Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 14 februarie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.17/25-02-1999

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 14-02-1999 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 14 februarie 1999

Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 1999 (anexele III/22, III/23, III/24)

Ședința începe la ora 9.50.

Lucrările sunt conduse de domnul Petre Roman, președintele Senatului, asistat de domnii Andrei-Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, Kovacs Csaba-Tiberiu, secretar al Camerei Deputaților, și de domnul Dumitru Badea, secretar al Senatului.

 

Domnul Petre Roman:

Stimate colege,

Stimați colegi,

Cred că suntem în situația de a putea continua lucrările noastre, întrucât prezența înregistrată indică 331 de parlamentari. Însă, dincolo de aceasta, cred că într-adevăr suntem în situația ca, iată, în a 7-a zi, consecutiv... a 8-a zi... consecutiv, să continuăm lucrările noastre și eu vă mulțumesc pentru efortul pe care l-ați făcut, a doua oară, într-o zi de duminică.

Acum un minut am vorbit și cu domnul ministru Berceanu care se află aici, în clădirea Parlamentului, în așa fel încât să putem relua în condiții regulamentare...

Domnule Gaspar,

Nici nu am apucat să termin. Ce să fac atunci? (Discuții.)

Nu am apucat să zic mai nimic și, gata!, m-ați... Știți, cred că va trebui să schimbăm puțin regulile. Adică am să fac în felul următor: "Domnule Gaspar, îmi dați voie să spun câte ceva?" (Râsete, aplauze, discuții.)

Și când dumneavoastră îmi dați voie... eu recunosc că sunteți un foarte fin cunoscător și un om corect. Deci nu o spun cu o glumă răutăcioasă, ci o spun cu o glumă de bun suflet.

Dânsul m-a anunțat că este aici, în Parlament. De ce spun asta? Fiindcă am fost anunțat de colegi că începem cu Anexa III/22 care se referă la Ministerul Industriei și Comerțului.

Poftiți, domnule Gaspar, vă rog!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Îmi cer scuze că, oarecum, v-am deranjat în expunerea preliminară la începerea lucrărilor Parlamentului. Vreau - tocmai în ideea ca lucrările de azi, așa cum ați remarcat și dumneavoastră, care însumează efortul a 8 zile de muncă în cadrul Parlamentului - să se desfășoare, domnule președinte, cu respectarea strictă a regulamentului.

Pe de altă parte, să fie asigurată prezența celor care pot să dea răspunsuri competente la problemele pe care parlamentarii le vor ridica azi.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupurile noastre parlamentare, ale P.D.S.R., din Camera Deputaților și Senat, prevalându-se de art. 110 alin. 2 din Constituție, vă solicită, domnule președinte, să faceți toate demersurile pentru ca la lucrări să fie prezenți azi: ministrul industriilor; ministrul transporturilor; ministrul agriculturii; ministrul apărării naționale; ministrul de interne.

Temeiul constituțional, art. 110 alin. 2, îl combin și cu art. 195 din Regulamentul Camerei Deputaților, care completează Regulamentul ședințelor comune, potrivit căruia: "membrii guvernului care au și calitatea de parlamentari sunt obligați să participe la lucrările Parlamentului atunci când se discută probleme din domeniul lor de activitate."

Domnule președinte,

Cred că intervenția mea este strict de ordin constituțional și regulamentar, nu este făcută cu intenția de a bloca într-un fel sau altul, dar cred că cei care sunt responsabili de problemele atât de importante pe care le coordonează trebuie, cel puțin azi, să fie în aula Parlamentului.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Nu numai că această cerință este justificată, ea este și imperativă prin efectul textelor constituționale, legislative și regulamentare indicate. De aceea, vă asigur că vom face, într-adevăr, demersurile pentru ca acest lucru să se întâmple.

Repet, domnul Berceanu ar trebui să fie în câteva secunde aici. Domnul ministru Babiuc, însă, se află într-o misiune în Albania și va trebui să acceptăm un înlocuitor.

Domnul ministru al agriculturii trebuie să fie prezent. Domnul ministru al transporturilor știu că ieri a fost toată ziua aici, deci nu cred că se pune problema. (Discuții, rumoare.)

Din sală:

Este!

 
 

Domnul Petre Roman:

Este, este aici. E la grup, așteaptă să-i vină rândul, și ministrul de interne, de asemenea, a fost anunțat. Da.

Deci, în mod normal ar trebui ca Anexa III/22 să înceapă cu discutarea unor amendamente. (Discuții.) Am înțeles. Da.

"Iarna nu-i ca vara, duminica nu-i ca lunea." (Râsete, aplauze, discuții.)

Stimați colegi,

Nu v-am dezinformat cu câteva minute în urmă, fiindcă a sosit și ministrul industriilor.

Începem dezbaterea, cu îngăduința dumneavoastră. La Anexa III/22, care este anexa Ministerului Industriei și Comerțului.

În legătură cu amendamentele propuse, începem cu amendamentul acceptat de comisii.

Domnul deputat Avramescu.

Vă rog, domnule deputat!

 
 

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

La pct. 49 - "Amendamente admise" - s-a strecurat o eroare care îmi aparține și propun rectificarea cuvenită.

În loc de "la alte cheltuieli de investiții" să apară "la lucrări noi". Aceasta ca să fie în concordanță perfectă cu Legea finanțelor publice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

"Lucrări noi de investiții" totuși, nu?

 
 

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:

Da, da. Restul frazei rămâne, ce rezultă din...

 
 

Domnul Petre Roman:

"Lucrări noi de investiții."

 
 

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:

Da, da. Nu, mă iertați! Rămâne numai "la lucrări noi", pentru că apare sus: "...în lipsa cheltuielilor de investiții de la lucrări...", în continuare, "...la lucrări noi".

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Vă rog.

La acest amendament sunt obiecțiuni? Domnul ministru? Nu. Sunteți de acord. Domnul ministru al industriei este de acord.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă supun votului amendamentul propus de domnul deputat Avramescu.

Cine este pentru? E clar, cu o largă majoritate, amendamentul a fost acceptat.

Trecem acum la amendamente respinse de către comisiile noastre.

Domnul deputat Drumen Constantin este? (Discuții, rumoare.)

Din sală:

Nu este!

Din sală:

S-a suspendat! (Râsete.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Dorește cineva din partea comisiilor de industrie să susțină amendamentul? A! Domnul Drumen.

Poftiți, domnule deputat! Vă rog.

 
 

Domnul Constantin Drumen:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Amendamentul meu propune o suplimentare cu 50 miliarde la realizarea conductei de gaze Târgu-Jiu - Motru și expunerea de motive este aceasta: Zona este defavorizată. Știm că trebuie făcut ceva pentru localnicii din zonele respective. De asemenea, știm cât de greu o duc cetățenii orașului Motru și vreau să spun că sursa pe care am indicat-o este din veniturile suplimentare din privatizare. Amendamentul meu se bazează pe aceea că nici orașul Motru, nici orașul Târgu-Jiu nu are fonduri sau venituri suficiente pentru a suporta cheltuielile pentru o conductă de 50 km.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Părerea miniștrilor? Domnii Remeș sau Berceanu?

Nu sunteți de acord. Domnul ministru Remeș nu este de acord cu acest amendament, ceea ce s-a întâmplat și la comisii.

Mai dorește cineva să intervină? Nu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul deputat Drumen.

Cine este pentru? Haideți, să numărăm totuși. 96 de voturi pentru.

Împotrivă? 152 voturi împotrivă.

Abțineri? 14 abțineri.

Amendamentul nu a fost acceptat.

Urmează amendamentul de la poz. 227, propus de Comisia pentru industrii și Grupul parlamentar P.D.S.R.

Poftiți!

Domnul deputat Dumitru Popescu.

 
 

Domnul Dumitru Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Revin cu propunerea de suplimentare a subvențiilor de produse și activități cu 400 miliarde lei, despre care am mai vorbit cu 2 zile în urmă, și subliniez încă o dată că, așa cum s-a stabilit și în "Protocolul de la Cozia", pentru a fi posibilă reducerea pierderilor: "unitățile cu perspectivă de rentabilizare trebuie menținute în funcțiune" și acestea pot, într-adevăr, să reducă în 3-4 ani pierderile, să facă să dispară pierderile.

După cum ne-a informat domnul ministru Radu Berceanu zilele trecute, în momentul de față, cu volumul de subvenții și de cheltuieli de capital - despre care am vorbit și asupra cărora nu mai revin - nu va putea fi îndeplinită cererea de a se face reduceri de 20% din pierderile înregistrate anul trecut.

Iată de ce - și pentru a salva onoarea Guvernului, să-și mențină promisiunea, deși nu totdeauna a intrat în obiceiurile "casei" să-și respecte promisiunile - ar fi bine să votăm această suplimentare, ceea ce ar asigura îndeplinirea obligațiilor asumate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Domnul ministru Berceanu.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu - ministrul industriei și comerțului:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Eu aș fi fost foarte bucuros dacă într-un program de 3-4 ani și anume ,92-,96 s-ar fi rezolvat o mare parte din problemele mineritului... (Rumoare, vociferări.) "..că acum aveam mai puține probleme și încercam altceva. (Rumoare, vociferări, discuții.)

Din sală:

Treci la subiect!

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rog, stimați colegi!

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Ca să fiu sincer, nu înțeleg...

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rog! (Rumoare, discuții.)

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

...dar, așa cum am spus... (Rumoare, vociferări.)

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală) :

De la 200 de zile vreți 200 de ani ca să rezolvați?!

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

...și ieri, orice sumă în plus va determina realizarea unei reforme care să meargă cu o viteză și cu niște posibilități de absorbție a problemelor sociale, ivite dintr-o astfel de reformă, mai mari.

Dacă există posibilitatea unei sume în plus, bineînțeles că ea este bine venită și va determina astfel de efecte.

Dacă nu există posibilitatea - și domnul ministru al finanțelor probabil că ne va spune - trebuie ca dumneavoastră să știți cât se poate de exact ce înseamnă acest lucru în realitate. Aici lucrăm cu niște cifre pe hârtie. În realitate, dacă sunt ceva mai mulți bani, reforma trebuie făcută cu mai multă precauțiune și cu mai multă grijă pentru efectele sociale. Dacă sunt mai puțini bani, indiferent cât de multă grijă și precauțiune ar exista, nu vor exista resursele.

Deci, aceasta este părerea pe care am exprimat-o și alaltăieri în Parlament și pe care o mențin.

 
 

Domnul Dan Stelian Marin (din sală):

Nu am înțeles nimic!

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul ministru Remeș.

 
 

Domnul Decebal-Traian Remeș - ministrul finanțelor:

Domnilor președinți de ședință,

Domnilor colegi parlamentari,

Nu putem accepta acest amendament pentru că nu se indică sursa de acoperire a suplimentărilor. (Rumoare, vociferări, discuții.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Daaa!... Eu, unul, am înțeles că domnul ministru Berceanu ar dori banii aceștia, dar nu are de unde să-i ia. (Rumoare, vociferări.)

Poftiți, domnule senator! Se poate? Vă rog.

 
 

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

La toate amendamentele formulate de comisiile de specialitate privind suplimentarea justificată a unor cheltuieli, răspunsul a fost același. "Nu avem resurse financiare. Nu sunt resurse financiare suplimentare." (Discuții, rumoare.)

Bugetul înaintat de Guvern prevede un deficit de 2,4% din P.I.B. Eu, în ședințele celor două comisii, am întrebat de foarte multe ori...

 
 

Domnul Petre Roman:

Stimați colegi, vă rog.

 
 

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule ministru,

Am inclus taxele de autorizare prevăzute de Ordonanța nr. 50?" Nu mi s-a răspuns decât atunci când am aranjat Anexa I și am întrebat:

"Domnule ministru,

În cele 60 de miliarde, prevăzute în Anexa I - "Venituri din taxe de autorizare" - sunt cuprinse și veniturile din Ordonanța nr. 50?" Cică nu.

Propun să suplimentăm veniturile cu 2.128 miliarde din taxe de autorizare potrivit Ordonanței nr. 50.

Deci, după ce comisiile au respins toate amendamentele, pe motiv că nu sunt resurse financiare, se vine la Anexa I, spunându-se: "Nu, domn'e, avem un plus, dar cu plusul acesta reducem noi deficitul bugetului consolidat de la 2,4% - cu cât a venit Guvernul - la 2%, că așa am convenit noi." Nu știu cu cine a convenit că să avem 2%.

Or, domnilor, nu este corectă această problemă. Noi,

Parlamentul, venim și reducem deficitul bugetar majorând veniturile din taxe de autorizare. Nu mi s-a părut corectă această poziție, și anume, ca Parlamentul să vină să îmbunătățească deficitul bugetar față de cel aprobat de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Șteolea.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Nu fac decât să susțin amendamentul Comisiei de industrie a Camerei Deputaților, fiindcă este o realitate și este un lucru cert faptul că, în ceea ce înseamnă procesul de restructurare în minerit, este nevoie de o susținere, de o susținere a celei de-a doua valențe pe care toată lumea o așteaptă în acest proces de restructurare, adică retehnologizarea.

Faptul că pentru unități viabile, unități care sunt pe acea listă albă... pentru că la început, prin 1997, se elaborase o listă de unități... pe lista albă, gri și neagră..., faptul că pentru acele unități, exploatări miniere, aflate pe lista albă, deci, care au viitor cert, nu se susține retehnologizarea, nu se susține investiția, nu se susține dotarea locurilor de muncă, dotarea sectoarelor miniere ș.a.m.d. este un lucru negativ.

Am înțeles din discursul domnului ministru al industriilor și comerțului, de la art. 18, un lucru, și anume faptul că, totuși, Domnia sa se simte frustrat și simte o neîmplinire și o nemulțumire, în același timp, că cele 3.000 miliarde lei pe care Ministerul Industriilor și Comerțului le-a fundamentat nu au căpătat reflectarea normală în acest proiect de buget, pentru acest domeniu, pentru acest sector de activitate economică care este industria.

Este un lucru pe care-l împărtășesc și eu, dar, în același timp, îmi pun o întrebare. Este normal și, în acest sens, cred că ceea ce declara domnul ministru Berceanu că nu mai este de acord să acopere găurile negre în unele activități economice, în momentul de față, măcar ceea ce înseamnă progres, viitor, dezvoltare în aceste unități economice - și mă refer la cele viabile - trebuie susținut.

Este mesajul pe care trebuie să-l dea Parlamentul României ca în minerit, acolo unde există viitor, investiția, dezvoltarea să fie susținută.

Un exemplu concret: în fosta Regia Autonomă a Cuprului Deva, actuala Societate Națională Minvest, unități miniere, precum cele din zona Certez-Săcărâmb, care sunt primele pe listă în ceea ce înseamnă viitorul, sunt susținute cu niște investiții de 200-400 milioane de lei. Este infim acest lucru și este un semnal negativ, iar altele nu sunt susținute de fel, de exemplu, cele din zona Sucursalei miniere Brad-Gura Barza. S-a ajuns în ipostaza ca, nici măcar dotarea cu utilaje în cariere, cariera Roșia-Poieni, cariera Coranda, în ultima perioadă, să nu mai poată fi susținută. Acolo, în ultimii doi ani nu s-a mai cumpărat o basculantă pentru transport. Este acel semnal ca, acolo unde există viitor, să susținem investiția, să susținem efortul bugetar. Este un lucru normal. Nu am înțeles de ce este această schimbare de optică. Adică "găurile negre" de la Bancorex trebuie susținute, iar ceea ce înseamnă viitor în activitatea economică este nesusținut! Acest lucru este negativ.

Din punctul de vedere al P.U.N.R.-ului, pe această linie, este nevoie să revenim, domnule președinte, la art. 18, pe care l-am votat și vom face această susținere și la finalul dezbaterilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, mulțumesc.

Poftiți, vă rog!

 
 

Domnul Nicolae Bud:

Domnule președinte al Senatului, domnule președinte de ședință al Camerei Deputaților, stimați colegi parlamentari, domnilor miniștri,

Mă adresez, în primul rând, distinsului președinte al Senatului, domnul Petre Roman, pe care-l rog - și pe această cale - ca prin disponibilitatea deosebită a dânsului să încerce să se aplece cu mai multă îngăduință și toleranță asupra acestei anexe legată de durerea celor din industria extractivă, dat fiind faptul că Domnia sa, nu de multă vreme, a vizitat zonele miniere și cunoaște problematica acestor zone și voi face trimitere numai la respectul de care se bucură, în regiunea Maramureș, Domnia sa.

De asemenea, mă așteptam din partea distinsului ministru al industriilor și comerțului să facă o pledoarie mai la obiect asupra acestei dureri a sectorului. Mă așteptam, de asemenea, la distinsul ministru al finanțelor, domnul Remeș, care, înainte de a fi ministru al finanțelor, este deputat de Maramureș și, Domnia sa, în calitatea pe care o are, de deputat de Maramureș, a semnat și niște protocoale cu sindicatele din industria extractivă și zic, domnilor colegi, domnilor miniștri, să nu trecem cu superficialitate peste această problemă.

Recentele discuții dintre reprezentanții Guvernului și sindicatele din industria extractivă, unde se înregistrează, de altfel, cele mai acute confruntări, au arătat că, în vreme ce autoritățile știu cu oarecare aproximație capacitățile pe care doresc să le închidă, potrivit unui unic criteriu, cel al volumului de pierderi, se plutește, în continuare, în sfera generalităților atunci când este vorba să se ofere zecilor de mii de disponibilizați șansa de a avea într-un viitor previzibil o sursă de existență. În astfel de împrejurări, eu cred că nu este de mirare că liderii de sindicat reacționează virulent, respingând soluțiile Guvernului. A califica această poziție drept antireformatoare este incorect, cel puțin, este nedrept. O reformă care să provoace costuri sociale inutile, de neacceptat, nu merită acest nume.

Domnule președinte al Senatului,

Vă lansez rugămintea ca în această zi sfântă de duminică să emitem aici, în Parlament, o decizie înțeleaptă în ceea ce-i privește pe cei din industria extractivă.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat.

 
 

Domnul Petre Roman:

Eu vă mulțumesc pentru cuvintele foarte amabile pe care le-ați spus la adresa mea, dar, în primă instanță, răspunderea este a Guvernului și, mai apoi, a ministrului industriilor și comerțului.

Domnul ministru mai dorește să intervină? Da, dorește.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Stimați colegi,

Eu vreau ca lucrurile să fie, în primul și în primul rând, cât se poate de limpezi pentru absolut toată lumea.

Noi am fundamentat cât se poate de corect, și, dacă vreți, cum se spune, la sânge, un buget de 6.000 miliarde.

Dar aceasta este o fază mai veche. În ultima parte a lunii decembrie 1998, în niște ședințe pe care Guvernul le-a făcut aproape special pe chestiuni de buget, se ajunsese la suma de 3.000 miliarde. Acum discutăm de 2.000 miliarde la Ministerul Industriilor și Comerțului.

Eu nu vreau decât să fie limpede pentru absolut oricine din această sală ce înseamnă aceste cifre în realitate, care este efectul acestor cifre în industria românească și, dacă vreți, în industria extractivă, pentru că despre asta s-a vorbit foarte mult în ultima vreme și, dacă vreți și mai precis, pentru Valea Jiului. Numai ca exemplu, pentru că aceleași lucruri sunt și la Minvest Deva și în alte părți.

Deci, într-un buget de 3.000 miliarde, cum era discuția, subvenția pentru Valea Jiului este de 280 miliarde. Într-un buget de 2.000 miliarde, subvenția pentru Valea Jiului este de 190 miliarde, iar în conformitate cu înțelegerea realizată de mineri cu Guvernul României, la Cozia, subvenția trebuie să fie 550 miliarde. De aici încolo, concluziile fiecăruia sunt, cred, cât se poate de limpezi.

Noi nu vorbim aici de retehnologizare. Retehnologizarea este, deja, altceva, în plus. Noi aici vorbim de susținerea prin subvenție a activității de acum. Retehnologizarea - am să vă spun și aici - pentru minele care sunt, într-adevăr, viabile, ca în orice altă societate comercială, retehnologizarea se face din banii proprii, nu din bani de la buget. Deci, nu discutăm această problemă. Este o chestiune pe care o putem dezbate și vedem mai departe.

Problema este referitoare la aceste sume și la ceea ce determină ele în realitatea industriei extractive și, dacă vreți, în Valea Jiului, ca toată lumea să știe foarte exact și să nu se creadă de către oricine că eu, Ministerul Industriilor și Comerțului poate să facă altfel, decât cum i se comandă.

Eu am mai spus și vineri. Noi lucrăm cu materialul clientului, în ultimă instanță. Dacă ni se dau sume din care putem subvenționa mineritul din Valea Jiului cu 190 miliarde, încercăm să găsim cea mai bună soluție pe baza acestei sume și, bineînțeles, dacă ni se dau 550 miliarde subvenție, vom găsi soluții pe baza acestei sume, adică un sprijin mult mai puternic.

De aici încolo problema devine legată de puterea financiară pe care o avem. Avem posibilitatea să susținem cu ceva mai mulți bani această activitate?! Atunci și programele de acolo pot fi realizate cu un impact mult mai slab, cu o protecție socială mult mai bună. Nu avem acești bani sau nu dorim să alocăm acești bani?! Cred că de data aceasta, problema e legată de a avea sau a nu avea la dispoziție acești bani sau a-i rupe pentru această activitate sau a-i da în alte activități care, nu contest, sunt la fel de importante și la fel de în suferință... Atunci măcar să știm exact, să știm cât se poate de exact, ce înseamnă aceasta în realitate.

Aceasta a fost intenția mea și aceasta este în continuare, intenția mea, ca fiecare dintre dumneavoastră să știe foarte exact la ce se referă aceste cifre, care nu sunt niște cifre pe hârtie, ci sunt niște cifre care vor determina, în viața de zi cu zi a unor oameni, dintr-o parte sau alta, niște efecte cât se poate de limpezi și că nu ne putem baza pe altele, având la dispoziție numai cifrele de care discutăm.

 
 

Domnul Petre Roman:

Procedură, domnul senator Fuior. Vă rog.

 
 

Domnul Victor Fuior:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor parlamentari,

Legea bugetului a format Parlamentul, iar Parlamentul formează legea bugetului.

Noi am invitat aici instituția - minister al comerțului și industriei, nu pe ministrul comerțului. V-aș ruga să creeze cifre și valori ca să avem ce împărți. Asta este tema noastră de azi.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Lăpușan.

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte, stimați colegi,

Eu nu aș fi intervenit dacă nu s-ar marșa cam de mult timp pe o idee greșită, după părerea mea.

Agricultura mănâncă bani de la buget, deci să o închidem, minele mănâncă bani de la buget, să le închidem, societățile comerciale din România mănâncă bani de la buget, să le închidem. Or, s-a dovedit că nu este un adevăr demonstrat de practică, stimați colegi.

Dacă societățile care au adus pierderi la buget, care au produs acele găuri foarte mari, de care vorbeam - unii se gândeau la un tip de gaură, alții la alt tip de gaură - au fost eliminate sau măcar o parte din ele au fost eliminate, ar fi însemnat ca bugetul României în anul acesta să fie ceva mai mare. Or, din păcate, am eliminat pierderile și bugetul este ceva mai mic.

Domnule ministru Berceanu,

V-am urmărit evoluția pământească de când sunteți ministru al industriilor și am apreciat multe din măsurile pe care le-ați luat dumneavoastră.

Rugămintea mea este să ne prezentați dumneavoastră o calculație completă pe orizontală și pe verticală, cu ce înseamnă cheltuielile la 1.000 tone sau la 10.000 tone sau la o tonă de cărbune extras din Valea Jiului.

Care sunt cheltuielile de la bugetul statului per total și care sunt sursele de la bugetul statului pe care noi le eliminăm prin închiderea acestor mine?

Oare Unio Satu Mare și toate societățile comerciale care produc material pentru mine nu contribuie cu nimic la bugetul statului, măcar cu impozitul pe salarii?! Dar cred că mai contribuie și cu T.V.A.-uri ș.a.m.d...

Oare minerii nu sunt și ei impozitați pe acele salarii mari, foarte mari, extraordinar de mari, pe care le au?!

Oare cărbunele acela nu se transportă cu C.F.R.-ul?!

Dumneavoastră ați spus că, cel puțin, marfa a adus totdeauna beneficii și deci înseamnă că apare T.V.A., apare impozit pe profit, apare impozit pe salariu ș.a.m.d.

Oare acest cărbune, în centralele electrice, nu se transformă în energie electrică și aduce alte surse la bugetul de stat?!

Oare CONEL-ul nu aduce și el alte surse datorită acestui cărbune?!

Oare unele societăți comerciale, nu cele proaste, care se folosesc de această energie, nu mai aduc și ele alte surse la bugetul de stat?!

Sunt convins că, numai dacă o veți face, și sunt convins că aveți o astfel de analiză, ne veți convinge că industria românească trebuie închisă, pentru ca bugetul să fie mai curat și mai bun.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, domnul ministru Berceanu dorește să dea un răspuns.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Avem astfel de calculații și îmi pare rău că nu le am la mine, pot să le pun la dispoziție, dar aș vrea să fac niște referiri de principiu și apoi, bineînțeles, într-o întâlnire directă sau la comisie, putem să discutăm și pe seama cifrelor.

Aceste lucruri pot fi discutate și în acest sens și, bineînțeles, există anumite corelații pe verticală, pe orizontală, care se pot face, dar ceea ce discutăm noi acum, vă rog să mă scuzați că repet, nu ține de această parte. Noi suntem sub aceste corelații. Noi, acum, discutăm dacă, începând de peste câteva ore sau de mâine sau de poimâine, când bugetul va fi lege și deci va trebui să producă efecte, putem să mai susținem așa cum sunt acuma și cum s-a promis, cât de cât, aceste activități sau nu.

Aceste efecte și toate lucrurile acestea sunt dincolo de această realitate imediată și concretă. Eu pot să fac unele referiri, binîențeles, fără cifre precise la ora actuală, și la aceste corelații, dar nu asta este cea mai importantă chestiune, de a doua zi, de când bugetul devine lege, ci realitatea imediată în privința sumelor alocate ca subvenție la un număr de companii, societăți naționale din domeniul mineritului, în primul rând, dar nu numai din domeniul mineritului. Asta este chestiunea care ne pune nouă, aici, tuturor, probleme. Apoi, aceste corelații, binîențeles, pot fi și ele atacate și există și cifrele și studiile respective.

 
 

Domnul Petre Roman:

Stimați colegi,

Sigur că este o discuție de mare răspundere și nu mi s-a părut că Guvernul și Opoziția în această chestiune s-ar ciocni atât de rău, dar fiecare știe ce obiective are.

De aceea, nu-mi rămâne decât să supun votului amendamentul care, în sine, spune ceva pe argumentele pe care le-au adus reprezentanții Guvernului în legătură cu obiectivul dumnealor.

Cine este în favoarea amendamentului propus de domnul deputat Dumitru Popescu? Vă rog să numărați. 99 de voturi în favoarea amendamentului.

Împotrivă? 156 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Vă mulțumesc.

Amendamentul nu a fost acceptat.

Următorul amendament a fost propus de domnul senator Oprea.

Doriți să-l susțineți?

 
 

Domnul Andreiu Oprea:

Altceva aș vrea...

 
 

Domnul Petre Roman:

Altceva?!... E greu, domnul senator, pentru că nu ne permite regulamentul...

 
 

Domnul Andreiu Oprea:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor colegi,

La acest amendament aveam o propunere legată de sistemul hidroenergetic, dar, întrucât o asemenea propunere figurează și la punctul 259, aș dori să vă solicit să fiți de acord să-l reformulez, în sensul de a reveni la cele discutate la punctul 108, unde am făcut amendament în favoarea Agenției Naționale pentru dezvoltare și implementarea programelor de reconstrucție a zonelor miniere.

Am făcut propunerea ca această agenție, creată recent, să fie asigurată și cu fondurile necesare pentru a-și putea continua activitatea. Aș dori să vă precizez că această agenție "se organizează - citez din Hotărârea de Guvern - și funcționează ca organ de specialitate al Administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, care aplică strategia și politica Guvernului de reconstrucție a zonelor miniere supuse restructurării". Printre altele, "este împuternicită cu elaborarea de propuneri pentru strategii și politici guvernamentale în domeniu, implementarea programelor de reconstrucție, atragerea de fonduri interne și externe și gestionarea fondurilor destinate finanțării", rețineți, "finanțării programelor de reconstrucție miniere supuse restructurării". "Are atribuții", printre altele, "prezentarea de alternative..."

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul senator,

Sunt obligat să vă întrerup... Eu v-am rugat...

O secundă, vă rog!

Așa cum procedez - și cred că aceasta este menirea mea aici - cu absolut oricare dintre colegii noștri trebuie să vă spun și dumneavoastră că susținerea pe care o faceți trebuie să fie în legătură și în susținerea amendamentului... și dați-mi voie să-l citesc... cuprinderea la capitolul 66.01, "Listele de investiții", a obiectivului Sistemul hidroenergetic Râul Mare - Strei, zona Călan-HațegSimeria, cu suma de 15 miliarde lei.

Dacă vă referiți la acest amendament de acord, dacă nu, sunt obligat să vă întrerup.

 
 

Domnul Andreiu Oprea:

Am precizat de la început că nu mă refer la...

 
 

Domnul Petre Roman:

Atunci, nu se poate, nu putem continua, domnule senator...

 
 

Domnul Andreiu Oprea:

Vă propun, domnule președinte, ca anexa privind industria sau pentru această anexă să dăm vot de principiu, pentru a putea reveni la punctul 259, unde este vorba de această agenție, la care se referă și amendamentul meu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Mai concret, nu mai susțineți acest amendament.

 
 

Domnul Andreiu Oprea:

Amendamentul cu sistemul hidroenergetic pe Râul Strei, evident, va fi susținut la un punct ulterior. Am precizat de la bun început. Nu susțin acum acest amendament, dar am cerut permisiunea să pot reveni la un amendament pe care l-am făcut la punctul 108 și să precizez...

 
 

Domnul Petre Roman:

Acel amendament a fost respins, dacă vă amintiți...

 
 

Domnul Andreiu Oprea:

Este legat, acum, de Ministerul Industriilor și Comerțului...

 
 

Domnul Petre Roman:

De acord, domnul senator, dar amendamentul de la poziția... un moment, dați-mi voie, înainte de propunerea dumneavoastră trebuie să vă reamintesc niște fapte.

Poziția 108, amendamentul dumneavoastră, a fost respinsă. Nu puteți reveni asupra a ceea ce plenul a tranșat.

 
 

Domnul Andreiu Oprea:

La discuțiile de la amendamentul 108 a participat și domnul ministru Radu Berceanu care a precizat că există fonduri pentru aceste activități de reconstrucție a zonelor miniere, deci este legat de Anexa nr. 3/22 și v-am cerut permisiunea să vorbesc la această anexă.

Dacă nu-mi dați voie acum, vă rog să fiți de acord să revin cu această chestiune la punctul 259, unde este vorba de această agenție.

 
 

Domnul Petre Roman:

Nimeni nu vă oprește să reveniți... Ceea ce, însă, nu putem admite este o discuție în termeni generali și nu o discuție la obiect. Obiectul în fața căruia se află toți colegii este amendamentul dumneavoastră.

Aici, trebuie să vă hotărâți.

 
 

Domnul Andreiu Oprea:

Amendamentul pe care-l fac acum este...

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu, nu, alt amendament nu se poate, domnule senator... îmi pare rău...

 
 

Domnul Andreiu Oprea:

Permiteți să revin atunci.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rog.

Următorul amendament este depus de domnul deputat Petru Șteolea, la poziția 229.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Este vorba de suplimentarea cuantumului surselor alocate din fondul special pentru energetică pentru obiectivele de la poziția 7: Amenajarea hidroenergetică Râul Mare - Retezat cu 5 miliarde lei și Amenajarea hidroenergetică Râul Strei - Subcetate cu 14 miliarde lei.

Menționez că aceste amendamente - și mulțumesc pentru acest lucru - au fost acceptate de Comisia pentru industrie a Camerei Deputaților. Motivația la care fac apel este faptul că amenajarea hidroenergetică Râul Mare - Retezat - Barajul se află în stadiu înaintat de execuție, circa 98% din volumul de lucrări de construcții-montaj finalizate. Această suplimentare solicitată asigură finalizarea lucrărilor de impermeabilizare cu un voal de 80 m, aceasta este adâncimea pe tot conturul barajului, și finalizarea coronamentului respectiv, realizarea, aici, cum este normal pentru asemenea construcție, a drumului betonat. Aceasta pentru primul obiectiv.

Pentru al doilea obiectiv, suplimentarea înseamnă punerea în funcțiune la sfârșitul acestui an a amenajării hidroenergetice Bucium-Strei care este prima din salba de 5 hidrocentrale pe râul Strei (aval) - Hațeg, care au fost începute înainte de 1989. Singura care a fost continuată este aceasta.

Este un lucru pozitiv faptul că acest obiectiv se va da în funcțiune.

Sursa pe care am propus-o eu este redistribuirea în cadrul obiectivelor de pe listă pe principiul restului minim de executat și al punerilor în funcțiune programate. Acesta este un principiu clar. Acolo unde obiectivele sunt în finalizare este nevoie de a crea această șansă de a fi finalizate.

Un alt aspect este faptul - și rog, pe această linie, o clarificare din partea domnului ministru al industriilor - că pentru această zonă, și eu am înțeles că această zonă face obiectul de abordare, inclusiv în ceea ce înseamnă ocuparea forței de muncă disponibilizate din Valea Jiului; se preconizează începerea lucrului și la alte baraje din zonă, cât și la amenajări hidroenergetice din zonă. Acestea au fost, și citez acest aspect, precizările domnului ministru al industriei în mass-media vorbite. Pe această linie, de fapt, se situează și ceea ce joi seara, domnul Președinte al României, Emil Constantinescu, spunea ca variantă și critica acest aspect că prea târziu s-au gândit la aceste variante în ocuparea forței de muncă, aceste alternative, că forța de muncă disponibilizată din Valea Jiului va fi canalizată și spre... citez: "construcția unor baraje hidrotehnice din zonă". Dacă, pe lângă cele două suplimentări pe care le-am solicitat, în mod logic și normal se va clarifica și acest aspect, adică se vor preciza și celelalte obiective, la care vor avea loc suplimentări pe această linie, lucrurile vor fi pozitive și sunt pe linia politicii guvernamentale a ultimei perioade în activitatea Guvernului. Dacă nu, înseamnă că e altceva, și noi așteptăm fapte și nu vorbe în această tratare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Pambuccian.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnilor președinți,

Stimați colegi.

Doresc să susțin această idee cu alte argumente, și argumentele pe care doresc să vi le spun sunt următoarele: într-adevăr, terminarea acestor amenajări hidroenergetice ar trebui să ne preocupe. Ele ocupă o forță de muncă în care calificarea cerută este identică cu cea din minerit. Sunt în zone miniere și ceea ce cred că este mult mai important, conservarea acestor lucrări ne costă în timp mult mai mult decât terminarea lor. În cazul amenajării de la Râul Mare - Retezat, este adevărat, această amenajare este în proporție de 98% terminată. Ea nu se poate termina însă cu investiția de care vorbea colegul nostru, acolo este nevoie de ceva mai mult decât 15 miliarde de care spunea dânsul, mai ales că pentru terminarea acestei investiții este nevoie de 400 de oameni timp de 3 ani, deci nu este o chestiune care se termină anul acesta.

Însă, am făcut un calcul și am ajuns la concluzia că dacă mergem pe variante de concesiune sau pe variante de împrumut extern ne costă mult mai mult, și acolo unde efortul pe care ar trebui să-l facem nu este foarte mare, efortul financiar, el merită să fie făcut de la buget; este varianta prin care câștigăm cei mai mulți bani, ocupăm o forță de muncă suficient de numeroasă și reușim să nu fim nevoiți să plătim o lucrare de 1,5 până la 3 ori mai mult, cât ne-ar costa dacă am merge pe varianta unui împrumut extern sau pe varianta unei concesiuni.

De asemenea, curentul electric produs în felul acesta ajunge pe undeva pe la 4,3 - 4,5 cenți spre deosebire de 7 cenți kilowatul, cât ar fi în perioada de concesiune, dacă am merge pe varianta de concesionare.

De aceea, cred că la asemenea amenajări, unde timpul de execuție este rezonabil și unde suma pe care o putem aloca nu este foarte mare, merită să forțăm CONEL-ul să facă această redistribuire.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul ministru Berceanu.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Aceste sume sunt, în general, sume care provin din taxa pe energie și care în faza inițială sunt repartizate în conformitate cu programele CONEL-ului, programe care nu țin seamă decât de criterii energetice, de criterii de eficiență economică, ele nu țin seamă de cine în ce județ e deputat sau senator și iarăși nu țin seamă de forța de muncă din minerit care ar putea fi absorbită acolo.

Dacă dorim să luăm, cel puțin acest al 2-lea criteriu în calcul, bineînțeles că trebuie să ne aplecăm cu mai multă atenție și privind dintr-un alt unghi de vedere aceste investiții.

Momentan, eu vă propun ca aceste repartizări să rămână ca atare, pentru că, așa cum spunea și colegul Varujan Pambuccian, cu sumele acestea oricum nu se întâmplă nimic, sunt niște chestiuni absolut nesemnificative pentru sumele care sunt necesare. Cred încă, așa cum am mai spus-o, că această activitate, finalizarea unora dintre aceste obiective hidroenergetice este posibilă prin "sistemul biotin", deci prin sistemul de a ceda unui investitor lucrarea în stadiul în care se află ea la ora actuală, acesta să o finalizeze cu o finanțare proprie, să o opereze pe o perioadă care se convine între cele două părți prin contractul respectiv și apoi la sfârșitul perioadei să o redea proprietarului inițial. În acest fel se pot finaliza lucrările, deci se poate absorbi forță de muncă cu specializare destul de apropiată de cea din minerit, se poate trece peste problema inexistenței unor fonduri la dispoziție la ora actuală și, bineînțeles, amenajarea cursului de apă și zona turistică care se creează sunt niște avantaje suplimentare.

În legătură cu costurile, noi am discutat cu colegul Varujan Pambuccian și am discutat și cu niște investitori interesați, problema este cine preia energia electrică pe care ar realiza-o de la un moment dat încolo o astfel de hidrocentrală și, mai ales, cu ce preț. Și sunt unele unități economice interesate să-și aibă, întrucâtva, propria sursă de energie electrică pe care să o ia la un preț convenabil pentru ambele părți. De exemplu, ALRO Slatina este una dintre unitățile care s-a și arătat dispusă la o astfel de schemă.

Deci, noi pe o astfel de schemă încercăm să mergem și există foarte multe lucruri care ne arată că am putea avea și succes, cel puțin într-un număr de astfel de hidrocentrale, care sunt într-un stadiu mai avansat de realizare și care au și niște puteri... Deci, cursul de apă respectiv permite în mod natural niște lucruri cu o eficiență mai bună.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, trebuie să supun la vot, domnul deputat, ați intervenit până acum.

Poftiți!

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Eu cred că de energie electrică în România mai este nevoie și va mai fi nevoie, și este energia hidroenergetică, este o energie produsă cu cele mai mici costuri și dumneavoastră, domnule profesor Roman, cred că sunteți în temă cu acest lucru și am crezut că vorbim pe o anumită lungime de undă, dar nu înțeleg un lucru și îmi exprim dezamăgirea față de ceea ce a prezentat domnul ministru Berceanu. Îmi pun întrebarea: atunci angajamentul domnului Președinte Constantinescu în ce se concretizează?

Era vorba de reînceperea rapidă a lucrărilor la construcția unor baraje din zonă, am gândit că poate sunt baraje, din acestea, de pe râul Strei. Este și acesta un mod de abordare cu care nu pot fi de acord. Mulțumesc domnului deputat Pambuccian, a fost pe lungimea de undă normală, într-adevăr, fondurile nu ar fi ajuns la finalizarea completă a barajului și a amenajării de care am vorbit, de la Bucium, dar ar fi realizat o înaintare serioasă, în așa fel încât sistematizarea barajului să fie realizată, iar punerea în funcțiune a amenajării de la Bucium să poată fi realizată.

Am crezut că față de ceea ce am propus eu ca suplimentare, plus ceea ce s-a promis de către domnul primministru în întâlnirea de la Cozia și ceea ce, revin, a exprimat domnul Președinte Constantinescu, toate trei pot crea o susținere suplimentară a acestor obiective de investiții.

Regret acest lucru, că poziția ministerului nu este în susținerea acestor amendamente.

Aștept poziția domnului ministru Remeș.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat,

Eu am înțeles de la domnul ministru Berceanu, și cred că, ca și mine toți ceilalți colegi, că problema problemelor e schema de finanțare și că dumnealui posedă o schemă de finanțare pentru a realiza lucrarea. Așa că, după mine, răspunsul a fost pozitiv. Iertați-mă, dacă nu am înțeles eu bine.

Da, domnul ministru.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Foarte pe scurt. Deci pentru Râul Mare - Retezat în banii de astăzi mai sunt necesari 250, de 240 de miliarde, care ar fi pentru lucrări de aproximativ 2 ani și jumătate, 3 ani, deci anul acesta ar fi necesari cel puțin 80-90 de miliarde și nu 5 miliarde. Prima chestiune.

A doua chestiune. În Japonia am prezentat toate aceste lucrări hidroenergetice și sunt deja, pot să vă spun Tociu, Marubeny, care s-au interesat de documentații. Deci, în momentul în care cineva îți cere documentația exactă înseamnă că există un interes la finanțări cu dobânzi extraordinar de mici, cu termeni de grație etc. "..etc.; asta pe varianta finanțării. Pe varianta unor investitori care să preia în concesiune pe o perioadă, de asemenea avem lucruri cât se poate de concrete.

Deci, cu aceste 5 miliarde sau fără nu rezolvăm nimic.

Eu știu că domnul Șteolea, de vreo 6 ani de când suntem colegi în Parlament, absolut în fiecare an face aceste amendamente aproape identice, dacă luați toate bugetele din ultimii 6-7 ani amendamentele acestea există acolo, din motive cunoscute.

 
 

Domnul Petre Roman:

Supun votului amendamentul propus de domnul Șteolea.

Cine este pentru? 93 de voturi pentru. Vă mulțumesc.

Împotrivă? 158 de voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Acesta a fost și ultimul amendament, întrucât amendamentul următor este o repetiție și evident că nu se poate proceda în felul acesta.

Deci, supun votului Anexa nr. 3/22.

Iertați-mă, domnul senator Ghițiu dorește o intervenție de redactare la anexă.

Vă rog.

 
 

Domnul Paul Ghițiu:

Este un amendament de redactare și se referă la una din fișele din această anexă, și anume 22, 66.01. A2.11.

Conform acestei fișe de investiții ar trebui să mă adresez dumneavoastră cu salutul "Stimată Adunare Națională!" și "Mare Adunare Națională" și să salut aici în prezidiu prezența primului-ministru Dăscălescu și a altor personalități ale vremii. Această fișă, noi am mai vorbit despre multele ciudățenii ale acestui buget, despre haosul și dezordinea din el. Această fișă acumulează, este un cumul, este un vârf al acestor lucruri, și am să v-o citesc imediat.

"Obiectul de investiții: deschiderea și punerea în exploatare a I.M. Lonea - pilier, județul Hunedoara, la o capacitate de 760.000 tone anual huilă în perioada 1986-1990".

Numărul și data documentului de aprobare a obiectivului: H.C.M., deci Hotărârea Consiliului de Miniștri 227/1997; am crezut văzând-o că e o greșeală și că este 1987, dar mai jos data începerii investiției - trim. III 1986, deci, oricum nu avea nici o legătură, investiția a început înainte ca actul, documentul de aprobare să fie dat chiar cu 10 ani în urmă. Mai citim, data terminării investiției - anul 2000. Ne ducem jos la defalcările pe ani, și deși ea trebuie să se termine în 2000, constatăm că dacă ar continua investiția în ritmul acestui an ar mai trebui încă 40 de ani până când această investiție să se termine.

Deci, doar am spus: există o mulțime de lucruri cel puțin amuzante în această fișă de investiție, dar, oricum, părerea mea este că ele sunt triste în măsura în care se regăsesc astfel de greșeli și necorelări în multe alte fișe.

Rugămintea mea este ca Ministerul Industriei și Comerțului să facă rectificările necesare, pentru că nu putem de la Parlament, nu putem lăsa să iasă o fișă, în buget, o fișă de investiție care a fost aprobată de Consiliul de Miniștri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul ministru Remeș... Sigur că putem... o să explicăm...

 
 

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Recunoaștem că după un studiu amănunțit are și tovarășul Ghițiu dreptate.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, doriți să mai interveniți, domnule ministru?

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Stimați colegi, Și Cernavodă e începută pe un astfel de document și multe altele, domnul Ghițiu l-a găsit numai pe acesta, dar dacă o să luați toate fișele o să vedeți că sunt vreo 10-12.

Dacă atunci au fost începute, noi ce să facem, să dăm istoria înapoi, să le punem dinamită, ce să facem? Atunci au fost începute și noi trebuie să scriem pe baza cărui document a fost începută investiția asta. Ce să facem?

Dacă vreți, scriem altfel, și punem o erată la sfârșit.

 
 

Domnul Petre Roman:

De altminteri chiar dispozițiile tranzitorii din Constituție prevăd această preluare, această continuitate și, desigur adaptare. Nu cred că este vreo problemă aici.

Domnul deputat Șteolea mi-a atras în mod corect atenția că dumnealui mai are un amendament care se referă la lucrările de investiții pentru aducțiune de gaze.

Vă rog să vă susțineți amendamentul.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de onorarea angajamentului pe care Regia ROMGAZ - Mediaș și l-a luat anul trecut privind participația sa la obiective de investiții de alimentare cu gaze naturale în Valea Jiului. Între timp, ea și-a schimbat puțin statutul juridic în procesul de restructurare de la Ministerul Industriilor, dar eu consider că această obligație trebuie onorată.

Este vorba de introducerea în lista de investiții a acestei societăți naționale a obiectivelor: alimentare cu gaze naturale a localităților din Valea Jiului, conducte de repartiție și S.R.M., etapa a doua, Petroșani-Petrila. Acesta este primul la care s-a angajat și, al doilea, alimentarea cu gaze naturale a localităților din Valea Jiului, conductă magistrală Livezeni-Paroșeni. Angajamentul pentru anul trecut și neonorat a fost la fiecare obiectiv de către 10 miliarde lei.

Domnul ministru Remeș, pe o aritmetică simplă, socotind această restanță și evaluând corespunzător pentru anul acesta, similar pentru anul acesta, valorile solicitate cumulat sunt de 40 de miliarde de lei, deci câte 20 de miliarde de lei la fiecare obiectiv.

Este un amendament care a fost acceptat și de către Comisia de industrie și servicii a Camerei Deputaților.

Am propus și sursa, redistribuirea în cadrul obiectivelor Societății Naționale Gaz Metan ROMGAZ - S.A., inclusiv de la obiectivul acela care adună multe fonduri acolo, sediul central, cât și din veniturile din privatizare, varianta a doua. Acest amendament vine pe lungimea de undă a ceea ce înseamnă susținerea problemelor sociale din Valea Jiului, a obiectivelor acesteia de dotare editilitară absolut necesară și care au început acolo. Sunt conducte magistrale, sunt conducte principale la care trebuie să existe și coparticiparea ROMGAZ-ului. Solicit pe această cale și sprijinul colegilor din Convenția Democratică, în sensul în care domnul Președinte spunea prin 1996, citez: "a venit timpul să vi se redea vouă, minerilor, demnitatea și respectul pe care-l meritați". E demnitatea aceasta de a trăi, a viețui în condiții decente, pe care o asigură gazul metan într-o localitate a țării.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul ministru Berceanu.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Aș vrea să fac mai întâi o precizare, pentru stenogramă, sunt câteva erori materiale în acele fișe, de alte natură, nu cele cu Hotărârea Consiliului de Miniștri, pe care vă rugăm să ne permiteți să le corectăm. Deci, într-un loc apare un an 1003 în loc de 2003 etc. ".. Deci, sunt niște erori materiale, care într-un document pot să se strecoare.

În legătură cu amendamentul cu gazele naturale.

Trebuie să vă spun că ROMGAZ face permanent niște proiecte, niște planuri de mărire a distribuțiilor, deci, de conducte care să alimenteze cu gaze alte zone etc., etc.

... Dar neîncasând banii de acolo de unde există conducte și se furnizează gaze naturale, nu are banii necesari pentru astfel de dezvoltări, din nefericire. Așa că, această chestiune ține foarte mult de cât reușește să încaseze Societatea Națională ROMGAZ din gazele pe care le furnizează deja, cu care unii cetățeni se încălzesc și pe care nu le plătesc, pe conducte existente. Dacă s-ar realiza aceste sume, bineînțeles că am putea să facem, să punem în practică, mai bine-zis, și unele din planurile de mărire a capacității de furnizare de gaze în diverse zone. Acum, totuși, pentru că am ajuns aici, domnul Șteolea cred că știe totuși că, în mare parte, în zona respectivă încălzirea nu se va face niciodată pe gaze, chiar dacă noi o să montăm tubulatura și așa mai departe. Pentru că există o prevedere legală în vigoare prin care minerii din zona Valea Jiului plătesc Kw-ul cu 25 de bani și în prezent.

Și deci, ei nu sunt nici într-un caz interesați să se încălzească cu gaze naturale, dintr-un motiv tot natural, ci se încălzesc cu curent electric, noi cunoaștem și toată lumea cunoaște această chestiune și de aceea, față de alte priorități referitoare la instalarea de gaze naturale, probabil că nu se va da curs în această zonă. Dacă lucrurile s-ar schimba și nu ar mai fi această facilitate, bineînțeles că ar fi cât se poate de interesant și de eficient să realizăm distribuție de gaze naturale în Valea Jiului și să conectăm toată această zonă la o sursă energetică mult mai curată și mai bună.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, domnule deputat, vă rog să-mi dați voie ca să supun votului pentru că în felul acesta sigur că...

Deci, supun votului amendamentul. Vă rog, domnule deputat, am procedat întotdeauna, vă rog frumos, nu, vă rog frumos, am procedat așa cu toată lumea și...

Din sală:

Am acest drept... în fiecare localitate din Valea Jiului se desfășoară activitate de instalare cu gaz metan.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

Eu cred că a fost destul de clar ce-a fost și nu aș dori să ieșim din ceea ce ne-am așezat cu toții. Vă rog, frumos!

Chiar regret, dar...

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra amendamentului acesta propus de domnul deputat Șteolea.

Cine este pentru? 83 de voturi pentru.

Împotrivă? 158 de voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Amendamentul nu a fost adoptat.

Acum, într-adevăr, vă supun votului Anexa 3/22, în ansamblul ei, și vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru anexa în ansamblul ei? 168 de voturi pentru. Mulțumesc.

Împotrivă? 63 de voturi împotrivă.

Abțineri? 21 de abțineri. Vă mulțumesc.

Anexa a fost adoptată.

Trecem în continuare la următoarea anexă, 3/23, care se referă la Ministerul Agriculturii și Alimentației.

Amendamentul acceptat de către Comisiile de buget, finanțe este propus chiar de către Comisiile de buget, finanțe și am să cer să fie prezentat.

Poziția 50.

Da, imediat, domnule Apostolache.

 
 

Domnul Victor Apostolache (din sală):

Procedură!

 
 

Domnul Petre Roman:

Procedură? Da, vă rog.

Știți că intervențiile de procedură au prioritate.

Poftiți, domnule senator!

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi pare foarte rău că nu se ține seamă de propunerea care a fost făcută de domnul deputat Acsinte Gaspar, ca ministrul agriculturii să participe la aceste dezbateri. Eu cred că nu putem începe dezbaterile la această anexă în lipsa Domniei sale.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, mulțumesc.

Am să-l rog pe secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Alimentației să dea explicațiile cuvenite.

Domnul secretar de stat Ilie Bălan, vă rog să dați explicația cuvenită, în absența domnului ministru.

 
 

Domnul Ilie Bălan -secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Alimentației:

Ilie Bălan este numele meu, sunt secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Alimentației. Domnul ministru Mureșan lipsește motivat. Are o treabă în familie. (Râsete, vociferări, proteste.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule secretar de stat, ați spus: "are o treabă în familie"? Vă rog să precizați, totuși, că sunteți în fața celui mai înalt forum al țării. Adică explicația trebuie să fie completă și, sper, credibilă.

 
 

Domnul Ilie Bălan:

Are o problemă familială și trebuie rezolvată, trebuie să... (Proteste, vociferări.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Deci dumneavoastră sunteți împuternicit de domnul ministru?

 
 

Domnul Ilie Bălan:

Eu sunt împuternicit să reprezint Ministerul Agriculturii și Alimentației. (Vociferări, comentarii, proteste.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Am să rog colegii care au ridicat această problemă să fie de acord, totuși, să procedăm la examinarea anexei.

Vă rog, domnul deputat Lăpușan.

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Dați-mi voie să fac și eu un apel la colegii mei să fie de acord ca să dezbatem acest articol, această anexă, pentru că dacă domnul ministru ar veni nu cred că ar fi un câștig să discutăm acum despre "diodele" agricole și despre chestiile astea. Domnul Bălan este de profesie.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu. Nu e tocmai cumsecade ce ați spus, domnule deputat. Domnu' deputat Gaspar, vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Totuși, să considerăm să fiți de acord că ministrul agriculturii se află într-o stare de imposibilitate, și nu pentru motive familiale sau nu știu ce... deci imposibilitate, legat de anumite fapte și ținând seama, totuși, că problemele care sunt legate de agricultură nu a avut timpul necesar ca să le stăpânească pentru că este numit ministru de vreo două sau trei luni, nici nu este pe domeniu, și haideți să dăm crezare celui care a primit împuternicirea să-l suplinească în fața Parlamentului.

 
 

Domnul Petre Roman:

Eu vă mulțumesc.

Deci, la amendamentul care a fost adoptat, acceptat de Comisiile de buget, finanțe, bănci dacă dorește să intervină cineva?

Da, poftiți! Domnul deputat Constantinescu.

E vorba de poziția 50, da?

Vă rog. De acord.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

S-au ridicat obiecțiuni privind depășirea cadrului Comisiilor pentru agricultură, deci comisiile de specialitate în domeniu, și acceptarea direct de către Comisiile pentru buget, finanțe, bănci a acestui amendament.

Vreau să fac cunoscut colegilor din plen că, în urma aprobării unui act normativ, după elaborarea proiectului de buget și după avizul comisiilor de specialitate, a apărut acest amendament în cadrul comisiilor. El nu privea reduceri sau sporiri de fonduri la nivelul ministerului, ci doar o redistribuire. Și pe baza cifrelor furnizate de Ministerul Agriculturii, amendamentul a fost analizat și acceptat de către cele două comisii. În esență, este vorba de suplimentarea cu 300 miliarde lei a primelor pentru producătorii agricoli, necesare asigurării finanțării, potrivit actului normativ de care vorbeam, și diminuarea cu aceeași sumă a subvențiilor. În ceea ce ne privește, ca membri ai Comisiei de buget, finanțe, bănci, am acceptat la vremea respectivă diminuările pe cele trei sau patru subcapitole, la propunerea Ministerului Agriculturii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Csapo

 
 

Domnul Csapo Iosif:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Dacă ar fi vorba despre suplimentarea primei pentru export la grâu și porumb, din anumite surse care pot fi acceptate, atunci, bineînțeles, aș fi de acord, pentru că rambursarea la export este o măsură care se aplică pentru a proteja producătorul agricol și producțiile realizate și produsele agricole, bineînțeles. Dar, în forma în care s-a rezolvat și se rezolvă, se propune rezolvarea acestor probleme, este în contradicție cu principiile economiei de piață.

Este un nonsens economic ca să acord, să transfer 300 miliarde lei pentru prime din capitolul 67.01, art. 36 "Subvenții".

Articolul care reprezintă și reglementează subvențiile din agricultură cuprinde un volum de 1.258,1 miliarde lei. Din ce se compune acest cuantum de subvenții? Pentru că este vorba despre, cum se zice în termeni economici, despre inputuri, despre introduceri, despre intrări la producție, pentru a acorda un sprijin producătorului agricol, de a realiza produsele cu costuri mai reduse.

În conformitate cu materialul Ministerului Agriculturii, aceste subvenții se referă, în agricultură, la următoarele poziții: reduceri la prețuri de semințe în conformitate cu art. 44 din Legea nr. 75/1995. Deși față de necesar există o acoperire de 48%, deci în loc de 965 miliarde lei, 460 miliarde lei, totuși inițiatorul propune diminuarea acestor subvenții. Și nu vreau să mă refer la importanța subvenției la semințe, pentru că fiecare dintre noi, care este de specialitate, cunoaște efectul. Ministerul Agriculturii a precizat că întârzierea anul trecut, în 1998, a subvenției la sămânță de grâu, de exemplu, a întârziat semănatul grâului și semănatul celorlalte culturi provocând pagube substanțiale.

Mergând mai departe: subvenția în agricultură din cele 1258 de miliarde lei, din care se propune reducerea cu 300 miliarde lei pentru transfer la prime, se referă la depozitarea grâului.

În conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 49/1998, în mod obligatoriu trebuie să fie prevăzute 48 miliarde lei, plus cele 202 miliarde lei care se referă la depozitarea grâului din recolta anului 1999. Dacă nu se realizează această subvenție pentru depozitarea gratuită sau subvenționată din bugetul statului, în conformitate cu evaluarea Ministerului Agriculturii, paguba provocată este aproximativ 1.000 miliarde lei. Deci este de neconceput ca din această poziție să se facă mai mari reduceri când, față de necesar, și așa se acoperă numai 59%.

O altă poziție: subvenția la Regia Autonomă a Îmbunătățirilor Funciare. Față de necesar se acoperă cu 450 milioane, 69%. Din această subvenție se poate reduce ceva, când este pusă în pericol și așa activitatea de finanțare a prețului la energia electrică pentru udări și desecări? Dar se poate concepe, în condițiile Bărăganului, de exemplu, producții agricole fără irigații? Pagubele provocate ajung la peste 60-70-80% din producția potențială.

Nu se poate! Nemaivorbind de faptul că se acoperă numai 69%.

O altă poziție, și ultima din categoria subvențiilor, este dobânzi la credite bancare, subvenționând cu 70% creditele acordate producătorilor agricoli pentru cumpărarea de tractoare, combine, mașini agricole, instalații pentru irigații.

Doamnelor și domnilor,

La acest capitol procentul de asigurare este numai 67% față de necesar. Deci, față de 300 miliarde lei, se cuprind în proiectul de buget, se cuprind 200 miliarde, neasigurând subvenționarea mai substanțială a dobânzii la creditele și la împrumuturile care sunt prevăzute de a fi acordate pentru cumpărarea de mașini și așa mai departe.

Deci este vorba despre o ieftinire, este vorba despre subvenționarea costurilor, a prețurilor la inputuri care au efect substanțial la realizarea costurilor și a nivelurilor de producție, bineînțeles. Și acest necesar este asigurat cu 67% și acum se propune diminuarea acestora. Deci care este poziția la care Ministerul Agriculturii s-a gândit din această categorie a subvențiilor? Pentru că de la nici o poziție nu se poate accepta diminuarea. Și, încă o dată remarc că este o anomalie economică ca în loc de a subvenționa inputurile pentru a scade costurile de producție, subvenționez prețurile la export. Deci, în loc de rambursare corespunzătoare din alte resurse, aș dori să recurg la această soluție.

Deci, doamnelor și domnilor, cu respect, propun respingerea acestui amendament.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Apostolache.

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte de ședință și domnule președinte al Senatului, rog să mă iertați!

Stimați colegi,

Tocmai de aceea solicitam prezența ministrului agriculturii aici. Acest amendament a fost susținut în Comisiile de buget, finanțe de Domnia sa. Sunt sigur că domnul secretar de stat Bălan nu va putea să ne spună mare lucru legat de cele solicitate de colegul Csapo. Argumente au fost suficiente prezentate de domnul Csapo. Eu aș mai vrea iar să vin cu altceva.

Domnilor,

În situația bine știută de anul trecut, că producția agricolă a înregistrat o scădere de 30%, că am semănat numai 60% din suprafața reală care fusese inițial planificată și nu ceea ce se raportează, noi venim astăzi să acordăm prime pentru a exporta ceea ce nu ne prisosește. Încep să-mi pun mari semne de întrebare: ce se urmărește prin această acțiune? Când este foarte bine știut de cei care trebuie să știe și, din nefericire, am impresia că nu vor să audă, că producția de grâu din acest an este cu mult sub cea pe care o estimează anumiți experți în altele, că rezerva de grâu nu prea ne ajunge până la noua recoltă și noi acum dorim să exportăm. E un lucru de-a dreptul surprinzător! Mi se pare că-i făcut chiar tendențios. Se urmărește ceva. Și domnul Csapo s-a mirat aici că, pe undeva, se reduce subvenția la depozitarea grâului. Păi, nu vi se pare că prin această manieră se forțează exportul pentru a face jocul celor care-și fac deja socoteli de import? În situația în care noi acceptăm acest amendament, când luăm practic subvenția de la sămânță - și-mi pare foarte rău că domul Csapo n-a spus că-n Legea seminței este prevăzut să asigurăm subvenție de 50% din prețul seminței, că n-a spus că astăzi un kilogram de porumb se vinde între 20.000 - și 25.000 lei și 37%, cum s-a angajat Guvernul, prin reducerea acestei subvenții, nu mai poate fi acoperit.

Ca atare, sunt împotriva acestui amendament și vă rog, stimați colegi, ca nu cumva, în momentul în care același Guvern ne va veni cu solicitarea de importuri, dumneavoastră să spuneți că n-ați știut că nu este grâu suficient în țară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Cristea.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, este un mod de abordare care este absolut interesant. Cum se găsește o soluție sau se propune o soluție noi suntem împotrivă. Aș putea să aduc aici o mulțime de argumente în susținerea acestui amendament.

Argumente care nici nu vreau să-mi arog eu paternitatea lor ci, inclusiv pe domnul Apostolache îl pot cita aici, cu argumente pentru acest amendament. Dar toată povestea este că argumentele astea erau valabile anul trecut. Erau valabile acum doi ani. Același Guvern care este și acum la conducere este acuzat că nu sprijină exportul; era acuzat că nu creează facilități pentru ca cerealele să se "miște" într-un ciclu economic pentru ca banii să ajungă la producători, pentru ca producătorul să-și reia ciclul de producție și așa mai departe. Era acuzat în toate felurile.

Când același Guvern a venit și a spus: "Dă-mi bani pentru stocarea cerealelor". Aș vrea să-i răspund și domnului Csapo - asta ca să spună lucruri exacte. Din subvenția pentru stocarea cerealelor anul trecut a rămas necheltuită suma de 100 miliarde lei. Guvernul a venit și a redistribuit această sumă. Aș vrea să-i spun că există ordonanță aprobată de Guvern, publicată în Monitorul Oficial, care prelungește termenul pentru stocarea cerealelor până în iunie 1999. Aș vrea să mai spun că există ordonanță aprobată de Guvern, sigur, pentru suma de 200 miliarde lei, pentru achiziții de tractoare. Suma cu care se va bonifica în procent de 70% dobânda pentru achiziția mașinilor agricole este 200 miliarde lei. Este cuprinsă în buget pentru că acestea sunt acum resursele de care bugetul dispune. Sigur că ar fi fost bine ca aceste resurse să fie mai mari și toată lumea ar fi fost de acord să fie mai mari.

Trebuie să încercăm să înțelegem că sumele respective sunt atâtea câte sunt și să încercăm să cheltuim banii ăștia, cu răspundere - să spun.

Se poate respinge amendamentul respectiv ca să nu se facă export. O să constatăm atunci când o să recoltăm cereale că era bine să se facă export. S-a dat acea primă de 200 lei pe kilogram, știți foarte bine, cu multe bâlbâieli ale Ministerului Agriculturii în care și comisia de la Cameră și plenul Camerei și plenul Senatului au spus:

"Acești bani trebuie să ajungă la producători". Și a introdus acolo, în ordonanță, o precizare: "Să se cumpere cu 1.000 lei kilogramul, 800 lei plătește negustorul - să-i spunem -, sau beneficiarul, și 200 lei să fie această primă."

Deci cred că argumentele care se aduc în acest sens nu sunt întemeiate. Dacă vrem ca aceste cantități - și aș vrea să ne uităm foarte exact ce se propune ca subvenție. Deci o cantitate de 500.000 tone de grâu și o cantitate de 500.000 tone de porumb. Este de fapt, hai să spunem așa... "contingentarea" acestui export, dimensionată pe un milion de tone de cereale, care să poată să intre repede într-un circuit economic, să debloce sume de bani și toate celelalte. Sigur, dacă ne propunem să nu facem export anulăm acest amendament sau nu votăm acest amendament. Dacă ne propunem acest lucru. Dar eu cred că trebuie să ne propunem ca circuitul economic să se miște mai repede într-un domeniu care are, sigur, anchilozările lui care sunt deja destul de vechi.

 
 

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Mă opresc, domnule președinte.

Eu pledez pentru păstrarea acestui amendament, însușit, de altfel, și cred că e bine, de către cele două Comisii de buget, finanțe, bănci de la Senat și de la Camera Deputaților.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. S-a înscris domnul senator Triță Făniță. Eu aș avea o întrebare la domnul secretar de stat, poate să lămurim lucrurile. Se propune ca cele 300 miliarde lei să fie prime pentru producătorii agricoli. Apoi se spune că e vorba de prime pentru export. Poate că ne puteți lămuri, cum prima pentru export ajunge la producătorul agricol? Sigur, sunt ignorant în materie, dar aș dori să înțeleg, dacă se poate. (Discuții, comentarii.)

Iertați-mă! Păi, nu, nu. Dumnealui reprezintă ministerul. Aici...

 
 

Domnul Ilie Bălan:

Domnule președinte,

Din lipsă de alte surse la capitolul "Prime de export" s-a apelat la redistribuirea sumei de la "Subvenții", iar cele 300 miliarde lei nu privesc numai exportul de grâu și porumb, ci au în vedere și exportul de carne de pasăre și de porc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Eu întrebam cum ajung la producători aceste sume. Că știu că producătorii nu exportă direct.

 
 

Domnul Ilie Bălan:

Nu. Dar ei primesc pe fiecare kilogram de grâu sau de porumb, sau carne de pasăre sau de porc, prime de export.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Triță Făniță.

Nu de la dumneavoastră am cerut explicații, nu vă supărați. (Se referă la domnul deputat Gheorghe Cristea, care s-a ridicat pentru a lua cuvântul.) Era dreptul meu, am făcut-o, da', drept să vă spun, ministerul e cel care...

Domnul senator, vă rog.

 
 

Domnul Triță Făniță:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Stimați colegi,

Eu aș începe prin a vă repeta bancul cu oltenii. "Ei când n-au ce face se dezbracă și-și păzesc hainele." (Râsete.)

Noi am propus zilele trecute de la acest microfon, și observ că nu ne ia nimeni în serios, să sistăm de urgență exportul de grâu până când vom cunoaște nivelul producției de grâu din acest an, grâu care a fost însămânțat până în luna noiembrie, grâu care 40% este nerăsărit, grâu care n-a primit un kilogram de îngrășăminte chimice și mă tem că vom cumpăra. Și luăm banii de la sămânță, și luăm banii de la înmagazinare, constituim 300 miliarde lei primă pentru export. Întâi să-l avem. Și atunci, la rectificarea bugetului, o să facem ce trebuie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Popa.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Sigur că acest amendament se pare a fi o glumă. Nici nu poate fi vorba să acceptăm așa ceva, cel puțin din punctul meu de vedere. Luând în considerare faptul - și eu v-am mai relatat dumneavoastră - că subvențiile la agricultură în 1999 față de 1998 s-au redus cu 1.000 miliarde lei la cupoane și cu 340 miliarde lei la creditele cu dobândă subvenționată acordate cu prilejul adoptării Legii nr. 165/1997. Or, din acest punct de vedere nu putem discuta de acordarea acestor prime pentru producțiile la export, având în vedere starea în care se află agricultura în condițiile actuale și luând în considerare faptul că nu avem ce exporta, nu avem la cine să acordăm aceste prime.

Deci, din acest punct de vedere, vă rog să respingeți acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Valeriu Tabără.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Sigur că preocuparea noastră pentru a mări capacitatea de export și de a asigura exportul este bine venită.

Dar nu cred că trebuie să umblăm la capitolele de subvenții, pentru a asigura aceste prime, pentru o ipotetică producție pentru export din acest an. Și mie mi se pare absolut anormal la subvențiile care le avem, și așa foarte mici, în ceea ce privește susținerea producătorilor, să venim să tăiem din aceste subvenții pentru a da aceste prime pentru export. Eu mă pronunț împotriva aprobării unui astfel de amendament.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Aș trece la vot dacă...

Poftiți, domnu' deputat!

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnilor președinți.

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Într-adevăr, este un nonsens să reducem de la "Subvenții", mai ales că acestea nu sunt suficiente pentru agricultură. În ceea ce mă privește, consider că dacă avem o situație clară a stocurilor la grâu și la porumb și avem în plus, este normal și este bine să deblocăm acest fond, al grâului și al porumbului. Am propus, am făcut câteva amendamente, la care am să mă refer în continuare. N-au fost prinse nici în amendamentele admise nici în cele respinse. Ele au ajuns la Comisia de buget, finanțe și una din propuneri viza o creștere de 200 miliarde lei la prime, din încasările tranșa a II-a ASAL, care este destinat pentru restructurare, pentru activitate în agricultură. Nici cele 200 de milioane care s-au încasat anul trecut n-au intrat în agricultură și dorim ca aceste 150 milioane să intre la Banca Națională, iar echivalentul în lei să se regăsească în activitatea din agricultură. Deci 200 de miliarde suplimentare din programul ASAL, atunci când va fi încasat pentru primele acestea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Cred că suntem în faza de a supune votului.

Deci, vă supun votului amendamentul respectiv.

Cine este pentru acest amendament? 97 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 109 voturi împotrivă.

Abțineri? 38 abțineri.

Amendamentul nu a fost adoptat.

Trecem acum la amendamentele care au fost nereținute de către Comisiile de buget.

Poziția 232.

Doriți că interveniți? A, de procedură? Vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

După calculul meu, cvorumul nu a fost împlinit la votul anterior, așa că vă rog frumos să verificați acest cvorum.

Deci, 246 voturi necesare pentru votare n-au fost întrunite.

Pe numărătoarea făcută de cei doi secretari.

 
 

Domnul Petre Roman:

Imediat, domnule deputat. Câte au fost, dom'le? 108 cu 97 și cu 38 egal 243. E corect! Întâmplător e chiar cifra necesară. Da.

Deci, trecem la amendamentul de la poziția 232.

Cine dorește să-l susțină? Dacă nu dorește să-l susțină nimeni, nici nu-l mai supun votului.

De la poziția 233.

Poftiți!

Domnul deputat Petrescu.

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte al acestei ședințe.

Este vorba de un amendament care nu are nici o implicație din punctul de vedere al deficitului bugetar. Este o redistribuire în cadrul capitolului 67.01 art. 73, unde se prevăd 51 de miliarde lei și anume se propune introducerea fișelor a două obiective de investiții în continuare - deci nu sunt lucrări noi. Prima: reabilitarea lucrărilor de eliminare a excesului de umiditate în sistemul Bumbăta și protecția digului Insula Mare a Brăilei, pe brațul Măcin.

Suma totală este un miliard lei în cadrul redistribuirii celor 51 miliarde lei. Aș dori să știu punctul de vedere al Ministerului Agriculturii și al Comisiei de buget, finanțe.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Ministerul Agriculturii, vă rog.

 
 

Domnul Ilie Bălan:

Domnule președinte,

Ministerul Agriculturii are deja 122 de obiective de investiții și pentru aceste două obiective la care există deja fișe, sunt, e adevărat, în continuare, ar trebui fonduri suplimentare.

Dacă Ministerul Finanțelor găsește o sursă, noi suntem de acord. Altfel, Ministerul Agriculturii, ca principal ordonator de credite, trebuie să redistribuim sumele și în afară de cele 122 să mai adăugăm și aceste 2 obiective.

În principal, suntem de acord cu ele, întrucât sunt în continuare și întreruperea lor ar aduce mai mari pagube decât cele de 1 miliard de lei.

Deci suntem de acord cu introducerea lor în fișa...

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Dacă ministerul este de acord, bănuiesc că nu sunt probleme.

Supun votului acest amendament.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Dacă-mi dați voie, domnule președinte?

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, vă rog, poftiți! Eu am crezut că...

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că toți suntem de acord cu acestea. Problema este că Ministerul Agriculturii, prin vocea domnului secretar de stat, a spus foarte clar că este de acord, dar dacă Ministerul Finanțelor îi suplimentează cu această sumă, pentru că altminteri nu are de unde redistribui. Deci vreau opinia Ministerului Finanțelor ca să ne putem pronunța și noi, comisiile, în deplinătate de cunoștință de cauză.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Petrescu vorbea de o redistribuire. Deci, în interiorul sumei respective. Eu așa am înțeles.

Poftiți, domnule deputat!

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Este exclusiv vorba de redistribuire și nu de o sumă suplimentară. Așa este problema. În cadrul celor 51 de miliarde care se referă la societățile naționale ale - cum era I.F.-ul, de exemplu -, din interiorul Ministerului Agriculturii.

Deci nu este vorba de o suplimentare de fonduri. Acesta este amendamentul. Acesta a primit aprobarea - poate domnul secretar de stat nu are cunoștință, în acest moment - din partea Ministerului Agriculturii și acesta este amendamentul, nu prin suplimentare.

Deci, dacă dânsul susține că prin suplimentare, mi-l retrag, dar vreau să votăm așa cum a fost propus amendamentul, prin redistribuire, nu altfel.

 
 

Domnul Petre Roman:

Ministerul Agriculturii, însă, a cerut să-i fie alocată această sumă, separat.

Domnul ministru al finanțelor.

 
 

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnilor președinți de ședință,

Domnilor colegi,

Amendamentul de la 233 sună: "se propune introducerea a două noi obiective". Dacă se propune introducerea, înseamnă sumă suplimentară. Dacă este vorba de redistribuire, atunci acceptul Ministerului Agriculturii este suficient.

Dar, trebuie să vedem dacă vorbim de acest amendament sau de un amendament nou propus de domnul coleg Petrescu, aci.

Dacă este vorba de suplimentare cu suma, noi spunem un nu categoric, dacă este vorba de redistribuire, atunci trebuie reformulat și se pronunță Ministerul Agriculturii.

 
 

Domnul Petre Roman:

Deci, domnule secretar de stat?

 
 

Domnul Ilie Bălan:

Domnule președinte,

Sigur, este vorba de redistribuirea sumei, nu de suplimentarea sumei, pentru că așa am înțeles.

 
 

Domnul Petre Roman:

Am înțeles.

Deci, amendamentul cu această reformulare, că este vorba de redistribuire și nu de sume noi.

Cine este pentru? În mod evident, o foarte largă majoritate. Amendamentul a fost acceptat.

Următorul amendament la poz. 234. Cine dorește? Nu este susținut de nimeni. Atunci nici nu-l mai supun votului.

Poz. 235. Nu dorește nimeni să-l susțină. Nu-l mai supun votului.

La poz. 236. A fost susținut ieri de domnul senator Apostolache.

Doriți să interveniți? Vă rog, domnule senator!

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte,

Întrucât l-am susținut ieri, nu o să-i mai dau citire. În schimb, doresc să fac câteva referiri la ceea ce s-a întâmplat după aceasta.

Am așteptat cu mult interes hotărârea Guvernului privind utilizarea acestor cupoane în acest an, întrucât considerăm că se are în vedere, într-adevăr, o subvenție de tip agricultură europeană.

N-a fost așa, cu toate că, așa cum spuneau și colegii mei, atât în comisie, cât și în plenul Camerelor reunite, la dezbaterea acestui buget am făcut numeroase propuneri.

Nimeni nu a auzit. Iar Guvernul, în același spirit demagogic, a hotărât ca aceste cupoane să fie folosite pentru procurare de semințe, îngrășăminte, insecto-fungicide, ierbicide, lucrări agricole, procurare de medicamente, tratamentele animalelor și nu mai spun, câte și mai câte.

S-a omis cu bună știință să se spună că la valoarea de 175.000 de lei nu se poate achiziționa nici sămânța necesară pentru a semăna o jumătate de ha de porumb, nici un kg de ierbicid, nici 100 de grame de insecto-fungicide pentru tratamentul seminței, nici 2 saci de îngrășăminte, ca să nu mai vorbesc de lucrări agricole.

Pentru cei care nu cunosc și susțin că valoare cuponului ar fi de 35-40% din cheltuieli, le aduc la cunoștință că 1 kg de sămânță costă între 20-25.000 de lei. Ca atare, cu acest cupon se pot procura între 6 și 8 kg de sămânță de porumb și nimic mai mult.

Prin hotărârea de Guvern, în schimb, s-a stabilit să nu se mai utilizeze cupoanele pentru procurarea de motorină.

În această situație, proprietarii de terenuri, asociațiile care dețin și tractoare pot apela la alți proprietari de servicii ca să le are, să pregătească și să semene. Așa a gândit Guvernul!

Or, nici aceștia nu au bani să cumpere motorină, ca atare, pământul va rămâne nelucrat. Exact cum s-a întâmplat în toamna trecută - și știți bine cu toții - că acest lucru a fost prevăzut în ordonanța Guvernului și anul trecut și numai la intervenția comisiilor din Parlament și prin votul Parlamentului s-a deblocat această situație.

Atunci au fost demarate și lucrările agricole, astfel încât s-a semănat cât s-a semănat în toamnă. Din această cauză, domnilor, au rămas și cele 5 milioane de ha de pământ nearate.

Este foarte clar că prin aceste măsuri nu se urmărește decât ca terenul să rămână necultivat.

De fapt - și întrebarea am pus-o - nu mi-a răspuns nici domnul ministru de finanțe, rândul trecut, și sper că de data aceasta îmi va răspunde, acest lucru s-a făcut și prin Ordonanța nr. 34, prin care se modifică Legea nr. 165, prin care se asigura accesul la credite pentru producătorii agricoli.

Acum, domnilor, atât băncile cât și producătorii agricoli așteaptă normele metodologice de la Ministerul Agriculturii, care le va elabora cu Ministerul de Finanțe. Au termen 30 de zile. Probabil că la 1 martie le vom avea.

Când va trebui să însămânțăm, vor alerga și acești oameni să ridice fondurile.

Deci, domnule președinte, eu îmi mențin amendamentul și susțin că prin toate măsurile care s-au luat până acum se lucrează împotriva agriculturii.

L-aș ruga pe domnul ministru de finanțe să-mi dea răspunsul: când va deveni funcțională Ordonanța nr. 34 și ce se va întâmpla cu cupoanele care nu au fost efectiv folosite?

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule ministru Remeș, doriți să răspundeți? Vă rog.

 
 

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Sper ca la finalul săptămânii viitoare, obligația Ministerului Finanțelor vizavi de normele privind această ordonanță să fie deja fapt împlinit.

Din sală:

Cupoanele?

 
 

Domnul Petre Roman:

Alte intervenții la acest amendament.

Dacă nu sunt, supun votului amendamentul susținut de către domnul senator Apostolache.

Cine este pentru? 91 de voturi pentru.

Împotrivă? 168 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Amendamentul nu a întrunit voturile necesare.

Următorul amendament de la poz. 237.

Doriți să interveniți, domnule senator? La 237? Vă rog.

 
 

Domnul Triță Făniță:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Împreună cu domnul senator Paul Păcurariu, domnul senator Victor Apostolache, domnul deputat Valeriu Tabără și domnul deputat Nicolae Popa, vă prezentăm următorul amendament: "Din fondurile prevăzute pentru cupoanele agricole se vor achiziționa cu prioritate, tractoare și mașini agricole, în zonele unde parcul de utilaje agricol este deficitar și uzura acestora avansată. Ministerul Agriculturii va elabora și supune aprobării Guvernului, normele metodologice de aplicare a acestora, urmărindu-se mărirea parcului de utilaje agricole, precum și eliminarea deficiențelor în distribuirea cupoanelor constatate în anii precedenți".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Acest amendament nu a fost depus inițial la comisie, însă, ca să fim corecți, trebuie să ne reamintim că atunci când am discutat la cheltuielile generale, venituri și cheltuieli generale, atunci am acceptat că domnul senator Triță Făniță va veni să facă o corectură, în interiorul sumei respective, cu privire la mașini și tractoare agricole. Dacă nu, consultăm stenograma.

Deci noi am acceptat lucrul acesta atunci.

 
 

Domnul Triță Făniță:

Domnule președinte,

La această poziție, unul dintre semnatari - domnul deputat Popa - are înscris la 237 acest amendament.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, numai că amendamentul sună cu totul altfel.

Domnul deputat Lăpușan.

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Eu susțin această intervenție și, dacă vom urmări la 238 și 239 sub o altă formă, atât amendamentul de la 238, cât și amendamentul de la 239 concentrează, de fapt, aceeași idee, sigur că în linii mari.

Vreau să vă spun că, după părerea noastră, cupoanele au prins la public, dar vreau să vă informez că cele 175.000 de lei la ha nu reprezintă mai mult de 5% din costurile de producție al oricărei culturi de cereale și plantă tehnică, sigur, cu excepția sfeclei de zahăr sau cu excepția cazurilor în care lucrăm la culturi irigate și obținem performanță la hectar.

De asemenea, vreau să vă spun că aceste cupoane nu reprezintă o subvenție pentru agricultură.

Stimați colegi,

Consumul de motorină la hectarul de porumb, grâu și alte culturi este aproximativ 100-120 l, funcție de tehnologia folosită. Vreau să vă spun că impozitele, taxele, inclusiv accizele reprezintă pentru această cantitate de motorină o sumă care variază între 240 și 260.000. Deci, dacă scădem cupoanele din aceste accize, vedem că, de fapt, statul mai ia de la amărâtul acela de țăran încă niște bani.

Deci, accizele ori le facem consistente și le direcționăm către producătorul agricol și nu către locuitorul etajului 4 de la bloc din Cluj, București, Iași și în altă parte, atunci înseamnă că aruncăm banul public fără a-l verifica. Nu avem o situație clară a cupoanelor.

Am văzut T.I.R.-urile de la Calafat care se alimentează prin intermediul acestor cupoane, trocul de cupoane care a fost încurajat.

Și, de asemenea, avem și aveți și dumneavoastră informații, inclusiv în legătură cu traficul de cupoane, cele care nu s-au folosit și au fost direcționate pe criterii care sunt departe, probabil, de criteriul politic.

De aceea, văzând că actualul Guvern nu este în măsură, nu este în capacitate de a direcționa acești bani publici eficient, prin intermediul cupoanelor către agricultori, considerăm că o redirecționare prin intermediul propunerii pe care domnul senator Triță a făcut-o și care, repet, înglobează ca idee propunerile de la 238 și 239, este bine venită.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Săndulescu.

 
 

Domnul Andreiu Oprea:

Procedură!

 
 

Domnul Petre Roman:

Există o intervenția de procedură.

Domnule senator, o secundă, pentru că cele de procedură au prioritate.

Poftiți, domnule senator!

 
 

Domnul Andreiu Oprea:

Domnule președinte,

V-aș ruga să fiți consecvent și să observați că acest amendament nu a fost depus nici în comisie, nu figurează nici pe lista amendamentelor respinse și, în consecință, vă rog să nu-l luați în considerare.

 
 

Domnul Petre Roman:

Este corect ceea ce spuneți dumneavoastră. Eu, însă, îmi amintesc că această chestiune cu privire la modalități de a dota cu tractoare și mașini...

Eu îmi amintesc, și aici îmi pare rău că domnul senator nu a venit și cu stenograma, mi-amintesc că această discuție, mi-amintesc foarte bine că această discuție cu privire la posibilitatea, a deschide o posibilitate de achiziționare de mașini agricole și tractoare a avut loc și a fost un consens că ea se va pune în momentul când vom ajunge la acest capitol.

Dacă eu greșesc, rog să fiu corectat.

Poftiți, domnule deputat!

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Discuția a avut loc, însă fondul discuției era următorul: din vânzarea CEREALCOM și COMCEREAL, ale căror datorii au fost toate preluate la datoria publică și, deci n-au nici un fel de datorie, să se constituie un fond special pentru achiziții și investiții mașini și utilaje agricole.

Deci aceasta a fost discuția de la ședința pe care dumneavoastră ați condus-o.

 
 

Domnul Petre Roman:

Aveți dreptate, așa este!

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Deci aceasta era discuția. Discuția nu viza și nu trimitea în nici un fel la sistemul de cupoane. Deci la un fond special din această valorificare de active și societăți ale statului.

 
 

Domnul Petre Roman:

Este adevărat, acuma e corect.

Domnul deputat Tabără. Pardon, iertați-mă! Întâi domnul senator Săndulescu. După aceea, domnul deputat Tabără.

 
 

Domnul Șerban Săndulescu:

Domnule președinte,

Onorați parlamentari,

Problema aceasta a cupoanelor văd că se agită de foarte multă vreme în Senat și am auzit că și în Camera Deputaților; sunt membri parlamentari din opoziție care sunt contra acestor cupoane.

Vreau să vă spun că am bătut în lung și-n lat județul Vâlcea, pot să vă spun că am făcut aproape 1.000 de vizite în comunele din județul Vâlcea și vă asigur că țăranii, agricultorii particulari sunt foarte mulțumiți de faptul că primesc acest ajutor datorită cupoanelor.

Este adevărat că nu este substanțial acest ajutor, că nu este foarte mare, dar ei se ajută foarte mult cu aceste cupoane și sunt mulțumiți.

De aceea, consider că este o pornire a celor din opoziție care vor să desființeze aceste cupoane.

Sunt de acord că sunt necesare mașini agricole, că sunt necesare tractoare pentru agricultură, dar actuala Opoziție trebuia să se gândească la acest lucru când a subvenționat I.A.S.-urile, care au 2.600 de miliarde de lei datorii, cu care se puteau cumpăra peste 20.000 de tractoare. Deci, în loc să avem furturile și datoriile pe care le au I.A.S.-urile la Guvern, de 2.600 de miliarde, am fi avut 20.000 de tractoare. Trebuia, în primul rând, să se gândească la acest lucru opozanții de astăzi.

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan (din sală):

Este nevoie de o clarificare.

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu, nu, domnule deputat, vă rog. Nu, nu se poate! Vă rog foarte mult. Fiecare crede că știe mai mult decât altul, ceea ce nu-i adevărat.

Domnul deputat Tabără, apoi domnul deputat Popa.

Vă rog să aveți răbdare.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În primul rând, cred că este justificată aducerea acestui amendament în discuție în plenul Camerei Deputaților și Senatului.

Vreau să vă spun și să-mi manifest nemulțumirea de modul cum Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaților a tratat analiza bugetului pentru agricultură pe 1999, lăsând absolut la întâmplare modul de așezare și, mai ales, de discutare a amendamentelor privind agricultura, plasând practic aceste amendamente către Comisiile de buget, finanțe, bănci.

În al doilea rând, nu este prima dată când discutăm aici ca această brumă de bani pe care-i dăm de la buget către agricultură să fie utilizați cât mai bine, pentru că - domnule coleg Cristea și domnule senator Săndulescu! - rezultatul unei acțiuni se vede în ceea ce este finalizat în sectorul economic.

Dacă dumneavoastră sunteți mulțumiți astăzi de ceea ce este în agricultura României, atunci continuăm mai departe.

Pe de altă parte, nu cred că este rău - repet, nu este rău - să lăsăm prin norme metodologice posibilitatea ca primul cumul a valorii acestor cupoane, acolo unde se dorește - sunt asociații familiale sau a comunităților locale - de altfel, vin aceste propuneri din zona comunităților ca și din sursele destinate cupoanelor, acolo unde se dorește să se poată utiliza pentru obținerea de tractoare.

Este, de altfel, un amendament spus și în cadrul ordonanțelor de urgență. Mai mult, stimați colegi, dacă noi credem că cupoanele pe care noi le dăm se transformă în astfel de manifeste, banii nefiind nici ai Convenției Democratice, nici ai P.U.N.R.-ului, ci sunt ai contribuabililor, atunci ne înșelăm că aceste alocații bugetare își vor avea efectul vreodată. Iată, o am în mână!

Mai mult, domnule senator Săndulescu, vă asigur că prin Legea nr. 83, pe care dumneavoastră o cunoașteți, în țara românească s-au cumpărat, între 1993 și 1997, circa 64.000 de tractoare.

Mai mult, vreau să vă spun... Vă rog să verificați, nu pe povești, mai sunt și alții care au spus... dar pe date precise.

Mai mult, țin să vă anunț, stimați colegi, că este un astfel de material care cred că mai este la Președinția României, încă din 1995 din luna octombrie, că în fiecare an, ca agricultura României să poată merge în condiții normale ar fi nevoie să cumpere circa 60.000 de tractoare și 5.000 de combine timp de 6 până la 8 ani.

Oare este normal să oprim acest proces care este de bază pentru ceea ce înseamnă agricultura României?

Nu am spus ca sursele de la aceste cupoane, care sunt, repet, nesemnificative, sunt elemente de speculă, de pierdere, să nu fie utilizate ca și cupoane.

Dar... (Discuții.)

Dar, dar, cred că este necesar ca ele să fie folosite cu folos și nu... (Discuții.)

Stimate domn, nu v-am întrerupt niciodată...

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rog foarte mult nu interveniți din sală.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Eu cred că este normal.

Domnule președinte,

Eu cred că atunci când discutăm o chestiune serioasă trebuie să fim lăsați s-o abordăm și eu cred că era cazul să atenționați pe cei care strigă din sală, la chestiuni cu date sigure, nu cu povești, domnule Păvălașcu!

Din sală (mai multe voci):

Procedură!

 
 

Domnul Petre Roman:

Eu aș vrea să...

Domnule deputat,

Sunt mulți înaintea dumneavoastră care vor să ia cuvântul. Vă rog să luați loc!

Fiecare parlamentar poate să considere, pe bună dreptate, că are de spus exact ceea ce este mai important.

Vă rog să luați loc!

Eu încerc să rezum cele două probleme care s-au ridicat aici.

Prima problemă este dacă aceste cupoane pot să fie utilizate pentru cumpărarea de mașini și utilaje agricole.

A doua problemă - aș vrea să-l întreb pe domnul Triță Făniță sau pe inițiator - dacă aceste mașini și utilaje agricole provin din industria românească. N-ați spus lucrul acesta.

Problema aceasta este, fără îndoială, de cea mai mare importanță.

Domnul deputat Popa.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Procedură!

 
 

Domnul Petre Roman:

Dacă este de procedură, domnule Cristea, dar dacă nu este de procedură... Vă rog.

Domnul deputat Cristea, chestiune de procedură, are prioritate.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, este strict pe procedură, domnule președinte.

Cu tot respectul, vă rog să aplicăm procedura de dezbatere. Amendamentul nu a fost înscris la comisie, nu a fost făcut nici la Comisia pentru agricultură în prezența ministrului, care a participat la dezbateri, nici la Comisia pentru agricultură a Senatului n-a fost, unde a participat tot ministrul agriculturii, și acum se creează deja o dezbatere aproape electorală.

Mulțumesc.

Vă rog frumos, amendamentul nu poate fi discutat, strict pe procedură, nefiind solicitat de nici una din cele două comisii și nefiind depus la Comisia de buget, finanțe. Tot bugetul s-a dezbătut pe amendamente depuse, respinse și susținute de cei care le-au depus, nu pe amendamente de fond, de mare fond, de altfel, pentru că amendamentul vizează jumătate din bugetul Ministerului Agriculturii, făcute în timpul dezbaterilor.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Popa.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Aș vrea să-l contrazic pe domnul deputat Cristea pentru că acest amendament figurează la poz. 237 la amendamentele respinse... (Discuții.)

Vă rog frumos.

...unde eu am propus, ca inițiator, schimbarea destinației sumelor alocate pentru cupoane. Noi am venit acum numai cu o completare. Deci, vă rog să acceptați completarea care s-a făcut la amendamentul respectiv.

De asemenea, aș vrea să fac precizarea - și cred că domnul senator Triță Făniță, chiar acest lucru dorea să-l facă și Domnia sa - că, într-adevăr, vom propune în amendamentul respectiv...

Domnule Cristea, vă rog să nu mă întrerupeți, eu nu v-am întrerupt pe dumneavoastră.

...să propunem ca achiziționarea de mașini și utilaje agricole să se facă din industria românească pentru că am falimentat și Tractorul Brașov și Semănătoarea București tocmai datorită acestui lucru. (Discuții.)

Stimați colegi,

Aș vrea să nu mă acuzați prea tare, dar, de la acest microfon, eu am spus întotdeauna că sunt împotriva acestui sistem de subvenționare.

Nu aș vrea să credeți că nu aș dori să ajungă banii la proprietar, la țăranul român. Suntem de acord, dar acest sistem de subvenționare a fost mai mult cu scop electoral.

Ceea ce v-a prezentat domnul deputat Tabără este un exemplu elocvent în acest sens.

De asemenea, aș vrea să vă mai spun că, vedeți și dumneavoastră la televizor, tot timpul, acele clipuri publicitare cu cupoanele în care "Veniți țărani români, ca pe timpul colectivizării, și luați-vă cupoanele". Mai bine s-ar spune acolo, pentru că s-a spus și în 1996, să nu mințim poporul cu televizorul, "Veniți și luați-vă cuponul ca să vă vindeți pogonul". Domnul Lupu și cu prozeliții Domniei sale s-ar putea să facă acest lucru. (Discuții.)

Vreau să vă spun că numai pentru publicarea acestor cupoane, pentru tipărirea lor se cheltuiesc 70 de miliarde de lei. Deci aș vrea să vă spun că efectele se văd astăzi.

Vreau să vă spun că 70% din mâncarea țării se importă, am lichidat complexele de porci și de păsări. Nu mai producem nimic în România, totul importăm, carne de porc și așa mai departe.

Noi am opinat și opinăm și acum ca aceste credite să fie direcționate pentru subvenționarea agriculturii, dar numai a acelor produse strategice, pentru că cea mai mare greșeală care s-a făcut în momentul de față a fost că am subvenționat suprafața și nu producția agricolă.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat, vă rog să vă restrângeți, pentru că trebuie să ieșim din...

Sunt mulți...

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Eu susțin amendamentul împreună cu domnul senator Triță Făniță.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rog frumos, domnule deputat, o să vă exprimați imediat.

Deci sunt înscriși domnul deputat Ciumara, domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz, domnul senator Răsvan Dobrescu.

Domnul deputat Ciumara.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă atenționez că antevorbitorul meu a confirmat că ceea ce se discută aici nu este amendamentul Domniei sale, ci amendamentul la amendamentul Domniei sale. Deci a confirmat că este neregulamentar să discutăm acest subiect.

În al doilea rând, vă reamintesc la toată lumea că sistemul cupoanelor s-a introdus fiindcă am cheltuit ani de zile sume fabuloase, care nu ajungeau la producătorii agricoli, se pierdeau într-un sistem birocratic mafiot, nu se știe în ce domenii și în agricultură nu ajungeau.

Pentru aceasta, pentru a pune capăt la jaful din banul public, am introdus acest sistem.

Dacă sistemul nu este perfect, dacă mecanismul de aplicare generează probleme, putem perfecționa mecanismul de aplicare. Putem ca sistemul de distribuire a cupoanelor să-l condiționăm și de alte criterii, nu să-l desființăm.

Eu nu-mi imaginez că dacă apa e murdară în albie, cineva își aruncă și copilul la groapa de gunoi. (Vociferări, discuții.)

Domnule președinte,

Vă rog să-i rugați pe colegii de la P.U.N.R. să mă asculte.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

Ați încheiat?

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Nu, n-am încheiat, aștept să faceți liniște, domnule președinte!

 
 

Domnul Petre Roman:

Referiți-vă la amendament, dacă se poate.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Dacă nu sunt ascultat, n-are rost să vorbesc!

Aceasta este misiunea dumneavoastră...

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

Dați-mi voie să intervin.

Tot ceea ce s-a spus în legătură cu chestiunea de procedură este corect. Acest amendament nu îndeplinește condiția ca în forma respectivă să fie luat în discuție. Nu îndeplinește condiția.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Vă mulțumesc, mă retrag.

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu, domnule deputat, dați-mi voie!

Eu vreau să purtăm discuția în legătură cu amendamentul, după cum îl invit pe domnul senator Triță Făniță să-și reamintească de ceea ce s-a discutat atunci în legătură cu banii proveniți... (Comentarii.)

Domnule deputat,

Dacă nu-mi dați voie să vorbesc, înseamnă că nu vom putea ajunge să ne înțelegem.

Chestiunea este foarte clară.

N-am acceptat amendamente care nu au fost depuse la comisie, iar eu ca președinte al Senatului, și deci respectuos față de regulament, nu pot proceda altfel, nu se poate altfel, trebuie să înțelegeți.

Ceea ce vă invit este să ne referim la ceea ce am agățat în cui și anume această posibilitate pentru mașini și utilaje agricole din industria românească, legat de banii proveniți de la vânzarea COMCEREAL și CEREALCOM.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Procedură!

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

Ați mai vorbit la procedură, chestiunea este foarte clară!

Ca de obicei, dumneavoastră știți mai bine ca toată lumea. Vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Nu știu, domnule președinte.

Conform regulamentului, în numele Grupului parlamentar al P.N.Ț.C.D., vă solicit o pauză de 20 de minute.

 
 

Domnul Petre Roman:

Solicitați o pauză din partea Grupului P.N.Ț.C.D. pentru consultări?! (Discuții, comentarii.)

Această cerere este regulamentară.

Rog ca liderii grupurilor parlamentare să se întrunească dacă este vorba de o consultare pe această temă.

 
 

DUPĂ PAUZĂ

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnilor colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală ca să reluăm dezbaterea.

Îl rog pe domnul deputat Cristea să-și exprime punctul de vedere în legătură cu consultarea care a avut loc.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al grupului nostru parlamentar are două subpuncte.

Unul care se referă la procedură și pe care toată lumea îl știe și îl înțelege și cel de al doilea punct de vedere este că... sau dacă vreți, ca argumentație, există deja o ordonanță, există sumele de bani alocate, există și hotărârea de Guvern... și de altfel, ca să venim foarte aproape de subiect, decizia privind pachetul de servicii pe care se cheltuie cele 2.200 de miliarde aparține Guvernului. Guvernul trebuie să stabilească ce pachet de servicii se achiziționează cu această sumă, însă aș vrea să mai spun un singur lucru și mă opresc. Ar trebui să ne gândim strict economic și lăsând la o parte orice - ce ar însemna ca în campania de primăvară actuală să scoatem din circuitul economic direct legat de agricutură 2.200 de miliarde, pentru ai direcționa către un sector cu care toată lumea este de acord, dar care va însemna un minus de flux financiar net rapid, imediat, de 2.200 de miliarde pe care, în mod corect, nimeni nu poate să vină să spună cu ce poate fi înlocuit.

Opinia noastră este că pe legislația existentă în momentul acesta, Guvernul se pronunță asupra pachetului de servicii care pot fi achiziționate cu această sumă de bani și în nici un caz legea bugetului nu poate să facă acest lucru.

 
 

Domnul Petre Roman:

Din partea Grupului parlamentar P.D., domnul deputat Duvăz și apoi îl rog pe domnul Remeș să ne precizeze în legătură cu intenția Guvernului.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În primul rând, vreau să spulber de la început orice fel de temere și a fost o neînțelegere care, probabil, a creat tensiuni în primă instanță, că se retrag aceste cupoane sau că nu mai funcționează sau, ceea ce spunea domnul Triță, ar putea dispărea peste 2.000 de miliarde din acest circuit. Nici nu se pune problema.

Problema noastră era să existe posibilitatea, opțional, deci libertatea de opțiune a celor care vor să-și poată cumpăra cu aceste cupoane, să le investească parțial sau total în mașini agricole și tractoare.

În aceste condiții, recunosc că procedural este corect, pentru că legea așa prevede - nu legea bugetului, ci Guvernul stabilește acest pachet, recunoaștem deci această situație. În consecință, rog Guvernul - cu această ocazie, poate un reprezentant, domnul ministru de finanțe, să ne spună și câteva cuvinte - să studieze și să adopte această extensie de servicii în pachetul destinat a fi cumpărat cu cupoane.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul ministru Remeș, vă rog.

 
 

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Doamnelor și domnilor,

Mă oblig să insist la discuția în cadrul Guvernului, să prezint argumentele pro și contra ridicate aici de dumneavoastră și să insist ca pe lista serviciilor să se adauge și posibilitatea procurării de mașini și utilaje agricole, lăsând ca hotărârea finală să aparțină celor care vor beneficia de cupoane, dreptul de dispoziție să fie în final al lor. (Aplauze.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Sigur, eu nu pot supune la vot...

Vreau să fac precizarea că ceea ce pot supune la vot eu este doar amendamentul în forma indicată de inițiator; nu pot să supun la vot un amendament într-o altă formă, n-am făcut-o, nu s-a făcut și deci nu se poate face nici cu acest prilej.

În legătură cu răspunsul dat de ministrul de finanțe, domnul Remeș, cred că se deschide exact această posibilitate; pe de altă parte, în ceea privește achiziția directă, îl rog pe domnul senator Triță Făniță să-și mențină acea intervenție cu privire la vânzarea activelor din COMCEREAL și CEREALCOM.

Eu cred că putem trece la vot.

Din sală:

Mai sunt înscrieri!

 
 

Domnul Petre Roman:

Atunci, vreau să fac precizarea ca orice fel de intervenție pe care doriți să o mai faceți și, bineînțeles că eu nu pot să împiedic acest lucru, trebuie să fie pe amendamentul în forma dată de inițiator, în cazul acesta de domnul Popa.

Vă rog, domnule senator!

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte al Senatului,

Doresc să vă informez de la început că acest amendament a fost discutat în Comisia de agricultură a Senatului și îmi pare foarte rău că s-a scăpat de Comisia de buget, finanțe. De fapt, asemenea situații s-au mai întâlnit și s-a acceptat dezbaterea lor în plen - spre exemplu, amendamentele susținute de domnul președinte Stanciu de la Comisia de învățământ. Nu înțeleg de ce pentru președintele Comisiei de agricultură din Senat se lucrează cu altă unitate de măsură.

În al doilea rând, consider că am fost înțeles greșit.

Noi nu suntem - nici eu personal - împotriva cupoanelor, ci a modului în care acestea sunt utilizate. Ineficiența acestora se vede, se cunoaște, o simte tot românul care nu mai este în stare să-și asigure hrana de zi cu zi. De fapt, ceea ce spune domnul Ciumara, că aceste cupoane au fost introduse de Guvernul dânsului, nu s-a făcut la recomandarea F.M.I.-ului, ci este o metodă folosită prin țările africane și nicidecum la noi.

Noi susținem utilizarea cu prioritate a acestor cupoane pentru procurare de tractoare și mașini agricole din producție românească, pentru a avea cu ce lucra pământul.

În al treilea rând, am impresia că deranjează faptul că urmărim prin acest amendament relansarea producției de tractoare și mașini agricole românești (Vociferări.) dând peste cap - eu remarc ironiile, dar nu este cazul să le facem acum - contractele semnate de domnul Ciumara și domnul Ciorbea pentru achiziționarea de tractoare, prin intermediul R.A.I.F.-ului.

Deci alte interese se au în vedere, nicidecum relansarea producției de tractoarre românești.

În al patrulea rând, domnule președinte, repet întrebarea pe care am pus-o domnului ministru Remeș: ce s-a făcut cu cupoanele neutilizate anul trecut, care s-au adunat la Ministerul Agriculturii?

Ce se va întâmpla cu cupoanele care nu se utilizează nici în acest an? (Aplauze.)

Care este circuitul lor sau se creează în continuare fonduri pentru campania electorală a P.N.Ț.C.D.?... (Vociferări.)

Cât a costat clipul publicitar...

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule senator,

Eu cred că nu ați avut intenția de a crea o stare conflictuală.

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte,...

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule senator,

Dorința mea, pe care dumneavoastră ați spus că o respectați, este de a vă referi la amendamentul în cauză și constat că nu faceți lucrul acesta și regret.

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte,

La amendament m-am referit, dar trebuie să punem odată capăt acestei practici de a se utiliza banii publici în alte scopuri.

Vă mulțumesc. (Comentarii.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Vreau să fac o precizare în legătură cu observația dumneavoastră că amendamentul cu privire la învățământ al domnului Stanciu nu ar fi fost cuprins. Este adevărat însă, exista o înțelegere care a fost confirmată de Comisiile de buget, finanțe că acel amendament într-adevăr a existat.

Deci, eu pe acea bază am supus la vot.

Am avut o bază regulamentară și am avut și verificarea necesară.

Domnul Ciumara dorește un drept la replică.

Aveți un minut.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Eu nu știu la sugestia cui a vorbit antevorbitorul meu, dar știu că a vorbit pe propria răspundere și de aceea, când susții că o anumită măsură de Guvern a fost făcută la sugestia nu știu cui, nu înseamnă că nu revine Guvernului.

În condițiile unui dialog absurd, lipsit de logică elementară și neregulamentar, eu aș propune să purtăm această discuție, v-aș reaminti că nu am semnat nimic și personal răspund pe ce am semnat. Să se adreseze securiștilor care au semnat.

 
 

Domnul Petre Roman:

Eu cred că în legătură cu acest amendament trebuie să mergem pe stoparea discuțiilor.

Dau cuvântul domnului deputat Tabără și domnului senator Triță.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Eu regret, sincer, că nu s-a înțeles demersul care s-a făcut aici pentru a se susține efectiv dotarea agriculturii și progresul în agricultură.

Și, regret, de asemenea, sincer, că pe o problemă fundamentală de utilizare a banului public spre un sector vital pentru țara românească și pentru 46% din cetățenii acestei țări, s-a făcut o înțelegere politică și s-a dat înapoi. Nu cred că este bine, iar cei care și-au asumat politica agricolă actuală n-au decât să o ducă până la bun sfârșit, dar este și marea răspundere referitor la ceea ce se va întâmpla aici.

Ceea ce am susținut aici ca amendament venit din partea domnului senator, cu semnătura și a noastră, nu făcea altceva decât să diversifice și mai ales să precizeze și să dea certitudine că banul public poate fi utilizat foarte bine pentru ceea ce este fundamental - dotarea tehnică a agriculturii României.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul Triță Făniță.

Domnule deputat,

Dacă este o chestiune de procedură, eu vă dau cuvântul, însă vă rog foarte mult să nu fie declarație politică, să fie de procedură, că altminteri am să fiu obligat să vă întrerup și toată lumea va înțelege de ce.

Vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte, Știți că eu vă port o stimă deosebită și nu o să fur din timpul...

 
 

Domnul Petre Roman:

În afară de stimă, eu am nevoie și de...

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Eu mă adresez domnului ministru de finanțe, să vedem dacă se poate ca din cupoanele acestea pentru agricultori...

Din sală:

Asta nu este de procedură!

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Stați, că este o...

 
 

Domnul Petre Roman:

Trebuie să recunosc că nu este de procedură.

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Este de procedură, ascultați-mă!

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, poftiți, dovediți că este de procedură.

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Cupoanele pentru agricultori sunt cuprinse la "Cheltuieli curente". În momentul în care se va discuta că acestea pot fi folosite și pentru tractoare, așa după cum văd că dumneavoastră sunteți de acord în final cu această propunere, domnul ministru de finanțe să ne spună dacă de aici, de la 50.014.053, "Cupoane", se pot folosi și pentru investiții.

Acestea ori sunt cheltuieli curente ori sunt cheltuieli pentru investiții.

Mulțumesc. (Comentarii.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu pot să fiu de acord că a fost o chestiune de procedură, dar vă rog să dați un răspuns domnule Remeș!

 
 

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Este singurul gen de amendamente cu care am fost mereu de acord - transferarea de la un capitol la altul.

În ideea în care în Guvern așa se va hotărî, vor trece de la cheltuieli curente la cheltuieli de capital imediat. Nu în asta ne vom bloca.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Triță.

 
 

Domnul Triță Făniță:

În ceea ce privește punctul de vedere al Partidului Democrat, transmis prin domnul Duvăz, n-am nimic împotrivă ca de fiecare dată, deciziile la noi se iau așa cum se iau. Nu pentru asta am cerut cuvântul, ci doream să dau răspuns unui coleg, domnului senator Grama, care atunci când m-am așezat în bancă m-a întrebat: "De ce vrei, domnule, să ne învrăjbim". Am vrut să dau acest răspuns întregii săli - noi nu vrem să ne învrăjbim, și vreau să vă spun că atât eu, cât mai ales Partidul Democrat, totdeauna, când am avut o inițiativă referitoare la agricultură a fost de cea mai bună intenție, dat fiind situația jalnică în care se găsește această ramură. Tractoarele la care ne-am referit contra cupoane... și mașini agricole, era vorba de utilaje din producția internă - fabrica de la Brașov, care este închisă, Semănătoarea, care este închisă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vreau să vă reamintesc...

 
 

Domnul Alexandru Popovici (din sală):

Procedură!

 
 

Domnul Petre Roman:

La procedură?! Poftiți!

 
 

Domnul Alexandru Popovici:

Procedural constat că ne aflăm în afara amendamentului cu ceea ce discutăm de la acest microfon, iar, pe de altă parte, că pe fond problema s-a promis că se rezolvă prin hotărâre de Guvern. Grupul național liberal propune sistarea discuțiilor la acest amendament.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, oricum cred că acest lucru era practic. Eu am să vă citesc încă o dată ce propune amendamentul și să nu avem nici un fel de alte... deci, amendamentul propunea clar - se propune renunțarea la sistemul de cupoane și apoi, sumei de 2.200 miliarde de lei să i se dea alte destinații.

Asupra acestui amendament vă rog să vă exprimați votul.

Cine este pentru acest amendament? (Vociferări, aplauze.) Vă rog să numărați voturile. 8 voturi pentru. Vă mulțumesc.

Împotrivă? 178 de voturi împotrivă.

Abțineri? 73 de abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Urmează un amendament propus de Grupul parlamentar P.D.S.R. cu privire la suplimentarea bugetului.

Îl susține cineva? Atunci, nu îl mai supun votului.

Un același amendament, exact în sensul suplimentării bugetului cu diminuarea de la bugetul Ministerului Transporturilor.

Sigur că da, domnul deputat Popa.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

La poziția 239 de la amendamentele respinse, eu am făcut o propunere de suplimentare a subvenționării agriculturii cu 2.000 de miliarde și această sumă să fie preluată de la Ministerul Transporturilor, prin diminuarea subvenției de 3.000 de miliarde.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da, vă supun votului amendamentul propus.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 67 de voturi pentru.

Împotrivă? 180 de voturi împotrivă.

Abțineri? 13 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Ultimul amendament la această anexă, din partea domnului senator Fuior.

Vă rog, domnule senator!

 
 

Domnul Victor Fuior:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Amendamentul meu: "Se propune majorarea sumei cu 3 miliarde la obiectivul de investiții amenajare terenuri în pantă, zona Mediaș".

Posibilă sursă: algoritmul politic, prin numirea ca ministru al agriculturii a domnului Triță Făniță.

Motivația:

1. Asocierea justificată în multe medii a cuvântului "agricultură" cu numele Triță Făniță.

2. Vom avea posibilitatea să verificăm pe cel mai controversat specialist din cei 16.000 ai actualei coaliții.

3. Avem cel puțin pe cine trage la răspundere pentru agricultură.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule senator,

Îmi pare rău să vă întrerup...

 
 

Domnul Victor Fuior:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu pot avea un dialog cu...

 
 

Domnul Petre Roman:

Înțeleg că nu vă susțineți amendamentul.

 
 

Domnul Victor Fuior:

Îl susțin, vreau să vedem cum mi-l susține ministrul actual al agriculturii.

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu, nu, este vorba de amendamentul care figurează în raport. Îl susțineți sau nu, domnule senator? Cel care privește zona Mediaș. (Discuții, vociferări.)

Da, supun votului amendamentul domnului senator Fuior cu privire la zona Mediaș.

Cine este pentru? 47 de voturi pentru.

Împotrivă?

În mod evident, o largă majoritate.

Amendamentul este respins.

În acest fel se încheie dezbaterea.

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule președinte,

Am formulat 5 amendamente care au fost trimise la Comisia de agricultură, comisia le-a prins în raport, raportul a ajuns la Comisia de buget, finanțe, dar nu apar nici pe amendamentele aprobate nici pe amendamentele respinse.

Mi-aș permite, dacă...

 
 

Domnul Petre Roman:

Am să întreb care este părerea comisiei.

Domnule... ce s-a întâmplat?! Domnule senator, dați-ne o explicație!

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Uitați...

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu, nu, cererea dumneavoastră este clară, eu vreau o explicație! (Comentarii.)

La Comisiile de agricultură dumnealui spune că au ajuns, dar de la Comisia de agricultură n-a mai ajuns la Comisia de buget, finanțe. Asta este ce a spus!

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Nu, nu este așa!

Dacă-mi este permis, eu m-am exprimat corect. Deci, de la Comisia de agricultură raportul a plecat către Comisia de buget, finanțe, semnat de către cei doi președinți.

 
 

Domnul Petre Roman:

Exact, asta am spus și eu!

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Sigur că da.

 
 

Domnul Petre Roman:

Și eu ceream explicație de la Comisia de buget, finanțe.

Este limpede că am înțeles corect.

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Eu aș dori, totuși, să-mi exprim punctul de vedere.

 
 

Domnul Petre Roman:

Eu nu vreau să ajungem în situația de adineauri, când am respins un amendament care avea o anumită susținere din același motiv.

Comisiile de buget, finanțe, ne pot da o explicație?

 
 

Domnul Andreiu Oprea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

La Comisiile reunite de buget, finanțe au fost, într-adevăr, prezentate și amendamentele de care vorbește domnul deputat, însă aceste amendamente n-au fost structurate ca amendamente. Acestea sunt cuprinse în descrieri lungi și comisia nu le-a luat în considerare. Nu s-a respectat modelul de amendament. (Comentarii.)

Dacă-mi permiteți să continui, domnule președinte, este posibil ca în volumul imens de amendamente primite și în termenul scurt în care s-a lucrat să fi fost omise.

 
 

Domnul Petre Roman:

Având în vedere această precizare, domnule deputat, vă rog să prezentați foarte pe scurt amendamentul.

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

De asemenea, mulțumesc și colegilor senatori și deputați pentru accepțiunea respectivă și aș dori, în scurte cuvinte, să-mi expun punctul de vedere.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

V-aș ruga, dacă se poate, să precizați amendamentul, pentru că altminteri intrăm în declarații politice și nu este eficient. Vă rog să mă credeți că nu este în interesul dumneavoastră.

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă promit că nu fac apel la astfel de declarații, pentru că... (Vociferări, comentarii.)

Amendamentul este următorul.

Având în vedere situația din agricultură că într-adevăr avem numai 5.400 de miliarde, din care 3.000 de miliarde sunt lucrările care nu s-au făcut în toamnă și le facem acum cu banii din bugetul anului 1999, mi-am permis și am făcut următorul amendament. (Comentarii.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Spuneți-l!

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Suplimentarea sumei la bugetul agriculturii cu 1.700 de miliarde, care reprezintă suma provenită din încasarea tranșei a doua, Program ASAL, și se poate conta pe această sumă, pentru că este direcționată pentru agricultură. Din această sumă am prevăzut o suplimentare de o sută de miliarde la semințe, capitolul 67.01, subcapitolul 03, suplimentare cu 150 de miliarde la subcapitolul 04 - combatere boli și dăunători în vegetal, 150 miliarde reproducția animală și combatere boli în sectorul zootehnic, 200 de miliarde suplimentare prime, tot erau probleme, vroiam să luăm de la subvenții 200 de miliarde, putem să luăm de aici și 1.000 de miliarde pentru Legea 165, suplimentarea sumei prevăzute la creditarea agriculturii, cu subvenția de 50%, conform Legii nr. 165. Și am putea, eventual, dacă nu se agreează această idee, din această sumă să se susțină dobânda de 70% pentru tractoare și utilaje, conform Ordonanței nr. 36, care a reprezentat subiectul discuției anterioare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

Dacă înțeleg eu bine, resursa pe care o menționați este împrumutul ASAL?

Dar bugetul României discută despre veniturile colectate în România.

Domnul deputat,

Vă rog foarte mult. Nu se poate așa! Adică, nu știm că bugetul României se referă la venituri colectate în interiorul țării românești?

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule președinte, din câte știu, practic, Ordonanța nr. 113...

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu, noi discutăm legea bugetului, domnule deputat!

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Am înțeles, dar, ca resursă de intrare în țară, pentru restructurarea activității din agricultură, se poate lua în considerare.

Dacă nu se poate lua, nu insist.

Vă rog să-mi permiteți, nu insist. (Discuții.)

Nu, nu, dacă nu se vrea să se ia, nu insist, dar este o realitate. Este o sumă pentru agricultură.

 
 

Domnul Petre Roman:

Nu, domnule deputat! Nu e vorba că nu se vrea, e vorba că așa ceva nu are nici o semnificație, în raport cu legea bugetului. Îmi pare rău!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

O ultimă intervenție.

La buget sunt surse care se suportă din surse proprii și surse din afară.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Eu mă întreb dacă pot supune la vot un asemenea amendament. (Discuții.)

Nu. Am să cer părerea celor de la Finanțe, că dumnealor sunt în măsură să o facă. Dar nu este aici domnul ministru.

Din partea Ministerului Finanțelor, dacă vreți să interveniți.

Puteți interveni? Vă rog. E vorba de o explicație tehnică.

 
 

Doamna Gheorghița Oprea - secretar general-adjunct în Ministerul Finanțelor:

Referitor la tranșa a doua de la ASAL, potrivit ordonanței de aprobare a Acordului de împrumut ASAL, ordonanță care a fost aprobată și prin lege, contravaloarea în lei a împrumutului extern se folosește pentru finanțarea deficitului bugetar.

Deci, în anul 1999, dacă va veni tranșa a II-a din ASAL, va fi folosită pentru finanțarea deficitului bugetar.

 
 

Domnul Petre Roman:

Deci, ea nu poate fi folosită pentru o altă destinație.

 
 

Doamna Gheorghița Oprea:

Nu, nu se poate folosi. Deci, este aprobat prin lege ca această contravaloare în lei să se folosească pentru finanțarea deficitului bugetar.

 
 

Domnul Petre Roman:

Am înțeles.

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte, ați făcut o afirmație total greșită.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rog foarte mult. Eu nu am făcut nici un fel de afirmație.

Mi-am pus întrebarea dacă veniturile colectate înseamnă și ASAL. Și am primit răspunsul: ordonanța nr. cutare - ordonanța, nu legea bugetului. De acord.

Îl întreb pe domnul deputat Nicolescu dacă își menține amendamentul.

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Da, îl mențin, domnule președinte.

 
 

Domnul Petre Roman:

Da. Deci, vă supun votului acest amendament.

Cine este pentru?

 
 

Domnul Dumitru Buzatu:

Procedură, domnule președinte!

 
 

Domnul Petre Roman:

Păi, dacă amendamentul trebuia supus la vot...

Vă rog.

Nu. Vă rog să mă lăsați să supun votului.

Domnule deputat,...

 
 

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Am cerut procedură înainte de a declanșa votul.

 
 

Domnul Petre Roman:

Pe procedură? Bine, să-i acordăm.

 
 

Domnul Dumitru Buzatu:

Și mă voi cantona strict în această direcție, domnule președinte.

Eu nu cunosc obiceiul sau modul de a se discuta diverse proiecte de lege în Senatul României. Însă consider că este inadmisibil, din partea dumneavoastră, să vă purtați în modul în care v-ați purtat cu domnul deputat Nicolescu.

Eu nu am mai asistat aici la o dezbatere, în care președintele vorbește în același timp cu intervenientul.

Vă rog foarte mult să vă concentrați, pentru a da un curs normal dezbaterilor din ședința Camerelor reunite.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

Intenția mea nu a fost nicidecum una de a obstrucționa, în vreun fel, pe domnul deputat Nicolescu. Și puteți să îl consultați și pe dumnealui.

Intenția mea a fost de a lămuri sensul amendamentului. Și ca dovadă că este așa, în acest moment îl supun votului.

Nu am să resping afirmația dumneavoastră. Am să fac, însă, precizarea că, în nici un moment, nu puteți dovedi că am vrut să obstrucționez cu ceva intervenția cuiva.

Aș dori să supun votului.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Procedură, domnule președinte!

 
 

Domnul Petre Roman:

Tot de procedură?

Vă rog, domnule senator!

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul nostru parlamentar v-a propus să sistați discuțiile pentru această anexă. Însă, pentru că s-au făcut referiri la modul în care se lucrează și conduceți lucrările Senatului, îl rog pe domnul deputat să-și ceară scuze. (Aplauze.)

 
 

Domnul Petre Roman:

Eu vă mulțumesc, însă nu am această pretenție. Eu, unul, nu am această pretenție. Nu cred că dumnealui a avut o intenție răuvoitoare.

Deci, supun votului amendamentul domnului deputat Nicolescu.

Cine este pentru? 88 de voturi pentru. Vă mulțumesc.

Împotrivă? 171 de voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

În aceeași situație, după câte se pare, se află un amendament propus de domnul deputat Șteolea și, din cauza aceasta, am să îl rog să îl prezinte. Dar numai amendamentul, domnule deputat, vă rog mult.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Da, domnule președinte, din aceeași gamă este.

Este vorba de acceptarea continuării finanțării obiectivului de investiții - combaterea eroziunii solului în zona Boșorod-Grind, județul Hunedoara.

Este un obiectiv de investiții care a fost finanțat anul trecut. De fapt, este singurul, din care 8 obiective de acest tip, care în județul Hunedoara a mai fost finanțat după 1989. Se impune aici finanțarea și continuarea lucrărilor, fiindcă sunt fenomene deosebite de alunecări de teren, care impun lucrări de drenaj, de captări de izvoare și așa mai departe, ale unei zone care afectează localitățile Boșorod și Bobaia din acest perimetru.

Este, dacă vreți, un amendament de aceeași factură, ca acela al domnului deputat Petrescu, în sensul în care sursa propusă aici - și am discutat acest aspect cu domnul secretar de stat de la Ministerul Agriculturii și Alimentației - este redistribuirea în cadrul capitolului "Cheltuieli de capital".

Suma solicitată este de 500 milioane lei. Este o cifră simbolică, în așa fel încât să se poată continua lucrările, absolut necesare și unele chiar a se finaliza, de oprire a frontului de alunecare care afectează aceste două localități din județul Hunedoara.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Există, deci, acceptul Ministerului Agriculturii și Alimentației?

Domnul secretar de stat.

 
 

Domnul Ilie Bălan:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Respingem, întrucât deja avem 124 de obiective și ar însemna să diminuăm sumele de investiții la celelalte proiecte.

 
 

Domnul Petre Roman:

Supun votului amendamentul domnului deputat Șteolea.

Domnule deputat, vedeți? Înțelegerea de care vă bucurați se pare că nu are răsplata cuvenită.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Cu respect vă adresez rugămintea ca o jumătate de minut să mă ascultați.

Adică, este un amendament de aceeași factură cu al domnului deputat Petrescu de la P.N.Ț.C.D. Am avut speranța că se dă aceeași atenție de către Ministerul Agriculturii și Alimentației.

Regret acest aspect de a politiza ceea ce înseamnă finanțarea obiectivelor de îmbunătățiri funciare din agricultura României. De aceeași factură este, iar suma prevăzută este cam de aceeași dimensiune.

Nu am făcut amendamentul acum, "pe picior", ci l-am făcut la comisie, domnule președinte.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc, domnule deputat.

Sigur, dumnealui își susține punctul de vedere și mi se pare că e absolut normal.

Deci, supun votului amendamentul propus de domnul deputat Șteolea, în legătură cu cele 500 de milioane de lei, pentru lucrări de combatere a eroziunii.

Cine este pentru? 87 de voturi pentru.

Vă mulțumesc.

Împotrivă? 176 de voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri. Vă mulțumesc.

Amendamentul nu a putut fi acceptat.

În consecință, am ajuns la votul final asupra Anexei nr. 3/23.

Cine se pronunță în favoarea anexei nr. 3/23? Vă mulțumesc. Vă rog. 184 de voturi pentru. Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog. 47 de voturi împotrivă.

Abțineri? 41 de abțineri.

Anexa nr. 3/23 a fost adoptată.

Stimați colegi,

Vă propun să traversăm și capitolul de la "Transporturi" și apoi să ne oprim.

Vă mulțumesc.

Deci, trecem la Anexa nr. 3/24.

Există două amendamente acceptate de către comisii:

unul se referă la redistribuirea sumelor la capitolul "Sănătate".

E cineva care îl susține? Da?

Domnul deputat...?

 
 

Domnul Petru-Șerban Mihăilescu:

Mihăilescu. De câte ori conduceți dumneavoastră trebuie să vă aduc aminte.

 
 

Domnul Petre Roman:

Îmi pare rău, domnule deputat!

 
 

Domnul Petru-Șerban Mihăilescu:

Iertați-mă, și rândul trecut v-a părut rău, domnule președinte.

 
 

Domnul Petre Roman:

Vă rog.

 
 

Domnul Petru-Șerban Mihăilescu:

Deci, amendamentul este legat doar de unele reglementări care au apărut, după ianuarie 1999, promovate de Guvernul dumneavoastră, și prevede ca 14 miliarde de la "Cheltuieli de personal și cheltuieli materiale" să fie trecute la transferuri, în cadrul aceleiași sume, la sănătate, de 39,6 miliarde prevăzute pentru minister.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Amendamentul a fost acceptat de comisii.

Părerea ministrului?

 
 

Domnul Traian Băsescu -ministrul transporturilor:

De acord cu amendamentul.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnul ministru este de acord cu amendamentul.

Nu avem nici o problemă.

Deci, vă supun votului aprobarea amendamentului.

Cine este pentru? În mod evident, o foarte largă majoritate.

Amendamentul a fost acceptat.

Urmează un alt amendament acceptat de comisii. Domnii deputați M.tis Eugen și Vaida Francisc-Atila.

Doriți să îl prezentați?

Sunteți de acord cu el, da? De acord.

Domnul ministru?

 
 

Domnul Traian Băsescu:

Nu știu care este.

 
 

Domnul Petre Roman:

Se referă la redistribuirea sumei de un miliard de lei, în lista cheltuielilor de investiții, de la lucrări, în continuare, la alte cheltuieli de investiții.

Domnul ministru este de acord.

Nu pune probleme.

Vă supun votului amendamentul.

Cine este pentru? În mod evident, o largă majoritate.

Vă mulțumesc.

Amendamentul a fost acceptat.

Trecem la amendamente neacceptate.

Este un amendament propus de domnul deputat Șteolea, la poz. 241.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Da, domnule președinte, este vorba de solicitarea introducerii în lista de lucrări de investiții de la Ministerul Transporturilor a unei poziții, respectiv, reparații capitale la linia de cale ferată Deva-Brad, unde suma solicitată este de 10 miliarde de lei. Sunt lucrările necesare pentru ca această linie de cale ferată, circulația pe acest tronson de linie ferată să fie asigurată, în sensul în care, în noiembrie-decembrie 1996, în urma precipitațiilor căzute, au apărut pierderi ale stabilității terasamentului și care au pus în pericol circulația feroviară pe traseul Stoeneasa-Dealul Fetei.

Este vorba de o lungime de 125 m liniari.

Amendamentul a fost discutat și la Comisia de industrie și servicii a Camerei Deputaților, care și-a dat acordul pentru acest amendament.

Vreau să le spun colegilor din comisie că, așa cum ne-au solicitat atunci, am adus și am aici susținerea și solicitarea comunităților din zonă, respectiv a consiliilor locale din zona menționată, care insistă, încă din 1997, ca această linie de cale ferată să fie repusă în circulație.

Când mineritul va cădea în zona Brad, când sucursala minieră Brad nu are viitor, după cum este strategia Ministerului Comerțului și Industriilor, în momentul de față, când transporturile, inclusiv ceea ce înseamnă populația școlară din zonă, sunt afectate, este necesar ca măcar acest semnal să-l dăm pentru zona moților. De fapt, este singura cale ferată care străbate zona moților, cu ecartament normal, ca circulația să fie reluată. El este un element de natură socială la care trebuie să achiesăm.

Un alt aspect - și solicit din partea grupului nostru parlamentar o clarificare - este acela asupra prevederii în lista de investiții a acestui minister, a ceea ce s-a promis, sub ideea unei hotărâri de Guvern luate la începutul lunii ianuarie, de finanțare a obiectivului de investiții drumul național Câmpul lui Neag - Băile Herculane, din Valea Jiului spre Banat, ca element de reconversie și ocupare a forței de muncă din Valea Jiului.

Domnul Președinte Emil Constantinescu, joi seara, spunea că spera ca lucrările de organizare de șantier să fie deja demarate pentru acest obiectiv.

Vreau să pot informa pe alegătorii din Circumscripția electorală Hunedoara, populația din Valea Jiului, dacă există siguranța începerii lucrărilor pentru acest obiectiv de investiții.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

În legătură cu amendamentul, domnul ministru Traian Băsescu.

 
 

Domnul Traian Băsescu:

Deci, pentru anul 1999, Ministerul Transporturilor are, în programe de investiții, 500 de kilometri de reparații capitale la linie. Nu este necesară o mențiune pentru DevaBrad. În interiorul celor 500 de km se va da prioritate oricăreia din lucrările care fac nesigur traficul feroviar. Sau, dacă este nevoie, se va suspenda traficul feroviar, în cazul în care nu avem resurse să punem linia în siguranță.

Din câte știu, secția Deva-Brad este o secție pe care traficul este suspendat.

În principiu, nu pot fi de acord cu nominalizarea liniei Deva-Brad, având în vedere că, în cei 500 de km, urmează să se facă măsurători, după dezgheț, să constatăm unde este terasamentul cel mai slăbit și unde prioritatea este maximă pentru intervenție, în interiorul celor 500 de km.

Mă surprinde, totuși, solicitarea pentru o lucrare expresă, atât timp cât, până acum câteva minute, de câteva zile, este o bătălie continuă, chiar și de la domnul deputat Șteolea, de a se lua 2.000 de miliarde de la Ministerul Transporturilor.

Mă surprinde abordarea, să se facă, dar, până acum, vroiați să luați 2.000 de miliarde.

Nu accept amendamentul.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

O să supun votului amendamentul domnului deputat Șteolea.

Domnule deputat Șteolea,

De această dată mă simt obligat să supun votului, pentru că așa este.

Domnule deputat,

Vă rog să mă credeți că, de ceea ce dumneavoastră ați beneficiat, a fost dincolo de orice alte beneficii pe care le-au avut...

Domnul deputat Șteolea ne anunță că dumnealui nu a solicitat niciodată diminuarea bugetului la Ministerul Transporturilor, iar domnul ministru își cere scuze.

Supun votului amendamentul domnului deputat Șteolea.

Cine este pentru? 71 de voturi pentru.

Împotrivă? 178 de voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Amendamentul nu a întrunit voturile necesare.

Din partea comisiei se dorește o precizare.

Vă rog. Domnul deputat Morariu.

 
 

Domnul Teodor-Gheorghe Morariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La Anexa nr. 17 s-a aprobat un amendament, care implică o modificare și la Anexa nr. 3/24, și anume, la poz. a): "Lucrări în continuare" de la capitolul 6801 "Transporturi", se elimină suma de 27.900.000 mii lei din coloana "Fond special", urmând a se adăuga la poz. c):

"Alte cheltuieli de investiții", la activitatea "Aviația civilă", suma de 28.024.000 mii lei, reprezentând dotări independente.

În consecință, suma de 27.900.000 mii va deveni 28.024.000 mii, cu cele 124 de milioane, pe care le-am aprobat la Anexa nr. 17, un transfer în cadrul Anexei nr. 17.

 
 

Domnul Petre Roman:

Am înțeles. Este o punere de acord a ceea ce s-a votat, cu ceea ce este în conținutul acestei anexe, da?

De acord.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra acestei propuneri făcute de către comisie.

Cine este pentru? În mod evident, o largă majoritate.

Vă mulțumesc.

În legătură cu poz. 242, doriți să interveniți? Vă rog.

Domnul deputat Șerban Mihăilescu.

 
 

Domnul Petru-Șerban Mihăilescu:

Domnule președinte,

Cu scuzele de rigoare, noi avem obligația să ne batem până la capăt.

La momentul depunerii acestui amendament, prin care mai solicitam încă 190 de miliarde pentru minister, aveam în vedere lipsurile care sunt evidente la subvenționarea activității la Metroul București, la Administrația fluvială a Dunării de Jos, la sănătate, pentru sistemul feroviar și pentru sistemul acesta de subvenții care se aplică în sistemul de transporturi.

Deoarece propunerile noastre pentru 190 de miliarde privind suplimentări din creșterea economică sau din alte surse au fost respinse, nu pot să aduc, la ora actuală, decât propunerea ca ministerul să analizeze dacă, din cele 3.000 de miliarde, există posibilitatea ca aceste 190 de miliarde să fie alocate pentru pozițiile care sunt menționate la amendamentul înregistrat la nr. 242.

A doua chestiune, ca să nu mai revin la microfon, la alin. 243: este vorba de 150 de miliarde care, efectiv, cred că se pot aloca din cele 3.000 de miliarde ale ministerului pentru încă 10 vagoane de călători de la ASTRA - Arad.

Aceasta vine în sensul deciziei dumneavoastră, pe care ați exprimat-o mai devreme, să sprijinim industria românească, provine din faptul că și anul trecut s-a achiziționat un număr de vagoane de la Arad, care funcționează, în mod cu totul deosebit, pe rute de excepție pentru România și sunt convins că domnul ministru Băsescu va găsi o soluție pentru această chestiune.

Dacă nu vom aloca nimic și ne vom rezuma numai la reparații de vagoane, s-ar putea ca fluxul de producție la ASTRA - Arad să se oprească și peste doi sau trei ani să fim nevoiți să apelăm din nou la importuri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Poziția domnului ministru, vă rog.

 
 

Domnul Traian Băsescu:

Domnule deputat,

Din punctul de vedere al amendamentului dumneavoastră, este corectă afirmația că la foarte multe capitole subvențiile sunt mai mici decât cele de anul trecut.

La infrastructură feroviară avem 780 de miliarde mai puțin, la Metrou 120 de miliarde mai puțin, la multe alte capitole finanțarea din bugetul de stat a fost diminuată.

Obligația mea este, pe un buget de austeritate, să continui să funcționez cu tot sistemul.

Deci, nu susțin amendamentul dumneavoastră de a mi se aloca bani mai mulți sau de a-i lua din subvenția pentru transportul feroviar. Și aceasta pentru că cele 3.000 de miliarde reprezintă doar 65% față de necesarul pentru a circula cu cele 1.940 de trenuri de călători, în fiecare zi. Ceea ce înseamnă că îmi rămâne să sper în rectificare sau să găsesc alte surse.

În ceea ce privește achiziția de vagoane de la Arad, nu este nevoie să prevedem un capitol bugetar și, cu atât mai puțin, să scoatem contravaloarea producției de la ASTRA - Arad din subvenția pentru transportul de călători.

Pentru achiziția integrală a producției de la ASTRA - Arad, avem în vedere veniturile extrabugetare ale căii ferate, care se materializează prin vânzarea de fier vechi.

Vă pot informa că săptămâna viitoare se scot la licitație, prin bursă, 50.000 de tone de fier vechi. Sperăm ca siderurgia românească să îl achiziționeze, iar resursa financiară se va îndrepta către ASTRA - Arad.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat, vă întreb: care dintre amendamente le supun votului? Primul? Am înțeles.

Deci, supun votului primul amendament al domnului deputat Mihăilescu.

Cine este pentru? 71 de voturi pentru.

Mulțumesc.

Împotrivă? 178 de voturi împotrivă.

Abțineri nu sunt.

Amendamentul nu a întrunit voturile necesare.

Și acum vă supun votului Anexa nr. 3/24, în ansamblul ei. (Discuții.)

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

O singură clarificare am cerut în luarea de cuvânt anterioară, în legătură cu finanțarea drumului național, obiectiv nou, Câmpul lui Neag - Băile Herculane. Care este situația? Avem certitudinea începerii lucrărilor pentru acest obiectiv atât de important pentru Valea Jiului?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

Lăsați-i domnului ministru posibilitatea să facă calculele și să prezinte o situație reală, având în vedere că nu e nici un amendament pe tema asta.

Eu sunt convins că domnul ministru, la timpul potrivit...

Din partea grupului nici atât, că asta cade în sarcina unui minister, eu nu pot să fac aici, la dezbaterea Legii bugetului de stat, o dezbatere între grupurile parlamentare.

Vă rog să mă înțelegeți, îmi pare rău. Însă ceea ce pot să fac este să-l rog pe domnul ministru al transporturilor să facă un calcul de economicitate și de oportunitate și să vă prezinte concluziile dumnealui. Asta cred că se poate, dar în orice caz nu pe loc.

Deci, avem votul pentru Anexa III/24 în ansamblul ei.

Cine este pentru? Este o largă majoritate.

Anexa III/24 a fost adoptată.

Oprim aici dezbaterile noastre.

Mâine la ora 9,00 reluăm lucrările.

Vă mulțumim.

Ședința s-a încheiat la ora 13,40.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 6 august 2020, 9:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro