Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 10 februarie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.13/22-02-1999

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 10-02-1999 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 10 februarie 1999

  1. Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 1999 (art 14 alin.2, art.16 alin.1 - se amână discuția asupra alin. 2 - art.17, art.18 alin 1 - nevotat - )  

Ședința a început la ora 9,43.

Lucrările sunt conduse de domnul Petre Roman, președintele Senatului, asistat de doamna Paula Maria Ivănescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și de domnii Dan Constantinescu, secretar al Camerei Deputaților, și Dumitru Badea, secretar al Senatului.

Domnul Petre Roman:

Bună dimineața, stimate colege, stimați colegi!

Vă propun să reluăm dezbaterea la proiectul Legii bugetului de stat.

Prezența anunțată este de 352 de parlamentari din 485.

Pe parcurs, probabil că prezența se va îmbunătăți.

Ieri, lucrările s-au oprit la dezbaterea articolului 14, alineatul 2, cerându-se comisiilor de specialitate să facă o repartizare mai clară între Senat și Camera Deputaților și, respectiv, între diferitele administrații ale activității judecătorești.

Rog comisia să ne prezinte noua formulare.

Domnul Dan Constantinescu:

Deci, suma a fost defalcată în felul următor.

Articolul 14, alineatul 2.

  1. Cheltuielile pentru autoritățile publice sunt de 337,7 miliarde lei pentru Camera Deputaților;
  2. 151,1 miliarde lei pentru Senat;
  3. 36,4 miliarde lei pentru Președinția României;
  4. 8,8 miliarde lei pentru Curtea Constituțională;
  5. 1.269,4 miliarde lei pentru autoritatea judecătorească;
  6. 9,7 miliarde lei pentru Consiliul Legislativ;
  7. 6,7 miliarde lei pentru Avocatul Poporului;
  8. 3,7 miliarde lei pentru Comisia Națională a Valorilor Mobiliare;
  9. 6,3 miliarde lei pentru Consiliul Concurenței;
  10. 1.708,9 miliarde lei pentru autoritatea publică centrală, din care 216,2 miliarde lei pentru Secretariatul General al Guvernului și 1.492,7 miliarde lei pentru ministere și celelalte autorități ale administrației publice centrale de specialitate.

Domnul Petre Roman:

Da, vă mulțumesc.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vă rog să observați că a fost omisă Curtea de Conturi.

A fost menționată Curtea Constituțională.

Domnul Petre Roman:

Curtea de Conturi a fost menționată?

E corect! E corect! Deci, vă rog.

Domnul Dan Constantinescu:

Da, este o omisiune, întrucât am fost solicitat să schimb paragrafele. Deci, 118,8 miliarde lei pentru Curtea de Conturi.

Din sală:

Cum deranjează Curtea aceasta de Conturi!

Domnul Petre Roman:

Da. Acuma, plecând de la această formulare, vă rog să vă exprimați punctele de vedere.

Poftiți!

Domnul deputat Tudor.

De procedură, vă rog

Domnul Marcu Tudor:

Vă rog să mă scuzați!

Domnule președinte și stimați colegi,

Fac o propunere care poate pe unii nu-i avantajează sau, oricum, sunt dator să o fac.

De 4 zile noi muncim cu simț de răspundere, cei care stăm până seara aici și suntem foarte mulți, până la ora 19, în general, depunem tot efortul ca să iasă bine bugetul acesta, chiar dacă în sinea mea sunt nemulțumit că o mare parte dintre propunerile noastre nu sunt reținute de plenul Camerei, dar aceasta este posibilitatea noastră și aceasta este democrația.

Ca atare, simt însă nevoia să vă spun ceea ce simțiți cu toții, de fapt, pentru că discutăm deseori pe culoare, și am căzut de acord că nu decurg bine lucrările în plenul Camerei datorită unei prezențe mai puțin posibil a fi asigurată până la sfârșitul zilei.

Programul nostru este de la ora 9,00 - 20,00, cu două ore pauză între ora 13,00 și 15,00. Însă tot ce am constatat noi, cu toată bunăvoința și cu toate eforturile celor care au condus ședințele de până acuma, după ora 18,00 nu se mai asigură prezența decât sub 50%, ceea ce face aproape imposibilă desfășurarea lucrărilor și în fiecare zi ne-am oprit lucrările la ora 18,30.

Ca atare, pentru că dorim să nu mai intrăm și sâmbăta viitoare și duminică - și poate cine știe cât - în plenul ședinței din săptămâna viitoare și pentru că am ajuns deja la un efort aproape peste limita multora dintre noi, și pentru a intra într-o corectitudine și o susținută muncă, pentru a trece acest proiect de lege extrem de important pentru țară, și să-l facem și mai repede, așa cum se dorește, las la o parte faptul că unul este mai vinovat ca altul sau poate nu e nimeni vinovat, că așa este posibil acuma pentru toți, fac propunerile următoare, în ordine, și vă rog să le votați, domnule președinte, să le aprobați ca atare, chiar dacă sunt două. Una dintre ele este aceea... deoarece oricum noi tot mergem, ca în fiecare zi, la masă, cu rândul, aș susține să nu mai avem pauza de prânz și să terminăm la ora 18,00, deoarece de la ora 18,00 încolo nu mai există cvorum, cu toată bunăvoința.

Iar a doua propunere, deoarece două ore pentru marea majoritate dintre noi sunt mai mult decât suficiente sau sunt prea mult suficiente, propun să se facă pauză numai de o oră și să terminăm la ora 19,00.

În felul acesta noi putem depune efortul mai bine și să terminăm mai repede proiectul acesta de buget care, pentru mulți dintre noi, a devenit, așa, un fel de teroare. Eu vă spun, nu mai pot face nimica acasă, în fiecare zi, de dimineața de la 8,30 și până la ora 20,00 când ajung acasă, sunt terminat. Nici nu mă mai pot pregăti bine pentru a doua zi.

Ca atare, vă rog, domnule președinte, cu toate scuzele de rigoare, poate nu sunteți pe culoarul gândirii mele, ca să zic așa, dar vă rog să le supuneți la vot.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Petre Roman:

Da. Deci, propunerea se referă la desfășurarea programului zilei de lucru.

Domnul senator Oprea. Doriți să interveniți tot la procedură, da?

Domnul Andreiu Oprea:

Domnule președinte,

Având în vedere experiența de ieri, când lucrările s-au tărăgănat nepermis de mult, v-aș ruga să uzați de prerogativele dumneavoastră și să limitați intervențiile la două minute.

De asemenea, întrucât o serie de colegi de-ai noștri ieri au luat cuvântul și de trei, și de patru ori, pe același punct, pe același articol, vă rog ca astăzi cuvântul să se dea o singură dată pentru un senator și deputat, pe un articol.

Vă mulțumesc.

Din sală (din partea stângă):

Este ordonanță de urgență?! Să votăm global, domnule!

Domnul Petre Roman:

Vom urma exact procedura regulamentară.

Revin la propunerea făcută de domnul deputat Marcu Tudor. Există acea propunere privitoare la trecerea peste pauza de prânz, cu speranța că întotdeauna vom avea totuși un cvorum și lucrările vor putea fi mai compacte, mai concentrate. Înțeleg că acesta este sensul.

În ceea ce privește ziua de astăzi, chestiunea nu e posibilă, pentru că astăzi la ora 13,00 atât Camera Deputaților, cât și Senatul au ședințe ale Birourilor permanente respective. Dar s-ar putea relua această propunere începând de mâine, deci, joi, vineri, eventual sâmbătă.

Sunt intervenții în legătură cu această propunere?

Poftiți, domnul deputat Gaspar!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Propunerea nu poate fi luată în considerație pentru că noi trebuie să ne desfășurăm activitatea în prezența a minimum 243 de deputați. Și așa este foarte greu ca să se adune cvorumul la votarea textelor, pentru că dacă se pleacă cum se spune, pe rând, la masă, o să ne trezim că într-o zi pleacă 75% din cei prezenți și se vor adopta textele legii cu încălcarea regulamentului. Înseamnă că vor vota 40 de oameni, 50 de oameni. Eu zic că important este ca fiecare grup parlamentar să-și mobilizeze oamenii.

Constatăm că în fiecare zi suntem convocați la ora 9,00, venim la 9,00 și ședința începe la 10 fără zece minute.

După-amiază, deci, pauza aceasta de două ore este suficientă și pentru masă și pentru un fel de refacere fizică, dacă vreți. Și de la ora 15,00, sigur că da, tot așa, cu mobilizarea grupurilor, să desfășurăm programul așa cum l-am stabilit.

Domnul Petre Roman:

Da. Sigur, este un punct de vedere rațional, după cum cred că propunerea domnului deputat Marcu ținea seama de o realitate a acestor zile.

Totuși, eu am să supun votului propunerea făcută de domnul deputat, de a nu proceda la o pauză propriu-zisă, de a încerca să menținem un cvorum. Fără îndoială, fără asta nu se poate avansa. Votul trebuie să arate dacă cvorumul a existat sau nu, încercând, deci, să compactăm, să concentrăm lucrările.

Cine este pentru propunerea făcută de domnul deputat Marcu?

Aș vrea să numărați.

După toate aparențele, voturile sunt insuficiente, propunerea neputând fi acceptată.

Din sală:

Să se mai numere o dată!

Domnul Petre Roman:

Vă rog, atunci, să numărăm.

Deci, încă o dată, este vorba de propunerea făcută de domnul deputat Tudor. Sigur, finalul ar însemna să încercăm să încheiem la ora 18,00.

Deci, 63 și cu 38, este insuficient.

Revenim la dezbaterea propriu-zisă.

În legătură cu formularea dată de comisie, ca urmare a obiecțiunilor făcute de ieri...

Domnul Marcu Tudor:

Este și a doua propunere făcută, cu 2 ore pauză. Vrem să terminăm mai repede, cu toată bunăvoința noastră.

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat, toate aceste propuneri n-au cum să nu țină seama de observația perfect justificată a domnului deputat Gaspar, care spunea tot: în condițiile în care avem cvorum. Pentru că dacă vom constata că n-avem cvorum și începem din nou să facem apel nominal și după apelul nominal, la scurt timp după aceea, să constatăm din nou că n-avem cvorum, până la urmă propunerile dumneavoastră cad pe un teren neroditor.

Da, poftiți!

Domnul Marcu Tudor:

Vă cer scuze că abuzez de bunăvoința dumneavoastră. Revin totuși, cu toate că mi se părea mai pertinentă prima propunere, dar o susțin totuși și pe a doua. Dacă și așa se stă câte o jumătate de oră, după 14,30 începea, haideți să facem pauza numai de o oră și să terminăm la ora 19,00, deoarece este mai bine să terminăm mai repede, nu vrem să mai venim sâmbăta și duminica.

Și al doilea lucru, dacă nici aceasta nu veți accepta, vă rugăm foarte mult, țineți cont de propunerea mea și aceia care trebuie să asigure o pondere a prezenței aici nu suntem noi, de la opoziție. De altfel, domnule președinte Roman Petre dacă se uită puțin în sală vede că acolo este compact, stânga, și urcați puțin aici și vedeți că este foarte puțin compact în partea asta, dreapta. De aceea, vă rog, noi, chiar dacă venim aici sută la sută, tot nu putem asigura jumătate, dar dumneavoastră dacă veniți aproape de 100% asigurați jumătate. Fără a face procese de intenție sau de rea-voință cuiva, vă rugăm - în ce mă privește - asigurați prezența cât mai mare dumneavoastră, ca să putem termina mai repede.

Totuși, revin. Puneți, domnule președinte, și a doua variantă pe care am propus-o eu la vot.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Da. Chestiunea cu privire la continuarea lucrărilor și sâmbăta și duminica ține, bineînțeles, de stadiul dezbaterii bugetului. Dacă el se termină, n-are rost să ne mai întâlnim nici sâmbăta, nici duminica.

Doriți să interveniți?

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:

Da.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înțeleg oboseala tuturor, înțeleg că nu place numărul mare de ore, dar trebuie să recunoaștem că există o anumită tendință de tergiversare din partea tuturor. Nu uitați, este prima dată când discutăm un buget și nu aplicăm o regulă pe care am aplicat-o în toți anii precedenți. Când se propune o suplimentare, trebuie să se spună și sursa de unde se face o diminuare. Neaplicându-se această regulă, uitați-vă la marea majoritate a amendamentelor respinse, se situează în această poziție, cer suplimentare, fără a da soluție. Ne lansăm aici într-o serie de discursuri patetice, justificate într-adevăr, dar în final ajungem, din lipsă de soluție, să votăm cum a fost la început. Și atunci se pune și întrebarea, cui folosesc? Nu este mai bine totuși să aplicăm această lege, să nu mai luăm în discuție amendamentele care nu propun compensarea? Să rămânem la subiecte! Nu uitați că au fost discuții când se dezbătea un anumit punct și s-au făcut discuții pe alt punct, din neatenție, din nu știu ce!

În același timp, mă iertați că intervin, dar trebuie, din acest punct de vedere, și o conducere mai fermă din partea prezidiului.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Acuma, eu nu pot, în spiritul regulamentului, să împărtășesc ideea că vom reteza dreptul de a face propuneri, chiar dacă ele nu sunt acelea care au soluții în buget.

Cea de-a doua propunere spune să ne oprim la ora 19,00, cu condiția să reducem pauza de o oră. Dar să știți că și până acuma ne-am oprit cam tot la ora 19,00, din lipsă de cvorum.

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:

În loc de 2 ore, să fie o oră pauză! Să câștigăm o oră pe zi!

Domnul Petre Roman:

Atunci s-ar putea ca propunerea dumneavoastră să conducă la situația ca de la ora 17,00 să nu mai avem cvorum.

Eu v-aș propune ca după un vot să nu mai continuăm pe aceeași idee. Nu se va câștiga, domnule deputat, pentru că chestiunea este de cvorum!

Să-mi dați voie să lăsăm lucrurile deocamdată așa cum sunt, deoarece se pare că sentimentul tuturor parlamentarilor majoritari este că avem nevoie de această pauză.

Dați-mi voie să revin, deci, la articolul 14, alineatul 2, care a fost formulat mai în detaliu de către comisie.

Dacă la această formulare sunt intervenții?

Domnul senator Fuior, vă rog.

Domnul Victor Fuior:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

La articolul 14 alineatul 2 am solicitat reducerea cheltuielilor pentru autoritatea judecătorească de la 1.269 miliarde lei la 828 de miliarde lei. Nu mai revin cu motivația care a stat la baza acestei propuneri decât pentru domnul președinte. Vreau să-i subliniez, una dintre ele a fost faptul că cheltuielile bugetului de stat raportate în anul 1999 față de 1996 sunt de 4,6 ori mai mari, iar cheltuielile pentru autoritatea judecătorească sunt de 7 ori mai mari. Deci asta a fost una dintre motivații.

V-aș ruga, înainte de a trece mai departe, să supuneți la vot această reducere pentru autoritatea judecătorească.

Domnul Petre Roman:

La care amendament vă referiți, domnule senator? Există amendamentul depus?

Domnul Victor Fuior:

La poziția 38 a dumneavoastră, domnule președinte.

Domnul Petre Roman:

Este un amendament depus de dumneavoastră la comisie?

Domnul Victor Fuior:

Poziția 38, domnule președinte.

Domnul Petre Roman:

Da. Reducerea cheltuielilor pentru autoritatea judecătorească de la 1.269 miliarde la 828 miliarde lei, amendament respins de către comisii.

Dacă nu mai sunt intervenții, supun votului amendamentul propus de domnul senator Victor Fuior.

Cine este pentru acest amendament?

Vă rog să numărați, 81 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați, domnule senator. 137 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Au fost destul de multe abțineri. Vă rog. 18 abțineri.

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu este cvorum!

Domnul Petre Roman:

Nu este cvorum. Lipsesc 6 voturi.

Eu am constatat, de exemplu, că la abțineri ar trebui să fie mai multe, fiindcă cel puțin la opoziție erau mult mai mulți care nu au apărut.

Vă rog, n-am încotro, trebuie să resupun votării!

Încă o dată, cine este în favoarea amendamentului depus de domnul senator Fuior? Vă rog frumos.

86 de voturi pentru. Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Au mai intrat în sală acum.

149 de voturi împotrivă. Mulțumesc.

Abțineri? 21 de abțineri.

Vă mulțumesc.

Amendamentul a fost respins. Cvorumul este îndeplinit.

La același articol 14 alineatul 2 este un amendament.

Deci, amendamentul domnului deputat Gaspar a fost realizat cred.

Deci, domnul deputat Nicolae Popa, vă rog.

Domnul Nicolae Popa:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Am impresia că ați fost induși în eroare în această dimineață de mult distinsul nostru coleg, domnul deputat Avramescu, pentru că nu este adevărat. Peste 80% din amendamentele care au fost propuse de opoziție, marea majoritate dintre ele au definite sursele de finanțare. Deci nu este adevărat! Poate 20%... sunt de acord cu Domnia sa că nu identifică sursele, dar pentru 80% din ele s-au propus și sursele de finanțare.

Revenind la articolul 14 alineatul 2 eu am făcut o propunere ieri și l-am rugat și pe domnul ministru Remeș, în legătură cu Avocatul Poporului, să acordăm acestei instituții, pentru a funcționa și a fi organizată în condiții normale, 3 miliarde de lei de la autoritățile executive, deci de la poziția 1.702 miliarde, deci, diminuarea acestei sume cu 3 miliarde lei și suplimentarea la instituția Avocatul Poporului.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Deci, este vorba de amendamentul prin care se iau 3 miliarde lei de la bugetul Camerei Deputaților?

Dumneavoastră ați propus inițial 3 miliarde lei de la Camera Deputaților. Domnule deputat, este adevărat că ați modificat acum?

Domnul Nicolae Popa:

Da, da, da! Am modificat.

Domnul Petre Roman:

Vă rog. Este adevărat că domnul deputat avea și un alt amendament prin care propunea reducerea sumei pentru autoritățile executive prin diminuarea bugetului Secretariatului General al Guvernului? Și acuma, spune dumnealui, în loc de majorarea bugetului la Agenția pentru Știință și Tehnologie să fie majorat bugetul la Avocatul Poporului? Aveți și cu cultele ceva... Sau la ce?

În fine! Deci, 3 miliarde în plus la Avocatul Poporului, care ar trebui să provină de la Secretariatul General al Guvernului, da?

Domnul Acsinte Gaspar:

Și așa are prea mult!

Domnul Petre Roman:

Nu era chiar așa, dar, în fine, să trecem peste!

Cine este pentru acest amendament?

Este aceeași situație, chiar mai puțin. Este chiar mai puțin ca înainte.

98 de voturi pentru.

Împotrivă, vă rog?

Acuma s-au înmulțit mult aici!

142 de voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? 8 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Doamna deputat Afrăsinei, aveți un amendament, doamnă?

Vă rog.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință,

Vă rog să-mi permiteți să reamintesc colegilor că ieri am avut un amendament la articolul 37, care nu a fost supus votului datorită lipsei de cvorum.

Așadar, domnule președinte, aș vrea să vă rog frumos să supuneți votului amendamentul pe care eu l-am susținut aseară, înainte de a se face apelul nominal. Deci, el se regăsește la articolul 37, pardon, la punctul 37 și sper că se află în sală colegii care au auzit susținerea pe care eu am făcut-o la acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

El se referă, deci, la reducerea bugetului pentru autoritățile executive, da?

Doamna Viorica Afrăsinei:

Da, de la Secretariatul General al Guvernului.

Domnul Petre Roman:

De la Secretariatul General al Guvernului.

Aici, din ceea ce am eu în față, rezultă că se cere de la 1.702,4 miliarde lei pentru autoritățile executive să se reducă la 1.636,8 miliarde lei. Am înțeles.

Deci, vă supun votului această diminuare a bugetului de la autoritățile executive.

Cine este pentru? 102 voturi pentru. Mulțumesc.

Împotrivă? 144 de voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? 10 abțineri, cu totul.

Amendamentul a fost respins.

În felul acesta, supun votului formularea dată de către comisie, astăzi-dimineață.

Cine este pentru? 147 de voturi pentru.

Împotrivă, vă rog? 27 de voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? 79 de abțineri.

Deci, articolul 14, alineatul 2, a fost adoptat în formularea dată de comisie azi-dimineață.

Trecem la articolul 14, alineatul 3.

Poftiți, domnule deputat Ana!

Domnul Gheorghe Ana -Circumscripția electorală nr. 22 - Hunedoara:

Domnule președinte,

Stimate doamne,

Stimați domni,

Observați Domniile voastre că s-a făcut propunerea de către grupul nostru în vederea eliminării din textul Legii bugetului de stat pe anul 1999 a alineatului 3 de la articolul 14, cel puțin pentru următoarele considerente.

Primul considerent este de natură tehnică - și vă rog, domnule președinte, să observați că acest alineat încalcă prevederile exprese ale Legii finanțelor publice, Legea nr. 72 din 1996, la articolul 15, alineatele 1-5.

Vă reamintesc că bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele locale se elaborează, se aprobă și se execută în baza unei clasificații bugetare, definită și stabilită de Ministerul Finanțelor. Iată ce spune alineatul 5 din articolul 15, la care mă refer: "Este interzis a se prevedea, la cheltuielile materiale sau la alte categorii de cheltuieli, cheltuieli de personal, cum sunt: salarii, diurne, indemnizații și altele asemenea".

De asemenea, permiteți-mi să vă reamintesc că ceea ce denumim "clasificație bugetară" și ceea ce, de altfel, este preluat și în Legea finanțelor publice, reprezintă o ordine strictă și obligatorie în care se înscriu în bugetul de stat și în celelalte componente ale bugetului public național atât veniturile, cât și cheltuielile.

Îngăduiți-mi, domnule președinte și stimați colegi, să vă rog să urmăriți textul de la acest alineat, și anume, începând cu rândul al treilea, care ne arată că toate cheltuielile de transport, cazare și altele asemenea care, după cum cunoașteți, fac parte din cheltuielile de deplasare, ni se cere să votăm a fi luate în considerare drept "cheltuieli materiale", lucru care este categoric interzis de articolul la care m-am referit mai înainte din Legea finanțelor publice, pe care am evocat-o.

De altfel, această înscriere și cererea expresă ca Parlamentul României să voteze o asemenea prevedere nu are alt rost decât de a da o bază legală acestor cheltuieli, prin derogare de la prevederile Legii finanțelor publice și, în felul acesta, controlul ulterior al Curții de Conturi să nu poată face observații cu privire la încadrarea acestei cheltuieli.

Dar, plecând de la aspectul tehnic, pentru care, evident, trebuie să avem în vedere eliminarea acestei cheltuieli din structura "cheltuielilor materiale" și plasarea ei în structura "cheltuielilor de personal", vă rog să-mi îngăduiți să fac și următoarea observație: aproape o lună de zile comisiile permanente ale Parlamentului - două săptămâni de zile -, Comisiile reunite de buget, finanțe, bănci ale celor două Camere s-au aplecat și au judecat fiecare amendament. Unele din amendamente veneau cu o cerere de un miliard, altele, chiar sub un miliard de lei, pentru a acoperi niște nevoi de finanțare a trebuințelor din diverse sectoare.

Venim acum, domnule președinte, și stabilim în acest alineat că Președinția României poate să deconteze, în limitele prevăzute de dispozițiile legale, cheltuieli de transport, cazare și alte cheltuieli pentru membrii delegațiilor oficiale și, mai ales, ceea ce este de neînțeles, pentru reprezentanții unor instituții și reprezentanții mass-media care nu sunt salariații Președinției României, ci însoțesc Președintele României în vizitele pe care le efectuează în străinătate ș.a.m.d.

Vă întreb, domnule președinte, vă întreb, stimate doamne și stimați domni colegi, putem permite să se facă un transfer cu titlu gratuit din "cheltuielile publice" în sfera "cheltuielilor private", adică din veniturile publice colectate de la contribuabili să finanțăm niște activități private?

Evident, nimeni nu are nimic împotrivă ca președintele sau oricare demnitar să poată fi însoțit în vizitele sale în străinătate nu de un echipaj, de un personal care să umple un avion, ci două, trei avioane, dacă avem de unde!

Mai departe. Nimeni nu limitează și nu îngrădește invitația făcută de președinte sau, repet, oricare alt demnitar care reprezintă România peste hotare. Dar, în ceea ce privește persoanele din domenii private și mai ales din massmedia, ele, evident, trebuie să suporte - nu persoana fizică, ci persoana juridică care deleagă specialistul sau reprezentantul său -, să suporte aceste cheltuieli.

Vă reamintesc, am cerut de nenumărate ori să majorăm bugetul învățământului, să majorăm bugetul sănătății, bugetul apărării și ordinii publice și alte acțiuni de natură prioritară și am fost refuzați categoric, chiar pentru sume sub un miliard de lei...

Aici, dacă vă uitați în anexa 3, la "Președinție", nu sunt mai puțin de 17 miliarde de lei destinate pentru o asemenea acțiune.

Cu aceste argumente, consider, pertinente, domnule președinte, susținem, propunerea ca acest alineat să fie eliminat.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Domnul ministru Remeș dorește să răspundă...

Domnul Gheorghe Ana:

Numai o completare aș dori...

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat!... Acuma, aveți amabilitatea... Vă rog...

Domnul Gheorghe Ana:

Vreau să fac o precizare, domnule președinte.

Domnul Petre Roman:

Nu e tocmai corect ce faceți!

Domnul Gheorghe Ana:

O asemenea prevedere, într-un alt mod sau chiar asemănător, probabil, se regăsește și în bugetul de anul trecut. Dar vreau să luăm în considerare că discutăm pentru anul 1999 un cu totul alt buget decât bugetul anului 1998, 1997, 1996... ș.a.m.d.

Domnul Petre Roman:

Domnul ministru Remeș.

Domnul Decebal-Traian Remeș -ministrul finanțelor:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Domnul deputat Ana a fost prevăzător și a trimis la bugetul anului 1998... Eu sunt și mai prevăzător și am luat Legea nr. 29/1996, anexa 3, "Președinția României".

Era și atunci un președinte la Cotroceni. Nu era Emil Constantinescu... În anexă, la poziția "Alte cheltuieli", după sumă, apar două steluțe; în subsolul anexei scrie: "De la această poziție de cheltuială, Președinția României poate suporta cheltuieli de transport, diurnă și cazare pentru membrii delegațiilor oficiale, instituții și reprezentanții mass-media care însoțesc Președintele României în vizitele pe care le efectuează în străinătate, potrivit dispozițiilor legale".

Indiferent cine era la Cotroceni atunci, acesta este textul!

Și ar fi bine să fim consecvenți.

Mergem mai departe și spunem următorul lucru: e o deosebire între '99 și '96. În finalul articolului noi scriem:

"Președinția României poate solicita instituțiilor reprezentate în delegațiile oficiale conduse de Președintele României, care se deplasează în străinătate, decontarea cheltuielilor de transport ce le revin din costul total al prestațiilor realizate cu aeronavele speciale avute la dispoziție". Adică Președintele României de astăzi, instituția, ca atare, recuperează din bani - lucru care în 1996, când poate că erau și două avioane de escortă... încărcate cu reprezentanți ai mass-media, nu se făcea...

Pe de altă parte - și domnul profesor Ana știe, că scrie cărți în domeniu! - nu putem considera "cheltuieli de personal" aceste cheltuieli. De ce? Reprezentanții massmedia, oamenii de afaceri, reprezentanții altor instituții - eventual parlamentari de la P.D.S.R. pe care i-ar invita Președintele României să-l însoțească - nu sunt angajații Președinției României. Pentru acești însoțitori ai Președintelui, care nu fac parte din personalul Președinției, această instituție plătește facturi de servicii unităților care asigură transportul, unităților care asigură cazarea, unităților care asigură, dacă trebuie, o masă oficială undeva, în măsura în care asemenea însoțitori sunt invitați.

Pe de altă parte, eu am înțeles - și așa trebuie să înțelegem toți - că cei care-l însoțesc pe Președintele României, dacă e vorba de personal din mass-media, se duc alături de președinte pentru a informa țara, adică pe contribuabili, fac un serviciu în folosul acestora. Iar dacă sunt oameni de afaceri se duc ca, sub patronajul înalt al președintelui, să realizeze contacte care pot deveni contracte și care pot deveni benefice, profitabile României.

Vă rog, domnilor colegi, să votați împotriva amendamentului.

Domnul Petre Roman:

Vă rog, domnule senator.

Domnul senator Marin Stelian.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

În cuvântul meu de duminică am arătat foarte clar că guvernul este acela care încalcă legile... Legea finanțelor publice nr. 72 este din 12 iulie 1996. Ca atare, începând cu 1997, bugetul trebuia să se facă în condițiile Legii finanțelor publice... Să nu venim cu exemple din bugetul pe 1996, pentru că nu se aplica această lege!

Și eu de aceea zic: să fie respectată legea!

Nu sunt mulțumit cu acest răspuns și, ca atare, îl rog pe domnul ministru să refacă bugetul respectând Legea finanțelor publice - lege fundamentală pentru Ministerul Finanțelor. Nu s-o încalce!

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Doriți să mai interveniți la acest...?

Domnul deputat Matei, vă rog.

Domnul Lucian Ion Matei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sigur că muncim acum să realizăm un buget care nu este foarte bogat, o știm cu toții. Fiecare dintre noi încearcă să facă câte ceva... Unii, să-l treacă, alții, să-l oprească...

Dar dacă încercăm să-l oprim tot timpul, găsind cele mai mici chichițe, care nici măcar nu sunt apropiate de adevăr, nu știu unde vom ajunge!

Acum am găsit instituția prezidențială să o criticăm!...

Mie mi se pare că este dreptul, dacă nu și obligația Președintelui României să fie bine consiliat, să fie însoțit de specialiști în fiecare din deplasările sale. Ne amintim acum - și spuneau colegii din stânga mea - despre deplasările pe care le-a făcut Președintele Constantinescu când a fost însoțit de o serie de persoane care l-au consiliat. Dar dacă priviți problema astfel, domnilor, de ce nu vă amintiți de deplasarea făcută de Președintele Iliescu în 1992, la Rio de Janeiro, când a fost însoțit de un avion plin de oameni care erau mai mult sau mai puțin în domeniul problemelor de mediu, la acea conferință, cea mai mare, de mediu, care a avut loc până acum! De ce nu ați pus problema atunci? Ce căutau acei oameni în plimbare, că a vedea Brazilia - slavă Domnului! - este un interes...

Dar ne amintim acum, la acest buget, de ceea ce face instituția prezidențială actuală... Nu mi se pare nici cinstit, nici corect, și iarăși pierdem timpul!

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Da... Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să-mi exprim părerea de rău că această dezbatere tinde să alunece către ceea ce nu ne trebuie absolut deloc nimănui, atacarea unor instituții care, știm cu toții și dorim cu toții să funcționeze...

V-aș solicita să încercăm să expunem puncte de vedere al căror obiectiv nu este atacarea unor instituții, ci lămurirea subiectului în discuție.

Vă rog frumos.

Supun votului amendamentul propus de domnul deputat Ana, în numele Grupului parlamentar P.D.S.R.

Cine este pentru? Vă rog să numărați, domnule secretar. Da, 93 de voturi pentru. Vă mulțumesc.

Împotrivă? 168. Mulțumesc.

Abțineri? Două abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Domnule deputat Gaspar, vă mențineți amendamentul?

Vă rog, poftiți!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu articolul 14 alineatul 3, țin să fac două comentarii.

Un comentariu care privește modul de redactare și de exprimare și poate ne explică inițiatorul cum înțelege acest lucru. Vă dau citire: "Președinția României poate să deconteze în limitele prevăzute de dispozițiile legale și cu aprobarea ordonatorului principal". Păi, Președinția are un alt ordonator? Sau Președinția nu figurează în anexa 3, anexă care cuprinde ordonatorii principali de credite și prima filă din anexa 3 se intitulează: "Președinția României"!... Eu înțeleg că Președinția României este ordonatorul principal de credite. Dacă citești textul așa cum e scris, reiese că "Președinția României cu aprobarea... Președinției României!"... Eu, cel puțin, așa înțeleg!... Asta este o observație de redactare.

O a doua observație pe care o am, domnule președinte.

Am cerut ca în partea finală a alineatului 3 să se instituie niște criterii pentru a arăta în ce măsură se aplică aceste prevederi, în sensul că Președinția poate să ceară, celor care au însoțit, decontarea cheltuielilor de transport ce le revin din costul total al prestațiilor realizate cu aeronavele speciale avute la dispoziție.

Motivarea comisiei zice: "se respinge, întrucât amendamentul propus elimină precizarea titlului de cheltuieli la care se cuprind aceste acțiuni, iar propunerea făcută se regăsește în ultima parte a textului inițial"... E cu totul altceva ceea ce se motivează!

Nu am făcut nici un fel de referire la capitolul de cheltuieli din care se suportă aceste plăți, iar pe de altă parte eu n-am spus că "partea finală nu se regăsește...". Am spus să se introducă niște criterii care să stea la bază atunci când ar urma să se solicite decontarea cheltuielilor de transport.

Pentru că, așa cum este redactat textul, va da naștere la abuzuri. Dacă cei care îl însoțesc pe președinte relatează frumos vizita - după cum se dorește de către instituția prezidențială -, sigur că nu li se va cere! Celui care, în schimb, va avea un punct de vedere care nu coincide întru totul cu cel al consilierilor prezidențiali, atunci i se va cere!...

Deci, domnule președinte, consider că motivarea comisiei nu e la obiect.

Și a doua chestiune, să mi se răspundă cum e cu "ordonatorul principal de credite".

Domnul Petre Roman:

Domnule ministru, doriți să interveniți la această chestiune?

Considerați că formularea este suficientă? Formularea care se află în lege... în proiectul de lege...

Da... Eu am întrebat... Nu pot să... mă substitui nimănui!... Vă rog să înțelegeți...

Dacă din partea comisiei se dorește a se interveni?

Nu doriți să interveniți! Își menține poziția...

În consecință, supun votului amendamentul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar, în formularea pe care a prezentat-o cu câteva minute în urmă.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 93 de voturi pentru. Vă mulțumesc.

Împotrivă? 179 de voturi.

Abțineri? 6 abțineri. Vă mulțumesc.

Amendamentul a fost respins.

În consecință, supun votului articolul 14 alineatul 3, în formularea care se află și în raportul comisiei noastre.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru. Vă mulțumesc.

Împotrivă? 87 de voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Articolul 14 alineatul 3 a fost adoptat.

Articolul 14 alineatul 4.

La acest articol, comisia propune în locul alineatului...

Doriți să interveniți? Vă rog doar să-mi dați voie să prezint...

Amendamente respinse nu sunt.

Este însă o propunere făcută de comisiile noastre de specialitate ca, în locul alineatului 4, să fie introduse trei alineate noi: 4, 5 și 6, cu cuprinsul pe care-l aveți...

Vă rog să vă exprimați părerea în legătură cu această propunere.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

O primă chestiune. Aș ruga, dacă este în sală domnul deputat Adriean Videanu, să-l invitați la microfon, pentru că dânsul apare ca autor al acestor amendamente și aș vrea să știu în ce constă constribuția dânsului. Nu știu, este în sală sau nu este?...

Domnule președinte,

Aceste amendamente, cele trei alineate la articolul 14: 4, 5 și 6, au fost formulate și depuse la comisii de chestorii Camerei Deputaților, după ce noi am primit proiectul de lege de la Guvern...

Comentariul pe care vreau să-l fac este legat de modalitatea în care Guvernul a înțeles să respecte hotărârea Camerei, pentru că, prin modul în care nu a respectat hotărârea Camerei, noi ajungem acum, deputații, să facem amendament la propria noastră hotărâre!

Domnule președinte,

Cunoașteți foarte bine - pentru că și la Senat vi s-a întâmplat acest lucru - că, potrivit Constituției, resursele financiare ale fiecărei Camere sunt prevăzute în bugetul acestora și aprobate de către ele. Camera Deputaților și-a aprobat bugetul, iar potrivit Legii finanțelor publice l-a transmis Guvernului pentru a-l include în bugetul general al țării. Las la o parte faptul că bugetul a fost... cum a fost, "măcelărit", ca să spun așa, fără ca să fim informați la vremea respectivă... Ni s-au repartizat veniturile așa cum a crezut Guvernul... și din hotărârea Parlamentului au fost eliminate alineatele acestea: 4, 5 și 6, pe care, noi, acuma, venim să le prezentăm ca amendamente la propria noastră hotărâre... Ba, mai mult, apare și situația caraghioasă ca senatorii să voteze niște amendamente care se referă la... bugetul Camerei!

Deci, domnule președinte, din cauza faptului că nu au fost respectate procedurile parlamentare, Constituția țării și Legea finanțelor publice, am ajuns să introducem aceste amendamente pentru bugetul Camerei.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Eu cred că e o justificare... de fapt, o realitate, peste care nu putem trece, că se ajunge în situația ca senatorii să voteze... Pentru a... palia într-un fel acest neajuns, să introducem peste tot "Camerei Deputaților și Senatului"...

Și atunci, sigur că votăm în ședință comună...

Deci, ar fi această modalitate de a trece peste această obiecțiune - pe care eu o consider întru totul justificată - și anume, să prevedem la aceste alineate noi, unde scrie "Camera Deputaților", să spunem "și Senatul" și atunci, se justifică să voteze și unii, și alții...

În afară de aceasta, în legătură cu conținutul, sigur că nu pot decât să constat că aceste alineate noi au fost însușite de cele două comisii reunite.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, vă supun votului acest amendament, ca articolul 14 alineatul 4 să se transforme în alineatele 4, 5 și 6, cu precizarea că acolo unde scrie "Camera Deputaților" se adaugă "și Senatul".

Cine este pentru acest amendament?

Poftiți? De ce nu merge?... Da, explicați atunci...

Domnul ministru constată că Senatul nu poate să fie, că nu avem asemenea venituri... E un pic neplăcută...

Poftiți!

Domnul Adriean Videanu:

Domnule președinte,

Sunt niște activități specifice Camerei Deputaților, datorită și modului în care este organizată activitatea parlamentară în teritoriu... Mai este și problema... Singurul lucru care s-ar pune este problema la alineatul 6, unde se vorbește despre "Clubul parlamentar", dar nu se va putea împărți și atunci v-aș ruga să lăsați așa cum, acum, au fost prezentate cele trei alineate... și care au fost însușite și de comisii...

Domnul Petre Roman:

Deci, de acord, în formula în care sunt date de comisii.

Cine este pentru acest amendament? Da, în mod evident, o mare majoritate adoptă acest amendament.

Atunci... el reprezintă, de fapt, chiar articolul 14, alineatul 4...

Considerăm că articolul 14 alineatul 4 a fost amendat, întrucât el reprezintă formularea definitivă pentru acest articol.

Articolul 14 alineatul 5.

Domnul senator Fuior, vă rog, aveți cuvântul!

Din sală:

Nu există amendament, dar poate dânsul vrea o chestiune de redactare!

Domnul Victor Fuior:

Corect!

Domnule președinte,

În contextul general vreau să fac câteva precizări. Vreau să cuantific și vreau să propun.

Dumneavoastră, cei care sunteți azi la putere, ați identificat găurile negre ale României în industria siderurgică, industria petrochimică, complexele agroindustriale și industria minieră.

Când actuala opoziție aloca surse bugetare în aceste domenii, avea o speranță. Eu vă identific găurile negre ale dumneavoastră, fără speranță. Acestea sunt: ministrul Stoica, ministrul Băsescu, bancherii cu gulere albe din sistemul financiar-bancar, turismul internațional - prin deplasarea demnitarilor fără eficiență, în străinătate -, Ministerul Muncii. (Discuții aprinse.)

Domnul Petre Roman:

Domnule senator, sunt obligat să vă întrerup, întrucât nu sunteți la obiect.

Domnul Victor Fuior:

Cuantificarea acestor cheltuieli...

Domnul Petre Roman:

Domnule senator, vă rog să mă credeți că dacă nu sunteți la obiect nu vă pot permite să continuați.

Domnul Victor Fuior:

Domnule președinte, la dezbateri putem să avem...

Domnul Petre Roman:

Da, dar noi nu suntem la dezbateri generale, suntem la dezbaterea articolului 14 alineatul 5 și vă rog să vă referiți la bugetul Ministerului Justiției, și anume, la o chestiune de redactare.

Vă rog.

Domnul Victor Fuior:

Acest articol 14, în alineatul 5, suplimentează cheltuielile justiției cu încă 740 de miliarde de lei. Aceste 740 miliarde lei sunt constituite pe seama contribuabilului, prin onorariile pentru avocați și notari, taxe judiciare, astfel încât autoritatea judecătorească va cheltui în acest an, 1999, suma de două mii de miliarde de lei.

Propun, și dacă domnul ministru al finanțelor este consecvent, așa cum a fost consecvent la articolele 6 și 9... eliminarea acestui articol.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Îmi pare rău, dar această eliminare nu a fost propusă de către dumneavoastră ca amedament în dezbatere în comisie.

Domnul senator Marin Stelian, vă rog.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Voiam să iau cuvântul de la alineatul 4, dar n-am vrut să se creadă că am ceva împotriva Camerei Deputaților.

Mă refer tot la felul în care sunt aplicate legile în România și vă citez următoarele:

Articolul 19 din Legea finanțelor publice nr. 92, și repet, din 12 iulie 1996, deci care trebuia aplicată începând cu bugetul din 1997, prevede în mod expres că: "Sunt interzise constituirea și utilizarea mijloacelor financiare aparținând statului, în afara bugetului și bugetelor fondurilor speciale aprobate prin legi speciale".

Or, dacă ne uităm în Legea bugetului de stat pe anul 1999, sunt constituite o serie de fonduri extrabugetare care, potrivit Legii finanțelor publice, și mă repet, legea de căpătâi a finanțelor în România, prevăd o serie de fonduri.

Dacă ne uităm la articolul 14 alineatele 5, 6, 7, 8, 9 și 10, articolul 15 alineatele 4, 6 și altele, se cuprind fonduri extrabugetare din taxe de timbru, impozite pe onorarii, venituri din amenzi, taxe consulare și alte mijloace financiare care în mod normal se cuvin statului, adică bugetul... și eu nu mă refer la bugetul fiecărui minister în parte, în care au fost avute în vedere aceste fonduri extrabugetare, ci mă refer la faptul că în 1997, 1998, se continuă și în 1999, bugetul se construiește fără să țină seama de această interdicție, de această Lege nr. 72/1996.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Dacă mai sunt intervenții la acest articol 14 alineatul 5?

Nu sunt. Atunci, supun votului formularea din Legea bugetului.

Cine este pentru? 186 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 16 voturi împotrivă.

Abțineri? 70 abțineri.

Domnul Victor Fuior:

Sunt 91 de abțineri, domnule președinte, iese scandal!

Vă rog să numărați încă o dată și să verificați și faptul că, de fapt, nu avem cvorum de ședință. Ar fi bine să facem un apel nominal.

Domnul Petre Roman:

Domnul senator, întâi și întâi vă rog să vă comportați așa cum v-o cere calitatea de senator și așa cum vă cunosc eu din dezbaterile în Senat. Vă rog frumos.

Dacă dumneavoastră considerați că trebuie să trecem la apelul nominal, vă rog să faceți această propunere din partea grupului parlamentar și-o vom face, dar până atunci am această rugăminte colegială, să rămânem în limitele cunoscute.

Vă mulțumesc.

Deci, articolul 14 alineatul 5 a fost adoptat cu 186 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și 70 de abțineri.

Urmează articolul 14 alineatul 6, la care nu sunt amendamente.

Vă supun votului articolul 14 alineatul 6.

Cine este pentru? O majoritate certă este pentru.

Articolul a fost adoptat.

Articolul 14 alineatul 7.

Este un amendament, de fapt, sunt ele mai multe.

Domnul deputat Leonăchescu, din partea Grupului P.R.M.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, amendamentul pe care l-am propus și a fost respins dorește o precizare mai mare a acestui alineat, care altfel nu are viață. Se prevede ca doar o parte să fie repartizată etc. O parte face parte din intervalul deschis de 0-100 - zero însemnând nici o parte, o sută însemnând toate părțile, or, a lăsa la decizia unei singure persoane, ministrul justiției, la latitudinea Domniei sale să decidă cât, mi se pare anormal și suntem în fața a două variante: sau precizăm cât la sută, câte părți din 100 sunt repartizate, sau eliminăm textul, pentru că altfel nu operează, e total indefinit. Eu am propus 50% iar motivul pentru care a fost respins amedamentul este acesta, aveți menționată decizia, această competență este dată ministrului justiției în baza Legii nr. 146/1997. Această contraargumentație este valabilă pentru următoarea propunere, și ea respinsă, făcută de alți colegi de-ai mei, privind competențele.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, dacă doriți să faceți o precizare în legătură cu mărimea părții.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Noi vrem să respectăm votul dat de colegii parlamentari la Legea nr. 112, moment în care au lăsat la mâna ministrului justiției, oricine ar fi acela, dreptul de a face repartizarea și o parte poate fi, într-adevăr, de la 1% la 100%, dar acest lucru l-a validat Parlamentul la momentul potrivit.

Domnul Petre Roman:

Domnule ministru, am și eu o întrebare, vă rog să mă iertați.

În anul 1998, de exemplu, cât a însemnat această parte? Se știe? Nu aveți idee?

Domnul Decebal-Traian Remeș:

În sală este cineva de la justiție.

Domnul Petre Roman:

Cred că ar fi fost un bun indicativ, pentru că cererea de a prezenta cât este această parte mie personal mi se pare justificată.

Poate ne spuneți care a fost situația anul trecut.

Poftiți, vă rog, să vă prezentați pentru stenogramă.

Domnul Gheorghe Mocuța -secretar de stat la Ministerul Justiției:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt secretar de stat Mocuța, de la justiție.

Vreau să încep cu ultima întrebare. Anul trecut s-au dat 20 de miliarde la Parchet și 70 de miliarde la Curtea Supremă de Justiție. Vreau să precizez, în același timp, că sumele nu sunt adunate de la contribuabili, ci de la justițiabilii care plătesc taxele judiciare și taxele de timbru, iar potrivit Legii nr. 112 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1998, pentru modificarea și completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare și de timbru, se fac următoarele precizări: "Repartizarea veniturilor din taxele judiciare de timbru pe beneficiari și destinații de cheltuieli se face prin ordin al ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii și al Ministerului Finanțelor".

Prin urmare, nu ministrul justiției dispune singur, ci el este cenzurat de Consiliul Superior al Magistraturii și de Ministerul Finanțelor.

Și mai vreau să fac o precizare. Noi la această dată nu știm care va fi cuantumul taxelor judiciare și de timbru care vor fi acumulate. Prin urmare, noi vă solicităm să votați articolul așa cum a fost el prevăzut în articolul de buget.

Din sală:

Cât la sută?

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Trebuie să înțeleg că repartizarea în sensul art. 14 alin. 7 este tot așa, "cu avizul ministrului finanțelor și cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii".

Vă mulțumesc.

Deci există un control public pentru ceea ce ar face Ministerul Justiției.

Dacă sunteți mulțumit de acest răspuns, domnule deputat?

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Nu, nu sunt.

Domnul Petre Roman:

Nu.

Atunci, supun votului amendamentul propus de domnul deputat Leonăchescu.

Cine este pentru? 79 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 176 de voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu 79 de voturi pentru, 176 de voturi împotrivă și 7 abțineri, amendamentul domnului deputat Leonăchescu a fost respins.

Mai există un amendament propus de Grupul parlamentar P.D.S.R. Dorește cineva să-l susțină?

Poftiți, domnule deputat, și vă rog să vă prezentați pentru stenogramă.

Domnul Petru-Șerban Mihăilescu:

Mihăilescu e numele meu.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, domnule deputat, și vă rog să mă scuzați că nu vă știam numele.

Domnul Petru-Șerban Mihăilescu:

Vreau să vă spun că prin acest amendament noi am solicitat ca această repartizare să iasă de sub jurisdicția ministrului justiției, pentru a nu crea relații de subordonare.

De altfel și ultimele două ordonanțe de urgență dovedesc că la Ministerul Justiției se practică altă politică. Mai nou, am văzut că, mă rog, cheltuielile de protocol la dânșii nu se mai supun reglementărilor. Este pe dos față de ce spunea domnul Mocuța aici.

Noi solicităm ca, prin această propunere a noastră, organele statului, Curtea Supremă de Justiție și Ministerul Public să nu fie subordonate din punct de vedere financiar ministrului justiției, ci Guvernului.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnule ministru, rămâneți la ceea ce este în articolul respectiv?

Dacă nu mai sunt intervenții, supun votului amendamentul propus de domnul deputat Mihăilescu, în numele Grupului parlamentar P.D.S.R.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 79 de voturi pentru. Vă mulțumesc.

Împotrivă? 184 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt... O abținere.

Amendamentul a fost respins.

Supun votului formularea din proiectul de lege.

Cine este pentru? 184 de voturi pentru.

Împotrivă? Tot aia. Aceleași voturi.

Din sală:

Nu sunt aceleași!

Domnul Petre Roman:

Poate că aici sunt mai multe abțineri. Hai să numărăm.

59 de voturi împotrivă.

Abțineri? Da. Sunt mai multe. 23 de abțineri.

Deci, art. 14 alin. 7 a fost adoptat în formularea din proiectul de lege.

Art. 14 alin. 8. Nu există amendamente.

Vă supun votului articolul așa cum este în proiectul de lege.

Cine este pentru? E clar! 185 de voturi pentru.

Împotrivă? Sunt doar câteva. 9 voturi împotrivă. Vă mulțumesc.

Abțineri? Sunt cele mai multe. 48 de abțineri.

Art. 14 alin. 8...

Voci din sală:

Nu este cvorum!

Este!

Domnul Petre Roman:

Nu. Cvorumul este îndeplinit, numai că nu s-a votat!

Trecem la art. 14 alin. 9. Există o propunere din partea Comisiilor pentru politică externă din Camera Deputaților și Senat care propun eliminarea acestui alin. 9.

Domnule ministru. Da, imediat.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

Nu putem fi de acord cu eliminarea. Solicităm expres să rămână acest alineat datorită următorului lucru. Curtea de Conturi a României a controlat unele dintre ambasadele noastre, prin Ministerul Afacerilor Externe, și spune, într-o dispoziție din decembrie 1998:

  1. Pentru prevenirea situațiilor de neutilizare integrală a veniturilor din taxe consulare, Ministerul Finanțelor va dispune măsuri care să asigure folosirea acestor venituri cu prioritate pentru acoperirea cheltuielilor Ministerului Afacerilor Externe.
  2. Pentru suma de circa 8 milioane dolari, taxe consulare rămase neutilizate, acumulate în perioada 1996-1998, Ministerul Finanțelor va stabili modul de regularizare cu bugetul statului până la 31 decembrie 1998.
  3. În funcție de eventualele situații specifice activității Ministerului Afacerilor Externe, care determină în mod obiectiv neutilizarea integrală până la finele anilor bugetari a unor venituri din taxe consulare, Ministerul Finanțelor va elabora norme specifice de închidere a anilor bugetari la acest minister și de regularizare cu bugetul a sumelor respective rămase neutilizate."

Noi nu dorim ca vreun dolar din banii încasați de Ministerul Afacerilor Externe prin taxe consulare să intre la bugetul de stat, dar suntem opriți de Curtea de Conturi să mai admitem ca la acest minister să existe solduri la fine de an.

Ca atare, am introdus acest alineat la care ne referim și vă rog să-l aprobați așa cum vi-l propunem.

Domnul Petre Roman:

Cine știe? Poate că Ministerul Afacerilor Externe se angajează să nu mai aibă sold la sfârșitul anului.

Domnul deputat Glăvan.

Domnul Ștefan Glăvan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Cu toată considerația, Comisiile de politică externă ale Senatului și Camerei Deputaților vă propun eliminarea alin. 9 al acestui articol. În acest caz, problema nu este a legalității textului așa cum se consideră în motivația respingerii, ci a oportunității și utilității sale.

Veniturile extrabugetare - mă refer la taxele consulare - sunt nesigure și aleatorii, rațiune pentru care ele trebuie să completeze veniturile bugetare și nu veniturile bugetare să completeze veniturile extrabugetare.

De asemenea, solicităm eliminarea acestui alineat deoarece contravine prevederilor Ordonanței nr. 33/1996, apărută ulterior Legii Finanțelor nr. 72/1996, modificată prin Legea nr. 33/1997, în care, la art. 2 alin. 5, se stipulează: "Taxele consulare reținute potrivit prezentei ordonanțe se încasează, se administrează și se contabilizează de către Ministerul Afacerilor Externe, în conformitate cu normele privind finanțele publice, soldul rămas la finele anului putând fi utilizat în anul următor pentru destinațiile prevăzute la alin. 1."

În eventualitatea în care România, pentru a promova convingător ideea renunțării de către statele U.E. la regimul de vize pentru cetățenii români - și vă rog să-mi permiteți să vă amintesc lista neagră pe care, din păcate, este inclusă România - s-ar putea dovedi politic oportun să renunțăm unilateral la regimul de vize pentru cetățenii statelor din U.E., care ocupă cea mai mare pondere a taxelor consulare, situație în care aceste venituri, oricum aleatorii, s-ar diminua considerabil.

Pentru rezolvarea acestei situații, propunem ca la Capitolul 51.01 - "Autorități publice" să se suplimenteze cu 150 de miliarde, din care, la art. 02 - "Cheltuieli de personal", 60 de miliarde, iar la art. 20 - "Cheltuieli materiale și servicii", 90 de miliarde.

Vă rog să-mi permiteți să sper că intervenția mea, în numele celor două comisii parlamentare, va beneficia de înțelegerea și acordul Domniilor voastre.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Alte intervenții, vă rog. Doriți să mai reinterveniți? Da.

După aceea, domnul senator Cristian Dumitrescu.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

După părerea mea, lucrurile se amestecă. Acest alineat nu stabilește nivele de sume pentru M.A.E. Acest alineat nu spune altceva decât "în măsura în care sunt încasate taxe consulare, banii să fie folosiți și bugetul să vină să acopere diferența". Este anormal - și v-am spus ce a constatat controlul Curții de Conturi - să am un sold de 8 milioane de dolari, iar bugetul de stat să se împrumute cu dobânzile care sunt pe piață, pe de altă parte pentru a pune bani la dispoziție să-i cheltuiască Ministerul Afacerilor Externe și banii pe care i-au încasat să nu-i folosească.

Noi nu venim să stabilim nici de la ce țări să luăm taxe consulare, nici de ce nivel să fie aceste taxe consulare. Nu interesează în economia acestui alineat relațiile între noi și alte țări. Un singur lucru cerem, atât, prima dată se încasează, în măsura în care vin, acești bani se folosesc și diferența o acoperă bugetul de stat. Dar adun niște bani pe care îi țin și bugetul de stat să vină și să finanțeze, de multe ori din împrumut. Nu e bine!

Privitor la nivelul sumelor, nu avem la acest alineat a discuta nimic.

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Încerc să găsesc o soluție de compromis înăuntrul amendamentului de eliminare - deci nu fac amendament nou care nu ar putea fi acceptat și rog pe domnul ministru al finanțelor să se gândească la această posibilitate pe care v-o propun -, ținând cont de faptul că Ministerul de Externe trebuie să funcționeze. Este un minister care funcționează în mare parte cu activitate în afara granițelor țării, exigibilitatea tuturor plăților acolo are o anumită rigoare și trebuie să-i asigurăm această permanentă funcționare și mai ales posibilitatea de a realiza plățile.

În contextul acestei solicitări, fără să mai fac alte intervenții tehnice, eu propun să rămână așa cum este prima parte a art. 9, pentru a se îndeplini acele obligații pe care Ministerul Finanțelor le consideră necesare și ca urmare a observațiilor făcute de Curtea de Conturi și să eliminăm ultima parte a art. 9, aceea care spune că "valuta convertibilă aflată în sold la finele anului să fie virată la rezerva valutară a statului și păstrată la Banca Națională", pentru simplul motiv că, vedeți?, și în acest an, noi votăm bugetul în luna februarie, sperăm că el va fi votat la jumătatea lunii, este deja o lună jumătate în care, după cum vedeți, bugetul Ministerului Finanțelor se va alimenta printr-o metodologie, alta decât cea obișnuită, în așa fel încât Ministerul de Externe să aibă posibilitatea să realizeze plățile la timp și mai ales plățile în activitatea externă.

Deci, domnule președinte, vă rog, dacă nu este acceptată ideea de a elimina art. 9 în ansamblu... și există justificare, după opinia mea, să nu se întâmple acest lucru, conform celor prezentate de domnul ministru de finanțe.

Cred că este posibil, nu se afectează cu nimic veniturile și cu atât mai puțin balanța bugetului, deci este pur și simplu un aspect tehnic care, mai mult, a existat și a funcționat până în prezent, lucru pentru care, în această perioadă dificilă, putem spera că poate fi în continuare aplicat, astfel încât activitatea acestui minister - și așa văduvit de foarte multe fonduri în perioada imediat următoare - să se poată desfășura.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Da. Imediat îi voi da cuvântul doamnei secretar de stat Zamfirescu, dar domnul ministru dorește să facă o precizare pe care eu am auzit-o și cred că este util să o auzim.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Eu aș dori să depășim acest alineat care nu are o importanță deosebită pentru noi, dar totuși fiți de acord cu faptul că o dată ce sunt încasate aceste taxe consulare, să fie folosite de M.A.E. și să nu ceară bani de la buget păstrând morți banii respectivi.

Atunci vă propun ca partea finală a acestui alineat să sune așa: "...valuta convertibilă aflată în sold la finele anului 1999 va fi virată la rezerva valutară a statului, păstrată la Banca Națională până la data de 30 iunie 2000, în măsura în care nu va fi utilizată în anul respectiv". Deci, numai soldurile care îi vor rămâne, nu cele care există la 1 ianuarie. Acelea pe care nu le folosește. Trebuie să grăbim folosirea acestor bani.

Domnul Petre Roman:

Deci, este vorba de a spune "păstrată la Banca Națională până la data de...", în loc de 31 ianuarie, ce spuneți?

Domnul Decebal-Traian Remeș:

... în măsura în care nu vor fi folosiți până la 30 iunie 2000."

Domnul Petre Roman:

... în măsura în care nu vor fi folosiți până la data de 30 iunie 2000." (Discuții.)

Da. Doamna secretar de stat Zamfirescu.

Doamna Elena Zamfirescu -secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Față de cele spuse mai devreme de domnul ministru al finanțelor Traian Decebal Remeș, vreau să adaug un element de ultimă oră și anume că luni, 8 februarie, prin Decizia nr. 2, Secția jurisdicțională a Curții de Conturi a decis anularea deciziei anterioare la care făcuse referire domnul ministru Remeș, în speță, această obligație de a vira la sfârșitul anului soldul în valută provenit din taxele consulare.

S-a avut în vedere faptul - și aș vrea ca în decizia dumneavoastră de vot să aveți în vedere acest lucru -, cu excepția acestor taxe - care nu sunt predictibile, nu putem ști, se poate face o medie, dar realitatea poate contrazice în fiecare an această medie aritmetică, deci ele nu sunt anticipabile -, deci cu excepția acestor resurse valutare, Ministerul de Externe trăiește, la fel cu celelalte ministere, din bugetul în lei, dar cheltuielile noastre sunt în proporție de 80% în valută. Nici un alt minister nu este atât de dependent pentru activitatea sa cotidiană în afară - acolo se desfășoară majoritatea activității noastre - de raportul dintre leu și valutele țărilor occidentale, cu precădere.

Or, anticipata scădere a ratei de schimb a leului în raport cu dolarul, cu euro etc., etc. ne facem să prevedem că, la un buget care acoperă numai 60% din necesarul nostru de cheltuieli pe anul acesta, noi vom suferi o penalizare de încă 30%. Iar amintesc aici principiul invocat de domnul deputat Glăvan, și anume că eu nu pot constitui bugetul în jurul unei sume nepredictibile și să aduc completări acesteia.

Ne paște perspectiva ca pe la jumătatea anului să trebuiască să închidem unele din misiunile noastre, inclusiv din țări ale U.E. și N.A.T.O., nu mai zic că suntem într-o perioadă în care încercăm să promovom candidatura noastră la președinția O.S.C.E. pentru anul 2001 și, deci, în luna iulie, din cauză că nu vom mai putea plăti chiriile - lăsăm salariile diplomaților între paranteze -, va avea loc cu necesitate o diminuare a activității noastre.

În esență, despre acest lucru este vorba. Reamintesc Decizia nr. 2 de luni, 8 februarie, a Secției jurisdicționale a Curții de Conturi, care lasă folosirea acestor bani, chiar dacă sunt în sold, la îndemâna Ministerului de Externe, din cauză că nouă ne rămâne o perioadă de grație de la sfârșitul anului calendaristic în curs până la adoptarea bugetului anului viitor în care nu avem resurse pentru întreținerea misiunilor noastre în străinătate.

Îmi permit să închei, deoarece v-am reținut prea mult atenția, subliniind faptul că aceste misiuni nu sunt ale M.A.E., ele sunt reprezentanțe ale statului român în străinătate, deci ale noastre, ale tuturor, și ale Parlamentului, și ale Președinției, și ale Guvernului, și ale alegătorilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumim.

Între timp, atât domnul deputat Glăvan, cât și domnul senator Dumitrescu m-au informat că sunt de acord cu propunerea făcută de domnul ministru Remeș.

Din partea comisiei sunt obiecțiuni la propunerea de compromis făcută de domnul ministru?

Din sală:

Nu sunt.

Domnul Petre Roman:

Sunteți de acord cu ea.

Atunci, dați-mi voie să vă supun votului art. 14 alin. 9 în formularea ultimă dată de domnul ministru Remeș.

Cine este pentru? Da. În mod evident, o mare majoritate.

Deci, art. 14 alin. 9 a fost adoptat, în formularea ultimă dată de domnul ministru.

Trecem la art. 14 alin. 10, unde există un amendament al Comisiei economice a Senatului, respins de Comisiile de buget, finanțe, bănci. Este cineva care să susțină acest amendament? Dacă nu-l susține nimeni, nici nu-l mai pun în discuție.

Atunci vă supun votului art. 14 alin. 10, în formularea din proiectul de lege.

Cine este pentru? Din nou cu o mare majoritate, a fost adoptat. Vă mulțumesc.

Art. 14 alin. 11. Nu sunt amendamente.

Vă supun votului art. 14 alin. 11.

Cine este pentru? Din nou, cu o mare majoritate, alineatul a fost adoptat.

Art. 14 alin. 12.

Există un amendament din partea Comisiei pentru muncă, protecție socială, a Grupului parlamentar P.D.S.R. și a domnului deputat Ion Giurescu.

Nu este. Dorește cineva să susțină amendamentul?

Poftiți, vă rog. Este vorba de amendamentul la art. 14 alin. 12.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În sprijinul amendamentului nostru de eliminare a pct. 12 de la art. 14, aș dori să vă amintesc că prin Ordonanța nr. 39/1998, modificată prin Ordonanța nr. 44/1998, ca și prin bugetul pe 1998, s-au alocat Institutului Român pentru Standardizare, persoană juridică de drept privat, 10 miliarde lei pentru achiziționarea unui imobil în care să-și desfășoare activitatea.

Cu toate acestea, în proiectul de buget pe anul acesta, se acordă în mod suplimentar aproape jumătate din suma inițială - 4 miliarde și ceva - pentru amenajări, cu toate că, așa cum se vede, conform art. 17 din Legea de organizare privind activitatea de standardizare, Institutul Român de Standardizare are dreptul, pentru serviciile oferite, consultanță și expertiză, să perceapă taxe și tarife, deci are surse proprii.

Solicităm această eliminare și un vot de principiu, deoarece la art. 16 pct. 6, la "Cheltuieli culturale", indicăm art. 14 drept sursă pentru finanțarea festivităților din anul 2000, dedicate lui Mihai Eminescu.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul ministru Remeș rămâne pe poziția inițială, considerând că este nevoie ca această lucrare să se termine, fiindcă ea a început.

Da. Doriți să mai interveniți la acesta?

Domnul deputat Mihăilescu, vă rog.

Domnul Petru-Șerban Mihăilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Deoarece a fost o discuție foarte mare și anul trecut, iar dezinformarea făcută atunci, că suma de 10 miliarde ajunge, s-a dovedit nereală, am vrea să vină societatea asta de standardizare din România, că a beneficiat de bani de la buget, să spună care este stadiul, nu domnul ministru Remeș!

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Partal, vă rog.

Domnul Petre Partal:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că este o înțelegere eronată a prevederilor respective. Necesitatea cuprinderii în buget a sumei de 4 miliarde revine din faptul că statul român este obligat să aloce suma de 10 miliarde. Anul trecut au fost cheltuiți 6 miliarde și este obligatoriu ca anul acesta să venim cu partea noastră de capital de 4 miliarde, restul sumelor alocate Agenției de Standardizare provenind dintr-o finanțare a Comunității Europene. Deci, noi suntem obligați să prindem în bugetul acestui an suma de 4 miliarde pentru Agenția de Standardizare, altfel nu vom putea primi banii de la Comunitatea Europeană.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc pentru această explicație care este într-adevăr utilă.

Vă mențineți punctul de vedere, domnule deputat?

Domnul Petru-Șerban Mihăilescu:

Vă rog să mă iertați că revin, dar este foarte simplu ce solicităm. Noi stăm în program până la ora 20,00, putem amâna puțin ca să vedem cine răspunde la standardizare de utilizarea a 4 miliarde. Domnul coleg Pâslaru a spus clar, 3 miliarde ca să-l sărbătorim pe Eminescu în 2000 nu putem să dăm, dar dăm 4 miliarde unei asociații pe care nici nu știm cine o conduce. Sau... cel puțin noi vrem să vedem cine este persoana.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Da. Eu voi supune votului propunerea dumneavoastră de eliminare și în consecință...

Deci, întâi propunerea de eliminare a acestui alineat.

Cine este pentru eliminare? Vă rog să numărați. 84 de voturi pentru eliminare.

Împotrivă? 169 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Propunerea a fost respinsă.

Vă supun votului art. 14 alin. 12, în formularea din proiectul de lege.

Cine este pentru? Este același vot, practic. Deci cât a fost? 169 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog. Aici văd că nu mai votează în aceeași măsură. Ceva mai puține sunt. 67 de voturi împotrivă.

Abțineri? Dar vă rog să votați, că altfel iar... deși suntem în sală... 17 abțineri.

Deci, s-a adoptat art. 14 alin. 12.

Mai există două propuneri de două alineate noi, o propunere de la Comisia juridică în legătură cu bugetul Curții Constituționale. Susține cineva acest amendament? Dacă nu este susținut, nu-l mai supunem votului.

Un alt alineat nou, propus la art. 14, îl are ca autor pe domnul senator Oprea. Îl mai mențineți? Nu. Renunță.

În consecință, vă supun votului art. 14 în întregime.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Procedură!

Domnul Petre Roman:

Procedură? Vă rog, poftiți!

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, doresc să vă propun, în numele Grupului parlamentar P.D.S.R., ca votul asupra art. 14 să fie deocamdată un vot de principiu, deoarece vă rog să observați că următoarele cel puțin 20 de amendamente respinse sunt în corelare cu cifrele enunțate la acest articol.

De altfel, domnul ministru Remeș s-a exprimat într-una din intervențiile Domniei sale la dezbaterea pentru proiectul de buget că va fi de acord cu revenirea asupra unui articol, dacă ulterior se acceptă un amendament care implică modificarea.

Domnule președinte, eu cred că dumneavoastră, care sunteți adeptul speranței și pentru care speranța are o conotație aparte, nu veți lua speranța colegilor noștri de a-și reitera amendamentele și, de asemenea, mai consider că acestea vor putea aduce o schimbare a domnului ministru Remeș. Desigur, o schimbare de atitudine față de amendamentele noastre, altfel, cinismul de care vorbea domnul senator Oliviu Gherman, ieri, s-ar manifesta și azi și nu cred că este o manieră în care noi să continuăm dezbaterile la acest proiect de buget.

Domnul Petre Roman:

Eu vă mulțumesc mult pentru aprecierea pe care ați făcut-o la adresa mea și, drept să vă spun, aș dori mult ca să o faceți și cu alte prilejuri, dacă veți mai avea aceeași convingere, însă am acceptat deja că la art. 2 care cuprinde alin. 4 să fie un vot de principiu. Nu putem merge cu votul de principiu de fiecare dată, fiindcă atunci vom avea impresia că bugetul acesta nu se mai votează.

Deci, dați-mi voie să consider că dacă într-adevăr va interveni un lucru asupra căruia să existe un consens, fără îndoială, dar altminteri votul de principiu unul după altul cred că nu conduce la finalizarea dezbaterilor.

În orice caz, există un vot de principiu, adică am acceptat acest principiu la propunerea domnului Gaspar, dacă vă amintiți, pe ansamblu.

Deci, votul pentru art. 14 în ansamblu. Vă rog.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Cu rezerva ca la art. 16 să se producă o modificare și să se poată reveni la art. 14.

Domnul Petre Roman:

187 voturi pentru.

Vă mulțumesc.

Împotrivă? 81 de voturi împotrivă. Vă mulțumesc.

Abțineri? 13 abțineri.

Art. 14 în ansamblul său a fost adoptat.

Trecem la art. 15 alin. 1. Nu sunt amendamente...

Da, poftiți!

Domnul senator Oprea Andreiu, vă rog.

Domnul Andreiu Oprea:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Întrucât în perioada în care s-au adunat amendamentele de la comisiile care și-au dat avizul amendamentele Comisiei de apărare au venit mai târziu și nu au fost prinse la articolele din cuprinsul legii - aceste amendamente sunt cuprinse la anexe, începând de la poziția 244 din amendamentele respinse, care sunt la Anexa nr. 3/25, dar cu referire și la art. 15, există posibilitatea să le discutăm chiar acum - văzând pagina 89 din amendamentele respinse - sau varianta de a le discuta atunci când vom discuta anexele.

Domnul Petre Roman:

Da. Domnul senator, până una alta există formularea dată de Comisiile de buget, finanțe, bănci, care prevede majorarea cheltuielilor materiale și de servicii cu suma de 1.000 miliarde lei, prin diminuarea cu aceeași sumă a rambursărilor de credite și plăți de dobânzi și comisioane aferente acestora.

Vă supun votului art. 15 alin. 1 în formularea dată de comisii... vă rog... Da, o largă majoritate.

Art. 15 alin. 1 a fost adoptat.

Art. 15 alin. 2... Aici dorește să intervină domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul deputat Tudor, vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Vă cer iertare că intervin din nou, deoarece nu prea se pot detașa alineatele așa de clar.

În art. 15 sunt șapte sectoare care concură la acest alineat. Este vorba, dacă mă lăsați un pic să vă zic, despre Ministerul Apărării, despre Ministerul de Interne, despre Serviciul de Informații Externe, despre Penitenciare, despre Administrația Națională a Rezervelor de Stat, despre Serviciile Telecomunicații Speciale, despre Serviciul de Pază și Protecție și Serviciul de Informații Român și, ca atare, ele nu sunt decelate clar în acest art. 15. Nu sa bătut monedă pe această selecție nici în cadrul discuțiilor în comisii și, ca atare, v-aș ruga să-mi permiteți douătrei minute să revin pe ansamblu și să fac câteva precizări.

Dacă îmi permiteți, domnule președinte... Da, v-ați schimbat... vă cer scuze... (Domnul vicepreședinte Ulm Nicolae Spineanu a preluat conducerea ședinței.)

Da, iată despre ce este vorba. Cu tot respectul pentru domnul ministru Remeș, eu vreau să-l informez că noi nu am reușit să găsim surse în comisii la propunerile noastre pentru solicitările celor șapte responsabili de sectoare, dintre care doi miniștri, pentru că e vorba de sume mari, aici nu e vorba de câteva miliarde de lei, care e posibil să fie găsite din sursele oricărui sector, poate, care face subiectul tot atât de mult în discuție ca și acest sector uriaș cuprins în art. 15. Ca atare, mă mărginesc să spun că trecem toți cu bună știință peste o astfel de propunere imposibil de abordat, deoarece se referă la lucruri mărunte care, de altfel, s-au și rezolvat pe parcurs.

Totuși mi-aș permite o sursă cu caracter general pentru ceilalți care urmează la cuvânt după mine, dând un mic exemplu, mă simt obligat să-l dau, pentru că înainte să plec la Cameră ieri, fostul soț al Elisabetei Polihroniade, domnul inginer Polihroniade, m-a rugat să-l susțin ca din partea oamenilor pe care-i reprezint în Parlament. Eu o fac cu gândul că, poate, e un bun exemplu. S-a dus Domnia sa să-și facă o lucrare la un medic stomatolog și acesta i-a cerut pentru o lucrare extrem de simplă, zicea dânsul, 7 milioane lei, bani în mână. El nu a avut banii aceștia, a fentat puțin discuția, medicul fiindu-i prieten, au mai stat vreo 2-3 minute la o discuție. În acest timp au venit două persoane, unul cu un plic cu 5 milioane lei și al doilea cu un plic de 7 milioane lei și au plătit niște lucrări anterioare...

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnul deputat, faceți propunerea de formulare!

Domnul Marcu Tudor:

Vă rog, vă rog... mă simt așa de rău dacă mă întrerupeți... e un bun câștigat pentru toți... Propunerea o voi face în finalul acestei propoziții.

Acești bani nu au fost înregistrați nicăieri, nici măcar într-o hârtie, nu au primit nici un deviz, nici o chitanță.

Acești bani intră direct în contul lui personal, neimpozabili, pentru care nu plătește impozit. Acești bani au făcut ca, vizavi de mine, un medic să cumpere o casă cu 2 miliarde lei în câțiva ani. Eu îi dau sursa domnului ministru Remeș... nu numai medicii... ca să nu-mi sară în cap - că poate unii sunt necăjiți - dar sunt și alte sectoare care, neurmărite fiind de oamenii reprezentativi din conducerea Ministerului de Finanțe sau mai bine zis de către cei care trebuie să controleze, permit să nu intre în bugetul statului mii și mii de miliarde de lei, dacă nu chiar mai mult. E vorba de 40 % din bugetul național... eu așa am înțeles.

Iată o sursă... Nimeni nu a pedalat niciodată pe această sursă a stopării acestui flagel care macină economia românească de astăzi, și anume, economia subterană. A făcut cineva vreo referire la așa ceva!? Cereți mereu surse, dar sursele astea sunt uriașe, e un ocean de surse, de venituri pentru buget, care nu este exploatat din comoditatea Ministerului de Finanțe, care s-a mărginit numai să împartă banii ca un contabil. Acest lucru poate să-l facă oricine... ia bugetul vechi sau și mai vechi și într-o zi a terminat treaba... eu sunt inginer și-l pot face fără nici o problemă... și pe urmă zic că așa trebuie, că nu se poate face altfel. Nu ăsta este rolul Ministerului de Finanțe, ci să găsească soluții, să pună economia pe picioare și să aducă aceste surse de venituri la zi.

Am dat sursa, domnule președinte de ședință... uitați, o dau și acuma domnului ministru Remeș, dar poate că până în august, până când sunt suficiente toate fondurile acordate pentru toate cele șapte sectoare din capitolul VIII, plus S.R.I., din art. 15.

Deci, dacă din toți banii pe care-i primim acum, aceste opt sectoare nu vor fi completate la redistribuirea bugetului, aceste opt sectoare nu vor mai putea funcționa... poate până în august, domnul ministru Remeș... dacă până acum nu a putut, în timpul scurt pe care l-a avut la dispoziție, ca ministru, iar eu îl înțeleg, am fost colegi, de altfel, și acum, poate că de acum încolo până în august găsește modalitatea impozitării acestor oameni, de ordinul sutelor de mii, ale căror venituri se ridică enorm, exorbitant față de celelalte venituri.

A doua sursă pe care o indic domnului ministru... Este posibil ca să faciliteze unor oameni reduceri de impozite pe salarii sau de anulare de impozit pe salarii sau de niște impozite mai mult decât modice, or, în fața casei lor stau câte 3-4 Jeep-uri și nu știu ce mașini elegante!?... Și stau în niște vile pe care nu le-a avut nici vechea protipendadă, nici măcar nu erau ale lor, dar eram necăjiți că stăteau în ele, acuma aceștia le au... și nu sunt impozați!

Nu găsiți modalitatea asta!?

Nu vreau să-mi mai urc în cap și alți oameni dintre noi, care sunt mari afaceriști care... în Craiova, de exemplu, au afaceri de miliarde și care nu sunt impozitați din venitul ăsta al nostru, din care trăim cu toții, cum putem...

Este acesta un lucru real și normal?!... Iată o altă sursă, domnule ministru!

Și dacă vom căuta, fără malițiozitate, vă rog, îmi sunteți toți foarte dragi, eu nu am nimic cu nimeni, nu o spun cu răutate, dar sunt surse reale care pot fi rezolvate cu o minimă intervenție a Ministerului de Finanțe.

Încă puțin dacă mă mai lăsați... și nu abuzez prea mult de bunăvoința dumneavoastră...

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnule deputat, v-aș ruga, totuși, să rezumați, am înțeles...

Domnul Marcu Tudor:

Vă mai cer maximum un minut și jumătate, domnule președinte de ședință.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

O să-l rog pe domnul ministru de finanțe să-și noteze ceea ce propuneți dumneavoastră și să aibă în vedere la rectificarea bugetului...

V-aș ruga, totuși, să vă pregătiți să încheiați.

Domnul Marcu Tudor:

Mai departe vă semnalez niște lucruri ca în final să înțelegeți de ce solicităm noi suplimentarea cu 4.000 miliarde - pentru toate aceste sectoare - suplimentarea repartiției de la buget... Dacă Ministerul Apărării nu va primi acești bani, din august nu va mai putea funcționa. Este vorba de ce spun miniștrii actualei puteri... puși de actuala putere... eu nu fac apologia opoziției, fac apologia miniștrilor puși de dumneavoastră.

La Ministerul de Interne, bugetul ajunge numai până în august-septembrie... acuma nu mai e domnul ministru Dejeu, dar sunt convins că același lucru va spune și domnul ministru Dudu Ionescu.

La Serviciul de Informații Externe reprezintă 30% față de solicitări. Nu vă spun cu funcționarea, pentru că nu are determinanță o asemenea repartiție la acest serviciu. La Penitenciare au bani numai pentru o jumătate de an, deci numai până în iulie... și au încă de anul trecut 11 miliarde de lei datorii. La Administrația Națională a Rezervelor de Stat, de asemenea, au deficite la personal, la salarii, la chirii, la rezervele de grâu, porumb, petrol și apă grea.

Și ar trebui încă aproape dublu din cât au solicitat, altfel nu pot funcționa.

La Serviciul Telecomunicații Speciale numai 40% li s-a acordat din ce au nevoie, or, ei au niște angajări față de contractele externe în care plătesc deja penalizări pentru că nu funcționează acest contract... penalizări externe, în dolari... Cine le plătește?!... Că ei nu au bani...

La Oficiul Central de Stat pentru probleme speciale, pentru că s-a redus armata, importanța acestui oficiu crește foarte mult, nu numai că nu s-a dat corespunzător noilor sarcini ale acestui oficiu, dar nici măcar la nivelul anului trecut.

La Serviciul de Protecție și Pază, 29 miliarde mai puțin... nici ei nu pot funcționa mai mult de o jumătate de an...ș.a.m.d.

În final, vă mulțumesc că mi-ați acordat această atenție, sunt precipitat ca să nu mă-ntrerupă domnul Ulm Spineanu, eu nu l-aș întrerupe dacă aș fi în locul dânsului, dar vă fac un proces de credință... e pretențios ce aș vrea să spun... în fine, mica mea malițiozitate, așa, precum și corectitudinea mea mă face să spun, în final, următoarea frază... este de datoria mea să spun, nu pot să nu spun...

Am sentimentul că vorbim degeaba, chiar și dumneavoastră, care susțineți niște interese, pentru că există o programare a acestui buget. Pe undeva, înțeleg și poziția domnului ministru Remeș, dar numai în foarte mică măsură.

Dar acest sentiment de inutilitate pe care nu l-am avut timp de 40 de ani de armată, în care de la vârsta de 17 ani am condus într-o formă sau alta oameni și am fost condus de către alți oameni și nu am avut niciodată sentimentul că sunt absolut inutil în tot ce fac și ce zic, pentru că nimeni nu ține cont de ceea ce fac și ceea ce zic, mă face să spun ultima frază: de ce mă bat eu așa de tare?!...

I-am spus-o și domnului ministru Marga... pentru cine?!... susținând interesele actualei puteri!?...

De ce, la urma-urmei, nu pot să zic și eu așa, în final, și aici este mica malițiozitate... Lasă-i, dom'le, să-și spargă capul singuri... că nu eu va trebui să reduc presiunea maselor după ce vor ajunge cu cuțitul la os datorită acestui buget!

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Am gustat malițiozitatea dumneavoastră, vă rog să mă scuzați că v-am întrerupt, dar vă dați seama, totuși, eu așteptam să faceți un amendament concret pe care să-l propunem domnului ministru.

Domnul senator Nicolae Alexandru.

Domnul Nicolae Alexandru:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Am venit la tribuna Parlamentului pentru a susține amendamentele Comisiilor de apărare din Senat și Camera Deputaților, pentru că, deși raportul celor două comisii a fost înaintat Comisiilor de buget, finanțe, bănci în primele zile de la discutarea bugetului pe anul 1999, el nu se regăsește în raportul Comisiilor de buget, finanțe, bănci, decât la anexe.

Am să susțin și la anexe, dar până una-alta vreau să susțin nevoia de a se suplimenta bugetul Ministerului Apărării Naționale cu 3.600 miliarde lei. Sigur, pare absurd după toate discuțiile care au existat aici în ultimele zile, dar armata, în situația în care nu va fi susținută bugetar, probabil va fi nevoită să renunțe la unele atribuții de bază.

Nesusținerea bugetară a armatei va conduce, implicit, la imposibilitatea instruirii, ceea ce agravează mult îndeplinirea atribuțiilor de bază ale armatei.

Dacă până acum s-a putut reduce de la unele sau altele din activități, de la programul de instruire al militarilor, însă, mi se pare că intrăm într-o situație care va duce armata la faliment. Ca să nu mai discutăm că armata se află în plin proces de modernizare și reformă pentru care are nevoie de bani. Asigurarea echipamentului și hranei se face în condiții deosebit de grele, uneori aproape imposibile pentru totalul militarilor încadrați în acest moment.

Menținerea stării de operativitate a armamentului și tehnicii de luptă, organizarea și exercitarea în țară a unor aplicații N.A.T.O., la care se estimează să participe aproximativ 400 de militari, coordonați de către Comandamentul N.A.T.O. din Europa de Sud-Est, realizarea programelor de interoperativitate ale armatei, asigurarea subvențiilor în valoare de 150 miliarde lei pentru regiile ARSENAL ȘI ROMAVIA sunt tot atâtea necesități pentru Ministerul Apărării Naționale.

Aceeași situație o regăsim și la Ministerul de Interne.

Pentru a nu mai ieși la microfonul Parlamentului și a mai consuma din timpul și așa foarte mic al dezbaterilor, cred că și Ministerul de Interne se găsește într-o situație similară, adică în situația de a nu-și putea exercita atribuțiile de bază cu bugetul care i-a fost alocat.

De aceea, susțin încă o dată amendamentele pe care le-am făcut pentru Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnilor colegi, după ce ați auzit punctele de vedere, deci la art. 15 alin. 2, supun votului dumneavoastră, așa cum este el redactat...

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Am făcut niște propuneri, domnule președinte!...

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Vă rog să le înaintați în scris, domnule deputat, că nu se poate așa... să luăm noi notițe și să formulăm amendamentul dumneavoastră...

Domnul Marcu Tudor:

Reiterez, domnule președinte. Și eu și domnul senator Alexandru am făcut aproape aceeași propunere... Domnia sa cu 3.600 miliarde, iar eu, pentru solicitările celor opt sectoare din cuprinsul art. 15, am cerut 4.000 miliarde.

V-am argumentat și pentru ce... și doresc să fie supusă la vot această propunere a suplimentării de la buget cu această sumă. Dacă nu, atunci propunerea domnului senator Nicolae Alexandru, numai pentru Ministerul Apărării.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnul senator George Șerban.

Domnul George Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că suntem pe cale de a aborda procedural acest capitol important al bugetului într-o formă nu foarte eficientă, foarte productivă.

Domnul senator Oprea Andreiu a făcut o propunere - nu conduceați dumneavoastră ședința în acel moment - prin care a cerut ca problemele concrete, explicitate în anexele la acest capitol, să fie aduse în discuție acum.

Este o soluție.

Personal, nu mi se pare că este cea mai bună. În același timp, există posibilitatea de a discuta acum numai substanța juridică a acestor articole, urmând ca cifrele să le discutăm atunci când ajungem la anexele respective.

În momentul de față, noi am ales o situație amestecată, confuză, adică discutăm cifrele fără să avem în vedere situația concretă din anexele la buget. Rugămintea mea este să aveți în vedere propunerea făcută de domnul senator Oprea. Părerea mea este că ar trebui să ne menținem numai la substanța juridică a acestor articole, iar cifrele să le discutăm la anexe, cu atât mai mult cu cât unele activități nu apar deloc explicitate aici și asta ar presupune o discuție mult mai detaliată.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

O singură frază am de spus. Grupurile parlamentare ale P.U.N.R. susțin propunerea făcută de Comisiile de apărare ale celor două Camere pentru suplimentarea bugetului Ministerului de Apărare, cu atât mai mult cu cât, după cum vedeți și Domniile voastre, războiul se apropie din ce în ce mai mult de granițele țării și, din păcate, în curând această armată va fi nevoită să lupte. Trebuie să o pregătim pentru acest moment. Susținem și felicităm Comisiile de apărare pentru această inițiativă a lor.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul ministru Remeș, v-am ruga, punctul dumneavoastră de vedere față de cele două formulări care s-au făcut; să aprobăm sensul juridic al art. 15 alin. 2 fără să nominalizăm cifra afectată, fie să o discutăm pe marginea anexei atunci când îi vine rândul...

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnilor colegi, eu vă propun să aprobați articolele, alineatele și cifrele... (Rumoare în sală.)

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnilor colegi, având în vedere și punctul de vedere al domnului ministru...

Vă rog, domnul senator Fuior, poftiți!

Domnul Victor Fuior:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnul ministru Remeș atentează la securitatea națională. S-a solicitat atât pentru apărarea națională 3.800 miliarde, cât și pentru ordinea publică și siguranța națională 3.000 miliarde... Văd că nu apar nici în amendamente, iar dânsul vine și ne impune aceste cifre.

Dumneavoastră, cei de la putere, ne-ați dat Ordonanța de urgență privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență... În loc să mulțumiți poliției pentru că v-a salvat de la o situație delicată, dumneavoastră o culpabilizați la ora actuală...

Domnule președinte, solicit să fie supusă la vot suplimentarea, așa cum s-a spus mai devreme de către colegii mei, cu 3.800 miliarde la apărare și cu 3.000 miliarde la ordine publică și siguranță națională.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnul ministru Remeș.

Dar îmi permiteți, dragi colegi, să vă atrag atenția că 15 cu 2 se referă la cu totul alt subiect, și nu la bugetul general.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnilor colegi, numai cu gândul la siguranța națională v-am rugat să votăm aceste articole și aceste cifre.

Nu este vorba de a apăra astăzi siguranța națională cu arma la graniță, spre nici unul dintre orizonturile din jurul hotarelor României. E vorba de a apăra siguranța națională prin a evita intrarea în incapacitate de plată. Încercați să înțelegeți acest lucru. Nu e vorba... armelor, e vorba plății datoriei externe. (Aplauze în sală, rumoare, proteste.

Domnul deputat Marcu Tudor cere cuvântul.)

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnule deputat, v-am dat cuvântul... nu putem merge din replică în replică, vă rog să înțelegeți...

Domnul senator Dumitrașcu, vă rog, aveți cuvântul!

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

În primnul rând, îmi exprim prețuirea pentru domnul general care conduce Comisia de apărare de la Senat, a cărui atitudine a fost aceeași și acum trei ani, când era în opoziție, și astăzi, când este la putere. Da, acum trei ani, sprijinit fiind de întreaga comisie! Intervențiile Domniei sale din 1996 se înscriu pe exact aceleași linii pe care se înscriu și cele de azi. Aceasta este prima problemă legată de consecvență. Este evident, îi venea mai ușor să o facă atunci, îi vine mai greu să o facă astăzi.

Pe de altă parte, nu am înțeles prea bine noțiunea aceasta de siguranță națională. Conform unora de la putere, unora, zic, siguranța națională se realizează numai în legătură cu niște factori, chipurile, de dezordine, interni. Deci, siguranța națională ar ține numai de siguranța celor care sunt la conducerea țării, de siguranța puterii. Nu. Siguranța națională - sunt cercetări foarte recente și în răsărit și în apus - are cu totul altă definiție. Nu e vorba de siguranța celor care, momentan și din ce în ce de mai scurtă durată, asigură conducerea țării... aleși democratic... lucrurile sunt limpezi, deci nu încape discuție.

Pe de altă parte, îmi mai permit să vă mai rețin câteva secunde cu o propunere de amendament făcută de domnul deputat Miron Mitrea și Carmen Dumitriu... "Din sumele prevăzute în cheltuieli pentru apărarea națională se vor finanța cheltuielile materiale și de capital pentru centrele militare județene și pentru inspectoratele județene de protecție civilă". Biroul meu senatorial se află chiar lângă un asemenea birou de protecție civilă și aplaud aici eroismul acelor oameni care sunt perfect conștienți de locul pe care-l au în siguranța națională și protecția civilă și cred că un asemenea amendament ar putea intra, domnule ministru de finanțe, sigur, pe dumneavoastră v-a luat puțintel gura pe dinainte... Se zice că pe toți oamenii mari îi ia gura pe dinainte, chiar și pe Nicolae Ceaușescu îl lua gura pe dinainte.

V-a luat gura pe dinainte când ați făcut afirmația de mai înainte... care m-a adus pe mine aici... dar, oricum, respectuos vă rog, dincolo de lucrurile acestea, să vedeți în ce măsură poziția 54, amendamentul propus la poziția 54 poate să-și găsească o materializare.

Fără îndoială, sunt convins, n-am nici cea mai mică reținere că sunteți de aceeași părere cu oamenii care au propus amendamentul. Nici ăsta?!... Vă dădeam o șansă...

Vă dădeam o șansă aproape istorică, domnule ministru!

Ca să spun că sunteți în aceeași înțelegere cu poporul, dar, mă rog, dumneavoastră sunteți ministru de finanțe și niciodată miniștrii de finanțe nu au fost iubiți.

Vă mulțumesc frumos.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc și eu.

Domnilor colegi,

Față de cele expuse, supun votului dumneavoastră art. 15 alin. 2, așa cum este el formulat în propunerea Guvernului.

Vă rog, votul dumneavoastră.

Cine este pentru? 189 voturi pentru.

Cine este împotrivă? 84 voturi împotrivă.

Cine se abține? 6 abțineri.

Adoptat.

Trebuie făcută precizarea că în momentul în care ajungem la anexă, dacă acolo intervin modificări, vă propun să acceptăm să revenim asupra cifrei așa cum este ea nominalizată la art. 15 alin. 2 și să o corectăm.

Trecem la alin. 3, art. 15...

Iertați-mă, se propune introducerea la art. 15 a unui alineat nou, 2 prim, formulat de domnii deputați Miron Mitrea și Carmen Dumitriu.

Se susține? Vă rog, ascult.

Deci, dacă nu este susținut, atunci trecem la art. 15 alin. 3.

Dacă sunt discuții pe marginea acestui alineat?

Dacă nu sunt, atunci supun votului dumneavoastră alin. 3 de la art. 15.

Domnul Victor Fuior (din sală):

Domnule președinte, amendamentul cu suplimentare de 3.000 de miliarde lei!

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Stați puțin, care amendament, unde l-ați făcut, că eu am rămas pe 15 alin. 2, acela l-am pus la vot. Am trecut la alin. 2 prim, am solicitat susținere, l-am depășit...

Domnul Fuior, dacă am discutat în general, iertați-mă, și nu am fost pe obiectul alineatului respectiv.

Domnul Victor Fuior (din sală):

Atunci vin eu cu amendamentul meu!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Cred că trebuie să salutăm hotărârea cu care domnul Ulm Spineanu dorește să treacă prin acest buget. În numele grupului parlamentar pe care îl reprezint, îl rog să pună la vot în ordinea în care suntem obișnuiți... Deci, amendamentul acceptat de comisie este pe primul loc, apoi sunt amendamentele respinse și ultimul este textul inițiatorului.

Este o primă chestiune pe care vă rugăm să o urmărim toți, împreună cu domnul vicepreședinte.

Și a doua chestiune. Aș ruga pe domnul președinte de ședință să sisteze discuțiile, cu acordul plenului, pentru că nu există nicăieri în cele două regulamente, trei cu cel comun, că Domnia sa dă cuvântul cui dorește și cui crede că trebuie să dea cuvântul. Altfel, este posibil ca unele grupuri parlamentare să nu mai asiste la ceea ce se întâmplă acum și ceea ce nu vreau să numesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Vreau să înțeleg, domnul deputat, că dumneavoastră solicitați... eu am cerut susținerea la art. 15 alin. 2 prim și nu am obținut-o, deci atunci mi-am pus întrebarea dacă pun la vot sau nu. Despre aceasta este vorba.

Dacă doriți să punem la vot, punem la vot. Vă rog.

Domnilor colegi, supun votului dumneavoastră art. 15 alin. 2 prim, care sună în felul următor: "Din sumele prevăzute la cheltuieli pentru apărarea națională, se vor finanța cheltuielile materiale și de capital pentru centrele militare județene și pentru inspectoratele județene de protecție civilă."

Autori sunt domnii deputați P.D.S.R. Miron Mitrea și Carmen Dumitriu.

Supun dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Vă rog, voturile dumneavoastră.

83 de voturi pentru. Insuficient.

Putem trece mai departe.

Putem trece la alin. 3 art. 15.

Nu sunt, nu figurează în raport nici un fel de amendament la acest alineat.

Pe discuțiile generale ați propus, dar doresc o formulare...

Domnul Fuior, vă rog, propuneți amendamentul, adineauri am făcut mențiunea la art. 15 alin. 2...

Iertați-mă, domnul Fuior, ca să înțeleagă toți domnii colegi că, în cazul în care intervin modificări pe anexa respectivă, anexa specifică, vom reveni asupra cifrelor și le vom corecta tot prin vot.

Domnul Victor Fuior:

Bine, atunci solicit ca amendamentul să fie înregistrat de dumneavoastră prin 3.000 de miliarde pentru siguranța națională, sursă: 1.000 de miliarde de la autoritățile judecătorești și 2.000 de miliarde, sumele pe care dorim să le transmitem domnului Traian Băsescu.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Da, domnul ministru Remeș, vă rog.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnilor președinți de ședință,

Domnilor colegi,

I-am spus domnului senator Fuior în Comisiile de buget, finanțe, bănci, în câteva rânduri că dacă iau 1.000 de miliarde de la autoritățile judecătorești, restul de bani din anexa respectivă sunt numai pentru penitenciare.

Văd că dumnealui vrea să avem penitenciare dar nu vrea să mai avem instituții care să umple aceste lăcașuri sau ba...

Iar în ce privește chestiunea să se ia bani de la Traian Băsescu, așteptați-l să vină din Ungaria și dacă-i are, să-i dea. Când se propun amendamente de această natură, sursa trebuie să fie indicată în buget și să fie bazată pe venituri.

Eu nu am în anexa unde sunt trecute impozitele și taxele o taxă "Traian Băsescu".

Presa vorbește de o taxă "Băsescu", dar aia este la "fonduri speciale", nu-mi intră în bugetul de stat.

Ca atare, rog, pentru că mie mi se atrage mereu atenția să fiu foarte, foarte curtenitor când vorbesc, vă rog și pe dumneavoastră, în momentul în care îmi dați o cale de urmat, să-mi dați o cale posibilă, nu una să mă facă să umblu după o persoană numită Traian Băsescu, să scot de pe ea 2.000 de miliarde.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Cu precizarea, repet, pe care am făcut-o mai adineaori, supun votului dumneavoastră alin. 3 la art. 15.

Cine este pentru? 184 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 47 de voturi împotrivă.

Cine se abține? 37 de abțineri.

Alin. 3 la art. 15 s-a validat.

Trecem la alin. 4 la art. 15.

În raport nu figurează nici o propunere de amendament.

Vă rog, domnul senator Szabo.

Domnul Szabo Karoly-Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Intenționez să propun numai și numai o reformulare, pentru că altfel ar fi contrar regulamentului, o reformulare care nu afectează sumele alocate la acest alineat. Dacă citim cu atenție alin. 4, vă rog să-mi dați voie să-l citesc: "Veniturile în lei și în valută încasate de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și celelalte componente ale forțelor armate, din valorificarea în țară și la export a unor bunuri aflate în dotare, precum și din tarifele pentru diferite prestări de servicii...", nu mai dau citire în continuare textului, pentru că aici am vrut să mă refer.

Vă rog să observați, onorați membri ai corpurilor legiuitoare, că instituțiile acestea nu sunt, cu anumite excepții, componente ale forțelor armate.

Deci, iată un element de conținut care nu afectează în fapt chestiunea bugetului, ci afectează filozofia legată de apărarea națională, ordinea publică și siguranța națională.

Chiar programul de guvernare, care a fost adoptat de către Parlament, are una dintre inițiative, dintre punctele obligatorii, demilitarizarea anumitor instituții din sfera siguranței naționale.

Prin urmare, vă rog să-mi dați voie să dau citire amendamentului meu de redactare: "Veniturile în lei și în valută încasate..." și acum urmează amendamentul: "încasate de ordonatorii principali de credite din sfera apărării, ordinii publice și siguranței naționale..." și mai departe textul curge așa cum a fost, "...din valorificarea în țară sau la export...", bineînțeles că acel "și" trebuie eliminat și cu aceasta am sensibilizat, sper, Parlamentul și asupra faptului că numeroase instituții din sfera siguranței naționale trebuie să fie, așa cum prevede programul de guvernare, demilitarizate, deci nu vor fi componente ale forțelor armate, trebuie să le alocăm totuși bani.

Mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

La art. 15 alin. 4, pe lângă solicitarea domnului senator Szabo, se propune de către domnul senator Marin Dan Stelian să se elimine conjuncția "și" din sintagma "și/sau".

Se menține, da?

Vă rog, domnul general.

Deci, este vorba de propunerea amendamentului de formulare, așa cum l-a făcut domnul senator Szabo și domnul senator Marin Dan Stelian.

Domnul Vasile Corhăneanu -general, șeful Direcției financiare din Ministerul Apărării Naționale:

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

Rog ca textul să rămână așa cum este, întrucât și celelalte componente fac parte din forțele armate.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Comisia, vă rog, punctul de vedere.

De la Interne? Da.

Domnul Viorel Oancea -secretar general la Ministerul de Interne:

Considerăm că textul trebuie să rămână așa, pentru a nu crea ambiguități în privința denumirii.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia?

Domnul Andreiu Oprea:

Comisia consideră că ambele formulări sunt corecte.

Supuneți, vă rog, la vot.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc, domnul senator.

În concluzie, domnilor colegi, alin. 4 la art. 15. Îl supun la vot așa cum este el formulat.

Supun la vot alin. 4 în reformularea de deschidere la art. 15, așa cum a făcut-o domnul senator Szabo, completat și cu eliminarea conjuncției "și", din sintagma "și/sau".

Cine este pentru această reformulare? Vă rog, voturile dumneavoastră pentru.

Insuficiente 5 voturi pentru.

Supun votului dumneavoastră alin. 4 la art. 15, așa cum este el formulat.

Vă rog, voturile dumneavoastră.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Cine se abține? 63 de abțineri.

Mulțumesc.

Articolul a fost adoptat așa cum este formulat în propunerea de lege.

Trecem la art. 15 alin. 6... Alin. 5, mă iertați!

În raport nu avem nici o precizare. De asemenea, în raportul amendamentelor acceptate, de asemenea, nu avem nici o precizare.

Dacă sunt din sală discuții asupra acestui alineat? Nu sunt.

Atunci, supun votului dumneavoastră alin. 5 la art. 15, așa cum este el formulat.

Voturi pentru, vă rog. 178 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 71 de abțineri.

Mulțumesc, s-a adoptat.

Trecem la alin. 6 art. 15.

Conform raportului comun se propune de către domnul deputat Matis eliminarea alin. 6. Și acesta a fost respins.

De asemenea... nu mai avem altă precizare.

Dacă sunt amendamente sau alte susțineri la alin. 6 art. 15? Dacă nu sunt, atunci supun votului dumneavoastră alin. 6, art. 15.

Cine este pentru, așa cum este formulat? 177 de voturi pentru.

Cine se abține? 81 de abțineri.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Trecem la alin. 7, art. 15.

Domnul deputat Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Eu, dacă-mi permiteți, nu cer nici anularea lui, nici completarea lui, dar mă simt obligat să fac o precizare. Am fost în niște întreprinderi de producție militară, la Cugir, la Sadu, la Plopeni, precum și în unele unități cu caracter militar, a căror pază este asigurată de către trupele Ministerului de Interne.

Toți aceștia se plâng de faptul că, într-un fel sau altul, această pază se plătește de două ori.

O dată, de exemplu, la Sadu, unde am fost cu o comisie militară foarte bine reprezentată, din toate sferele puterii și opoziției, au spus că plătim peste nu știu câte miliarde de lei pe lună pentru pază, această plată se regăsește în produsele lor, pentru că ei nu au de unde lua bani ca să plătească paza. Lăsând la o parte că nu se păzește întreprinderea lor ca fiind a lor și afectarea bugetului lor și a salariilor lor, asta ar presupune că întreprinderea este a lor.

Ei plătesc deci pentru paza unei întreprinderi de stat, iar statul nu subvenționează această întreprindere, o subvenționează de fapt muncitorii, prin leafa lor și prin faptul că sunt dați afară în șomaj și prin faptul că produsele lor suportă direct, fără nici o implicație de altă natură, această pază.

Și, cum este vorba de sume foarte mari, poate găsim o modalitate de a rezolva altfel problema, deoarece, în acest fel, Ministerul de Interne, care este plătit cu salariu să facă această pază, îl primește și de la acești oameni, a doua oară, și a treia oară se regăsește în produsele pe care le fac și care devin nevandabile.

Este o treabă pe care nu cred că o mai întâlnim în alte sectoare de activitate și nici nu știu dacă în alte țări.

Ea se perpetuează de mult, nu știu de când, din '90 încoace, ca o greșeală pe care o fac în permanență și cei de dinaintea dumneavoastră la conducere, dar și dumneavoastră. Acum nu am o soluție, dar poate ar trebui să se facă paza gratuit, pentru că se plătește de două ori, ba, poate, dacă forțez puțin nota, chiar de trei ori și din salariul oamenilor, care sunt vai de capul lor!

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc și eu, domnule senator. Dar nu știu ce supun la vot, care este propunerea?

A fost o precizare, da? Am înțeles.

Domnilor colegi,

Supun atunci votului dumneavoastră alin. 7, art. 15, așa cum este formulat.

Vă rog, voturi pentru.

Este majoritate.

Trecem la alin. 8, art. 15. Nu sunt nici un fel de modificări, nici de completare, nici de respingere.

Deci nu sunt discuții, nu sunt amendamente noi. Atunci, supun votului dumneavoastră alin. 8, art. 15.

Vă rog, voturi pentru. Nu mai numărăm, se vede limpede, este majoritate.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru art. 15 în integralitate. Vă rog, votul dumneavoastră pentru. 187 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 47 de voturi împotrivă.

Abțineri? 29 de abțineri.

S-a adoptat.

Trecem la art. 16 alin. 1.

Domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor colegi,

Comisiile reunite de învățământ de la Senat și Cameră au făcut amendamentul respectiv, care se găsește la poziția respins.

Menționăm că respingerea a fost condiționată în concepția colegilor noștri de la buget de lipsa indicării surselor. Noi știm că le-am înaintat avizul cu sursele menționate.

Vă rugăm să ne permiteți să facem susținerea amendamentului comisiilor.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Trebuie să o spunem de la început că, în urma analizelor de sinteză privind dezvoltarea secvențială a diferitelor sectoare de activitate, în raport cu legislația în vigoare, în raport cu prevederile programului de guvernare și cu angajamentele politice asumate referitoare la învățământ, se constată că în bugetul de stat pe anul 1999 apar dezechilibre inexplicabile.

Filozofia construcției acestui buget este probabil înțeleasă numai de cei care l-au construit, fără să fie explicate și motivele, coordonatele generale de distribuție a resurselor financiare pe diferite sectoare de activitate bugetară. Altfel nu se explică, cu toată argumentația distinsului nostru coleg Remeș, de ce anumite sectoare beneficiază și în continuare de fonduri mărite, iar învățământul, cercetarea științifică rămân în continuare în criză, aceasta adâncindu-se.

Este pentru prima dată după anul 1989 când bugetul Ministerului Educației Naționale este proiectat să ajungă numai 8-9 luni, ca și cum nu ar fi un buget anual!

Învățământul este considerat în toate țările dezvoltate ca fiind cea mai mare industrie, investițiile în acest sector fiind sigure și singurele care pot conduce la un progres real în economia fiecărei țări.

Fiindcă am vorbit de industrie, făcând o extrapolare, am putea spune că și în sistemul de învățământ funcționează, la fel ca și în orice sistem productiv, oameni și mijloace care puse în mișcare trebuie să aibă ca finalitate pregătirea tânărului capabil de acțiune și transformarea mediului în care-și va desfășura activitatea.

Acest lucru l-au înțeles guvernele din multe țări foste comuniste care au văzut mai clar decât noi și au procedat la o dezvoltare ascendentă a învățământului, însoțită de eficientizarea acestuia.

Reamintim câteva exemple privind alocările din produsul intern brut, din țările foste comuniste: Ungaria - 7,8%, Polonia - 6,2%, Republica Cehă - 5,9%, Slovenia - 5,85%, Ucraina - 7,8%.

În România, alocarea de la bugetul de stat pentru anul 1999 este de numai 2,67% din produsul intern brut, încălcându-se brutal Legea organică a învățământului. De aceea, este firesc să punem întrebarea tuturor celor care vor vota astăzi bugetul: cum vedem noi funcționarea optimă a sistemului nostru de învățământ care are menirea de a asigura societății românești depășirea obstacolelor actualei perioade prin formarea de oameni capabili, care să înfăptuiască relansarea economică? Guvernul, prin noi, ar trebui să fie convins că actuala sa viziune nu oferă soluția optimă pentru repartizarea mijloacelor financiare în măsură să asigure valorificarea potențialului uman și științific de care dispune sistemul nostru de învățământ în vederea educării și instruirii tineretului român.

Punând față în față alocațiile bugetare puse la dispoziția altor ordonatori de credite decât Ministerul Educației Naționale, vom observa că atenția deosebită se acordă unor ministere care, prin funcția lor, îndeplinesc acțiuni coercitive: Ministerul Justiției, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informații etc., spre deosebire de învățământ, care înfăptuiește nobila misiune de educație. Nu știm de ce este mai importantă construcția de penitenciare, modernizarea de tribunale, judecătorii etc., înființarea de unități de pregătire a forțelor speciale, decât să construim școli și să educăm tinerii, astfel încât să nu ajungă în raza de influență a acestor instituții coercitive.

Ministerul Educației Naționale a cunoscut din 1997 o curbă descendentă a alocațiilor din P.I.B., căruia, prin lege, trebuia să i se aloce 4%. Dar dacă în ,97 s-a revenit la 3,85%, în ,99 ponderea este numai de 2,67%. În același timp, sursele puse la dispoziția Secretariatului de Stat al Guvernului cresc de la 0,045 la 0,066, a Ministerului Justiției de la 0,258 la 0,351, a Ministerului de Interne de la 0,368 la 1,052, a S.R.I.-ului de la 0,194 la 0,238% etc.

Revenind la Ministerul Educației Naționale, această politică bugetară va avea consecințe nefaste în ce privește plata salariilor personalului didactic, disponibilizarea acestuia, reducerea investițiilor, degradarea generală a sistemului de învățământ. Evoluția învățământului într-un asemenea context nu va determina nici un progres, nu va conduce la modernizarea sa, vom rămâne permanent în afara standardelor europene și, în ultimă instanță, tot mai mulți tineri nu vor mai avea posibilitatea să frecventeze diverse tipuri de învățământ.

Aceste cauze economice determină creșterea ratei de abandon școlar, a analfabetismului și vor constitui stavile insurmontabile pe drumul asigurării calității învățământului și prin aceasta al societății.

În concluzie, alocarea pentru învățământ a sumei de 10.200 de miliarde lei din bugetul Ministerului Educației Naționale nu corespunde nici prevederilor Legii învățământului, nici angajamentelor reieșite din protocolul încheiat la 27.X.1998 între Guvern și federațiile sindicale, nici protocolului încheiat la 12 noiembrie 1998 de reprezentanții Guvernului cu Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România de a se aloca 18.993,2 miliarde lei, corespunzător la 4% din produsul intern brut.

Alocarea sumei de 7.297,4 miliarde lei pentru cheltuielile de personal în învățământul preuniversitar asigură salariile numai până în luna august. Această sumă este mult sub necesarul de 11.230 miliarde lei, în condițiile aplicării prevederilor Legii nr. 154/1998, a Legii nr. 128/1997 și Hotărârii Guvernului nr. 769/1998. La aceasta se adaugă influențele aplicării Legii nr. 154/1998 pentru anul 1998, sume care se vor achita în aprilie-mai, conform protocolului din 27.X.1998. Nu s-au luat în considerare sumele aferente premiului anual pe 1998.

Fundamentarea bugetului pe 1999 la articolul "burse" s-a făcut la un cuantum de 95.000 lei pe student/lună, față de 140.000 lei student/lună, acordat în semestru I al anului universitar ,98/,99. Suplimentarea solicitată reprezintă suma calculată la 140.000 lei student/lună pentru tot anul universitar.

Pornind de la modul cum s-a rectificat bugetul de stat pe 1998, situația financiară la 31.XII.1998 privind cheltuielile de capital prezintă o datorie pentru lucrările executate și nedecontate la obiectivele din învățământul preuniversitar de 119 miliarde. Datorită faptul că prin bugetul anului 1999 cheltuielile de capital intră în sarcina consiliilor locale, aceste datorii nu ar mai putea fi suportate nici de la Ministerul Educației Naționale, nici de la consiliile locale, ca urmare a faptului că ele au fost contractate de unitățile Ministerului Educației Naționale.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Chiar dacă situația este deosebit de grea, vistieria țării este săracă, trebuie să fim conștienți că din toată această sărăcie trebuie să tăiem un petic ceva mai mare pentru a cârpi - măcar pentru anul acesta - bugetul Ministerului Educației Naționale.

Neînțelegând acest lucru, vom continua să trăim tot mai mult în sărăcie, într-o societate în care oamenii vor avea o instrucție discutabilă și o eficiență în plan social din ce în ce mai scăzută.

Comisiile de învățământ și cercetare științifică ale celor două Camere au analizat cu multă atenție bugetul pe 1999 și, cu deplină responsabilitate, în baza legilor avute în vedere, Legea învățământului, Statutul personalului didactic și Legea nr. 154/1998, au făcut propuneri de restructurare a bugetului, astfel încât bugetul Ministerului Educației Naționale să fie suplimentat cu 5.573 de mii de miliarde, sume indicate de cele două comisii, astfel:

  • de la Ministerul Justiției 200 de miliarde;
  • de la Ministerul Transporturilor 2.000 de miliarde;
  • de la Ministerul de Interne 2.000 de miliarde;
  • de la Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului 350 de miliarde;
  • de la bugetele locale 604 miliarde;
  • de la Ministerul Finanțelor 100 de miliarde;
  • din fondul la dispoziția Guvernului (din privatizare) 2.000 de miliarde;
  • din capitolul de recapitalizare a băncilor 119 miliarde;

TOTAL: 5.573 de miliarde

Motivarea și capitolele aferente acestora sunt în avizul pe care l-am înaintat Comisiilor de buget, finanțe, bănci dar care, probabil, conform anumitor tehnici legislative, nu au fost cuprinse. Le mai înmânăm celor doi distinși președinți, cu speranța că și dânșii vor înțelege că este ultima soluție, pentru a ieși din actuala criză, dezvoltarea și instruirea oamenilor, respectiv învățământul.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Procedură!

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petre Țurlea:

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu am o problemă de procedură, legată de discutarea amendamentelor. Știți cu toții că este aplicabil următorul text, citez: "În cursul dezbaterilor, deputații, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuție amendamentele depuse la comisie, dar care nu figurează în raportul acesteia". Și, doi, "în mod excepțional, pot fi depuse amendamente noi și în timpul dezbaterilor în plen".

Deci, două elemente. Aplicând în practică aceste prevederi legale, domnul ministru Remeș chiar astăzi a propus un amendament nou, "pe picior", la art. 14.9 și s-a aprobat.

De asemenea, domnul președinte al Comisiei de buget, finanțe, bănci de la Senat ne-a spus că toate amendamentele Comisiilor de apărare, care, citez, "au venit mai târziu la Comisia de buget, vor fi luate în discuție".

Domnule președinte, am depus la Comisia de buget a Camerei - deci la cele două comisii - pe 26 ianuarie 1999 un amendament și a fost înregistrat sub nr. 970. El nu apare nicăieri în raportul comisiei. De aceea, aplicând regulamentul, vă rog să acceptați prezentarea și discutarea acestui amendament, atunci când îi va veni rândul, la art. 16.6 lit. a.

Mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul senator Solcanu. V-ați înscris, domnule senator.

Domnul Ion Solcanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am înțeles că este vorba de domnul senator Bogdan, care este președintele Comisiei de învățământ de la Senat.

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Mulți dintre dumneavoastră slujesc învățământul românesc de un număr mare de ani. Eu unul slujesc învățământul de 32 de ani și am ferma convingere că niciodată învățământul românesc nu traversează o situație dramatică precum în ultimii ani.

Dați-mi voie să vă reamintesc, domnule ministru Marga și stimați colegi, doamnelor și domnilor parlamentari, câteva din componentele dramatismului învățământului românesc.

În primul rând - și statisticile vorbesc limpede -, a crescut alarmant numărul analfabeților atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Numai în județul Iași, spre exemplu, numărul analfabeților se situa în 1998 la câteva sute.

2. Ca urmare a neaplicării Legii Statutului corpului didactic, în mediul rural scade numărul profesorilor titulari și crește proporțional numărul suplinitorilor. Aceasta presupune diminuarea egalității de șanse a elevilor din mediul rural cu cei din mediul urban în ceea ce privește, îndeosebi, accesul celor dintâi în treptele superioare de învățământ.

3. Datorită lipsei localurilor de școli se învață, domnule ministru, în trei și patru schimburi, astfel încât ora didactică a ajuns să fie de 30 minute, maximum 40 minute, iar pauzele pentru elevi de doar 5 minute.

4. Zeci și sute de școli stau să se prăbușească peste elevi. În eventualitatea unui cutremur, după datele statistice din județul Iași, cel puțin 20 de școli sunt în stare de prăbușire în eventualitatea unui cutremur de gradul 5, nu de 6 sau 7.

Numai în județul Iași clădirile celebrelor licee "Național" și "Internat" și a zeci de școli din mediul rural: Borosoaia, Plugari, Runcu, Tibana sunt în situația de a se prăbuși.

Din cele opt obiective de investiții din învățământul preuniversitar din județul Iași, care figurau în legile bugetelor pe anii 1997 și 1996, în prezent, în proiectul de buget pe 1999, nu mai figurează nici unul dintre aceste obiective.

Finalizarea acestor obiective nu presupunea mai mult decât 5 miliarde de lei.

5. Domnule ministru Marga, salariile dascălilor sunt o rușine. Dar mai rușinoasă mi se pare diversiunea unor salariați din cadrul Ministerului Educației Naționale, prin dezinformarea opiniei publice, care au pus în circulație un document din care rezulta triplarea salariilor în învățământ.

Or, se știe foarte bine că situația este absolut cu totul alta. În dezbaterile parlamentare la buget de ieri, marți, 9 februarie, domnul ministru Marga - pe care, spun sincer, îl prețuiesc în mod deosebit - făcea vorbire de salariile virtuale din învățământ care pot crește pentru un profesor universitar la 3,5 milioane. Numai că orice profesor, fie din învățământul universitar, fie din învățământul preuniversitar, nu poate trăi cu salarii virtuale, ci trăiește cu salariile pe care le primește în mână, cu salariul real.

Observația domnului ministru de ieri, însă, mă face să cred - dar mă scutur de un asemenea gând - că "nota" scăpată de Ministerul Educației Naționale cu triplarea salariilor din învățământ s-a făcut cu acordul Domniei sale.

Domnule ministru Marga, știți cât vă prețuiesc ca om de învățământ și - ca să fie absolut sincer - vă prețuiesc și mai mult din momentul în care ați preluat o coloratură creștin-democrată într-un moment în care partidul la care ați aderat trece printr-o mare criză și este în mare dificultate. Atitudinea dumneavoastră dovedește o anumită verticalitate, ceea ce, vă spun, este de admirat.

Cred însă, că ceea ce se petrece acum în învățământ... nu poate fi vorba de reformă. Aveți o mare responsabilitate față de învățământul românesc și nu pot crede că doriți să vă legați numele de cea mai neagră perioadă din învățământul nostru. Nu patronați dezastrul învățământului românesc. Iată de ce, vă rog, domnule ministru, să susțineți amendamentele Comisiilor de învățământ din Camera Deputaților și Senatul României, amendamente care solicită o majorare a bugetului ministrului pe care îl gestionați cu 5.573 de miliarde lei. Numai așa numele dumneavoastră nu va fi asociat cu cea mai neagră perioadă a învățământului românesc. Colegilor parlamentari care lucrează în învățământ, indiferent de coloratura politică, le solicit același lucru.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit pe domnul ministru Marga pentru a răspunde punctual la observațiile care s-au ridicat. Și mi-aș permite, totuși, să atrag atenția că este vorba de formularea amendamentului. La discuțiile generale am reiterat aceste probleme, să motivăm formularea amendamentului, valorile și de unde pot fi ele îndeplinite.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Andrei Marga - ministrul educației naționale:

Domnule președinte,

Onorați parlamentari,

Dați-mi voie să dau răspunsuri la întrebările pe care le-a pus domnul deputat Solcanu. În legătură cu evoluția...

Din sală:

Senator!

Domnul Andrei Marga:

Senator. Cer scuze.

În legătură cu evoluția analfabetismului trebuie să spunem foarte limpede că această evoluție este din nefericire ascendentă și ea se datorează desigur, dacă vrem, unor cauze economice, sociale, dar, s-o spunem foarte răspicat, ea se datorează și reducerii învățământului obligatoriu la opt clase. Oricine a lucrat în învățământ știe bine că, la marginea sistemului, sunt elevi cu o pregătire precară. După aceea, părinții îi trimit la munci, îi scot chiar din școală și uită foarte repede și ceea ce au învățat în școală. De aceea, pe lângă, dacă vreți, intervenții vizavi de cauzele economice, sociale ale situației, pledez încă o dată pentru a se reveni asupra deciziei, care e prinsă chiar în Legea învățământului, a învățământului de opt clase obligatorii și a trece la învățământ de nouă clase obligatorii. Suntem printre puținele țări care mai avem învățământ redus la opt clase obligatorii. Cam toate țările din Europa au trecut dincolo de opt clase, chiar de multă vreme.

În legătură cu evoluția cadrelor didactice din mediul rural, într-adevăr, în ultimii ani - după ,89 imediat -, a crescut procentul de suplinitori și scade procentul de titulari. Aceasta datorită faptului că sistemul permite continuu concursuri, iar mediul urban este continuu mai atrăgător decât mediul rural. În acest sens, al stabilizării personalului didactic din mediul rural, în decembrie 1998 a început aplicarea sporului de mediu rural între 5 și 80% din salariu, care se acordă diferențiat, în funcție de proximitatea localității vizavi de un oraș. Avem în vedere și alte măsuri de stabilizare a personalului în mediul rural și, dacă vreți, măsura majoră este un program special dedicat relansării învățământului rural, învățământ care, totuși, cuprinde, cel puțin în startul evoluțiilor școlare, 45%, în mare, dintre copiii din țară.

Sunt și alte măsuri, dacă vreți vi le evoc, oricum vă confirm că suntem în acțiune cu destul de multe inițiative în această direcție, dar problemele sunt economice, sociale, vechi și greu de învins într-un timp foarte scurt.

În legătură cu cele trei-patru schimburi în școli, noi am dat deja din martie anul trecut o reglementare de reducere a lor. Pot să vă confirm că în unele județe a dispărut complet schimbul trei, schimbul patru nici nu a existat.

Schimbul trei mai există în unele localități - chiar și în București, de pildă - dar, aceasta, dacă vreți, și datorită faptului că reușim greu să convingem părinții... să-și dea copiii la distanțe mai mari. Și părinții au aici, firește, și ei dreptate. Însă, pentru a lichida complet schimbul trei, evident, trebuie o investiție în infrastructură pe care noi suntem oricând foarte dispuși, suntem din capul locului preocupați s-o realizăm.

În legătură cu observația că sunt zeci și sute de școli care stau să se prăbușească, într-adevăr, în țara noastră, noi operăm în 29.300 de unități de învățământ, sunt în țară cam 8.000 de clădiri care vin de la începutul secolului și care sunt într-o situație precară. Este și preocuparea noastră să găsim o soluție dar, încă o dată, este o situație care s-a creat de decenii și, din nefericie, nu se poate învinge nici măcar într-un an. Dar avem toate datele situației și căutăm, cu mijloacele financiare care sunt, să-i facem față. Cu deosebire, județul Iași este afectat, acesta având un învățământ pus la punct la începutul secolului. Injecțiile ulterioare s-au făcut în alte județe.

În legătură cu insuficiența investițiilor în infrastructura școlilor și liceelor, sigur, este o rană veche. Trebuie să spunem foarte clar, la o comparație cu țările din această parte a Europei, România în perioada postbelică a investit, în termeni relativi, totdeauna mai puțin decât aceste țări în infrastructura învățământului. Astăzi, de fapt, trăim consecințele unei finanțări mai modeste decât în alte țări, a unei finanțări care a fost mereu insuficientă, după război, pentru învățământ. Cum am mai spus și în mai multe declarații, ar fi bine să vină un an în care să facem cotitura în raport cu o tradiție nefericită, a subfinanțării învățământului.

Sigur, opțiunea proiectului de buget este trecerea investițiilor, infrastructura școlilor și liceelor în bugetele locale.

Și această mișcare este o mișcare care în Europa se petrece cam peste tot și evident reușita ei depinde de situația economică. Dacă economia va fi în expansiune, vor fi resurse, dacă nu, putem bănui care vor fi rezultatele.

În legătură cu salariile cadrelor didactice, vreau să vă spun că nu a fost nici o diversiune. S-a preluat un text de informare a rețelei - dat la 1 decembrie - privind sistemul de salarizare. Nu e nici o diversiune, doar că - la fel am explicat și ieri, nu mai reiau întregul subiect - s-a interpretat ceea ce este o virtualitate drept realitate.

Adică, să fiu foarte clar, e vorba de aplicarea Legii nr. 154/1998. Legea nr. 154/1998 a adus în învățământ, ca și în alte sectoare, o sporire a salariilor de aproximativ 28-29%. Nu e vorba de salariile pur virtuale care au fost considerate în unele texte drept salarii reale. Ele au fost și anunțate că sunt virtualități dependente de două lucruri, de buget și de resursele extrabugetare ale unităților de învățământ. Deci, era vorba de un text emis în decembrie, pentru a informa rețeaua. În mod de neînțeles textul a devenit interesant acum, în acest context. Dar, încă o dată, nu era vorba decât de o simplă informare și informațiile se pot verifica.

În legătură cu situația reformei vreau să vă spun următorul lucru: dacă luăm un observator absolut obiectiv - cum este Comisia Europeană - al evoluției în învățământ, ca și din alte sectoare, pot să vă spun că, și puteți verifica textul la nivelul ianuarie-iunie 1997, Comisia Europeană consemnează, textual, că există trei impedimente pentru reforma învățământului în România. Cele trei impedimente sunt: (1) capacitatea slabă a Ministerului Educației Naționale, de atunci, de a face reformă; (2) disponibilitatea redusă în rețea de a face reformă; (3) subalimentarea financiară care persistă în România pentru învățământ.

Ei bine, nu pentru a evoca judecățile noastre, în 1998, la finele anului '98, raportul Comisiei Europene spune că Ministerul Educației Naționale a angajat o reformă reală în învățământ și această reformă este în plină derulare pe toate segmentele importante ale învățământului. Dacă facem o comparație onestă, pot să vă asigur că mersul reformei este contemporan cu ceea ce se petrece în Polonia la această oră, Polonia însă având alte resurse decât România.

Putem intra la orice oră în detaliile tehnice, însă pot să vă spun că în învățământ lucrurile se schimbă. Se schimbă în direcția unei compatibilizări, dacă vreți, cu propria noastră tradiție solidă, care a fost interbelică, dar și cu tradiția internațională actuală și că această reformă schimbă în mod real învățământul. Evident, în situația în care un părinte are o nemulțumire, noi putem să discutăm cu el, nu e nici o rezervă în acest sens. Toate expertizele internaționale au salutat măsurile de reformă care s-au luat și care se iau, însă, dincolo de toate, rămâne marea problemă a finanțării învățământului și în acest sens noi am prezentat - la ora la care a trebuit - Comisiilor de învățământ reunite ale Senatului și Camerei Deputaților datele problemei, iar la acea dată parlamentarii coaliției de la guvernare în totalitate, parlamentarii opoziției au sprijinit ceea ce noi am propus în materie de finanțare a învățământului.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc, domnule ministru,

Domnul profesor, deputat Gabriel Țepelea. Vă rog.

Domnul Gabriel Țepelea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați invitați,

Comisia pentru cultură a prezentat un amendament al cărui răspuns îl așteaptă de la Domniile voastre astăzi sau, mai târziu, de la Guvern.

Este vorba de un eveniment deosebit, este vorba de organizarea unui Festival de tradiții populare care va avea loc la Washington în acest an, între 23 iunie și 4 iulie, culminând cu ziua de 4 iulie.

Permiteți-mi să dau câteva date despre acest festival.

Participarea României la Festivalul anual de tradiții populare din S.U.A. reprezintă o posibilitate fără precedent de a ne face cunoscute, prin intermediul mass-media, cultura, tradiția, istoria, poporul, relațiile noastre cu etniile învecinate.

Aceasta ar fi cea mai importantă manifestare culturală românească din Statele Unite de după cel de-al doilea război mondial.

Audiența festivalului este estimată la un milion și jumătate de vizitatori, la 40.000.000 de americani care vor afla date despre România prin mass-media și se estimează că se vor scrie cu această ocazie circa 500 de articole pe tema festivalului.

Cine sunt organizatorii festivalului: Smithsonian Institution și Fundația Culturală Română, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, al Ministerului Culturii, Muzeului Țăranului Român, Muzeului Satului, Muzeului Etnografic al Maramureșului, Muzeului Civilizației Populare Transilvania, ASTRA-Sibiu etc.

Fundația Culturală Română are calitatea de partener al institutului american.

Acum, costul estimativ și cei care suportă cheltuielile.

400.000 de dolari îi oferă partenerul american și solicită ca România să participe prin Fundația Culturală Română cu 500.000 de dolari americani și se speră că la aceste fonduri se vor mai adăuga 300.000 de dolari din sponsorizări.

Vor participa 150 de artiști și organizatori români. Cine sunt aceștia?! 120 muzicieni, dansatori, meșteri, bucătari, 20 interpreți, prezentatori, 10 constructori.

Se vor realiza construcții ca: biserică de lemn, cârciumă, ring de dans, porți, gard, punct de informare, punct alimentar.

Materiale documentare: hărți, albume, atlase, 50 de titluri de carte (istorie, literatură, arte plastice, sociologie), C.D.- uri, C.D.-Rom-uri, casete video și audio.

Evident, vor exista și alte mijloace de publicitate.

Fundația Culturală Română va acoperi cheltuieli în valoare de circa 5 miliarde 500 de milioane lei.

Aceste sume vor fi necesare pentru transport, vize, asigurări de sănătate etc., construirea elementelor de arhitectură tradițională, biserica de lemn, cârciumă, ring de dans, porți, troițe, punct de informare și așa mai departe, materiale documentare, hărți, albume, atlase, 50 de titluri de carte (istorie, etnologie, literatură, sociologie, arte plastice, cărți de bucate), editate în limba engleză, C.D.-uri, C.D.-Rom-uri, casete audio și video etc.

Insist asupra acestui proiect pentru că el aduce țării noastre avantaje în plan politic, în plan diplomatic și în plan cultural.

Un asemenea proiect este de natură să stimuleze capacitatea de autoreprezentare a unei instituții românești de talia Fundației Culturale Române dar, în același timp, să se evidențieze România, ca țară, în cadrul ceremoniei de deschidere a festivalului și a manifestărilor din 4 iulie, Ziua Națională a S.U.A.

Precizez că va fi prezent la festivități și președintele țării.

Din sală:

Și Parlamentul?!

Domnul Gabriel Țepelea:

Și Parlamentul, prin reprezentanții săi, evident!

Se vor consolida, cu acest prilej, relațiile româno-americane în domeniul artelor, științelor și afacerilor.

Puternica mediatizare a festivalului ar putea contribui, de asemenea, la promovarea turismului românesc.

În încheiere, doresc să menționez că investițiile care se fac acum în proiectul FOLKLIFE, sub aspect financiar, sub aspectul implicării energiilor umane și intelectuale, dintotdeauna, sunt necesare prezentării României și rămân valabile și pentru manifestări similare care vor urma, cum ar fi Expoziția Universală de la Hanovra, care va avea loc în anul 2000.

Solicit domnului ministru să găsească modalitatea ca acest...

Din sală:

Nu este aici!

Domnul Gabriel Țepelea:

Am vorbit cu dânsul înainte, așa că poate să lipsească.

Solicit domnului ministru și comisiilor să reflecteze asupra modalității de completare a sumei necesare pentru ca România să fie prezentă la această manifestare.

Mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Vă mulțumesc, domnule profesor.

Luăm pauză până la ora 15,00.

La deschidere, în ordinea înscrierilor, vor lua cuvântul domnul deputat Mitrea, doamna deputat Andronescu și domnul deputat Raicu și în continuare cei care se vor înscrie.

@DUPĂ PAUZĂ

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Înainte de a relua lucrările ședinței comune a Camerei Deputaților și Senatului, îi dau cuvântul doamnei vicepreședinte Paula Ivănescu pentru a prezenta inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Stimați colegi,

Vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

  1. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 4/1999 privind unele măsuri de protecție pentru personalul al cărui contract individual de muncă va fi desfăcut ca urmare a concedierilor colective determinate de organizarea Regiei Naționale a Pădurilor, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în fond,
  1. Comisia pentru muncă și protecție socială și, pentru avize, comisiile pentru buget, juridică și pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.
  2. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, inițiată de doamna deputat Daniela Popa. A fost sesizată, în fond, Comisia juridică, iar, pentru aviz, Comisia pentru drepturile omului.
  3. Proiectul de lege pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a conturilor anuale de execuție a bugetelor fondurilor speciale și a contului general anual al datoriei publice aferente anului 1996, primit de la Guvern. A fost sesizată, în fond, Comisia pentru buget, finanțe, bănci, iar pentru aviz, Comisia juridică.
  4. Proiectul de lege pentru înființarea și organizarea Inspecției muncii, adoptat de Senat în ședința din ziua de 2 februarie 1999. Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială și, pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe, bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnilor colegi,

Continuăm discuțiile.

Domnul deputat Mitrea nu a venit încă, îi dau cuvântul doamnei deputat Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu (din sală):

Să vină și domnul ministru!

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Atunci mai așteptăm.

Îi rog pe domnii secretari ai celor două Camere să fie pregătiți pentru un eventual apel.

Domnul ministru Marga a venit, a venit și domnul ministru al finanțelor.

Reluăm discuțiile. Să sperăm că sala se va mai completa.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule președinte,

Doamnă vicepreședinte a Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

După aceste zile de dezbateri la Legea bugetului, ar fi trebuit să înțeleg că demersul meu, practic, este inutil.

Totuși, pentru că reprezint un segment al populației care deține o pondere de 20%, pentru că reprezintă segmentul cel mai important al bugetarilor și nu în ultimul rând pentru că, din acest segment de populație, mari personalități conduc astăzi România, încerc să dau un sens demersului pe care eu vin să-l fac în fața dumneavoastră.

Iată, astăzi, Președintele României este profesor; președintele Senatului este profesor, primul-ministru al României este profesor. Niciodată acest segment de activitate, învățământul, nu a avut o reprezentare la cel mai înalt nivel. Dacă ne uităm în Guvernul României, cel puțin șase membri ai Guvernului sunt profesori, în conducerea Camerei și a Senatului, de asemenea, regăsim profesori.

Printre dumneavoastră, la Camera Deputaților, peste 90 de deputați sunt profesori. Cred că are cea mai importantă reprezentare în aceste foruri de decizie această meserie a dascălilor.

Într-o legislatură în care reprezentarea este atât de importantă prin personalitățile cu putere de decizie, totuși, învățământul se confruntă cu foarte mari dificultăți. Vedeți, din nou vin la acest microfon și nu cer altceva decât dă legea, decât dumneavoastră, prin Legea învățământului, ați decis să se dea școlii și anume, 4% din P.I.B. Dacă vă uitați pe ceea ce s-a dat școlii prin buget, veți vedea că sumele sunt departe de a fi atât cât trebuie.

Merg mai departe cu raționamentul și vă spun că fac parte din categoria celor care înțeleg că este un buget de austeritate, un buget sărac, dar dacă analizez comparativ ceea ce s-a dat prin același buget altora, anul trecut și anul acesta, dați-mi voie să dau din nou sens demersului meu, pentru că nu înțeleg de ce Ministerul Justiției, Ministerul de Interne, Ministerul Transporturilor, S.R.I.-ul și alți câțiva ordonatori principali de credit pot să primească sume mai mari din buget, deci, pentru aceste sectoare există bani și nu există pentru școală. Școlii i se pot lua din banii care i se cuvin prin lege deci, școala, deși apărată prin lege, nu poate căpăta ceea ce este de datoria noastră să-i dăm.

Mai mult decât atât, școlii, prin bugetul de anul acesta, îi este pusă în sarcină datoria publică, o parte importantă a datoriei publice. Vreau să vă spun că nu este vorba de datoria publică pe care școala a făcut-o, deci nu se referă la fondurile pe care școala le-a primit ca împrumuturi și pe care acum trebuie să le restituie. Este vorba de datoriile făcute de alții, care se pun acum în sarcina școlii.

Iată, pentru aceste lucruri care sunt nedrepte la adresa școlii, am considerat că pot veni în fața dumneavoastră și să vă cer, cu discernământ, să vă aplecați spre nevoia școlii, pentru că ceea ce Comisia de învățământ a cerut și pentru care a găsit, a identificat sursele, și sunt înscrise în amendamentele noastre aceste surse, îi dăm școlii nu un buget exagerat, ci un buget care să o plaseze la limita de supraviețuire.

Prin bugetul pe care școala îl are prin această lege, 150.000 de posturi nu au acoperire salarială. Vă rog să vă imaginați ce înseamnă ca școala să funcționeze în acest an școlar și viitorul cu două treimi din capacitatea lui.

Pentru că dacă o mină poate fi închisă, iar cărbunele care rămâne în adâncul pământului nu se strică, ba poate, dimpotrivă, capătă ceva în puterea calorică, nu putem face același lucru cu clasele în care se află copiii acestei nații.

Prin ceea ce vă spun... vă rog să nu fie luat ca un discurs politic. Este strigătul de disperare al unui om de școală care cunoaște exact realitatea școlii.

Desigur, domnul ministru Remeș va veni aici și va spune că școlii îi ajung banii. Ați văzut că la această tribună s-au perindat oameni ai școlii care au spus același lucru - școala nu are banii care să-i ajungă pentru a supraviețui.

Eu l-aș întreba pe domnul ministru Remeș dacă ar putea să se uite - fără nici un fel de grijă că ar putea să primească apostrofare - în ochii profesorilor care l-au format, pentru că, repet, cred că fiecare dintre noi, pentru ceea ce suntem astăzi, datorăm foarte mult școlii.

În numele acestei datorii pe care o avem față de școală, vă adresez rugămintea să votați amendamentul Comisiei de învățământ.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc și eu, doamna deputat.

Domnul deputat Raicu.

Domnul Romulus Raicu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că nu exagerez cu nimic dacă afirm că de votul pe care noi îl vom da astăzi la articolul pe care îl avem acum în discuție depinde în mare măsură soarta învățământului românesc, cel puțin pentru perioada imediat următoare. Colegii mei au venit și v-au spus gândurile și dorințele pe care le avem noi, ca reprezentanți ai corpului de cadre didactice din întreaga țară. De fapt, sunt dorințe pe care chiar legea le prevede și noi nu solicităm altceva decât să fie respectată legea.

Cred că amendamentul adoptat de noi la art. 9 nu rezolvă problema învățământului românesc, pentru că am văzut foarte multe ziare care au afirmat că, de fapt, prin acel amendament noi am reușit să rezolvăm problema celor 150 de mii de oameni ai școlii care ar rămâne pe dinafară dacă vom rămâne în limitele pe care le prevede bugetul din acest an. Departe însă de a putea rezolva în acest fel problema, pentru că acolo nu există decât un cadru general pe care noi l-am prevăzut, că Ministerul de Finanțe poate să deschidă credite în limita fondurilor alocate, dar în ceea ce privește sumele, nu am spus nimic.

Or, pentru noi este important să venim și să spunem care sunt fondurile de care învățământul are nevoie în acest moment.

Din amendamentul pe care l-a prezentat domnul președinte al Comisiei de învățământ, amendament votat în unanimitate de membrii comisiei, au fost indicate și sursele bugetare deși, așa cum au menționat și ceilalți colegi, în motivația pe care Comisia de buget finanțe a făcut-o, s-a menționat că sunt respinse aceste amendamente pentru că nu au fost precizate sursele de finanțare.

Sigur, susțin amendamentul propus de colegii mei și, în numele Grupului parlamentar P.U.N.R., împreună cu colegul meu, domnul Secară, am propus un amendament trecut la poziția 58 din raport, la amendamentele respinse, în care am menționat, la art. 16 alin 1, "cheltuielile social-culturale ce se finanțează de la bugetul de stat pe anul 1999 se stabilesc în sumă totală de 24 de mii 50 miliarde, în loc de 22.951, din care 9.862 miliarde lei, în loc de 8.763..." - cât era înscris în proiectul de buget - "reprezintă cheltuieli de personal". Celelalte cifre rămân la fel. Noi am precizat de unde solicităm aceste fonduri, din sumele fondului aflat la dispoziția Guvernului și dacă, totuși, Ministerul de Finanțe nu este de acord cu sursele indicate de noi, având în vedere faptul că au fost depistate noi surse la buget, după Ordonanța nr. 50, noi solicităm ca acești bani să fie luați de la Ordonanța nr. 50 - 2.128 de miliarde, cu cât am înțeles că a fost suplimentat bugetul pe acest an.

Vă rugăm, stimați colegi, să nu tratăm cu ușurință problema învățământului și problema salariilor pe care trebuie să le primească în viitor cadrele didactice, pentru că se va ajunge la o situație limită și nu dorim să scoatem din nou cadrele didactice în stradă, pentru că locul lor este la catedră și nu trebuie să forțăm în acest fel nota. Nu cerem decât un drept prevăzut în legile care stipulează cât trebuie să fie salariile cadrelor didactice și ce alte drepturi au acestea.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc, domnul deputat.

Domnul deputat Petru Bejinariu.

Domnul Petru Bejinariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Domnilor miniștri,

Vă cer respectuos îngăduința să mă lăsați să mă opresc la doar patru consecințe ce ar urma din prevederile actuale ale bugetului, dacă domnul ministru Remeș rămâne consecvent, așa cum ne-a declarat, și la art. 16.

Prima, și aceasta este de nivel parlamentar. Pe mine mă uimește faptul că se încalcă o prevedere legală, prin alocarea unui procent de 2,67 din P.I.B., în loc de 4%, așa cum prevede legea, ceea ce înseamnă că noi, în Parlament, cultivăm nerespectarea legii. Ceea ce se vorbește în legătură cu celelalte surse, acelea sunt exact ca și sursele de milioane de lei ale cadrelor didactice, așa cum a apărut în presă ieri.

A doua chestiune este afirmația domnului Remeș care, la Comisia de învățământ, Domnia sa a spus: "am venit să susțin un buget care mă nemulțumește". Eu atunci am luat sintagma "mă nemulțumește" ca o deschidere și îmi mențin această părere chiar până la votare, până la răspunsul pe care Domnia sa probabil că îl va enunța aici.

În al treilea rând, oameni din afara sistemului vin cu tot felul de soluții care privesc fie formațiile de studiu, fie comasări, fie planuri de învățământ, număr de ore etc., toate neprofesioniste și toate de mult consacrate ca fiind valabile prin tot felul de normativități, și legale și pedagogice.

Cu privire la reformă, există un titlu: "reforma învățământului acum". Eu cred că ea nu se poate realiza acum dacă nu este susținută. M-a încântat ceea ce spunea domnul ministru Andrei Marga, dimineață, că experții din Consiliul Europei salută reforma învățământului din România. Eu mai am o completare: dar oamenii care urcă în fiecare dimineață la catedră au aceeași părere?! Dacă ar avea-o, nu ar fi nemulțumit domnul ministru, care este de părere că oamenii școlii n-au înțeles și elevii n-au înțeles modificările învățământului. Nu cred că n-au înțeles, că sunt oameni cuminți. Nu există suportul material pentru reformă. Prin urmare, riscăm să nu reușească reforma și cel mai grav, și vă rog să îmi îngăduiți să închei cu aceasta, cu trei cifre: 16% din abandonul școlar, în creștere în România; 6% din elevii din mediul rural cuprinși în liceele din România și doar până la 2% studenți din mediul rural cuprinși în învățământul superior. Apoi, dotările slabe și insuficiente, salariile modeste și fără indexări, așa cum am votat ieri cu entuziasm, toate sunt premise ca noi să mutăm educația în sfera recuperatorie, adică, la școala de șansa a doua. Nu merită țara aceasta și copiii ei să treacă la școala de șansa a doua!

Vă rog să insistăm și să votăm poziția 63 din anexa nr. 2 din amendamente.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Viorica Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Ar fi inutil să repet argumentele absolut raționale ale colegilor mei antevorbitori la acest alineat, la acest articol din proiectul de buget, cu atât mai mult cu cât nu vin din frumoasa profesie de cadru didactic, dar mă înclin în fața cadrelor didactice, a acelora care au această frumoasă profesie, pentru că, datorită lor, iată, suntem noi, astăzi, așa cum suntem și așa cum dovedim și încercăm să o dovedim și de la această tribună uneori.

Vreau doar să fac observația că mă număr printre cei care au amendat acest articol și deși, într-o mai mică măsură, am dorit să vin la acest microfon ca să susțin amendamentul pe care l-am făcut.

Desigur, suplimentarea cu 65,6 miliarde de lei la acest articol, care vine dinspre amendarea pe care am făcut-o, eu este în strânsă corelare cu un articol anterior, care prin votul dumneavoastră a fost respins. Acela constituia sursa de finanțare pentru suplimentarea cu 65 de miliarde, era de la "Cheltuieli de personal" de la Secretariatul General al Guvernului.

Nu am speranță că voi obține un vot pozitiv de la dumneavoastră decât în măsura în care dumneavoastră veți înțelege sau veți încerca să vă aplecați asupra bugetului, așa cum m-am aplecat eu, și să vedeți că, într-adevăr, ceea ce vă spun acum este perfect real și în măsura în care domnul ministru Remeș va cuteza să îmi dea un răspuns foarte sincer.

Aș vrea să vă rog, domnule ministru Remeș, să îmi spuneți și mie și colegilor din Parlament, care doresc să afle acest răspuns, cum și prin ce mijloace v-a convins Secretariatul General al Guvernului să majorați cheltuielile de personal cu 262% față de anul anterior, spre deosebire de orice altă instituție bugetară, când toate beneficiază de aceeași lege din anul anterior?

Așadar, domnul ministru Remeș, dacă dumneavoastră mă veți convinge - pentru că reprezentanții Secretariatului General al Guvernului nu m-au convins - că această suplimentare se datorează majorării de salariu ca aplicare a legii, deci este imposibil să credem că s-au majorat salariile de 3 ori la personalul din cadrul Secretariatului General al Guvernului - eu bănuiesc că este vorba de o suplimentare de personal sau alte cheltuieli -, atunci voi putea să înțeleg care este raționamentul dumneavoastră în ceea ce privește susținerea bugetului în această formă, susținerea diminuării bugetului la "Cheltuieli de personal" la Ministerul Învățământului și în altă parte și suplimentarea în alte sectoare care, probabil, pentru dumneavoastră sunt vitale, nu și pentru noi.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc, doamna deputat.

Dacă nu mai sunt alte intervenții pentru a discuta pe temeiul art. 16, că, de fapt, n-am discutat pe articole, l-aș ruga pe domnul ministru Remeș să răspundă la întrebările puse.

Din sală:

Să mai scoată din buzunar!

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Poftim? Să mai scoată din buzunar? N-are.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnilor președinți de ședință,

Domnilor colegi,

Mărturisesc că este foarte greu pentru mine să susțin un punct de vedere contrar dascălilor sau acelora care, dacă nu le convine să le spun dascăli, sunt cadre didactice. Dar pentru mine cuvântul dascăl este mai încărcat de limbă română veche, pentru că așa l-au scris scriitorii noștri.

Îmi este foarte greu să vorbesc, pentru că eu de la dăscălimea prin mâinile căreia am trecut am învățat multe.

Și astăzi, dăscălimea, care ar trebui să-mi educe copiii și nepoții, mă contrariază total.

Am învățat, inclusiv ascultând luări de cuvânt de la această tribună, luări de cuvânt cu mult patos, că profesorul, că educatorul trebuie să te învețe și să gândești, dar este obligat să te învețe să gândești rotund, să gândești la consecințe și la urmări.

Domnii profesori, colegi ai noștri care au luat cuvântul, propun doar o temă pentru acasă, așa cum - este părerea mea de părinte - o fac, înrobitor, pentru copiii care mai sunt la școală.

Dumnealor au - așa a vrut Parlamentul României - o normă de 18 ore pe zi în învățământul preuniversitar, dar copiii au 6-7 ore pe zi la școală și li se dau teme pentru câte 14-16 sau 24 de ore pentru acasă. Este felul cum văd eu lucrurile.

Din sală:

Nu vezi deloc bine!

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Înainte de a mă duce mai departe, vă voi preciza faptul că profesorii mei de matematică, de-a lungul întregului ciclu de învățământ pe care l-am urmat, m-au învățat că 2 plus 2 fac 4. Pentru mine, acesta este un adevăr. Este un adevăr la ora de matematică.

Viața și experiența profesională, însă, mă obligă mereu să dau dreptate altor profesori - n-au fost niciodată la catedră în fața mea, au fost în viață în fața mea - care m-au învățat că 2 plus 2 egal cu 5 când vinzi rezultatul muncii tale și acea diferență de 1, de la 4 la 5, mi-au spus mie că este vorba de profit.

Întotdeauna când voi vinde, în numele averii mele personale sau în numele averii aceluia care mi-o încredințează să i-o gestionez, mă voi abate de la adevărul matematic, să obțin pe 2 plus 2 o unitate de profit.

Și tot profesorii mei din viață m-au învățat că atunci când cumpăr, 2 plus 2 trebuie să facă 3.

Mi-au spus mie, cred în asta, m-am comportat așa în viață și n-a fost rău. Asta înseamnă optimizarea costurilor.

Cei care sunt numai profesori de matematică se țin de adevărul care vine din momentul în care oamenii au reușit, pe degete sau pe bețișoare, să adune 2 cu 2. Pentru ei a rămas mereu 4.

Pentru o lume civilizată, pentru o lume care vrea să lucreze ieftin, dar să realizeze și profit, cele două adevăruri pe care le-am învățat din viață sunt valabile și trebuie să fie valabile și pentru Parlamentul României - vorbind metaforic -, când gândește ce are de făcut cu acest buget.

Economist fiind, zic: mă abat, după caz, de la adevărul aritmeticii pentru a-mi respecta toți profesorii, pentru a-mi respecta meseria, că altfel, oricâtă dragoste aș avea eu față de dăscălimea română, dacă nu voi aduna așa cum m-a învățat viața, nu va putea primi dăscălimea română bani de la Ministerul Finanțelor, chit că e acolo Remeș sau altcineva ministru de finanțe.

Domnilor colegi, mi s-a atras atenția, de la prima întâlnire cu Comisiile de învățământ, că la un moment dat, prin anul 1994, Parlamentul României ar fi votat o lege a învățământului în care a scris că învățământului i se acordă 4% din P.I.B.

Nu-mi convine că trebuie să fac o trimitere și să-l citez pe domnul senator Dumitrașcu - care a spus un adevăr foarte dur în comisiile reunite, adresându-se unora dintre cei care erau acolo prezenți și fuseseră parlamentari ai opoziției în 1994: "Ce-ați fi făcut, domnilor, dacă, atunci când dumneavoastră ați vrut vot pentru 7%, noi am fi votat pentru 7%? Știm ce-ați făcut când noi n-am acceptat acest lucru. Ați ieșit din sală". Nu-mi convine, repet, că trebuie să fac trimitere la spusele domnului senator Dumitrașcu, dar reprezintă un adevăr.

Și atunci am spus în fața Comisiilor de învățământ reunite că Legea învățământului, ca orice altă lege care face trimitere la un procent fix din produsul intern brut... să se acorde fără nici un fel de judecată, funcție de împrejurările în care trăim, este o greșeală.

A apărut în ziare și a fost comentată cu multă răutate această afirmație.

Am curajul să mă uit în ochii dumneavoastră și să vă spun - este o greșeală să stipulăm într-o lege, oricare ar fi ea, orice domeniu ar reglementa, că România, indiferent de împrejurări, trebuie să acorde un procent fix, minim, din produsul intern brut - pentru că, între 1994 și 1999 s-au întâmplat multe în viața politică, economică, socială a acestei țări.

Aceia dintre dumneavoastră și aceia care reprezentau atunci electoratul în Parlamentul României și au votat legea n-au gândit câte legi și cu ce influență vor mai vota ulterior dumnealor, în componența din 1994 sau alții, în componența de la finalul anului 1996.

S-au cam întâmplat, domnilor, după votul din 1996, reduceri de impozite și taxe. S-a redus impozitul pe salarii și s-a redus - și fac apel la dumneavoastră, domnilor colegi de la putere - impozitul pe salarii într-un mod substanțial, în 1997, fără presiune socială, fără solicitare.

O reducere a impozitului pe salariu este bine venită, domnilor, pentru plătitorul de impozit pe salariu, dar efectul asupra bugetului de stat este unul negativ, în sensul că se micșorează veniturile.

Dacă este să vorbim tot de impozitul pe salariu, prin lege, așa a hotărât Parlamentul României, este suveran, este dreptul lui, dar efectele trebuie să le luăm în considerare - trimestrial, grila de impozitare se modifică și mâine, în ședința de Guvern, se va hotărî o nouă grilă privind impozitarea salariilor. Aceasta înseamnă reducere a acestor venituri.

Tot dumneavoastră, și aș zice, noi, pentru că eram aici, membru al Camerei Deputaților, am hotărât ca din impozitul pe salarii, o sursă importantă a veniturilor la bugetul de stat, să se acorde, într-o primă fază, 5% asupra brutului salariului, care se scade din impozitul pe salariu și merge în favoarea sănătății și, începând cu 1 ianuarie 1999, an în care ne găsim și dezbatem proiectul Legii bugetului, am hotărât creșterea cu 2 puncte procentuale a acestei cote care se deduce din salarii și merge la Casa de sănătate.

Această casă de sănătate este foarte generoasă când este vorba să-și primească veniturile care i-ar curge, dar este foarte categorică atunci când ar trebui să preia și obligațiile neplătite la 31 decembrie 1998. Adică foloasele da, și ponoasele nu!

Tot noi am hotărât, domnilor, prin Legea finanțelor publice locale, să dirijăm spre administrația publică locală jumătate din impozitul pe salariu. Cum va fi acest impozit pe salariu împărțit între comunitatea locală și consiliile județene este un articol viitor, dar la jumătate din impozitul pe salarii - o sursă de venituri de luat în considerare - am renunțat.

Și au mai apărut, între timp, împrumuturi imense în 1996, împrumuturi mari în 1997, împrumuturi mari în 1998, împrumuturi destinate pentru cheltuieli, inclusiv la învățământ.

Aceste împrumuturi aduc după sine, concomitent, și dobânzi. Dobânzile trebuie să le plătească - cine? - statul român. De unde? Din venituri. Dar acestea, crescând, că numai în 1999 cresc față de 1998 cu 7.000 de miliarde.

Să nu aibă acest lucru nici o influență când este vorba să împărțim? Ba da. Statul român a contractat - n-are importanță cine a fost titular la Ministerul Finanțelor, după cum n-are importanță cine a fost titular la Ministerul Învățământului - împrumuturi de la extern.

Are, în schimb, o importanță mare de ce n-am folosit integral acele împrumuturi externe și de ce a trebuit să suporte România, și suportă în continuare, comisioane pentru neutilizare.

Ei bine, aceste costuri ale cui sunt? Sunt ale noastre și sunt ale beneficiarului de credite, dacă vreți să gândiți economic.

Cum a evoluat, de la apariția Legii învățământului, și cum prevede titularul portofoliului de ministru al învățământului evoluția la personal?

Am datele. Mie îmi spune, citind acolo, că este într-o dinamică crescătoare. Uitându-mă în anuarul statistic - faceți-o și dumneavoastră! - observăm că populația școlară a fost în scădere. De ce? Cei care ar trebui să fie acum în gimnaziu, n-au apărut.

E adevărat că ne stingea Ceaușescu lumina devreme, dar nu ne culcam. N-aveam bani. Ne-am ferit să avem copii, iar după 1990 a apărut... așa a vrut și așa a fost democratic și ne-am îngrozit pentru că în fiecare an am avut peste 1 milion de avorturi, cifra oficială. Populația școlară este în scădere.

Numărul de cadre didactice este în creștere, numărul de personal este în creștere în învățământ, pentru că din cele 400 și ceva de mii de posturi, în pragul a 120 de mii sunt personal auxiliar. O fi nevoie, mă întreb eu, lângă 3 cadre didactice de un auxiliar?

În sectoarele din care proveniți, cei care nu proveniți din învățământ, aveți această încărcătură? Se explică?

Puteți explica creșterea prevăzută și pentru anul școlar 1999-2000 nu numai a cadrelor didactice, dar și a personalului auxiliar? De ce n-ar face și învățământul cum este normal, cum este economic, la o adică, dacă tot au nevoie de servicii, să le facă, dar nu prin personal propriu angajat ca personal auxiliar!

Din sală:

Ajunge, domnule!

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Nu ajunge, domnilor, pentru că trebuie să vă mai spun...

Din sală:

Înjurați de un sfert de oră!

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnule Țurlea, oricât v-ar fi de greu... Eu v-am îndurat toate discursurile dumneavoastră. Lăsați-mă să vorbesc!

Din sală:

Dar n-ați prins nimic la cap!

Domnul Decebal Traian Remeș:

Noi am aprobat în acest Parlament un anume drept salarial pentru cadrele didactice - nu știu exact care-i denumirea științifică găsită de noi - dar i se spune spor de rural sau spor de izolare.

Nu-l capătă doctorii umani, doctorii veterinari, poștașul, milițianul, primarul și așa mai departe. Îl capătă cadrele didactice.

Vă spunea domnul ministru al învățământului sau al educației naționale, foarte mândru de această realizare, că acest spor este funcție de depărtarea de centrul județului.

Sunt aici și listele. Te îndepărtezi de Zalău și te apropii de Cluj și ești la o distanță de o treime, Clujul, față de distanța de la Zalău, ești izolat. Și sunt localități izolate...

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnule ministru, domnule ministru Remeș...

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Permiteți-mi, domnule președinte, să termin, pentru că trebuie să apăr o construcție bugetară.

Din sală:

Să răspundă la întrebare!

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Vă rog să răspundeți la întrebarea care a fost pusă.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Răspund la întrebări.

În județul Brașov, domnilor, Ghimbavul - mi se pare că acolo a făcut, face și probabil va mai face România elicoptere -, localitate izolată. Timișul de Jos și Timișul de Sus, localități izolate. Aș trăi într-o asemenea izolare și mulți dintre dumneavoastră v-ați dori-o.

Mergem la un alt județ...

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnule ministru Remeș, v-aș ruga mult, cu toată stima...

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Lăsați-mă să-mi închei răspunsul!

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

De acord. Încheiați răspunsul pe întrebarea care v-a fost adresată.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Pentru că domnul ministru Marga își cunoaște foarte bine județul de proveniență, Apahida - era și o melodie cu Apahida Cluj-Napoca - este izolată. (Discuții aprinse.)

Feleacul este izolat. Sân Nicoară, care este la 500 de metri de aeroportul din Cluj, este izolat. (Discuții aprinse.)

În județul Constanța, localitatea 2 Mai, 23 August, Agigea...

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnule ministru!

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Costinești, Lazu, Mihail Kogălniceanu, unde este aeroportul Constanței, Topraisarul, Valul lui Traian - izolate.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnule ministru, vă rog foarte mult, n-aș vrea să ajungem la o situație polemică prea aprinsă.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Aceste adevăruri trebuie spuse. În caz contrar...

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnule ministru, deocamdată suntem la alin. 1 de la art. 16.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Nu, nu, nu, nu. Lăsați-mă!

Renunț la a mai da exemple. (Discuții aprinse.)

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Vă rog să încheiați răspunsul pentru că... Vă rog.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Vizavi de afirmația că în actuala construcție bugetară Ministerului Educației Naționale nu i s-ar fi alocat procentul de 4%, vin și fac, cu probe, în fața dumneavoastră, dovada, că Ministerului Educației Naționale în 1999 i s-a acordat 4,44% din P.I.B. Aceste sume...

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnule ministru, mulțumesc foarte mult pentru răspunsul dumneavoastră.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Aceste sume...

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Vă rog să mă scuzați. Nu mă puneți în situația de a vă întrerupe microfonul. Vă rog foarte mult.

Domnule ministru, este vorba de alin. 1 la art. 16. (Discuții aprinse.)

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnule președinte de ședință,

Am fost răbdător, nu i-ați adus pe antevorbitori la o temă. Dacă i-ați fi ținut în limita unui singur alineat, vă răspundeam la un singur alineat.

Cei care au vorbit înaintea mea s-au referit la toate problemele din învățământ. Trebuie să dau răspunsuri tuturor.

Aici s-a afirmat de către unul dintre ultimii care au luat cuvântul că educației naționale i s-au dat doi virgulă nu știu cât. Eu vin și vă fac afirmația și dovedesc cu date că are 4,44% din P.I.B. (Discuții aprinse.)

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Bine, domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult. Vă rog să mă scuzați că v-am întrerupt, dar ați generat o polemică, ce să facem?!

Doamna vicepreședintă.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Am rugămintea atât pentru conducerea ședinței, cât și pentru dumneavoastră, să vorbim la obiect, adică la articolul și la alineatul care este pus în discuție. Eventual, numai pe argumente.

Iar pentru domnul ministru și pentru ceilalți care vor lua cuvântul trebuie să precizăm un lucru. O lege se respectă.

Dacă este greșită, o îndreptăm. Până nu este îndreptată, ea trebuie respectată. Este un lucru care este valabil pentru toată lumea, inclusiv pentru Parlamentul României.

Și am să vă rog pe dumneavoastră, toți colegii din Senat sau din Camera Deputaților, să nu mai folosiți argumente care sunt de natură personală sau care duc la alte lucruri care nu au de a face cu bugetul României.

Cred că este normal să intrăm într-o atmosferă de discuție, chiar în contradictoriu, dar o discuție normală, pe argumente și votul să decidă care este soluția cea mai bună.

Domnule președinte de ședință, am să vă rog de acum încolo să aduceți pe toți vorbitorii la subiectul discuției în cauză.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnilor colegi,

Vă rog foarte mult și cu insistență, așa cum solicita și doamna vicepreședintă, am spus că suntem la art. 16 alin. 1 și v-aș ruga să discutăm, să aducem argumente numai cu referire la fiecare alineat.

Domnul Iosif Boda:

Procedură!

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Eu aici mi-am notat că ați avut niște puncte de vedere la alin. 3, la alin. 6.

Iar discuțiile generale au fost.

Domnule deputat Boda, mai aveați doi colegi înaintea dumneavoastră, dar, mă rog...

Domnul Iosif Boda:

Stimați colegi,

Domnilor președinți de ședință,

Nu sunt, după câte știți, nici expert, nici mare amator de...

Din sală:

Ridicați microfonul!

Domnul Iosif Boda:

Curentează, nu pot să ridic microfonul. Mai bine mă dau eu mai jos, mă fac mai mic, ca domnul ministru Remeș.

Nu sunt un mare amator de procedură, însă cred că, dacă discuțiile generale asupra bugetului României pentru parlamentari s-au încheiat, cred că trebuie să se încheie și pentru parlamentarii miniștri.

Am senzația acută că este nevoie de un buget. Sunt convins că foarte multe dintre argumentele care se aduc aici, chiar dacă sunt împărtășite de mulți din sală, ele rămân, undeva, puse în sertarul memoriei, pentru că există un alt imperativ care vă solicită multora să votați un buget.

Înțeleg această rațiune, înțeleg această logică, suntem dispuși chiar, în anumite privințe, să sprijinim această logică, dar, vă rog, pentru numele lui Dumnezeu, cred că datoria oricărui ministru este să adune, bob cu bob, voturi pentru proiectul respectiv.

Eu acum nu mă adresez colegilor parlamentari, mă adresez liderilor politici, în special, liderilor partidelor din actuala coaliție de guvernare. Dacă o să continuăm discuțiile pe acest ton, nu există nici un fel de șansă de a trece o tranșee teribil de adâncă pe care am săpat-o în aceste zile.

Nu accept sub nici o formă lecțiile, chipurile, ca domnul Remeș să devină dascălul dascălilor. Nu accept lecțiile pe care le dă de la acest microfon, prezentând tagma profesională, corpul profesional al profesorilor ca pe o clasă privilegiată în România.

Dacă cineva îndrăznește sau are tupeul, ca să zic așa, să prezinte că dascălii, educatorii, învățătorii, profesorii preuniversitari sau universitari din sistem ar fi privilegiați, cred că râd de noi și curcile.

Rog pe domnul Remeș să susțină, să argumenteze, cum a argumentat și până ieri: "Rog să respingeți amendamentul". Este cea mai bună argumentare a dumnealui, este cea mai acceptabilă. Altfel, trebuie să vă spun că suntem în stare să facem lobby pentru a părăsi sala.

Nu suntem dispuși să suportăm în continuare jigniri adresate unor întregi categorii sociale. Îi privăm de buget, îi privăm de orice, dar să nu-i privăm măcar de onoarea care li se cuvine.

Îmi scot pălăria față de ministrul învățământului, domnul profesor Marga, măcar pentru acele mici facilități pe care a putut să le obțină pentru domeniul pe care îl păstorește.

Rog să nu accepte aprecierile colegului său de Guvern la adresa corpului profesoral.

Mulțumesc.

Domnul Emil Tocaci:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

O chestiune de procedură.

Vă rog, domnule președinte de ședință, ca atât dumneavoastră, cât și ceilalți care vor conduce ședința, să interzică oricărui vorbitor să instige la nerespectarea legii.

Domnule președinte, a fost o instigare la nerespectarea legii, iar dacă o lege este proastă - și poate să fie proastă, atunci o ordonanță de urgență, dacă nu un proiect de lege, trebuie să modifice legea. Nu, pur și simplu, să recomandăm nerespectarea legii. Dacă astăzi o face un ministru, să nu ne mirăm că mâine o vor face unul sau mai mulți lideri de sindicat. (Aplauze în sală.)

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul deputat Alexandru Brezniceanu.

După aceea, domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Alexandru Brezniceanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doar câteva cuvinte, cu îngăduința dumneavoastră.

Pentru că suntem la art. 16 și pentru că trebuie, totuși, să vorbim și să analizăm în cunoștință de cauză și, pe cale de consecință, să votăm pro sau contra amendamentele pe care dumneavoastră le aveți în cele două materiale, unul, cel aprobat de Comisia buget-finanțe, celălalt, cu amendamentele respinse, câteva lucruri vreau să precizez, repet, cu îngăduința dumneavoastră.

În legătură cu norma didactică, foarte criticată aici, care ar fi foarte mică, de 16-18-20 de ore pe săptămână, vă rog, domnule ministru Remeș, vă rog, domnilor colegi, să fiți siguri că această normă este aproape universală. Este în toată lumea aproape aceeași normă didactică și pentru învățământul superior și pentru învățământul preuniversitar.

Deci, dacă încercăm acum să dezbatem acest lucru, așa cum cineva spunea aici, repet și eu, cu îngăduința Domniei sale, ne râde lumea, efectiv. Pentru cei cărora le este greu să înțeleagă acest fenomen, îi rog să-și aleagă un obiect de studiu pe care cred că-l stăpânesc mai bine și să-și pregătească o lecție pe care să o prezinte propriilor copii și vor vedea atunci de ce norma didactică este de 18 ore, ca prim și singur și elementar argument.

Ca să folosesc un termen la modă, cel puțin pentru această săptămână, în legătură cu bugetul de timp al elevului, aici domnul ministru Remeș avea dreptate, și haideți să fim îngăduitori cu domnul ministru Marga, că, în cadrul reformei învățământului, Domnia sa și echipa pe care o dirijează la Ministerul Educației Naționale vor rezolva, în scurt timp, această problemă. Este regretabil că la această dată nu e rezolvată. Într-adevăr, bugetul de timp al copilului, că este al meu, al domnului Remeș sau al oricăruia dintre noi, este foarte încărcat, este criticabil și, sigur, aceasta va fi o problemă rezolvată în timp.

O singură chestiune mai am de prezentat în fața dumneavoastră. Vă rog să rețineți, cei care sunteți foarte potrivnici și acelui procent de 4% minim din P.I.B. alocat învățământului, eu cred că Parlamentul, care a votat în ‘95 această lege, a gândit cu înțelepciune, având niște exemple în lumea aceasta, exemple care ne demonstrează și acum - nu e nevoie să vă numesc asemenea țări - că acei care au investit, poate chiar exagerat, în învățământ, au avut de câștigat și noi acum îi invidiem.

Vă rog să reflectați și asupra acestui aspect, în loc să criticați cu atâta asprime, cu atâta severitate Legea învățământului și articolul cu pricina.

Gândiți-vă, vă rog - și cu aceasta am să închei -, la succesul economic și social pe care l-au realizat țările care au avut curajul, forța și tăria să investească în învățământ.

Vă mulțumesc pentru atenție și vă rog să reflectați cu grijă asupra amendamentelor pe care noi, cei din învățământ, mai patetic sau mai puțin patetic, le susținem astăzi.

Mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Vă rog, domnule deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Ca președinte al uneia din cele două comisii de învățământ, mă simt responsabil, cu tot protestul distinsului meu coleg Barbu Pițigoi, să resping acuzațiile pe care domnul ministru Traian Decebal Remeș le-a adus întregului corp profesoral și adresez prietenește rugămintea să-și ceară scuze acestor oameni, acestor dascăli care s-au chinuit, mai mult sau mai puțin, cu acești copii ai țării, să facă din ei oameni. Pe unii i-au făcut miniștri și acești miniștri trebuie, ca pe baza unei experiențe, probabil, proprii, nefericite,- să nu manifeste resentimente, care să degenereze în jigniri. Înțeleg poate acum de ce, față de anii precedenți, bugetul învățământului a înregistrat o scădere drastică. Este la 40% față de anul trecut și, respectiv, 70% - în termeni reali -, față de '98, când a fost cel mai mare buget.

Prin urmare, nu am să insist spre a vă spune că Germania, după război - se afla, poate, într-o situație mai dură decât noi astăzi -, a investit peste 10% în învățământ.

Dar vreau să vă spun, domnilor, și să dau citire acestui text de lege, care este blamat aici și care a fost votat de fosta putere și, respectiv, de actuala putere...

Finanțarea învățământului de stat se face de la bugetul de stat, în limitele a cel puțin 4% din produsul intern brut. Tabelul pe care domnul ministru l-a prezentat la comisie indica 2,67%. Deci, dacă noi acceptăm că putem încălca o lege și instigăm la încălcarea ei, nu văd de ce alți cetățeni, tot din lipsă de bani, să nu o încalce.

De aceea, îl rog pe domnul ministru Remeș, în încheiere, cu toată prietenia, să-și ceară scuze de la cei pe care, în mod nemeritat, i-a jignit.

Și a doua chestiune, să spună clar dacă Domnia sa, în calitate de ministru, a respectat acest lucru, acest text, în integralitatea lui, a cel puțin 4% din produsul intern brut.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Andronescu. Cu referire la art. 1, da?

Doamna Ecaterina Andronescu:

Pentru o jumătate de minut, dați-mi voie, din respect pentru dăscălimea română și pentru propria mea meserie, să nu formulez o replică la ceea ce domnul ministru Remeș a spus aici.

Dar i-aș pune o întrebare. Ce ați spune, domnule ministru, dacă discursul dumneavoastră de astăzi ar ajunge pe masa fiecăruia din cei 500.000 de profesori ai acestei nații?

Răspunsul este foarte simplu.

Puteți, însă, să întoarceți în favoarea dumneavoastră această replică, și anume, să reveniți asupra bugetului pe care îl dați învățământului.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Vă rog, doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Aș dori, domnule președinte de ședință, să protestez pentru faptul că ați întrerupt cuvântul domnului ministru Remeș, într-un moment când, după o jumătate de oră de pledoarie împotriva învățământului, Domnia sa tocmai era pregătit să răspundă la întrebarea pe care am pus-o eu, și anume, cum a putut Domnia sa să accepte majorarea cu 262% a cheltuielilor de personal la Secretariatul General al Guvernului?

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc.

L-aș ruga pe domnul ministru al învățământului, pentru că a solicitat cuvântul... Să evităm o stare de tensiune!

Domnul Andrei Marga:

Domnule președinte,

Onorați parlamentari,

Dați-mi voie ca, foarte precis și fără a intra într-o retorică posibilă, să fac precizări vizavi de problemele ridicate.

Vreau să vă confirm că normele didactice, raportul dintre efectivul de cadre didactice, pe de o parte, și elevi și studenți, pe de altă parte, în România este, la această oră, normalizat. Este conform unor practici, să spun așa, internaționale.

De aceea, am spus și ieri, putem deranja acest raport, dar costă enorm să-l pui la punct. De aceea, cu toată onestitatea o spun, aici nu ai ce să faci mare lucru.

Raportul, încă o dată, este conform normei didactice, la standardele internaționale.

În legătură cu timpul elevilor, onorați parlamentari, noi am declanșat, cum observa și domnul deputat Alexandru Brezniceanu, chiar o acțiune de a readuce învățământul din orele de după-amiază în orele de clasă propriu-zise.

Dar vreau să vă spun un lucru foarte simplu. În acest efort, efectivul de ore pe care elevul le petrece în școală nu scade. Evident, noi îl descărcăm de orele pe care i le impunem - direct sau indirect - după-amiază, dar orele din școală care se normează nici în România nu vor scădea. Le ținem sub control, dar, financiar vorbind, să nu ne așteptăm că vom scădea numărul de ore. De altfel, parametrii a ceea ce se cheamă plan de învățământ rămân - cum să spun - ai învățământului. Nu ai cum să tot reduci sau să tot crești. Aici sunt niște parametri care trebuie, pur și simplu, respectați.

În legătură cu comisioanele de neutilizare a împrumutului, vreau să vă mărturisesc că am fost foarte... m-am îngrijit să fie folosite la maximum toate împrumuturile și, la această oră, pot să vă confirm că toate sunt aduse în timp, după mari eforturi. Dacă au fost - în anii trecuți sau în lunile trecute - întârzieri, ele se datorează mecanismului foarte greoi de aprobare la finanțe a unor astfel de comisioane. Însă, trebuie să subliniez că lucrurile sunt aduse la normal, la această oră, încât nu plătim comisioane pentru întârzieri care se produc.

În legătură cu personalul auxiliar, la această oră, personalul auxiliar este în următoarea proporție: aproximativ 80.000 de persoane în sistemul auxiliar, cum îl numim, vizavi de 370.000 de cadre didactice. Desigur, noi putem reduce, dacă vreți, secretare, portari etc. Vă asigur că nu se economisește grozav. Vă dați seama, putem reduce și vom face reduceri, dacă se impune, nu e nici o problemă, dar dacă privez o clădire de portar și acea clădire - dintr-un motiv oarecare - ia foc, toată economia devine extrem de costisitoare și aceasta se multiplică în foarte multe cazuri.

În legătură cu sporul de izolare pentru mediul rural, recunosc că este una din bunele realizări ale ultimului an acest spor de izolare. Mai trebuie să vă spun că acea clasificare a satelor, în funcție de proximitatea de un centru județean, și noi am luat-o - ca ministru al educației - din datele care sunt pe linia administrației. Dacă într-un loc un sat este prea apropiat de oraș, sigur, se poate discuta - vă dați seama! - la nesfârșit, dar eu cred că e bine că s-a rezolvat o problemă. Și vă spun, încă nici nu facem îndeajuns pentru a stabiliza personalul în mediul rural.

Vreau să vă confirm, încă o dată, că Ministerul Educației este deja, cu câteva acțiuni, implicat în a reduce cheltuielile, acolo unde se poate reduce. Dar trebuie spus, pe de altă parte, că învățământul are fixitățile lui - să le zic așa -, peste care nu ai cum să treci, decât afectând calitatea învățământului.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnilor colegi, mai sunt alte puncte de vedere? Nu?

Vom trece la vot și vom începe cu propunerile privind modificarea art. 16 alin. 1, așa cum sunt ele consemnate în raportul de respingere.

Vă rog, domnul deputat Rădulescu-Zoner.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O singură precizare. Dumneavoastră ați spus că veți începe să puneți la vot amendamentele respinse. Conform regulamentului, din moment ce comisia a făcut un amendament și care este în raport, primul care se pune la vot este textul comisiei.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc, domnule deputat. Așa și făceam.

Prin urmare, este vorba de amendamentele propuse și acceptate de către comisie, art. 16 alin. 1, pct. 14 din raport.

Supun votului dumneavoastră aprobarea amendamentului propus de comisiile buget, finanțe, bănci a Senatului și a Camerei Deputaților, așa cum este formulat la pct. 14 din raport, pentru modificarea textului din propunerea Legii bugetului.

Domnilor colegi, cine este pentru însușirea amendamentului comisiilor? Vă rog.

162 de voturi pentru.

Vă rog, voturi împotrivă față de amendamentul formulat de comisiile buget, finanțe, bănci? 48 de voturi împotrivă.

Vă rog, abțineri?

Vă rog, să voteze toată lumea. Vă rog, încă o dată.

39 de abțineri.

Mulțumesc.

Deci, a fost votat alin. 1 de la art. 16, așa cum a fost el propus, cu modificarea acceptată de către Comisiile buget, finanțe, bănci a Senatului și a Camerei Deputaților.

Trecem la alin. 2 de la art. 16.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Știam că și domnul deputat Miron Mitrea avea ceva de spus.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

La alin. 2 ajungem din nou la alin. 1, pentru că alin. 2 se referă, efectiv, la cifrele aferente Ministerului Educației.

Noi avem alin. 2 acolo ca amendament respins. Nu putem considera și mi se pare total inadecvat ca dumneavoastră să veniți la alin. 1, unde s-au modificat nu per total cifrele, ci s-au modificat de la o categorie la alta, și să spuneți că a fost votat. A fost votat, dar noi am propus modificarea ca atare a sumelor, ceea ce este cu totul altceva.

Deci, eu cred că trebuie supus la vot și alin. 1. Nu vă supărați. Dacă se supune la vot o virgulă din alin. 1 și se votează virgula, înseamnă că s-a votat fondul? Dacă modific o virgulă la alin. 1 și a făcut acest amendament comisia și supunem amendamentul comisiei, dar punem o virgulă în plus, înseamnă că s-a votat alin. 1?

Eu vă rog să supuneți alin. 1 în ceea ce privește fondul problemei pe care l-au ridicat două Comisii de învățământ. Dacă nu, trecem la alin. 2, care reprezintă, de fapt, același lucru. Nu putem eluda și trece sub această formă.

În caz contrar, grupul nostru parlamentar cere pauză de consultări a liderilor de grup, pentru că nu se mai poate discuta în felul acesta.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnul deputat, îmi pare rău, dar alin. 1 s-a votat și atunci când s-a acceptat modificarea propusă de Comisiile de buget, finanțe, bănci a Senatului și a Camerei. Evident că există în corelație cu aceeași propunere făcută de Domniile lor la alin. 2. Așa încât, între alin. 1 și alin. 2 există o corelație.

În al doilea rând, dacă doreați să începem cu alin. 2, discutam alin. 2 și nu art. 16, în ansamblu. Și ați văzut că, de fapt, până la urmă, nu am mai știut la ce alineate ne referim, da?, și a trebuit să parcurgem acea situație, la care am răspuns iară la summumul general de probleme și nu pe alineate, cu tot apelul care s-a făcut să lucrăm pe alineate.

Prin urmare, îm pare rău, trecem la alin. 2, pentru care există mai multe amendamente propuse, dar respinse, după cum există și un amendament propus de Comisiile buget, finanțe, bănci a Senatului și a Camerei Deputaților acceptat.

Discuții, vă rog, pe temeiul alin. 2.

Ce s-a întâmplat?

Domnul Anghel Stanciu:

Stimați colegi,

Sunt împuternicit, din partea grupului nostru, să cerem o pauză de consultări, pentru a vedea dacă amendamentele care s-au făcut mai pot fi supuse la vot sau nu. În felul acesta, este clar că amendamentele care au fost depuse sunt eludate, nici nu se discută, deoarece la amendamentul 2, acceptat de comisie, suma totală este aceeași, 10.547,3. S-a modificat numai în interior, fără să se schimbe nimic, apare ca amendament aprobat din partea comisiei și celelalte sunt complet înlăturate.

Deci, conform regulamentului, domnule președinte, vă rugăm să ne acordați 15 minute. Dorim să ne întâlnim cu ceilalți colegi lideri parlamentari, spre a vedea ce putem face în continuare.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnule deputat, îmi pare rău. Vă rog să precizați dacă îl înlocuiți pe liderul de grup, în această situație. Dacă nu...

Din sală:

Dânsul este lider de grup.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Dânsul, da? Sunteți vicelider, mă scuzați!

Vă rog, domnule senator.

Domnul Dan Stelian Marin:

Pentru a vedea justețea deciziei luate de domnul vicepreședinte al Senatului referitoare la alin. 1 vă dau un exemplu: alin. 2.

În ce constă amendamentul Comisiilor buget, finanțe, bănci?

Se spune aici: "Ministerul Culturii va utiliza suma de cel puțin...". Constă în "cel puțin". Ăsta e amendamentul Comisiilor de buget, finanțe, bănci cu care nu sunt de acord, pentru că în bugetul de stat se stabilesc sume precise, nu de "cel puțin".

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnule senator, iertați-mă, la art. 16 alin. 2 vă referiți?

Domnule senator, la ce alineat vă referiți, ca să vă pot urmări.

Suntem la art. 16 alin. 2.

Domnul Dan Stelian Marin:

Eu m-am referit la art. 16 alin. 1, domnule președinte.

Atât timp cât noi am discutat niște amendamente care nu se regăsesc în amendamentele Comisiilor buget, finanțe, bănci, trebuie să supuneți la vot toate amendamentele pe care le-am discutat.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Vă rog, domnul deputat Marton.

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu cred că dacă ceea ce au susținut aici colegii noștri ar fi adevărat, ar avea dreptate.

Am susținut de la acest microfon că, într-adevăr, regulamentul nostru prevede că doar în situația în care amendamentele sunt de același fel, adică asemănătoare, se referă la același lucru, atunci se uzitează... Dacă ar fi adevărat că în alin. 1 și alin. 2 s-ar fi modificat doar o singură virgulă, atunci colegii noștri ar avea dreptate. Din păcate, este adevărat că cu foarte puțin, dar în alin. 1 trebuie să observați, domnule profesor, comparați cifrele, toate cifrele sunt modificate, toate sumele la alin. 1, toate; sumele sunt modificate, cu foarte puțin, dar toate sunt modificate, iar în alin. 2 sunt modificate două, care sunt și subliniate.

Ca atare, 22.951,4, față de 22.967,6, mi se pare că nu concordă. Ca atare, e o diferență.

La alin. 2, la fel. Într-adevăr, la 10.000 este identic, dar, mai la vale, s-au modificat sumele. Ca atare, nu se susține ceea ce ați spus dumneavoastră.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc.

Vă consult dacă față de această situație mai doriți pauza de 15 minute, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Conform uzanțelor, vă rugăm, această pauză. Rugăm colegii lideri de grup să ne întâlnim în sala Biroului permanent și poate detensionăm această situație, pentru că este parțial adevărat ce spune și domnul Marton, dar la fel de adevărat este că fondul problemei nu este modificarea cu 60 de miliarde, iar la alin. 2 suma totală este aceeași, 10.000 și ceva de miliarde, și în cadrul ei s-a schimbat. Deci, este vorba de o modificare de fond.

Așadar, să cădem de acord, liderii, dacă mergem sub o formă sau alta, pentru că, altfel, a discuta bugetul la învățământ sub această formă nu cred că este cea mai acceptabilă cale.

Adresăm rugămintea colegilor lideri de grupă să ne vedem la sala Biroului permanent.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc.

Vă rog, domnul deputat Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Sigur că este regulamentar să se solicite o pauză, dar procedura de dezbatere a bugetului, procedura, în general, a Camerelor reunite, spune un lucru foarte clar, pe care Grupul P.U.N.R., prin domnul deputat Gavra, care este expert în regulamente - și asta ne spune, de altfel, de fiecare dată - îl precizează fără echivoc: "În situația în care comisia sau comisiile" - în cazul nostru - "au un amendament față de textul inițial, se supune la vot amendamentul comisiei, cu consecințele de rigoare".

Pct. 2, tot pe procedură. "Dacă comisiile nu au nici un amendament la textul inițiatorului, se iau în dezbatere și se supun la vot toate amendamentele făcute la textul respectiv."

Deci, aici nu este nimic de discutat sau de negociat, haideți să spunem așa.

Pct. 3 spune următorul lucru: "Sumele care sunt în art. 16 alin. 2 sunt sume de sinteză pe grupuri de cheltuieli": învățământ - suma; cultură - suma; sport - suma.

La anexe se pot face modificări pe capitole de cheltuieli în interiorul acestei sume, fără ca aceste modificări să fie împiedicate, să spunem, de votarea alineatului 2 de la articolul 16, în forma prezentată de cele două comisii. Deci, strict regulamentar, lucrurile acestea nu pot fi negociate pentru că asta ar însemna să introducem o altă procedură de dezbatere în funcție de ce se discută la fiecare articol și dezbaterea, ca atare, nu mai are nici un fel de logică.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Au cerut pauză, au acest drept.

Vă rog, domnul senator Gherman.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă abat de la promisiunea pe care am făcut-o de a nu mai interveni la microfon. Vreau să vă reamintesc o cutumă care a funcționat timp de 6 ani în acest Parlament și anume, abordarea oricărei probleme... cum se numește, în scară, și vă reamintesc că așa am procedat întotdeauna, adică se pornește de la cifra maximă care se pune la vot.

Nu este acceptată, se merge în scară, dacă dorim să obținem un rezultat. Vreți să stabiliți o cutumă de acest gen privitor la aplicarea stricto modo a acelei litere din regulament în afara spiritului ei? O.K.! Iarăși, consemnăm și vom ține cont de acest lucru, dar precizez că 4 ani de zile s-a procedat întotdeauna în această scară eliminatoare care să permită să se ajungă la un anumit coeficient dorit.

Țineți minte legea în care s-a votat și în care, într-adevăr, pe baza acesteia am ajuns în discuție!

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc, domnule senator.

Luăm o pauză de 15 minute. Este ora 5 fără zece, la 5 și 5 minute vă rog să revenim în sală.

DUPĂ PAUZĂ

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnule secretar Vida, vă rog să vă pregătiți să strigăm prezența.

Îmi pare rău pentru domnii colegi care au cerut acest timp de consultare.

Am depășit timpul acordat, așa că vă propun să trecem la articolul 16 alineatul 2, dar mai înainte doresc să vă fac următoarea propunere. Întrucât regulamentul ședințelor îmi permite să solicit votul pentru limitarea timpului de discuție...

Din sală:

Nu e corect, e prea mult!

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Ba da. V-aș propune ca pentru fiecare intervenție, corelat cu fiecare alineat în parte, pentru fiecare coleg care ia cuvântul, timpul alocat să fie de maximum 5 minute, și care m-ar îndreptăți după aceea, dacă nu respectăm convenția, să pot să tai microfonul.

Prin urmare, domnilor colegi, solicit votul dumneavoastră pentru limitarea timpului afectat fiecărui parlamentar la maximum 5 minute.

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Dezbatem acest buget de câteva zile. Opoziția, ați văzut, are toată disponibilitatea și colaborează cu dumneavoastră la această dezbatere. Este pentru prima dată când nici un amendament al opoziției nu este acceptat.

Dați-mi voie să vă reamintesc, dumneavoastră care ați fost și în parlamentele anterioare, că fosta putere satisfăcea pretențiile de amendamente ale fostei opoziții într-o măsură ridicată. Constatăm că actuala putere nu are nici o disponibilitate pentru dialog pe acest proiect de buget.

Peste această lipsă de disponibilitate a dumneavoastră se vine, din partea conducerii de ședință, cu sugestia de a se limita și timpul de discuții pe fiecare amendament.

Dacă doriți să ne limitați timpul și să ne puneți pumnul în gură și prin această modalitate, este, firește, la latitudinea dumneavoastră. Nu credem însă că este bine ceea ce faceți. Dacă doriți să vă lipsiți în totalitate de colaborarea noastră, găsiți, probabil, alte modalități, dar nu acestea antidemocrate.

Domnule președinte de ședință,

Domnule vicepreședinte al Senatului Ulm Spineanu, Știți cât de mult vă prețuiesc și cu toată sinceritatea, pentru că sunteți unul dispus dialogului. Ați dovedit această disponibilitate de dialog de fiecare dată când conduceți ședințele Senatului.

V-aș ruga să aveți aceeași disponibilitate de dialog cu opoziția și acum, când conduceți ședința reunită a Camerelor Parlamentului.

Deci, stimați colegi, pe toți, și de la putere în special pe dumneavoastră vă invit să nu limitați timpul de discuție pe proiectul Legii bugetului.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Da, imediat, domnule deputat.

Domnule senator, sunt perfect de acord cu dumneavoastră, numai că am fost pus în această situație de a mă prevala de o prevedere din Regulamentul ședințelor comune pentru ca în realitatea lucrurilor să ajungem să vorbim la obiect, la temeiul articolului supus spre dezbatere și să nu combinăm temeiul articolului cu elementele de dezbatere generală pe care am încheiat-o.

Sigur că sunt dispus dialogului cu colegii dar, de asemenea, vă reamintesc că toată lumea este interesată să terminăm, să parcurgem puțin mai alert acest buget și să nu mai transmitem semnale că de fapt se joacă la încetinirea lui sau eu știu cum.

Deci, aceasta m-a determinat să pun în discuție această chestiune. Dacă eu aș avea garanția fair play-ului de ședință, atunci, fără doar și poate, păstrez, sigur că da, capacitatea de dialog. Ați văzut că atunci când am spus cel mult 5 minute, s-a spus: "mai puțin".

Este suficient pe fiecare articol. Eu sunt de acord, deci, să lăsăm acest discurs, dar știți foarte bine că vom ajunge să lucrăm și sâmbătă și duminică. Lucrăm, eu sunt perfect de acord cu această chestiune și tare aș dori să reușim să-l încheiem. Dincolo de articolele în cauză, mai avem și anexele. Aceasta m-a determinat să fac această solicitare. E dreptul în cauză și e dreptul sălii ca să stabilească dacă e de acord sau nu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu personal susțin propunerea dumneavoastră dar, între altele, voiam să atrag atenția domnului profesor Solcanu că nu este numai problema aceasta că cineva vorbește o jumătate de oră. E vorba că pentru același lucru același parlamentar vorbește de trei ori în loc să susțină o singură dată și acest lucru nu s-a întâmplat în alte legislaturi, indiferent cine conducea ședința. Fiecare venea, își susținea amendamentul timp de 5-10 minute și punct, nu revenea de încă 2-3 ori, acest lucru se numește într-un fel obstrucție și, de altfel, cel puțin în interpretarea mea, înțeleg și scopul acestei obstrucții, și anume, să ajungem să nu votăm bugetul când vin aici reprezentanții forurilor internaționale.

Vă mulțumesc. (Discuții aprinse.)

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat Gaspar!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În viața unui parlament, proiectul de lege de cea mai mare importanță care se discută este bugetul și nu numai în Parlamentul României ci în parlamentele tuturor statelor. Regret că nu am la mine, am lăsat în birou, dezbaterile parlamentare asupra bugetelor din anii 1934 până în 1944. Ședință de dimineață, ședință după-amiază, ședință de noapte și durau dezbaterile câte 10-12 zile.

În legislatura anterioară, colegii care au fost deputați sau senatori știu cât dura dezbaterea bugetului. Și noi suntem interesați ca bugetul să se dezbată, sigur, cu urgență, dar nici nu putem, ținând seama de modul în care comisiile sesizate în fond au tratat amendamentele, să ni se ia acest drept de a le susține în plen.

Domnule vicepreședinte, vreau să vă invoc câteva texte din Regulamentul ședințelor comune și în felul acesta să le readuc și în memoria celorlalți colegi din Parlament.

Articolul 23 spune în felul următor: "Președintele sau vicepreședintele care-l înlocuiește și care conduce dezbaterile veghează la respectarea regulamentului și menținerea ordinii în sala de ședință."

La articolul 50 alineatul 2: "La discutarea fiecărui articol, deputații și senatorii pot lua cuvântul." Și, în fine, partea finală a articolului 50: "Președintele care conduce lucrările poate supune aprobării ședinței comune sistarea discuțiilor la articolul dezbătut".

Deci, nu puteți să faceți o limitare, iar sistarea la fiecare articol trebuie aprobată de plen.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnul senator Marin Stelian.

Domnul Ioan Gavra:

Dați cuvântul liderilor ca să vă spunem ce-am făcut sau vă jucați?

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Imediat, domnule coleg!

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Vreau să-i dau o replică colegului din partea dreaptă care a vorbit legat de felul cum se comportă opoziția în discuțiile privind proiectul de Lege a bugetului propus pentru anul 1999.

În 1994 s-a discutat bugetul 5 săptămâni. Eu am plecat în Germania pentru o săptămână. (Discuții aprinse.) Am venit... (Discuții.)

Domnule, nu vorbesc cu dumneavoastră!

După o săptămână, discuția era la același articol. Îl întreb pe Brânzei, care era președintele Comisiei bugetfinanțe din Camera Deputaților, "Brânzei, la ce articol suntem?", iar el îmi răspunde: "La articolul 17". Era același articol la care am plecat. Și articolul 17 cuprindea exact ce cuprinde articolul 16 din acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul domnul deputat Cristian Rădulescu.

Un moment, domnul deputat, vă rog să mă iertați.

Domnul deputat Gavra ceruse înainte, să ne spună ce au hotărât liderii.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Așa cum știți, a avut loc o pauză de consultare a liderilor grupurilor parlamentare de la Senat și Cameră în privința continuării dezbaterilor la acest articol 16, alineatele 1 și 2.

Domnule președinte,

Noi am discutat mai mult chestiuni de procedură regulamentară, vă rog însă să nu fie ocultată problema în sine, adică problema bugetului care se alocă învățământului.

Este o chestiune prioritară în raport cu procedurile regulamentare. Chiar dacă depășim procedurile, dacă rezolvăm problema învățământului am făcut un bine unei categorii sociale importante. Ceea ce a făcut Comisia buget-finanțe este pur și simplu o chestiune de circumstanță, pentru că a acorda 16 miliarde pentru bugetul învățământului în condițiile în care e nevoie de 5.000 de miliarde, practic, ne pierdem vremea în Parlament și nu asigurăm ceea ce e necesar în învățământul românesc. Chestiunea este aceasta și nu cea de procedură!

Și acum, la procedură. Domnule președinte, dumneavoastră, cu acordul Camerelor reunite, puteți oricând să supuneți la vot limitarea discuțiilor. Aveți această prerogativă din regulament. Vă citez articolul 51 din Regulamentul ședințelor comune, ca să nu mai greșim măcar de acum înainte, să nu pierdem o oră cu procedurile și să trecem la dezbateri. Discutarea articolului începe cu amendamentele propuse în raportul comun, care se supun la vot cu prioritate. Atenție! Raportul comun al celor două comisii buget-finanțe cuprinde două categorii de amendamente la nivel de egalitate ca punere la vot: amendamente care au fost acceptate și amendamente care au fost respinse. Nici unele, nici altele nu pot să nu aibă votul plenului celor două Camere.

Întrucât la acest articol nu prevedem altceva, am prevăzut la articolul 89 al Regulamentului ședințelor comune că tot ce nu regăsim aici, ca procedură, la vot, se completează cu prevederile Regulamentelor celor două Camere.

Din sală:

Mă, ce deștept ești!

Domnul Ioan Gavra:

Domnule, mă îi spui probabil la mama, la tata îi spui tu și la dumneata îți spun nu! Folosește-ți gura pentru altceva și mâinile pentru vot, că pentru asta iei banii în Parlamentul României și nu pentru altceva!

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnul deputat, nu intrați în dialog cu sala, vă rog.

Domnul Ioan Gavra:

Articolul 100 din Regulamentul Camerei Deputaților spune: "Camera se va pronunța prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în afară de cazul în care adoptarea unuia exclude efectiv adoptarea celorlalte".

În cazul de față nu este vorba despre așa ceva. Sumele propuse sunt de substanță și diferite ca nivel de ierarhie.

Domnule președinte, comisiile permanente de specialitate ale Camerei Deputaților și Senatului, împreună, nu și-au pierdut timpul pentru a da un aviz formal, fiecare pe segmentul de care răspunde la nivelul Executivului. Chiar în acest fel tratăm activitatea colegilor noștri din toate comisiile permanente? Comisiile de buget-finanțe nu sunt supracomisii la nivelul Parlamentului României. Deci, trebuie să le acordăm dreptul colegilor din comisiile permanente, învățământ, sănătate și așa mai departe, să-și rostească punctul de vedere la microfon, indiferent dacă Comisiile de buget-finanțe l-au acceptat sau nu. Este o obligație regulamentară, politică și morală, în același timp și profesională, pentru că este vorba de un segment de activitate, în cazul de față învățământ. Deci, comisiile nu pur și simplu au transmis amendamente, ci efectiv trebuie să le spună aici și dacă reușesc să ne convingă, bine, dacă sunt resurse vedem la fel de bine, dacă nu, se supun la vot.

Și atunci eu vă propun o formulă care nu este de acum, s-a practicat, cum spunea domnul coleg, și în celelalte legislaturi. Pentru a nu aduce prejudicii pur și simplu morale și colegiale colegilor noștri din comisii, vă propun, nu încălcăm regulamentul, amendamentele sunt trecute în raport, au același drept să fie supuse la vot, întâi cele respinse, ale comisiilor de specialitate, după care și cel din raport care este echivalent ca procedură cu cel respins al comisiei și atunci nu mai sunt întreruperi, nu mai intervine nici o comisie, nici un președinte, nici un grup parlamentar ca să supună la vot sistarea lucrărilor, pauze și așa mai departe. Dacă erați de acord cu această formulă, până acum eram gata.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Vă mulțumesc.

Vedeți cum îmi justificați doleanța de adineauri, cea cu limitarea timpului, vedeți cum mi-o justificați fără să vreți?

Domnul Ioan Gavra:

De acord.

Domnul coleg,

Domnul președinte de ședință,

Noi am fost la o întâlnire a grupurilor parlamentare.

Dacă nu vă interesează, eu vă cer, în numele grupului parlamentar, încă o pauză, ca să mai aveți răbdare. E regulamentară. Asta doriți dumneavoastră? Putem face și acest lucru.

Domnule Rădulescu-Zoner, bugetele anilor 1992, 1993, 1994, 1995, 1996 au avut o dezbatere de cel puțin 4 săptămâni de zile în Parlamentul României.

Nu ne mai amenințați cu Fondul Monetar Internațional, pentru că dumneavoastră ați spus că după ce veniți la putere F.M.I.-ul vine el, fără să-l mai chemați dumneavoastră!

Domnul ministru poate să discute cu F.M.I.-ul nu numai buget de austeritate, ci poate...

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Ioane, vino lângă mine, da, vino să-ți strâng mâna!

Domnul Ioan Gavra:

Te ajut efectiv, domnule ministru, la acest capitol!

Ci să discute, efectiv, datoria externă, să o replanifice, cum au făcut și ungurii, și polonezii, și cehii. Sau noi suntem mai altfel decât ei, domnule ministru?

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Cristian Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Aș vrea să fac o propunere care poate să deblocheze situația.

A fost, într-adevăr, o întâlnire între liderii de grupuri parlamentare și se pare că o bună parte din aceștia, și să sperăm că această parte reprezintă majoritatea parlamentarilor, au fost de acord cu o anumită procedură. Din punct de vedere al fondului toți suntem de acord aici că problema este foarte dureroasă, dar nu începem să o mai discutăm în fond, ci doar soluțiile politice pe care le întrevedem, în ordinea priorităților, sunt diferite de la stânga la dreapta sălii dar, din păcate, nu numai că nu cădem de acord pe soluția politică, ci și asupra procedurii nu cădem de acord. Aici ajungem la situația că noi discutăm câte un articol, vorbesc de articolele importante, care suscită discuții, câte 8 ore... În stilul acesta noi nu mai putem continua, cel puțin noi, majoritatea, nu mai putem să admitem continuarea discuțiilor în felul acesta. Dar și opoziția, știu că și dumneavoastră sunteți de acord, vă raliați la acest punct de vedere, că nu este benefic nimănui, nu profită țării, ca să discutăm câte un articol 8 ore.

Eu am următoarea propunere, cu toată deschiderea și flexibilitatea, cel puțin din partea grupului pe care-l reprezint. Haideți să lăsăm pe mâine și cu acordul domnului ministru Remeș, care cred că este de acord cu această propunere: votarea în trepte, pe sume, așa cum au fost făcute amendamentele asupra articolului 16. Să fie socotit adjudecat ce s-a votat astăzi, peste asta nu se poate trece, dar să trecem acum la discutarea articolului 17, pentru a mai câștiga 2 ore de dezbatere, în condițiile în care avansăm cu câte un articol pe zi și eu zic să se supună la vot propunerea și în funcție de asta să vedem ce facem.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:

Onorabilii noștri colegi, domnul Gaspar și domnul Gavra, ne-au atras atenția asupra unor prevederi regulamentare și au perfectă dreptate, dar de ce nu aduc aminte și de prevederea constituțională de care am vorbit și azi-dimineață că amendamentele care cer suplimentare fără să implice sursa de finanțare nu pot fi luate în considerare?

Eu am spus că majoritatea amendamentelor sunt în această situație.

Un coleg de-al meu a spus că numai 20%, fie 20%, dar vă rog, domnule președinte, să respectați această prevedere constituțională și veți vedea, la amendamente respinse, că sunt amendamente în dreptul cărora scrie: "Nu a fost luat în considerare pentru că nu a fost precizată sursa de finanțare".

Mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc.

Domnilor colegi,

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Cristian Rădulescu.

Din sală:

Care era?

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Propunerea Domniei sale era să renunțăm astăzi, până mâine, să discutăm articolul 16, cu excepția alineatului 1, și să trecem la articolul 17.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Ca să fie corect, nu este propunerea domnului deputat Cristian Rădulescu, este ceea ce s-a convenit în discuția cu liderii. Dânsul a prezentat-o din partea liderilor grupurilor parlamentare. Spun asta ca să fie clar.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnule deputat, este în ordine. Fac corectura. Cu atât mai bine că este o solicitare comună.

Domnilor colegi, solicit votul dumneavoastră pentru această propunere și anume, să trecem la articolul 17, urmând să continuăm discuțiile mâine, cu excepția alineatului 1 al articolului 16.

Cine este pentru? Votul este absolut majoritar.

Mulțumesc.

Articolul 17, alineatul 1.

Observații?

Poftiți, domnule deputat Cârstoiu!

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

La articolul 17, alineatele 1, 2 și 3, o să observați că sunt sumele alocate Ministerului Lucrărilor Publice.

Comisia noastră a formulat un amendament la acest articol, la alineatul 1, prin care majorează sumele pentru M.L.P.A.T. cu 1.000 de miliarde lei, care se vor lua din fondul de rezervă al Guvernului, și vă citesc direct formularea nouă:

Articolul 17, alineatul 1 - "Cheltuielile pentru servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape, ce se finanțează de la bugetul de stat pe anul 1999, se stabilesc în sumă de 3.256,8 miliarde lei, din care:

  • 89,4 miliarde lei reprezintă cheltuieli de personal;
  • 19,2 miliarde lei reprezintă cheltuieli materiale și servicii;
  • 2.595,3 miliarde lei reprezintă cheltuieli transferuri;
  • 430,3 miliarde lei reprezintă cheltuieli de capital;
  • 126,2 miliarde lei pentru rambursări de credite și plăți de dobânzi și comisioane aferente acestora."

Considerăm că construcția de locuințe, dezvoltarea rețelei de apă la sate și pietruirea drumurilor la sate este o prioritate pentru Guvern și vă solicităm să acordați votul pentru acest amendament.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc.

Alte discuții?

Poftiți, domnule senator Fuior, și v-aș ruga să respectați și convenția aceasta de timp pe care am solicitat-o.

Domnul Victor Fuior:

5 minute, nu?

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a Senatului a susținut și susține amendamentul prezentat de președintele Camerei. Pentru români locuința este cult și scut.

Acceptând dumneavoastră acest amendament, veți rezolva acest deziderat al poporului român.

Surse de finanțare, pentru că domnul ministru o să obiecteze, propun să fie cheltuielile pentru transport feroviar în valoare de 3 mii de miliarde.

La ora actuală, Ministerul Transporturilor nu mai transportă nimic, nave nu mai are, avioanele le-a vândut cu 150 de mii la moldoveni și ucraineni, iar transportul pe căile ferate... regia căilor ferate sau cele 5 societăți... pentru că Ministerul Transporturilor este un departament de reglementare, solicit desființarea Ministerului Transporturilor și trecerea la Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajarea Teritoriului. (Discuții aprinse.)

Toată activitatea Ministerului Transporturilor se bazează pe construcții. Deci, propun ca sursa de finanțare, 3 mii de miliarde de la Ministerul Transporturilor... desființarea acestuia și trecerea în cadrul Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului. (Aplauze din partea P.D.S.R.)

Din sală:

Bravo!

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Dacă nu mai sunt alte luări de cuvânt supun votului dumneavoastră, cu prioritate, punctul de vedere al comisiilor, care s-a păstrat astfel încât formularea alineatului 1 să rămână așa cum este propusă în textul Legii bugetului.

Solicit votul dumneavoastră pe alineatul 1, așa cum este el formulat.

Cine este pentru? 176 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 78 de voturi împotrivă.

Abțineri? 29 de abțineri.

Alineatul 1 a fost adoptat.

Articolul 17, alineatul 2.

Observații? Nu sunt.

Vă rog să vă exprimați prin vot pentru formularea alineatului 2, așa cum este prevăzut în proiectul de buget.

Cine este pentru? 176 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 20 de voturi împotrivă.

Abțineri? 52 de abțineri.

Alineatul 2 a fost adoptat.

Articolul 17, alineatul 3.

Se propune reformularea acceptată de către Comisia finanțe, bănci a Senatului. Față de această propunere a comisiei în cauză, dacă sunt observații sau precizări? Nu sunt.

Cine este pentru? Majoritate.

Vă mulțumesc.

La alin. 4 sunt observații, alte precizări? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin. 4 de la art. 17, așa cum este formulat în proiectul Legii bugetului.

Vă rog, voturi pentru. Da, majoritate. Mulțumesc.

S-a adoptat acest text.

Trecem la alin. 5. Observații sau alte precizări? Nu sunt.

Atunci solicit votul dumneavoastră pentru formularea prevăzută în textul propunerii Legii bugetului.

Vă rog, voturi pentru? Majoritate.

Mulțumesc, s-a adoptat.

Trecem la alin. 6. Da? Este modificat de către comisii.

Deci Comisiile de buget, finanțe reunite propun reformularea... nu este de bază...

Vă rog, votul dumneavoastră pentru formularea comisiilor de specialitate.

Voturi pentru? Majoritatea.

S-a adoptat.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru art. 17 în întregul său.

Vă rog, voturi pentru? 185 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Diferența sunt abțineri.

Ce să le mai cer, că este evident!

Trecem la art. 18.

Alin. 1 de la art. 18 are modificări din partea comisiilor reunite de buget-finanțe.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Csapo Iosif:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Comisia de buget, finanțe propune un amendament la alin. 1 și motivația se referă la amendamentul făcut la anexa III/23, nr. crt. 50. Modificarea se referă la suplimentarea cu 300 miliarde lei a primei acordate producătorilor agricoli și diminuarea cu 300 miliarde a subvențiilor.

Având în vedere că motivația primită la nr. crt. 50 din anexa prezentată în raport... aș dori să remarc că această modificare propusă la alin. 1 nu corespunde cu decizia luată în legătură cu nemodificarea anexei III/23, pentru că acolo se propune suplimentarea cu 300 miliarde lei a primelor pentru producătorii agricoli, deci se referă la capitolul 6001 art. 36, dar nu se face propunere la diminuarea la capitolul 6701 art. 34, care reglementează cuantumul transferurilor.

Deci, nu se poate opera astfel când, la anexa III/23, se propune o suplimentare fără a se modifica art. 34 - "Transferuri" -, iar dacă comparăm textele și cifra care ne este dată în alin. 2 cu privire la bugetul ordonatorului principal - Ministerul Agriculturii și Alimentației - nu se modifică suma de 4.890 miliarde.

Deci, există o neconcordanță flagrantă care nu se poate opera și nu se poate accepta.

Eu sunt de acord, deși în comisie am votat împotrivă și decizia comisiei a fost împotriva acestei modificări, dar nu știu cum apare în două poziții ca amendamente aprobate, dar dacă se consideră aprobată această modificare la capitolul 6001 art. 36, atunci trebuie să accepte și modificarea art. 34. Dacă nu, atunci bineînțeles nu este vorba despre o redistribuire, ci este vorba despre o suplimentare, cu care bineînțeles că sunt de acord pentru că și Comisiile de agricultură au făcut această propunere de a suplimenta articolul respectiv cu 300 miliarde lei.

Dacă îmi permiteți, domnule președinte, să mă refer și la alin. 2, ca să nu revin la microfon, pentru că cele două probleme sunt legate.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnule senator, când ajungem la alin. 2, vă rog.

Domnul Csapo Iosif:

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc și eu.

Doriți, domnule senator Triță Făniță? Nu. Supunem la vot, da? Doriți? Vă rog, domnule senator, dacă doriți... nu?

Vă rog.

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Nicolescu mă numesc.

Am făcut 5 propuneri la Comisia de agricultură, comisia le-a trimis la Comisia de buget și acestea nu apar nici la amendamente adoptate, nici la amendamente respinse.

Mi-aș permite să prezint în fața dumneavoastră puțin, în foarte scurte cuvinte, situația agriculturii. Propunerea pe care am făcut-o o motivez tocmai pornind de la această situație deosebit de grea.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnule deputat, zău, nu vă supărați, nu putem intra acum în teoria economică a...

Domnul Mihai Nicolescu:

Nu, dar nu prezint în general. Deci propunerea a fost următoarea. Cei 150 milioane dolari care trebuie să intre la ASAL, etapa a II-a, să se regăsească în activitatea agriculturii, care are la ora actuală în buget numai 5.400 miliarde, din care, pentru lucrările care nu s-au făcut în toamna anului 1998, va trebui să plătim acum aproximativ 3.000 de miliarde, înțelegând arătura și fertilizarea - scuzați! - culturilor de toamnă, lucrare care nu s-a efectuat. Din 5.400 rămânem cu circa 2.400, din care 2.200 reprezintă cupoanele, finanțare pentru agricultură de subzistență, și restul lucrărilor practic nu cred că se pot face în această primăvară.

Având în vedere și faptul că vom pierde circa 1 miliard de dolari pe producția în minus datorită lucrărilor neefectuate din toamnă, de aceea mi-am permis și consider absolut necesar ca aceste fonduri - pentru că programul ASAL tot s-a semnat - să se regăsească în activitatea din agricultură, iar bugetul agriculturii să fie sporit cu aproximativ 1.700 miliarde. Aceștia se regăsesc - ca propuneri pe care le-am făcut - în anexă:

  • 200 miliarde la prime;
  • 1.000 miliarde la credite pentru agricultură, Legea nr. 165;
  • 100 miliarde la semințe, suplimentare la subvenționarea seminței;
  • 150 miliarde la reproducție și tratamente, combatere boli la animale;
  • 150 miliarde la combatere boli și dăunători la plante.

Aceste propuneri s-au făcut în cadrul comisiei. Ea le-a trimis la Comisia de buget, finanțe, dar nu se regăsesc nici la amendamente admise, nici la amendamente respinse.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Dacă nu mai... Vă rog, domnul deputat Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Am și eu un amendament la art. 18 alin. 2, legat tot de starea agriculturii României.

Aș vrea să vă informez că suntem într-o situație extrem de grea, cel puțin în anul 1999, pentru că prin sistemul de subvenționare a agriculturii practicat de 2 ani de zile nu am făcut altceva decât să ajungem la această situație în care să nu putem efectua lucrările agricole, dar, mai mult decât atât, am ajuns în această situație în care agricultura este prost înzestrată din punct de vedere al mecanizării.

Sigur că, spuneam și cu alte prilejuri, nu știu de ce și pe ce bază s-a construit bugetul pe 1999, dar trebuia să se aibă în vedere sectoarele importante și prioritare pentru economia națională și pentru securitatea alimentară.

Dacă pentru alte ministere s-au suplimentat subvențiile de 100% sau chiar 300%, iată că pentru agricultură subvențiile s-au diminuat în 1999 cu 1.000 de miliarde.

Din acest punct de vedere, dați-mi voie să vă prezint câteva date pentru a observa și dumneavoastră cam în ce situație ne găsim în momentul de față.

Să știți că în România suprafața medie pentru un tractor este de 57 ha, în timp ce în Germania numai 19 ha, iar în Austria 4 ha. De asemenea, vreau să vă spun că, din cele 163 mii de tractoare care există în dotarea agriculturii în momentul de față, peste 60% sunt cu norma de funcționare cu mult peste 10 ani de zile, deci cu mult peste norma pe care o prevede legea și, din acest punct de vedere, vreau să vă spun că în toamna anului trecut și în această primăvară va rămâne nelucrată cam 50% din suprafața arabilă a țării.

De asemenea, aș vrea să vă spun că tot datorită proastei înzestrări cu mijloace mecanizate, în toamna anului 1998 s-au însămânțat până într-un milion de hectare de grâu, față de 2,3 milioane hectare câte erau programate.

De asemenea, aș vrea să vă spun că până anul acesta și anul următor trebuie să ajungem la 300.000 de tractoare, pentru a satisface necesarul de tractoare pentru agricultura României, și circa 60.000 de combine.

Vreau să vă informez că în anul 1997 Uzina "Tractorul" - Brașov a vândut 1.800 de tractoare, iar în 1998 numai 700 de tractoare, în condițiile în care este nevoie de cel puțin 20.000 de tractoare anual pentru a putea realiza lucrările pe care ni le programăm noi în această perioadă.

Din acest punct de vedere, eu am propus un amendament și am solicitat, având în vedere faptul că trebuie să asigurăm subvenții pentru agricultură, așa cum se practică în toată lumea - nu numai la noi - și anume, să diminuăm, de la Ministerul Transporturilor, subvențiile de la 3.000 de miliarde la 1.000 de miliarde, iar 2.000 de miliarde să le acordăm și să le alocăm agriculturii.

De ce spun aceasta și pentru ce trebuie folosite aceste fonduri? Vă spun imediat. Eu propun ca aceste 2.000 de miliarde să fie folosite pentru cumpărarea de tractoare și să se creeze centre rurale private de tip asociativ pentru mecanizarea agriculturii, deoarece la comune avem - după cum știți și dumneavoastră - centrele agricole care sunt în subordinea Ministerului Agriculturii și a Direcțiilor Agricole, avem specialiști din cadrul primăriei care se ocupă de activitatea agricolă. Avem tot ce ne trebuia pentru ca aceste centre private de tip asociativ să poată fi organizate și să funcționeze în condiții normale.

De aceea, eu v-aș ruga pe dumneavoastră să aveți în vedere că, dacă nu vom acorda aceste subvenții pentru agricultură, în 1999 s-ar putea să intrăm într-o criză profundă în domeniul agriculturii, s-ar putea să importăm din nou produse alimentare ca în 1998 și să depășim 70% importuri de la alții în loc să le producem noi.

Mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc.

Domnul senator Apostolache.

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Voi fi foarte scurt și voi cere permisiunea dumneavoastră să dăm un vot de principiu la acest articol, întrucât, în cadrul anexelor, sunt produse mai multe modificări și vă fac trimitere la anexa III/23 privind agricultura la care atât Comisia de agricultură, cât și o serie de senatori avem propuneri de modificare în cadrul anexei fără să afectăm fondul destinat agriculturii. Se fac discuțiile asupra amendamentului pe care personal l-am propus și l-am susținut în comisie în momentul în care ajungem la anexe.

Dacă dumneavoastră sunteți de acord, eu m-aș limita cu această problemă aici.

În altă ordine de idei, domnule președinte, având în vedere că nu avem aici ministrul agriculturii, vreau să cer domnului secretar de stat... (Discuții.) "..care reprezintă agricultura și, de ce nu, poate chiar domnul ministru al finațelor ar putea să ne dea un răspuns asupra modului în care au de gând să pună în practică Ordonanța nr. 34 de modificare a Legii nr. 165. Ni s-a spuns, la abilitare, că modificăm prin ordonanță această lege pentru a avea acces la credite mai mulți producători agricoli.

Domnule președinte - și regret că domnul ministru al finanțelor nu este aici -, s-a dat această ordonanță în data de 29 ianuarie, în care marea găselniță este aceea că s-a introdus în proiectul legii "să beneficieze de aceste facilități și stațiunile de cercetări agricole". Dar s-a venit cu o altă "minune", ca, în termen de 30 de zile de la apariția ordonanței, Ministerul Agriculturii, împreună cu Ministerul Finanțelor, să modifice normele de aplicare a acestei ordonanțe.

Vă informez că până la această dată nici o bancă nu derulează nici un fel de credit, toată agricultura așteaptă și dacă ne luăm după ceea ce este stipulat în ordonanță, la 1 martie într-adevăr vor avea acces la credite cei cărora le-am garantat că îi vom sprijini prin această Lege nr. 165.

Și în altă ordine de idei, domnule președinte - eu aș vrea ca totuși domnul ministru al finanțelor să vină să ne dea un răspuns - reprezentanții ministerelor să aibă în vedere că mâine, în ședința de Guvern, am înțeles că se discută marea "cucerire" a actualei guvernări, respectiv "cuponiada". Și pentru că din declarațiile unui reprezentant al Ministerului Agriculturii am constatat că încă nu s-a stabilit ceea ce se poate achiziționa cu aceste cupoane, eu aș propune - întrucât și sindicatele, și patronatele au făcut această solicitare la întâlnirea de zilele trecute de la minister - să se renunțe la acest sistem păgubos de alocare a fondurilor prin cupoane. Dacă se va înțelege acest lucru, se va rezolva ceva în agricultură, dacă nu, vom risipi în continuare.

Și iar regret că domnul ministru al finanțelor nu este aici, ca să-i demonstrez cum se risipește banul public prin acest procedeu, în timp ce dânsul se cramponează azi pentru a aloca ceva învățământului și sănătății.

Mă opresc aici, domnule președinte, cu rugămintea ca mâine, eventual, domnul ministru al agriculturii să vină la dezbaterile acestui buget, pentru că presupun că după această escapadă americană a reușit să descopere că americanii nu folosesc cupoane și că de vreo 30-40 de ani folosesc metode minime de lucrare a solului, mergând chiar pe executarea arăturii la 4 și chiar 6 ani o dată.

Poate asta ne-ar ajuta - dacă dânsul a învățat ceva acolo - să ieșim din impasul în care ne aflăm și pe care l-a constatat din avion.

Vă mulțumesc. (Aplauze, discuții.)

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc.

Domnul senator Mortun.

Din sală:

Nu este!

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Bine, mulțumesc.

Domnul deputat Șteolea.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Într-adevăr, am înaintat destul de aprig de la art. 17 la art. 18 și regret că la discuția noastră nu participă domnul ministru al agriculturii, dar poate mâine ajunge pe alte poziții, fiindcă au avut loc schimbări în concepția Domniei sale în ceea ce privește agricultura, din momentul dezbaterii proiectului de Lege a bugetului de stat pe 1999 în comisiile de agricultură ale Parlamentului României și momentul actual. Spun acest lucru în ideea în care, probabil, și în politica de subvenții, vine cu experiențe noi în ceea ce înseamnă accesul pe piața U.E., pe piața internațională, de fapt.

Ne gândim la acele subvenții pentru produse de bună calitate, subvenții pentru dezvoltarea echilibrată rurală, subvenții pentru zone defavorizate ș.a.m.d., pe ceea ce înseamnă calitatea solului.

De aceea, eu zic că e bine să-l așteptăm pe dânsul și probabil că vine cu un punct de vedere schimbat, altfel sensul acelor deplasări nu-l vedem. Va avea posibilitatea ca, practic, să vină cu experiențe concrete pe domeniul agriculturii.

Și acum, pentru domnul ministru al finanțelor, pe baza matematicii simple, este vorba de un amendament al subsemnatului în Comisia de agricultură, cu referire la finanțarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare.

Despre ce este vorba? Este vorba de suplimentarea cuantumului prevăzut la capitolul "Cheltuieli de capital", ceea ce înseamnă inclusiv suma cumulată de la art. 18 pe domeniul "agricultură" cu o sumă, așa, simbolică pentru domnul ministru, 16 miliarde lei pentru lucrările de investiții de îmbunătățiri funciare.

Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că se suplimentează exact cu suma necesară a se acoperi volumul de lucrări de construcții-montaj executat pe acest domeniu: alunecări de teren, amenajări, au curs dealurile, au curs localitățile, terenurile, s-au deplasat construcții, locuințe ș.a.m.d. Deci, înseamnă plata lucrărilor de construcții-montaj penru aceste lucrări executate în anul 1998. Ele au fost executate de constructori din România, pe baza promisiunilor din acea perioadă a Guvernului României că din bugetul de stat pentru 1998, sursa "Fonduri la dispoziția Guvernului provenite din privatizare", se vor plăti aceste lucrări. Constructorii au lucrat, lucrările nu au fost plătite.

Mai mult, constructorii au fost trimiși în șomaj tehnic, un șomaj tehnic nejustificat, de altfel.

Matematic, pentru domnul ministru, suma reprezintă calculul următor: 56 miliarde lucrări executate, minus 40 de miliarde prevederi bugetare pe 1999 la acest domeniu, în actualul proiect de buget, egal 16 miliarde lei care trebuie să fie asigurate în bugetul de stat pe acest an cu această destinație.

Sunt constructori care au creditat de fapt statul român și care nu sunt plătiți. Este normal ca această greșeală să se înlăture. De fapt, pentru agricultură, din sursa aceasta, privatizare pe anul trecut, și, culmea!, s-au întocmit și documentațiile necesare - deci hotărâri de guvern, ordonanțe ș.a.m.d. - s-au promis 500 miliarde la începutul anului trecut pentru agricultură - din sursa "Privatizare" -, s-a spus la un moment dat că totuși se vor acorda vreo 110 miliarde, ca în final să nu se acorde nimic.

Deci, domnule ministru, matematic vorbind, dacă auziți sau sunteți pe recepție, este vorba, simbolic, de 16 miliarde lei pentru constructorii pe acest domeniu de activitate din România.

Mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc.

Domnul senator Triță Făniță, vă rog.

Domnul Miron-Tudor Mitrea (din sală):

Procedură!

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Permiteți să vorbească domnul senator și după aceea dumneavoastră.

Domnul Miron-Tudor Mitrea (din sală):

Nu, pentru că procedura are prioritate, conform regulamentului.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Nu?! Deci îi dăm prioritate. Bine, domnule deputat. Vă rog.

Domnule senator, domnul Mitrea a cerut o intervenție pe procedură.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule senator, îmi cer scuze!

Domnule președinte, vă rog să treceți la verificarea cvorumului. Eu simt oarecum o jenă văzând că colegi de-ai noștri vorbesc. Cei din Guvern, care sunt de specialitate, am înțeles că sunt prin alte țări, nu prin România, mă rog, ministrul finanțelor mai iese și el din când în când și sala este aproape goală. Vă rog să refaceți cvorumul, domnule președinte.

Mă iertați, domnule senator!

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Facem prezența.

Domnul Triță Făniță:

Domnule președinte, aș dori...

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnule senator, un moment!

Domnilor secretari, vă rog să faceți cvorumul și cât se face cvorumul, dumneavoastră vă rog să vorbiți.

Domnul Triță Făniță:

Doresc să vă fac următoarea propunere. Dat fiind că domnul ministru al agriculturii lipsește, Domnia sa are câteva intervenții, câteva modificări esențiale în bugetul agriculturii, fără să consulte comisiile - cel puțin Comisia de agricultură de la Senat -, după cum este de înțeles că domnul ministru Remeș, care a lipsit până acum, este destul de obosit, vă propun ca în continuare agricultura să fie discutată mâine dimineață.

Dorim să punem în discuția dumneavoastră câteva probleme, este adevărat că nu este un sector prioritar, din care cauză ceea ce punem pe masă - 80% din import, dacă mergem așa probabil că în vară va fi 100%.

Dorim să ridicăm câteva probleme legate de articolele respective din bugetul care ne-a fost alocat, mai mic decât anul trecut, de situația grâului din acest an, starea de vegetație, ce trebuie făcut pentru a se lua decizii pentru ca Parlamentul să fie informat corect, să fie luate decizii corespunzătoare.

Vă mulțumesc.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnilor secretari ați reușit să vedeți care e cvorumul?...

Nu?... (Discuții în prezidiu.)

Domnilor secretari, vă rog să purcedeți la apelul rapid.

Suntem 181... Mai facem apelul sau închidem lucrările?

Din sală:

Apelul nominal...

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnilor, eu vă propun, având în vedere că suntem prezenți 181, să închidem lucrările și să le reluăm mâine dimineață la ora 9,00 cu discuțiile generale pe alineatul 1 de la art. 18, deci începem cu votul alineatului 1 la art. 18.

Din sală:

Să se facă apelul nominal!

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnilor, atunci, la cererea dumneavoastră, facem apelul nominal. Vă rog, domnul secretar Vida, Camera Deputaților întâi... și se pregătește cel pentru Senat...

Domnul Vida Iuliu:

Încep prezența.

Achimescu Ștefan absent
Aferăriței Constantin prezent
Afrăsinei Viorica prezentă
Albu Alexandru prezent
Albu Gheorghe prezent
Alecu Aurelian absent
Ana Gheorghe prezent
Ana Gheorghe prezent
Andrei Gheorghe prezent
Andronescu Ecaterina prezentă
Antal Istvan absent
Antonescu Laurențiu George Crin absent
Antonescu Niculae Napoleon absent
Argeșanu Valentin prezent
Arghezi Mitzura Domnica absent
Ariton Gheorghe prezent
Asztalos Ferenc absent
Avramescu Constantin-Gheorghe prezent
Baban Ștefan prezent
Babiaș Iohan-Peter absent
Babiuc Victor absent
Baciu Mihai prezent
Badea Ioan Alexandru prezent
Bara Radu-Liviu prezent
Baranyi Francisc absent
Barbaresso Emanoil-Dan prezent
Barbăroșie Victor prezent
Barde Tănase prezent
Bartoș Daniela prezentă
Băbălău Constantin prezent
Bălan Marilena absentă
Bălăeț Mitică absent
Băsescu Traian absent
Becsek-Garda Dezideriu Coloman prezent
Bejinariu Petru prezent
Bercea Florian prezent
Berceanu Radu Mircea absent
Berciu Ion absent
Berci Vasile prezent
Biriș Anamaria absentă
Birtalan çkos prezent
Bivolaru Gabriel absent
Bivolaru Ioan prezent
Boda Iosif prezent
Bondi Gyongyike absentă
Boștinaru Victor absent
Bot Octavian absent
Botescu Ion prezent
Bran Vasile absent
Brezniceanu Alexandru prezent
Bud Nicolae prezent
Buga Florea prezent
Bujor Liviu absent
Burlacu Viorel prezent
Buruiană Daniela absentă
Buzatu Dumitru prezent
Calimente Mihăiță absent
Cazacu Vasile prezent
Cazan Gheorghe prezent
Cândea Vasile prezent
Ceaușescu Gheorghe prezent
Chichișan Miron prezent
Chiliman Andrei prezent
Chiriac Mihai prezent
Ciontu Corneliu prezent
Ciumara Mircea prezent
Cîrstoiu Ion prezent
Cojocaru Radu prezent
Constantinescu Dan prezent
Corâci Ioan Cezar absent
Corniță Ion prezent
Cosma Liviu absent
Coșea Dumitru absent
Cotrutz Constantin absent
Cristea Gheorghe prezent
Cristea Marin absent
Croitoru Mircea prezent
Cunescu Sergiu absent
Dan Marțian absent
Dan Matei Agathon prezent
Darie Simion absent
Dărămuș Nicolae absent
Decuseară Jean prezent
Dejeu Gavril prezent
Dimitriu Petre Sorin absent
Dîrstaru Dorin absent
Dobre Traian prezent
Dobrescu Smaranda prezentă
Dorian Dorel prezent
Dorin Mihai prezent
Dragoș Liviu prezent
Dragu George absent
Drăgănescu Ovidiu prezent
Drecin Mihai prezent
Drumen Constantin absent
Dugulescu Petru absent
Dumitrașcu Laurențiu absent
Dumitrean Bazil prezent
Dumitrescu Adrian absent
Dumitriu Carmen absentă
Duțu Ion prezent
Elek Barna absent
Enache Marian absent
Enescu Ion prezent
Fenoghen Sevastian prezent
Filipescu Ileana prezentă
Furo Iuliu prezent
Galic Lia prezentă
Gaspar Acsinte prezent
Gavra Ioan absent
Gavrilaș Teodor absent
Gazi Gherasim prezent
Georgescu Florin absent
Gheciu Sever-Radu prezent
Gheorghe Valeriu prezent
Gheorgiof Titu-Nicolae prezent
Gheorghiu Mihai prezent
Gherasim Ion-Andrei absent
Ghibernea Dan absent
Ghica Vasile absent
Ghidău Radu prezent
Giurescu Ion prezent
Glăvan Ștefan prezent
Godja Petru absent
Grădinaru Nicolae prezent
Grigoraș Neculai prezent
Grigoriu Mihai prezent
Groza Nicolae absent
Gvozdenovici Slavomir prezent
Hașotti Puiu prezent
Hilote Eugen prezent
Hlinschi Mihai prezent
Honcescu Ion absent
Hrebenciuc Viorel absent
Iacob Elena prezentă
Ianculescu Marian prezent
Ifrim Dumitru absent
Ignat Ștefan prezent
Iliescu Valentin-Adrian absent
Ionescu Alexandru prezent
Ionescu Bogdan prezent
Ionescu Anton prezent
Ionescu Constantin absent
Ionescu-Galbeni Niculae prezent
Ionescu Gheorghe prezent
Ionescu Marina absentă
Ionescu Nicolae prezent
Ioniță Mihail-Gabriel prezent
Ioniță Nicu absent
Iorga Leonida Lari absentă
Iorgulescu Adrian absent
Irimescu Haralambie prezent
Ivănescu Paula prezentă
Kakasi Alexandru prezent
Kelemen Attila absent
Kerekes Karoly prezent
Konya-Hamar Alexandru prezent
Kovacs Carol-Emil prezent
Kovacs Csaba-Tiberiu absent
Lazia Ion prezent
Lădariu Lazăr prezent
Lăpușan Alexandru prezent
Leonăchescu Nicolae prezent
Lepșa Sorin prezent
Lixăndroiu Viorel prezent
Lupu Vasile prezent
Macarie Sergiu prezent
Manole Odisei absent
Manolescu Oana prezentă
Marineci Ionel prezent
Marin Gheorghe prezent
Marinescu Ioan-Sorin absent
Marton Arpad-Francisc prezent
Matei Lucian Ion prezent
Matei Vasile absent
Matis Eugen prezent
Mazăre Radu Ștefan absent
Mândroviceanu Vasile prezent
Mânea Radu prezent
Meșca Sever absent
Mera Alexandru prezent
Miclăuș Vasile absent
Micle Ulpiu-Radu prezent
Mihăilescu Petru-Șerban absent
Mihu Victor Traian prezent
Miloș Aurel prezent
Mitrea Miron prezent
Mogoș Ion prezent
Moiceanu Constantin prezent
Moldovan Petre absent
Moldoveanu Eugenia absentă
Morariu Teodor prezent
Moroianu Geamăn Adrian absent
Moucha Romulus-Ion prezent
Munteanu Ion prezent
Mureșan Ioan absent
Musca Mona prezentă
Nagy Ștefan absent
Naidin Petre prezent
Nanu Romeo prezent
Năstase Adrian absent
Neacșu Ilie absent
Neagu Romulus absent
Neagu Victor absent
Negoiță Gheorghe prezent
Negrău Mircea absent
Nica Dan absent
Nică Mihail prezent
Nichita Dan Gabriel absent
Nicolae Jianu prezent
Nicolaiciuc Vichentie prezent
Nicolescu Mihai prezent
Nicolicea Eugen prezent
Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae absent
Nistor Vasile prezent
Noica Nicolae absent
Oană Gheorghe absent
Oltean Ioan prezent
Onaca Dorel Constantin absent
Opriș Constantin Remus prezent
Osman Fedbi prezent
Palade Dan absent
Pambuccian Varujan prezent
Paneș Iosif prezent
Panteliuc Vasile prezent
Pantiș Sorin absent
Papuc Constantin prezent
Partal Petre prezent
Pașcu Ioan Mircea absent
Pavel Vasile prezent
Pavelescu Claudiu Costel absent
Păcurariu Iuliu prezent
Păunescu Costel prezent
Pârgaru Ion prezent
Pâslaru Dumitru absent
Pecsi Francisc prezent
Pereș Alexandru prezent
Petrescu Ovidiu Cameliu absent
Petrescu Silviu prezent
Petrescu Virgil prezent
Petreu Liviu prezent
Petrovici Silvia prezentă
Pițigoi Barbu prezent
Pintea Ioan prezent
Pop Iftene prezent
Pop Leon prezent
Pop Viorel prezent
Popa Daniela absentă
Popa Ioan Aron prezent
Popa Mihai prezent
Popa Nicolae prezent
Popa Virgil absent
Popescu Bejat Ștefan prezent
Popescu Dan-Ioan absent
Popescu Dumitru prezent
Popescu Emil-Teodor absent
Popescu Irineu prezent
Popescu-Tăriceanu Călin prezent
Priceputu Laurențiu prezent
Protopopescu Cornel prezent
Putin Emil absent
Puwak Hildegard absentă
Rațiu Ion absent
Radu Alexandru-Dumitru prezent
Radu Elena Gabriela prezentă
Raica Florica Rădița prezentă
Raduly Robert prezent
Raicu Romulus prezent
Rakoczi Ludovic absent
Rădulescu Cristian prezent
Rădulescu-Zoner Șerban prezent
Rânja Traian prezent
Remeș Traian Decebal prezent
Rizescu George prezent
Roșca Ioan prezent
Roman Ioan prezent
Ruse Corneliu prezent
Sabău Traian prezent
Șaganai Nusfet prezent
Sandu Alecu prezent
Sandu Dumitru prezent
Sandu Florentin Ion absent
Sassu Alexandru absent
Săndulescu Emil Aurel prezent
Sârbu Marian prezent
Secară Gheorghe prezent
Serac Florian absent
Severin Adrian absent
Simion Florea prezent
Simedru Dan prezent
Sirețeanu Mihail absent
Sonea Ioan prezent
Spătaru Liviu absent
Spiridon Didi absent
Stan Vasile prezent
Stanca Teodor prezent
Stanciu Anghel prezent
Stancov George absent
Stănescu Alexandru absent
Stănescu Mihai-Sorin prezent
Stoica Mariana prezentă
Stoica Valeriu absent
Sturza Popovici Cornel prezent
Szekely Ervin-Zoltan prezent
Szilagyi Zsolt prezent
Șerban George absent
Șincai Ovidiu prezent
Ștefănoiu Luca prezent
Șteolea Petru prezent
Tabără Valeriu absent
Tamas Sandor absent
Tarna Gheorghe prezent
Tăvală Tănase prezent
Teculescu Constantin absent
Tokay Gyorgy absent
Trifu Romeo prezent
Tudor Marcu prezent
Tudose Nicolae-Florin absent
Țepelea Gabriel prezent
Țocu Iulian-Costel absent
Țurlea Petre absent
Udrea Florian absent
Vaida Francisc prezent
Varga Attila prezent
Vasilescu Nicolae absent
Vasilescu Valentin prezent
Văsioiu Horia prezent
Vataman Dorin prezent
Vâlcu Mircea prezent
Vâlceanu Gheorghe prezent
Vetișanu Vasile prezent
Vida Iuliu prezent
Vida-Simiti Ioan prezent
Videanu Adriean absent
Vilău Adrian-Ioan absent
Vintilă Dumitru Mugurel absent
Vitcu Mihai prezent
Vițelar Bogdan absent
Voicu Mădălin absent
Weber Ernest-Otto absent
Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Haideți să facem prezența și pentru Senat.

Domnul Vida Iuliu:

Achim George absent
Aichimoaie Ionel absent
Alexandru Nicolae absent
Apostolache Victor absent
Ardelean Ioan absent
Avarvarei Ioan absent
Avram Gheorghe absent
Badea Dumitru absent
Badea Nelu absent
Bădiceanu Nistor prezent
Bădulescu Doru Laurian absent
Bălănescu Mihail absent
Băraș Ioan prezent
Blaga Vasile absent
Bleahu Marcian-David prezent
Blejan Constantin prezent
Boiangiu Cornel prezent
Boilă Matei prezent
Bold Ion absent
Brânzan Emilian absent
Bucur Corneliu Ioan absent
Bunduc Gheorghe absent
Burghelea Ioan prezent
Burtea Marcu absent
Buruiană Florin prezent
Caraman Petru prezent
Cataramă Viorel absent
Căncescu Aristotel Adrian absent
Câmpean Teodor prezent
Cârciumaru Ion absent
Cerveni Niculae absent
Chiriacescu Sergiu absent
Ciurtin Costică absent
Cotarcea Haralambie prezent
Cozmâncă Octav absent
Crecan Augustin absent
Crețu Ioan prezent
Csapo Iosif prezent
Dide Nicolae absent
Dima Emil absent
Dobrescu Răsvan prezent
Dobrescu Vasile absent
Drăgulescu Iosif Ștefan prezent
Dumitrașcu Gheorghe absent
Dumitrescu Cristian Sorin absent
Dumitrescu Ticu Constantin absent
Eckstein-Kovacs Peter absent
Făniță Triță absent
Feldman Radu Alexandru absent
Frunda Gyorgy absent
Fuior Victor prezent
Gabrielescu Valentin Corneliu prezent
Gaita Doru absent
Gavaliugov Corneliu Dorin prezent
Găvănescu Vicențiu prezent
Gheorghiu Costel prezent
Gherman Oliviu absent
Ghițiu Paul absent
Glodean Voicu Valentin absent
Grama Mihail prezent
Hajdu Menyhert Gabor absent
Hauca Teodor absent
Huidu Dumitru absent
Ilie Aurel Constantin absent
Ilie Ștefan absent
Iliescu Ion absent
Ion Vasile absent
Ionescu Cazimir Benedict absent
Ionescu-Quintus Mircea prezent
Juravlea Petru prezent
Lăzărescu Amedeu Dan prezent
Lorinczi Iuliu prezent
Maior Liviu absent
Marcu Ion absent
Marin Dan Stelian absent
Marinescu Voinea Bogdan absent
Marko Bela absent
Matetovici Mihai absent
Meleșcanu Teodor Viorel absent
Mînzînă Ion absent
Moisin Ioan prezent
Mortun Alexandru Ioan prezent
Muller Constantin prezent
Nemeth Csaba prezent
Nicolaescu Sergiu absent
Nicolai Marin prezent
Ninosu Petre absent
Oprea Andreiu prezent
Opriș Octavian absent
Paleologu Alexandru absent
Pană Viorel Marian absent
Pașca Liviu Titus prezent
Păcuraru Paul prezent
Pătru Nicolae absent
Păvălașcu Gheorghe prezent
Petrescu Mihai absent
Plătică-Vidovici Ilie absent
Pop Ioan Sabin Vasile prezent
Pop Stelian Alexandru absent
Popa Mircea Ioan prezent
Popa Virgil absent
Popescu Dan Mircea prezent
Preda Elena absentă
Preda Florea absent
Predescu Ion absent
Predilă Marin absent
Prisăcaru Ghiorghi absent
Pruteanu George-Mihail absent
Puskas Valentin-Zoltan prezent
Roman Petre absent
Sava Constantin absent
Săndulescu Șerban absent
Secrieru Dinu absent
Seres Denes prezent
Sersea Nicolae absent
Solcanu Ion prezent
Spineanu Ulm Nicolae prezent
Stănoiu Mihaela-Rodica absentă
Szabo Karoly-Ferenc absent
Ștefan Viorel absent
Știreanu Octavian absent
Tambozi Justin absent
Tărăcilă Doru Ioan absent
Timofte Alexandru-Radu absent
Tocaci Emil prezent
Tudor Corneliu Vadim absent
Turianu Corneliu absent
Ulici Laurențiu absent
Ungureanu Vasile absent
Vasile Radu absent
Vasiliu Constantin Dan absent
Vasiliu Eugen prezent
Văcaru Vasile absent
Văcăroiu Nicolae absent
Verestoy Attila prezent
Vladislav Tiberiu absent
Vornicu Sorin Adrian absent
Vosganian Varujan absent
Zavici Nicolae prezent

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mâine de dimineață la ora 9,00 reluăm cu art. 18 cu 1, deci începem cu 2.

Nu avem cvorum.

Prezența a durat exact 20 de minute.

Domnul Miron Mitrea a cerut cvorumul, l-am stabilit, și la cererea Grupului P.N.Ț.C.D., apelul nominal.

Ședința s-a încheiat la ora 19,15.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 26 august 2019, 3:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro