Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 8 februarie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.11/22-02-1999

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
30-06-2020 (comună)
30-06-2020
24-06-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 08-02-1999 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 8 februarie 1999

8. Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 1999 (art. 1-art. 9 alin. 1, nevotat)  

Domnul Petre Roman:

Între timp au mai venit colegi în sală.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 1999.

Titlul proiectului: "Legea bugetului de stat pe anul 1999".

Intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

La capitolul I se propune de către domnul deputat Gaspar și se acceptă de către comisii ca titlul să fie "Dispoziții generale", în loc de "Considerații generale".

Intervenții?

Domnul senator Fuior.

Domnul Victor Fuior:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Prezentarea pentru prima dată a Legii bugetului de stat pe capitole și articole nu putem să o apreciem decât pozitivă.

În opinia mea, și sper să am și acordul dumneavoastră, primul capitol intitulat "Considerații generale" este foarte important și motivat de ceea ce ar trebui să cuprindă, respectiv:

  • elementele de legitimitate care conduc la obținerea surselor financiare necesare, prin politicile economice, sociale și financiar-monetariste;
  • obiectivele și acțiunile sociale, economice, de siguranță națională și culturale, cu prioritate pentru anul în curs;
  • modul de îndeplinire a acestor acțiuni de întreaga populație și, în mod special, de factorii responsabili.

Acestea fiind elemente absolut necesare de subliniat în cadrul legii, în opinia mea, conținutul capitolului, raportat la titlu nu poate să mă mulțumească.

Observația mea este susținută și de faptul că raportul proiectului bugetului de stat pentru anul 1999 cuprinde o parte din elementele pe care le-am precizat, dar acest raport nu va fi publicat în Monitorul Oficial.

Deoarece pentru orice manager român Legea bugetului de stat este un izvor de informare și documentare, prezentul conținut al capitolului I îi frustrează de acest drept.

În concluzie, propun ca titlul capitolului I să fie "Considerații și dispoziții generale", iar conținutul să fie completat cu articole care să elimine deficiențele prezentate.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnule senator,

În primul rând aș dori să fac o observație de ordin procedural. Îmi pare rău, dar trebuie să vă reamintesc că, întrucât nu ați prezentat nici un fel de amendament în sensul celor spuse de dumneavoastră aici, ele nu pot fi luate în discuție. Trebuie să merg în continuare pe ceea ce propune ca amendament comisia. Nu putem discuta în plen, la dezbaterea bugetului, decât amendamentele care au fost prezentate comisiei și trebuie să ne ținem de treaba aceasta.

Îmi pare rău, domnul senator. Oricât aș dori să promovez punctul dumneavoastră de vedere, peste prevederile regulamentare nu pot să trec.

Domnul Victor Fuior:

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

Conceptul de "considerații" este mult mai amplu. Eu aș solicita să acceptăm ca titlul capitolului I să fie "Considerații generale".

Domnul Petre Roman:

Am înțeles.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Am de ridicat două probleme. În primul rând, în momentul în care am propus reformularea titlului capitolului I, am avut în vedere normele de tehnică legislativă.

Considerații se fac în cazul unor articole, în cazul unor studii. Aici, structurarea legilor se face pe capitole, pe secțiuni, pe titluri, pe ce doriți.

În al doilea rând, vreau să vă spun că, așa cum am subliniat și ieri, datorită importanței Legii bugetului de stat, în Regulamentul ședințelor comune s-a prevăzut un capitol II - "Proceduri speciale", iar prima secțiune a acestui capitol se intitulează "Aprobarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale".

La art. 50 alin. 2 se spune: "La discutarea fiecărui articol deputații și senatorii pot lua cuvântul". Nu se spune nici un moment că numai cei care au făcut amendamente.

Tocmai în aceasta constă procedura specială, spre deosebire de procedura comună pe care o avem și în regulamentul Senatului și în Regulamentul Camerei Deputaților. De data aceasta, cei care au redactat regulamentul, care a fost aprobat de plenul celor două Camere, au avut în vedere posibilitatea ca orice senator sau deputat să poată participa la discutarea pe articole și nu numai cei care au propus amendamente.

Domnul Petre Roman:

Așa este, iar ceea ce am spus eu nu vine deloc în contradicție cu ce precizați dumneavoastră în regulament.

Eu am spus că nu pot fi făcute noi amendamente, pentru că domnul senator Fuior propunea un alt amendament.

Dumnealui poate interveni să susțină un punct de vedere sau altul, să critice conținutul sau să susțină conținutul, dar noi amendamente... dacă citiți în întregime prevederile acelei proceduri, veți vedea că se iau în discuție numai amendamentele care au fost depuse la comisie.

În legătură cu titlul capitolului I, am să supun votului ceea ce ne propune raportul comisiei - "Dispoziții generale".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost adoptat.

Art. 1.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Art. 1 în forma în care a fost redactat de către Guvern și însușit de Comisiile de buget, finanțe, bănci vrea să dea o expresie sintetică bugetului, în sensul că arată că acesta cuprinde resursele financiare mobilizate la dispoziția statului, pe de o parte, și repartizarea acestora în vederea realizării, și subliniez: "obiectivelor de dezvoltare economică și socială a țării".

Domnilor colegi,

Cei care ați audiat intervențiile în cadrul dezbaterilor generale ale celor doi parlamentari din partea Grupului P.D.S.R., domnii Florin Georgescu și Marin Stelian, și-au dat seama că nu putem vorbi de dezvoltarea economică și socială a țării, când s-a subliniat că în realitate ne găsim în fața unei căderi, prin bugetul care se propune.

Pe de altă parte, dacă vă uitați la motivarea pe care comisia o dă în legătură cu respingerea amendamentului și dacă doriți, combinăm punctele 1 și 2 din raport, se spune că nu se acceptă amendamentul, deoarece prin bugetul de stat se asigură alocații bugetare pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare economică și socială a țării.

Vă rog să observați, domnule președinte, că alocațiile, resursele financiare sunt îndreptate numai în acest domeniu și că tot ce înseamnă alte activități ale statului sunt eliminate din start.

Eu vreau să vă spun că, într-o interpretare pe care pot să o fac, este că nici Guvernul, nici Parlamentul, nici celelalte autorități publice prevăzute în Constituție nu pot avea buget, pentru că acesta este textul de deschidere.

Domnule președinte,

Vă propun ca textul să fie reformulat și să aibă următorul conținut: "Bugetul de stat cuprinde resursele financiare mobilizate la dispoziția statului și repartizarea acestora pe domenii de activități, în condițiile prezentei legi."

Altfel, domnule președinte, nu avem temei nici pentru autoritățile publice, nici pentru autoritățile judecătorești, pentru că ceea ce spune comisia - resursele sunt alocate doar pentru dezvoltarea economică și socială a țării. Or, statul are și alte activități și alte funcții pe care le cunoaștem foarte bine, legate de învățământ, de apărare, de funcționarea tuturor autorităților publice, a autorităților judecătorești.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Eu constat că acest amendament nu a fost propus la comisie.

Le am pe toate în față. Există un amendament de eliminare a cuvintelor "în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare economică și socială", dar există amendamentul dumneavoastră pe care îl citez - și mă întreb care din ele - pentru că cel pe care l-ați prezentat acum este unul nou.

Cel pe care domnul deputat Gaspar l-a prezentat la comisie a fost următorul: bugetul de stat cuprinde resursele financiare mobilizate la dispoziția statului și repartizarea acestora în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare economică și socială a țării, precum și pentru funcționarea autorităților publice".

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu v-am spus că mă refer atât la primul amendament, care este un amendament făcut tot de către grupul nostru, P.D.S.R., și la amendamentul meu și, cred că interesul nostru este ca, totuși, să dăm o redactare cât mai corectă, cât mai cuprinzătoare și atunci eu n-am făcut decât să combin cele două idei și să dau o redactare care să acopere absolut toate domeniile de activitate ale statului.

Domnul Petre Roman:

Totuși eu trebuie să supun votului amendamentul pe care dumneavoastră l-ați propus la comisie.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu repet că interpretarea dumneavoastră față de textul pe care vi l-am spus mi se pare puțin forțată.

Din moment ce regulamentul spune că la dezbaterea fiecărui articol, deputații și senatorii pot lua cuvântul... Păi, a lua cuvântul, printre altele, înseamnă nu numai să-l critic, ci să am și o contribuție, să propun ceva care să fie în beneficiul procesului legislativ.

Domnul Petre Roman:

Eu mi-aduc aminte că acest principiu, ca să fie discutate amendamentele propuse la comisie, a fost un principiu totdeauna utilizat în dezbaterea la bugetul de stat. Altminteri, de ce să mai depună deputații și senatorii amendamente la comisie, pentru ca după aceea să vină în plen și să propună altele.

Discuția înseamnă că... Haideți să vedem cum este...

Deci, art. 50: "În cursul luărilor de cuvânt pot fi prezentate numai amendamente privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate".

Aceasta-i interpretarea pe care o dau. Deci, eu o să-mi permit să dau curs amendamentelor care au fost la comisie, dacă ele sunt ridicate în plen.

Și sigur, primul amendament este eliminarea cuvintelor "în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare economică și socială a țării", cu motivația care a fost prezentată.

Pentru eliminarea termenilor de "dezvoltare economică și socială a țării", propusă de domnul deputat Cazan - P.D.S.R.

Cine este pentru această eliminare? În mod evident insuficient.

Împotrivă?

Din sală:

Să se numere voturile!

Domnul Petre Roman:

S-a numărat. 78 de voturi pentru eliminare.

Împotriva eliminării? În mod evident, sunt cu mult mai multe voturi.

Din sală:

Să se numere!

Domnul Petre Roman:

N-aveți nici o teamă că se va număra.

129 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Înseamnă că nu sunt 243 de parlamentari în sală. 129 și cu 78 și cu 6 sunt vreo 205 voturi.

Din sală:

Nu s-a numărat!

Domnul Petre Roman:

Să mai numărăm o dată.

Deci, cine este pentru eliminare?

Vă rog să mă scuzați că sunt obligat să supun din nou la vot, dar, în același timp, vă rog să aveți înțelegere.

87 de voturi pentru eliminare.

Împotriva eliminării? 163 de voturi împotriva eliminării.

Abțineri? 6 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Cel de al doilea amendament propus de domnul deputat Gaspar este...

Domnule Gaspar, poftiți!

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, domnule președinte, eu împărtășesc punctul dumneavoastră de vedere că pot fi prezentate numai amendamente privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemelor discutate.

Propunerea pe care am făcut-o eu nu văd în ce măsură aduce atingere fondului problemei discutate. N-am făcut decât precizarea că resursele financiare se distribuie sau se repartizează pe domenii de activitate, că nu ne rezumăm numai la domeniul economic și social.

Aceasta este toată chestiunea.

Domnul Petre Roman:

Am înțeles, însă sunt și eu om politic de vreo 9 ani și vreo câteva luni și mie mi se pare că fondul chestiunii, de a elimina ideea de dezvoltare socială și economică, este de fond.

Dați-mi voie să-mi permit să cred că așa este.

Deci, vă întreb domnule deputat, dacă vă mențineți prima formulare, care, de exemplu, după părerea mea, este de acceptat. După părerea mea.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Da.

Domnul Petre Roman:

Bun. Deci, amendamentul propus de domnul deputat Gaspar este următorul: "Bugetul de stat cuprinde resursele financiare mobilizate la dispoziția statului și repartizarea acestora în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare economico-socială a țării, precum și pentru funcționarea autorităților publice".

Vă propun să votăm asupra acestei formulări.

Cine este pentru? O foarte mare majoritate. Vă mulțumesc.

Art. 1 a fost adoptat.

Art. 2 alin. 1, nu sunt amendamente.

Sunt intervenții? Nu sunt.

Votul pe art. 2 alin. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot. Mulțumesc.

Abțineri? 6 abțineri. Vă mulțumesc.

Art. 2 alin. 1 a fost adoptat.

Art. 2 alin. 2, fără amendamente.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi.

Abțineri? 7 abțineri.

S-a adoptat.

Art. 2 alin. 3, fără amendamente.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 10 abțineri. Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

Art. 2 alin. 4.

Există niște modificări. Intervenții la art. 2 alin. 4?

Domnul Florin Georgescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

P.D.S.R. face un amendament de fond la art. 2 alin. 4, referitor la trecerea de la un declin de 2% al produsului intern brut pe 1999, așa cum este proiectat în construcția bugetului, la pornirea de la premisa că România are nevoie, în această perioadă de gravă recesiune economică și de sărăcie generală a populației, de degradare a vieții cetățenilor, nu de contracția în continuare a economiei, ci de o ușoară creștere economică, creștere economică pe care piața o va orienta în sectoarele performante, pentru că nu dirijează nimeni creșterea economică de la vreun organism central de planificare, și piața, dacă se pun în mișcare pârghiile monetare, deci credite pentru întreprinderi, se pun în mișcare pârghiile financiare, politici fiscale stimulative, se pun în mișcare politicile de subvenții în agricultură, de sprijinire mai consistentă a producătorilor agricoli, toate aceste politici și mecanisme vor conduce la creșterea economică în acele subramuri și sectoare care prezintă desfacere asigurată la intern și la extern.

Deci, noi nu concepem că mai este posibilă degradarea în continuare a economiei românești și a nivelului de trai al cetățenilor, așa cum se propune prin acest buget și prin premisa că în 1999 trebuie să înregistrăm, noi românii, din nou, un declin economic de 2% după 7-8% din 1997 și circa 8% în 1998, ci trebuie să ne redresăm, să ne modernizăm acolo unde avem resurse, capacități și potențial și, slavă Domnului!, economia și România au așa ceva.

Pornind de la o creștere economică de 2%, în mod implicit produsul intern brut va înregistra un spor de 19.000 de miliarde, care, ținând seama de fiscalitatea care este stabilită prin legislația în vigoare, conduce la un plus de venituri de circa 3200 de miliarde.

Cu această sumă noi propunem să se majoreze veniturile și implicit cheltuielile cu păstrarea la acest stadiu, pentru că vor veni alte două amendamente ulterioare, unde mai propunem alte lucruri corelate, ale deficitului bugetar înscris în legea promovată de Guvern.

O să spuneți, unii dintre dumneavoastră, dar de unde resurse pentru o asemenea creștere economică?. Pentru că atunci când îți propui creștere economică trebuie să-ți proiectezi și resursele necesare. În primul rând, printr-o politică adecvată financiară și monetară și, în al doilea rând, prin contractarea de împrumuturi externe de pe piețele private de capital, care să fie introduse în lucrări de infrastructură economică și socială, care să creeze locuri de muncă și să absoarbă eventualul personal disponibilizat prin restructurare și privatizare.

Este posibil ca acest amendament al nostru să fie realizat în practică, deoarece misiunea Fondului Monetar Internațional abia vine în București, în această săptămână, deci nu s-a negociat nimic și domnul ministru Remeș cu domnul guvernator Isărescu, cu domnul prim-ministru Radu Vasile, dacă au competența profesională necesară și voința patriotică adecvată, să spună Fondului Monetar Internațional: "Domnilor, nu cerem bani de la voi, că Fondul Monetar nu dă mai mult de 2-300 de milioane pe 2 ani, deci niște rate de vreo 40-50 de milioane de dolari pe trimestru", dar îți dă pașaportul, îți dă credibilitatea internațională ca să te duci pe piețele private internaționale de capital, în zonele unde se consumă mai puțin decât se produce și sunt țări bogate și zone bogate în lume, care au exces de capital. Deci te poți împrumuta pe acele piețe pentru a introduce în economia românească, în sectoarele performante, un aflux de capital care să conducă la modernizare, creare de locuri de muncă și, implicit, surse pentru bugetul de stat și celelalte bugete componente ale bugetului general consolidat.

Deci, vă, rog domnule Remeș, spuneți Fondului Monetar Internațional că ați venit la putere pe un val de încredere al populației, potrivit căruia o s-o faceți să trăiască mai bine și după ce i-ați oferit pilule amare doi ani de zile, recesiune și degradare cu 25% a nivelului de trai, vreți ca în 1999 România să înregistreze o modestă creștere de 2%. Dacă veți reuși așa ceva.

Dacă nu veți reuși, se pune grav la îndoială competența și dorința dumneavoastră, a tuturor celor care veți negocia cu F.M.I., că vreți binele acestei țări.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Este vorba de un amendament care a fost propus de Grupul parlamentar P.D.S.R. Se propune majorarea cheltuielilor cu 2.964 de miliarde de lei și a deficitului bugetului de stat cu aceeași sumă.

Domnule ministru Remeș, doriți să interveniți la acest amendament?

Comisia a respins acest amendament.

Poftiți domnule ministru!

De obicei așa se face, întâi inițiatorul și apoi comisia.

Domnul Florin Georgescu (din sală):

3.200 de miliarde de lei. (Discuții.)

Domnul Petre Roman:

În textul pe care îl am eu în față scrie 2.964 (Discuții.)

Poftiți domnule ministru!

Domnul Decebal Traian Remeș -ministrul finanțelor:

La care amendament vă referiți?

Domnul Florin Georgescu:

Deci, domnule președinte Roman, trebuie să vă uitați, dacă vreți să vă referiți la ceea ce am vorbit eu, la pct. 3 din Anexa 2 cu amendamentele respinse. Acolo este locul celor ce le-am spus eu.

2.964 este la pct. 5 din Anexa cu amendamentele respinse.

Domnul Petre Roman:

Da. Atunci, aici, la mine, acest amendament figurează Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și grupul parlamentar.

Domnul Florin Georgescu:

Da. Și Grupul parlamentar P.D.S.R. Nu este corect?

Domnul Petre Roman:

Sigur că da. Numai că eu văzusem un amendament mai jos, care este numai al Grupului parlamentar P.D.S.R.

Domnul Florin Georgescu:

Aceasta explică de ce ieri dumneavoastră nu erați de acord cu mine, pentru că vedeți întotdeauna altfel.

Domnul Petre Roman:

E-n regulă. Deci, diferența între 96.558 și 87.930, aceea este.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

S-a discutat mult la comisii acest amendament. Calea pe care ne-o spune ca fiind posibilă este inacceptabilă pentru că, în momentul prezent, piața financiară internațională este practic închisă pentru România.

De ce? Pentru că toate acordurile anterioare nu au fost respectate de România - și știți dumneavoastră mai bine decât noi de ce - iar în ce privește chestiunea cu valul se simpatie, sunt de acord, în ce privește pilulele amare sunt de acord, dar sunt pilule amare lăsate de dumneavoastră în stoc.

Noi le-am terminat și nu mai vrem să administrăm altele.

În momentul în care am discutat proiectul legii bugetului ați acuzat în permanență obligația foarte mare a costului cu dobânzile.

Prin propunerea dumneavoastră nu ne spuneți altceva decât faptul că acest cost pe bugetele viitoare să fie și mai apăsător. A ajuns la un grad insuportabil deja, reprezentând 5% din P.I.B. și un sfert din totalul cheltuielilor bugetare.

Nu dorim pentru nimic în lume ca ponderea acestora să mai crească, ci, dimpotrivă, cerem să fie respectat și de către plen votul celor două comisii și să fie respins amendamentul.

Domnul Petre Roman:

Eu constat, totuși, un lucru important și anume că amendamentul propune exact același deficit, numai că un plus de 3.174 de miliarde la venituri.

Din sală:

La cheltuieli.

Domnul Petre Roman:

Nu, la venituri mai întâi.

Deci, dacă la venituri se propune un plus de 3.174 miliarde, poate ni se spune de unde.

A, am înțeles, presupunând că vom realiza o creștere de P.I.B. Am înțeles.

Din partea comisiei, poftiți, dacă doriți să interveniți.

Domnul Petre Partal:

Domnule președinte,

Construcția prezentată anterior este valabilă în planul teoretic și, așa cum rezultă din expunerea făcută de domnul ex-ministru Florin Georgescu, ar rezulta că ne este foarte la îndemână ca să reușim așa o creștere economică rapidă. Eu am serioase îndoieli în legătură cu mediul social și politic în care ne desfășurăm activitatea împreună și cred că ar trebui să lăsăm la o parte discursul electoral în această perioadă, pentru că de creștere economică suntem convinși și noi că este nevoie acum.

A încerca acum să majorăm și veniturile și cheltuielile cu sumele respective, în primul rând, cred că nu vom reuși în planul execuției, n-am pus la punct un mod foarte bun de administrare a veniturilor și iată că ne confruntăm cu buna încasare a acestora, atât de la populație, cât și de la agenții economici.

Blocajul financiar încă n-a fost dat la o parte și nu ne putem permite imediat o creștere economică, fără să ținem cont de această constrângere.

Sunt 17.000 de miliarde în blocajul financiar, există o stare socială pe care nu ne putem baza că ne este favorabilă pentru a ne relansa. Să nu uitați că am pornit această reformă economică în domeniul energetic, minier și petrolier cu probleme deosebite. Iată, deci, că era cât pe aci, în ultimul ceas, colegii noștri de la Opoziție au semnat acea înțelegere de la Cotroceni, ca lucrurile să reintre în normal.

Deci, nu putem să mergem pe o construcție teoretică fără să ținem cont de mediul în care ne desfășurăm activitatea. Or, eu cred că în acest moment este bine să ne punem de acord cu ce putem accepta și cu ce nu putem accepta.

Haideți să vorbim ca profesioniști. Îl rog și pe domnul coleg Florin Georgescu să încercăm să lăsăm de o parte toate expunerile acestea care vin în planul teoretic și electoral și să trecem un pic la lucrurile profesioniste.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Mitrea.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Cred că discuția în jurul acestei probleme are o mare încărcătură politică. Nu este doar o problemă tehnică.

De fapt, cele două tipuri de program de guvernare - cel de până în 1996 și, în continuare, 1997 - dovedesc abordarea diferită, principială, a problemei creșterii și descreșterii economice, este cea care a creat un anumit tip de program de guvernare.

Deci programul de guvernare 1997, 1998 și 1999, pe descreștere economică, nu este un rezultat al unei politici de neputință, neapărat, cum domnul Partal încerca să ne explice, ci este o decizie conștientă a actualei Puteri, care consideră că acesta este drumul - către ce nu știu să spun, astăzi, în fața dumneavoastră, pentru că eu cred că acesta este un drum greșit.

Deci, revin, este o decizie politică majoră. Și eu mă bucur că dumneavoastră, astăzi, personal, domnule Petre Roman, conduceți această ședință, pentru că aveți ocazia să ne dovediți că declarațiile pe care le-ați făcut săptămâna trecută, după întâlnirea cu sindicatele - că sunteți pentru creșterea economică - politic pot fi sprijinite de fapte și n-au fost declarații de genul celor privind programul social, făcute în afara Parlamentului și nesusținute în forurile care pot adopta acest lucru.

Fac această declarație, răspunzându-i domnului deputat Partal, că de fapt acestea sunt declarații electorale - cele făcute în mass-media și nesprijinite în plenul Parlamentului.

Eu mă aștept ca astăzi grupurile parlamentare P.D. să sprijine un program de creștere economică pentru a fi, astfel, în concordanță cu declarațiile dumneavoastră politice de săptămâna trecută.

Domnul Petre Roman:

Doar că precizarea se referea la anul 2000, așa că nu este cazul să intrăm în discuții pe această temă, ci strict pe Legea bugetului de stat.

Domnule deputat, doriți să mai interveniți pe tema aceasta? (Se adresează domnului deputat Florin Georgescu.)

Poftiți!

Domnul Florin Georgescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Dacă dumneavoastră nu veți accepta acest amendament, potrivit căruia România trebuie să pornească în 1999 de la premisele realizării obiectivului creșterii economice, noi trebuie, în aceste condiții - și aveți cu toții proiectul de lege în față - să modificăm conținutul art. 1. La art. 1

Guvernul spune: "Bugetul de stat cuprinde resursele financiare mobilizate la dispoziția statului și repartizarea acestora în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare economică și socială a țării".

Dacă dezvoltarea economică, în interpretarea coaliției de dreapta C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R., înseamnă recesiune, scăderea nivelului de trai, scăderea producției industriale, agricole, de transporturi, investiții și așa mai departe, înseamnă că dumneavoastră introduceți, cu tupeul caracteristic, noi termeni și noi noțiuni, noi categorii economice în gândirea economico-financiară a țării. (Discuții.)

În aceste condiții, noi vrem să vă aducem aminte că afirmația domnului ministru Remeș, potrivit căreia piețele financiare sunt inaccesibile României, este gratuită. Noi vă aducem în memorie faptul că, în 1996, România avea "riscul de țară" la nivelul 2B cu plus, ceea ce însemna nivelul Poloniei, Cehiei și Ungariei din acea vreme.

Datorită politicii înțelepte de asanare haotică a economiei, dusă în 1997, 1998 și, iată, dorim să fie continuată în 1999, România a ajuns la un rating de țară de B minus, deci cu 3-4 trepte mai jos.

Pentru a putea să proiectați o creștere economică de 2% era nevoie ca aici să fie și Banca Națională, prin reprezentanții dumnealor, pentru că o proiecție de program economic pornește de la politica monetară care se articulează cu cea fiscală, bugetară, deci cu politica financiară.

Nu poți să faci creștere economică atunci când îți scade, în termen real, masa monetară. Vreți mai multă masă monetară, vrem cu toții creștere economică, vrem niște reguli, niște mecanisme prin care această masă monetară să ajungă la locurile performante din economie? Faceți o discuție și un dialog între reprezentații Guvernului și ai autorităților monetare. Nu vreți așa ceva, introduceți din nou țara în recesiune și într-o agravare a crizei economice!

Dar această răspundere vă va reveni în totalitate, pentru că noi vă atenționăm colegial în momentele de decizii importante pentru politica economică și pentru țară în general, dar dumneavoastră, din păcate, nu vreți să țineți seama.

Vă repet, facem aceasta într-un moment în care nu s-a încheiat memorandumul cu F.M.I. Nu avem o obligație semnată cu Fondul Monetar Internațional. Au lăsat dumnealor, în noiembrie, domnului Remeș, niște teme pentru a fi îndeplinite în decembrie, ianuarie - care au trecut - dar memorandumul cu F.M.I. nu s-a încheiat. Negocieri cu Fondul Monetar, care pot să dureze o lună, două, trei, în raport cu dificultatea și cu complexitatea programului, nu s-au făcut sau, poate, dumneavoastră le-ați făcut pe ascuns, ați acceptat deja un program, fără să spuneți presei, fără să spuneți populației despre așa ceva și continuați să scoateți de prin sertarele Puterii, în fiecare săptămână, pilule amare și măsuri de degradare a nivelului de trai și a economiei.

Spuneți: ori aveți un program cu F.M.I. și nu puteți să faceți creștere economică pentru că ați acceptat declin economic, ori n-aveți program cu F.M.I. și nu vreți să negociați săptămâna viitoare, pornind de la o creștere economică de 2%.

Vă rog să ne răspundeți la aceste întrebări, domnule Remeș.

Domnul Petre Roman:

Doriți să mai interveniți domnule ministru?

Poftiți!

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Mărturisesc, cu totală sinceritate, că domnul deputat Florin Georgescu este un om de înțeles cât se vorbește în termeni tehnici. Dumnealui, în schimb, a ieșit acum în câmpul politic la o bătălie cu iz electoral.

E adevărat că mi-au rămas niște teme de făcut, acolo, dar mi-au rămas de la dânsul.

Temele înseamnă plata datoriei externe contractate.

Aceasta este o temă pe care România este obligată să o facă în acest an și nota va fi 3 miliarde de dolari.

În ce privește creșterea economică pe care o cere cu insistență domnul deputat Florin Georgescu, știe și dumnealui bine că nu poate fi atinsă. De ce? România, pentru a-și vindeca economia, și-a programat eliminarea din câmpul economic a unor întreprinderi sau părți de întrepindere care totalizează 30% din pierderi. Acest lucru este program național pentru anul 1999.

Domnilor colegi,

Eliminarea din lanțul economic românesc a unor asemenea întreprinderi, duce inevitabil la scăderea cererii pe orizontală.

Nu e un lucru rău acesta, pentru că furnizările de către unități bune ale României, către unități cu pierderi, nu înseamnă decât alimentarea în continuare a acelor "găuri negre".

Pe de altă parte, tema lăsată de precedenta guvernare, care se cifrează la această obligație de a returna 3 miliarde de dolari, ne obligă la o inhibare a importurilor, inhibare care se va face obligatoriu, atât prin cursul leu-dolar, cât și prin măsuri comerciale. Inhibând importul, unele dintre unitățile românești, ori este vorba de tehnologie, ori este vorba de materii prime și piese de schimb, vor avea, în acest an, producții sub nivel de creștere. Și, în ultimă instanță, programul de privatizare, care - e realitate - trebuie să recunoaștem că e bine pornit, în momentul de față, presupune, imediat după înstrăinarea unităților și achiziția acestora de către capitalul privat, o perioadă de retehnologizare, de restructurare, o perioadă în care atenția principală nu este aceea a unei producții fără piață de desfacere. Atenția principală este aceea a reașezării unui flux tehnologic care să permită eficiență și a căutării unor piețe pentru care desfacerea să fie sigură și încasările la fel.

Ca atare, efortul din acest an, căderea din acest an a P.I.B.-ului, explicată în felul acesta, reprezintă premisa sigură a unei creșteri viitoare, cu unități sau cu un număr mai mare de unități din economia românească, vindecate de tarele care le apasă în momentul de față.

Propun, încă o dată, respingerea acestui amendament.

Domnul Petre Roman:

Dacă mai sunt intervenții la acest amendament, vă rog.

Domnul senator Csapo, poftiți!

Domnul Csapo Iosif:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Sunt membru în Comisia pentru buget, finanțe, bănci a Senatului și aș dori să vorbesc și în această calitate.

Este vorba despre art. 4 alin. 4 și există un amendament al Comisiilor pentru buget, finanțe, bănci cu privire la majorarea veniturilor cu 2.828 miliarde lei.

Eu nu am fost de acord când am votat acest amendament, pentru că am considerat că, dacă luăm în seamă toate resursele care există, pe baza actelor legislative în vigoare, atunci trebuie să luăm în considerare nu numai efectul Ordonanței Guvernului nr. 50/1998, dar trebuie să luăm în considerare toate acele acte normative care sunt cuprinse în anexa 4 a proiectului de lege.

Doamnelor și domnilor,

Ca legiuitor, mă simt obligat să fac referire la 3 acte normative care nu sunt luate în considerare sau care au fost luate în considerare în mod greșit la întocmirea proiectului bugetului de stat și care afectează veniturile totale, deci resursele la care ne putem referi la întocmirea bugetului de stat și anume: fără ca să țină seama de Legea finanțelor publice, în conformitatea căreia nu se poate include nici un venit fără bază legală, iar o altă reglementare în această lege este obligativitatea de a face parte din venitul bugetului de stat toate resursele care sunt destinate pe bază legală bugetului de stat.

Având în vedere aceste două reglementări, aș dori să menționez că anexa 4 cuprinde Ordonanța Guvernului nr. 92/1997, dar nu ține cont de efectele Ordonanței Guvernului nr. 92 și a Legii de modificare nr. 241/1998.

Deci, având baza legală de a aplica facilitățile respective cuprinse în aceste acte normative, dar inițiatorul nu ține cont de aceste facilități și cuprinde în veniturile bugetului de stat aproximativ 9.111 miliarde lei, consider că aceasta este o măsură în contradicție cu reglementările în vigoare.

O altă problemă este cea care privește venitul bugetului de stat. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/1998 a fost și este în vigoare, dar nu este calculat efectul acestei ordonanțe în veniturile bugetului de stat.

În ultimul moment al dezbaterii Comisiei pentru buget, finanțe, bănci, domnul ministru propune includerea în veniturile bugetului de stat a sumei de 2.128 miliarde lei, ca efect al Ordonanței Guvernului nr. 20, după ce, zile întregi, am refuzat toate amendamentele comisiilor de specialitate, ale senatorilor și ale deputaților. Un singur amendament a fost adoptat - cele 15 miliarde lei în plus pentru Academia Română -, celelalte fiind refuzate pe motivul că nu avem resurse, iar în ultimul moment, totuși, avem o resursă de 2.128 de miliarde lei, care, în mod nelegal, nu a fost cuprinsă în capitolul venituri ale bugetului statului.

Ultima remarcă este în ceea ce privește art. 20 lit. d) din proiectul de lege, respectiv "resursele care sunt realizate în procesul de privatizare".

Ordonanța Guvernului nr. 88/1997, prin art. 9 alin. 1 și 2, prevede destinația veniturilor realizate din privatizare. Cel puțin 80% din aceste venituri trebuie să constituie vărsăminte la bugetul statului. În mod obligatoriu prin alin. 4 al art. 9 sunt prevăzute și destinațiile spre care se pot dirija aceste sume.

În conformitate cu proiectul bugetului de stat, din veniturile realizate, deci vărsămintele prin veniturile din privatizare reprezintă numai 3.560 miliarde lei.

Ce se întâmplă cu diferența de 4.500 miliarde lei, care este cuprinsă în proiectul bugetului F.P.S., la capitolul "Vărsăminte la bugetul statului"?

Deci, consider că reglementările legale trebuie să fie respectate. Trebuie să fie inclusă în partea de venituri a bugetului de stat toată suma provenită din privatizare, prevăzută prin bugetul F.P.S.-ului pe '99, respectiv suma de 8.100 miliarde lei, nemailuând în calcul cele 3.200-3.500 de miliarde de lei, care deja au rezultat din privatizarea ROMTELECOM.

Iată că avem resurse financiare, din punctul de vedere al legislației existente, și în mod obligatoriu trebuie luate în considerare, ceea ce nu s-a realizat în momentul întocmirii proiectului bugetului de stat.

De aceea, având în vedere obligația morală a legiuitorului de a decide dacă legile au fost respectate, cu privire la stabilirea sumelor cuvenite statului, la capitolul "Venituri la bugetul statului", susțin că acele legi și reglementări, care sunt în vigoare, trebuie să fie respectate și astfel majorate aceste venituri la bugetul statului, în conformitate cu cele 3 acte normative care au fost amintite, respectiv reevaluarea resurselor necesare privind aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 92/1997 și a Legii nr. 241.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Petre Roman:

Din păcate, această propunere nu se regăsește în vreunul din amendamente. Deci, nu văd cum o putem lua în discuție.

Nu, domnule senator Csap.. Eu am în față toată lista.

Ceea ce propuneți dumneavoastră urmează a fi discutat, eventual, la acele facilități sau acele legi care trebuie aplicate. Dar nu aici, pentru că aici nu avem amendamentul dumneavoastră. Îmi pare rău! Vă rog să țineți seama de acest lucru.

Domnul Csapo Iosif:

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru această scurtă intervenție.

Doamnelor și domnilor,

Afirm aici că raportul comisiei și anexa prezentată nu cuprind toate propunerile neacceptate de comisii. Am discutat despre aceste propuneri care au fost și votate, refuzate cu 9 voturi pentru și restul împotrivă, dar au fost prezentate, nefiind incluse în acest raport.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Petre Roman:

Sigur, pe mine vă rog să mă înțelegeți că misiunea mea este să veghez ca desfășurarea lucrărilor să fie corectă și regulamentară.

Eu vă propuneam ca, pentru ordonarea dezbaterilor noastre, să procedăm astfel: amendament cu amendament.

Și mă refeream la amendamentul prezentat, în numele Grupului parlamentar al P.D.S.R., de domnul deputat Florin Georgescu. Dezbaterile se încheiaseră la acest amendament, ca să îl putem vota. Deci, este votul pe amendamentul propus, puțin mai devreme, reafirmat de domnul deputat Florin Georgescu, în numele Grupului parlamentar al P.D.S.R.

Vă consult prin vot asupra acestui amendament.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Poftiți, vă rog!

95 de voturi pentru. Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 160 de voturi împotrivă. Vă mulțumesc.

Abțineri? Două abțineri. Vă mulțumesc.

Deci, amendamentul a fost respins.

Procedură, domnul deputat Gavra. Vă rog.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Pentru a nu exista discuții și, mai ales, speculații asupra modului în care se realizează cvorumul la votarea fiecărui articol, este foarte important acest lucru, conform Regulamentului ședințelor comune, secretarii trebuie să fie unul de la Putere și unul de la Opoziție.

Nu-mi dau seama, de ce sunt amândoi de la Putere?

Domnul Petre Roman:

Aveți dreptate! Însă nu am reușit să mobilizăm un secretar.

Domnul Ioan Gavra:

Păi, vă rog să mobilizați.

Domnul Petre Roman:

Aveți dreptate! Observația este corectă. Am făcut invitația. Poate acum în sală se găsește un secretar, fie deputat, fie senator, de la Opoziție.

Domnul Ioan Gavra:

Un secretar de la Opoziție, neapărat!

Domnul Petre Roman:

Vă rog să-l nominalizați. Noi suntem gata să-l primim.

Îmi pare rău.

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnul secretar Mitrea este în sală. Îl rugăm să-și ocupe locul cuvenit, pentru care a fost învestit de către Biroul permanent al Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Amendamentul propus de Grupul parlamentar al P.D.S.R. cu privire la suplimentarea veniturilor cu 2.500 miliarde lei.

E, mă rog, un amendament întru totul similar celui anterior, înțeleg. Deci, dacă dorește să-l susțină cineva?

Domnul senator Marin Stelian, poftiți!

Deci, amendamentul cu privire la suplimentarea veniturilor cu 2.500 miliarde lei.

Vă rog.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnilor președinți, doamnelor și domnilor parlamentari,

În 1997 Guvernul României a luat măsura de reducere unilaterală a taxelor vamale la foarte multe produse industriale și agroalimentare, cu efecte, bineînțeles, pe care le vedem în creșterea economică din 1997 și 1998: concurența produselor străine pe piața românească și lipsa de protecție a industriei și a agriculturii românești. De altfel, dacă ne uităm, taxele vamale în produsul intern brut au scăzut de la 1,7 la 1% în 1998.

Grupurile parlamentare ale P.D.S.R. consideră necesar să se revină la măsura din 1997, măsură care a afectat bugetul în 1997 cu 1 400 de miliarde.

Dacă avem în vedere deprecierea cursului din această perioadă, deci creșterea valorii în vamă, revenirea la taxele vamale din 1996, ar însemna venituri suplimentare pentru bugetul statului de 2.500 miliarde lei, resurse financiare care pot să fie dirijate în agricultură, învățământ, sănătate, armată și alte sectoare vitale din economie.

Știu, motivații sunt multe. Va veni domnul Remeș, ca și la comisii, să-mi spună: "Nu, domnule, încalc acorduri internaționale", fără să analizeze dacă nu a fost o măsură unilaterală. Precizez: a fost măsură unilaterală, nu măsură care să rezulte ca obligație din acorduri internaționale.

Susțin și amendamentul de la pct. 5, respectiv de majorare a cheltuielilor bugetare cu 2.964 miliarde lei și corespunzător deficitului bugetar.

Guvernul ne-a propus un deficit al bugetului, consolidat de 2,4% din produsul intern brut.

Grupurile parlamentare ale P.D.S.R. propun un deficit de 3%.

De ce 3%?

Am zis: "Domnule, să ne încadrăm și noi în normele astea europene, în condițiile impuse prin Tratatul de la Maastricht", respectiv de 3 % deficit bugetar. Foarte multe țări din Uniunea Europeană nu se încadrează în această condiție, dar noi vrem, într-adevăr, să o depășim, să avem nu 2,4%, cum ni s-a propus. Comisiile văd că propun 2%.

Domnilor,

Mai sunt țări care au acorduri cu Fondul Monetar Internațional și au deficitul de 4%, de 5%, de 6%.

Deci, nu putem să acceptăm un asemenea deficit și, în același timp, să avem foarte multe sectoare care nu pot să funcționeze normal în România.

Aceasta este propunerea noastră. Dumneavoastră faceți ce vreți. Noi ne supunem majorității.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

E vorba de o propunere privitoare la suplimentarea veniturilor cu 2.500 miliarde lei, prin majorarea veniturilor din taxe vamale și o a doua propunere, acceptarea creșterii deficitului bugetului de stat de la 2,4% la 3%.

V-aș ruga să interveniți, domnule ministru.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Și la dezbaterile în comisii am prezentat colegilor datele privind taxele vamale.

În anul 1997, realizările din taxe vamale sunt de 3.352,7

miliarde, în 1998 de 5.741 de miliarde, iar... (Discuții.)

Domnule Florin Georgescu,

Mă angajez să nu vă întrerup niciodată când veți vorbi, dacă veți fi la microfon. Dacă veți fi în sală, faceți și dumneavoastră același lucru pentru mine.

În 1999 ne-am fixat, ca și sarcină - și acest lucru l-am arătat colegilor - 9.077 de miliarde.

Ce reprezintă acest lucru față de realizările anului 1998?

O creștere - și nu pentru satisfacția domnului deputat Georgescu, ci pentru știrea dumneavoastră - de 58,1%, din care 25% să spunem că este pasul cu inflația, dar 26,5% este efortul pe care și-l ia asupra sa Ministerul Finanțelor și Direcția Generală a Vămilor.

Și nu trebuie să uitați, stimați colegi, că acest lucru se întâmplă concomitent cu scăderea suprataxei de la 6% la 4%, începând cu 1 ianuarie, anul acesta.

Ca atare, este absolut nerealistă și imposibil de realizat o creștere a taxelor vamale peste ceea ce ne-am propus noi.

În ce privește creșterea deficitului la 3%, prin amendamentul acesta nu s-ar realiza așa ceva, pentru că dânșii propun o creștere în valoare absolută de 2.964 de miliarde a cheltuielilor, ceea ce reprezintă 0,6% din P.I.B.

Deficitul cu care am venit în fața dumneavoastră este de 2%, conform raportului comisiilor. Ca atare, probabil, domnul senator Marin Stelian vrea să propună o creștere a deficitului de la 2% la 2,6 %.

Nu putem fi de acord nici cu acest lucru, pentru că este propus de către comisii, prin raport, un nivel de venituri și un nivel de cheltuieli, care duc la un deficit, pe bugetul general consolidat, de 2%. 2.964 împărțit la produsul intern brut, dă 0,6. 2 și cu 0,6, în aritmetica penelistă, dă numai 2,6, nu 3.

În ce privește deficitul, nu suntem de acord cu creșterea lui, pentru că nu îl putem finanța prin surse neinflaționiste.

Propunem, încă o dată, să rămânem la nivelul de deficit propus.

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Gherman, vă rog.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor colegi,

Vreau să ridic o problemă de procedură și o problemă de fond, legate de desfășurarea discuțiiilor la acest pct. 4 al art. 2.

Problema de procedură este legată de intervenția domnului senator Csap..

Vreau să fac o precizare și anume: Domnia sa nu s-a referit la un amendament, ci la o obligație privind întocmirea bugetului de stat. Aici nu este vorba de amendamentul cuiva, ci este vorba de respectarea legii. Domnia sa a relevat faptul că, în alcătuirea capitolului "Venituri", nu au fost incluse toate veniturile care, conform legilor existente, trebuie să fie adunate împreună. Și cred că am înțeles corect.

Prin urmare, problema ridicată de Domnia sa nu este o problemă de amendament, ci o problemă de respectare integrală a legilor în alcătuirea bugetului de stat.

Insist asupra acestui lucru deoarece, ca un aspect colateral, rezultă faptul că există venituri suplimentare și aceasta nu făcea altceva decât să vină în concordanță cu un amendament care a fost făcut privitor la realizarea unor venituri suplimentare.

Deci, aceasta este problema de procedură.

A doua problemă, cea privitoare la deficit, incontestabil că 2 plus 0,6 fac 2,6, dar noi încă nu am discutat acel amendament al Comisiilor de buget, finanțe, bănci prin care se reduce de la 2,4, la 2.

Deci, prin acest lucru, în acest moment, având în față legea bugetului ca atare, vreau să refac aritmetica. Noi nu avem dreptul să adăugăm 2 cu 0,6, deoarece amendamentul privitor la reducerea deficitului de la 2,4 la 2 nu a fost încă adoptat de Parlament.

Prin urmare, discuția este limpede, calculul trebuie făcut pe ceea ce avem adoptat până în acest moment, lăsând ca Parlamentul să decidă, la momentul potrivit, dacă se adoptă sau nu amendamentul privitor la reducerea cheltuielilor, astfel încât deficitul să fie de 2,4, în conformitate cu propunerea comisiilor mixte.

Acestea vă rog să se aibă în vedere în discutarea acestui pct. 4.

Domnul Petre Roman:

Poftiți, domnule Constantinescu!

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte, stimați colegi,

Eu cred că e bine să clarificăm aceste lucruri, chiar dacă ele se referă la puncte ulterioare.

Domnule senator a ridicat, e adevărat, în cadrul comisiilor, problema în cauză. Ea se referă, însă, la anexa nr. 4. Dar, pentru a fi clarificată problema, trebuie văzut titlul exact al anexei, care este lista impozitelor și taxelor valabile în anul în curs. Or, în cadrul listei respective sau în legislația referitoare la impozitele și taxele din lista respectivă, apare Ordonanța Guvernului nr. 92, pentru că ea, la ora asta, produce efecte și va produce efecte până la data la care va fi adoptată legea bugetului.

În ceea ce privește volumul veniturilor din privatizare, toată lumea cunoaște că există un grad mai mare de incertitudine - și experiența anului trecut o reflectă -, ele, în realitate sunt mai mari, ele sunt de 4.748 de miliarde. În buget, pe cele 3 destinații sau patru, sunt 3.560, 1.031 rămân la F.P.S., inclusiv pentru acoperirea cheltuielilor, și 157 de miliarde la bugetele locale. Iar Ordonanța Guvernului nr. 50, tocmai pentru că a fost dată foarte târziu, influențele ei au fost calculate ulterior și au fost incluse în cadrul bugetului, prin amendamentul domnului deputat Remeș, prezentat în cadrul celor două comisii.

Domnul Petre Roman:

În legătură cu cele două amendamente propuse în numele Grupului parlamentar P.D.S.R. de domnul senator Marin Stelian.

Din sală:

Supuneți la vot pe rând.

Domnul Petre Roman:

Atunci primul amendament în legătură cu suplimentarea veniturilor cu 2.500 de miliarde de lei și cu aceeași sumă a cheltuielilor, ca efect al majorării veniturilor din taxe vamale.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra acestui amendament.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 82 de voturi pentru. Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? 157 de voturi împotrivă. Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Amendamentul a fost respins.

Domnul Haralambie Cotarcea:

Domnule președinte, lipsesc 4 voturi, nu avem cvorum.

Ce ne facem?!

Domnul Petre Roman:

Acum amendamentul care cere majorarea cheltuielilor cu 2.964 de miliarde.

Aaa, domnul senator, vă rog, poftiți, domnule senator!

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Vreau să confirm că în plenul celor două comisii s-a făcut amendamentul privind majorarea veniturilor din privatizare. Noi am discutat o zi această problemă în cele două comisii. Am invitat Fondul Proprietății de Stat, care ne-a prezentat un buget de venituri și cheltuieli, din care rezulta că vărsămintele la buget în 1999 vor fi de 8.100 de miliarde, fără a se include veniturile din privatizarea ROMTELECOM, pentru că dacă includeam și veniturile realizate din privatizarea ROMTELECOM, suma era de 11.960 de miliarde lei, așa cum a confirmat în scris Fondul Proprietății de Stat, printr-o adresă către Comisia economică a Senatului, în care se spune că în 1999 vărsămintele la buget vor fi de 6 700 de miliarde, fără a se include veniturile din privatizarea ROMTELECOM și a Băncii Române de Dezvoltare, făcând socoteala - 11 960.

Legea, domnule președinte, nu ne permite să lăsăm în afara bugetului venituri fără să le dăm destinație. Păi suma de 3 560, prinsă în buget de către Executiv, nu reprezintă nici suma rezultată din privatizarea ROMTELECOM.

Înseamnă că putem să stăm degeaba tot anul și suma scrisă în buget se realizează. Am realizat-o cu depășire încă din luna ianuarie. Nu sunt de acord să se spună că este un amendament făcut în plen. Amendamentul a fost făcut în comisie dar nu a fost înscris în lista anexă nr. II.

De altfel, să știți că multe amendamente înscrise în lista II sunt înscrise greșit. O să revenim când ajungem la acele amendamente.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Mai întâi vreau să fac precizarea, față de observația făcută de domnul senator Cotarcea, că au fost doi parlamentari al căror vot nu a fost luat în considerare, domnul senator Vosganian și domnul deputat Sassu. Suntem la limită în cvorum, dar suntem, totuși.

Domnule ministru,

Dacă doriți să răspundeți observațiilor făcute de domnul senator? Dumnealui a făcut o observație la care cred că se cere un răspuns.

Din sală:

Supuneți amendamentul la vot.

Domnul Petre Roman:

O să supun votului amendamentul, însă bănuiesc că este normal ca să se răspundă.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Chestiunea, din punctul meu de vedere, este următoarea: amendamentul în sine propune o creștere a deficitului și o creștere a cheltuielilor. Atâta tot. Acest amendament nu face trimitere la venituri, iar domnul senator, în susținerea amendamentului care sună în felul acesta, vine și vorbește despre veniturile din privatizare care venituri din privatizare sunt ulterioare în economia acestui proiect de lege.

Dacă ar fi vorbit de o creștere a veniturilor, o creștere a cheltuielilor, creșterea de venituri să fi fost justificată printr-un plus de venituri de la privatizare, ne-am fi expus un punct de vedere vizavi de această creștere de venituri, dar nu are rost să dezvoltăm în momentul de față o argumentație privind veniturile din privatizare, pentru că amendamentul nu are tangență cu acest subiect.

Domnul Petre Roman:

Atunci am să supun votului dumneavoastră amendamentul...

Domnul Dan Stelian Marin:

Am impresia că vorbim limbi diferite.

Domnul Petre Roman:

Domnule senator,

Eu iau în considerare absolut toate intervențiile și repet care este obiectul amendamentului: "Majorarea cheltuielilor cu 2.964 miliarde și a deficitului bugetului de stat cu aceeași sumă..." Aici s-au expus o serie de puncte de vedere și sigur că acesta trebuie să-l supunem la vot.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să numărați. 84 de voturi. Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? 161 de voturi. Vă mulțumesc.

Abțineri? 4 abțineri. Vă mulțumesc.

Amendamentul a fost respins.

Domnul deputat Popa, poftiți!

Domnul Nicolae Popa:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi.

La art. 2 alin. 4 am propus eu un amendament care la vremea respectivă era justificat întrucât sumele care rezultau din aplicarea Ordonanței nr. 50/1998 nu erau cuprinse în buget.

În Comisia de buget, finanțe, bănci am discutat cu domnul ministru Remeș și l-am întrebat unde sunt sumele rezultate din aplicarea acestei ordonanțe. Și din luările de poziție în presă și din răspunsul Domniei sale, dat mie personal, a reieșit că nu vom putea discuta despre aceste venituri pentru că nu are deocamdată calculele făcute, nu există o bază de calcul și, ca atare, vom putea include în buget numai la rectificare, deci pe la jumătatea anului.

Sigur că toată această chestiune mi s-a părut interesantă, eu am venit cu amendamentul, am făcut niște calcule aproximative, dar după ce am votat noi în comisie toate articolele și toate anexele s-a venit cu acest amendament de 2.128 miliarde pentru a fi suplimentate veniturile la bugetul statului, concomitent cu diminuarea deficitului bugetar.

Întrebarea mea este: această sumă este corectă, este reală, sau numai din interesul de a reduce deficitul bugetar de la 2,4 la 2%?

Eu cred că noi ne jucăm cu focul în sensul că ieri, domnul ministru, pentru care eu am un respect deosebit, dânsul mai puțin pentru mine, pentru că la luările de poziție de ieri a ieșit afară, noi nu avem voie să ne jucăm cu bugetul de stat și am și spus că suspectăm realitatea veniturilor din bugetul de stat.

Ele trebuie făcute corect și toate legile, toate actele normative, toate ordonanțele de urgență și toate hotărârile de Guvern, care sunt date și adoptate de Parlament, trebuie să fie luate în considerare.

Noi nu putem să facem un buget pe picior sau, dacă vreți, pompieristic, să venim să adăugăm sau să scoatem sume în funcție de interese politice sau în funcție de hotărârile care se iau în coaliție sau în altă parte.

Trebuie să dăm dovadă de seriozitate atât față de Fondul Monetar Internațional, cât și față de investitorii români și de întreprinzătorii mici și mijlocii. De fapt, am constatat că nu este un buget al Guvernului, și aici este o justificare, este un buget al Fondului Monetar Internațional.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Poftiți, domnule ministru!

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnul deputat Popa se bucură de întreaga mea considerație și prin faptul că n-am făcut nici o declarație de presă, așa cum obișnuiește dânsul să facă despre mine sau despre minister.

În ce privește amendamentul Domniei sale, care nu avea neapărat indicată această sursă, este adevărat că la dezbaterea lui m-a întrebat unde-s banii din Ordonanța nr. 50, și i-am spus toate la momentul potrivit. Banii din Ordonanța nr. 50 s-au transformat într-un amendament propus, vedeți dumneavoastră amendamente admise, și așa stau lucrurile, de către Comisiile de buget-finanțe și bănci ale Senatului și Camerei Deputaților.

L-aș ruga pe domnul Popa să se considere și dânsul coautor, sub această denumire a comisiilor, alături de mine și de ceilalți membri din cele două comisii și să fie împăcat cu faptul că jumătate din amendament, adică cel al creșterii veniturilor, dar dublat ca sumă, s-a aprobat. Nu a fost aprobată de către comisie propunerea dânsului ca să crească în aceeași valoare și cheltuielile.

Acest amendament al celor două comisii, și aprobat de comisii și propus dumneavoastră spre aprobare, a rezolvat chinuitoarea problemă a deficitului, plusând veniturile și rămânând cheltuielile la nivelul lor, închizând, în felul acesta, bugetul de stat pe un deficit de 1,3 și bugetul general consolidat pe un deficit de 2,00.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Popa, vă mențineți amendamentul?

Renunțați.

Vă mulțumesc.

În consecință, vă supun votului amendamentul acceptat, amendament propus de Comisiile de buget, finanțe și bănci ale Senatului și Camerei Deputaților, care prevede creșterea veniturilor de la 84.756 miliarde la 86.884 de miliarde.

Cine este pentru? 181 de voturi. Vă mulțumesc.

Cine este contra? 66 de voturi. Vă mulțumesc.

Abțineri? 15 abțineri. Vă mulțumesc.

Amendamentul a fost adoptat.

La același art. 2 alin. 4, un ultim amendament care propune introducerea unui nou alineat, respins de comisie.

Există vreo susținere în favoarea lui?

Da, poftiți!

Domnul deputat Cîrstoiu.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a mai avut un amendament la punctul anterior, dar nu am intervenit pentru că el a fost respins încă din comisie.

Dar a respinge un amendament prin care nu solicităm nimic împotriva Legii nr. 72 și spunem că niște liste ale unor ordonatori de credite să fie alcătuite în așa fel încât cei care beneficiază de aceste investiții, comunitățile locale, nu cred că este un motiv de respingere. N-am cerut bani în plus, n-am cerut altceva nimic și nu vreau să dau decât două exemple:

  • construcția de locuințe sociale este o sumă pe total țară, nu știm câte se fac în București, câte în Cluj, câte știu eu în care altă localitate din această țară;
  • pietruirea drumurilor, este tot o sumă generală, nu știm cum este împărțită, deci noi nu facem nici un fel de modificare a Legii finanțelor publice, dar cerem ca aceste liste ale ordonatorilor de credite să fie pe județe.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Da, am înțeles.

Domnule ministru, aveți obiecțiuni la acest amendament?

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Această chestiune frământă pe toți parlamentarii. Am rugat mereu să avem în vedere faptul că fiecare fond special este aprobat printr-o lege specială.

Toate aceste fonduri sunt la dispoziția ordonatorului de credite, beneficiar al fondurilor respective. Nu este o chestiune a Ministerului Finanțelor, ci a ordonatorului de credite care beneficiază de legea respectivă și de fondul special respectiv.

Pe de altă parte, și acesta este un adevăr, la anexa 3 sunt fișe de investiții pe obiective finanțate din fondurile speciale. Ceea ce ni se cere nu este decât o dublare a unei paginații. Eu cred că am încărca excesiv cu pagini și am citi în două locuri un lucru care este foarte clar în anexa 3. Cine vrea să vadă structura acestora nu are decât să răsfoiască volumul cel mare care s-a pus la dispoziție. A le mai trece încă o dată, și am convenit la mai multe articole, dacă avem anexă și dacă anexa este clară, să rămânem pe anexă și să nu mai venim cu niște defalcări excesive în cadrul articolelor.

Ne menținem punctul de vedere.

Domnul Petre Roman:

Poftiți, domnule deputat!

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule președinte,

Îmi pare rău, dar nu ăsta era răspunsul pe care-l așteptam. Deci, eu nu m-am referit la cele care sunt cuprinse în anexe și nominalizate. M-am referit la acele sume care nu sunt defalcate și spun din nou: pietruirea drumurilor, asfaltarea drumurilor județene din fondul special, celălalt, construcția de locuințe sociale, dacă vreți, asta nu se știe unde se fac și cum se fac. Deci, nu dublăm absolut nimic, sunt lucruri care trebuie prevăzute.

Domnul Petre Roman:

Am să supun votului dumneavoastră acest amendament al Comisiilor de administrație publică, atât de la Senat cât și de la Camera Deputaților, care nu a fost adoptat de Comisiile de buget, finanțe.

Cine este pentru acest amendament? În mod evident o largă majoritate.

Amendamentul a fost adoptat.

Vă supun votului art. 2 alin. 4, cu amendamentele care au fost acceptate.

Cine este pentru? Cu o largă majoritate art. 2 alin. 4 a fost adoptat.

Acum vă supun votului art. 2...

Poftiți!

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu am vrut să intervin la art. 2 la alin. 4 și să vă reamintesc practica parlamentară anterioară, în legătură cu discutarea bugetului, că asupra textului care definește volumul bugetului la venituri, la cheltuieli și la deficit se dă un vot de principiu, urmând ca după ce are loc dezbaterea asupra tuturor textelor și anexelor, pentru că vor fi influențe rezultate din anexe, să se dea votul final.

Domnul Petre Roman:

Corect, așa este!

Deci, menținem această practică dar totuși trebuie să dăm votul pe art. 2, în ansamblul său...

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 17 voturi împotrivă. Mulțumesc.

Abțineri? 21 de abțineri.

Articolul a fost adoptat.

Trecem la capitolul II. Titlul capitolului: "Regimul și structura veniturilor bugetare".

Doriți să interveniți? Aveți un amendament? Doriți să-l susțineți?

Poftiți!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vreau totuși să fac o remarcă pozitivă pentru Guvern, pentru Ministerul Finanțelor, că de data aceasta s-a gândit ca proiectul de lege să fie restructurat pe capitole, ca să dea mai multă claritate în urmărirea problemelor. Totuși, la capitolul II, am propus ca titlu, care are următoarea redactarea în proiect: "Regimul și structura veniturilor bugetare", plecând de la evoluția textelor și a modului ce-l reglementează, ca el să se numească: "Structura și regimul veniturilor bugetare".

De altfel, o să vedeți că art. 3 și 4 se referă la structura veniturilor și după aceea se discută problema regimului în art. 5 și în celelalte. Dacă nu se acceptă amendamentul în forma propusă, atunci v-aș sugera ca titlul capitolului să fie Regimul veniturilor bugetare", eliminânduse sintagma "structura".

Vreau să vă spun că am citit aseară câteva bugete adoptate în perioada 1935-1944, păcat că nu toți parlamentarii au timpul necesar să treacă pe la bibliotecă să vadă cam cum arată un buget și cum este el structurat, iar acest capitol se intitulează așa: "Regimul veniturilor bugetare". (În acest moment domnul senator Petre Roman, președintele Senatuui, părăsește sala, iar în prezidiu ia loc domnul senator Cristian Dumitrescu, vicepreședinte al Senatului.)

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Domnule ministru, sunteți de acord?

Domnul Decebal-Traian Remeș:

De acord.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Comisia, de acord? Da.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Supun la vot titlul capitolului II în formularea propusă de domnul deputat Gaspar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi pentru, două voturi împotrivă și fără abțineri, titlul capitolului II a fost adoptat conform amendamentului domnului deputat Gaspar.

Art. 3. Dacă sunt ceva intervenții, pentru că sunt amendamente respinse.

Dorește să le susțină cineva? Nu sunt intervenții.

Atunci supun la vot art. 3.

Cine este pentru? Majoritate de voturi. Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi, două voturi împotrivă și două abțineri, art. 3 a fost adoptat.

Art. 4. Nu sunt amendamente respinse, nu sunt amendamente acceptate.

Dacă există observații din partea plenului? Nu sunt.

Vă supun la vot art. 4.

Cine este pentru? Majoritate de voturi. Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri, art. 4 a fost adoptat.

Art. 5 alin. 1. Aici există amendamente admise, nu există amendamente respinse.

Vă consult în legătură cu acest alineat al art. 5.

Cine este pentru? Majoritatea. Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere, alin. 1 al art. 5 a fost adoptat.

Art. 5 alin. 2. Aici există un amendament admis.

Comisia îl susține? Da.

Inițiatorul este de acord cu amendamentul admis de comisie? Da.

Vă consult în legătură alin. 2 al art. 5 în amendarea propusă de comisie.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru? Majoritatea. Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 3 abțineri a fost admis amendamentul comisiei la alin. 2 al art. 5.

Art. 5 în ansamblul său.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru? Mulțumesc. Majoritate de voturi.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 6 abțineri, art. 5 a fost adoptat.

Art. 6 alin. 1. Există un amendament admis din partea comisiei.

Comisia își menține amendamentul? Da.

Inițiatorul este de acord cu amendamentul comisiei?

La pagina 3, punctul 1, există un amendament respins, de eliminare.

Vă rog, domnul senator Marin Stelian vrea să susțină amendamentul de eliminare. Întâi aceasta se susține - eliminarea.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

La art. 6 alin. 1 se propune ca în anul 1999 să fie suspendată facilitatea de reducere a impozitului pe profitul obținut din activitatea de export și prestații internaționale, facilitate care prevede reducerea cu 50%. Ea a fost introdusă prin Legea de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit. Deci, a fost introdusă în timpul Guvernului Văcăroiu.

Așa cum am arătat și ieri, prin "Contractul cu România", Convenția Democrată Română pune expres problema că în cele 200 de zile impozitul pe profitul obținut din activitatea de export și prestații internaționale va fi eliminat, angajament sub semnătura Președintelui, că în caz contrar își va da demisia. Dar în ianuarie 1997, prin legea bugetului, această facilitate a fost amânată pentru încă un an, în 1998 iarăși a fost amânată pentru un an. Acum, în 1999, a apărut o altă lege intrată în vigoare pe data de 28 ianuarie 1999, Legea privind stimularea activității de export și în care este prevăzută această facilitate de reducere a impozitului pe profitul obținut din activitatea de export cu 50%. Deci nu 100%, cum v-ați angajat dumneavoastră în alegeri. Și acum, în februarie, pe 8 februarie, noi discutăm să eliminăm această facilitate special introdusă printr-o lege care a intrat în vigoare, mă repet, pe data de 28 ianuarie. Votați cum vreți! Asta înseamnă stabilitate legislativă în România!

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul deputat Chichișan Miron.

Domnul Miron Chichișan:

Domnule președinte,

Domnilor colegi.

Grupurile parlamentare ale P.U.N.R.-ului solicită diminuarea cu până la 50% a impozitului pe profit la agenții economici care realizează producție pentru export.

În consecință, propunem eliminarea alin. 1 și 2 de la art. 6 din proiectul de buget pe acest an. Considerăm că stimularea producției pentru export va determina creșterea producției, diminuarea numărului de șomeri prin angajări, deci diminuarea ratei șomajului, recâștigarea piețelor pierdute, surse în plus la bugetul statului.

De asemenea, referitor la art. 2 alin. 2, considerăm că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/1997, aprobată prin Legea nr. 241/1998, este o lege organică și nu poate fi anulată de Legea bugetului de stat care este o lege ordinară.

Mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Nu. Domnul deputat Gaspar, domnul deputat Corâci, domnul senator Varujan Vosganian, domnul senator Gherman.

Aveți cuvântul, domnule deputat!

Domnul Acsinte Gaspar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că mă bucur că în acest moment când se discută acest text sunteți dumneavoastră la conducerea ședinței, pentru că sunteți jurist și probabil veți înțelege mai bine mecanismul în legătură cu elaborarea și aplicarea legilor.

Deci, în exercitarea funcției sale legislative, Parlamentul intervine în următoarele situații: constată că într-un anumit domeniu nu există o reglementare și, ca atare, adoptă o lege pentru a stabili cadrul juridic pentru problema respectivă.

Într-o altă ipoteză, Parlamentul constată că există o lege în vigoare, dar că aceasta ar trebui modificată sau completată, ori unele dispoziții sau în totalitate să fie abrogate.

Noi, Parlamentul, suntem puși în situația să decidem ca o lege care este în vigoare să fie suspendată în aplicarea ei. Mă întreb: prin legea bugetului, care este o lege anuală care stabilește structura bugetului, se poate aduce o astfel de măsură de suspendare a aplicării ei? De regulă, suspendarea aplicării unei legi intervine în situații cu totul deosebite. S-ar putea suspenda dacă ne găsim în starea de asediu, în starea de urgență, dar să suspendăm o lege în jurul căreia au fost discuții și a fost adoptată, pentru că structura bugetului este gândită într-un mod care nu corespunde cu legislația care este, mi se pare cu totul și cu totul nepermis.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Are cuvântul domnul deputat Corâci.

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Cred că nimeni nu neagă situația deosebită prin care trece România în acest moment, nimeni nu neagă importanța semnării unui acord cu F.M.I. și, în general, cu mici excepții, discuțiile din Comisia bănci, buget, finanțe au fost constructive.

Cred însă că argumentele politice și juridice sunt prea puțin importante într-un asemenea moment și ceea ce trebuie să primeze, atunci când vom lua o decizie, trebuie să fie argumentele economice.

Din acest punct de vedere, aș vrea să vă reamintesc că una din cauzele bolii cronice de care suferă economia românească este și deficitul balanței de plăți. Acest fapt face ca inclusiv condițiile impuse de F.M.I. să fie deosebit de restrictive.

Personal voi milita întotdeauna pentru a trata bolnavul și simptomele unei anumite boli și nu pentru paliative generale. Cred că intervenția numai prin metode financiar-monetare, așa cum rezultă din politica propusă în acest buget, nu va fi suficientă pentru a reduce deficitul comercial al României. De altfel, în momentul în care într-o țară acest deficit comercial ajunge să fie 40% din volumul comerțului exterior - deci de două ori cât limita admisă în mod normal - situația este deosebit de gravă.

Pentru acest motiv, consider că singurul lucru pe care îl putem face este să venim cu stimulente directe pentru exporturi, pentru că posibilele pierderi de la buget din cauza reducerii încasării pe profitul pe care îl obțin exportatorii vor fi pe deplin compensate, dacă volumul mărfurilor exportate va crește. De aceea, vă rog să vă gândiți foarte bine atunci când veți vota suspendarea unei facilități care ar da un balon de oxigen economiei românești.

Pentru că văd că se discută ambele alineate ale art. 1 și 2, pentru că și următoarea propunere este tot de eliminare, și pentru a nu reveni la acest microfon, aș vrea să vă spun, în legătură cu alin. 2, că suspendarea Ordonanței nr. 92 mi se pare că va avea efecte și mai grave. Și anume, personal, vă spun aici, având foarte multe date din lumea asociațiilor de întreprinzători din România, de la Camera de Comerț, de la patronatele din România, că situația, în acest moment și cu acest buget, tinde să devină extrem de grea pentru foarte, foarte mulți agenți economici.

Suspendarea efectelor Ordonanței nr. 92 pe acest an va produce, pe lângă un foarte mare prejudiciu extern cauzat de creșterea neîncrederii investitorilor străini care vor spune că instabilitatea legislativă în România tinde să devină cronică (de altfel, vă reamintesc că această lege a fost promulgată numai cu câteva săptămâni înainte) și - ceea ce este mai important - efecte deosebit de grave în plan economic.

Vreau să vă gândiți foarte bine la situația agenților economici industriali care sunt puși să plătească în acest moment impozite mult mai mari pe terenuri și clădiri și care, în același timp, nu mai au nici o posibilitate de dezvoltare.

Dacă vom suspenda și aceste facilități care, în mod selectiv, urmăresc să-i stimuleze pe cei care produc, pe cei care creează, de fapt, noi locuri de muncă și care aduc în final mai multe încasări și la buget, mărindu-și producția, cred că vom accentua criza economică și nu vom da o soluție care să contribuie la relansarea economiei.

În privința surselor, pentru a menține măcar o parte din facilitățile din Ordonanța nr. 92, aici au fost îndelungi discuții în comisie, iar sursa cea mai normală pe care o parte din colegii mei care au fost de acord cu aceste amendamente au găsit-o au fost veniturile din privatizare... deci veniturile suplimentare din privatizare. Pentru că mi se pare cel mai normal lucru din lume ca, dacă reușim să vindem o parte din întreprinderile din România, acești bani să-i folosim pentru dezvoltare. Numai așa vom asigura în final creșterea economiei românești și o protecție reală pentru cetățenii României.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da. Domnul deputat Popa, pe probleme de procedură, după care domnul deputat Vosganian.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că trebuie să respectăm regulamentele și cei care vin la microfon să ia cuvântul în numele grupurilor parlamentare care au făcut amendamentele sau să vină autorii amendamentelor pentru că noi nu facem dezbateri aici pentru cei care nu au făcut amendamente. (Discuții, rumoare.)

Deci, membrii grupurilor parlamentare care au amendamente și autorii amendamentelor pot veni să prezinte punctul de vedere.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da. Suntem la dezbateri și punctele de vedere ale parlamentarilor trebuie exprimate. Da, da, sigur, normal este, fiindcă sunt foarte multe amendamente, să și le susțină cei care le-au propus, dar asta nu înseamnă că nu poate interveni cineva să-și exprime punctul de vedere.

Aveți cuvântul, domnule Vosganian!

Rugămintea este ca aceia care au amendamente să și le susțină, dar nu putem opri parlamentarii să intervină.

Este dreptul Domniilor lor să-și spună punctul de vedere.

Domnul Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Ieri am enunțat o seamă de întrebări pentru ministrul finanțelor. Am înțeles că la toate întrebările mele ministrul finanțelor s-a angajat să-mi asigure un tratament în legătură cu preocupările mele.

Stimate domnule ministru al finanțelor,

A fi îngrijorat...

Doamna Oprea, vă rog să-i transmiteți.

Stimate domnule ministru al finanțelor,

Preocuparea pentru banul contribuabililor nu este o boală, eu cred că este o expresie a sănătății unui parlamentar și dumneavoastră sunteți dator să răspundeți la aceste întrebări.

Acum, stimați colegi, vreau să vă spun altceva. Vreau să vă atrag atenția că suntem pradă unei mistificări, unei mistificări făcute cu rea-credință și care încearcă să ni se inoculeze calcule eronate.

Stimați colegi,

Calculele făcute de Ministerul Finanțelor potrivit cărora efectele acestor facilități sunt de 9 000 de miliarde sunt eronate! Ele sunt făcute cu rea-credință pentru a inhiba orice pornire de a susține aceste facilități și pentru a inocula în opinia publică sentimentul că cine dorește susținerea facilităților atentează la echilibrul bugetar.

Vă rog să-mi permiteți ca în scurte minute să vă fac o expunere teoretică cu privire la erorile pe care Ministerul Finanțelor le face în aceste calcule, pentru că dumneavoastră trebuie să votați în deplină cunoștință de cauză, pentru a nu putea spune după aceea că nu ați știut toate acestea, pentru a ști cum vă veți angaja conștiința în favoarea investitorilor și exportatorilor români.

Așadar, în legătură cu calculul potrivit căruia exceptarea de la plata taxelor vamale a importului de utilaje aduce un deficit în buget de 1.367 miliarde lei, vreau să vă spun următoarele:

În primul rând, importul de utilaje care nu intră în capitalul social este exceptat numai pe baza unei liste aprobate de Guvern; lista nu există, Guvernul poate da o variantă minimală astfel încât aceste efecte să fie neglijabile.

În legătură cu importul de utilaje care intră în capitalul social, Direcția Generală a Vămilor ne-a comunicat că valoarea importurilor pe 1998 pe capitalul social a fost de 114 milioane dolari. Față de baza de calcul a Ministerului Finanțelor de 2,1 miliarde dolari este de 20 de ori mai mică. E greu de crezut că în acest an importul de utilaje pe capital social va crește simțitor. De aceea, baza cea mai firească de calcul este 150 milioane dolari, ceea ce înseamnă că efectele scad de la 1.367 la 95 de miliarde lei. Iată cum, dintr-un scurt calcul, am redus 1.200 miliarde lei.

Mai departe, utilizarea amortizării accelerate și scutirea cu 20% pentru anumite achiziții de utilaje au un efect de 2.300 miliarde lei. Iar nu este adevărat, pentru că în clipa în care introducem scutirea de impozit pentru profitul reinvestit nu mai are nici un sens să menținem facilitatea de 20%. În legătură cu amortizarea accelerată am spus deja Ministerului de Finanțe că suntem dispuși ca pe perioada unui an să renunțăm la ea pentru că, în ipoteza scutirii de impozit pe profitul reinvestit, este mai avantajos să păstrăm această facilitate. Deci iată cum am mai diminuat încă 2 300 miliarde.

Mai departe, scutirea de la plata T.V.A. pentru achiziționarea de mașini și utilaje de pe piața internă. Nu este adevărat! Această facilitate se dă pe baza unei liste făcute de Guvern. Această listă nu există! Guvernul poate da o variantă minimală pentru ca aceste facilități să aibă un efect minim pe buget. Am mai retezat încă 900 de miliarde.

Mai departe. Scutirea de la plata T.V.A. a achizițiilor de pe piața externă de utilaje. Aici Guvernul calculează un efect de 456 miliarde lei. Nu este adevărat! Cea mai mare parte a importurilor se face pe lista adoptată de Guvern; ea nu există! Baza corectă de calcul este 150 milioane dolari, astfel încât efectul real este de 32 miliarde.

Am mai economisit încă peste 400 miliarde.

Mai departe. În legătură cu investițiile noi mai mari de 500.000 dolari, calculul este total eronat. În primul rând, se merge pe ideea că profitul este egal în fiecare an. Asta este o minciună sfruntată pentru că la o investiție de peste 500.000 dolari, profitul în primul an este aproape neglijabil. Deci toate calculele făcute sunt greșite.

Mai mult decât atât, în primul an, potrivit analizelor pe care le-am făcut, efectul pozitiv este de 500 miliarde lei pentru că la aceste investiții am calculat numărul de utilaje, am calculat taxa pe teren, pe clădire, pe concesiune, impozitul pe salarii, C.A.S. și, în loc de un efect negativ de 400 miliarde, mi-a dat un efect pozitiv de 500 miliarde.

Mai departe. În legătură cu achizițiile de active de la F.P.S., efectul pozitiv este absolut, el lipsește cu desăvârșire din acest material.

Mai departe. La facilitățile pentru exportatori, Ministerul Finanțelor nu calculează cota de 32% profit reinvestit pentru economiile de impozit pe profit rezultate.

Una peste alta, efectul real negativ este de 2.500 miliarde, la care am adăugat și efectele pozitive rezultate din T.V.A.-ul de pe piața internă, din taxele vamale de pe piața externă, impozitul pe salarii, contribuții la asigurările sociale, diminuările de impact pe fondul de șomaj, concesiunile, taxele pe terenuri, taxele pe clădiri, maxim 2.500 miliarde lei. Aceasta este suma reală perfect acoperită din veniturile din privatizare.

De aceea, stimați colegi, vă rog să nu cădeți pradă acestei mistificări! Tentativa de a spune că F.M.I. ne-a cerut-o, este o fugă de răspundere. Dacă ministrul finanțelor explica această situație Fondului Monetar Internațional, cu siguranță că organismele internaționale ar fi acceptat-o.

Opinia mea este că aceia care nu doresc aplicarea facilităților consideră că este mai comod să nu facă astfel de facilități fiindcă sunt mai greu de urmărit prin fiscalitate.

Noi nu trebuie să facem acest lucru pentru că noi reprezentăm aici interesele contribuabililor și nu votăm numai acest buget, ci și bugetul de anul viitor și de peste 2 ani și suntem datori să răspundem celor ce ne întreabă: "Cum asigurăm viitorul României?"

Și mai este ceva, stimați colegi. Veți merge în circumscripții și veți fi întrebați: "De ce ați votat în decembrie într-un fel și în februarie în alt fel?". Ce le veți spune? Că nu ați știut ce ați votat atunci? Că nu știți ce votați acum?

Că cei care v-au lăsat atunci să votați nu v-au dat cifrele, că le-au inventat între timp?

Parlamentul României trebuie să aibă prestigiu. Prestigiul Parlamentului stă în motivația profundă a votului fiecăruia dintre noi și a patriotismului nostru. Acest articol este menit să compromită Parlamentul României. Parlamentul este intoxicat cu cifre false și cade pradă unei mistificări. Vă rog să nu cădeți pradă acestor tentative și să luptați împreună cu mine pentru prestigiul Parlamentului și rog grupurile parlamentare să fie de acord ca art. 6 să se voteze prin vot secret pentru ca fiecare parlamentar să voteze numai în fața propriei conștiințe.

Vă mulțumesc. (Aplauze, discuții.)

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Oliviu Gherman.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnilor președinți,

Stimate colege și colegi,

Am fost foarte impresionat de elocința colegului Varujan Vosganian care s-a străduit să demonstreze aici niște aspecte cifrice. Eu voi fi incomparabil mai direct și mai puțin sofisticat în expunere și anume voi spune că alin. 1 și 2 sunt fără obiect.

Simplu de tot, fiindcă nimeni și în nici una dintre procedurile anterioare ale Parlamentului nu a fost anulat prin vot un vot anterior dat. Or, în această privință, noi avem legi care au fost votate nu de niște necunoscuți, ci de Parlament. Mai reamintesc un lucru care poate e util numai pentru colegii senatori. Atunci când s-au votat ambele legi, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. s-a spus: "Băgați de seamă că votând - dacă țin minte, domnul senator Văcăroiu a spus acest lucru -, legile la care se facereferire ajungeți în incapacitate de plată", dar s-a votat.

Noi atunci am fost onești și v-am spus: "Băgați de seamă la votarea legilor". Acum, după ce a trecut momentul euforic, momentul în care s-a scos pieptul în afară și s-a spus: "Iată ce facilități dăm noi", acum venim și spunem: "Stați, domnilor, că le suspendăm".

Eu nu vreau să mă leg de aspectul în fond. Aspectul în fond a fost discutat atunci când am elaborat aceste legi, când ne-am expus punctul de vedere explicit.

Eu vreau să mă leg de un aspect formal și procedural. Vreau să vă atenționez colegial că dacă noi acceptăm acum ca într-o lege a bugetului de stat să fie infirmate legi existente, pe lângă faptul că ne plasăm în afara legii, stabilim o cutumă extraordinar de periculoasă. O cutumă în care oricine poate propune - și poate anul viitor sau peste 2 ani, altcineva - orice buget, neglijând baza legislativă existentă.

Pentru numele lui Dumnezeu, vreau să insist asupra faptului că dacă aceste lucruri nu se iau în seamă, în fond Legea bugetului de stat este o lege care nu are nici o contingență cu legislația existentă din punct de vedere economic și financiar.

Prin urmare, eu nu voi veni cu un amendament să spun: "Eliminăm alin. 1 sau alin. 2", ci voi insista asupra faptului că aceste alineate nu există din punct de vedere legal, deci nici nu are sens să fie aduse în discuție.

Vă rog ca atunci când veți da votul să fiți perfect conștienți de faptul că dacă acum acceptăm o parte din ele, din acest moment în Parlamentul României se poate întâmpla orice.

În final mai vreau să spun un lucru care rezultă din argumentația domnului senator Varujan Vosganian și care rezulta și din argumentația domnului senator Csap.. Prea rezultă, stimați colegi, că acest buget este un buget într-un an preelectoral. Adică ideea este foarte frumoasă și binecunoscută. Vârâm acum în casă și gâștele, și porcii, și caprele și anul viitor vom fi deosebit de fericiți și vom fi de-a dreptul entuziaști înaintea momentului votării pentru că vom scoate din casă și porcii, și caprele, și gâștele.

Eu vă mulțumesc. Gândiți-vă la acest lucru! (Aplauze, discuții.)

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Domnilor președinți,

Stimați colegi, Și grupul de deputați independenți aparținând A.P.R.-ului susține eliminarea acestui articol, din două motive.

În primul rând că este totalmente neconstituțional. Nici o lege ordinară nu are dreptul și nu are căderea să anuleze prevederile altor legi care au fost adoptate de Parlamentul României și, culmea!, Legea privind stimularea investițiilor directe, Legea nr. 241, a fost promulgată și de președintele României. De aceea, noi, Grupul parlamentar A.P.R., indepedenți, vom sesiza Curtea Constituțională și vom contesta legalitatea art. 6 în bugetul de stat pe anul 1999.

În al doilea rând, aprobarea unui asemenea articol ar fi extrem de periculoasă pentru activitatea investițională din România. Ar fi un atac violent asupra investitorilor români, dar în același timp o tentație deosebit de periculoasă de a jugula procesul investițional din România.

Fără investiții nu se poate realiza reforma, nu putem avea garanția dezvoltării economice a României. Ea va rămâne condamnată la subdezvoltare.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În primul rând, pornesc de la premisa că cele două alineate de la art. 6 sunt, de altfel, elemente esențiale din acest buget.

Pe de altă parte, m-aș întoarce puțin în timp la modul cum au fost votate... și votată legea aceasta de stimulare atât a exporturilor, cât și a investițiilor directe pe profit în luna decembrie 1998. Argumentele care s-au adus aici și mai ales votul pe care l-am dat toți.

În altă ordine de idei, nu înțeleg ce se vrea să se obțină prin bugetul pe 1999, domnule ministru Remeș. Și nu înțeleg acest lucru pentru că nici ieri, la întrebările pe care le-am pus aici, nu ni s-a răspuns exact care este valoarea reală a veniturilor din privatizare și care este direcționarea acestora. Pentru că nu putem discuta de cele 3.650 miliarde.

Într-o altă ordine de idei, una din marile probleme legate de relațiile cu F.M.I. este și deficitul balanței de plăți. Care este modalitatea de a stimula exporturile și mai ales producția pentru export creatoare de locuri de muncă și de înaltă valoare și tehnicitate?

Apoi, care este modalitatea de a stimula cât de cât o anumită bază de dezvoltare economică pentru anul care vine?

Pentru a nu mai vorbi, cum facem în art. 1 al prezentului buget de venituri pe care le încasăm prin taxe de la persoane fizice sau juridice. Mie mi se pare absolut anormal să venim în legea bugetului - și acesta este motivul pentru care am depus amendamentul de eliminare - cu un articol, cu o prevedere prin care anulăm, efectiv, baza de creștere economică și de protecție social-activă.

Eu mă asociez celor spuse de domnul senator Varujan Vosganian și - având în vedere că punctul de vedere pe această problemă este diferit în Camera Deputaților nu numai în Opoziție, ci și în majoritatea parlamentară - vă cer să acceptați un vot secret pe cele două alineate și eliminarea acestora.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Cazan.

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Vreau să spun de la început că susțin tratarea principială a domnului senator Gherman...

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat, trageți puțin microfoanele.

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:

...și în același timp susțin calculele făcute de domnul senator Vosganian. Analiza efectelor negative și pozitive ale art. 6 alin. 1 și 2 au fost făcute în Comisia de politică economică și eu consider că pentru aceste capitole comisia de specialitate este Comisia de politică economică.

În această comisie, după o analiză îndelungată, s-a ajuns la concluzia adoptării eliminării art. 6 alin. 1 și 2.

Deci cu 4 abțineri, întreaga comisie a fost de acord cu eliminarea art. 6 alin. 1 și 2, repet, comisie de specialitate în această analiză.

La analiză a participat și domnul ministru Remeș împreună cu directorii direcțiilor de specialitate din Ministerul Finanțelor. Nu au reușit să aducă nici un material de fundamentare a efectelor pozitive. Vă rog să rețineți: efectele pozivite nu au fost fundamentate de Ministerul Finanțelor! Ele nu există din punctul de vedere al Ministerului Finanțelor! E limpede ce înseamnă o asemenea tratare a acestei probleme economice din punctul de vedere al Ministerului Finanțelor.

Nu doresc acum un răspuns de la domnul ministru în această problemă, că știu că Ministerul Finanțelor nu știe să calculeze aceste efecte pozitive. Nu știe, de fapt nu vrea să calculeze, deoarece susține un lucru care i se pare că ar putea să-i aducă venituri. În mod cert este o greșeală economică a susține acum că art. 6 alin. 1 și 2, prin eliminare, ar putea să-i aducă venituri cel puțin în anul 1999, este o tratare în afara științelor economice.

Mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Pop Leon.

Domnul Leon Petru Pop:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Art. 6, cu cele două alineate, constituie o cheie de boltă a bugetului pe care noi îl discutăm azi, a bugetului care, în opinia mea, reprezintă un fel "anteriu al lui Arvinte", peticim, peticim până când se va destrăma totul. Aceasta este situația actuală a bugetului pe care urmează să-l votăm.

Ce se întâmplă?

Se mai pune și o problemă de credibilitate, de credibilitate a Guvernului, chiar și a Parlamentului, pe plan extern. Noi, în toamnă, când s-au adoptat Ordonanța de urgență nr. 92 și reglementarea cu privire la reducerea fiscalității privind profitul obținut din exporturi, am mediatizat foarte intens aceasta, am spus că, în sfârșit, "Contractul cu România" începe să se aplice. Factori din străinătate, oameni care doreau să vină să facă investiții s-au bucurat, au transmis felicitări pentru că ne-am revenit și suntem cu picioarele pe pământ, iar peste circa 30-40 de zile venim cu această lovitură de măciucă, bugetul, care prin art. 6, care suspendă aplicarea, în cursul anului fiscal 1999, facilitățile introduse prin Ordonanța nr. 92 și Legea nr. 241.

Se pun și câteva probleme de drept aici: dacă se poate ca prin legea bugetului să suspendăm aplicarea acestor reglementări.

Din punctul meu de vedere, consider că se poate face această suspendare, dar să nu uităm un lucru: că cel puțin pe ianuarie și pe perioada februarie, până la adoptarea și publicarea bugetului, aceste reglementări își produc efecte, deci nu acționează retroactiv bugetul. În ianuarie și februarie se va beneficia de aceste înlesniri, aceste facilități introduse de cele două reglementări.

Eu pot să afirm cu toată convingerea că actualul buget, așa cum este construit, în special acest art. 6, care este punctul-cheie al bugetului, poate fi considerat un fel de mineriadă fiscală pentru că va avea exact aceleași consecințe, dacă nu mai mari decât mineriada. Este adevărat că este vorba de 12.000 miliarde care ne intră la buget, dar în noiembrie se știa acest lucru?! Și atunci trebuia să fim consecvenți, să fim corecți, cinstiți cu noi înșine și să spunem că nu e cazul să adoptăm o asemenea reglementare.

Ce cred străinii de care noi vorbim atâta, că nu vin să facă investiții în acest moment. Că nu vor avea nici un fel de garanție, că în continuare instabilitatea legislativă și birocrația sunt stăpâne în România.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Are cuvântul domnul deputat Avramescu.

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:

Stimați colegi,

Acest subiect a fost îndelung dezbătut în Comisiile reunite de buget-finanțe, aducându-se tot felul de argumente pro și contra și rezultând, în principal, următoarele: teoretic vorbind, asemenea facilități fiscale sunt bine venite, atât pentru relansarea producției, cât și pentru creșterea exportului. Este indiscutabil, și pentru acest motiv au fost votate legile respective la vremea lor.

În al doilea rând, a fost la fel de evident că bugetul trebuie construit pe o legislație existentă. Acestea sunt adevăruri care nu pot fi contestate, dar ne aflăm în următoarea situație: nu este vorba de neglijarea și darea la o parte a unor legi, ci este vorba de suspendarea lor temporară și pentru acest motiv s-a introdus un amendament care a fost acceptat, și anume - voi răspunde și celui care a vorbit înaintea mea - ele intră în vigoare după aprobarea și publicarea bugetului în Monitorul Oficial. Cu alte cuvinte, legile funcționează, să zicem, aproape, două luni.

Apoi, mai este de luat în considerare și următorul fapt: acesta este un amendament, ca și celelalte multe amendamente respinse, care, în momentul în care îl aprobi, trebuie să spui sursa alternativă de unde completezi deficitul care rezultă. Pentru că, tot teoretic vorbind, când se iau asemenea măsuri, o anumită perioadă, 6-8 luni sau un an, urmează o scădere a încasărilor, după care urmează, relansarea. Noi suntem în situația, astăzi, în care nu putem să acceptăm nici un număr redus de luni, să zicem 6 luni, această scădere și, mai ales, că nu s-a dat o alternativă.

Din toate demonstrațiile care s-au făcut până aici, sursa alternativă, s-a spus, sunt încasările din privatizare. Toată lumea se agață de ele.

Dar și aceste prognoze din privatizare au un grad de relativitate. Sigur că cineva o să spună, însăși bugetul este o prognoză care se realizează tel-quel sau numai în anumite proporții. Dar, cred, sumele care vor rezulta din privatizare prezintă un grad mai mare de incertitudine și este periculos a le lua, în acest moment, în considerare.

Mai vreau să vă spun că din cele două elemente nu ne-am aplecat suficient asupra posibilităților de relansare a economiei naționale prin încurajarea exportului, fiscal bineînțeles, fără să ținem seama că majoritatea exporturilor sau, oricum, un procent important, de fapt, se face prin anumite întreprinderi specializate, foste întreprinderi de comerț exterior sau care au mai apărut între timp, cu alte cuvinte, nu încurajează direct producătorul. Deci efectul este îndoielnic.

Și ultimul lucru pe care aș vrea să vi-l spun, pentru că prin trecerea lunilor, sigur, vom avea mai multe certitudini asupra realizării încasărilor din privatizare, la un moment dat, și aici cer opinia domnului ministru de finanțe care s-a exprimat în acest sens în comisie, este foarte posibil ca la o rectificare, în cursul anului, asupra acestei prevederi de anulare temporară a acestor facilități fiscale să se revină.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Are cuvântul domnul deputat Partal.

Domnul Petre Partal:

Domnule președinte,

Suntem la un punct, într-adevăr, cum spunea un coleg, destul de important și crucial al modului de abordare a proiectului de buget. Dezbaterile din comisie au relevat puncte de vedere, dacă vreți, aproape integral, de a elimina acest articol, însă argumentele domnului ministru Remeș au fost și ele cu o pondere suficient de mare, ca să nu treacă amendamentul.

Partidul Democrat a susținut în această dezbatere și susține și acum o încercare de a împăca, dacă se poate, și capra, și varza.

La răspunsul permanent al ministerului că nu sunt bani, de unde să ia venituri, noi am propus un termen în care să funcționeze această interdicție, 6 luni de zile, după care, după 6 luni de zile, să se acorde facilitățile respective. Mi s-a explicat, însă, că în planul aplicării practice, această măsură este greu de dus la îndeplinire, pentru că acum funcționează facilitățile, o să intre în vigoare, după aceea legea, și atunci doar 2-3 luni de zile rămân de aplicare.

Despre necesitatea menținerii unor facilități, cred că nu mai este nevoie să discutăm. Stimularea exporturilor este o măsură importantă de echilibrare a balanței comerciale.

De asemenea, stimularea investițiilor directe, iarăși este un lucru important. Poate că anularea investițiilor de portofoliu în privința facilităților acordate este o măsură care trebuie discutată, însă noi discutăm acum proiectul Legii bugetului de stat și nu acele facilități.

Intenționăm, în acest caz, să-i propunem domnului ministru al finanțelor o formulă de compromis, și anume, în loc să taie facilitățile în procent de 100% să accepte ca 50% din aceste facilități, totuși, să poată fi acordate.

Întrucât în discuțiile personale pe care le-am avut cu Domnia sa a considerat că nu poate să facă rabat, eu cred că merită luat în discuție acest procent, 50-40%; oricum, un semnal către lumea afacerilor, către oamenii care discută în aceste momente și care se adună ca un nor și nu este un nor de bunătate, nu planează asupra noastră bunele intenții, cu nemulțumirea și revolta celor care, în prezent, sunt prinși în diverse afaceri, care și-au făcut niște programe de investiții în România și care, acum, și le văd năruite.

Cred că va trebui să medităm cu toată atenția, să manifestăm un echilibru în a aborda această problemă. Cred că un procent de facilități merită... de aceea noi propunem 50%, suntem dispuși să rămână și 40%, să rugăm, totuși, să fie un pic de meditație asupra acestui lucru.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Bălăeț.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte, stimați colegi și deputați și domni senatori,

Ne aflăm în fața unui articol-cheie al legii bugetului și cred că este important să dăm atenția cuvenită dezbaterilor la acest articol, mai ales că între stânga și dreapta se poate realiza o unitate pe bază de argumente, iar domnul ministru Remeș, dacă este atent la toate aceste argumente, va vedea că există soluții economice și că cei din partea stângă doresc, realmente, să facem un buget viabil și să găsim soluții pentru viitor. În sensul acesta, mă înscriu și eu alături de aceia care cer anularea prevederilor de la acest articol privind suspendarea temporară a facilităților prevăzute de ordonanță și de legea pe care abia am votat-o. Eu am dus discuții, între timp, discuții pe care nu le-am provocat eu, dar pe care le-au provocat oamenii cu care m-am întâlnit, cu diverși agenți economici și care mi-au demonstrat că nu se realizează nici un fel de venit la buget în cazul suspendării facilităților prevăzute de lege până acuma.

De ce?

Pentru că, domnule ministru, agenții economici privați au făcut deja investiții. Din profitul pe care l-au avut pe anul trecut ei au cumpărat utilaje, suprafețe, clădiri, au angajat deja oameni pentru a începe niște acțiuni profitabile pentru ei. Mi-au spus că, în cazul în care se suspendă aceste facilități, ei nu au decât să scoată utilajele respective în stradă și să le ofere pentru a fi distruse. Ce câștigăm din aceasta, domnilor?! Nu câștigăm nimic! În același timp, vreau să arăt că aceste cheltuieli făcute deja suspendă posibilitatea de a plăti impozitul care se cere, impozitul acesta pe profit este deja pus în afaceri care deocamdată sunt suspendate. Ce câștigăm?! Nu câștigăm nimic!

Domnule ministru,

Vă puteți afla în situația de a nu putea strânge impozitele pe care vi le propuneți, ceea ce este o pierdere. În schimb, dacă se admite legea, așa cum este ea, și ordonanța pe care a dat-o Guvernul, împuternicită de legea aprobată de noi privind investițiile directe, se realizează niște venituri la buget. De ce?!

Din sală:

...indirecte...

Domnul Dumitru Bălăeț:

Indirecte, dar se realizează. Și anume, salariile noilor angajați vor aduce, la rândul lor, niște venituri la bugetul asigurărilor sociale și la celelalte bugete care completează bugetul de stat.

În același timp, de acolo se realizează niște mărfuri care vor fi supuse circulației, T.V.A.-ului, care este, iarăși, o formă de a completa bugetul. Și, zic eu, că ceea ce se poate pierde prin această neaplicare a prevederilor art. 6 se poate câștiga printr-o anumită sumă care se poate găsi la domeniul privatizării.

Domnilor,

Lăsând orice interpretare politică a acestui articol, eu zic că mergând pe votul acesta, care dă libertate de conștiință tuturor deputaților, putem găsi consensul pentru a rezolva pozitiv această situație și pentru a da posibilitatea economiei românești să intre pe calea unei dezvoltări normale, prin această măsură a susținerii investițiilor pe care Parlamentul deja a aprobat-o și pentru care trebuie să milităm în continuare cu toții.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Are cuvântul domnul deputat Sandu Ioan Florentin.

Domnul Ion Florentin Sandu:

Domnilor președinți, doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum se vede din discuțiile care au avut loc până acuma, acest punct, art. 6, are o importanță cu totul și cu totul deosebită. Așa cum s-a văzut din toate luările de cuvânt, se pare, rezultă că, de fapt, noi mai mult pierdem decât câștigăm lăsând art. 6 așa cum este.

Eu nu aș dori și chiar subliniez faptul că nu vreau să dau conotații politice, dar vreau să arăt că sunt cel puțin două aspecte de care trebuie să ținem seama.

În primul rând, este vorba de aspectul legislativ și, în al doilea rând, de aspectul economic.

Dacă ne referim, în primul rând, la aspectul legislativ, nu putem să nu luăm în considerare faptul că există o lege organică care prevede aplicarea facilităților despre care discutăm. Și nu pot și nu înțeleg cum un articol dintr-o lege ordinară poate să vină să anuleze acest lucru. A!, dacă se dorește anularea acestui articol, nu-i nici o problemă... Să se vină cu o inițiativă legislativă specială care să spună: legea cutare se anulează, dar în aceste condiții, o lege care a fost aprobată și promulgată acum două săptămâni venim noi să o anulăm din nou, mi se pare că ar da o notă foarte urâtă, să spun așa, acțiunilor noastre legislative.

Din punct de vedere economic este evident că aceste facilități, care sunt introduse prin aceste două legi, aduc economiei naționale mai multe beneficii decât anularea lor.

Eu nu vreau să intru în amănunte acum, consider că domnul senator Vosganian a făcut o pledoarie extrem de bine documentată aici în ceea ce privește consecințele aplicării sau neaplicării acestui articol.

În încheiere rog, doamnelor și domnilor deputați și senatori, să fiți de acord cu anularea art. 6 alin. 1 și 2 și vă propun să fiți de acord cu propunerea pe care a făcut-o domnul senator Vosganian privind votul secret pentru acest articol.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Gaspar, doriți să faceți o intervenție pe procedură? Pentru că, altfel, mai avem, pe fond, domni colegi care doresc să ia cuvântul. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, stimați colegi,

Având în vedere reacțiile care au fost stârnite în Parlament în legătură cu dezbaterea acestui articol care are o deosebită pondere în economia bugetului și ținând cont că, potrivit Constituției, bugetul este al Guvernului și se înaintează Parlamentului de către Guvern, în ansamblul său, și că ministrul finanțelor, totuși, nu poate să angajeze Guvernul, în ansamblul său, propun ca să se suspende dezbaterile asupra acestui articol și el să fie rediscutat în cadrul Guvernului.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat,

Doresc să vă spun că, în conformitate cu prevederile regulamentare, există o posibilitate de suspendare, dar cu trimitere la comisie... Ăsta este singurul lucru pe care poate să-l facă...

Din sală:

...și comisia la Guvern...

Domnul Cristian Dumitrescu:

Asta-i altceva... dacă comisia solicită Guvernului, sigur, însă conform regulamentului, în dezbaterea parlamentară există o posibilitate de întrerupere, într-adevăr, a dezbaterilor, cu trimitere la comisie pentru raport suplimentar, pentru informații, pentru ce doriți dumneavoastră, însă trimiterea la Guvern a proiectului de lege, acest lucru nu-l putem face...

Domnul senator Gherman, vă rog, aveți cuvântul!

Domnul Oliviu Gherman:

Domnilor președinți, doamnelor și domnilor,

În primul rând, mi se pare că soluția propusă, procedural, este o soluție înțeleaptă, deoarece eu mă așez, oarecum, ba chiar dacă acest lucru nu l-aș face niciodată în realitate, mă instalez în ipostaza domnului ministru Remeș și vă pot spune că nu aș avea ce să vă răspund, deoarece nu sunt abilitat să vă răspund la această chestiune.

Prin urmare, cred că propunerea făcută de domnul deputat Gaspar este înțeleaptă și dovedește, dacă vreți, atitudinea cooperantă și pozitivă din partea Opoziției. Vreau, însă, să precizez un lucru care a fost prezentat aici de domnul deputat Avramescu.

Stimați colegi,

Așa cum este redactat, nimeni nu va înțelege și atenționez, în acest sens, comisia care operează, deci nimeni nu va înțelege că dispoziția respectivă intră în aplicare din momentul în care legea bugetului a fost votată. Vă rog să observați că prevederea este explicită pentru anul 1999 la calculul etc. ".. Dacă s-ar accepta interpretarea propusă de distinsul coleg, domnul Avramescu, am putea ajunge că, dacă s-ar accepta ca respectivele facilități să fie aprobate până la promulgarea bugetului, s-ar putea ajunge la faptul că onorabila Curte de Conturi să impute toate aceste facilități pe baza unui text care este prevăzut aici...

Vreau să vă spun, deci... dacă dorim ceva, atunci, în primul rând, soluția de reanalizare, pentru că... credeți-mă, eu sunt și... adică există un anumit gen de umanism care transcende dezbaterea politică, eu nu sunt dispus să accept, dacă vreți, introducerea ministrului finanțelor într-un fel de batoză din care să iasă fărâme... este o chestiune, totuși, de responsabilitate și de atitudine colegială.

Dar, pe de altă parte, să nu încercăm să găsim paliative. Ideea că... lasă că până când vine... se promulgă bugetul... aceste facilități funcționează... este falsă, deoarece prevederile legale sunt explicite.

De aceea, vă rog, domnule președinte de ședință, să supuneți votului propunerea care mi se pare extrem de elegantă și extrem de benefică ca acest punct să fie retrimis Comisiilor reunite de buget-finanțe și, în conformitate cu procedurile obișnuite și regulamentare, acestea să decidă, evident, prin consultarea factorilor de la Guvern.

Aceasta ne-ar aduce, totuși, la o situație rezonabilă, pentru că am senzația că orice vot pe care-l dăm acum, aici, este un vot care ne prejudiciază nouă, tuturor.

Indiferent că aceste prevederi vor fi respinse și vor fi eliminate din articol... și acest lucru fără o evaluare... Mi se pare că ne aruncăm în aer bugetul pe ansamblul său... și să-l obligăm pe ministrul Remeș să-și prezinte delicat demisia sau dacă le acceptăm înseamnă, așa cum am spus în intervenția mea precedentă, să introducem o cutumă extrem de periculoasă, să acceptăm principiul că în alcătuirea bugetului nu respectăm legile economice votate de Parlament.

Ca să revin, propun trimiterea acestui punct la comisie și vă rog să supuneți votului Parlamentului această propunere.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Dau cuvântul domnului senator Marin Stelian.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Sunt și eu de acord cu propunerea făcută ca acest art. 6 să fie reanalizat în cele două comisii.

Eu m-am înscris la art. 6 alin. 1 pentru eliminare, crezând că supuneți la vot acea propunere și așteptând să vin cu amendamentul de la art. 6 alin. 2.

Eu sunt de acord cu toți cei care s-au pronunțat împotriva acestui alineat, de suspendare a facilităților fiscale la investițiile directe. Nu vreau să fac istorie, dar, vedeți dumneavoastră, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92 din 1997 ne-a adus un volum "enorm" de investiții supuse regimului Ordonanței nr. 92... 114,5 milioane dolari...

Văzând ce efecte... că practic nu a avut efecte, Parlamentul a introdus noi facilități referitoare la impozitul pe profitul reinvestit, la impozitul pe profit în funcție de volumul investițiilor, și acum le anulăm. Dar dacă s-a luat așa..., hai să discutăm alin. 1 și am trecut la 2, aș vrea să mă refer și eu la alin. 3.

La alin. 3, dacă vă uitați, zice, domnule, Legea nr. 189 privind finanțele publice, în ceea ce privește regimul de vărsare a impozitelor se aplică începând cu drepturile salariale ale lunii ianuarie 1999. Deci, practic, amân intrarea în vigoare a Legii nr. 189, lege care trebuia să se aplice de la 1 ianuarie, ori de la 1 ianuarie toate impozitele, toate vărsămintele de impozite trebuiau făcute în regimul stabilit de această lege. Nu este normal! Dacă se va spune că este normal, atunci să anuleze, să se aplice Legea nr. 189. Oare autoritățile publice, din toată documentarea pe care am făcut-o și din toate cererile care le-au făcut ei către Parlament, au arătat că nu au resurse financiare?

Și în condițiile acestea îi iau resursele cuvenite potrivit legii, din luna ianuarie, și le vărs la buget, pentru că așa a făcut Ministerul Finanțelor, o circulară către Direcțiile finanțelor publice să nu aplice această lege. Deci, părerea mea este că trebuie respins tot acest articol. Ori trecem la vot secret, ori restituim către comisii pentru o nouă analiză. Noi am dezbătut foarte mult în comisii această problemă, dar mașina de vot a funcționat și pot să vă spun că au fost mai mulți pentru decât contra, dar unii au spus: "Domnule, nu mă bag, mă abțin". Și abținerea echivalează cu vot contra.

Eu vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da.

Are cuvântul domnul deputat Ana; după aceea domnul senator Cataramă.

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Domnule președinte,

Stimate doamne,

Stimați domni,

Discuția noastră are cel puțin două componente esențiale, și anume: componenta economico-financiară și componenta juridică.

Referindu-mă la prima componentă este clar, pentru oricine vrea să judece cât de cât prin prisma raționalității economice, că numai o bază economică consolidată, stabilă, stimulată, va putea produce atât venituri destinate bugetului statului, cât și venituri destinate consolidării activității economice, în speță a agenților economici care operează în sfera exportului. Nu este vorba aici numai de întreprinderile specializate, care intermediază produsele sau serviciile între producătorii reali și între importatori, ci este vorba în primul rând de a stimula interesul producției pentru export a serviciilor și lucrărilor destinate în vederea îmbunătățirii balanței comerciale a României, ori în toată lumea, inclusiv, dacă-mi permiteți, reforma sistemului fiscal, care a început în Statele Unite în anul 1981, are ca suport fundamental o politică de relaxare fiscală în domeniul comerțului exterior.

Mergem mai departe. Dacă din punct de vedere economic nu dorim să reținem aceste aspecte fundamentale ale mecanismului economic, mergem în plan juridic. Atât Legea privind stimularea exporturilor, cât și Legea privind investițiile directe, sunt legi care operează în momentul când discutăm. Astăzi, ambele legi operează în plan economic, în plan financiar în România. Ele-și produc ca atare efectul, scutirile date prin aceste legi, în ceea ce privește impozitarea, se regăsesc și nu pot fi acum, când discutăm bugetul, omise. Ele, sau de ele beneficiază operatorii economici. Prin legea bugetului, este adevărat că pot fi introduse, așa cum am prevăzut în Legea nr. 72, Legea finanțelor publice, unele măsuri care să stimuleze veniturile în vederea acoperirii cheltuielilor stabilite prin proiectul de buget. Dar aceste măsuri, îmi permiteți să spun, nu înseamnă construcția altor legi prin însăși legea efemeră, de fapt a bugetului de stat, fiindcă din toate legile, fie ordinare, fie organice, Legea bugetului de stat este cea mai efemeră, dar cea mai importantă dintre ele. Ori o prevedere constituțională de care nimeni nu poate face abstracție ne arată faptul că bugetul țării este construit pe sistemul de legi existent. Deci, nu construim prin legea bugetului noi legi, numai pentru că prin el trebuie să ne încadrăm în anume parametri și facem deci o lege specială din Legea bugetului de stat.

Eu vreau să atrag atenția că la construcția bugetului s-au avut în vedere legi și vă rog să aveți bunăvoința să deschideți Constituția României la art. 138 și să observați,

Domniile voastre, că orice impozit, contribuție sau taxă se instituie numai prin lege, ori majoritatea prevederilor din bugetul pe care îl dezbatem, veți observa, Domniile voastre, că nu se bazează neapărat pe legi în domeniu, ci se bazează pe ordonanțe care nici măcar nu au fost transpuse sau aprobate prin lege. Vreți să producem încă o anomalie înscriind la art. 6, din bugetul de stat, anularea, suspendarea sau încetarea efectului unor legi pe care Parlamentul țării, pe care Președintele le-a semnat și a dispus promulgarea pentru a-și începe efectul? De aceea pledăm aici pentru eliminarea acestui articol atât la alin. 1, cât și la alin. 2 și sigur că, în ceea ce privește alin. 3, trebuie să vă reamintesc că noi funcționăm încă într-un sistem de execuție de gestiune și nu de exercițiu și că toate veniturile care se încasează în anul calendaristic care începe la 1 ianuarie se fac venituri ale acelui an și nu mergem cu execuție paralelă, ca în sistem de exercițiu.

De aceea, ceea ce distinsul coleg, senatorul Marin Stelian, a propus pentru alin. 3 este absolut valabil și îl susținem.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Are cuvântul domnul senator Cataramă.

Domnul Viorel Cataramă:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Vreau să fac mențiunea că vorbesc din însărcinarea membrilor Comisiei economice a Senatului, comisie care este autoarea amendamentelor atât la Legea privind promovarea exporturilor, cât și la Ordonanța nr. 92. Deci, Comisia economică a Senatului a propus toate amendamentele care au fost discutate în Senat și apoi în Camera Deputaților și care fac obiectul acestor discuții.

Vreau să fac de la bun început mențiunea că aceste amendamente ale noastre s-au dezbătut la sfârșitul anului trecut și au avut și atunci opoziția Ministerului Finanțelor și vreau să vă reamintesc discuțiile din Senat, unde s-au adus argumente pro și contra, însă în final, Senatul și apoi Camera Deputaților au aprobat aproape în unanimitate aceste amendamente. Vreau să mai fac o precizare preliminară: Comisia economică a Senatului dorește semnarea acordurilor cu organismele financiare internaționale și înțelege necesitatea acestor acorduri. De asemeni, suntem de acord că trebuie să existe anumite compromisuri și că e bine ca actuala Putere să susțină exporturile și investițiile în România și sectorul particular, și mai ales întreprinderile mici și mijlocii.

Problema pe fond este destul de simplă. Argumentul care ni s-a adus nouă este următorul: organismele financiare internaționale au impus suspendarea acestor facilități.

Dacă Parlamentul României nu votează această suspendare nu se vor încheia acordurile cu organismele financiare internaționale. În baza acestui argument, care nu a fost dezbătut suficient, după părerea mea, s-a ajuns la concluzia că trebuie să se impună un vot de suspendare a acestor facilități.

În cadrul Comisiilor reunite de buget, finanțe, bănci, Comisia economică a Senatului a făcut anumite amendamente, solicitând un compromis. Vreau să vă reamintesc că noi nu am susținut eliminarea sau acceptarea acestor facilități. Noi am pornit de la premisa necesității semnării acordurilor cu organismele financiare internaționale și am propus mai multe căi de compromis. Toate au fost respinse. Este vorba de o inflexibilitate totală, noi suntem de acord cu menținerea deficitului bugetar, suntem de acord cu direcționarea fondurilor din privatizare în așa fel încât să se asigure o restructurare a economiei naționale, dar nu suntem de acord să discutăm pe baza unor argumente false și vreau să vă spun că am făcut cercetări și am purtat discuții, iar motivația adusă este incorectă, nu organismele financiare internaționale au impus suspendarea acestor facilități. Această suspendare este o propunere a Ministerului Finanțelor, acceptată de organismele financiare internaționale, ceea ce este cu totul și cu totul altceva.

Deci, aici este vorba despre o negociere care trebuie să se poarte cu organismele financiare internaționale, pentru ca economia românească, exporturile, investițiile să fie susținute, și pe această cale să se susțină sectorul privat și întreprinderile mici și mijlocii. De aceea, noi considerăm că această inflexibilitate poate avea consecințe negative pentru economia României. Putem risca un vot secret, putem risca respingerea acestor propuneri în bloc și atunci cu adevărat putem risca neîncheierea acordurilor cu organismele financiare internaționale. Calea rațională, și vă rog să meditați la acest lucru, este să se găsească un compromis, să se păstreze acele facilități minim obligatorii, care să permită relansarea sectorului particular din România, să se accepte suspendarea unor facilități care pot fi suspendate în acest an. Să se mențină deficitul bugetar în limitele solicitate de organismele financiare internaționale, noi avem aceste propuneri concrete, de aceea mă alătur și eu celor care au susținut și susțin retrimiterea la comisii și fac apel la rațiune, să se discute pe fiecare amendament în parte, să se accepte necesitatea unui compromis care să satisfacă forțele politice care în acest moment sunt reprezentate în Parlament.

Bugetul României este important, el trebuie să fie adoptat, nu trebuie respins, acordurile cu organismele financiare internaționale sunt vitale și trebuiesc încheiate dar nu în detrimentul economiei românești, ci în favoarea economiei țării.

De aceea, vă rog, și fac apel la liderii partidelor politice să accepte rediscutarea acestor amendamente în Comisiile reunite de buget, finanțe, bănci și să se accepte un compromis, nu eliminarea totală sau acceptarea totală, așa ceva nu este posibil, dar este posibil un compromis care va realiza mai multe lucruri:

  1. Votarea Legii bugetului.
  2. Încheierea acordurilor cu organismele financiare internaționale.
  3. Asigurarea bazei de dezvoltare a economiei românești, a sectorului particular a întreprinderilor mici și mijlocii, a susținerii exporturilor și a investițiilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da.

Are cuvântul domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, bănci de la Senat.

Domnul Andreiu.

Domnul Andreiu Oprea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În primul rând, respingem propunerea de retrimitere la comisiile de specialitate, deci respingem ideea sau propunerea de trimitere în fața comisiilor de specialitate. Aceasta ar lua timp inutil și probabil că se va ajunge la același vot. (Rumoare.).

Domnule președinte, vă rog să-mi asigurați...

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă rog foarte mult să nu interveniți, să nu întrerupeți, a cerut cuvântul președintele Comisiei pentru buget, finanțe, bănci, conform procedurilor, de câte ori solicită comisia intervenție sau Executivul, reprezentantul Executivului, trebuie să-i dau cuvântul.

Vă rog.

Domnul Andreiu Oprea:

Dintre luările de cuvânt ale distinșilor deputați și senatori, am reținut aceea propusă sau, mă rog, susținută de colegul meu Varujan, care merită puțin analizată.

Da, într-adevăr, se poate admite că acele calcule prezentate de Ministerul de Finanțe, vizavi de cuantificarea sumelor care fac obiectul acestor amendamente sau acestui articol, ar fi eronate, dar vă atrag atenția că aceste cifre au fost furnizate, sau Ministerul de Finanțe și-a fundamentat aceste cifre pe baza indicatorilor macroeconomici primiți de la Comisia Națională de Prognoză și acum suntem într-o dilemă. Avem încredere în această Comisie Națională de Prognoză? Dacă nu, trebuie să o desființăm sau acceptăm niște idei, niște calcule făcute în afara acestei instituții a statutului și le luăm ca atare.

Doamnelor și domnilor,

După multe bugete optimiste, în care s-a înscris și bugetul din anul 1998, în care, sau cu ocazia votării lui, neam propus venituri foarte mari, în special din privatizare.

Am fost nevoiți să-l corectăm, să-l rectificăm de două ori prin diminuare de cheltuieli. Față de aceste bugete pe care le-am avut optimiste la plecare, acum dați-mi voie să vă spun că avem un proiect de buget național. Ne bazăm pe venituri certe!

Nu comentez că, cel puțin veniturile prevăzute la articolul la care suntem a fost discutat și s-au luat și la sugestia F.M.I.-ului. Vreau să vă mai spun că avem deja și alte legi care conferă facilități fiscale, domnilor, avem Legea zonelor favorizate și investitorii pot să vină acolo, și țara are nevoie să vină acolo, ca să putem dezvolta și astfel de zone. Acolo se acordă facilități fiscale serioase. Recent, în Cameră a fost votată Legea pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, de asemenea o lege care conferă facilități fiscale.

În al 4-lea rând, aș dori să vă spun și să vă transmit convingerea mea că suspendarea aplicării acestor facilități, prevăzută în articolul la care suntem acum, poate fi mult mai scurtă. Se pot reactiva la rectificarea care va fi în cursul verii. Putem accepta ideea că această lege, având în vedere, și acum îi răspund domnului senator Gherman, că problema ridicată de dumnealui a fost și rezolvată prin amendamentul comisiei, care prevede că această suspendare acționează de la data publicării în Monitorul Oficial, care probabil va fi în luna martie sau aprilie.

Deci, durata de funcționare sau sistare a acestor facilități va fi în mod sigur perioada martie - iunie sau aprilie - iulie.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă rog foarte mult, intrăm înainte de a...

Au rămas vorbitori să discutăm după pauză, sunt orele 13,00, la orele 13,00 Biroul permanent al Camerei Deputaților se întrunește...

Este o listă de vorbitori care a rămas aici, domnul Tabără, Matis...

Deci, doamnelor și domnilor, după pauză reluăm lucrările.

Reamintesc că este o propunere de trimitere la comisie, o propunere de vot secret și bineînțeles, dacă nu sunt acceptate, votul propriu-zis.

Pauză până la orele 15,00.

Grupul P.D. să se întrunească la Grupul parlamentar de la Camera Deputaților...

Atât, acum de la Senat și de la Camera Deputaților...

Grupurile parlamentare P.N.Ț.C.D.-civic-ecologist de la Senat și Cameră sunt invitate la orele 14,00 la sala grupului.

Deci, la orele 14,00.

@DUPĂ PAUZĂ

Domnul Cristian Dumitrescu:

Urmează să votăm.

Votăm articole importante, nu vreau să existe nici un fel de discuție în ceea ce privește numărarea voturilor,

Regulamentul prevede să fie un secretar de la Opoziție unul de la Majoritate. Trecem peste prevederea care spune că trebuie să fie unul de la Cameră, unul de la Senat, dar măcar să fie și unul de la Opoziție.

Suntem aproape să atingem cvorumul de ședință, foarte aproape.

Reluăm dezbaterile la proiectul de buget. Mai sunt înscriși la cuvânt, la dezbateri generale, domnul Tabără, Matiș și Vasiliu.

Domnul deputat Păcuraru.

Domnul Tabără întâi, și după aceea domnul Păcuraru.

Domnul Valeriu Tabără:

De altfel, nu vreau să fac o discuție, ci doar o întrebare pentru a lămuri o problemă care s-a ridicat aici.

Cele două alineate de la art. 6, domnule ministru Remeș, au fost sau nu au fost impuse de F.M.I., sau a fost propunerea făcută de la noi ca ele să fie introduse ca restrictive în bugetul pe 1999?

Aceasta este întrebarea!

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc, mulțumesc, domnule coleg!

Domnul Valeriu Tabără:

Nu vă faceți probleme, stimați colegi, că vom discuta și despre agricultură, că avem ce discuta la buget, dacă chiar doriți...

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat,

Vă rog să vă rezervați această plăcere când ajungem la subiectul respectiv.

Da. Domnul deputat Matis. Nu este.

Domnul senator Păcuraru, ultimul vorbitor înscris.

Domnul Paul Păcuraru:

Domnule președinte de ședință,

În numele Grupului parlamentar liberal cerem o pauză de 15 minute pentru consultarea liderilor de grup.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da, mulțumesc.

Conform regulamentului nu se discută, până la 16,15, pauză!

Mulțumesc.

DUPĂ PAUZĂ

Domnul Cristian Dumitrescu:

Fac apel la grupurile parlamentare, respectiv la Grupul parlamentar U.D.M.R., să vină în sala de ședințe pentru a continua dezbaterile.

Domnul Mitrea, poftiți!

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Dați-mi voie să protestez împotriva acestei proceduri.

În primul rând, am fost invitați de la acest microfon, liderii grupurilor parlamentare, pentru consultări, după aceea nu au mai avut loc - sau cel puțin nu cu noi - după care, două grupuri parlamentare pleacă să facă consultări fără să existe o procedură în acest sens, iar noi stăm aici în sală așteptând, neștiind foarte clar ce; în acest mod, gestiunea de timp este, în cel mai bun caz, nefericit aleasă.

Pentru că la acest articol, probabil și alte grupuri parlamentare au nevoie de consultări și în loc să facem deodată consultările vom fi nevoiți să cerem pauză în momentul în care ajungem la punctele respective, după ce am stat o oră după un grup parlamentar care a plecat din sală.

Revenind la ideea inițială, mi se pare modul în care domnul senator Păcuraru a formulat invitația și modul în care am fost tratați, impardonabil.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule secretar,

În primul rând doresc să vă dau dreptate în ceea ce privește formularea făcută de un coleg al nostru care, în loc să spună că solicită o pauză pentru consultări, a vorbit de consultarea grupurilor parlamentare. În general, prin această formulare înțelegându-se o consultare între toți liderii grupurilor parlamentare. Nici eu n-am fost foarte atent la această formulare. Din acest punct de vedere, aveți perfectă dreptate.

Facem un ultim apel la Grupul parlamentar U.D.M.R. - prin domnul vicepreședinte Lupu - să intre în sală.

Deci, dacă e posibil, eu, ca cel care am condus ședința, îmi cer scuze pentru acea formulare care a fost într-un anume înțeles făcută și s-a referit la altceva. Pentru că s-a spus: "consultarea grupurilor parlamentare" și trebuia să spună: "o pauză pentru consultări". Și domnii din opoziție, liderii de grup au așteptat să se întâlnească la o consultare. Pentru că așa a fost formulată solicitarea... De fapt îl așteptăm și pe domnul ministru Remeș, pentru a-i da cuvântul înainte de a trece la vot.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Dau cuvântul domnului deputat Cazan, pentru un drept la replică.

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Vreau să mă refer la o afirmație pe care a făcut-o domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, bănci din Senat, referitor la fundamentarea influențelor din aplicarea celor două ordonanțe și conexia pe care a făcut-o în legătură cu Comisia Națională de Prognoză. Nu știu cum s-o interpretez: ca diversiune, ca rea intenție, ca necunoaștere?

Mi-e foarte greu să trag o concluzie, pentru că această notă nu a fost întocmită de Comisia Națională de Prognoză - nici nu e în profilul acestei comisii o asemenea lucrare - lucru pe care un președinte al unei comisii de specialitate trebuia să-l cunoască și, mai mult, nu se pune problema desființării acestei comisii. Eu consider că este unul din puținele organisme de specialitate la nivel național, care n-au fost alterate profesional după noiembrie '96.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Înainte de trecerea la procedurile de vot, dau cuvântul domnului ministru Remeș.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnilor președinți de ședință,

Domnilor colegi,

Am înțeles, în momentul când am intrat în viața politică, faptul că voi face și lucruri în interesul țării, în momente în care nu voi avea alegere... Un asemenea moment pentru mine este prezentarea bugetului în fața dumneavoastră.

Deosebirea între mine și mulți dintre dumneavoastră este una singură: sunt mai bine informat, sunt mai complet informat și ca atare sunt obligat să susțin acest buget. Dacă ați dispune de toate informațiile de care dispun eu, între noi nu ar fi gâlceavă și bugetul ar trece fără opinteli, în forma prezentată.

Aș vrea să fac o precizare trimițând la Legea finanțelor publice, aprobată de Parlamentul României, citindu-vă art. 8: "Prin legile bugetare anuale pot fi aprobate măsuri fiscale în concordanță cu evoluția economiei și asigurarea resurselor statului pentru finanțarea cheltuielilor publice".

Asta este baza legală care ne permite să propunem în proiectul legii bugetului art. 6, cu toate alineatele sale.

În ce privește propunerea făcută, de eliminare a acestui articol, dați-mi voie, domnilor colegi, să vă spun tuturor celor care ați făcut această propunere, că este șchioapă, este lipsită de curaj, este lipsită de responsabilitate pentru buget, în întregimea lui.

Ce propuneți dumneavoastră prin acest lucru? Una din două: creșterea deficitului bugetar sau - pentru că nu v-ați referit - o diminuare corespunzătoare a cheltuielilor?

Creșterea deficitului bugetar înseamnă 965 de miliarde plus 9.112 miliarde lei la primele două alineate, un total de 10.077 miliarde lei, ceea ce reprezintă 2,12% din P.I.B.

Împreună cu deficitul propus de comisii, în urma raportului, asta înseamnă 4,12% din P.I.B.

Cu un asemenea deficit, România nu se poate așeza la tratative cu Fondul Monetar Internațional, cu Banca Mondială și cu Comunitatea Europeană.

Cele trei organisme se intercondiționează reciproc: dacă încheiem cu unul, putem încheia cu al doilea; dacă încheiem cu două încheiem cu toate trei organismele acordurile necesare depășirii impasului anului '99.

Dacă dumneavoastră aveți responsabilitatea de a conduce - ca for suprem - România, atunci trebuie să gândiți că nu aveți voie s-o conduceți spre prăbușire. (Vociferări în partea Opoziției.)

N-am venit pentru acest lucru în Parlament!

În ideea în care, dumneavoastră propuneți o reducere concomitentă cu eliminarea de la "venituri" a sumelor respective, o reducere concomitentă la "cheltuieli", vă rog să aveți curajul să spuneți: învățământul românesc, nemulțumit de sumele acordate, va primi și mai puțin; sănătatea va primi și mai puțin; Armata și mai puțin; Internele și mai puțin; celelalte instituții bugetare și mai puțin.

Din sală:

Bancorex!

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Nu strigați BANCOREX la mine, că pe lista respectivă nu mă regăsesc eu. Pe lista respectivă se regăsesc... din altă parte. Ați văzut-o în ziar. Dacă vreți detalii, suntem dispuși să venim s-o detaliem, la ultima ei literă. (Vociferări, comentarii.)

Domnilor colegi,

Vă rog foarte mult să aveți în vedere următorul lucru: niciodată în istoria ei România nu a avut de făcut față unui asemenea vârf de datorie - 3 miliarde de dolari într-un singur an!

Urmare a acestui fapt, alegeți, domnilor: plătim datoriile sau declarăm țara în incapacitate de plată? Dacă optați pentru a doua variantă, din nou vin și vă spun: aceia sunt responsabili de prăbușirea iminentă a țării! Dacă sunteți de acord că ne aparțin aceste datorii, pe care le-a contractat o altă Putere și le-a așezat în grafice care se suprapun în '99, fiți de acord că nu putem concomitent face față unui efort de asemenea natură și să venim cu facilități fiscale foarte curajoase. Facilități fiscale, domnilor, care nu se adresează, în ultima instanță, nici pensionarilor, nici salariaților, nici celor care sunt în șomaj, nici celor care primesc ajutor social, nici țăranilor din România! Se adresează unui număr, oricum limitat, de întreprinzători. Eu sunt un partid care vrea să-i sprijine, dar, responsabili pentru viitorul țării suntem pentru toate cele 23 milioane de oameni. Să gândim pentru 23 milioane de oameni, nu pentru 25.000 de agenți economici privați, câți ar beneficia de această sumă! (Vociferări, vacarm.)

Mai departe. Am spus și repet: avem de ales între a trece acest prag, toți împreună, cu eforturile și cu sacrificiile pe care le pretinde, sau a acorda, în mod fals, nociv și cu urmări imediate pentru soarta țării, facilități. Acordând aceste facilități, aducând țara în situația pe care v-am repetat-o de câteva ori, se vor întoarce efectiv asupra acelora care se îmbată cu apă rece și ar primi facilitățile acum, și prăbușirea României îi duce la fund. Ei sunt o nimica pe lângă "titanicul" care e țara și-i trage la fund!

Nu sunt de durată aceste facilități! Se pot număra în câteva săptămâni.

Din sală:

De ce ați votat-o?

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Vreau să atrag atenția asupra faptului că, prin votul Parlamentului României, 50% din impozit rămâne la administrațiile publice locale care, având autonomie, nu se supun nici Ministerului Finanțelor, nici Guvernului României. 2% pleacă în plus la sănătate. V-am mai spus faptul că începând cu ianuarie '99 se reașază grilele de impozitare și pierdem și de acolo.

Vin și vă întreb: suprataxa de la import scade? În momentul în care bugetul pierde în favoarea altor ordonatori de credite asemenea surse, este cazul să mai venim și cu plusul de facilități? Este posibil?! Calculele ne spun că nu.

Din păcate, șirul de facilități, sunt peste 73 în momentul de față, acordate unor grupuri "de interese" (le-aș numi), acordate pentru anumite produse, pentru anumite contingente, le-am aprobat noi.

În ce privește fondurile speciale care au mărit fiscalitatea, le-am aprobat noi. Nici un fond special nu trece prin aprobarea Guvernului României - în ce privește acumularea de bani și folosirea acestora - nu trece nici prin votul Parlamentului. Fiți amabili, aveți toți documentația, uitați-vă câți bani sunt acolo. Am cerut și voi mai cere - și dacă voi ajunge deputat din nou - voi cere insistent ca fondurile speciale să se înglobeze într-un singur fel de impozit sau taxă și să treacă prin controlul Guvernului și prin controlul Legislativului. Și să fie o fiscalitate evidențiată normal. Atâta timp cât acordăm - au fost 10, au ajuns la 12; 2 sunt pe drum în momentul de față, altele 3 se pregătesc - atâta timp cât renunțăm prin aceste legi la venituri care ar trebui controlate de către bugetul de stat, gândiți-vă că nu putem veni și să plusăm, să dublăm alte și alte facilități.

În ce privește afirmațiile multora dintre dumneavoastră, că vin efecte benefice după acordarea acestor facilități, suntem de acord. Pentru afaceri de comerț pot veni în minimum 6 luni; pentru afaceri de investiții mărunte în minimum un an; pentru afaceri de investiții de luat în considerare într-un an jumătate, doi, doi jumătate. Noi avem în schimb de plătit trei sferturi din datorie până la 30 iunie.

Înainte de a se întoarce vreun efect benefic în urma acestor facilități către bugetul de stat. Dacă dumneavoastră veniți și spuneți: "eliminăm aceste facilități", fiți amabili și veniți și spuneți concomitent: "propunem în loc creșterea impozitului pe salarii". Spuneți asta și cereți voturi electoratului. Sau spuneți: "propunem creșterea taxei pe valoarea adăugată". Fiecare dintre noi, când ajungem la tejghea, plătim și taxa pe valoarea adăugată. În loc să fiți de acord cu eliminarea facilităților, care se adresează unui număr restrâns, veniți și spuneți: "să mărim taxa pe valoarea adăugată, să plătească și pensionarul și salariatul și omul fără venituri". Spuneți acest lucru și culegeți roadele de la electorat.

În ce privește votul secret.

Domnilor,

Nu pot fi de acord cu votarea pestriță a unui proiect de lege. Un articol într-un anume fel și un articol în alt fel.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule ministru, asta o să decidă plenul.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Votul îl propun să fie cum a fost la celelalte articole: pe față. Să ne vedem în ochi și să ne numărăm. Cine, încotro, vrea să îndrepte țara?

În ce privește o afirmație făcută de colegul meu, senatorul Cataramă, aici, o calific drept mincinoasă. Eu nu am propus Fondului Monetar Internațional niciodată, sub nici o formă, eliminarea acestor facilități. La discuțiile cu Fondul Monetar Internațional, consilierul meu, senatorul Viorel Cataramă, n-a fost alături. Eu știu ce am discutat acolo și nu dânsul.

Și, în final, închei prin a-l ruga pe domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, bănci de la Senat, domnul senator Oprea Andreiu, să admită că sunt posibile erori în calculele Domniei sale. Când se referă la calculele Ministerului Finanțelor trebuie să dovedească eroarea, dacă există. Eu spun că nu există.

Și, vizavi de cifrele pe care le-a vehiculat cu atâta ușurință domnul senator Varujan Vosganian, vin să vă spun: cifrele Ministerului Finanțelor sunt cele reale! Dovadă acestui fapt stă și realizarea bugetului în 1998, unde, cu excepție la taxele vamale, urmare a introducerii suprataxei, am avut abateri la realizări de plus/minus 3% față de calculele inițiale. Asta dovedește un grad foarte mare de exactitate a calculelor pe care le fac cei de la Ministerul Finanțelor.

Vă rog, domnilor, să procedăm la vot și să admiteți amendamentul făcut de comisie la art. 6. (Aplauze în partea Puterii.)

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, în acest moment trecem la procedura de vot.

Domnul Valeriu Tabără (din sală):

Procedură!

Domnul Cristian Dumitrescu:

Pe probleme de procedură, da?

Aveți cuvântul, domnule deputat!

Nu vreau să vă... dar vreau să vă spun că ați și intervenit o dată...

Poftiți, aveți cuvântul! (În partea Puterii a început gălăgie, se bate în mese, se vociferează.)

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Dacă se bate în masă plec...

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă rog. Vă rog! Aveți cuvântul, domnule deputat!

Domnul Valeriu Tabără:

Singura problemă este, domnule ministru, că nu cred că vom rezolva problemele pe un ton din acesta agresiv, dur, care nu face nimic.

În al doilea rând, stimați colegi, cred că atâta timp cât vom transforma F.P.S.-ul în ceva care livrează unor agenții imobiliare, care fac speculă cu ceea ce se privatizează în țara aceasta, trebuie să avem grijă de ceea ce înseamnă sursele care trebuie să vină la buget. Și iar revin la ceea ce se întâmplă la Timișoara.

O altă chestiune. Nu sunt bani?

Stimați colegi,

Revin și la cealaltă - că nu este numai domnul Cataramă cel care a întrebat aici; am întrebat și eu și nu mi s-a dat un răspuns. Ni se cere votul. Dacă nu, plecăm din sală și vă lăsăm să votați. Nu-i nici o problemă.

Stimați colegi,

Eu am cerut în primul rând o lămurire foarte clară: cine a propus introducerea în legea bugetului a suspendării prevederilor unor legi pe care le-am votat aici și pe care și ministrul de finanțe le-a susținut. Nu ni s-a dat un răspuns.

În al doilea rând, se vorbește că nu sunt surse.

Domnilor,

Cât vom mai agrea să umplem găurile goale de la bănci? Și pe banii cui?

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul secretar, deputatul Mitrea, pentru problemă de procedură!

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Nu este problemă de procedură. Conform procedurilor, fiecare parlamentar are dreptul să intervină la dezbaterea pe articole de câte ori consideră că este necesar. Deci nu este o procedură, ci este o intervenție politică, referitor la ceea ce domnul ministru a afirmat aici în fața noastră, în favoarea punctului dânsului de vedere. Eu vreau să sprijin punctul de vedere opus, tocmai prin argumentele Domniei sale. Domnul ministru, în fața noastră, a făcut două chestiuni care mie mi se par improbabile. În primul rând, a invocat propria Domniei sale politică, deci a dumneavoastră, ca și motivație pentru a face astăzi alt tip de politică. Altfel spus, după ce aceste fonduri speciale au fost impuse prin diferite legi de către actuala Majoritate, Domnia sa vine și ne spune că, datorită acestor fonduri speciale, bugetul arată cum arată astăzi și dânsul nu poate să-l controleze. Lucru care - după părerea mea - este inacceptabil.

De asemenea, mi se pare absolut greșit să acceptăm fără să luăm poziție, teoria conform căreia într-o economie care se vrea "de piață" faptul că dispar I.M.M.-urile nu afectează întreaga țară. Dacă am reținut foarte bine, întreaga campanie politică este făcută de toate partidele din această sală, și în special de dumneavoastră, pe tema dezvoltării I.M.M.-urilor, ca și singură soluție pentru ieșirea din criza economică a României; a fost temă de bază, tema privatizării, tema sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii.

Domnia sa vine astăzi și ne spune că salvarea este să distrugem aceste I.M.M.-uri. Și după aceea vine și ne spune că are nevoie de un buget centralizat într-o singură mână. Deci, eu cred că aici avem probleme de principiu care ar trebui discutate, cum spuneam și ieri, înainte de problemele tehnice care sunt în discuție. Nu vreau să mă refer la o veche și deja celebră intervenție a domnului Petre Roman în legislatura trecută. De câte ori se invoca de către un specialist al Guvernului Văcăroiu că nu există fonduri, că există anumite restricții bugetare, Domnia sa venea la acest microfon și spunea: "cei care n-au fonduri și soluții să plece, să lase pe alții care au fonduri și soluții". Acum, astăzi, de ieri, auzim doar că nu există fonduri, nu există bani și toată această demagogie despre "avem oameni, avem soluții", astăzi se arată că n-avem oameni, n-avem soluții, avem doar incapacitate de a ne rezolva problemele și putem doar, atunci când ni se cer argumente, să țipăm la parlamentari. Lucru cu care eu, personal, nu sunt de acord.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Intrăm în procedura de vot. Am intrat în procedura de vot... nu... Domnu' Vosganian? Domnu' Vosganian, am intrat în procedura de vot. (Vociferări, strigăte, rumoare.)

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

În legătură cu cele spuse de domnul ministru am să vă dau două detalii, ca să vedeți cât de fundamentate sunt aserțiunile domnului ministru. Domnul ministru spune, de exemplu, că nu poate da facilități pentru profit, pentru că banii vin peste 6 luni.

Domnu' ministru, facilitățile pentru profit dovedesc, deci, că poți avea costuri la buget peste 6 luni. Deci în clipa în care veți avea costuri, în clipa aceea veți avea și beneficii. Raționamentul dumneavoastră este eronat și faptul că Ministerul Finanțelor a evaluat un buget care a fost până la urmă cu 8% mai mic, dovedește că nu puteți invoca acest lucru. Eu m-am referit la probleme de fond. Nu mi-ați răspuns la nici una. Aș vrea să știe parlamentarii că la toate calculele mele, dumneavoastră ați adus argumente care nu se susțin nici din punct de vedere teoretic și nici din punct de vedere practic. Vă rog să se consemneze acest lucru.

Mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da.

Doamnelor și domnilor,

Cred că acum putem trece la vot. Dacă-mi permiteți să reiterez propunerile care s-au făcut în legătură cu votul.

Domnul deputat Gaspar și domnul senator Gherman - încep cu primele două propuneri care privesc procedura - au solicitat trimiterea la comisie. Deci această primă propunere se supune prima la vot.

A doua propunere care se supune la vot este solicitarea venită din partea Grupului parlamentar P.U.N.R., prin domnul deputat Tabără, pentru vot secret.

După ce depășim aceste două voturi, care sunt de natură procedurală, mergem, conform regulamentului, la votul pe articole. Și aici trebuie să supunem la vot întâi solicitarea de eliminare, care a fost susținută de domnul deputat Gaspar și de alți domni parlamentari din opoziție.

Deci, doamnelor și domnilor parlamentari, vă consult în legătură cu solicitarea Grupului parlamentar P.D.S.R. ca acest articol să fie trimis la comisie.

Cine este pentru?

Domnu' Mitrea, vă rog să numărați! Domnu' senator Fuior, vă rog să lăsați o mână jos, să alegeți pe care din ele doriți s-o țineți ridicată.

113 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați.

232 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Solicitarea Grupului parlamentar P.D.S.R. pentru trimiterea la comisie a fost respinsă.

Supun la vot solicitarea venită din partea Grupului parlamentar P.U.N.R., susținută de domnul deputat Tabără, pentru vot secret.

Cine este pentru vot secret? Vă rog să numărați.

114 voturi pentru votul secret.

Voturi împotrivă? 232 voturi împotrivă.

Abțineri? O singură abținere.

Doamnelor și domnilor senatori,...

Păi nu, e votul deschis. Suntem în timpul votului. Bine.

Numai pentru procedură. Vă rog.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul parlamentar P.D.S.R., în conformitate cu prevederile regulamentului, vă cere înainte de vot o pauză de 15 minute pentru consultare. (Vociferări.)

Domnul Cristian Dumitrescu:

În conformitate cu prevederile regulamentare se acordă pauză până la ora 17,25.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Și vă rog, domnule președinte, ca urmare a vociferărilor din sală, să atrageți atenția colegilor care au procedat în acest fel că nu au procedat regulamentar. (Vociferări.)

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da. Vă rog. Ați făcut-o dumneavoastră, doamnă.

DUPĂ PAUZĂ

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Vă rog să vă ocupați locurile.

Rog un secretar din partea Opoziției să își ocupe locul la prezidiu, pentru a ne putea relua lucrările.

Nu putem relua lucrările din cauză că nu avem doi secretari pentru a număra voturile. Este un vot important și trebuie să avem neapărat doi secretari.

Nu putem relua ședința din cauza acestui inconvenient tehnic. Este o obligație regulamentară ca la conducerea ședinței să fie un secretar din opoziție și unul din majoritate.

Până vine un secretar din partea Opoziției, îi dau cuvântul domnului deputat Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte,

Vreau să comunic colegilor decizia ca urmare a consultărilor Grupului parlamentar P.D.S.R., care are două puncte.

În primul rând, Grupurile parlamentare P.D.S.R. nu sunt de acord cu tonul agresiv, lipsit de argumente economice și științifice și presărat cu aluzii nepoliticoase al domnului ministru la adresa celor care au propus aceste amendamente cu toată bună-credința pentru relansarea economiei românești. Aceste argumente sunt contrare doctrinei dumneavoastră liberale și cred că, auzindu-le, spiritul lui Brătianu, a cărui statuie domnul ministru o ține în față, în acest moment, se va arăta la noapte, e posibil, domnule Remeș, în visele domnului președinte Quintus, care vă va pune în pericol poziția pe care o aveți; pentru că dumneavoastră, de fapt, aduceți deservicii doctrinei liberale și distrugeți credibilitatea clădită în decenii de către familia liberalilor. (Comentarii.)

În al doilea rând, aș vrea să vă precizez că poziția P.D.S.R. față de prevederile art. 6 alin. 1 și 2 este cea exprimată atât în comisiile de specialitate, cât și în plen și anume că cine va vota contra amendamentelor noastre și ale celorlalți care au propus păstrarea facilităților fiscale pentru sprijinirea investițiilor și a exporturilor este contra producătorului autohton, contra capitalului autohton, contra exporturilor, contra corectării soldului balanței de preț, contra modernizării economiei românești și a investițiilor străine în România. Dacă votați așa ceva, conduceți la dezindustrializarea României, la lipsirea acesteia de orice șansă de modernizare și europenism.

Mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

A venit și domnul secretar Ciontu.

Îi dau cuvântul domnului deputat Duvăz, pe probleme de procedură.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule președinte,

Nu știam că este momentul declarațiilor politice, dar observând că P.D.S.R. a făcut, sigur, după o pauză de consultare, îmi permit să spun câteva cuvinte.

Nu trebuie să vindem iluzii de la aceste tribune și, mai ales, trebuie să încercăm, în situația grea în care ne aflăm, să ne scutim, pe cât posibil, de discursuri demagogice.

Aceste avantaje acordate investitorilor, pe care toți le dorim, și investitorilor autohtoni, pe care toți dorim să se lanseze cât mai mult, și capitalului autohton, ar fi o iluzie, pentru că ar dura o lună, două sau trei. Dacă România este în situația - și asta o știe foarte bine fostul domn ministru de finanțe al P.D.S.R. -, dacă România intră în colaps financiar, dacă România intră în imposibilitate de plăți, degeaba acordăm astăzi niște avantaje, ca ei să moară mâine.

Vă mulțumesc. (Comentarii.)

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor,

Domnul președinte Quintus.

Din sală:

Nu este regulamentar!

Domnul Cristian Dumitrescu:

S-a deschis...

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Pentru că fostul ministru de finanțe, domnul deputat Florin Georgescu, m-a onorat pronunțându-mi numele, vreau să-l asigur că nu voi lua nici o hotărâre în numele partidului Brătienilor, fără să mă consult cu Domnia sa. (Aplauze.)

Domnul Cristian Dumitrescu:

Eleganța domnului Quintus este mereu aceeași.

Doamnelor și domnilor,

Trecem la procedura de vot.

În conformitate cu prevederile Regulamentului ședințelor comune se supune la vot solicitarea de eliminare, după care vom supune la vot varianta acceptată de comisii.

Începem procedura de vot cu solicitarea Grupului P.D.S.R. de eliminare a alin. 1 art. 6.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 116 voturi pentru. (Aplauze din partea Opoziției.)

Împotrivă? Vă rog să numărați.

Domnilor colegi,

În timpul votului vă rog să nu vă manifestați.

239 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Amendamentul P.D.S.R. de eliminare a alin. 1 art. 6 a fost respins.

Tot Grupul P.D.S.R. a propus eliminarea alin. 2 art. 6.

Cine este pentru eliminare? Vă rog să numărați.

116 voturi pentru.

Împotriva eliminării? 239 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri. Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Conform regulamentului, supun la vot alin. 1 art. 6 în formularea propusă de comisiile de specialitate.

Cine este pentru? 239 voturi pentru.

Împotrivă? 115 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Alin. 1 art. 6 a fost adoptat.

Alin. 2 art. 6, varianta comisiei.

Cine este pentru? 239 voturi pentru.

Împotrivă? 119 voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Alin. 2 art. 6 a fost adoptat.

Doamnelor și domnilor,

Supun la vot alin. 3...

Domnul Oliviu Gherman (din sală):

Procedură!

Domnul Cristian Dumitrescu:

Suntem la vot.

Poftiți!

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doresc doar să se consemneze în stenogramă faptul că este încălcată în mod grav legea, prin aceea că două legi votate de Parlament, prin votul acordat, au fost înlăturate într-un mod necorespunzător prevederilor legale și constituționale. Doresc, pe de altă parte, să se consemneze ca acest lucru să fie introdus în cutuma Parlamentului și să nu avem după 2-3 ani reproșuri în această privință.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Am crezut că vă referiți la procedura de vot.

Doamnelor și domnilor,

Supun la vot alin. 3 art. 6, în varianta propusă de inițiator.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

Din sală:

Supuneți mai întâi eliminarea!

Domnul Cristian Dumitrescu:

Aveam eliminare numai la alin. 1 și 2.

Eu nu am aici altceva.

Doamnelor și domnilor,

S-a propus și pentru acest alin. 3, din partea Grupului P.D.S.R., eliminarea.

În primul rând, trebuie să votăm eliminarea și după aceea varianta propusă de inițiator.

Alin. 3 art. 6, supun la vot propunerea de eliminare venită din partea Grupului P.D.S.R.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 116 voturi pentru.

Împotrivă? 237 voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Solicitarea Grupului P.D.S.R. de eliminare a alin. 3 art. 6 nu a fost acceptată.

În aceste condiții, neavând amendamente admise de comisie...

Domnul Ion Cîrstoiu (din sală):

Am un amendament!

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă rog.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Avem un amendament respins. V-aș ruga să citiți alin. 3, unde veți observa că anul financiar la consiliile locale este de 11 luni și nu de 12. Comisia noastră a propus o completare la alin. 3 și anume: "plata către bugetul de stat a sumelor restante din impozitul pe salarii, aferent perioadei anterioare datei de 1 ianuarie 1999, nu afectează vărsămintele către bugetele locale"; în continuare "pentru sumele din impozitul pe salarii, cuvenite bugetelor locale pe luna decembrie 1999, Ministerul Finanțelor va acorda credite bugetare până cel mai târziu 15 noiembrie 1999, a căror regularizare se va face din vărsămintele din impozitul pe salarii aferente lunii ianuarie 2000." Respingând acest amendament, în bugetele locale nu vom avea colectarea sumelor din impozitul pe salarii decât pe 11 luni.

De aceea, vă rog să fiți de acord cu această completare.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat,

În conformitate cu prevederile regulamentului, textul acceptat de comisie se supune primul la vot.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Eu am cerut să supuneți la vot completarea textului.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Este vorba de textul acceptat de comisie.

Aceasta a fost regula bugetului și anul trecut și acum doi ani și, dacă vă uitați în stenograme, s-a procedat ca atare.

Domnul Ioan Gavra:

Procedură!

Domnule vicepreședinte,

Eu nu am vrut să intervin ca să vă perturb pe durata votului, pentru că fiind mecanic, votul nu avea rost.

Vă rog, însă, să respectați regulamentul.

Domnul deputat avea dreptate. Citiți regulamentul cum trebuie: "în cazul în care amendamentele sunt de același fel, atunci se începe cu votul amendamentului comisiei".

Aici este vorba de amendamente diferite.

Se supune la votul acela și apoi al comisiei.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Este vorba de un amendament care a fost respins.

Care este poziția comisiei față de amendamentul propus de domnul deputat Cîrstoiu? Comisia își menține punctul de vedere de respingere a acestui amendament.

Eu, în conformitate cu prevederile regulamentului, sunt obligat să supun la vot amendamentul propus de domnul deputat Cîrstoiu. (Discuții, comentarii.)

Doamnelor și domnilor,

Am o mică controversă, este vorba atunci când există amendamente din partea comisiei... Acum, comisia nu are amendamente la alin. 3, deci eu trebuie să supun la vot amendamentele în conformitate cu...

Solicit... amendamentul... comisia și-a exprimat punctul de vedere că își menține opțiunea de respingere.

Care este opinia inițiatorului?

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am discutat mult la comisie aceste chestiuni, ne-am menținut punctul de vedere să rămână articolul așa cum este formulat în proiectul de lege, pe următoarele considerente.

Știți bine că în România a devenit un obicei ca, în jurul datei de 15 decembrie, să intrăm într-o vacanță binemeritată și prelungită până după Bobotează. Știți bine că toate unitățile își plătesc salariile lunii decembrie în luna decembrie și ca atare, cei care sunt buni platnici, și impozitele după salarii. Avem o diferență între agenții economici și instituțiile publice care au făcut acest lucru, și care reprezintă majoritatea, și agenți economici și instituții publice care au mai dat lichidare pentru decembrie în cursul lunii ianuarie. Pe de altă parte, este un lucru firesc în practică ca, la finele anului, să rămână facturi neîncasate, dar și debite neîncasate, aceste facturi neîncasate urmând a fi plătite din debitele care urmează să se încaseze pentru anul precedent. Această speculație că anul 1999 ar avea pentru bugetele locale doar 11 luni este adevărată numai în măsura în care decembrie 1999 nu va fi similar cu decembrie al tuturor anilor postdecembriști și, ca atare, salariile lui decembrie 1999 se vor plăti la lichidare, în ianuarie 2000, cu impozitele aferente. Nu putem fi de acord și pentru faptul că drepturile de salarii și obligațiile de plată pentru toate impozitele și taxele apar în balanța de pe decembrie, în bilanțul pentru anul 1998. Doar data de plată către bugetul de stat este, așa a vrut legiuitorul, una ulterioară ultimei zile a lunii. Ca atare, aceste obligații care sunt evidențiate la 31 decembrie 1998, în măsura în care nu au fost plătite, trebuie să meargă acolo unde le-am prevăzut pentru 1998, deci la bugetul de stat.

Obligațiile care nu vor fi plătite până la 31 decembrie 1999, vor merge acolo unde vor fi evidențiate în balanța și bilanțul de la încheierea acestui an - 50%, pentru că vorbim de impozitul pe salarii, la bugetul de stat, și 50%, pe cote pe care dumneavoastră le veți fixa, în ultimă instanță, la bugetele locale și bugetele județene.

Rugăm să fie votat acest alineat de la art. 6 în forma prezentată de noi în proiectul legii bugetului.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Trecem la vot. Repet: nefiind nici un alt amendament acceptat de comisie, suntem obligați să supunem în ordinea amendamentelor propuse dar respinse de către comisie.

În aceste condiții, supun la vot amendamentul... (Comentarii.) Suntem în procedura de vot, vă rog foarte mult!

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

S-au solicitat intervenții.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Supun la vot amendamentul propus de domnul Cîrstoiu, amendament față de care s-a opus atât comisia, cât și inițiatorul.

Din sală:

Era amendamentul Comisiei pentru administrație publică...

Domnul Cristian Dumitrescu:

Cine este pentru? Vă rog.

Noi discutăm, când este vorba de amendamente, de amendamentele Comisiei pentru buget, finanțe, bănci, și de amendamente care aparțin deputaților sau comisiilor. În acest caz, eu vorbesc de persoana care a susținut în numele comisiei, dacă vreți, amendamentul.

Supun la vot. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să numărați. 100 de voturi pentru.

Împotrivă? 229 de voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

Amendamentul nu a fost acceptat.

Vă propun să votăm textul, așa cum a fost propus de inițiator, menținut de acesta și susținut de comisiile de specialitate. Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 229 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 100 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Alin. 3 art. 6 a fost adoptat în varianta propusă de inițiator.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Supun la vot art. 6 în ansamblul său.

Cine este pentru? (Discuții.)

În ansamblul său, art. 6.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Este și alin. 4 la art. 6.

Domnul Cristian Dumitrescu:

226 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 121 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Art. 6 a fost adoptat.

Trecem la art. 7.

Aici există un amendament acceptat de către comisie.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Era un amendament la alin. 4.

Domnul Cristian Dumitrescu:

La mine alin. 4 nu există.

Doamna Viorica Afrăsinei:

La amendamente respinse era. Era introducere, era un amendament...

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamnă deputat,

Dacă nu l-a susținut nimeni, eu ce să fac? Eu trebuie să-l născocesc?

Vă rog foarte mult, doamna deputat Afrăsinei, dacă există...

Cine are amendamente în plus față de textul legii trebuie să se pronunțe că vrea să-l susțină. Îmi pare rău!

Art. 6 a fost adoptat.

Trecem la art. 7, unde avem un amendament admis de către comisie. Vă rog să-l susțină comisia.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Art. 7 este corelat cu art. 2 alin. 4, așa cum este prevăzut în raportul cu amendamente admise la poz. 2. Vă reamintesc că dimineață, votul care a fost exprimat la art. 2 alin. 4 a fost considerat de plen ca un vot provizoriu, urmând ca votul final să fie dat după ce se vor dezbate celelalte texte, care vor avea influență asupra acestui articol.

Aceeași modalitate s-o avem, corelată cu art. 2 alin. 4.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Absolut de acord, domnule deputat!

Noi votăm acest articol, dar îl votăm provizoriu, condiționat fiind de adoptarea în finalul bugetului a art. 2, care arată care-i cifra. Deci sub această rezervă, dar noi dăm totuși votul acestui articol.

Domnul senator Andreiu Oprea.

Domnul Andreiu Oprea:

Comisia își menține amendamentul și anume, propune suplimentarea veniturilor bugetului de stat cu suma de 2.128 de miliarde, ca urmare a aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/1998 pentru modificarea și completarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor și altor impozite directe și reducerea cu aceeași sumă a deficitului bugetar.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Întreb care este poziția inițiatorului. Inițiatorul este de acord cu amendamentul comisiei.

Conform regulamentului, supun la vot amendamentul comisiei cu mențiunea făcută și de domnul deputat Gaspar, că el este votat sub rezerva votării art. 2 care se va adopta la finalul dezbaterii proiectului de buget.

În aceste condiții, vă solicit votul în legătură cu amendamentul propus de comisie, la art. 7.

Cine este pentru? 220 de voturi.

Voturi împotrivă? 21 de voturi împotrivă.

Abțineri? 24 abțineri.

Art. 7 a fost adoptat. Vă reamintesc, sub rezerva votării la finele dezbaterilor a art. 2.

Trecem mai departe la Capitolul III - "Regimul și destinațiile cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat".

Sunt observații în legătură cu acest titlu? Nu sunt.

Amendamente? Nu sunt. Supun la vot.

Cine este pentru titlul cap. III? Majoritate de voturi.

Voturi împotrivă? 7 voturi.

Abțineri? 3 abțineri.

Titlul cap. III a fost adoptat.

Art. 8. La acest articol nu sunt amendamente admise de comisie; de asemenea, nu sunt amendamente respinse.

Sunt observații? Nu sunt.

Inițiatorul își menține textul la art. 8. Supun la vot.

Cine este pentru? Mulțumesc. Majoritate.

Împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 8 a fost adoptat.

Art. 9.

Domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Art. 9 a fost amendat de către cele două Comisii de învățământ de la Senat și Camera Deputaților, atât în ceea ce privește alin. 1, cât și alin. 2.

Această amendare, pe care dumneavoastră o aveți în față, privește la alin. 1 introducerea sintagmei după "ordonatori principali", sau, după caz, "ordonatori secundari", iar la alin. 2, prin derogare de la art. 26 din Legea nr. 154/1998, Ministerul Finanțelor este autorizat să efectueze deschideri de credite lunare pentru cheltuielile de personal ale Ministerului Educației Naționale, corespunzător aplicării legislației din învățământ.

Noi am citit cu atenție motivarea colegilor noștri de la Comisiile de buget-finanțe și le găsim bine formulate, dar neîntemeiate și spunem acest lucru deoarece Domniile lor, prin trecerea timpului, au uitat un lucru esențial. Numărul de posturi și, în speță, de personal în sistemul național de învățământ nu depinde de ordonatorul principal de credite, respectiv de Ministerul Educației Naționale sau de ordonatorii secundari.

Acest număr de posturi este dictat, pe de o parte, de copiii care au vârstă școlară, de numărul acestora, pe care, cu toată bunăvoința colegilor noștri de la buget-finanțe, nu-i mai putem trimite în locul de unde i-a adus barza, ei sunt și trebuie să-i școlarizăm - și, respectiv, de prevederile legii organice care precizează clar câți copiii trebuie să fie într-o clasă.

În consecință, dacă este un dat, să spunem de la Dumnezeu, numărul de copii ce trebuie să intre în clasa I, a II-a și așa mai departe, dacă prin legea organică s-a stabilit numărul de copii într-o clasă, rezultă că numărul de posturi este independent de voința ordonatorului principal de credite și, respectiv, chiar a celui secundar. Deci, acesta impune numărul de personal.

Prin urmare, alte soluții care s-ar sugera de mărire a numărului de copii în clasă vine nu numai în contrazicere cu o prevedere legală - Legea nr. 84/1995 - dar vine în contrazicere cu tendința care este pe plan european, pentru a crește eficiența procesului educativ.

O altă idee, vehiculată, evident, zicem noi, nu tocmai fericit - de comasare a școlilor, a claselor - demonstrează printr-un calcul efectiv la obiect, făcut de Ministerul Educației Naționale, că din punct de vedere economic este mai mare deranjul decât economia.

Prin urmare, Comisiile de învățământ ale celor două Camere au decis, practic, în unanimitate - și mă văd obligat să susțin acest punct de vedere al comisiilor - că această particularitate specifică sistemului național de învățământ, unde nu pot fi lichidați copiii, ca întreprinderile, ca să micșorez numărul de personal, pentru că sunt un dat, necesită ca cele două alineate să fie amendate în mod corespunzător.

Vă rugăm să susțineți prin votul dumneavoastră aceste două modificări care nu aduc, zicem noi, chestiuni de substanță în afectarea filozofiei bugetului, dar particularizează și prevederile bugetare pentru un sistem care nu poate fi la dispoziția bunăvoinței noastre.

Cu speranța că distinsul nostru coleg, domnul ministru Decebal-Traian Remeș - absolvent, vă garantez, al sistemului național de învățământ - va susține această chestiune, vă mulțumesc anticipat.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul senator Dumitrașcu.

Am spus domnul senator Dumitrașcu. S-a înscris înaintea dumneavoastră, domnule deputat. (Se adresează domnului deputat Romulus Raicu.) Îmi pare foarte rău, nu încerc să părtinesc un coleg, dar aceasta este situația.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Nu vreau să iau locul nimănui, este incomod și acela din partea stângă, iar acestea de aici sunt minate.

Onorat prezidiu,

Domnilor colegi,

Am în fața mea colecția celor două monitoare ale ședințelor Camerelor reunite din 1995 și 1996, legate de discutarea bugetului.

Mi-ar părea bine dacă ne-am încadra în luciditatea, deopotrivă a Opoziției și a Puterii, care au luminat aceste două momente: 1995 și 1996.

Pentru că, deocamdată, sunt cuprins de jena de a cita din atitudinile, din luările de cuvânt ale unor parlamentari aflați încă în partea aceea; n-o voi face acum, o voi face la un alt moment când jena îmi va dispărea într-o mai mare măsură.

Acum, însă, vreau să spun că în 1996 a fost o serioasă discuție în legătură cu numărul de cadre didactice - dacă se blochează numărul de posturi sau nu. Și rațiunea a învins.

Este exact rațiunea pe care comisiile reunite ale celor două Camere au impus-o și acum, anume că aceasta este o variabilă, ținând seama de câți copii dă țara. Este evident că nu putem avea o evidență foarte clară asupra fecundărilor și asupra nașterilor. Este încă o problemă serioasă pe care n-am moștenit-o, dar se pare că unii o moștenesc dintr-o perioadă de tristă amintire și, de aceea, nu pot să nu-mi susțin punctul de vedere care nu e chiar al domnului președinte Stanciu, ci este al comisiilor reunite - Doamne, și ce aș vrea să văd cum votează membrii acestor comisii reunite când se pune chestia asta la vot, în plenul acesta!

Așadar, permiteți-mi să fiu cu totul de acord cu cele spuse de domnul Stanciu, anume ca măcar în această problemă să nu existe rigiditatea cu care ne-am întâlnit de altminteri, rigiditatea legată de numărul de posturi, lăsând la o parte faptul că sunt legi, aș zice, fundamentale, dacă pot să fac această greșeală de limbă, mai fundamentale decât bugetul pe care-l discutăm acum, anume Statutul cadrelor didactice și Legea învățământului, pe care n-avem voie - dacă mai e ceva în țara aceasta ca lege, să n-ai voie s-o încalci - pentru că am încălcat cu numai 10 minute înainte, am făcut harcea-parcea legi întregi legate de sprijinirea întreprinzătorilor mici și mijlocii, ca și cum nu noi le-am fi dat, ci parlamentul Patagoniei.

Onorate auditoriu,

Voiam să spun, de fapt, înainte de a încheia, că în lumina acestor două volume pe care le am la dispoziție, îmi voi permite, din când în când, să intervin, iar acum să apelez la bunăvoința dumneavoastră, să votați normalul, logicul, care este expus nu doar de domnul Stanciu, ci de hotârârea comună a celor două comisii care constituie un partid indivizibil, partidul lucrătorilor, muncitorilor, sclavilor învățământului.

Vă mulțumesc frumos pentru atenția neobișnuită cu care m-ați ascultat.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat, vă rog!

Domnul Romulus Raicu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorați colegi,

Grupurile parlamentare ale P.U.N.R. solicită eliminarea prevederilor alin. 2 din art. 9 din proiectul de buget care stipulează neindexarea salariilor personalului din instituțiile publice în raport cu creșterea prețurilor în 1999. Noi solicităm acest lucru având în vedere deja faptul că prețurile au luat-o razna și că există toate șansele ca prețurile să crească simțitor în perioada următoare.

Or, este nedrept ca salariile celor care lucrează în sistemul bugetar să rămână neindexate într-un an în care, cu siguranță, prețurile vor cunoaște...

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat,

Ne aflăm la dezbaterea alin. 1 cu propuneri de amendamente. Dumneavoastră ați trecut la alin. 2 cu propuneri de eliminare. Întâi să terminăm dezbaterea alin. 1, după care vă voi da cuvântul când ajungem la dezbaterea și votarea alin. 2.

Vă rog să mă scuzați!

Domnul senator Tocaci, vă rog.

La alin. 1 art. 9.

Domnul Emil Tocaci:

Domnilor miniștri,

Domnilor colegi,

Într-adevăr, Comisiile reunite de învățământ și cercetare științifică au votat în unanimitate sau în cvasiunanimitate această prevedere pe care o solicităm acum sub formă de amendament. Este adevărat.

Este la fel de adevărat că acest punct de vedere exprimat de comisiile noastre și materializat prin amendamentul în discuție nu are nici o conotație politică. Este pur tehnică și, ca urmare, vreau să fie limpede că atât segmentul Puterii cât și cel al Opoziției au convenit, fără nici o rezervă, asupra acestui amendament.

Totodată, eu cred că acest amendament nu are nici implicații financiare. Nu are implicații financiare decât în măsura în care se dorește diminuarea dascălilor din România. Eu sper că nu se dorește acest lucru. Eu sper că nimeni nu gândește la așa ceva. Prin urmare, nu există nici implicații financiare și nu văd motivul pentru care ar exista un punct de vedere opus celui pe care-l afișăm noi.

Nici nu înțeleg de ce Comisiile de buget, finanțe, bănci au respins acest amendament.

Este foarte adevărat că în învățământul superior, în unele universități, există posturi vacante și se suplinesc la plata cu ora. Eventual acolo s-ar putea face unele economii, deși nu este deloc recomandabil. Subliniez - nu este deloc recomandabil - dar este posibil.

Însă în școlile elementare, în gimnazii și în licee acest lucru nu este posibil pentru că nu există posturi vacante.

Există cel mult posturi acoperite de oameni cu o calificare insuficientă, dar aceasta iar este cu totul altceva.

În această ordine de idei, eu îmi permit să-l întreb pe domnul ministru al învățământului ce opinie are în legătură cu acest amendament al comisiilor noastre.

Vă rog, domnule ministru, dumneavoastră care conduceți destinele învățământului românesc în momentul de față, să vă spuneți punctul de vedere privind acest amendament.

Solicitarea comisiilor noastre ar fi putut să fie contrazisă dacă învățământul ar fi fost o întreprindere oarecare, un domeniu oarecare, un conglomerat oarecare de întreprinderi, unde reducerile de posturi ar fi fost posibile.

Nu sunt posibile reducerile de posturi, reducerile numerice de posturi, decât în detrimentul învățământului și cu contrazicerea flagrantă a unor legi în vigoare. Și vă rog să rețineți că aceste legi operează pe teritoriul României și în toată lumea civilizată.

Normele pe care le avem nu sunt mici, nu sunt mari, sunt normele întregii Europe și a întregii lumi civilizate.

Prin urmare, orice reducere de posturi, spre care ar putea să țintească cel care nu dorește acest amendament, se face în contradicție cu tot ceea ce există în lumea civilizată și în contradicție cu interesele învățământului.

Pentru aceasta, stimați colegi, vă rog să acceptați, și sper să acceptați fără rezerve și indiferent de culoarea politică, amendamentul Comisiilor de învățământ.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Are cuvântul doamna deputat Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte Dumitrescu.

Doamnelor și domnilor profesori parlamentari,

Onorată Comisie de buget-finanțe,

Domnilor miniștri,

Aș vrea să mă adresez, în primul rând, Comisiei de buget-finanțe a celor două Camere reunite care cred că nu este în totală cunoștință de cauză în legătură cu aceste două legi specifice care guvernează sistemul de învățământ și anume, Statutul personalului didactic și Legea învățământului, care prin prevederile lor normează activitatea din acest sector și, ca urmare, prin acest sistem de normare, rezultă numărul de posturi alocate învățământului.

Neacceptarea amendamentului propus de Comisiile reunite de învățământ va pune Ministerul Educației Naționale în situația să nu respecte cele două legi ale învățământului.

De aceea, mă adresez dumneavoastră, celor care sunteți profesori și cei care reprezentați în Camera Deputaților peste 90 de deputați, să aveți înțelegere față de acest sector de învățământ a cărui cerere nu este exagerată.

Ea nu cere decât respectarea legii.

Cu speranța că atât Comisia de buget-finanțe cât și dumneavoastră veți sprijini amendamentul propus de comisie, vă mulțumesc pentru atenție și pentru sprijin.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Dau cuvântul domnului... Cineva avea un amendament la alin. 2. Să discutăm cele două amendamente și apoi să trecem la procedura de vot. Dau și domnului ministru cuvântul, dau și domnului ministru Remeș.

Aveți cuvântul domnule deputat!

Domnul Romulus Raicu:

Pentru că nu s-a încheiat discuția la alin. 1, aș dori și eu să subliniez că, din păcate, Comisia de buget-finanțe nu a ținut seama de propunerea pe care a făcut-o Comisia de învățământ de suplimentare a fondurilor pentru învățământ, fonduri absolut necesare pentru asigurarea salariilor cadrelor didactice.

Eu am întrebat și atunci și întreb și acum: ce fel de prioritate națională a acordat domnul ministru de finanțe prin proiectul de buget pentru învățământ atâta timp cât nu sunt asigurate nici salariile cadrelor didactice decât până în august 1999? Ce se va întâmpla după aceea, nu se știe.

Pe de altă parte, nu suntem de acord cu modul în care au fost motivate amendamentele care au fost respinse. Ni s-a spus, printre altele, că nu s-a indicat de unde anume să fie luați acești bani. Noi am menționat de unde și grupul nostru parlamentar a făcut o propunere, în acest sens, pentru suplimentarea fondurilor la învățământ. Din păcate însă, în raportul care ni s-a dat, suplimentar, cu amendamentele respinse, se menționează sec: "Nu au fost menționate sursele", deși acestea au fost menționate de noi atunci când am făcut amendamentul respectiv.

Revenind la alin. 2, la care am făcut mai înainte propunerea, încă o dată menționez că noi solicităm eliminarea prevederilor alin. 2 din art. 9 și am menționat de ce. Este imposibil ca în acest an oamenii să rămână cu salarii atât de mici, față de creșterile prețurilor pe acest an, care sunt deja prognozate.

Este o nedreptate care se face, și chiar Guvernul va fi în situația să facă o asemenea indexare și nu va avea cadrul legal, atâta timp cât nu se prevede în proiectul de buget acest lucru. O asemenea prevedere trebuie să fie eliminată și solicităm colegilor de la putere să accepte eliminarea acestui alineat al art. 9, mai ales că majoritatea celor bugetari provin din domeniul învățământului, din domeniul sănătății și al apărării naționale.

Domnul Cristian Dumitrescu:

M-am consultat cu domnul președinte Stanciu să mergem întâi pe art. 9 alin. 1, epuizăm aceste discuții, supunem la vot și apoi discutăm pe alin. 2.

Mai sunt intervenții la art. 9 alin. 1?

Domnul deputat Sârbu și apoi domnul deputat Popa.

Domnul Marian Sârbu:

Domnule președinte, stimați colegi,

La art. 9 alin. 1, la pct. 21 din raport vreau să mă refer, la un amendament pe care l-a făcut Grupul parlamentar P.D.S.R. și pe care și l-au însușit și Comisiile reunite pentru muncă și protecție socială ale celor două Camere. Este vorba de eliminarea sintagmei "numărul de posturi" din textul alin. 1, având în vedere multe din argumentele pe care chiar colegii mei le-au exprimat mai înainte, din păcate, într-un sistem "în vrac", total nesistematizate, în funcție de numărul de ordine prezentat în raport.

De aceea, vreau să vă spun că noi am solicitat eliminarea acestei sintagme, "numărul de posturi", de la alin. 1, tocmai pentru că dorim introducerea unui alineat nou, în care acest "număr de posturi" să fie stabilit, prin prezenta lege, în anexa nr. 3. Deci, am făcut o legătură organică, pentru a vă arăta faptul că am solicitat eliminarea sintagmei "numărul de posturi", tocmai pentru ca ordonatorii de credite să nu fie abilitați să stabilească ei, singuri și arbitrar, numărul de posturi pentru fiecare sector de activitate, în parte, așa cum s-a precizat, mai întâi, la învățământ.

Voi interveni cu argumente atunci când voi solicita și voi fi solicitat pentru explicarea acestui nou alineat, dar vreau să spun că motivul sau argumentul respingerii acestui amendament făcut de noi este legat de (citez): "spiritul Legii nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor", într-un articol care se referă la numărul de posturi. Nu are absolut nici un fel de legătură și aceasta dovedește modul stereotip, lipsit total de argumente, în care - știu eu? - ministrul finanțelor și, în general, Comisia de buget-finanțe, au încercat să argumenteze respingerea acestor amendamente.

Vreau să vă reamintesc, domnule ministru, că Legea nr. 154/1998 nu se referă la numărul de posturi, ci se referă la un mecanism de stabilire a salariilor individuale în sistemul bugetar. Nu are nici o legătură cu numărul de posturi și această argumentație este total lipsită de temei.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Voi interveni atunci când voi solicita ca acest număr mediu anual de posturi să fie stabilit prin anexa nr. 3.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor.

Deci, au fost mai multe intervenții la alin. 1 art. 9.

În numele comisiei a susținut domnul deputat Stanciu.

Și au fost mai mulți parlamentari care au susținut - doamna deputat Andronescu, domnul senator Tocaci. De asemenea, tot la alin. 1 există un amendament al domnului deputat Marian Sârbu. Noi am parcurs, până în acest moment, susținerile.

Eu am să dau cuvântul, din partea Guvernului ".. cine dorește să vorbească? Domnul ministru Remeș?

Comisia solicită, mai întâi, și domnul ministru Remeș.

Are cuvântul domnul președinte Oprea Andreiu.

Domnul Andreiu Oprea:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor,

Problema ridicată de cei care au făcut amendamentele, dacă aveți în față centralizatorul amendamentelor, la poz. 42, Comisia de buget-finanțe a introdus un art. 63, nou, care rezolvă și această problemă și care spune așa: "Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea și repartizarea creditelor bugetare înlocuitorilor lor de drept, precum și altor persoane împuternicite în acest scop".

Deci, cred că problema este rezolvată favorabil.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Cu tot respectul pe care îl datorez unui coleg, președinte de comisie, șef - de fapt - al unui laborator de a face legile, textul pe care Domnia sa ni l-a citit are unele tangențe, dar nu rezolvă în totalitate problema.

Păi, nu aș vrea să fiu în pielea domnului ministru Marga, care va trebui - la nivelul ministerului, conform formei actuale a acestui art. 9 (1) - să stabilească toată grila aceasta de personal, până la ultima școală, din ultimul cătun. Nici nu știu când ar termina-o. S-ar putea să treacă o promoție, de la primar la gimnaziu, până termină ministerul grila și până ne încadrăm în precizarea pe care distinsul coleg ne-a spus-o.

Deci, încă o dată, stimați colegi, cu tot respectul cuvenit, îl rog și pe domnul ministru Marga să-și expună punctul de vedere - respectiv domnul ministru Remeș, care, să nu uităm, are încă bastonul de președinte de comisie în buzunar -, să țină seama de particularitățile prezentate de comisie, de membrii comisiei, aici. Este altceva. Nu putem trata o școală ca pe o întreprindere. Copilul trebuie să meargă la școală, fie că noi vrem, fie că nu vrem. Fie că dorim să stabilească unul sau altul grila, ea este stabilită.

Fiecare dintre dumneavoastră, mâine vă veți duce, probabil, cei care au nepoți, îi veți duce la școală. Gândiți-vă că s-a eliminat acea clasă. Ce faceți?

Deci, vă rog să aveți în vedere această particularitate și să înțelegeți că nu perturbăm cu nimic nici fondul de salarii, nici deficitul bugetar. Absolut nimic! Este o chestiune de mecanism, pe care noi îl facem posibil. Altfel îl blocăm în sistemul național de învățământ.

Domnul Cristian Dumitrescu:

A solicitat cuvântul, la acest punct, domnul ministru Marga, ministrul învățământului.

Domnul Andrei Marga -ministrul educației naționale:

Domnule președinte de ședință, domnilor parlamentari,

Trebuie să subliniez, de la început, că art. 9, mai cu seamă în dreptul primului alineat, a fost discutat la cele două comisii cel puțin 5 ore. Mai trebuie să subliniez, ca și domnul senator Tocaci, că, în final, toți cei prezenți - și parlamentarii coaliției de guvernare și parlamentarii Opoziției - au convenit, din motive, dacă vreți, pur tehnice, dincolo de opțiunile politice, să se ia în seamă o realitate foarte tehnică, și anume, concordanța, totuși, a acestui articol cu legislația învățământului și, în mod exact, cu legea statutului, adoptată în 1997, cu Legea nr. 154/1998 și cu o seamă de implicații - și chiar articole, de fapt - ale Legii învățământului.

De aceea, din punctul de vedere strict tehnic, dacă vreți, eu pledez pentru a se accepta ca în alin. 1 să fie prinsă obligativitatea Ministerului Educației și a Ministerului Finanțelor de a aplica legislația în învățământ. Poate că este tautologic, dar totuși nu este de prisos în acest punct.

Pentru că, altfel, se poate crea impresia că noi gestionăm învățământul cum e posibil să gestionăm, de pildă, o întreprindere. Or, în cazul învățământului, oricât te strădui, nu poți să ieși din niște parametri, dacă vreți, absolut ficși: parametrii demografici. După aceea, sunt o seamă de parametri instrucționali - să le zic așa -, dimensionarea unei clase, de pildă, efectivul de discipline, deci curriculum-ul și așa mai departe.

Din acest motiv, ținând de specificul - să zicem - direct tehnic al învățământului, trebuie păstrată, cumva, în articol obligația Ministerului Educației și a Ministerului Finanțelor de a aplica legislația în învățământ, în materie de personal.

Vreau să vă asigur că suntem absolut conștienți că sistemul de învățământ - așa cum el a cumulat date, în ultimii ani - trebuie raționalizat. Și nu vă ascund că, la această oră, sunt în sistemul de învățământ cam 39.000 de posturi vacante. Însă nu vreau să ne grăbim și să credem că mâine poți să le tai și să obții reduceri de 39.000 de posturi. De ce? Multe din ele sunt în sate îndepărtate, unde greu găsești un suplinitor și de aceea, formal, posturile sunt vacante, dar în fapt ele trebuie ocupate.

De aceea, vreau să asigur pe oricine că se fac raționalizările necesare - și, dacă vreți, putem include chiar o obligație, undeva, aceasta nu e o problemă pentru noi -, însă este o limită dincolo de care nu poți să scazi personalul din sistemul de învățământ.

Sigur, este o asumpție foarte răspândită, la această oră - și vedem cum unii jurnaliști, pe bună dreptate, o abordează -, aceea după care se pot face comasări în învățământ.

Vă asigur și aici că noi facem comasări atât cât este rezonabil, dar le facem însă ca în orice sistem de învățământ, bizuindu-ne pe analizele autorităților locale, pentru că învățământul preuniversitar trebuie corelat cu deciziile locale. Aceste decizii țin seama nu numai de componente financiare, ci și de componente sociale, dacă vreți, educaționale.

Dar, privind lucrurile din punct de vedere strict financiar, după expertizele făcute - și vă putem pune la dispoziție datele -, rezultă foarte limpede că mari economii nu se obțin prin comasare. Se obțin ceva economii, însă vă spun că sunt atât de nesubstanțiale, încât nu se poate miza pe ele, chiar dacă am contracta sistemul. Pentru că, de pildă, ceea ce se prezumă că am câștiga la reducerea în efectiv a directorilor - și putem să-i reducem, nu-i nici un fel de problemă -, se cheltuie, după aceea, pe altă parte, cu transportul elevilor, care este o cheltuială foarte mare și devine și mai scumpă, în condițiile de față.

În legătură cu aspecte de detaliu, vreau să infirm impresia răspândită, după care sistemul nostru e generos în privința normelor, în privința raportului dintre efectivele de elevi și studenți, pe de o parte, și efectivul de cadre didactice.

Sistemul nostru, la această oră, aș spune, este normalizat. Dacă noi intervenim în normele didactice, producem o tăietură, pe care trebuie iarăși, peste un an sau doi, să o reparăm sau să o tămăduim, să zicem așa. Dacă intervenim în raportul elevi-profesori, iarăși destrămăm un raport normal, pe care, peste un an, trebuie să-l înlocuim, cu costuri educaționale care se cumulează între timp.

De aceea, înțelegând deplin imperativul de a nu mări deficitul bugetar, imperativul de a ține sub control niște parametri ai bugetului, cred că o semnalare a acestei obligații a noastre - a Ministerului Educației, a Ministerului Finanțelor - de a aplica legislația învățământului este necesară, dacă vreți, din foarte multe rațiuni, dar și din rațiuni de politică educațională, vizavi de o categorie care reprezintă, totuși, aproape o jumătate de milion de oameni și cărora noi trebuie să le dăm niște răspunsuri coerente și bine așezate pe fapte.

În legătură cu aspectul ordonator de credite, vreau să amintesc un lucru foarte simplu: noi am angajat sistemul de învățământ în reformă. Una din componentele reformei este descentralizarea sistemului. Dacă noi, de pildă, nu consacrăm mai tare - în textul final al Legii învățământului, care e acum în discuție la Senat - descentralizarea sistemului, cu ordonatorii de credite așezați cum trebuie, noi vom pierde chiar împrumuturi externe care sunt angajate în vederea reformei învățământului.

Deci, pledoaria mea este să luăm în seamă faptul că a recunoaște ordonatori secundari nu înseamnă altceva decât a promova principiul descentralizării, într-o manieră foarte exactă.

Încă o dată, aceste lucruri le spun, dacă vreți, din rațiuni tehnice și asumând, evident, răspunderea, vizavi de evoluția sistemului de învățământ.

De aceea, în calitatea și răspunderea pe care o am, vă îndemn să votați amendamentul prin care recunoaștem ordonatorii secundari de credite, cu rolul lor descris în amendamentul Comisiilor de învățământ reunite, și să votați această cuprindere în textul articolului, a obligațiiei de a aplica legislația învățământului în vigoare.

Vă repet încă o dată: este o chestiune foarte sensibilă, foarte importantă pentru învățământ, care nu afectează restul reperelor bugetului.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul ministru Remeș. Mă scuzați! Domnul deputat Petrescu și, după aceea, domnul ministru Remeș.

Domnul Virgil Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am înțeles că ne referim la pct. 19 din amendamentele respinse.

Pct. 19 din amendamentele respinse, respectiv art. 9 alin. 1.

Este vorba de ordonatorii principali sau, după caz, ordonatorii secundari. Despre aceștia este vorba acum.

În momentul în care am discutat în Comisia pentru învățământ, acest text a fost susținut și de noi și chiar textul a fost făcut în Comisia pentru învățământ, în acest sens, deoarece Legea învățământului - așa cum domnul ministru a spus mai devreme - presupune o descentralizare reală și este obligație, pentru că este o lege organică.

Însă, în momentul în care, fără a avea contribuția Comisiei pentru învățământ, a apărut acest art. 631 nou, este exact același lucru, adică s-ar dubla textul, pentru că se referă la delegarea dreptului pentru folosirea și repartizarea creditelor bugetare înlocuitorilor lor de drept. Adică, noile forme structurale care înlocuiesc ministerele - de exemplu, agențiile, dar și mai departe - și altor persoane împuternicite în acest scop. Împuternicirea provine din ce?

Din legislație.

Prin urmare, în principiu, nu avem de ce a ne opune la ceea ce am propus, evident, dar s-ar dubla textul proiectului de lege a bugetului, cu o singură obligație, ca 631 să fie, sigur, votat.

În ce privește pct. 20 este o altă discuție și aici nu aveam intenția să dezbat decât pentru pct. 19.

Deci, pentru pct. 19, dacă 631 va fi votat, este acoperitor. Dacă nu, atunci, desigur, ar trebui să ne gândim, să acceptăm formula propusă de Comisia pentru învățământ.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul ministru Remeș, vă rog.

Suntem la art. 9 alin. 1

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnilor președinți și domnilor colegi,

La intrarea mea în Guvern, domnul ministru Marga era acolo, având același portofoliu.

Eu am înțeles, la intrarea în Guvern și m-am comportat de atunci și până acum, să pun în practică hotărârile Guvernului, indiferent de poziția mea personală în timpul dezbaterii și înainte de luarea unei hotărâri în Guvern.

În 29 decembrie 1998, Guvernul României a aprobat un proiect de buget, pe care dumneavoastră îl aveți, și primul-ministru și oricare dintre membrii Guvernului trebuie să fie solidari cu acest proiect de lege, indiferent de situația ordonatorului de credite în vârful căruia ne aflăm, unul sau altul dintre noi. Așa înțeleg eu că este logic, așa mă voi comporta. Așa cred eu că trebuie să dăm dovadă că ne respectăm educatorii și ne respectăm noii, ca educatori, pentru generațiile pe care le plămădim.

În ce privește alin. 1 art. 9, avem de-a face cu 3 amendamente. Primul dintre ele spune: "să se adauge în text sau, după caz, ordonatorii secundari". Fac trimitere la art. 18 din Legea nr. 154: "În limita fondurilor bugetare alocate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale, ordonatorii principali de credite defalcă, pentru aparatul propriu și pentru unitățile subordonate, sumele destinate cheltuielilor salariale, în vederea realizării sarcinilor programate."

Eu citesc că Ministerul Educației Naționale este ordonator principal de credite și nu am în textul art. 18 de la Legea nr. 154 îngăduința de a permite acestui ordonator principal de credite să se debaraseze de o sarcină expres prevăzută de lege, nici pentru Ministerul Educației Naționale, nici pentru alții. Înțeleg că Ministerul Educației Naționale să respecte această lege, în măsura în care ea este valabilă.

În ideea în care vrea să se debaraseze de anumite sarcini, atunci, domnilor, se poate veni în fața dumneavoastră cu propuneri de modificare a Legii nr. 154, dacă vreți, pentru toată lumea, dacă nu, cu excepții.

Aceasta privitor la amendamentul de la pag. 6: "Amendamente respinse", nr. crt. 19.

La pag. 7, nr. crt. 21, se spune: "Se propune eliminarea sintagmei "numărul de posturi".

Domnilor,

Vă rog foarte mult, explicați-mi mie ce logică mai are, în acel caz, alin. 1 de la art. 9: "Ordonatorii principali de credite vor stabili (sar peste numărul de posturi, că se propune eliminarea) salariile de bază, indemnizațiile de conducere și celelalte elemente ale sistemului de salarizare prevăzute de lege, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate pe 1999".

Pentru numele lui Dumnezeu, salarii de bază pentru cine? Nu trebuie să am o listă cu posturi, cel puțin, dacă nu o fac nominală? Stabilesc salarii de bază pentru cine?

Salariile de bază sunt stabilite în Legea nr. 154, ca și cadru general. Nu pot fi stabilite de un ordonator de credite. Acest ordonator de credite nu este obligat să-și numere, bob cu bob, personalul, pentru a putea ști cui și cât îi stabilește ca salariu de bază? Trebuie obligatoriu, altfel fraza aceasta, acest alineat, nu are nici o logică. Stabilim salarii de bază, ca și cadru general, cadru de referință, prin lege, lege de la care toți se inspiră și pentru lista proprie a personalului lor, pentru personalul și posturile pe ierarhie, pe care le au acei ordonatori de credite, de acolo vin și stabilesc salarii de bază. A scoate afară numărul de posturi - ce înseamnă? Tot are un număr de posturi, de la 1 la infinit. În momentul în care așază - în partea dreaptă, lângă posturi, sau în partea dreapta, lângă o listă nominală - salariile, face chiar asta, își stabilește numărul de posturi.

În ce privește amendamentul de la nr. crt. 22, se propune, cu excepția Ministerului Educației Naționale și Ministerului Sănătăți. Mi s-a spus aici că Ministerul Educației Naționale, având Legea statutului cadrului didactic, își stabilește, după norme didactice,...

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule ministru, nu a susținut nimeni acest amendament.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Iertați-mă, domnule președinte! S-a vorbit despre toate aceste amendamente de la alin. 1.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Acest amendament al domnului Marinescu nu a fost susținut.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Bun. Iertați-mă!

Închei, revenind la primele două.

Domnilor colegi,

Am rugat - în fața comisiilor de învățământ - un lucru: să vină cu amendament întreg. În momentul în care îmi iese din chingile acestui articol, mă duce în anexe. La anexe sunt sume. Sumele presupun modificare. Modificare la anexă, modificare în totalul anexei, modificare în anexele centralizatoare, modificare în articolele în care avem tabloul, oglindă a întregului buget. Dacă propunem aceste lucruri și dacă am ajuns la sumă - că eu sunt obligat să transpun cifric ceea ce scriu cu literă -, ajungem, din nou, la una din două situații: un plus la deficit sau, dacă nu, o reîmpărțire de la alți ordonatori de credite. Dacă se revine și se completează acest amendament, spunând: "Cerem, concomitent, creșterea deficitului cu atât", ne asumăm o anumită responsabilitate. Dacă se evită creșterea deficitului, să existe curajul necesar și să ni se propună de la care dintre ceilalți ordonatori de credite provine o îndestulare mai mare la Ministerul Educației Naționale.

În final, vă propun ca acest alin. 1 de la art. 9 să îl votați în forma propusă de noi.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Procedură! Numai pe probleme de procedură, domnilor! În ordinea următoare: domnul deputat Sârbu, domnul deputat Stanciu, domnul senator Tocaci.

Aveți cuvântul, domnule deputat Sârbu!

Domnul Marian Sârbu:

Domnule președinte,

În legătură cu precizările făcute de domnul ministru, referitor la acest număr de posturi, cum că el ar trebui să fie obligatoriu inclus în alin. 1 al art. 9, vreau să îl contrazic și vreau să-i spun că oricât de apăsat și hotărât ar spune anumite lucruri, nu înseamnă că ele sunt corecte.

Vreau să vă spun, domnule ministru, că, dacă vă uitați în continuarea raportului, la pct. 23, este propus un alineat nou, care spune tocmai acest lucru, faptul că numărul mediu anual de posturi pentru fiecare ordonator principal de credite se stabilește prin prezenta lege, conform prevederilor din anexa 3. Deosebirea dintre noi - și este una esențială - este aceea că noi considerăm că acest număr de posturi trebuie stabilit de Parlament. Acest număr mediu de posturi trebuie stabilit de Parlament și nu de ordonatorii principali de credite. Cred că domnul Tocaci are dreptate când spune că Parlamentul, în mod indirect, nu este un holding în care șefii sau consiliul lui de administrație împarte banii, așa, pe diferite firme-mamă, urmând ca ordonatorii principali de credite, metamorfozați în marii manageri care împart doar niște bani, să nu țină cont, în nici un fel, de opinia Parlamentului, legat de numărul mediu anual de posturi.

Vreau să vă spun, domnule ministru, că numărul mediu anual de posturi are legătură directă cu calitatea serviciilor public, de care Parlamentul nu trebuie să fie străin.

În al doilea rând, nici o țară din Europa, la ora actuală, nu își prevede, sau nu exceptează, în cadrul indicatorilor pe care își construiește bugetul, numărul mediu anual de posturi pe toți ordonatorii de credite. Nu miniștrii din fiecare sector de activitate stabilesc numărul mediu anual de posturi, ci Parlamentul.

În al treilea rând, este un principiu fundamental al bugetului, domnule ministru, la care ați ținut tot timpul, atunci când erați președintele Comisiei pentru buget-finanțe, acela al transparenței. Este posibil ca, la momentul adoptării bugetului, Parlamentul să nu cunoască câți salariați - în sănătate, în învățământ, în cultură și în toate celelalte domenii bugetare - vor presta serviciile lor în domeniul lor de activitate în anul acesta? Probabil că doriți ca Parlamentul să nu cunoască, la momentul adoptării bugetului, în ce tip și în ce mod veți face disponibilizările în aceste sectoare. În nici un an nu s-a mai întâmplat ca, la momentul inițial al aprobării bugetului, să nu știm câți salariați vor fi în Ministerul Educației Naționale, în Sănătate, în Cultură și așa mai departe.

Este inadmisibil! Se opune chiar principiului rigorii în ceea ce privește împărțirea banilor din taxele și impozitele pe care, până la urmă, le plătim cu toții. Este posibil să nu știm acest lucru?! Iar alineatul nou, pe care noi lam propus, în corelație cu eliminarea sintagmei: "numărul de posturi", vine chiar în spiritul a ceea ce ați spus dumneavoastră, că trebuie să știm numărul de posturi, dar pe care să-l stabilească Parlamentul, domnule ministru!

Deci, aceasta este logica, aceasta este regula după care noi am propus eliminarea sintagmei "numărul de posturi", și nu speculațiile pe care le-ați făcut în legătură cu împărțirea, în legătură cu stabilirea..., e vorba de stabilirea salariului individual prevăzut în Legea nr. 154/1998.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

A fost un fel de procedură mai complicată.

Dau cuvântul domnului deputat Stanciu.

Urmează domnul senator Tocaci și după aceea domnul deputat Gavra și apoi o să-i dau cuvântul domnului ministru Remeș.

Să știți, totuși, că nu trebuie să mai refacem argumentația. Nu mă adresez dumneavoastră, domnule deputat, ci în general, să nu mai reluăm argumentația, să discutăm, să trecem la vot și să decidem pe baza votului.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să fac un apel de principiu pentru respectarea unor principii. Acest apel de principiu îl adresez, în primul rând, distinsului meu coleg, pentru că-l consider, efectiv, un coleg, nu numai ca absolvent al școlii ieșene, ca să nu spun produs, și ca deputat și ca președintele comisiei, o perioadă.

La argumente e bine să răspundem cu argumente.

M-am făcut că nu aud ce a reproșat Domnia sa unui coleg de cabinet, pentru că nu este frumos, dar a veni și a susține ferm și în ceea ce gândește distinsul nostru coleg, poate și corect, că la întocmirea bugetului și, în speță, la respingerea alin. 1 trebuie respectată prevederea din Legea 154 art. 18, mi se pare lipsit de sens.

Păi, stimate și distins coleg, ori acceptăm că acest buget se structurează, luând în considerare prevederile legilor existente, și atunci, dați-mi voie să cred că altă formă are acest buget, pentru că Legea nr. 154, cel puțin în secțiunea "personal din învățământ", nu este respectată, Legea nr. 84 a învățământului, în toată esența sa, cu 4% din P.I.B. nu este respectată; Statutul personalului didactic nu este respectat, nu mă refer la 92 care a fost pulverizată acum. La toate acestea, veniți cu textul din buget și le radeți și spuneți că asta este, acum veniți și spuneți: "Nu pot să aprob alin. 1 de la art. 9, întrucât contravine unei legi". Păi, cum ați trecut peste tot ansamblul prevederilor legilor din învățământ? Care este principiul, domnule ministru? De aceea, domnule președinte de ședință, cred că, principial, este să funcționăm în această apreciere în același context. Să dăm prioritate, prin ceea ce se spune, prevederii din buget și să nu mai aducem ca arugument faptul că altă lege ne împiedică. Dacă domnul ministru vrea să facă acest lucru eu îl sprijin, și cred că toți îl sprijinim, ca să respectăm prin acest buget toate legile care au fost, și atunci, stimate și distins coleg, pentru că, efectiv, vă respect și vă stimez, cum să veniți dumneavoastră și să anulați înainte de buget articolul din Legea învățământului care prevede 4%, să anulați din Legea nr. 154 anexa nr. VII, unde se stabilesc salariile de bază?

Tot înainte de buget să veniți să anulați din Legea învățământului prevederile referitoare la numărul de copii care trebuie să fie într-o clasă și tot înainte de buget să veniți să anulați prevederile din Statutul cadrelor didactice care prevede norma și așa mai departe? După ce le-ați anulat pe acestea, veniți cu bugetul, așa cum ați recomandat dumneavoastră în cuvântul anterior.

Închei solicitându-vă, domnilor colegi, să nu fim, aș zice eu, fermi într-o chestiune care este de mecanism. Vă spunem clar că art. 9 alin. 1, așa cum este în forma redactată, nu aduce nici un fel de atingere bugetului și permite efectiv acestui Minister al Educației Naționale să-și facă treaba, angajându-și structurile din teritoriu, angajând descentralizarea și promovând reforma. Nu putem discuta despre reformă centralizând la minister.

Sper că distinsul meu coleg nu-mi poartă pică și va accepta că nu putem avea două măsuri ale legii, când ne convine o respectăm, când nu ne convine o anulăm. Așa ceva este fără de lege.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Are cuvântul domnul senator Emil Tocaci, apoi doamna deputat Andronescu și domnul deputat Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Îmi tot pronunțați numele și apoi dați cuvântul altora înaintea mea.

Îmi pare rău, domnule președinte de ședință!

Domnul Emil Tocaci:

Domnilor miniștri,

Domnilor colegi,

Domnule președinte,

Mă voi rezuma la o chestiune de procedură pentru că am anunțat că este vorba despre așa ceva.

Iată care este acea chestiune: domnul ministru Remeș nu ne-a răspuns, nu ne-a răspuns deloc și e procedural să constat acest lucru. În răspunsul său, în ceea ce s-a dorit a fi răspuns, dumnealui a atins două repere: i-a făcut domnului ministru Marga unele reproșuri care nu aveau nici un sens și care nu aveau nici o legătură cu subiectul, decât o vagă legătură și anume, că domnul ministru Marga a susținut punctul de vedere al Comisiilor de învățământ și apoi dumnealui a vorbit despre niște fonduri solicitate și ne-a cerut să ne adresăm unei anexe, nu știu cărei anexe. Păi, noi nu cerem nici un ban. Cum o să umblăm la anexe, când nu cerem nici un ban? Sau, dacă vreți, în ipoteza în care suntem acuzați că cerem fonduri în plus prin acest amendament, înseamnă că există o dorință ascunsă de a reduce numărul membrilor corpului didactic. Această dorință, dacă există, să nu fie ascunsă, și asta este tot o chestiune procedurală, atunci să vină și să ne spună: "Da, domnilor, doresc să reduc cu 1/3 membrii corpului didactic" și atunci are logică partea a doua a discursului dumnealui, altminteri nu are nici o logică și nu are nici o legătură cu subiectul. Aceasta este chestiunea procedurală pe care am vrut s-o subliniez.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Are cuvântul doamna deputat Andronescu; se pregătește domnul deputat Gavra.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Am venit din nou în fața dumneavoastră ca să fac următoarea remarcă: vedeți, aici se desprind două puncte de vedere, un punct de vedere este cel al oamenilor de școală, indiferent care este spectrul politic din care ei provin, și celălalt punct de vedere este al celor care sunt puțin mai îndepărtați de școală.

Argumentația noastră cred că este logică, pentru că cei care suntem oameni de școală știm că numărul de posturi nu este un dat, printr-o lege, o dată pentru totdeauna și că fiecare început al anului școlar sau universitar ne pune în situația să constituim normele didactice, aplicând legile care guvernează învățământul, respectiv Statutul personalului didactic și Legea nr. 84 și, evident, Legea nr. 154.

De aceea, noi nu cerem decât să lăsăm învățământului posibilitatea să-și constituie numărul de posturi prin aplicarea legilor pe care Parlamentul României le-a votat.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Gavra, poftiți!

Vă rog să luați cuvântul.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreședinte,

Sigur că dumneavoastră vă faceți că nu observați, și ca să încep cu sfârșitul, chestiuni de procedură, deși nu aveați voie să nominalizați ce fel de chestiune ridică un deputat, dezbaterea este pe rol și, ca atare, oricare deputat sau senator poate să ia cuvântul în continuare, după ministrul finanțelor, dar prima chestiune este că dumneavoastră nu observați că sala este cam goală și interesul este același pe care l-a manifestat Parlamentul României, probabil, în ultimii ani, față de acest segment prioritar național care este învățământul românesc, dar, fiindcă m-ați citat, trebuie să spun și eu câteva lucruri înainte de a vă cere altceva, tot conform Regulamentului ședințelor comune.

Domnule ministru Remeș,

Diferența dintre dumneavoastră și statuia pe care o aveți pe masă este următoarea: aceea este stabilă, dumneavoastră sunteți mobil. Dumneavoastră sunteți astăzi și poate nu mai sunteți mâine, statuia poate rămâne acolo, pentru că Brătianu a fost, este și va fi în conștiința neamului, cum ați spus dumneavoastră, cel care a înfăptuit unitatea neamului românesc.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Dar asta n-are nici o legătură cu mine.

Domnul Ioan Gavra:

Sigur că n-are legătură cu dumneavoastră, are legătură cu scaunul și cu banca în care stați dumneavoastră. Cam asta este diferența, sigur că la modul grosier, formulată de către mine, ca să încheiem acest subiect, între ceea ce cere Ministerul Educației Naționale, prin ministrul Marga, Comisiile de învățământ ale celor două Camere și ceea ce spuneți dumneavoastră.

Sigur că Legea nr. 154, prin consecință, acordă ordonatorului principal de credite, care este Ministerul Educației Naționale, dreptul de a transfera ordonatorilor secundari, adică consiliile județene, inspectorate, anumite prerogative.

Este prin consecință, dar ca să nu mai scrie "prin consecință" și să căutați alte explicații, acest text al comisiilor este explicit, adică acordăm prin acest text de lege a bugetului, care este lege ordinară și care nu încalcă Legea nr. 154, acest drept. Nu știu cu ce vă deranjează acest lucru, pentru că este exact luat din Legea nr. 154, dar în mod explicit, nu prin consecință. Este foarte simplu de înțeles acest lucru din punct de vedere juridic, dar foarte greu din punct de vedere financiar. Deci, nu avem ce să comentăm la acest capitol.

În legătură cu a doua propunere, legată de numărul de posturi și de alte chestiuni. Sigur că și dumneavoastră ați făcut o școală elementară, apoi generală, ați făcut și o facultate și așa mai departe. Știți foarte bine că în învățământ, așa cum spunea doamna deputat aici și cum spunea și domnul ministru, există o mare mobilitate profesională și școlară, alta decât în oricare domeniu de activitate, inclusiv la Ministerul Finanțelor.

Deci, la începutul anului școlar se normează niște posturi, pe parcurs se fixează posturi didactice în funcție de numărul de elevi, ministerul are dreptul, în anumite condiții speciale, să mai creeze clase și așa mai departe, cum scrie Legea Învățământului. Deci, ca atare, există o anumită mobilitate pe parcursul întregului an școlar care nu coincide cu anul dumneavoastră financiar, pentru că el începe în luna septembrie etc.

Prin urmare, eu sunt de acord că ar trebui exclus Ministerul Sănătății, care nu are posturi normate pe număr de bolnavi, e cu totul altă chestiune și nu vreau să discut această problemă, dar în învățământ este o chestiune particulară specială, normarea se face de către minister, nu de către dumneavoastră, nu dumneavoastră de la Ministerul Finanțelor dați posturi, ci Ministerul Învățământului și ceilalți ordonatori secundari stabilesc acest lucru în funcție de necesitățile concrete din județe, sate, comune, de câte posturi este nevoie pentru a înființa o clasă, două, trei sau patru de elevi.

Deci, lăsați la dispoziția și competența Legii învățământului, a legii personalului didactic, a Legii nr. 154 această chestiune pentru Ministerul Educației Naționale. Nu vă băgați unde nu aveți treabă! Dați-le numai banii, pentru că dânșii nu vă întreabă niciodată dacă mai existați sau nu ca ministru.

Ultima chestiune, domnule președinte.

Dacă aveți o cuprindere largă, și sper că o aveți, domnule președinte, eu sper că nu aveți cuprindere largă înspre domnul Mircea, că dânsul este mai mult înalt decât larg; știți, deci, spre sală.

Deci, fără să vă mai cer să verificați cvorumul, vă rog să constatați cu ochiul liber că nu e cvorum, să întrerupeți lucrările și să reluăm mâine dezbaterile.

V-am cerut acest lucru în calitate de lider al grupului parlamentar și vă rog să aplicați regulamentul.

Vă mulțumesc.

Domnul Remeș, luați și statuia și mâine veniți fără ea.

Cred că veți fi mai impozant decât astăzi.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da, cred că în situația asta ar trebui să verificăm cvorumul pe baza unui apel nominal. La asta se referea domnul Gavra, nu?

Domnul Ioan Gavra:

Desigur, propun să se facă un apel nominal.

Domnul Cristian Dumitrescu:

O să facem un vot și o să ne dăm seama după vot care este situația.

Vă rog să verificați, domnilor secretari!

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Ne aflăm sub cifra de cvorum.

Reluăm dezbaterile mâine dimineață la orele 9,00, cu votul la art. 9 alin. 1.

Deci cu votul, la orele 9,00.

Am închis dezbaterile și suntem în procedura de vot.

Vă mulțumesc.

Lucrările ședinței s-au încheiat la ora 19,20.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 6 iulie 2020, 6:10
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro