precum francezii, germanii, italienii sau englezii, artiștii clujeni au vrut să arate clar țării că acel motto din "Craii de Curtea Veche" referitor la locul nostru la porțile Răsăritului, unde totul oricând este posibil, iar scara valorilor este răsturnată, ni se potrivește de minune.

Posturii de cenușăreasă a culturii române, umilită prin disprețul suveran al unui buget antinațional, actorilor ajunși la limita răbdării, le alăturăm replica lui Polonius, primul-ministru, tatăl lui Hamlet, prințul Daniei, pe deplin edificatoare, vizând soarta artistului în societate, acum, mai ales când politica în fața culturii ar trebui să fie ceva mai smerită: "Cinstiți-i pe artiști cum se cuvine. Doar ei sunt cronica vie și percutantă a vremurilor. Mai bine să ai parte de un epitaf prost, decât să intri în gura lor cât timp ești în viață."

Acum, când biata cultură românească și slujitorii ei se află sub vremi, nu sună oare aceste cuvinte ca un clopot de alarmă pentru puternicii zilei?

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

 
  Petru Bejinariu - prezentarea unui protest în legătură cu pregătirea și desfășurarea vizitei oficiale la Cernăuți;

Are cuvântul domnul deputat Petru Bejinariu, PDSR.

Se pregătește domnul deputat Ilie Neacșu, PRM.

   

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Înainte de a prezenta declarația, vreau să îmi acceptați să fac o observație.

Dacă una din intervențiile noastre de data trecută a stârnit interesul unui coleg, ba chiar după aproape trei ani l-a adus încetișor la tribună, înseamnă că ea a fost interesantă. Și apoi, un astfel de coleg care spune cuvinte despre cuvintele mele, mă onorează, înseamnă că încep să am îndoieli în legătură cu capacitatea de receptare a unui mesaj transmis de la această înaltă tribună. Despre comparații, altă dată.

Acum, la doi ani de la semnarea Tratatului româno-ucrainean, domnul Emil Constantinescu, președintele României, a efectuat în zilele de 27, 28 mai o vizită în Ucraina, respectiv, în fosta caitală a dulcei Bucovine, orașul Cernăuți. Nu contestăm nimic din ceea ce este cu adevărat important din demersurile vizitei. De la amenajarea și dotările de la Școala medie nr.29, ridicarea plăcuțelor bilingve, deși foarte târziu și numai de la Siret până la Cernăuți, de la sfințirea locului unde se va înălța statuia lui Eminescu, promisă cu 8 ani în urmă, și promisiunile pentru Universitatea multiculturală despre care, pentru prima dată și public, au vorbit la Kiev și la Cernăuți deputații PDSR din delegația guvernamentală, dar în afară de acestea, eu sunt silit să aduc în Parlamentul României un protest din partea Consiliului județean Suceava și a celor 5 parlamentari PDSR care au fost nesocotiți în pregătirea și desfășurarea acestei vizite protocolare, ignorându-se reguli democratice și protocolare.

Știu foarte bine că nici prefectura și nici alte instituții ale județului Suceava nu au fost luate în seamă. Vă mai spun că ar trebui să știe consilierii prezidențiali, și chiar oameni mai sus, de la Putere, că multe așezări din Regiunea Cernăuți au aparținut de județul Suceava, că autoritățile județului Suceava conlucrează foarte bine cu autoritățile de la Cernăuți și că legăturile lor economice și culturale de azi și cele care se vor așeza în Euroregiunea Prutului Superior sunt punți de legătură trainice pentru menținerea identității naționale de aici.

Și acum despre un alt lucru, că astfel de atitudini la Suceava au mai fost. Nu e prima dată. Cu privire la rezultatele vizitei, n-o să comentez eu nimic. O să dau cuvântul la trei persoane. O țărancă din Ostrița. Afirmație care s-a spus și de postul național de radio. "Ce să ne facă domnul Emil Constantinescu, noi avem pe alții acum." Liderul Alianței Creștin-Democrate: "Nu cred în rezultate bune pentru noi. Executivul suprem din Ucraina elaborează concepții și proiecte de legi anticonstituționale care amenință existența noastră ca neam, ca popor, ca băștinași." Un intelectual...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să încheiați, domnule deputat. Ați depășit timpul de trei minute minute.

 
   

Domnul Petru Bejinariu:

Încă o afirmație și gata.

"N-ați înțeles că este o vizită de curtoazie electorală? În anul electoral din România, domnul Kucima va face la fel, de va fi președinte."

Vă mulțumesc.

 
  Ilie Neacșu - critici la adresa PNȚCD și PDSR pentru politica antipopulară și antinațională aplicată din 1990 și până în prezent;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Ilie Neacșu, PRM. Și ultimul vorbitor se pregătește de la PUNR, domnul Miron Chichișan. Ceilalți domni sau doamne deputați înscriși pe listă pot depune intervențiile la stenografă, pentru a fi publicate în Monitorul Oficial și pentru a ajunge la urechile alegătorilor.

Da, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am avut prilejul ieri să luăm act de noua și cea mai grandioasă alianță politică pe care a cunoscut-o viața parlamentară postdecembristă. PDSR și PNȚCD, dușmani de moarte până deunăzi, și-au dat mâna pentru ca o lege inutilă, nedorită nici de Occident, nici de populația flămândă a României, care nu servește nici democrația, nici imaginea țării, să fie adoptată de Parlament doar pentru a satisface aroganța a două partide la fel de vinovate pentru dezastrul general în care se află poporul român.

Ca parlamentari responsabili, nu ne putem ascunde surprinderea față de virajul inedit al celor două partide. Nu este exclus ca zilele viitoare să ne trezim cu liderii PDSR depunând buchete de flori la statuile lui Iuliu Maniu și lui Corneliu Coposu, în schimbul reașezării lui Lenin pe soclul din fața Casei Scânteii. Este posibil ca evenimentul de ieri să însemne asumarea colectivă a răspunderii celor două partide față de jaful din economie, de scăderea dramatică a nivelului de trai.

Ca partide fanion ale coalițiilor trecute și prezente, PDSR și PNȚCD doresc, probabil, prin gestul lor, să ofere țării o variantă electorală care să scoată la urne doar reprezentanții minorităților. Nu e mai puțin adevărat că cei 15.000 de specialiști ai PNȚCD pot oricând să-și ia notițe de la experții PDSR în ingineria financiar-bancară, tot așa cum contractul cu România poate fi cu ușurință implementat în programul electoral al partidului domnilor Iliescu și Năstase. Mai ales dacă așa s-a hotărât peste Ocean, pentru că firul cu Moscova este pe moment întrerupt.

Stimați colegi,

Ceea ce mă face să cred că PDSR și PNȚCD doresc să se compromită cu tot dinadinsul în fața opiniei publice, este faptul că ele au găsit de cuviință să-și dea mâna într-o problemă minoră, care să le sporească lor foloasele și nu într-o amplă acțiune economico-socială cu consecințe benefice pentru populație. Cele două partide au lăsat să se înțeleagă că nu sunt interesate de marile probleme cu care se confruntă societatea. Numărul ciolanelor este urmărit și de PDSR și de PNȚCD. Dacă în privința PNȚCD, lucrurile sunt clare, acest partid a ajuns la putere și acum 70 de ani și acum 3 ani, prin minciuni și promisiuni neonorate, despre PDSR, opinia publică începuse să-și facă o impresie acceptabilă.

Este adevărat că PDSR a crescut în sondaje nu datorită doar gafelor de proporție comise de PNȚCD, ci cumințeniei reprezentanților PRM, care au crezut că PDSR a tras învățămintele de rigoare după guvernarea dezastruoasă în care s-a furat ca-n codru, fără ca cineva să dea socoteală. Ne-am înșelat și recunoașem acest lucru. În funcție de reacții, ne vom reconsidera opiniile. Moral ar fi ca PDSR și PNȚCD să-și vadă fiecare lungul nasului și să ceară scuze populației zi de zi față de întreaga opinie publică a României pentru politica antipopulară și antinațională aplicată din 1990 și până în prezent.

Vă mulțumesc.

 
  Miron Chichișan - comentariu pe marginea Dispoziției nr.241/16 mai 1999, emisă de șeful DAPL, domnul Vlad Roșca;

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul ultimul vorbitor de astăzi.

Domnul deputat Miron Chichișan, PUNR. Și, repet încă odată, ceilalți pot depune intervenția la stenografă pentru a fi înregistrată și, desigur, pentru a-i face publicitate.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Miron Chichișan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am studiat cu atenție planul de acțiune pentru realizarea Dispoziției nr.241/16 mai 1999, emisă de șeful DAPL, domnul Vlad Roșca, comunicată prefecturilor din întreaga țară și nu-mi venea să cred că metodele utilizate de vechea securitate sunt reactivate de către un membru al Guvernului României de astăzi.

Dar despre ce este vorba? Prin Dispoziția nr.261/16 mai, domnul Vlad Roșca trasează planul de acțiune al prefecților pe termen mediu și lung. Este vorba de 7 puncte ce pot fi realizate pe baza unor informații culese printr-un atentat la viața privată a persoanei. Pentru realizarea programului trasat, sunt utilizați funcționarii publici și direcții din cadrul prefecturii, plătiți din impozitele și taxele percepute de la populație.

La pct.5, se solicită lista cu publicațiile și posturile locale de radio și TV din județ. Pentru fiecare publicație sau post de radio, se solicită întocmirea unei fișe cu următoarele rubrici: numele și prenumele publicației, adresă, telefon, eventual fax, mobil, numele redactorului șef, ora de închidere a ediției, și, atenție, orientarea politică a publicației. Foarte importantă concepția domnului Vlad Roșca!

La punctele următoare, lista conține cererea de informații despre ONG-urile sau organizațiile de lobby care supraveghează alegerile, informații despre personalități, patroni sau lideri de opinie din județ, monitorizarea zvonurilor la adresa Guvernului. Noua poliție politică se interesează cine lansează zvonurile și, probabil, bancurile politice și mediile în care acestea circulă.

PUNR solicită Guvernului Radu Vasile să ne spună în baza cărei legi, Direcția coordonare programe și strategii guvernamentale și teritoriale, Biroul de Integrare Europeană este împuternicit să transmită numărul de telefon al unui președinte de organizație nonguvernamentală fără acordul acestuia. Cum este posibil ca aceeași direcție să monitorizeze zvonurile la adresa Guvernului în loc să se ocupe de problemele grave din societatea românească: șomaj, foamete, lipsa locurilor de muncă, stres, lichidarea, în adevăratul sens al cuvântului, a întreprinderilor, îmbogățiții de peste noapte, corupție, criminalitate etc.

PUNR consideră că Dispoziția 261 din 16 mai este neconstituțională și aduce grave atingeri drepturilor fundamentale ale omului, solicitând Guvernului României demiterea șefului Departamentului de Administrație Publică Locală, domnul Vlad Roșca, încetarea unor asemenea practici, proprii regimurilor autoritar-dictatoriale, și desființarea din cadrul prefecturii a Direcției de coordonare, programe și strategii comunitare și teritoriale – Biroul de integrare europeană și, eventual, trecerea la Serviciul Român de Informații sau la alt serviciu de informații din cele multe existente azi în România.

În speranța că vom reuși stoparea unor astfel de planuri diabolice ce atentează la drepturile fundamentale ale omului, vom expedia câte un exemplar din planul de acțiune organismelor internaționale abilitate cu respectarea drepturilor omului.

Vă mulțumesc.

 
  Petre Țurlea - apel umanitar cu prilejul Zilei copilului;

(Următoarele intervenții nu au fost citite în plen.)

   

Domnul Petre Țurlea:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Acum două săptămâni, Majoritatea parlamentară a aprobat, cu mare entuziasm, survolul avioanelor NATO peste teritoriuil României, pentru a putea bombarda mai ușor Iugoslavia. Noi, cei din PUNR, am fost singurii care ne-am opus până la capăt.

De atunci, și datorită ajutorului dat de România, prin voința Majorității parlamentare și a președintelui țării, NATO a putut acționa mult mai intens. Au fost distruse mii de case, poduri, școli, spitale, cămine de bătrâni, închisori, toate considerate obiective militare. Au fost asasinate până și femei gravide, în maternități. Chiar ieri, 11 copii și femei au fost omorâți pe podul de la Varvarin.

Simbolul tuturor acestor crime poate fi Milița Rakici, fetița de trei ani din Batajnița, omorâtă de bombele avioanelor NATO care au survolat România. Colegii din Majoritatea parlamentară și președintele țării, care au ajutat avioanele ucigașe să o asasineze pe Milița Rakici, au mâinile pătate de sângele acestui copil nevinovat la fel ca aviatorii NATO.

Astăzi, este Ziua copilului. Cei care au asasinat-o pe fetița de trei ani Milița Rakici, și cei care i-au ajutat pe asasini, când vor face cadouri copiilor și nepoților lor de Ziua copilului, să se uite la mâinile cu care dau cadoul: vor vedea pe ele sângele copilului sârb de trei ani.

Astăzi, de Ziua copilului, în numele memoriei fetiței Milița Rakici, cer încetarea bombardamentelor din Iugoslavia. Măcar de aici înainte, copiii să nu mai fie asasinați.

 
  Romulus Ion Moucha - prezentarea situației în care se găsește o unitate cândva reprezentativă pentru industria chimică - Nitramonia Făgăraș;

Domnul Romulus Ion Moucha:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să aduc în atenția domniilor voastre situația unei uzine cândva reprezentativă pentru industria chimică din județul Brașov, ajunsă acum în agonie, ca un rezultat firesc, din păcate, al politicii de dezindustrializare și CDR-izare forțată practicată din 1997 încoace. Este vorba în fapt despre Nitramonia Făgăraș, nume de rezonanță în domeniu, după cum poate recunoaște orice specialist, inclusiv din afara țării.

Vă rog, deci, să rețineți că în timp ce pe primele 6 luni ale anului 1997, Nitramonia Făgăraș avea un profit brut de circa 2 miliarde lei, la sfârșitul aceluiași an, dar de data aceasta cu o conducere CDR-istă pur sânge, pierderea, și nu profitul, era de 33 miliarde lei; mai notăm faptul că la sfârșitul anului 1998, pierderea crescuse la 40 miliarde, în timp ce personalul ajunsese la doar 2200 angajați, față de 4330 la începutul anului 1997.

Scăderea dramatică a comenzilor, rezultat firesc din păcate în contextul în care guvernele post ’96 au planificat prin legi antinaționale căderea economică a întregii țări, au condus la situația în care instalații numeroase să devină inutile procesului tehnologic.Dar, în loc ca acestea să fie oferite fie ca utilaje independente, fie chiar ca instalații integrale, și de ce nu inclusiv la export, ele sunt tăiate în mod sălbatic și vândute ca fier vechi la prețul ridicol de circa 200 USD/tonă, în timp ce prețul practicat mondial este de circa 5 ori mai mare.

Subliniez că instalațiile în speță sunt realizate exclusiv din oțel inoxidabil de cea mai bună calitate, marca 18/8, iar ceea ce se taie nici măcar nu rămâne în țară, ci este exportat. Și toate acestea se petrec la secția de intermediari organici nitrați pentru medicamente și coloranți, sub ochii îngădutori și de ce nu tacit încurajatori ai FPS-ului, care se face că nu vede jaful care se practică cu avuția țării.

  Sever Meșca - analiza unor prevederi fundamentale din proiectul pentru noua lege electorală;

Domnul Sever Meșca:

Doamna președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am asistat cu toții ieri, în acestă sală, la cea mai pură demonstrație de imoralitate politică, de ipocrizie și demagogie. Era în discuție un proiect pentru o nouă lege electorală, în care, pe lângă multe aspecte formale, se cuprindeau și două prevederi fundamentale: pragul de intrare în Parlament și calcularea acestui prag în cazul alianțelor.

Ar trebui să fie clar pentru oricine că însăși constituirea unui prag electoral, oricare ar fi el, este o măsură nedemocratică, întrucât orice prag îndepărtează o parte din electorat de la procesul de decizie. Cu cât pragul este mai mare, cu atât mai mulți cetățeni nu vor mai fi reprezentați în Parlament. Este aceasta o măsură conformă cu exigențele democratice? Cum sunt apărate printr-o astfel de lege drepturile celor mulți de a se exprima, esența democrației? Orice altă abordare, care se voiește apărătoare a pragmatismului funcțional este, evident, demagogică.

La noi în țară, nu lipsa legilor a adus cele mai mari prejudicii (ceea ce înseamnă că Parlamentul a funcționat, totuși, cu sincopele sale, vizibile și la alte parlamente), cele mai mari prejudicii le-a adus călcarea în picioare a legilor și furtul nerușinat devenit politică de stat.

Ne spunea ieri, de la această tribună, un distins coleg de la P.D.S.R., cu un cinism rar întâlnit chiar în mediul politicii, cum că această lege ar avea în mod evident scopul de a "favoriza partidele mari". Vă întreb, și-l întreb, domnilor colegi, ce înseamnă "partide mari" în accepția domniei sale? Unde-și găsește aici locul discursul despre democrație? Cine hotărăște ce înseamnă partide mari? Cine are dreptul să decidă ca 1, 2 sau 3 milioane de alegători să nu fie reprezentați în Parlament?

În al doilea rând, mă voi referi la modul de calcul al baremului pe care trebuie să-l îndeplinească o coaliție pentru a accede în Parlament. În loc să se accepte singura soluție logică și democratică, aceea de a se face un multiplu al procentajului care reprezintă pragul pentru un partid – două, tot trebuie să avem un prag, s-a hotărât ca partidele și formațiuni mici să fie păsuite, ele trebuind să aducă, în cazul în care intră într-o coaliție gen "Convenția democratică" cu două procente mai puțin decât primul partid politic al coaliției?! Unde este logică și care este rațiunea acestei mișcări, atunci când afirmăm că ridicăm pragul de la 3 la 5% pentru a favoriza partidele mari și pentru a ușura procesul legislativ, dar acceptăm ca prin măsura pe care eu o incriminez, să supraviețuiască partide de buzunar, fără bază electorală, sau asociații care încap într-un lift?!

Pentru a clarifica lucrurile, noi, Partidul România Mare, afirmăm cu tărie că nu ne temem de pragul de 5%, sau chiar de 7% sau de 10%. Noi acuzăm însă imoralitatea măsurii și iraționalitatea felului în care se calculează pragul pentru coaliții. În același timp, semnalăm apariția unei noi coalții contra-naturii, C.D.R. – P.D.S.R., pe care electoratul ambelor conglomerate politice nu va întârzia să o sancționeze la alegeri. Ne rezervăm dreptul de a lămuri electoratul, prin toate posibilitățile noastre, despre cât valorează principiile pentru aceste construcții politice artificiale. E un exemplu despre cum se poate ajunge la o înțelegere care nu este nici morală, nici logică, nici în folosul țării. Noi sutnem înduioșați de grija pe care o are P.D.S.R. pentru ca "marele adversar politic" CDR să nu dispară! Ce vor zice însă cei mulți, care și-au făcut anumite iluzii?! Vom vedea în curând!

  Alexandru Albu - intervenție cu titlul Adevărul despre BANCOREX;

Domnul Alexandru Albu:

În ultimele luni, în mass-media, precum și în cadrul unor dezbateri politice ce au avut loc în structuri guvernamentale sau/și de partid, se repetă ca un leit-motiv despre așa-zisele "găuri negre" de la Bancorex, despre "necesara" restructurare prin falimentare a respectivei bănci, care ar fi impusă de situația "catastrofală" în care se afla această bancă la sfârșitul anului 1996, după 4 ani de guvernare pedeseristă!?

Intoxicarea opiniei publice a mers până acolo încât s-a afirmat absolut fără nici un temei că situația precară în care se află în prezent banca s-ar datora acordării de către aceasta a unor credite neperformante clientelei politice a P.D.S.R. Astfel de elucubrațiuni total mincinoase și morbide sunt infirmate de situația reală a băncii la 31 decembrie 1996.

În susținerea afirmațiilor noastre vom da cuvântul faptelor, cifrelor.

Agențiile internaționale de rating au cotat Bancorex în anul 1996 cu BBB, iar pentru operațiuni pe termen scurt cu A, adică de fapt cu un rating superior celui de țară acordat României, rezultând deci că Bancorex a îndeplinit și rolul de tractant pentru economia națională a țării.

În prima parte a anului 1997, la întrunirea de la Hong Kong a instanțelor financiare internaționale(F.M.I., Banca Mondială) s-a acordat Bancorex-ului Premiul de excelență pentru calitatea managementului băncii în anul 1996.

În Raportul anual al Bancorex pe anul 1996, aprobat de Banca Națională, certificat de cenzorii independenți ai băncii și de auditorii externi Coopers și Lybrand la 30 aprilie 1997, raport difuzat în sistemul bancar intern și internațional și publicat, în extrase, la Monitorul Oficial, se oferă situația reală, înfloritoare, în care se afla banca în momentul schimbării de către actuala putere a conducerii băncii.

Portofoliul total de credite a crescut de 5,5 ori, de la 1547,2 miliarde lei în 1993 la 8591,8 miliarde lei în 1996. Aproximativ 50% din totalul creditelor s-au acordat sectorului privat, din care 2/3 întreprinderilor mici și mijlocii. Nu există cazuri de credite acordate așa-zisei clientele politice a P.D.S.R., ci dimpotrivă pot fi date exemple de beneficiari de credite aparținând altor partide și formațiuni politice (Elvila).

Creditele neperformante menționate în raportul amintit aprobat de BNR au fost de 7,9% din portofoliul total de credite, adică sub media consemnată în statisticile bancare internaționale.

Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizioane specifice de risc de credit a crescut de la 2,6% în anul 1993 la 16,2% în anul 1996 (Raportul aprobat de BNR – pag.9).

Fondurile proprii ale băncii, de care depinde direct capacitatea de creditare a clientelei băncii, au crescut de 4,47 ori, de la 259,7 miliarde lei în anul 1993 la 1161,1 miliarde lei în 1996 (31 decembrie).

În cei patru ani la care ne-am referit, profitul băncii înainte de impozitare a crescut de aproape 3 ori, de la 56,9 miliarde lei în decembrie 1993 la 170 miliarde lei în decembrie 1996. Aceste cifre, care atestă profitabilitatea ridicată și soliditatea financiară a băncii, oferă o imagine și asupra contribuției ei la alimentarea bugetului de stat.

În perioada de referință, Bancorex a înregistrat o evoluție constant ascendentă în ceea ce privește creșterea numărului de sucursale și agenții (de la 12 în 1993 la 42 în 1996), precum și a personalului de la 1397 în 1993 la 3579 în 1996. La cele de mai sus se adaugă revigorarea activității băncilor mixte cu participare Bancorex în străinătate (Paris, Londra, Frankfurt, Milano, Cairo), precum și inițierea constituirii de noi agenții în străinătate (Viena, Salonic, New York). În aceeași perioadă (1993 – 1996), Bancorex avea relații sistematice cu 1600 de bănci corespondente din străinătate.

În perioada amintită, Bancorex, ca bancă de stat, a adus o contribuție hotărâtoare la creșterea economică a țării: acoperirea din surse valutare proprii și atrase a importurilor de tehnologie și materii prime, ceea ce a impulsionat investițiile în economie; asigurarea în excluivitate a finanțării facturii petroliere a țării, fapt ce a permis utilizarea capacității de rafinare și obținerea motorinei necesare agriculturii; finanțarea importurilor de combustibili pentru asigurarea căldurii pentru populație în timpul iernii.

Fiind de departe cea mai importantă bancă comercială din România, pilonul principal pe care se sprijineau relațiile economice externe ale țării, situându-se printre primele 400 de bănci ale lumii și având un trend ascendent și ofensiv, Bancorex nu putea să nu deranjeze concurența externă și anumite grupuri de interese din interior. Conivența acestor forțe ostile, interesate în desființarea băncii, s-a materializat în acțiuni perfide și disimulate pentru atingerea acestui scop.

La ce s-a ajuns în prezent? Creditele neperformante au crescut de la 7,9% la 31 decembrie 1996 la circa 85% în mai puțin de doi ani și jumătate de la schimbarea conducerii băncii. Creșterea aberantă a ponderii creditelor neperformante se explică prin: deteriorarea acută a mediului economic, fapt ce a avut ca efect imposibilitatea unor beneficiari de credite de a obține profit și de a-și onora datoriile față de bancă; taxele și impozitele demolatoare la care au fost supuși agenții economici, mulți dintre ei ajungând în stare de faliment; ponderea mare a creditelor în valută (2/3 din total credite) coroborată cu deprecierea de circa 5 ori a monedei naționale față de dolarul american au avut ca efect trecerea unui volum mare de credite de la categoria standard la categoria de credite neperformante; lichidarea forțată a unor societăți comerciale cu capital de stat a condus și ea la imposibilitatea restituirii creditelor contractate de acestea.

Valoarea contabilă a unei acțiuni Bancorex s-a prăbușit de la 3.155.23o lei la 31 decembrie 1997 la minus 813.000 lei (21.04.1999), ca o consecință a cauzelor arătate mai sus.

Lipsa de lichidități și coeficientul negativ de solvabilitate se explică, în principal, prin refuzul complet nejustificat al acționarului principal (F.P.S.) de a majora capitalul social cu 240 milioane USD, așa cum hotărâse A.G.A. din august 1998.

Un rol important în aducerea Bancorex în stare de faliment l-a avut Banca Națională a României. B.N.R. nu și-a exercitat obligațiile statuate prin Legea bancară privind supravegherea sistemului bancar din România. Controlul preventiv a lipsit cu desăvârșire. Conducerea B.N.R. nu a fost reprezentată la nici o ședință a Consiliului de Administrație și nici o Adunare Generală a Acționarilor de când există Bancorex. Monitorizarea de către B.N.R. a fost înțeleasă în mod neprofesionist, ea s-a redus la exprimarea intenției de a declara banca în stare de faliment și de a-i retrage autorizația de funcționare.

Această atitudine a B.N.R. reprezintă o constantă, ea fiind întâlnită și în cazul altor bănci, precum Credit Bank, Dacia Felix, Banca Agricolă, Banca Albina și, mai recent, Bankcoop, ceea ce a avut ca efect o debilitate puternică a sistemului bancar din România, cu efecte distructive directe asupra economiei românești.

Banca Mondială și Fondul Monetar Inrernațional au acționat, la rândul lor, pentru eliminarea Bancorex-ului, pilonul principal prin care România își procura valuta necesară finanțării importurilor, aducând țara în dependență totală față de acestea.

Inconștiența condamnabilă, dusă până la limita complicității, a actualei puteri – C.D.R., P.D., U.D.M.R. – a însemnat bomboana de pe coliva Bancorex. Ea s-a concretizat, printre altele, și în hăituirea și eliminarea unor profesioniști de excepție, prin transferarea lor în afara sisgtemului Bancorex, prin concedieri și destituiri și chiar prin arestare, cum este cazul eminentului manager Răzvan Temeșan, fost președinte al Bancorex în perioada 1993-1996, care se bucură de recunoaștere și prestigiu pe plan internațional.

   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

Cu aceasta, prima parte a zilei de astăzi a luat sfârșit.

Doamnelor și domnilor colegi,

Desigur că ne-am reamintit cu toții că astăzi este 1 Iunie – Ziua Internațională a Copilului - și cred că împreună putem să urăm "La mulți ani!" copiilor noștri, copiilor României, dar mai mult decât atât, să ne gândim tot timpul să le clădim un viitor, să le asigurăm accesul la educație, să le asigurăm accesul la o viață normală. Aceasta este cea mai bună răsplată și cel mai bun gând pe care Camera Deputaților, Parlamentul României îl poate adresa copiilor acestei țări. Este adevărat că foarte mulți dintre aceștia, dintre copiii români se află în dificultate, nu au tot ce le trebuie, dar cred că împreună, noi toți cei care astăzi formăm clasa politică, putem să colaborăm și să ne înțelegem că în acest domeniu nimic nu este mai sfânt decât viața și viitorul copiilor noștri.

Permiteți-mi ca, în numele dumneavoastră, să le urăm "La mulți ani!" și să le asigurăm un viitor fericit.

 
Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind responsabilitatea ministerială.  

Cu aceasta, declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 343 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 235, sunt absenți 108, din care participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 42 de deputați.

Cvorumul prevăzut de art.128 din Regulament este întrunit și este de 130 de deputați.

Intrăm în ordinea de zi și urmează a fi luate în dezbatere rapoartele comisiilor și inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

Conform ordinii de zi adoptate ieri, avem la primele patru puncte niște rapoarte ale unor comisii de mediere, după care avem o lege care se referă la un acord internațional și m-aș bucura dacă, până la ora 10,30, când trebuie să facem loc celor care decorează sala, am putea să votăm și Legea de salarizare a clerului. În acest moment, vă rog să cooperăm să realizăm ceva în beneficiul acestei țări.

Primul raport aflat în discuție este cel al Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind responsabilitatea ministerială. O să lucrăm după Raportul Comisiei de mediere.

La pct. 1, dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Pct. 1 al raportului comisiei de mediere a fost votat în unanimitate.

Pct. 2 al raportului. Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și pct. 2 a fost votat în unanimitate.

Pct. 3. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nici una.

Abțineri? Nici una.

Pct. 3 a fost votat în unanimitate.

Pct. 4 din raport. Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nici una.

Se abține cineva? Nimeni.

Pct. 4 a fost votat în unanimitate.

Pct. 5. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Se abține cineva? Nimeni.

Pct. 5 a fost votat în unanimitate.

Pct. 6. Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Pct. 6 a fost votat în unanimitate.

Pct. 7. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Pct. 7 a fost votat în unanimitate.

Pct. 8. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și pct. 8 a fost votat în unanimitate.

Pct. 9. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Pct. 9 a fost votat în unanimitate.

Pct. 10. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și pct. 10 a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind responsabilitatea ministerială, pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Se abține cineva? Nimeni.

Conform prezenței anunțate la începutul ședinței, cu majoritate de voturi, a fost votat acest raport, care are un caracter organic.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind taxele extrajudiciare de timbru.  

Urmează să punem în discuție raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind taxele extrajudiciare de timbru.

Pct. 1 din raport. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Pct. 1 a fost votat în unanimitate.

Pct. 2. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Pct. 2 a fost votat în unanimitate.

Pct. 3. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și pct. 3 a fost votat în unanimitate.

Pct. 4. Nu sunt comentarii.c

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Pct. 4 a fost votat în unanimitate.

Pct. 5. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și pct. 5 a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind taxele extrajudiciare de timbru.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? 1 abținere.

În condițiile de prezență anunțate la începutul ședinței, cu majoritate de voturi, acest raport a fost votat de plenul Camerei Deputaților și are un caracter ordinar.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.52/1998 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.9/1997 cu privire la unele măsuri de protecție pentru persoanele ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective prin aplicarea programelor de restructurare, privatizare, lichidare, aprobată cu modificări prin Legea nr.108/1997.  

Urmează, conform ordinii de zi, raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.52/1998 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/1998 cu privire la unele măsuri de protecție pentru persoanele ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective prin aplicarea programelor de restructurare, privatizare, lichidare, aprobată cu modificări prin legea nr. 108/1997. Lucrăm pe raport.

Pct. 1 nr. crt. 1. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Pct. 1 a fost votat în unanimitate.

Pct. 2. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și pct. 2 a fost votat în unanimitate.

Pct. 3. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și pct. 3 a fost votat în unanimitate.

Pct. 4. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și pct. 4 a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere... și titlul curge mai departe, pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest raport, în condițiile de prezență anunțate la începutul ședinței, având un caracter organic, a fost votat în unanimitate.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea unor prevederi ale Anexei nr.VI la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire al salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.  

Urmează raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea unor prevederi ale Anexei nr.4 Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.

La nr. crt. 1. Domnul deputat Ion Olteanu.

   

Domnul Ion Olteanu:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Inițiativa legislativă care a avut în vedere modificarea Legii nr. 154/1998, mai exact a Anexei nr. 6, a avut în vedere două obiective. Unul, înlăturarea contradicției existente între Legea nr. 69/1991 și Legea nr. 154, prin care secretarii erau subordonați primarului. Și al doilea obiectiv, stabilirea unui raport echitabil între importanța muncii prestate de către secretari și prețul acestei munci.

La vremea respectivă, s-a arătat că în baza Legii nr. 69/1991 secretarii consiliilor județene, secretarii consiliilor locale nu sunt subordonați primarului, nici consiliului local; iar că prin Legea nr. 154, stabilindu-se că primarul este autoritatea care fixează salariul secretarului, în mod indirect, acesta este subordonat primarului. Determinând în felul acesta ca munca pe care el o prestează să nu aibă calitatea și obiectivitatea pe care legiuitorul o dorește.

De asemenea, avându-se în vedere că prin Legea nr. 40/1991 s-a stabilit un raport echitabil între munca pe care o prestează secretarul, care este funcționarul cu cel mai înalt rang la nivelul consiliilor locale, în ce privește salariul primarului, vicepremarului și, evident, al secretarului, raport care nu mai este menținut prin Legea nr. 154.

Acestea au fost argumentele principale pe care inițiatorul le-a avut în vedere la prezentarea inițiativei în fața Camerei Deputaților, motivații care au fost însușite de către comisia de specialitate și de către plenul Camerei. Drept dovadă, inițiativa respectivă a trecut aproape nemodificată prin Camera Deputaților.

Ulterior, Senatul, în baza unor argumente nepertinente, a modificat substanțial această inițiativă legislativă, menținând în continuare secretarul ca fiind subordonat primarului, prin menținerea acestui atribut al primarului, de a stabili salariul secretarului. Și, evident, indicatorii, coeficienții variabili pe care i-au stabilit nu ridică salariul la o valoare compatibilă cu importanța prestanței pe care secretarul trebuie să o facă și, mai ales, cu independența activității acestuia, în raport cu activitatea primarului și a consiliului local.

Este surpinzător pentru mine cu câtă ușurință membrii comisiilor de mediere și, în special, ai Camerei Deputaților, și-au însușit punctul de vedere al Senatului, renunțând la punctul de vedere al Camerei Deputaților.

Stimați colegi,

V-aș ruga să aveți în vedere argumentele care au fost luate în discuție la prezentarea inițiativei în fața dumneavoastră și, astăzi, să menținem punctul de vedere al Camerei Deputaților în această privință, și nu pe cel al Senatului, pentru că, apreciez eu, acesta este cel care răspunde necesităților pe care legiuitorul le-a avut în vedere atunci când a inițiat acest proiect de lege.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Vasile Stan.

 
   

Domnul Vasile Stan:

Mulțumesc, doamnă președintă.

O chestiune de procedură. V-aș ruga să-i invitați pe membrii comisiei de mediere sau pe o parte din comisie, să ne aducă justificările de rigoare.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

De obicei, membrii dintr-o Cameră trebuie să voteze soluțiile adoptate de aceasta.

Domnul deputat stanca.

 
   

Domnul Teodor Stanca:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Doamnelor și domnilor,

Am făcut parte din comisia de mediere. Acești secretari de prefecturi sau de primării, conform Statutului funcționarului public, care este în dezbatere în momentul de față în Camera Deputaților, vor deveni funcționari publici. Prin urmare, în baza Legii nr. 154, pentru funcționarii publici sau funcționarii în general, care sunt în anexele la această lege, se stabilesc anumite grile de salarizare, iar încadrarea în cadrul grilei este în funcție de performanțele persoanei respective.

Or, în Camera Deputaților, când s-au stabilit niște coeficienți de multiplicare ficși, s-a considerat că aceastăt încadrare trebuie să fie de la bun început, indiferent de performanțe, de vechime, de experiență, la un anumit nivel. Acest lucru ar fi fost valabil dacă secretarii – de prefecturi, de primării – ar fi considerați ca funcții de demnitate publică, pentru că numai la acestea coeficienții sunt ficși și nu mai beneficiază decât de indemnizații și nu beneficiază de alte sporuri.

Or, Senatul a apreciat că ei trebuie să se încadreze în prevederile Legii nr. 154, cu posibilitatea încadrării între anumite limite. Și a venit totuși, considerăm noi, în ajutorul acestor funcționari publici, mărind mult grila de salarizare, pornind de la un coeficient de multiplicare minim, care, în Legea nr. 154, era de fapt maximum de încadrare. Și a venit cu o creștere, care, de exemplu, să luăm prima poziție de aici: secretar general al prefecturii, de la 6,4, cât era maximum în prevederile Legii nr. 154, a crescut până la 8. Care, dacă i se aplică vechimea de 25% plus alte sporuri, de care funcționarul public poate să beneficieze, îl ridică, ca și nivel de salarizare, foarte aproape de viceprefect – în cazul prefecturii sau de viceprimar – în cazul secretarului de primărie.

Deci, acesta a fost motivul pentru care comisia de mediere și-a însușit punctul de vedere al Senatului. Sigur că, acum, poate să fie, să zicem, o diferență de apreciere între Legea nr. 69 și Legea nr. 154, dacă acești secretari sunt sau nu sunt subordonați primarului. Aceasta este o chestiune care nu știu dacă face obiectul discuției noastre de acum, dar, oricum, li se creează acestora posibilitatea de a avea o încadrare mult superioară față de ce a prevăzut Legea nr. 154.

Sigur că dumneavoastră veți hotărî, prin votul pe care îl veți da, dacă comisia a apreciat corect, adoptând punctul de vedere al Senatului. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să-mi permiteți să am și eu o intervenție.

(Coboară la tribună.)

Doamnelor și domnilor colegi,

Este foarte bine să ne obișnuim, când luăm o hotărâre, să nu ne bazăm pe niște legi care încă nu sunt adoptate. Legea funcționarului public vedeți că nu este adoptată, nu se știe când se va termina, și în Cameră, și în Senat, și este foarte bine să ne gândim că secretarii – aceștia, la care s-a gândit corect Camera Deputaților – îndeplinesc aceleași sarcini de serviciu, indiferent că sunt în primăria din Cocorăștii din Deal sau în primăria dintr-un municipiu sau oraș.

Cred că soluția Camerei Deputaților este cea corectă, pentru acest moment, și, când Legea funcționarului public va fi adoptată și promulgată și aplicată, situația va fi atunci cu totul alta. Deci, noi analizăm o situație pe realitatea de acum și vă rog să votați varianta Camerei Deputaților și nu varianta adoptată de comisia de mediere.

Și, ca să nu mai întârziem, are cuvântul domnul deputat Avramescu. (Revine la prezidiul ședinței.)

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Doamnelor și domnilor,

Principiul de la care trebuie să se plece este că în timp ce primarii, viceprimarii, prefecții sunt funcții politice, ei se schimbă în funcție de criterii politice, secretarii sunt cei care asigură continuitate, în consecință, sunt meseriașii, specialiștii pe post. Și, din acest punct de vedere, ei trebuie să aibă o retribuție corespunzătoare, pentru a asigura o corectă administrație și, mai ales, o continuitate în activitate. Și, oricum, în treburile respective, sigur că ei sunt specialistul numărul unu al instituției: primărie sau prefectură.

Dacă ne uităm – și noi nu avem încotro, decât să alegem între cele două variante – vreau să remarc aici că coeficientul de multiplicare maxim stabilit pentru diferite categorii este în general sub coeficientul de multiplicare adoptat de Cameră. Aceasta a produs în teritoriu multe nemulțumiri, am fost și eu întrebat, mai ales la nivel de comune, de secretari, ce se întâmplă, dacă să mai rămână în funcție, dacă să plece... Se gândesc să plece și, repet, sunt oamenii de bază într-o primărie sau într-o prefectură.

Și, în aceste condiții, având în vedere că coeficientul de multiplicare propus de Senat este sub coeficientul de multiplicare adoptat de Cameră, chiar dacă la Senat există avantajul că e un minim și un maxim, în această situație, în care nu avem decât de ales propun să votăm coeficientul de multiplicare din textul adoptat de Camera Deputaților. Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Kovacs, secretarul Biroului Permanent al Camerei Deputaților.

Doamnelor și domnilor colegi, haideți să limităm timpul de discuții, ca să putem termina până la 10,30 cele ce ne-am propus!

 
   

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Stimați colegi,

Eu cred că am revenit pe făgașul normal, pentru că a fost o intervenție care a pledat împotriva variantei Camerei Deputaților; în rest, intervențiile, în marea lor majoritate și cu multe argumente, au fost pentru varianta adoptată de Camera Deputaților. Eu aș vrea să aduc doar niște argumente în plus, nu mai vreau să repet ceea ce s-a spus, respectiv, trei lucruri.

E o chestiune de mentalitate, că decenii de-a rândul administrația a fost ținută, pe undeva, pe poziție de Cenușăreasă, la nivelul de salarizare, și se pare că unii nu doresc să scape de această mentalitate. Și este o mentalitate profund greșită! Vreau să vă spun că în administrație, ca să avem secretari buni, de calitate, trebuie să le dăm salarii corespunzătoare. Eu, cel puțin în Brașov, știu foarte mulți secretari, care, demult, sunt avocați, sunt judecători. De ce? Pentru că acolo se câștigă mult mai bine decât în administrație. Haideți să-i facem și pe cei puțini care au mai rămas să plece din administrație, că de aceea stă administrația pe picioare atât de slabe, așa cum există situația la ora actuală.

Și al doilea argument. Vreau să vă spun că în Statele Unite, unde un judecător câștigă enorm de mult, are un venit anual de 90-100 de mii de dolari (este foarte mult!), un secretar – deci, funcția corespondent㠖 câștigă cam cu 50% mai mult decât un judecător! De ce? Pentru că are pe umeri sarcina unui întreg district, a unui întreg municipiu, a unui întreg oraș! Și noi ne ferim, la un coeficient de multipplicare (maximum la Senat este 8, la secretar general al prefecturii, iar noi am dat 9,920)... Este o diferență infimă, ar trebui să fie suma mult mai mare! Eu nu zic că cei care sunt aleși pe criterii politice trebuie să aibă venit mai mic, trebuie să aibă venit mai mare, dar în ierarahia funcțiilor administrative această funcție se află la top și de calitatea acestui om depinde în mare măsură cum va funcționa acea prefectură, acel consiliu județean sau acea primărie.

Și haideți să mergem pe varianta noastră, că este mult mai judicioasă. Dacă, prin legi ulterioare, se va schimba situația, aceasta va depinde tot de noi. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

Domnul deputat Stan, ultimul vorbitor. Să sperăm...

 
   

Domnul Vasile Stan:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Când am analizat în comisie această propunere legislativă, noi am avut grijă (dar, așa, fără s-o spunem...) ca secretarii, în viitor, să devină funcționari publici. Dar am avut grijă, de asemenea, ca salariile propuse, având în vedere că cei care sunt în această anexă beneficiază și de sporul de vechime (un lucru foarte important, deci, se face diferențierea între secretari prin procentul de spor de vechime), cu sporul de vechime maxim, să nu depășească salariile viceprimarului, subprefectului ș.a.m.d.

Deci, având în vedere cele ce vi le-am spus până acum, ocnsider că varianta Camerei Deputaților este mai bună și vă rog să o aprobați în consecință.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim.

În acest moment, cred că ne-am pus de acord, toată lumea care a intervenit susține, de fapt, adoptarea variantei Camerei Deputaților, și nu varianta propusă de comisia de mediere.

Am să vă rog, pentru votul acestui raport al comisiei de mediere, care conține un singur număr curent – nr. 1, să fiți atenți! O să vă supun la vot, întâi, propunerea făcută de comisia de mediere, cu care am înțeles că lumea, majoritatea, din toate grupurile parlamentare, nu este de acord, și apoi, dacă această variantă nu este adoptată, vă supun varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru varianta propusă de comisia de mediere? 3 voturi pentru, insuficiente pentru a fi adoptată.

Supun votului dumneavoastră varianta Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Evident, marea majoritate, vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă, totuși, ca să ne lămurim? Nu este nimeni împotrivă.

Deci, în unanimitate, pct. 1, inclusiv raportul pe ansamblu, care conține numai un singur punct, a fost adoptat în condițiile de prezență anunțate la începutul ședinței, având un caracter ordinar.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Nigeria privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 18 decembrie 1998.  

Urmează proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Nigeria privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București, la 18 decembrie 1998.

Dacă, din partea inițiatorului, dorește să ia cineva cuvântul? Nu, dacă cere cineva o lămurire, domnul secretar de stat o să ne spună.

Din partea comisiei, avem raport de adoptare și am să supun votului dumneavoastră proiectul de lege pe ansamblu, pentru că am văzut că nu sunt amatori pentru dezbaterile în fond.

Titlul legii. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul legii adoptat în unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Articolul unic a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate și menționez că a avut un caracter ordinar, condițiile de prezență sunt cele anunțate la începutul ședinței.

Ca să putem avea spor astăzi și să ne ajute Dumnezeu, vom lua în discuție proiectul de Lege privind salarizarea clerului. Invit Comisia pentru muncă și protecție socială, prin reprezentanții ei, să ia loc în lojă!

Până vine Comisia pentru muncă și protecție socială, domnul deputat Popescu ne face un anunț.

   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă anunțăm, și pe această cale, că astăzi, la 12,30 trecute fix, membrii Comisiilor de apărare și juridică sunt convocați oficial să vină la sediul Comisiei juridice, să terminăm discuțiile cu privire la unele texte rămase în restanță, returnate, din Legea dosarelor securității. Repet, astăzi, la 12,30!

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Cine îi "convoacă oficial", că dumneavoastră nu aveți acest drept?

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Hai, domnule, lăsați! Știți... Ambii președinți pot să facă această convocare! Mai tot... Am să vă trimit o recomandată simplă, cu marca lipită, știți...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să discutați în limitele decenței!

Domnule deputat Tudor, ce doriți? Stați, că nu v-am dat cuvântul!

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Tot probleme de procedură, de fapt, de program!

Eu sunt de părere că trebuie să păstrăm programul așa cum l-am făcut, pentru că avem activități și după-amiază, noi, și ni le-am planificat dinainte. Avem mâine ziua de comisii și avem tot timpul să ne adunăm în plen.

Iată ce se dorește, să vină 3-4 oameni de la juridic, pentru că restul nu pot, și încă 3-4 de la apărare și să bulverseze din nou legea, ca să putem să o dăm din nou înapoi!

Eu sunt împotriva acestei convocări și solicit membrii Comisiei de apărare, nu mă interesează Comisia juridică, pot face ce vor!, mâine este timpul de comisii și mâine votăm! În bună cunoștință de cauză, nu 3 oameni, cum am votat data trecută, forțând nota, așa cum vrea acum domnul Popescu!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, nu este cazul, nu este momentul!

Nu vă dau cuvântul, domnule Popescu, trecem la ordinea de zi! Ați făcut anunțul, vă rog foarte mult! Parcă am zis că ne rugăm la Dumnezeu!

 
   

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Sarcina noastră este să terminăm cât mai repede și astăzi… (microfonul este întrerupt).

 
   

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Ieri s-a cerut la fel și a venit un singur om!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, vă rog foarte mult să respectați regulamentul și nu se vorbește de la microfon orice. În mod normal, pentru acest anunț trebuia solicitarea de încuviințare a plenului Camerei Deputaților, pentru scoaterea din cvorum.

Deci, am și eu un anunț să vă fac: poate ne mai calmăm spiritele și ne aducem aminte că astăzi este 1 iunie. La ora 16,30, în sediul Parlamentului, copiii din București deschid o expoziție. V-au invitat cu o săptămână în urmă și vă rog foarte mult să le onorați vernisajul.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind salarizarea clerului.  

Trecem deci, la proiectul de Lege privind salarizarea clerului.

Dacă din partea comisiei avem raportul de adoptare transmis și cunoscut?

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Domnul deputat Stan de la P.D.S.R.

Este procedură de urgență.

Da. Poftiți, domnule deputat Zoner.

   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Doamnă președintă și doamnelor și domnilor,

Nu este prima dată, este a zecea, este a cincisprezecea oară când unele comisii au cerut să fie scoase din cvorum, să lucreze în timpul lucrărilor plenului și când este vorba de vot, să vină la vot.

Iată, din nou, o încercare de tergiversare a acestei legi și cred că cererea domnului Popescu este conformă… să ceară acest lucru – eu n-am dreptul să-l cer, scoaterea din cvorum, și să fie supus la vot plenului.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat,

Începusem discutarea unui proiect de lege.

Domnul Popescu a spus că este o chestiune de procedură, să facă un anunț... Din păcate, a înșelat așteptările.

Această procedură, de cerere a încuviințării Camerei Deputaților se va face după ce terminăm proiectul de lege și am să vă rog să interveniți numai pe subiectul pus în discuție. Să nu mai interveniți în alte subiecte.

Avem un regulament - bun, prost, trebuie să-l respectăm cu toții, indiferent din ce parte a sălii suntem sau indiferent în ce poziție suntem. De-acum încolo să știți că, dacă nu sunteți la subiect, o să vă tai microfonul.

Deci, domnul deputat Vasile Stan.

Este procedură de urgență, vorbiți din partea comisiei.

 
   

Domnul Vasile Stan:

În prima sa ședință, când am luat în discuție acest proiect de lege, comisia, cu o majoritate de voturi, a votat împotriva lui.

De fapt, comisia n-a votat împotriva salarizării clerului de către stat, așa cum greșit, secretarul de stat pentru Culte Anghelescu, a anunțat în presă, ci comisia a votat împotriva variantei prezentate, deoarece această variantă avea un caracter imperativ, ca toate cultele să fie salarizate de către stat.

Având în vedere că din cele 17 culte recunoscute de către stat, două sau trei nu doresc această salarizare, comisia a fost nevoită să întocmească ea un proiect de lege, în care caracterul imperativ a dispărut.

Fac observația că în ședința în care a fost respinsă legea, consilierul desemnat a fost depășit de evenimente și n-a putut să ne convingă că varianta propusă este bună.

În cea de-a doua ședință, în care comisia și-a permis să facă ea o nouă variantă, a participat secretarul de stat Anghelescu, zic, făcând o paranteză, acest domn făcând mari deservicii cultelor din România, datorită nepregătirii sale în acest domeniu - asta-i prima observație; și a doua observație este că și-a permis, în această ședință, să amenințe deputații, spunând că putem noi să votăm cum dorim, că opinia publică tot va afla cine a votat pentru și cine a votat împotrivă.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să vă limitați expunerea...

 
   

Domnul Vasile Stan:

Deci, P.D.S.R.-ul este de acord cu această nouă variantă și va vota pentru ea.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog, din partea comisiei, să ne faceți o propunere de timp maxim de discuție, per global și per articol.

 
   

Domnul Teodor Stanca:

Vă propun 20 de minute per ansamblu și 3 minute pentru o intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc.

Sunteți de acord cu timpul de 20 de minute maximum și 3 minute maximum pentru o intervenție?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Începem cu titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi, titlul legii a fost adoptat.

Articolul 1 a fost amendat de comisia de specialitate. Nu sunt intervenții.

Cine este pentru forma amendată de comisia de specialitate? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Articolul 1 a fost adoptat cu o abținere și cu majoritate de voturi.

Articolul 2, de asemenea, a fost amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi și art. 2 a fost adoptat.

Articolul 3 a fost, de asemenea, amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? O abținere.

Articolul 3 a fost votat cu majoritate de voturi.

Articolul 4, de asemenea, a fost amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru această formă? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? O abținere.

Articolul 4 a fost votat cu majoritate de voturi.

Articolul 5 nu a fost amendat de comisie. Vă supun votului dumneavoastră forma inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi, art. 5 a fost adoptat.

Articolul 6 a fost, de asemenea, adoptat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi și art. 6 a fost adoptat.

Articolul 7 nu a fost amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru forma inițiatorului din art. 7? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi, și art. 7 a fost adoptat.

Articolul 8 a fost amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? O abținere.

Articolul 8 a fost votat cu majoritate de voturi.

Articolul 9, în forma prezentată de inițiatori.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? O abținere.

Articolul 9 a fost votat cu majoritate de voturi.

Articolul 10.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abținere? O abținere.

Articolul 10 a fost votat cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 1 a fost amendată de comisia de specialitate.

Ați avut amendament prezentat la comisie? Da. O Lămurire...

Vă rog, să ne încadrăm în intervalul de timp.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Deci, la Anexa nr. 1, la pct. nr. 5, în finalul enumerării funcțiilor, se încheie cu "consilier patriarhal" și coeficientul de multiplicare este 7,6. La pct. 6, lista funcțiilor începe cu "consilier patriarhal", cu coeficientul de multiplicare 6,6.

Sunt funcții diferite? Că, de fapt, "consilier patriarhal" este și sus și jos...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Unu-i pe eparhie, și unu-i pe patriarhie, probabil...

Deci, sunt două titulaturi: "consilier patriarhal" și "consilier eparhial".

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Nu, nu. Este "consilier patriarhal" și "consilier patriarhal", jos.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Roman.

 
   

Domnul Ioan Roman:

Este o deosebire, pentru că "consilier eparhial" este un consilier care ține de o eparhie, eparhia este mai mică decât Patriarhia. "Consilierul patriarhal" este consilier patriarhal al Patriarhiei, iar cel eparhial este al eparhiei, adică al episcopului, al arhiepiscopului, sau al mitropolitului.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Doamna deputat Bondi.

Cred că este greșit scris în raportul comisiei.

 
   

Doamna Bondi Gyongyike:

Vă mulțumesc frumos.

Aș avea o rugăminte la dumneavoastră: având în vedere că nici în cadrul comisiei nu prea cunoșteam funcțiile, rugămintea mea este ca să fim de acord, împreună cu dumneavoastră, ca la Anexa nr. 1, la poziția 3, "episcop și superintendent" să fie trecut la pct. 2, de la pct. 3 să fie trecut la pct. 2, având în vedere faptul că persoanele care dețin aceste funcții sunt conducătorii cultelor catolice și protestante, având același rang și atribuții ca și un șef rabin și muftiu. Deci, acesta ar fi unul din amendamente. și încă unul: tot la Anexa nr. 1, de la pct. 7, să fie trecut la pct. 6, "secretar eparhial" să fie trecut de la pct. 7 la pct. 6, deoarece are aceleași atribuții și rang ca și "secretarul patriarhal".

Deci, aceste două amendamente.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, cu mențiunea că în raportul comisiei de specialitate sunt unele redactări defectuoase și cu mențiunea făcută de doamna deputat Bondi, cu privire la o anumită așezare în anexă și o ierarhizare, vă supun votului dumneavoastră Anexa nr. 1 cu aceste modificări.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Adoptat în unanimitate.

Anexa nr. 2, de asemenea, este amendată de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Anexa nr. 2 a fost votată în unanimitate.

Cu aceasta, am terminat votul pe articole.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege privind salarizarea clerului, pe ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Evident, majoritatea.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Trei abțineri.

Cu majoritate de voturi, în condițiile de prezență anunțate la începutul ședinței, acest proiect de lege a fost adoptat.

Dat fiind că trebuie ca această sală să primească oaspeți de vază, luăm o pauză până la ora 11,00 când începe festivitatea de sărbătorire a celor 50 de ani de la înființarea Consiliului Europei, cu rugămintea ca cel târziu la ora 10,55 să fim prezenți în sală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Cu ce continuăm după aceea?

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Legea funcționarului public.

Dupa pauza

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Reluăm lucrările în plen, în cadrul ședinței de azi a Camerei Deputaților și urmărim, în continuare, ordinea de zi.

La ordinea de zi ar urma proiectul de Lege privind accesul la propriul dosar și titlul continuă, dar care are niște articole trimise la comisie pentru soluționare.

Neavand această soluționare, trecem la următorul punct al ordinii de zi, care se referă la Legea privind Statutul funcționarilor publici, la care reprezentanții Guvernului au promis că vin începând cu ora 14,00, deci o amânăm pe aceasta pentru ora 14,00.

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind protecția patrimoniului cultural mobil (Amânarea votului final.)  

Legea privind salarizarea clerului deja am și votat-o și urmează pe ordinea de zi proiectul de Lege privind protecția patrimoniului cultural național mobil. Este o lege pentru care am votat procedura de urgență și, conform prevederilor art. 105 și 106 din regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât și durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege.

Din partea comisiei, doresc propunerea unui timp...

   

Domnul Marton Francisc Arpad:

Domnul președinte al comisiei sosește chiar în acest moment.

Eu cred că va face propunerea necesară.

 
   

Domnul Gabriel Țepelea:

Stimați colegi,

Urmează dezbaterea Legii patrimoniului, o lege pe care o așteptăm de 9 ani și care va fi dezbătută în procedură de urgență.

Conform uzanțelor, în calitate de președinte al comisiei, vă rog să țineți seama de observațiile comisiei, care a invitat o serie de specialiști din Ministerul Culturii și din societatea civilă, care au făcut observațiile necesare, prezentând o lege îndelung studiată.

Propunem ca dezbaterile să se facă pe parcursul unei ore, unei ore și jumătate câte 2-3 minute de intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, domnule președinte al Comisiei pentru cultură, ați propus o oră și jumătate, deci, 90 de minute în total.

Consult Camera Deputaților dacă este de acord cu acest timp de 90 de minute.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? O abținere.

majoritate de voturi. va trebui să terminăm de discutat și de adoptat acest proiect de lege în decursul a 90 de minute.

Dat fiind că este o procedură de urgență, trecem direct la dezbaterea pe articole și începem cu titlul legii, care a fost amendat de comisia de specialitate. Vă rog.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Pe procedură, doamnă președintă de ședință.

Nu avem nici inițiator, vă rog să observați, și, totuși, poate mai așteptăm câteva minute. Mi se pare destul de importantă, având în vedere că vorbim despre patrimoniul țării și sala este aproape goală.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnă deputat,

Am să vă rog pe domnul secretar din partea opoziției să-l chemați, ca să putem număra, să vedem câți sunt. Se vede și cu ochiul liber că nu prea... Este adevărat.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Asta am vrut să spun și eu.

Dacă ar fi un secretar de bună credință, un singur secretar ar fi suficient să numere câți suntem noi în sală.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Aveți dreptate.

Deci, rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în Cameră.

De asemenea, rog pe domnii chestori să-i invite pe colegii noștri, care sunt pe hol, să poftească în plenul Camerei Deputaților.

Cred că nu mai este nevoie să mai pomenim încă o dată de importanța acestei legi, pentru că nu este vorba atât de a ne apăra..., deci, este vorba în primul rând de a ne proteja și garanta patrimoniul național, dar și interesele actuale ale României legate de UNESCO și de salvgardarea acestor, mă rog, obiective din patrimoniul național, cultural este extrem de important. Plus, poziția noastră în cadrul Organizației UNESCO este la fel de importantă. De aceea am și aprobat procedura de urgență.

Sigur, am să rog pe domnul secretar să pregătească foile de prezență pentru apelul nominal.

Deci, vă rog, domnule secretar, a trecut un sfert de oră de când trebuia să reîncepem ședința. Apelul nominal.

 
   

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:
Achimescu Victor Ștefanabsent
Aferăriței Constantinprezent
Afrăsinei Vioricaprezentă
Albu Alexandruprezent
Albu Gheorgheabsent
Alecu Aurelian Paulabsent
Ana Gheorgheabsent
Ana Gheorghe – Hunedoara prezent
Andrei Gheorghe prezent
Andronescu Ecaterinaabsentă
Antal Istvánprezent
Antonescu George Crin Laurențiuabsent
Antonescu Niculae Napoleonprezent
Argeșanu Valentinprezent
Arghezi Mitzura Domnicaprezentă
Ariton Gheorgheprezent
Asztalos Ferencprezent
Avramescu Constantin Gheorgheprezent
Baban Ștefanprezent
Babiaș Iohan Peterprezent
Babiuc Victorabsent
Baciu Mihaiprezent
Badea Alexandru Ioanprezent
Bara Radu Liviuabsent
Bárányi Franciscprezent
Barbaresso Emanoil Danprezent
Barbăroșie Victorprezent
Barde Tănaseprezent
Bartoș Danielaprezentă
Băbălău Constantinprezent
Bălan Marilenaprezentă
Bălăeț Dumitruprezent
Băsescu Traianabsent
Becsek Garda Dezideriu Colomanprezent
Bejinariu Petruprezent
Berceanu Radu Mircea absent
Berci Vasileprezent
Berciu Ionprezent
Biriș Anamaria Mihaelaprezentă
Birtalan Ákosprezent
Bivolaru Gabrielabsent
Bivolaru Ioanprezent
Boda Iosifabsent
Böndi Gyöngyikeprezentă
Boștinaru Victorabsent
Bot Octavianprezent
Botescu Ionprezent
Bran Vasileabsent
Brezniceanu Alexandruabsent
Bud Nicolaeprezent
Buga Floreaprezent
Bujor Liviuabsent
Burlacu Viorelprezent
Buruiană Aprodu Danielaprezentă
Buzatu Dumitruprezent
Calimente Mihăițăprezent
Cazacu Vasile Mirceaprezent
Cazan Gheorghe Romeo Leonardprezent
Cândea Vasileprezent
Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolaeabsent
Chichișan Mironprezent
Chiliman Andrei Ioanprezent
Chiriac Mihaiprezent
Ciontu Corneliuprezent
Ciumara Mirceaprezent
Cîrstoiu Ionprezent
Cojocaru Radu Spiridonabsent
Constantinescu Danabsent
Corâci Ioan Cezarabsent
Corniță Ionprezent
Cosma Liviu Ovidiuabsent
Coșea Dumitru Gheorghe Mirceaabsent
Cotrutz Constantin Eremiaprezent
Cristea Gheorgheabsent
Cristea Marinprezent
Cunescu Sergiuprezent
Dan Marțianabsent
Dan Matei Agathonprezent
Darie Simionprezent
Dărămuș Nicolae Octavianprezent
Dănilă Vasile prezent
Decuseară Jeanprezent
Dejeu Gavrilprezent
Diaconescu Ionprezent
Dimitriu Sorin Petreprezent
Dîrstaru Dorinabsent
Dobre Traianabsent
Dobrescu Smarandaprezentă
Dorian Dorelabsent
Dorin Mihaiprezent
Dragoș Iuliu Liviuprezent
Dragu Georgeprezent
Drăgănescu Ovidiu Virgilabsent
Drecin Mihai Dorinprezent
Drumen Constantinprezent
Dugulescu Petruprezent
Dumitrașcu Laurențiuabsent
Dumitrean Bazilprezent
Dumitrescu Paul Adrian absent
Dumitriu (Hunea) Carmenprezentă
Duțu Ionprezent
Elek Barna absent
Enache Marianabsent
Enescu Ionabsent
Fenoghen Sevastianprezent
Filipescu Ileanaprezentă
Furo Iuliu Ioan prezent
Galic Lia Andreiaprezentă
Gaspar Acsinteprezent
Gavra Ioanprezent
Gavrilaș Teodorprezent
Gazi Gherasimprezent
Georgescu Florinprezent
Gheciu Radu Sever Cristian prezent
Gheorghe Valeriuprezent
Gheorghiof Titu Nicolaeabsent
Gheorghiu Adrianprezent
Gheorghiu Mihaiabsent
Gherasim Ion Andreiprezent
Ghibernea Danabsent
Ghidău Raduprezent
Ghiga Vasileprezent
Giurescu Ionabsent
Glăvan Ștefanabsent
Godja Petruabsent
Grădinaru Nicolaeprezent
Grigoraș Neculaiprezent
Grigoriu Mihaiprezent
Groza Nicolaeprezent
Gvozdenovici Slavomirprezent
Hașotti Puiuprezent

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog, domnule secretar, deja este evident că avem o majoritate de prezență confortabilă. Vă rog să întrerupeți. Continuăm după masă apelul nominal, dacă nu vom avea cvorum.

Vă rog, rămâneți în sală. Lucrările continuă până la ora 13,00, când avem pauză.

Deci, era în discuție titlul legii.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Îmi pare rău, dar am o întrebare.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc.

Legea e deosebit de importantă, eu am o întrebare și să răspundă colegii noștri: unde este inițiatorul?!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă reamintesc că inițiatorul nu a avut timp să sosească în sală, pentru că aveam alte două proiecte de lege, înaintea acestora, programate, care nu pot fi luate în discuție, din cauză că nu avem punctele de vedere ale comisiei, respectiv, și o luăm în discuție și fără prezența inițiatorului, în această fază. Vor sosi după-amiază sau mâine, când vom continua discuțiile. Și vă reamintesc că este procedură de urgență și că avem o comisie extrem de calificată, care a adus îmbunătățiri extraordinar de în temă, la această lege și eu cred că putem să facem un efort de voință să discutăm și să adoptăm o lege, atât de necesară și atât de urgentă.

Deci, vă rog, domnule secretar, o să motivați absențele la sfârșitul ședinței, când intrăm în pauză.

Avem de pus la vot titlul legii, care a fost amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul legii, așa cum a fost amendat de comisia de specialitate, a fost votat în unanimitate.

Capitolul I, titlul.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Titlul Capitolului I a fost adoptat în unanimitate.

Domnul deputat Gavra, procedură.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Doamnă vicepreședinte,

Eu vă înțeleg efortul, care este, într-adevăr, lăudabil, de a adopta acest act normativ. Din păcate, însă, vreau să vă propun să întrerupem lucrările, în mod colegial, pentru că, din partea inițiatorului, care este Ministerul Culturii, nu este prezent nimeni la dezbaterile în plen ale acestui act normativ de importanță națională. Și nu este corect ca, de fiecare dată, Guvernul României să nu fie interesat de promovarea actelor normative care au fost amânate ani de zile.

Deci până ce vine cineva din partea Ministerului Culturii, și mă gândesc, aici, la ministru și cel puțin un secretar de stat, vă propun să suspendăm lucrările.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule președinte al comisiei, am explicat, puțin mai înainte, că nu era timpul de discutat această lege, că avem altele și, din acest motiv, nu au putut să ajungă reprezentanții ministerului.

 
   

Domnul Gabriel Țepelea:

La chestiunea de procedură ridicată de domnul deputat Gavra, am dat telefon la Ministerul Culturii și mi s-a spus că domnul ministru Caramitru este la Strasbourg. Am cerut să vină un subsecretar de stat. Va veni. Până atunci, este cazul să blocăm lucrările sau să vă rog să aveți încredere în calificarea noastră, a acestora care am lucrat, timp de mai bine de două luni, la amendarea legii?

Vă rog, domnule Gavra, să mă acreditați.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim, pentru înțelegere, doamnelor și domnilor deputați.

Art.1 nu a fost amendat de comisia de specialitate și vă supun la vot forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci art.1 a fost votat în unanimitate.

Art.2, de asemenea, nu a fost amendat de comisia de specialitate și vi-l supun la vot în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.2 a fost votat în unanimitate.

Art.3. Art.3 este amendat de comisia de specialitate și vi-l supun la vot, în această formă amendată.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și art.3 a fost votat în unanimitate, în forma amendată de comisie.

Art.4, de asemenea, a fost amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru această formă? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și art.4, în forma amendată de comisie, a fost votat în unanimitate.

Art.5, de asemenea, este prezentat în forma propusă de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.5, în forma inițiatorului, a fost votat în unanimitate.

Art.6 este un articol care nu a fost amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.6, în forma inițiatorului, a fost votat în unanimitate.

Art.7.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Am ridicat mâna și nu mi-ați dat cuvântul, la art.6!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Deci, la art.7, avem, în raportul suplimentar, menționez, încă o dată... Imediat. Menționez, încă o dată, că avem un raport de drept și un raport suplimentar la acest proiect de lege și o să le urmărim în paralel.

Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă președinte,

La art.6 alin.2, vroiam să fac o propunere de redactare, care ține și de tehnică legislativă, dar și de limba română.

Textul inițiatorului sună așa: "Excepție, de la prevederile alin.1, face Fondul arhivistic național". Vă propun să sune așa: "Face excepție de la prevederile alin.1 Fondul național arhivistic" și textul să curgă mai departe. Deci "Face excepție de la prevederile alin.1", nu "Excepție, de la prevederile alin.1, face Fondul arhivistic național".

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu se prea încep propozițiile cu predicatul, dar sună mai bine, într-adevăr, cum ați propus dumneavoastră.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

"Face excepție de la prevederile alin.1 Fondul arhivistic național".

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Comisia pentru cultură este de acord?

 
   

Domnul Gabriel Țepelea:

Da.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci consult plenul Camerei Deputaților, pentru că este un lucru de redactare, să fim de acord. Da?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Deci, la art.6, forma de redactare va fi cea care sună cel mai bine românește.

La art.7, deci, avem propuneri de amendare, ale comisiei, inclusiv în raportul suplimentar.

Cine este pentru această formă? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci art.7 a fost votat în forma amendată de comisie, inclusiv în raportul suplimentar.

Art.8. Art.8 este în forma prezentată de inițiator. Comisia nu l-a amendat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.8, în forma prezentată de inițiator, a fost votat în unanimitate.

Vă supun votului, per ansamblu, Capitolul I.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Capitolul I a fost votat în unanimitate.

Titlul Capitolului II.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul Capitolului II a fost votat în unanimitate.

Art.9.

Din partea comisiei, domnul deputat Márton, ...

 
   

Domnul Márton Árpad Francisc:

În nume personal.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

În nume personal.

 
   

Domnul Márton Árpad Francisc:

Doamnă președinte,

La art.9, observați, la amendamentele respinse, poziția 3, am un amendament respins de comisie. Esența acestui amendament este următoarea: conform prevederilor art.9, clasarea bunurilor mobile se face la solicitarea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, și, din oficiu, în cazul persoanelor juridice de drept public, iar cultele religioase apar în această categorie, la pct.b), deci unde se propune să se facă din oficiu.

Amendamentul meu este în sensul ca să introducem la lit.a) cultele religioase, pentru că, în conformitate cu Constituția noastră, ele sunt autonome, deci nu suportă imixtiunea statului, ar trebui să aibă același regim juridic ca și persoanele fizice și juridice de drept privat. Ca atare, locul lor este la lit.a), nicidecum la lit.b). Amendamentul ar fi: "la solicitarea cultelor religioase," și continuă lit.a), iar la pct.b), în această situație, se elimină cea de a doua liniuță.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim.

Parcă mai dorea cineva să intervină. Doamna deputat Mona Muscă. Nu mai dorește, nu?

 
   

Domnul Gabriel Țepelea (din loja comisiei):

Comisia rămâne la forma inițială.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci eu am să vă pun, în ordine, la vot, propunerea comisiei, deci propunerea de amendare a comisiei și, apoi, dacă aceasta nu trece, vom propune amendamentul domnului Márton.

Deci art.9, în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc. Evident, majoritatea.

Împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici una.

Deci, cu majoritate de voturi pentru art.9, s-a votat forma amendată de comisie.

Art.10, de asemenea, este amendat de comisie, atât în raportul inițial, cât și în raportul suplimentar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abține cineva? Nimeni.

Cu majoritate de voturi, art.10, în forma amendată de comisie în cele două rapoarte, a fost adoptat.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Vedeți că există o contradicție, doamnă președinte!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Poftiți.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Cred că trebuie să mergem pe raportul suplimentar, în ceea ce privește art.10 alin.3, pentru că, dacă vă uitați în raportul de bază, ...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Așa am anunțat!

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

În raportul suplimentar!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, da, am anunțat.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamna președinte, eu am ridicat mâna, nu ați observat, mie mi se pare impropriu titlul Capitolului II ,"Clasarea". Nu spune absolut nimic. Cel mult, putem să spunem: "Procedura de clasare a bunurilor culturale mobile", pentru că, așa, "Clasarea", nu se înțelege. Clasarea a ce anume?

 
   

Domnul Gabriel Țepelea (din loja comisiei):

Se deduce.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Da?

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Este un termen specific, în acest domeniu.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu, că, după aceea, dacă intrăm pe text: "Clasarea bunurilor se face după cum urmează...", pe urmă: "declanșarea procedurii de clasare a bunurilor...". Deci este vorba, aici, de clasarea bunurilor, procedura de clasare a bunurilor culturale mobile, pentru că, în felul acesta eliptic în care este titlul capitolului mi se pare insuficient explicat. Dar, mă rog, dacă se dorește să rămână așa...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu, explicați, ca să nu rămânem cu îndoieli, dar concis.

 
   

Domnul Márton Árpad Francisc:

Într-adevăr, s-ar justifica, însă, dacă citim cele două texte, deci titlul acestui Capitol II "Clasarea" și prima definiție, care sună astfel: "Prin clasare, se înțelege procedura de stabilire", este clar că nu este nevoie să apară în titlu procedura, dacă am definit clasarea ca pe o procedură.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

"Clasificarea bunurilor".

 
   

Domnul Márton Árpad Francisc:

Clasificarea este o cu totul altă procedură, pentru că, clasificarea înseamnă a trece într-o ordine oarecare toate obiectele care aparțin acestei nații. Or, clasarea este o procedură prin care unele dintre aceste obiecte trec în lista respectivă.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim pentru explicații.

Deci art.10 a fost votat în forma amendată de comisie, atât în raportul inițial, cât și în raportul suplimentar.

Trecem la art.11 care, de asemenea, este amendat de comisie, amendamentele figurând în raportul inițial.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.11, în forma amendată de comisie, a fost votat în unanimitate.

Art.12, de asemenea, este amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.12, în forma amendată de comisie, a fost votat în unanimitate.

Art.13, de asemenea, este amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.13 a fost votat în unanimitate.

Art.14, în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.14 a fost votat în unanimitate.

Art.15, în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.15 a fost votat în unanimitate.

Art.16 este, de asemenea, amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.16 a fost votat în unanimitate.

Art.17, de asemenea, este amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru această formă? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.17 a fost votat în unanimitate.

Art.18, amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și art.18 a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Capitolul II, în întregime.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Capitolul II a fost votat în unanimitate.

Titlul Capitolului III.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu mai avem cvorum!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul Capitolului III a fost votat în unanimitate.

Art.19, în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.19 a fost votat în unanimitate.

Art.20 a fost amendat de comisia de specialitate și vi-l supun la vot în această formă.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Art.21, în forma prezentată de inițiator, vi-l supun la vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.21 a fost votat în unanimitate.

Art.22 a fost amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol, în forma prezentată de comisie, a fost votat în unanimitate.

Art.23 este amendat de comisia de specialitate, amendamentele aflându-se atât în raportul inițial, cât și în raportul suplimentar.

Cine este pentru această formă? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate, în forma modificată de comisie prin cele două rapoarte.

Art.24 este amendat de comisia de specialitate.

Domnule Badea, la art.24? Poftiți.

 
   

Domnul Ioan Alexandru Badea:

Mulțumesc, doamnă președinte.

La alin.3 al art.24, am un amendament respins în comisie: "Certificatul de export va fi emis de către inspectoratele județene pentru Patrimoniul cultural național, în condițiile prezentei legi, în termen de 3 zile de la solicitare". Trebuie un termen, pentru a nu prelungi sine die, prin operații birocratice, niște solicitări care pot să fie foarte presante, ca timp. Întrucât este vorba de eliberarea unui simplu certificat, nu văd de ce să nu introducem un termen.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim.

Conform regulamentului, am să supun votului dumneavoastră întâi amendamentele comisiei și apoi, dacă nu trec acestea, amendamentul dumneavoastră.

Cine este pentru art.24, în forma amendată de comisie? Vă rog să ridicați mâinile. Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art.24 a fost adoptat, în forma amendată de comisie.

Art.25.

Poftiți?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Are o greșeală gramaticală! Citiți textul.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci art.24 are o greșeală gramaticală. Sper să fie îndreptată, la redactarea finală.

Art.25 este, de asemenea, amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru această formă? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.25 a fost votat în unanimitate, în forma amendată de comisie.

Art.26, de asemenea, este amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și art.26 a fost votat în unanimitate.

Art.27, amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.27 a fost adoptat în unanimitate.

Art.28 este, de asemenea, amendat de comisie.

Cine este pentru?

Scuzați.

Domnul deputat Badea.

 
   

Domnul Ioan Alexandru Badea:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Aș vrea să atrag atenția asupra acestui articol care este extrem de delicat, în formularea lui, pentru că presupune că de fiecare dată când apare o cerere de export, fie temporar, fie definitiv, un bun, o dată clasat, să fie din nou clasat.

Ambiguitatea formulării lasă loc la interpretări, și mă abțin să mă pronunț aici în privința consecințelor pe care pot să le aibă asupra domeniului.

Ca o paranteză, vă rog să țineți seama de faptul că timp de 25 de ani am lucrat în acest domeniu, deci știu despre ce vorbesc.

Din acest punct de vedere, eu îmi permit să propun următoarea reformulare a art.28, și anume: "În cazul cererii de export temporar sau definitiv al unui bun cultural mobil neclasat, termenele de la art.10 alin.3 și art.11 alin.1, cumulate, se reduc la 30 de zile", deci, de la 45, la 30 de zile.

Regret că nu s-a acceptat amendamentul propus puțin mai înainte, care tocmai acest lucru avea darul să limpezească, niște termene și niște obligații, pentru că, în momentul în care avem de-a face cu un bun clasat, nu mai este nici o problemă să i se dea sau să i se refuze certificatul de export, în cazul în care e vorba de un bun de tezaur. Acesta este motivul pentru care mi-am permis să fac amendamentul anterior și acesta este motivul pentru care propun acest amendament plenului Parlamentului.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Comisia?

 
   

Domnul Gabriel Țepelea (din loja comisiei):

Comisia propune acceptarea amendamentului domnului deputat Badea.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, dacă și comisia este de acord, supun votului dumneavoastră art.28, cu formularea alin.1, în forma propusă de domnul deputat Badea, și cu formularea alin.2, în accepțiunea comisiei, prezentată în raportul inițial.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.28 a fost votat în unanimitate.

Art.29 este în forma inițiatorului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.29 a fost votat în unanimitate.

Art.30 este amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.30, în forma amendată de comisie, a fost votat în unanimitate.

Art.31, în forma inițiatorului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.31 a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Capitolul III, în întregime.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nici una.

Abțineri? Nici una.

Capitolul III a fost votat în unanimitate.

Titlul Capitolului IV a fost amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru această formă? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul Capitolului IV a fost adoptat în unanimitate.

Art.32 este amendat de comisie și vi-l supun, în această formă, la vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.32 a fost votat în unanimitate.

Art.33 este amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.33 a fost votat în unanimitate.

Art.34 este amendat de comisie și ultimul amendament se află în raportul suplimentar.

Deci supun votului dumneavoastră art.34, așa cum a fost amendat de comisie, în forma prezentată în raportul suplimentar. Sigur, în raportul inițial și raportul suplimentar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nici una.

Deci art.34, amendat în cele două rapoarte ale comisiei, a fost votat în unanimitate.

Art.35 a fost amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.35 a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Capitolul IV, în întregime.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Capitolul IV a fost votat în unanimitate.

Titlul Capitolului V.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul Capitolului V a fost adoptat în unanimitate.

Art.36 este amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru această formă? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.36 a fost adoptat în unanimitate.

Art.37 este, de asemenea, amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.37 a fost votat în unanimitate.

Art.38 este amendat de comisia de specialitate, și amendamentele se găsesc în raportul inițial și în raportul suplimentar.

Da, vă rog. Domnul deputat Badea.

 
   

Domnul Ioan Alexandru Badea:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Eu am următorul amendament, și anume, introducerea unui alineat suplimentar, 4, care sună în felul următor: "Fac excepție de la prevederile alin.1 lit.d) proprietarii, persoane fizice și juridice de drept privat, care pot permite, în condiții contractuale, utilizarea bunurilor mobile culturale clasate în Fond, la organizarea de spectacole, parade ale modei și ca recuzită teatrală și cinematografică".

Vreau să atrag atenția că de fapt, noi, aici, aducem niște limitări dreptului de proprietate, în numele protecției patrimoniului cultural național. Grija, părerea mea, este că trebuie să limităm la minimum aceste limitări și ca exemplu vine tocmai acest articol și acest paragraf în care nu-i poți interzice unui regizor care este și corecționar să-și folosească la un moment dat, cu grija respectivă, bunurile din colecția sa pentru a le folosi într-un film sau într-un spectacol de teatru. Nota bene. Este, încă o dată atrag atenția, vorba de respectarea dreptului privat. De aceea am și precizat, nu este vorba de bunurile de tezaur pentru care, într-adevăr, înțeleg să aducem toată protecția necesară, ci este vorba de bunurile culturale de fond. În această categorie, să știți că intră până și tablourile de artiști contemporani cotați, de pe pereții casei. Aceasta însemnează că practic nu mai poți să filmezi un inerior, potrivit acestui articol, dacă rămâne în forma inițială, în care există niște tablouri care sunt bunuri culturale pe pereții unei case.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim. Comisia este de acord?

Supun votului dumneavoastră art.38, amendat de comisia de specialitate, și amendamentele se găsesc în raportul inițial și suplimentar, plus amendamentul domnului deputat Badea, care de fapt se referă la apariția unui alin.4 nou, al cărui text v-a fost prezentat.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.38 a fost votat în unanimitate.

Art.39, în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.39 a fost votat în unanimitate.

Art.40 a fost amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.40 a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Cap.V în întregime.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, Cap.V a fost votat în unanimitate.

Vă doresc poftă bună! Luăm pauză, ne reîntîlnim la ora 14.00, din nou, în plenul Camerei Deputaților.

 
   

După pauză

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Rog domnii secretari de ședință care sunt astăzi de serviciu să poftească la prezidiul Camerei Deputaților.

De asemenea, mai rog să se pregătească și catalogul pentru apelul nominal.

 
Oana Manolescu - alocuțiune cu ocazia Zilei internaționale a copilului.  

Până se reface cvorumul de lucru, am să dau cuvântul unei colege, doamnă deputat, care dorește să ni se adreseze, cu ocazia zilei de astăzi, 1 Iunie. Doamna deputat, aveți cuvântul.

   

Doamna Oana Manolescu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte, și vă mulțumesc, stimați colegi.

Cu o întârziere de câteva ore, doresc să adaug și eu cuvântul meu pentru Ziua copilului celor care au vorbit astăzi de dimineață. El a fost, în același timp, dat la Radio Craiova, deci, Oltenia l-a auzit.

Ziua copilului înseamnă de fapt fiecare zi dată vieții noastre. Ziua tuturor copiilor trebuie să fie totdeauna ca și privirea lor senină, chiar de-i cerul înnourat, și să se petreacă în pace și bucurie, așa cum fiecare înaintaș o dorește pentru urmașii urmașilor săi.

Astăzi, încă sunt pe lume pământuri mustind de lacrimile și sângele nevinovaților copii, albanezi și sârbi și pakistanezi și irlandezi și mulți, mulți alții. Și cât de aproape de noi sunt copiii albanezi și sârbi ai Iugoslaviei! dar Dumnezeu are nevoie de toți fii săi pe pământul făurit de el. Creatorul nostru a legiuit ca ei, copiii, suflete atât de curate, să trăiască, indiferent cărui popor, cărei rase, cărei religii îi aparțin. Ei sunt cetățeni ai lumii și ai cerului deopotrivă. Copiii de azi de pe întreaga planetă, sperăm să fie mesagerii păcii mondiale pe veci făurită. Copiii de astăzi sunt cei care vor primi legea divină a iubirii adevărate de oameni și între oameni, luminând, îmbogățind și înălțând sufletele tuturor. Iar noi, cei maturi, trebuie să-i ajutăm cu dragostea educației noastre să-și împlinească misiunea lor.

Să scriem din nou, astăzi, cu ocazia manifestărilor festive de Ziua copilului, să scriem cu toții cuvântul PACE, să fie bine auzit de cei care întunecă, înăbușă și retează viața însorită a copiilor de pe întregul pământ.

Planeta noastră tebuie să fie mereu plină de soare, de voioșie, de iubire, de speranță, adică să fie plină de copii, de copii fericiți cărora să le urăm: "La mulți ani!"

Mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim, doamna deputat, pentru frumoasele cuvinte și să dea Dumnezeu așa să fie.

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind protecția patrimoniului cultural mobil (Amânarea votului final.)  

Domnul secretar de ședință Kovács, vă rog continuați apelul nominal început la ora 12.00. Și rog și Comisia pentru cultură, arte și mass-media să ia loc în banca rezervată comisiei.

   

Domnul Tiberiu Csaba Kovács:
Hilote Eugen Gheorgheprezent
Hlinschi Mihaiprezent
Honcescu Ionprezent
Hrebenciuc Viorelabsent
Iacob Elenaprezentă
Ianculescu Marianprezent
Ifrim Dumitruprezent
Ignat Ștefanprezent
Iliescu Valentin Adrianprezent
Ionescu Alexandruprezent
Ionescu Antonprezent
Ionescu Bogdanabsent
Ionescu Constantinabsent
Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantinabsent
Ionescu Gheorgheabsent
Ionescu Marinaabsentă
Ionescu Nicolaeprezent
Ioniță Mihail Gabrielabsent
Ioniță Nicuabsent
Iorga Leonida Lariabsentă
Iorgulescu Adrianabsent
Irimescu Haralambieprezent
Ivănescu Paula Mariaprezentă
Jurcă Teodorprezent
Kakasi Alexandruprezent
Kelemen Atila Bela Ladislauprezent
Kerekes Károlyabsent
Kónya Hamar Alexandruprezent
Kovacs Carol Emilabsent
Kovács Csaba Tiberiuprezent
Lazia Ionprezent
Lădariu Lazărprezent
Lăpușan Alexandruprezent
Leonăchescu Nicolaeprezent
Lepșa Sorin Victorprezent
Lixăndroiu Viorelprezent
Lupu Vasileprezent
Macarie Sergiuprezent
Manole Odisei prezent
Manolescu Oanaprezentă
Marin Gheorgheprezent
Marineci Ionelabsent
Marinescu Ioan Sorinprezent
Márton Árpád Franciscprezent
Matei Lucian Ionabsent
Matei Vasileprezent
Mátis Eugenabsent
Mazăre Radu Ștefanabsent
Mândroviceanu Vasileprezent
Mânea Raduprezent
Mera Alexandru Liviuprezent
Meșca Severabsent
Miclăuș Vasileabsent
Micle Ulpiu Radu Sabinprezent
Mihăilescu Petru Șerbanabsent
Mihu Victor Traianprezent
Miloș Aurelprezent
Mitrea Miron Tudorprezent
Mogoș Ionprezent
Moiceanu Constantinabsent
Moldovan Petreprezent
Moldoveanu Eugeniaprezentă
Morariu Teodor Gheorgheprezent
Moroianu Geaman Adrian Tudorprezent
Moucha Romulus Ionprezent
Munteanu Ionprezent
Mureșan Ioanabsent
Musca Monica Octaviaprezentă
Nagy Ștefanabsent
Naidin Petreprezent
Nanu Romeoabsent
Năstase Adrianprezent
Neacșu Ilieprezent
Neagu Romulusabsent
Neagu Victorabsent
Negoiță Gheorghe Liviuprezent
Negrău Mirceaabsent
Nica Danabsent
Nică Mihailabsent
Nichita Dan Gabrielprezent
Nicolae Jianuabsent
Nicolaiciuc Vichentieprezent
Nicolescu Mihaiprezent
Nicolicea Eugenabsent
Niculescu -Duvăz Bogdan Nicolaeabsent
Nistor Vasileabsent
Noica Nicolaeabsent
Oană Gheorgheprezent
Oltean Ioanprezent
Onaca Dorel Constantinabsent
Opriș Constantin Remusabsent
Osman Fedbiabsent

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule secretar, este evident că cvorumul de lucru există în sală, vă rog să ne păstrăm și pentru o oră mai târziu să strigăm restul catalogului, da? Sunteți de acord, stimați colegi, da? Bine.

Continuăm cu Legea patrimoniului cultural mobil, mai avem foarte puțin. Ar fi extraordinar ca astăzi să terminăm și această lege, să continuăm discuțiile la celelalte proiecte de lege aflate pe ordinea de zi. Suntem la Cap.VI și avem titlul acestui capitol.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? O abținere.

Titlul Cap.VI a fost adoptat cu majoritate de voturi. Domnul deputat Gaspar.

Vă rog frumos, motivarea absențelor să o faceți ori în prima pauză... Domnule secretar, vă rog să poftiți alături de mine la... Domnul secretar Kovács, vă rog foarte mult să poftiți la prezidiu alături de mine, și motivarea absențelor o faceți la sfârșitul ședinței. (Domnul secretar Kovács este înconjurat de domnii deputați care nu au fost în sală când au fost strigați, dorind să-și motiveze absențele.)

Deci, domnule secretar Kovács, vă rog.

Domnul deputat Gaspar, vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Să îl lăsăm să se termine cu prezența! Și pe mine m-a pus absent.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule secretar, vă rog foarte mult!

Din sală:

Nu îl rugați, dați-ii ordin!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu am putere de convingere.

Domnule deputat, puteți să mai așteptați puțin, până se eliberează domnul secretar? Vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Aștept.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Reamintesc tuturor că programul de după-amiază a început la ora 14.00, deci, vă rog, domnule secretar, să motivați eventualele absențe la sfârșitul ședinței, nu acum.

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Cum scrie regulamentul; mai respectăm și regulamentul.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat Gaspar, avem al doilea secretar în formație. Da, așa că puteți lua cuvântul

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamna președinte, sigur că trebuie să remarcăm modul galopant în care s-a dezbătut această primă parte a legii, o lege așa de importantă, modul în care au fost supuse la vot articolele înainte de pauză, însă vă rog ca din acest moment să respectați întru totul.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Este procedură de urgență.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, eu sunt de acord, procedură de urgență, sunt de acord, dar procedura de urgență nu înseamnă că nu se respectă celelalte norme cu privire la discutarea amendamentelor.

Deci, potrivit art.98, "Discutarea articolului începe cu amendamentele", art.100 spune: "Camera se va pronunța prin vot distinct asupra fiecărui amendament"... și "Fiecare articol se supune votului Camerei..." Dumneavoastră ați supus totul în bloc; articolul cutare cu amendamentele din raportul comisiei. La fiecare articol erau cel puțin 4-5 amendamente, fără ca dumneavoastră să le supuneți individual votului Camerei. Votul acesta în bloc putea crea acea discuție ca unele amendamente totuși să nu fie însușite de către plenul Camerei. De aceea, eu v-aș ruga, suntem în procedură de urgență, dar aceasta nu înseamnă că celelalte texte de la procedura de urgență să nu le respectăm, în legătură cu modul în care se pun în discuție amendamentele.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, este o procedură de urgență și cei care au avut amendamente respinse și au dorit să le susțină în plen, nu au fost refuzați. Deci, din acest punct de vedere nu am încălcat în nici un fel regulamentul.

Vă mulțumesc. Este de ajuns cât ați vorbit, am înțeles ce ați spus. O să continuăm cu aceeași procedură.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamna președinte, dacă dumneavoastră...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dar trebuia să așteptați să vă dau cuvântul, domnule deputat. Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Regulamentul nu se referă numai la amendamentele respinse. Dumneavoastră trebuie să puneți în discuție fiecare amendament care este făcut de comisie, și după ce a fost votat fiecare amendament, se supune votului articolul în integralitatea lui. Eu aceasta v-am spus că trebuie să faceți. Dacă dumneavoastră...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dar lăsați că nu este prima dată. Este o întâmplare care se perpetuează din legislatura trecută. Dacă nu sunt alte comentarii, se pune la vot articolul, cu amendamentele comisiei, în întregime.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Eu vreau să vă spun că dumneavoastră ați instituit o procedură specială, peste procedura normală și peste procedura de urgență. Aceasta am vrut să vă spun.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu este meritul meu, l-am învățat de la PDSR. Da, se poate, se poate învăța și de la Opoziție atâta timp.

Stimați colegi, haideți, pentru că domnul deputat Gaspar a pus o problemă de procedură și eu astăzi am acționat în virtutea unei cutume care s-a încetățenit în Camera Deputaților, în momentul în care un articol este amendat de comisie și nu suscită discuții suplimentare, a fost votat în întregime, fără să se discute fiecare punct aparte sau alineat. Dumneavoastră doriți să continuăm această procedură sau vreți să respectăm, să discutăm literă de literă?

Eu vă consult în această problemă, pentru că de fapt este vorba de o cutumă de procedură stabilită de vreo 7 ani de zile, sau respectăm mot-a-mot litera regulamentului, deși nici așa nu încălcăm, dat fiind că trebuie totuși să ne eficientizăm munca, fără a pierde foarte mult timp pe niște lucruri pe care ni le-am însușit ca și comportament legislativ.

Deci, consult Camera Deputaților asupra acestei proceduri.

Cine este pentru? Repet și vă rog foarte mult să fiți atenți. Domnul deputat Buzatu am să dau cuvântul după ce facem votul pe această procedură.

Conform cutumei, stabilite de circa 7 ani de zile în Camera Deputaților, am pus la vot, nu numai în cadrul procedurii de urgență, și în cadrul procedurii normale, articole întregi cu toate amendamentele aduse de comisie, dacă nu au fost intervenții speciale pe un punct sau altul. Deci, aceasta este o cutumă.

În regulament se spune că trebuie votată literă de literă, liniuță de liniuță ș.a.m.d. Eu vă consult și vă cer aprobarea să continuăm procedura conform cutumei parlamentare, și dacă dumneavoastră nu sunteți de acord să continuăm această procedură accelerată, o să o folosim pe cea specificată în regulament.

Cine este pentru această procedură care este conform uzanțelor din Camera Deputaților? Deci, vă rog, cine este pentru? Vă rog să numărați!

 
   

Domnul Dumitru Buzatu (din bancă):

Dar supunem la vot regulamentul, doamnă președinte?

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu este vorba de regulament, că sunt proceduri accelerate, folosite de pe vremea PDSR-ului, și vă rog nu mai comentați în timpul votului!

    1. de voturi pentru.

Împotrivă? 30 de voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Din sală:

Nu aveți cvorum!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu este cvorum, lipsesc 3 deputați. Nu ați votat. Vă rog numărați, să vedem dacă avem cvorum în sală.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu (din sală):

Intervin și eu cu o procedură, doamna Ivănescu.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, stați să stabilim dacă avem cvorum și imediat vă dau cuvântul.

 
   

Domnul Marian Sârbu (din bancă):

Dacă respectați regulamentul, puteați să votați toate articolele până acum.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

În acest moment în sală sunt 132 de deputați, au mai venit, sunt 134. Deci, avem cvorumul de lucru. Domnul deputat Buzatu, vă rog, pe procedură. Domnule deputat Buzatu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Doamna președinte,

Domnilor colegi,

Nu aș fi intervenit, dar cred că s-a întâmplat ceva în țara aceasta, ați instituit stare de urgență? Ce s-a întâmplat, din momentul în care ați preluat dumneavoastră conducerea Camerei, de ați abolit regulamentul și ați trecut la conducerea Camerei potrivit unor cutume pe care le inventați dumneavoastră în acest moment? Eu știu că respectarea a ceea ce se cheamă practici, cutume intervine atunci când nu există dispoziție regulamentară expresă.

Dumneavoastră nu numai că ați abolit regulamentul, dar l-ați abolit într-un mod ciudat, pentru că îl puneți la vot. Deci, pe de o parte, spuneți că nu mai e valabilă, pe de altă parte, propuneți să votăm...

După ce să ne conducem, după practicile pe care le inventați dumneavoastră sau după Regulamentul Camerei care este votat de această Cameră ?

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

După practicile inventate de PDSR.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Deci, mai amintiți practicile inventate pe vremea PDSR-ului? Parlamentul nu a fost al PDSR-ului niciodată, a fost al României. Țin să vă reamintesc că ați făcut cu onoare parte și dumneavoastră din acest Parlament, pe care acum îl botezați ca fiind al PDSR-ului. Poate doriți, dat fiind accelerarea procedurilor acestora de privatizare, să privatizați și Parlamentul. De data aceasta vă propun să și-l însușească PD-ul, atunci să fie Parlamentul PD-ului.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Ar fi foarte bine pentru țara aceasta.

Deci, doamnelor și domnilor colegi, haideți totuși să nu ne certăm pe niște lucruri care se întâmplă de ani de zile în Parlament și care sunt adoptate pentru eficientizarea muncii noastre. Pentru că, într-adevăr, recunosc că trebuia să pun de la început în discuție această procedură, dar este atât de încetățenită această procedură accelerată și acceptată de dumneavoastră toată lumea, fie din majoritate, fie din Opozie, încât pur și simplu, din reflex, nu am făcut-o. Din acest moment, v-am și consultat, la sugestia domnului deputat Gaspar și a domnului deputat Buzatu, și suntem în regulă chiar și cu votul.

Deci, este vorba despre art.41. (Domnul deputat Grigoraș dorește să vină la microfon.)

Pe procedură, da? Vă rog.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Doamna președinte,

Sunt foarte multe amendamente la fiecare articol, pe care mulți dintre noi le urmărim cu mare atenție, dar aceste amendamente, unele din ele corespund punctelor noastre de vedere și unele nu. Dacă noi votăm în bloc asupra unui articol care conține mai multe amendamente, spuneți-ne vă rog cum să votăm, pentru sau contra, fiindcă la unele din ele suntem pentru și cu unele suntem împotriva lor.

Deci, cum să ne exprimăm asupra unui întreg articol, când noi avem puncte de vedere diferite asupra părților din articol, care sunt amendate de către comisie.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, fiecare dintre grupurile parlamentare are reprezentanți în comisie și fiecare dintre dumneavoastră vă puteți lămuri asupra luării hotărârilor și a soluțiilor finale în comisie.

Este drept că într-o procedură de urgență nu pot interveni decât cei care au amendamentele propuse și respinse și eventual în procedură extraordinară și alții, dar, haideți, totuși, să ne privim cu seriozitate munca. Domnul deputat Marton. Tot pe procedură, da?

 
   

Domnul Márton Árpad Ferenc:

Doamnă președinte,

Deși dumneavoastră aveși dreptate și ar fi în interesul tocmai al celor care doresc să discute această lege ca acolo unde nu este problemă să nu ne oprim, dar având în vedere că sunt încă vreo 40 de poziții de votat, poziții în raport, și nu altceva, amendamente, cum ziceți dumneavoastră, două-trei articole care n-au fost propuse, și având în vedere că dacă mergem pe aceste proceduri și ne oprim mult la fiecare articol vom ajunge în situația prevăzută de regulamentul în varianta propusă și votată de PDSR, vom ajunge în situația în care nu vom discuta la nici un articol, ci vom vota, pentru că nu vom mai avea timp.

Deci, dacă se dorește această procedură, să mergem pe această procedură, mai avem de discutat vreo jumătate de oră la această lege.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Deci, eu am să întreb, ca să combinăm cele două hotărâri, am să întreb la fiecare articol dacă sunt divergențe din partea cuiva la vreunul din alineate, ca să putem să votăm acel articol pe alineate și pe puncte și pe subpuncte. Domnul deputat Gaspar, tot procedură, da? Da, se pare că este mult prea repede pentru dorința unora.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă președinte,

Vreau să lămuresc o problemă pentru totdeauna, că tot timpul se vorbește de Regulamentul PDSR-ului. Acest regulament a fost adoptat de Camera Deputaților în 1992, a fost transmis Curții Constituționale spre reverificare, textele care s-au considerat neconstituționale au fost scoase și a fost supus din nou plenului Camerei Deputaților și a fost votat în unanimitate.

Eu aș ruga colegii să nu mai facă referiri de soiul acesta tot timpul – că este vorba de regulamentul PDSR-ului. Aceasta a fost o paranteză.

Pe de altă parte, n-am reținut exact: ne găsim într-o procedură de urgență, deci ce timp s-a afectat pentru dezbaterea legii în integralitatea ei?

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

90 de minute.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

90 de minute. Bun.

Nu știu dacă ați cronometrat cât mai avem…

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Am cronometrat.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

…și vreau să vă spun că dumneavoastră puteți să faceți uz de art.106 alin.2, care spune ceea ce eu v-am cerut – să supuneți la vot fiecare amendament – "În situația în care timpul prevăzut s-a epuizat, dezbaterea se încheie și președintele supune votului fiecare amendament cuprins în raportul comisiei sesizate în fond și fiecare articol, după care se va proceda la votarea finală a proiectului de lege."

Deci eu nu v-am cerut decât să respectați regulamentul. Atât v-am cerut.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, până în acest moment s-au consumat 50 de minute din timpul afectat, fără intervențiile pe procedură. Pe acestea nu le-am socotit în timpul de discuții al legii.

Deci art.41.

Există amendamente respinse? Există puncte divergente la punctele, alineatele amendate de comisie?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Supuneți la vot amendamentul comisiei, art.41, la poz.49!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

mergem pe proiectul de lege, în paralel cu cele două rapoarte.

Deci deocamdată constat că nu sunt poziții divergente față de amendamentele propuse de comisia de specialitate.

Și, în acest context, dacă nu sunt poziții divergente, nici amendamente respinse de susținut, supun votului dumneavoastră art.41, în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Se abține cineva? 7 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art.41, în forma amendată de comisie a fost adoptat.

Art.42 este, de asemenea, amendat de comisia de specialitate.

Există amendamente respinse? Sunt divergențe?

Art.42 este supus votului dumneavoastră în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Se abține cineva? 8 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art.42 a fost adoptat.

La art.43, de asemenea, comisia ne propune amendamente cuprinse în raportul inițial.

Aveți amendament respins, da?

Domnul deputat Badea.

 
   

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Da, mulțumesc, doamnă președinte.

La art.43 am următorul amendament: la alineatul nou propus 3 are următorul cuprins: "Sumele utilizate de către proprietar pentru operațiunile de restaurare și conservare dispuse în conformitate cu prevederile alin.1 și cu cele din art.38 alin.2 lit.a)..."

Acesta este amendamentul meu, deci introducerea "…art.38 alin.2 lit.a) sunt deductibile la calcularea impozitului…"

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Poz.51 din raportul inițial, nu?

 
   

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Da. La poziția, din raportul inițial, la poz.52 și din raportul suplimentar este poz.10. Și vă și explic imediat: pentru că în alin.1 al acestui articol se prevede despăgubirea numai pentru restaurările bunurilor de tezaur aflate în proprietate particulară privată, în timp ce la art.38 alin.2 lit.a) este prevăzută obligativitatea conservării și restaurării bunurilor de patrimoniu cultural național, or, fiind obligativitate și într-un caz și într-altul, este absolut normal dacă pe proprietar, pe deținător îl oblig să facă ceva; n-am nici un motiv ca să operez o discriminare între o categorie și cealaltă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Din partea comisiei.

Vă rog.

 
   

Doamna Ileana Filipescu:

Comisia este de acord cu completarea făcută de domnul deputat Badea pentru acest amendament.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

La ce poziție din raport se află?

 
   

Doamna Ileana Filipescu:

Poz.43.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Poz.51 din raportul inițial și poz.10 din raportul suplimentar la amendamente respinse.

Este o complicație cu rapoartele acestea.

Deci, este în raportul suplimentar la amendamente respinse, la poz.10 este formularea propusă de domnul deputat Badea cu care în acest moment comisia este de acord.

Deci, ca să ne înțelegem, luăm art.43 pe alineate.

Alin.1 a rămas în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? O abținere.

Alin.1 din art.43 din lege a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Alin.2, de asemenea, este nemodificat de comisie și îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi, alin.2 a fost votat.

În raportul comisiei, la pag.27, pct.51 comisia ne propune un alineat nou 3 la care domnul deputat Badea a făcut unele completări pe baza celor care sunt scrise în raportul suplimentar, la amendamente respinse, poz.10.

Comisia s-a declarat de acord.

Aveți amendament respins, domnule deputat? Este procedură de urgență.

Poftiți, dar, vă rog, concis, ca să avem timp să mai discutăm unde sunt puncte divergente.

 
   

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Doamnă președinte,

Foarte de acord, foarte concis.

În primul rând, asupra acestui alineat trebuia să se pronunțe cu claritate Guvernul – dacă este de acord cu așa ceva sau nu.

În al doilea rând, ca logică, eu sunt deținătorul unui tablou care este în patrimoniu. Fac cheltuieli de restaurare, vin la impozit, când se va introduce impozitul pe venitul global și cer drept de deductibilitate. După un timp, vin și vând acest tablou, rămânând, evident, în evidența patrimoniului național. Profitul pe care îl iau pe tabloul acesta mai este cumva impus? Vine cu o regulă de supradeductibilitate sau ce?

Înțeleg să existe acest lucru în condițiile în care este vorba de o unitate care produce profit și căreia i se iau sau nu i se iau în calcul elementele deductibile, dar mie mi se pare cu totul nelalocul lui acest alineat aici.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Din partea comisiei, domnul deputat Marton, și avem și inițiatorul prezent. Dacă doriți explicații, vi le poate da.

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor,

Aici, în primul rând, trebuie să știm că această lege, prin clasarea la care m-am referit, are în vizor două categorii din totalul operelor de artă care există în țara aceasta – cele de tezaur care sunt probabil câteva sute, oricum sub două mii, și cele din fond care vor fi câteva zeci de mii.

Noi, prin niște prevederi destul de stricte, obligăm proprietarul să facă ceva, ceea ce nu se întâmplă cu nici un alt posesor - de fabrici, de alte modalități de producție. Deci îl verificăm, îl obligăm să facă niște cheltuieli foarte mari referitoare la restaurarea acestor obiecte, este normal, este civilizat și puteți să verificați, să faceți o comparație cu toată legislația europeană, cel puțin europeană din domeniu, să vedeți că se dau aceste facilități fiscale în cazul acestor obiecte de excepție. Pentru ce? Pentru acele restaurări pe care îi obligăm noi pe proprietari să le facă, nu de capul lor; deci noi îi obligăm! Atunci, mai trebuie să punem și ceva bani.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Din partea inițiatorului.

Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Ana (din bancă):

Să ne dea explicații?

 
   

Domnul Hunor Kelemen:

Doamnă președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Inițiatorul este de acord cu această propunere și noi credem că, dacă statul obligă pe orice proprietar, și mai ales dacă este vorba de o persoană fizică, să restaureze un obiect care este în proprietatea lui, trebuie să acordăm și niște facilități, fiindcă aceste restaurări costă enorm de mult.

Eu nu cred că o persoană fizică va avea bani să restaureze un obiect de o valoare foarte-foarte mare.

Inițiatorul este de acord cu acest amendament.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, în acest moment, inițiatorul este de acord.

Comisia este de acord.

Supun votului dumneavoastră alin.3 nou, în forma amendată de comisie, cu completarea domnului deputat Badea.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 25 de voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Cu majoritate de voturi, acest nou alin.3 a fost adoptat.

La alineatul fost 3, acum devenit 4 există amendamente respinse? Nu există.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, și acest alineat a fost votat.

Supun votului dumneavoastră art.43 pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi, acest articol a fost adoptat.

Art.44 este, de asemenea, amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt divergențe pe amendamentele comisiei? Dacă nu sunt divergențe pe amendamentele comisie și nu implică discuții suplimentare, supun votului dumneavoastră art.44 în forma de ansamblu, cu amendamentele comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, acest articol a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră cap.VI pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi, cap.VI a fost adoptat.

Titlul cap.VII.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Titlul cap.VII a fost adoptat în unanimitate.

La art.45 avem amendamentele comisiei prezentate în raportul inițial.

Dacă sunt divergențe pe aceste amendamente? Nu sunt divergențe și nici solicitări de lămuriri din partea nimănui.

Supun votului dumneavoastră art.45 în întregime, în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.45 a fost adoptat în unanimitate.

Art.46, de asemenea, este amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt divergențe pe aceste amendamente sau lămuriri? Nu există.

Supun votului dumneavoastră art.46.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.46 a fost adoptat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră cap.VII în întregime.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? O abținere.

Cap.VII a fost votat cu majoritate de voturi.

Titlul cap.VIII.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Titlul cap.VIII a fost adoptat în unanimitate.

Art.47, în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Art.47 a fost adoptat în unanimitate.

Art.48, de asemenea, are amendamente din partea comisiei de specialitate.

Dacă sunt divergențe pe aceste amendamente ale comisiei de specialitate sau sunt necesare lămuriri? Nu sunt.

În acest moment, supun votului dumneavoastră art.48, în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, art.48 a fost adoptat.

Art.49 este amendat de comisia de specialitate, amendamentele fiind prezentate atât în raportul inițial, cât și în raportul suplimentar.

Dacă sunt divergențe pe aceste amendamente ale comisiei de specialitate sau lămuriri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.49, în forma amendată de comisia de specialitate, amendamentele fiind prezentate în raportul inițial și suplimentar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.49 a fost votat în unanimitate.

Art.50 este amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt divergențe pe amendamentul comisiei? Nu sunt divergențe.

Supun votului dumneavoastră art.50, în forma amendată de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu majoritate de voturi, art.50 a fost adoptat.

Art.51 nu a fost amendat de comisia de specialitate și îl supun votului dumneavoastră în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.51 a fost votat cu majoritate de voturi.

Art.52 a fost amendat de comisia de specialitate atât în raportul inițial, cât și în raportul suplimentar.

Dacă sunt divergențe sau lămuriri de solicitat pe amendamentele propuse de comisia de specialitate? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.52 în forma amendată de comisie prin cele două rapoarte.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi, art.52 a fost adoptat.

Art.53 este amendat de comisia de specialitate și vă solicit dacă aveți divergențe la amendamentele comisiei sau lămuriri de cerut? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.53, în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi, art.53 a fost adoptat.

Art.54 este, de asemenea, amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt divergențe la amendamentele propuse de comisia de specialitate sau lămuriri suplimentare? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.54, în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Art.54 a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Art.55 a fost, de asemenea, amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt divergențe la amendamentele propuse de comisie sau lămuriri suplimentare? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.55, în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi, acest articol a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră cap.VIII în întregime.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, cap.VIII a fost adoptat.

Titlul cap.IX.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, titlul cap.IX a fost adoptat în unanimitate.

Art.56 în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.56 a fost adoptat în unanimitate.

Art.57 este amendat de comisia de specialitate și aceste amendamente sunt prezentate în raportul inițial la pag.37 și în raportul suplimentar la pag.8.

Dacă sunt divergențe față de amendamentele propuse de comisia de specialitate sau lămuriri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.57, în forma amendată de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art.57 a fost adoptat.

Art.58 a fost, de asemenea, amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt divergențe față de amendamentul comisiei de specialitate sau lămuriri suplimentare? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.58, în forma amendată de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, art.58 a fost adoptat.

Art.59 este amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt divergențe față de amendamentele propuse de comisia de specialitate sau dacă dorește cineva lămuriri suplimentare? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.59, în forma amendată de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art.59 a fost adoptat.

Art.60 este amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt divergențe față de amendamentul comisiei noastre de specialitate? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.60 în forma prezentată și amendată de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art.60 a fost adoptat.

Art.61, în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Art.61 a fost adoptat în unanimitate.

Art.62 este amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt divergențe față de amendamentul comisiei de specialitate? Lămuriri suplimentare nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.62 în forma amendată de comisie de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.62 a fost adoptat în unanimitate.

Art.63, în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.63 a fost votat în unanimitate.

Art.64, în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.64 a fost adoptat în unanimitate.

Art.65 este amendat de comisia de specialitate, amendamentele fiind prezentate în raportul inițial la pct.71 și în raportul suplimentar la pct.71, de asemenea.

Dacă sunt divergențe? Nu sunt divergențe, nici lămuriri suplimentare nu dorește nimeni.

Supun votului dumneavoastră art.65, în forma prezentată și amendată de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Art.65 a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Art.66 este, de asemenea, amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt divergențe față de amendamentele comisiei de specialitate? Nu sunt divergențe.

Supun votului dumneavoastră art.66, în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi, art.66 a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră Capit.IX în întregime.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi, Capit.IX a fost adoptat.

Titlul Capit.X.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul Capit.X a fost adoptat în unanimitate.

Art.67 a fost amendat de comisia noastră de specialitate, fiind amendamentele prezentate în raportul inițial la pct.73 și în raport suplimentar la pag.12, pct.73.

Dacă sunt divergențe față de amendamentele comisiei? Nu sunt divergențe, nici lămuriri.

Cine este pentru art.67, în forma amendată de comisiei? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abține cineva? Nu se abține nimeni.

Cu majoritate de voturi, art.67 a fost adoptat.

Art.68 a fost amendat de comisia de specialitate, aceste amendamente găsindu-se în raportul inițial la pct.74 și în raportul suplimentar, tot la pct.74, la pag.13.

Dacă sunt opoziții?

Domnul deputat Badea. Aveți un amendament respins, da?

 
   

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

La art.68, am următorul amendament, la preambulul artocolului: "În termen de maximum două luni de la emiterea normelor prevăzute la art.67, alin.3, lit.b) și c), Ministerul Culturii va institui următoarele registre ...." și textul curge în continuare.

Aceasta pentru simplul motiv că termenul este mult prea larg în raport cu niște registre care se pot deschide pentru lucrul curent, fie și cu un singur nume și care nu se închid, pentru că registrul acestor specialiști practic nu se închide, ei se înscriu pe măsură ce se formează, iar în același timp, termenele de 6 luni, după ce am dat termene mult mai scurte în restul legii pentru operațiuni mult mai laborioase, mi se pare pur și simplu neavenit.

De aceea, insist pentru această scurtare a termenului, cu precizarea normelor la care face referire articolul.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, ați propus maximum 3 luni, sau 90 de zile?

 
   

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Găsiți amendamentul la pct.13 – amendamente respinse din al doilea referat al comisiei, în termen de maximum 2 luni de la emiterea normelor prevăzute la art.67, alin.3, lit.b) și c).

De fapt, stimați colegi, problema va fi termenul în care va începe să funcționeze, potrivit legii comisia aceea. În absența acestui termen, practic, legea este anulată.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Comisia, ce părere are?

Vă mențineți punctul de vedere anterior, sau acceptați amendamentul domnului deputat Badea?

 
   

Domnul Gabriel Țepelea:

Rămâne la 3 luni.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, 3 luni, da?

Comisia acceptă termenul de 3 luni.

Inițiatorul?

 
   

Domnul Kelemen Hunor:

Inițiatorul este de acord cu prescurtarea termenului, dar noi considerăm că 2 luni de zile este foarte puțin.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

3 luni a rămas, nu 2.

 
   

Domnul Kelemen Hunor:

Cu 3 luni, da. De acord.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Comisia și inițiatorul au căzut de acord pe termenul de 3 luni, fără cuvântul "maxim" înainte, da? "în termen de 3 luni", da? E corect?

Deci, supunem întâi acest amendament al domnului deputat Badea și apoi o să supunem articolul în întregime.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră art.68 cu amendamentul propus de domnul Badea și de comisie, deci în forma amendată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.68 a fost adoptat în unanimitate.

Art.69 este amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt divergențe față de amendamentul propus de comisie? Nu sunt divergențe.

Cine este pentru forma amendată? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art.69 a fost adoptat.

Art.70 este, de asemenea, amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt divergențe față de amendamentul comisiei? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, art.70 a fost adoptat.

Art.71, în forma prezentată de inițiator.

Aveți amendament respins? Vă rog, domnule deputat.

Este pe raportul inițial, sau pe raportul suplimentar?

 
   

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Pe raportul suplimentar, la amendamente respinse.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Propun eliminarea acestui articol, care nu are absolut nici un rost. De ce?

Este vorba de un material documentar, care urmează să formeze obiectul muncii acelui Institut de Memorie Culturală, pe care tocmai l-am votat și care, dacă este privat de acest material, înseamnă practic să ia un lucru deja făcut în ultimii 25 de ani de la început, ceea ce este un non sens.

Iar în ceea ce privește felul de păstrare al actului, al documentelor, ele n-au decât să urmeze cursul normal al documentelor prevăzut în Legea arhivelor. Dar, deocamdată, acestea sunt niște instrumente de lucru curente atât pentru oficiile de patrimoniu județene și teritoriale, cât și pentru Ministerului Culturii. Astfel încât nu are nici un sens acest articol.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Din partea comisiei, da?

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Da. Eliminarea acestui text ar avea efectul contrar celui solicitat de domnul Badea. Eu cred că în momentul în care această lege începe să fie aplicată, vom avea clasarea în termenele prevăzute de legi, o clasare făcută în conformitate cu aceste prevederi.

Din acel moment, deci peste 6 luni, toată documentația realizată de către vechile legislaturi, inclusiv cele comuniste, pe care noi astăzi nu le agreăm, devin memorii ale trecutului. Locul lor este la arhivă. Se sigilează și se depun la arhivă. Deci, aceasta este soluția. Altfel, vor rămâne acolo unde sunt, dacă eliminăn acest articol 71, care, vă dați seama că ar deregla toată procedura de clasare.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Aceasta este poziția comisiei, sau a dumneavoastră?

A comisiei, da? Deci, comisia.

Inițiatorul?

Fiți amabil, inițiatorul, spuneți-vă poziția față de eliminarea art.71.

 
   

Domnul Kelemen Hunor:

În legătură cu art.71, inițiatorul este de acord cu propunerea domnului deputat Badea.

Noi considerăm că, urmând cursul normal al documentelor și acest lucru este foarte util, aceste documente vor ajunge la Arhiva Națională, dar este foarte important să fie posibilă cercetarea acestor documente. Nu trebuie să punem niște termene foarte fixe pentru acest lucru, ca să ajungă la arhivă.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Sunteți de acord cu eliminarea acestui articol propus de dumneavoastră, da?

Deci, domnul Badea a propus eliminarea acestui articol. Da.

Comisia își menține poziția, da? Pentru păstrarea acestui articol propus de inițiator.

Supun votului dumneavoastră, ca întotdeauna, amendamentul de eliminare și apoi, dacă acesta nu trece, textul inițiatorului.

Cine este pentru? 31 de voturi pentru. Insuficient pentru eliminarea acestui articol.

Supun votului dumneavoastră forma inițială a art.71, deci forma inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Evident, majoritatea.

Împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Deci, art.71, cu majoritate de voturi, a fost adoptat în forma prezentată de inițiator.

Art.72 este amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt divergențe față de acest amendament al comisiei? Nu sunt divergențe.

Supun votului dumneavoastră art.72, în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? O abținere.

Cu majoritate de voturi, art.72 a fost adoptat.

Art.73, în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.73 a fost votat în unanimitate.

Art.74 a fost amendat de comisia de specialitate și acest amendament se găsește la pct.79 din raportul inițial.

Dacă sunt divergențe față de amendament? Nu sunt divergențe.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abține cineva? Nimeni.

Cu majoritate de voturi, art.74 a fost adoptat.

Art.75 este amendat de comisia de specialitate, amendamentul aflându-se în raportul inițial, la pct.80.

Dacă sunt divergențe?

Domnul Badea are un amendament respins. Vă rog să-l prezentați.

 
   

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Punctul meu de vedere este că la o lege care, oricum nu va putea, indiferent ce spunem noi, să între în vigoare în vreo 4 luni, 6 luni de zile, pentru că acestea sunt termenele pe care le-am prevăzut pentru elaborarea normelor de clasare pentru diversele registre și pentru diverse alte operații, să dea Dumnezeu să le vedem făcute până atunci! n-are nici o justificare să mai prelungim aceste termen cu încă 2 luni.

Eu propun ca prezenta lege să între în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, ca, de atunci măcar, să curgă termenele acelea care o vor face efectiv bună de pus în aplicare. La ora actuală, și spun acest lucru, afirm cu toată răspunderea, în absența acelor norme de clasificare, de clasare a obiectelor și a celorlalte norme cuprinse, enumerate la articolele precedente, legea este cel puțin devitalizată.

În acest context, nu văd rațiunea pentru care să mai dăm încă 2 luni în plus până în momentul din care încep să curgă toate celelalte termene.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Comisia ce părere are? Sunteți de acord?

Deci "la data publicării în Monitorul Oficial".

Inițiatorul?

Vă rog, spuneți.

 
   

Domnul Kelemen Hunor:

Inițiatorul nu acceptă să între în vigoare, dacă veți fi de acord, din momentul publicării, fiindcă, oricum sunt niște termene care trebuie respectate și noi nu putem să pregătim toate documentele în momentul când apare în Monitorul Oficial. Este imposibil. Intră în vigoare și după aceea mai sunt niște ...., intră în vigoare în principiu, dar, de facto, nu va intra în vigoare.

Asta este singura problemă.

 
   

Domnul Gabriel Țepelea:

În 30 de zile.

 
   

Domnul Kelemen Hunor:

30 de zile?

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, în 30 de zile puteți pregăti ....

 
   

Domnul Kelemen Hunor:

Vor fi pregătite, trebuie corelate, dar ....

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, până la urmă s-a făcut o negociere între comisie și ....

 
   

Domnul Kelemen Hunor:

30 de zile, da.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

30 de zile, da?

Domnul Badea. Acceptați? Da.

Deci, la alin.1 ni se propune, prin înțelegere între inițiator, domnul deputat Badea și comisie ca termenul de intrare în vigoare să fie la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Alin.1, în forma amendată, a fost adoptat.

Alin.2, amendat de comisie.

Dacă sunt divergențe? Nu sunt divergențe.

Supun votului dumneavoastră alin.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Deci, alin.2 a fost votat cu majoritate de voturi.

Art.75, pe ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi, art.75 a fost adoptat.

Pentru votul final, această lege va fi programată pentru ziua de mâine, la ora 11,00.

Vă rog, domnule deputat. Lipsește ceva?

Da, cred că am uitat ultimul capitol să-l pun în discuție. Mă scuzați. Să-l pun la vot.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Cred că îmi cunoașteți foarte bine activitatea deja în Parlament și modul meu de a mă comporta.

Probabil că ați fost surprinși de faptul că, din momentul în care a început ședința în această după-amiază, am votat împotrivă la toate articolele unde au fost făcute amendamente și am votat pentru acolo unde nu au fost făcute amendamente de către comisie.

Vreau să vă spun că apreciez în mod deosebit – de altfel, așa ne-a și obișnuit Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă, de a întocmi niște rapoarte foarte bine documentate, cu soluții foarte bine gândite și, pentru acest lucru, îi felicit. Însă, n-am avut nimic pe fondul soluțiilor. Astăzi vă rog să mă înțelegeți, însă faptul că președinta de ședință n-a vrut în nici un chip să respecte procedura, chiar găsindu-ne în procedură de urgență, de supunere la vot a fiecărui amendament și a articolului, așa cum spune regulamentul, de aceea am votat împotrivă.

Votul final asupra legii urmează mâine să mi-l exprim.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim, domnule deputat, că v-ați motivat votul. Nu simțeam nevoia de această precizare, dar, dacă ați făcut-o este foarte bine, pentru că lămurisem între timp lucrurile cu procedură.

Trebuie să recunosc că trebuia să pun la vot și Capit.X în întregime.

Deci, supun votului dumneavoastră Capit.X, în întregime.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi și Capit.X a fost adoptat.

Votul final pe această lege va fi programat pentru mâine, la ora 11,00.

Repet încă o dată de ce am trecut la alte legi, pentru cunoștința doamnelor și domnilor deputați.

La proiectul de Lege privind accesul la propriul dosar .... și titlul curge mai departe, comisia de specialitate nu ne-a prezentat soluțiile pe articolele aflate în divergență. Deci, nu avem ce discuta.

Proiectul de Lege privind Statutul funcționarilor publici, am solicitat ca reprezentanți ai Guvernului să vină după-amiază. Nu știu dacă au sosit. Avem secretar de stat?

Continuăm discuția la proiectul de Lege privind statutul funcționarilor publici. (Rumoare)

Voci din sală:

Nu avem reprezentanți de la Guvern!

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind unele măsuri de protecție a personalului încadrat în muncă (Amânarea votului final.)  

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Întrucât din partea Guvernului nu s-a prezentat nimeni, luăm în discuție și sperăm să avem succes, proiectul de Lege privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă.

Rog Comisia pentru muncă și protecție socială să ia locul la masa comisiei. (Rumoare)

Voci din sală:

Nu avem reprezentanți ai Guvernului!

   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, Comisia pentru muncă și protecție socială. (Rumoare)

Voci din sală:

Nu avem reprezentanți ai Guvernului!

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu se așteptau să intre pe ordinea de zi.

Avem încredere în comisia noastră că a judecat foarte bine.

Deci, n-au știut. Nu i-am anunțat, n-au știut, totuși, ar fi bine s-o adoptăm cu încredere în profesionalismul comisiei noastre, pentru că este în avantajul persoanelor care și așa o duc greu. (Rumoare)

Deci, comisia s-a prezentat.

Aș dori, din partea comisiei, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Să ne prezinte .... (Rumoare)

Până vine inițiatorul, facem dezbaterile generale și atunci începem pe articole. Nu ne așteptam să ajungem la această lege atât de repede.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă președinte,

Eu, iarăși vă pun în discuție o problemă de regulament. Regulamentul spune foarte clar: dezbaterea oricărui proiect de lege începe cu prezentarea proiectului de către inițiator, care-și prezintă nota de fundamentare.

După aceea, comisia sesizată în fond își prezintă raportul și punctul următor – dezbaterile generale cu prezentarea opiniilor din partea fiecărui grup parlamentar. Asta este procedura. Vreți să n-o respectați, n-o respectați! (Rumoare)

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Așa este corect.

Până sosește inițiatorul, putem să câștigăm timp făcând dezbaterile generale și apoi votul pe articole îl vom face în cunoștință de cauză, cu cele ce ne spune inițiatorul.

Am să rog din partea comisiei de specialitate, domnul președinte Valentin Iliescu nu este, un domn sau o doamnă vicepreședinte să ne prezinte raportul comisiei. (Rumoare)

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Dacă sunteți de acord, eu pot să vă prezint proiectul de lege și din partea inițiatorului, nu am nimic împotrivă.

Doamnă președinte, putem să apelăm și la o astfel de inovație. Da.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu, poate facem vreo prezicere, așa, pentru viitor, nu? (Râsete)

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Deci, vă rog să stabiliți ce facem. Începem dezbaterile cu punctul de vedere al comisiei, cu raportul comisiei?

 
   

Domnul Dumitru Buzatu (din bancă):

Dar la Guvern s-a închis?

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu s-a închis, domnule deputat Buzatu! Am explicat, dacă ați fost atent, că nu se aștepta ca să ajungem la această lege în acest moment și am spus că este păcat să nu realizăm ceva în interesul .... (Rumoare)

 
   

Domnul Dumitru Buzatu (din bancă):

Eu credeam că, datorită austerității, s-a închis!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

A venit Guvernul. Putem să începem liniștiți. Doamna secretar de stat Simona Marinescu este prezentă aici pentru a susține proiectul de lege și pentru a ne prezenta argumentele în chestiuni pe care s-ar putea ca să le avem nelămurite.

Aveți cuvântul, doamnă secretar de stat.

 
   

Doamna Simona Marinescu:

Vă mulțumesc.

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege, pe care îl supuneți astăzi spre adoptare înlocuiește Legea nr.83/1995 privind protecția persoanelor încadrate în muncă. Legea aceea, legea existentă nu a definit corect regimul convențiilor civile, al convențiilor de colaborare. Este știut că în legea veche erau posibile două forme de convenție civilă, una dintre ele fiind un contract de muncă mascat; și anume, convenția care se referea la 8 ore pe zi nu mai mult de 60 de zile.

De asemenea, o altă chestiune foarte importantă pe care această lege o aduce este regimul sancțiunilor, în situația în care societățile comerciale procedează la utilizarea muncii la negru și la nevirarea contribuțiilor de asigurări sociale, contribuțiilor de tot felul.

Vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Din partea comisiei de specialitate, domnul vicepreședinte Marian Sârbu.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Stimați colegi,

Având în vedere importanța domeniului pe care încearcă să-l reglementeze această lege, comisia s-a aplecat aș spune cu foarte multă atenție asupra proiectului inițiatorului și vreau să vă spun că sunt, am fost cu toții de acord că este un proiect absolut necesar. Știți că la ora actuală munca le negru a devenit un adevărat flagel, și prin măsurile pe care proiectul de lege le inițiază se încearcă o atenuare, cel puțin, pentru că, evident, o totală disparție a acestui fenomen social este aproape imposibilă.

Vă rugăm și pe dumneavoastră să piviți cu atenția propunerile pe care și comisia le-a făcut, nu sunt modificări de fond în raportul comisiei, așteptăm și dorim ca în timpul care ne-a rămas până la sfârșitul programului să putem vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim, domnule deputat.

În cadrul dezbaterilor generale, cine dorește să se înscrie ca reprezentant al diferitelor grupuri parlamentare?

Domnul deputat Gaspar, din partea Grupul parlamentar al PDSR.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Statul de drept se caracterizează printre altele și printr-o stabilitate legislativă. Se pare că actualilor guvernanți, această instituție a stabilității legislative le-a scăpat din vedere, dat fiind modul în care legiferează în afara ordonanțelor de urgență, dar și prin abrogarea unor legi care sunt adoptate de dată recentă. Problema care face obiectul legii și pe care o luăm în dezbatere astăzi, cea cu privire la unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă, ea a fost reglementată prin Legea nr.83 din 1995. Propunerile de modificări care se aduc prin această lege nu erau de natură să conducă la abrogarea legii în integralitatea ei, ci cel mult putea să se facă o lege de modificare și de completare.

De altfel, a fost făcută și o recomandare, dacă ați observat, prin avizul Consiliului Legislativ, în acest sens, în care se arată că reglementările noi care se aduc prin acest proiect de lege nu sunt modificări esențiale, conceptuale și că în mod firesc ar trebui să se recurgă la instituția modificării Legii nr.83 și nicidecum a abrogării acestei legi. Abrogarea unui act normativ devine necesară atunci când textele acestuia au intrat în conflict cu dispoziții dintr-un alt act normativ și pentru înlăturarea unor paralelisme în legislație sau pentru degrevarea fondului legislativ. Deci ne găsim în situația... numai ca să spună Guvernul că a venit cu o lege de protecție a persoanelor încadrate în muncă și prin aceasta să își aroge, dacă pot să spun așa, calitatea de inițiator de autor inițial al acestei legi. Legea a fost adoptată în 1995 și cred că ar fi fost normal ca actualul Guvern să recurgă la soluția care a fost sugerată de Consiliul Legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Din partea altui grup parlamentar mai dorește cineva să ia cuvântul la dezbaterile în fond? Nu mai dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea legii pe articole. Precizez că această lege a fost votată la Senat și că am face foarte bine să participăm cu toții la eradicarea muncii la negru prin votarea acestei legi cât mai curând cu putință.

Titlul legii. Sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul legii a fost votat în unanimitate.

Titlul Capitolului I. Sunt comentarii. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Titlul Capitolului I a fost adoptat în unanimitate.

Articolul 1 nu a fost amendat de comisia de specialitate. Dacă dorește cineva să intervină? Nu dorește nimeni să intervină.

Supun votului dumneavoastră art.1, în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Art.1 a fost votat în unanimitate.

Art.2 a fost amendat de comisia de specialitate. Dacă doriți să prezentați poziții față de acest amendament sau față de art. 2, în general. Nu dorește nimeni.

Supun votului dumneavoastră art.2 în forma amendată la pct. b) de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Articolul 2 a fost votat în unanimitate.

Art.3 nu este amendat de comisie. Dacă sunt comentarii? Domnul deputat Buzatu.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Doamna președinte,

La art.3 lit.b), stimați colegi, am propus să fie... Există o propunere respinsă, în cadrul articolului nostru, de a se completa lit.b) cu următoarea formulare: "pe durata vacanțelor școlare" adică activitatea, convenția civilă se poate încheia în cazul studenților și elevilor, dacă activitatea este prestată de elevi sau studenți pe durata vacanțelor școlare, ceea ce ar fixa cadrul în care aceștia pot fi angajați. Pentru că, în caz contrar, în cazul în care nu se va ține cont de această formulare, am putea presupune că vor apare foarte multe cazuri în care studenți, fie la seral, fie la cursuri de zi, cunoscând faptul că nu este obligatorie frecventarea cursurilor, să fie angajați de fapt cu un program normal, chiar de 8 ore, 40 de ore săptămânal, fără a li se încheia contract individual de muncă, ceea ce le-ar conferi anumite drepturi pe parcursul activității lor.

Deci, ori trebuie completată cu această chestiune "pe durata vacanțelor școlare" pentru a elimina abuzul și practicarea în continuare a unui fel de muncă la negru, ori trebuie eliminată în totalitate lit.b), pentru că art.3, cu celelalte două litere, este suficient de cuprinzător pentru a da voie studenților și elevilor să lucreze cu convenții civile, în condițiile circumscrise în acel articol.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Cred că e o practică generală, cel puțin pentru studenți să lucreze pe timpul studenției, să-și completeze veniturile. Comisia de specialitate și inițiatorul să se pronunțe asupra propunerii de amendament a domnului deputat Buzatu, ca la pct.b) activitatea prestată de elevi și studenți să se facă numai pe timpul vacanțelor școlare.

 
   

Doamna Simona Marinescu:

Art.3 spune așa: "Munca poate fi prestată prin încheierea unor convenții civile." Prin urmare, elevii și studenții nu sunt excluși de la a fi parte într-un contract de muncă. Dar, în aceste cazuri, se poate încheia și convenție civilă. Eu cred că sunt acoperite amândouă situațiile.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Comisia de specialitate?

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Comisia a respins acest amendamnt, întrucât l-a considerat restrictiv pentru posibilitatea elevilor și studenților de a munci atât cât pot și doresc ei. Deci, dacă-i limităm la vacanțele școlare, numai 2 luni, să zicem, sau maxim 3 luni, în cazul elevilor, bineînțeles că și veniturile lor vor fi limitate... Și vor să muncească, în general, cei care nu au mijloace de trai.

În cadrul legii 3 ore pe zi, sau cât se dorește să fie angajați, pot lucra și acasă, în anumite condiții, și-i privește când. Deci, dacă legiuitorul le-a permis, să nu venim noi și să fim mai restrictivi cu o categorie lipsită absolut de venituri.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Buzatu.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Țin să atrag atenția colegilor noștri, doamna președinte, că aici se utilizează un tip de argumentare sofistică pentru a demonstra exact contariul a ceea ce spun eu. Sunt învinuit aici că eu aș împiedica studenții și elevii să poată beneficia de ceste contracte, de încheierea unor contracte civile. Dimpotrivă, eu vreau să împiedic pe angajator să uzeze în mod abuziv de contracte civile, chiar în cazul în care acei oameni prestează muncă 8 ore pe zi, 40 de ore, care este durata standard a săptămnii de lucru. Asta a fost! Prin ceea ce am adăugat eu, prin formula pe care am adăugat-o eu, noi dăm o protecție suplimentară acelor studenți care timp de 4 ani de zile pot lucra 8 ore pe zi, 40 de ore săptămânal, un an întreg, și nu beneficiază de concedii de odihnă, nu beneficiază de plata cas-ului, etc. etc. a părții care se cuvine angajatorului.

Deci, nici nu era nevoie, dacă n-ar fi vrut... De fapt, aici cred că este un mic ocoliș, în loc să tăiem orice cale de a utiliza astfel de subterfugii angajatorilor care nu doresc să-și angajeze personalul cu contracte individuale de muncă, noi le creăm o posibilitate aici de a face acest lucru, altminteri, nu era, subliniez încă o dată, nu este nevoie, și probabil colegii mei vor arăta acest lucru, nu este nevoie de lit.b) pentru că celelalte două litere dau posibilitatea studenților și elevilor să lucreze cu convenții civile, în condițiile circumscrise de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Domnul deputat Marian Sârbu.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Stimați colegi,

Înclin să-i dau dreptate domnului Buzatu, nu numai pentu argumentele pe care le-a adus, dar și pentru faptul că art.3, așa cum a fost el alcătuit de inițiator, este extrem de eterogen în ceea ce privește noțiunea de la care se pleacă, în sensul definirii posibilității de a încheia convenții civile. Dacă ne uităm atent, putem observa foarte ușor că art. 3 mai întâi se referă la: "Munca poate fi prestată prin încheierea unei convenții civile, în următoarele situații..." Deci e vorba de tipul de activitate. Cel puțin asta a fost premisa inițială a inițiatorului. Pentru ca la pct.b), la care ne referim, să fie vorba despre cei care practică munca, deci despre subiect, despre cei care sunt, să spunem, părți ale unui posibil contract individual sau al unei convenții civile. Activitatea este prestată de elevi sau studenți. Cred că domnul Buzatu are dreptate. Mai mult, eu aș propune, și aș vrea să știu punctul de vedere al inițiatorului, legat de faptul că deși este vorba despre o facultate, o posibilitate ca elevii și studenții să poată fi angajați prin convenții civile, nu trebuie să neglijăm faptul că în practică, elevii și studenții sunt, dacă vreți, principalele victime ale muncii la negru, bazată tocmai pe diferite posibilități create chiar de acest tip de convenție civilă care înseamnă, până la urmă, un fel de muncă la gri. Cred că 80-90% din elevii și studenții care sunt angajați astăzi de diferiți patroni sunt ori cu astfel de convenții civile, mai mult sau mai puțin aflate în perimetrul legii actuale, Legea nr.83, sau, la negru, pur și simplu. Cred că n-ar fi deloc greșit, n-am greși cu nimic, dacă am merge chiar până la eliminarea pct.b), întrucât, dacă vorbim despre o facultate, așa cum este înscris în articol, și elevii și studenții pot fi încadrați cu convenție civilă, la fel ca orice alte tipuri de salariați, de angajați, dar introducând clar, specificat: "Activitatea prestată de elevi sau studenți..." dăm impresia efectiv că elevii și studenții pot fi angajați numai prin convenție civilă.

Pe de altă parte, vreau să vă spun și vreau să-i reamintesc doamnei Simona Marinescu, faptul că în Legea pensiilor, pe care noi am aprobat-o, Legea sistemului public de pensii, pe care am aprobat-o de curând în Camera Deputaților, am stabilit posibilitatea ca perioada în care un posibil pensionar a fost în facultate, un fost student, acea perioadă să constituie vechime în muncă, ceea ce automat ne poate duce fără discuție la ideea că plata impozitelor, a contribuțiilor pentru această perioadă devine absolut posibilă și aș spune chiar necesară.

Deci vă propun chiar să eliminăm pct. b), pentru că, efectiv, el poate să ducă la ideea că studenții și elevii n-ar putea fi anagajați în piața muncii decât prin convenții civile, și nu prin contract individual de muncă , așa cum ar trebui să fie regula.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Și noi vă mulțumim.

Doamna secretar de stat vi s-a solicitat părerea.

 
   

Doamna Simona Marinescu:

Aș vrea să remarc întâi că toate enunțurile ascultate sunt foarte corecte și atunci trebuie împreună să decidem cum va suna acest articol.

În primul rând, lit.a) acoperă toate cazurile, inclusiv situația în care este angajat cu convenție civilă un elev sau un student.

În al doilea rând, dacă am face mențiunea la pct.b) "pe durata vacanței", poate că unii citind această lege ar fi tentați să nu-i angajeze pe durata anului școlar.

Ideea de a menționa clar "activitatea este prestată de elevi sau studenți" a fost pentru a îngrădi aria convențiilor civile, însă corelat cu a), e adevărat că poate crea unele confuzii.

Între a completa " pe durata vacanței" sau a elimina lit.b) suntem în favoarea eliminării lit.b), decât să completăm "pe durata vacanței."

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Înțeleg că există o convergență către eliminarea acestui punct și, oricum ar fi, eu tot trebuie să supun întâi eliminarea.

Am să supun votului dumneavoastră propunerea domnilor deputați Buzatu, Marian Sârbu și susținută oarecum, aproape ferm, de inițiator de eliminarea lit.b) din art.3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Majoritate, evident.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? O abținere.

Lit.b) a fost eliminată.

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Teodor Stanca:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

La lit.a) am un amendament respins, s-a considerat atunci că ar fi de prisos, dar eu cred că totuși lucrurile nu stau chiar așa, în sensul că prin această lege se reduce foarte mult aria contractelor civile, se reduce extrem de mult numărul de ore pe zi, care pot fi prestate sub această formă, și consider că sunt foarte multe unități, în special în prestări de servicii sau în comerț, care nu au un program standard de 5 zile pe săptămână, ci lucrează 6, uneori chiar 7 zile. Deci eu cred că ar trebui calculată această medie de 3 ore în raport cu programul lunar de lucru al angajatorului, și nu cu programul standard. Și atunci s-ar mai putea plăti ceva în plus sub această formă a contractelor civile.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Aveți amendament depus la comisie? Nu, l-ați făcut acum. Este amendament respins? Da, este la amendamente respinse.

Există totuși un progam de lucru normat pe întreaga țară, nu ne luăm după angajatori, că angajatorul poate să aibă 7 zile din 7 și, din moment ce avem 6 zile lucrătoare și 42 de ore, eu cred că trebuie să ne referim și la acesta, și formularea pct.a) este corectă, în varianta inițiatorului. Oricum, dacă doriți, domnule deputat, eu supun la vot amendamentul dumneavoastră.

 
   

Domnul Teodor Stanca:

Nu.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Pentru pct.a) avem amendamentul domnului deputat Stanca care dorește să se refere la programul de lucru al angajatorului, și nu la programul de lucru consfințit prin actele normative de la un moment dat.

Cine este pentru? 9 voturi pentru. Insuficiente pentru a trece.

Supun votului dumneavoastră art.3 în întregime, cu lit.b) eliminată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi art.3 a fost adoptat.

Art.4 este amendat de comisia de specialitate la alin.4. Dacă sunt comentarii pe marginea acestui articol? Nu sunt. Nici divergențe la amendamentul comisiei de la alin.4 nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.4, în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Art.4 a fost votat în unanimitate.

Supun votului Capitolul I, pe ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Capitolul I s-a votat în unanimitate.

Titlul Capitolului II.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Titlul Capitolului II a fost în unanimitate.

Art.5 este amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii, observații, lămuriri de cerut la acest articol? Din partea inițiatorului, vedeți, poate aveți un punct de vedere, pentru că sunt amendamente de fond, din partea comisiei. Nu aveți?

Da, este într-adevăr un amendament de fond care trebuie să fie comentat.

Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

 
   

Doamna Simona Marinescu:

Proiectul Legii asigurărilor sociale în sistem public, pe care Camera Deputaților l-a adoptat în ședința din 16 martie, prevede obligativitatea angajatorului să plătească contribuții sociale în același regim cu contribuțiile achitate pentru persoanele încadrate cu contract de muncă. Din acest motiv, am considerat că până la intrarea în vigoare a noii legi putea să rămână caracterul facultativ al acestei asigurări în sistemul public. Înțeleg că în cadrul comisiei inițiatorul a fost de acord cu această prevedere, ea nu este în discordanță cu sistemul nou, pe care îl introducem începând cu 1 ianuarie 2000, motiv pentu care îl putem susține în această formă.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Sunteți de părere că amendamentul comisiei, de fapt anvizajează noua lege a pensiilor. Da. Dacă avem acord pe toate părțile vă solicit. Mai aveți comentaii? Nu mai aveți.

Supun votului dumneavoastră art.5, în forma amendată de comisie și susținută de inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nici unul.

Abțineri? Nici una.

Art.5 a fost votat în unanimitate.

Art.6 a fost amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii pe seama articolului și pe seama amendamentului comisiei? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Art.6, în forma amendată de comisie, a fost votat în unanimitate.

Art.7, de asemenea, a fost amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Art.7 a fost votat în unanimitate.

Art.8. Cine dorește să intervină? Nu dorește nimeni.

Supun votului dumneavoastră art.8, în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Art.8 a fost votat în unanimitate.

Art.9, dacă sunt comentarii, el a fost amendat de comisia de specialitate. Nu sunt intervenții. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Art.9, în forma amendată de comisie, a fost votat în unanimitate.

Art.10, de asemenea, a fost amendat de comisia de specialtiate.

Vă rog, comentarii?

Doamna deputat Smaranda Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

Comisia, în majoritate, a hotărât că textul inițiatorului poate fi amendat, a considerat că e chiar îmbunătățit adăugând că unii angajatori pot apela la serviciile unor societăți comerciale specializate și acreditate, în condițiile legii, pentru a le ține cărțile de muncă. Or, noi știm foarte bine că în prezent direcțiile de muncă și protecție socială din teritoriu țin evidența carnetelor de muncă contra unui comision, iar întreprinderile foarte mari le găzduiesc chiar la ele acasă, fără nici un fel de comision.

Sigur că dorim cu toții privatizare, descentralizare etc., dar nu este cazul în acest subiect, întrucât direcțiile de muncă vor plăti la rândul lor comision unor societăți particulare care vor fi acreditate și așa mai departe, un lanț întreg de costuri, când ele pot foarte bine să-și facă treaba ca și până acum, să țină ele însele aceste carnete. Deci, este o dispoziție inutilă și vă rog să luăm în considerare textul inițiatorului care este mai ieftin și mai în favoarea direcțiilor de muncă și protecție socială teritoriale.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Este din partea comisiei? Da.

Doamna secretar de stat.

 
   

Doamna Simona Marinescu:

Deci, un asemenea pas a fost făcut în Legea privind organizarea Agenției Naționale de Ocupare și Formare Profesională, unde o serie de servicii pot fi încredințate prin contract unor societăți private. Deci, legătura între instituțiile publice și societățile private care pot face aceleași servicii există deja de acolo.

Astăzi, chiar dacă un angajator primește aprobarea să țină carnetele de muncă la sediul firmei, nu putem ști dacă el le ține la sediul firmei sau dacă sunt gestionate de un alt operator. Asta nu se poate ști. Și, de regulă, firmele mici care obțin această permisiune, obțin pentru că au în spate o firmă care se ocupă în special de chestiuni de personal.

Deci, a da această posibilitate ca alte societăți să se ocupe de documentele de muncă, în fapt diversifică participarea societăților private la actul în sine și cred că este foarte bun pentru piața muncii.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, sunteți de acord cu amendamentul comisiei, da? Da.

Domnul deputat Marian Sârbu.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Stimați colegi,

Îmi pare rău că nu pot fi de acord cu ce a spus doamna Dobrescu și îmi pare la fel de rău că trebuie să fiu de acord cu inițiatorul pentru că într-adevăr este vorba de un obiect de activitate extrem de restrâns. Nu este vorba de cesionarea, să spunem așa, a serviciilor de personal, a serviciilor de resurse umane, este vorba doar de posibilitatea păstrării și completării carnetelor de muncă ale salariaților. Vreau să vă spun că și acum pe piața muncii, într-un fel sau altul, în diferite forme, există un astfel de sistem, există chiar persoane fizice care se ocupă de păstrarea și completarea carnetelor de muncă pe baza unor contracte de colaborare cu agenții economici.

Eu cred că este o prevedere firească, normală și vă propun să o aprobăm așa cum a fost prevăzută în raportul comisie.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Este clar. Deci, o să supun votului dumneavoastră alin.1 de la art.10 din proiect, 9 după noua numerotare. Alin.1.

Cine este pentru forma amendată de comisie?

Mulțumesc. Evident, majoritatea.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, cu majoritate de voturi, alin.1 a fost adoptat în forma prezentată de comisie.

Pentru alin.2, textul inițiatorului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră art.10, pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.10 a fost votat în unanimitate.

Art.11. Cine dorește să intervină?

Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva?Nimeni.

Art.11 a fost votat în unanimitate.

Art.12 are un amendament propus de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii sau intervenții pe marginea acestui articol și amendamentului comisiei. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.12 în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.12 a fost votat în unanimitate.

Art.13. Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Art.13 a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Cap.II în întregime.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Cap.II a fost votat în unanimitate.

Titlul Cap.III.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul Cap.III a fost votat în unanimitate.

Art.14 este propus spre amendare de comisia de specialitate.

Comentarii sau intervenții? Nu există.

Supun votului dumneavoastră art.14 în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.14 a fost votat în unanimitate.

Art.15 nu a fost amendat de comisie.

Dacă sunt comentarii. Intervenții. Nu dorește nimeni să intervină.

Supun votului dumneavoastră art.15.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.15 a fost votat în unanimitate.

La art.16, comisia de specialitate ne propune amendamente.

Dacă sunt intervenții sau comentarii din sală.

Doamna secretar de stat. Vă rog.

 
   

Doamna Simona Marinescu:

Vă rugăm să se păstreze textul inițiatorului dacă se poate, pentru că a elimina în acest moment sancționarea refuzului angajatorului ne-ar crea probleme. Inspecția muncii încă nu lucrează. Legea nu este promulgată. În afară de asta, în afara de inspecția muncii, există corpuri de control ale Ministerului Muncii pe diverse capitole și este important ca aceste corpuri de control să aibă acces la sediul angajatorului.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

La ce articol a fost?

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Este vorba de art.16, amendamentul comisiei este la punctul 10 din raport. La pagina 5, pct.10. Comisia este de acord cu inițiatorul și ne propune să votăm textul inițiatorului.

În aceste condiții vă pun la vot art.16 în varianta inițiatorului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, art.16 a fost votat în unanimitate în varianta inițiatorului.

Art.17 a fost amendat de comisia de specialitate.

Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamna președinte,

Nu mă refer la amendamentul propus de comisie la alin.1, însă la alin.2 aș propune completarea textului în felul următor: "Prevederile prezentei legi referitoare la contravenții se completează cu dispozițiile Legii nr.32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu modificările și compeltările ulterioare, cu excepția art.25 și 26." Articolele 25 și 26 dau posibilitatea celor care au comis o contravenție dacă plătesc în termen de 48 de ore să se reducă la jumătate aceste cuantumuri ale contravențiilor.

Și de regulă cam așa se practică în toate actele normative.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, art.25 și 26 din Legea nr.32, nu? Da. Deci, Legea nr.32/1968.

Trebuie să vedem la ce lege, trebuie să punem în text sau să-l reformulăm în așa fel încât să se înțeleagă că e vorba de art.25 și 26 din Legea nr.32.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Cu excepția art.25 și 26 din această lege.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Comisia este de acord? Inițiatorul?

Vă rugăm să vă consultați puțin ca să avem soluția cea mai bună.

Doamna secretar de stat, mergeți să faceți un mic grup de lucru.

 
   

Doamna Simona Marinescu:

Doamna președinte,

Înainte să adoptăm posibilul amendament la alin 2, nu am clarificat cu amendamentul de la alin.1 al art.17. Ni se propune înlocuirea personalului Ministerului Muncii și al direcțiilor generale de muncă și protecție socială, competenți în a sancționa, cu organele inspecției muncii. Organele inspecției muncii au o arie de cuprindere în controlul pe care-l fac. În afară de inspecția muncii, așa cum spuneam și mai devreme, există și alte corpuri de control. Casele deja create și în curs de a fi create, Agenția națională de ocupare, Casa națională de asigurări sociale, Casa națională de asistență socială vor avea și ele competență de control. Dacă nu le dăm posibilitatea să încheie și procesul-verbal de sancționare a contravenției, diminuăm eficacitatea controlului.

Deci, este firesc ca articolul să rămână așa și, eventual, să fie completat cu organele inspecției muncii.

Mulțumesc mult.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, să completăm la alin.1 "de către personalul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, al direcțiilor generale…" și organele Ministerului Muncii, nu?

 
   

Doamna Simona Marinescu:

Inspecția muncii așa cum este astăzi creată va rămâne pe actuala structură a Ministerului Muncii. Deci, cred că dacă rămâne personalul Ministerului Muncii și al direcțiilor generale de muncă și protecție socială...

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, forma inițială. Este cea mai bună și cea mai cuprinzătoare.

 
   

Doamna Simona Marinescu:

Da. Cuprinde și inspecția muncii.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

În așa fel încât poate să preia și organismele care se vor înființa ulterior prin legile speciale, da?

 
   

Doamna Simona Marinescu:

Da. Vă mulțumesc mult.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Deci, comisia este de acord? Da, este de acord.

În acest moment, vă supun votului… referitor la amendamentul domnului deputat Gaspar, am înțeles că v-a lămurit să...

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu m-a lămurit. Este o chestiune de opțiune.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, alin.1, forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, alin.1 de la art.17 a fost votat în forma inițiatorului.

Alin.2. Ne puteți spune din partea comisei dacă este corespunzătoare? Pentru că nu avem aici textul Legii nr.32 și nu ne putem da seama ce prevede la art.25 și 26.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Doamna președinte,

Am înțeles foarte bine propunerea domnului Gaspar care pledează pentru a nu acorda pentru contravențiile incluse în această lege acele facilități, să spunem așa, acea dispensă pentru cei care plătesc într-un anumit termen.

Comisia a avut în vedere și aceste facilități pentru cei care plătesc amenzile rezultate din contravenții în termenul acela stabilit de art.25 și 26 din Legea nr.32/1968, deci, vă propunem să supuneți la vot, să votați textul comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, textul inițiatorului. Da? Textul comisiei la alin.2 este textul inițiatorului.

Domnul deputat, renunțați la amendament?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Supuneți-l la vot.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Pentru alin.2 avem o propunere din partea domnului deputat Gaspar, de completare a textului cu excepția a două articole din Legea nr.32 care se referă la niște facilități în cazul în care achiți în termen util contravenția.

Cine este de acord cu această adăugire?

Cine este pentru? 12 voturi pentru.

Insuficient pentru a fi adoptată această adăugire.

Supun votului dumneavoastră alin.2 în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi, alin.2 a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră art.17, în întregime.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, art.17 a fost adoptat.

Art.18 este amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii?

Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamna președinte,

În aplicarea acestui text, vor apărea destule dificultăți pentru că va trebui ca cineva să aprecieze care este sensul cuvântului "repetate". Se spune așa: "În cazul săvârșirii repetate de către angajatorii societăților a contravențiilor, se poate solicita radierea persoanei juridice". Cazul repetat începe de la a doua contravenție. La două, la trei, la patru? Adică dă naștere la o interpretare arbitrară a acestui text și poate inițiatorul și comisia poate să găsim împreună o altă formulare. Dacă zic "în cazuri repetate" eu înțeleg că de la a doua contravenție.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

De la a doua, da. Așa este în înțelesul comisiei.

 
   

Domnul Marian Sârbu (din loja comisiei):

De la a doua contravenție.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Atunci, scoateți "repetate".

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamna secretar de stat, doriți să comentați propunerea domnului deputat? Nu.

Probabil că domnul deputat Gaspar ne-a întrebat și v-a întrebat la art.18 ce înseamnă "repetat". De la a doua abatere, de la a doua contravenție sau de la a zecea? Că se dorește o precizie mai mare.

Domnul deputat Marian Sârbu, din partea comisiei, și apoi, doamna secretar de stat Simona Marinescu.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Sigur, este o întrebare absolut firească, ce înseamnă săvârșirea repetată a acestor contravenții care, firesc, duc la posibilitatea solicitării, potrivit legii, a radierii persoanei juridice din registrul comerțului. Vă rog să observați că este vorba de o sancțiune care poate fi pentru angajator extrem de dură, extrem de agresivă din partea statului.

Comisia a avut în vedere acest lucru și a folosit, să spunem, această expresie "repetate" care înseamnă, în mod evident, începând de la a doua abatere, caz care dă posibilitatea reprezentantului inspecției muncii să poată solicita o astfel de sancțiune, dar vreau să vă spun că în practică între, să spunem, angajatori, societăți comerciale, fel de fel de firme și așa mai departe, asociații familiale, cei care angajează cu convenții civile sau cu contracte de muncă, și reprezentanții inspecției muncii există o serie întreagă de posibilități prin care inspectorul pentru muncă are posibilitatea bazându-se, evident, pe texte de lege, să spună: "Domnule, n-ai posibilitatea să te încadrezi în lege, n-ai făcut-o prima dată, ești la a doua abatere!" Trebuie să-i dau posibilitatea ținând cont de situația concretă, de ce tip de client, de ce tip de firmă este, de ce tip de patron, să-i dau posibilitatea inspectorului de muncă să analizeze in concreto. Există situații în care inspectorul de muncă cu siguranță va fi nevoit, după a doua sau a treia abatere, să ceară, să solicite radierea din registrul comerțului, dar datorită acestei sancțiuni extrem de dure, noi am considerat absolut necesar să existe posibilitatea ca inspectorul de muncă să nu fie obligat printr-un text de lege să facă acest lucru.

Adică, dacă am spune foarte clar, așa cum spune domnul Gaspar, de la a doua abatere, de la a treia abatere, asta ar fi, efectiv, recidivă, și așa mai departe. După opinia noastră, ar fi un cadru extrem de rigid care, în general, în domeniul pieții muncii de multe ori poate să ducă la abuzuri.

Deci, vă propunem din partea comisiei, păstrarea formulei așa cum este prevăzută în pct.12 din raport.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Din partea inițiatorului, doamna secretar de stat. Și oricum trebuie să facem acordul cu art.17 asupra organelor...

 
   

Doamna Simona Marinescu:

Deci, de acord cu comisia și cu noi înșine. Dorim să rămână art.18, așa cum l-am formulat. În plus, aș vrea să menționez că de la acest articol până la sfârșitul legii, de ori câte ori apare "organele inspecției muncii", apare această sintagmă, să dispară pentru că în acest moment inspecția muncii nu este creată. În plus, potrivit legii, organele teritoriale ale inspecției muncii nu au personalitate juridică și vor acționa în numele direcției generale de muncă și protecție socială teritoriale.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, sintagma trebuie să fie "direcțiile generale de muncă" sau "personalul"? Cum este textul inițiatorului. Sunteți de acord.

Supun votului dumneavoastră art.18 în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? O abținere.

Art.18 a fost votat cu majoritate de voturi.

Art.19. Nu este amendat de comisia de specialitate.

Comentarii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.19 a fost votat în unanimitate.

Art.20, de asemenea, nu este amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Art.20 a fost votat în unanimitate.

La art.21 avem o propunere de amendare din partea comisiei de specialitate.

Numai renumerotare, da? Da.

Deci, este art.20 de fapt, după renumerotare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.21 din legea inițială, renumerotat 20, a fost votat în unanimitate.

Art.22 din proiectul de lege, de asemenea, a fost renumerotat și amendat de comisie pentru punerea în acord a noii numerotări.

Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.22 a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Cap.III în întregime.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Cap.III a fost votat în unanimitate.

Titlul Cap.IV."Dispoziții finale"

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul Cap.IV a fost adoptat în unanimitate.

Art.23. Este un acord de renumerotare și de înlocuire a noilor numere de articole.

Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cu precizările de amendare ale comisiei de specialitate, supun votului dumneavoastră art.23 din proiectul de lege.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.23 a fost votat în unanimitae.

Art.24. Nu a fost amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.24 a fost votat în unanimitate.

Art.25 a fost de asemenea amendat de comisia de specialitate prin renumerotare și prin înlocuirea unei sintagme.

Dacă sunt comentarii.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

S-a propus o inversare, art.25 să devină art.24.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, este conform raportului comisiei de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.25 din proiectul de lege cu propunerile din raportul comisiei de specialitate a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră Cap.IV, pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Se abține cineva? Nimeni.

Cap.IV a fost votat în unanimitate.

Pentru votul final, mâine, la ora 11, împreună cu celălalt proiect de lege, Camera Deputaților se va pronunța.

Vă doresc o zi frumoasă în continuare și la fel de fructuoasă ca cea de astăzi.

Încă o dată "La mulți ani!" copiilor, nepoților și prietenilor noștri mai tineri, de 1 Iunie.

Ședința s-a încheiat la ora 16,30.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 19 august 2019, 0:28
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro