Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 11 februarie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 11-02-1999 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 11 februarie 1999

  1. Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 1999 (art.16 alin 2 - art.20)  

Ședința a început la ora 8,50.

Lucrările au fost conduse de domnii Vasile Lupu și Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnii Cristian Sorin Dumitrescu, vicepreședinte al Senatului, Ioan Mircea Popa, secretar al Senatului, și Corneliu Ciontu, secretar al Camerei Deputaților.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Declar deschisă ședința Parlamentului României de astăzi, anunțându-vă că din totalul de 485 de parlamentari, și-au înregistrat prezența 341. 144 sunt absenți.

În consecință, cvorumul legal pentru desfășurarea lucrărilor este întrunit și putem trece la continuarea dezbaterilor asupra proiectului de buget.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În ședința de ieri s-a votat alin.1 de la art.16.

S-a dezbătut alin.2 al art.16.

Astăzi nu ne rămâne decât să trecem la votarea alin.2 al art.16.

Potrivit art.51 din Regulamentul ședințelor comune, discutarea articolelor începe cu amendamentele propuse în raportul comun, care se supun la vot cu prioritate.

Ca atare, Comisiile pentru buget finanțe-bănci ale Senatului și Camerei Deputaților, reunite, au adoptat un amendament pe care îl găsiți în raport la art.16 alin.2 și cu care vom începe votul.

Dacă acest text nu trece, atunci vom dezbate celelalte amendamente, în ordinea în care au fost prezentate.

Domnul Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Iată că a trecut o noapte și constat că a trecut degeaba, ea nefiind un sfetnic bun. Ne-am întors de unde am plecat. Respectiv, la discuția dinaintea consultării liderilor de grup.

S-a stabilit foarte clar, în spiritul unei anumite flexibilități, că nu putem începe abrupt cu textul votat de către Comisiile pentru buget-finanțe, pentru că în art.51, pe care dumneavoastră l-ați citit, nu se spune că se începe cu textele aprobate de Comisia pentru buget, finanțe și bănci, ci se spune că se începe, că au prioritate textele care sunt în raport. Raportul are două părți: are o parte acceptată de Comisia pentru buget, finanțe și bănci și o parte neacceptată de Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Unde scrie că tebuie să se înceapă cu cele aprobate? De ce nu scrie că trebuie să se înceapă cu cele neaprobate?

Deci, eu cred că nu este suficient de clar ceea ce s-a discutat și la întâlnirea cu liderii și s-a spus că: domnilor, să nu facem de așa manieră încât Comisiilor pentru buget-finanțe să le dăm practic un drept de veto și automat celelalte sunt eliminate, ci să începem în scară, cu alineatele care prevăd sume mai multe și coborâm până când se va aproba, probabil, cel al Comisiilor pentru buget-finanțe.

Este prima observație.

A doua observație. Dacă examinați textul de la art.16 alin.2, o să constatați că acesta are patru componente, patru cifre.

La prima cifră - 10 mii și ceva de miliarde, care revine învățământului, nu apare nici un fel de modificare de către comisie. Deci, neapărând, comisia, la acest punct nu are amendament. Și atunci, înseamnă că rămâne amendamentul primordial al Comisiilor pentru învățământ, dânșii neavând.

Deci, vă rog să începem să supunem discuției cifra de la învățământ de 10 mii și ceva de miliarde, până se va aproba care va fi aceea, apoi, cifra de la sănătate și așa mai departe.

Pentru că, altfel, nu are nici o logică. Votăm doiul și nu mai are sens să mai discutăm nici sănătatea, nici cultura, nici celelalte.

Deci, închei, rugându-vă, domnule președinte de ședință, să constatați că art.51 nu face distincție între cele aprobate și cele respinse, că, în fapt, la alin.2, la capitolul învățământ din alin.2, Comisiile pentru buget-finanțe nu au nici un fel de observații, în schimb, Comisiile pentru învățământ au observații.

Și atunci, trebuie să începem cu această discuție, cu nominalizarea surselor pe care noi le-am înaintat Comisiilor pentru buget-finanțe, dânșii nu le-au luat în discuție, au spus că nu avem surse, discutăm cu aceste surse și votăm asupra cifrei de la învățământ.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul vicepreședinte Dumitrescu.

Stimați colegi, vă rog să fiți cât mai concentrați în intervențiile dumneavoastră de la microfon. Acest text a consumat destul timp în ziua precedentă.

Pentru mine, regulamentul este foarte clar.

Să vedem ce ne spune domnul vicpreședinte Dumitrescu.

Aveți cuvântul.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am înțeles că trebuie să fiu concis și ați hotărât să începeți tocmai cu mine. E o dovadă foarte bună de colegialitate, însă cred că aveți perfectă dreptate.

De foarte mult timp dezbatem acest art.16, o temă fierbinte, și vreau să înțelegeți că nu am luat cuvântul pentru că nu doresc a mă pronunța. Este primul lucru pe care vreau să-l spun și-l spun cu deplina convingere că așa este normal. Deci, nu am intervenit la acest articol. Sunt oameni de specialitate, competenți, care au dezbătut aici păreri pro și contra și le-au susținut cu argumente.

Deci, este o intervenție pur procedurală și mă adresez distinsului coleg, domnul președinte Stanciu, pentru a insista asupra unui aspect.

Art.51, în accepțiunea aceasta, de a se discuta cu prioritate, de a se vota cu prioritate amendamentele propuse de comisie... - și aici avem două feluri de amendamente: amendamente acceptate în raportul comun și amendamente respinse în raportul comun. Vreau să vă spun că noi ne-am ghidat în acest articol, în interpretarea pe care am dat-o, pentru că așa este normal, și pe cutuma pe care am stabilit-o în dezbaterea bugetului. Am stabilit în urmă cu cinci sau șase ani, când era altă Putere și când s-a căzut de acord și niciodată nu s-a infirmat această cutumă și deci ea a devenit parte integrantă a modului de a proceda în dezbaterea bugetului, ca să se supună la vot cu prioritate ceea ce este și în logica lucrurilor, logica juridică, amendamentele susținute de către comisie, deci de către comisia de specialitate, plecându-se de la premisa că un punct de vedere al comisiei de specialitate are prioritate pozitiv față de un punct de vedere negativ, deci un punct de vedere care este susținut de comisie, fiind comisia de specialitate, are prioritate.

Deci, domnule deputat Stanciu, nu este o intervenție împotriva a ceea ce dumneavoastră susțineți. Eu am obligația să...

Domnul Anghel Stanciu:

Dar nu sunt amendamente de același tip, de același fel!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Nu! Păi, tocmai asta este. Deci, nu este împotriva unei dezbateri legate de un subiect atât de arzător, în care încă o dată doresc să spun că nu mă implic, dar nu vom putea schimba această accepțiune a interpretării art.51, conform căruia se începe cu supunerea la vot a amendamentelor admise, pentru că este în logica juridică a lucrurilor.

Vă rog să înțelegeți acest lucru și asta ar însemna să schimbăm, să introducem o schimbare care ne va guverna de aici încolo la o alt fel de dezbatere decât cea normală, cum se face în dreptul parlamentar în toate țările, și împotriva logicii juridice.

Rugămintea este, sigur, indiferent de dorința de a susține în felul acesta un anumit punct de vedere sau altul, față de care, încă o dată spun, nu intervin, dar, vă rog foarte mult să nu...

Domnul Anghel Stanciu:

Dar nu este amendament!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Este un amendament al comisiei admis.

Domnul Anghel Stanciu:

La învățământ, nu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Dacă nu este, se procedează cu. Eu am înțeles că s-a făcut o susținere aici că se pot discuta, se pot supune la vot mai întâi amendamentele respinse.

Eu vă spun încă o dată: cutuma spune clar că interpretarea art.51 este: se începe - și este și logica juridică - cu amendamentele admise. Este punctul de vedere al comisiei.

Față de situația care există, nici nu știu care este situația la acest... Mă scuzați. Aici depinde...

Domnul Ioan Gavra:

Domnule Lupu!

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnule Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Mărturisesc că ieri, după discuția prelungită pe care am avut-o, am crezut că s-a înțeles logica discuției liderilor grupurilor parlamentare și că vom purcede astăzi de dimineață, conform celor convenite, la dezbateri, așa cum ne-am înțeles.

Deci, logica juridică pe care a încercat aici s-o probeze cu regulamentul ședințelor comune domnul senator Dumitrescu nu are logică, din păcate.

Domnule senator Dumitrescu, conform art.100 din Regulamentul Camerei Deputaților: "În cazul în care există mai multe amendamente de același fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate, începând cu cele cuprinse în raportul comisiei sesizate în fond". Și, mai departe, alin.2: "Camera se va pronunța prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în afară de cazul în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte".

Deci, în orice logică a dumneavoastră, inclusiv cea juridică, ca să nu spun regulamentară, că aici e vorba de logică regulamentară, nu juridică, cu aceea juridică se ocupă altcineva, noi discutăm regulamentul, este clar că amendamentul, hai să presupunem, pe care l-a propus comisia cu o anumită sumă, nu exclude acceptarea amendamentului comisiilor pentru învățământ, care presupune o altă sumă. Plenul decide care este suma în final pe care o adoptă. Deci, nu este vorba de excludere.

Ne-am înțeles de ieri foarte clar că toate amendamentele trecute în raportul Comisiilor pentru buget-finanțe, indiferent că sunt acceptate sau respinse, se supun la vot, așa cum scrie art.100: fiecare amendament se supune distinct la vot.

Rugămintea mea a fost următoarea ieri: dacă dumneavoastră, prin Comisiile pentru buget-finanțe aveți atâta desconsiderare în raport cu celelalte comisii permanente ale Senatului și Camerei Deputaților, înseamnă că nu mai avem ce discuta. Înseamnă că acele comisii permanente s-au întrunit patru zile în această vacanță parlamentară din luna ianuarie, așa, numai ca să discute și ele despre buget, în van.

Comisiile respective au dreptul să susțină aici cu argumentele profesionale de rigoare de ce au propus amendamente la proiectul de buget al Guvernului României.

Deci, lăsați comisiile de specialitate, comisiile permanente să-și prezinte punctul de vedere, că de aceea au dat aviz în legătură cu segmentul pe care-l reprezintă din Executiv la nivel parlamentar. Este o solicitare firească, normală, logică, dacă vreți, și de altă natură, juridică.

Și atunci, începem dezbaterea, ca să nu mai revenim la proceduri, să nu mai cerem pauze să ne consultăm iarăși înapoi.

Și eu cred că domnul ministru Remeș, care probabil că este prezent, nu-l văd încă în sală, probabil că este în sală, este de acord cu asemenea perspectivă. Dacă nu, ne împotmolim din nou. Doriți să ne împotmolim de dimineață? Ieri ne-am împotmolit după-masă și am încheiat-o ca și în primele trei zile, cu cvorumul.

Deci, domnule vicepreședinte Lupu, n-ați fost la discuție, a fost doamna vicepreședinte Paula Ivănescu. Domnia sa a acreditat un asemenea punct de vedere și a venit cu el aici.

PD-ul, ieri, prin domnul deputat Rădulescu, a venit și am supus la vot acest punct de vedere.

Domnul Dumitrescu probabil că n-a fost în sală. Eu nu înțeleg.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Rădulescu Zoner are cuvântul.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc.

Eu, ca să nu lungesc discuția, din moment ce a luat cuvântul domnul vicepreședinte Dumitrescu, nu voiam să mai intervin.

Dar, eu, încă o dată, în primul rând îl întreb pe domnul deputat care a vorbit înainte, nu-i spuns numele, ca să nu-i dau drept la replică, ce înseamnă cuvântul "prioritate", domnule deputat? Ce înseamnă? Pur și simplu. Doar aici suntem oameni cu carte, nu? Ce înseamnă "prioritate"? Acesta este un lucru.

2. Unde merg toate rapoartele comisiilor? La Comisia pentru buget, finanțe, bănci, pentru că aceasta strânge rapoartele, le pune cap la cap, ca să rezulte, nu-i așa, bugetul.

3. Și cu asta am încheiat. Îmi pare rău, dar Comisia penntru buget, finanțe a schimbat textul inițiatorului, chiar dacă cifra pentru învățământ este aceeași, dar a schimbat textul în cealaltă parte a articolului, în partea a doua a acestui alineat. Prin urmare, nu intră în discuție.

Întâi se discută, se votează sau se respinge varianta comisiei, și, după aceea, în ordine, așa cum a spus și domnul președinte, așa cum a spus și domnul vicepreședinte al Senatului, se trece la vot la celelalte amendamente.

Păi, vreți să întoarcem..., cum să vă spun eu, era să vă spun un cuvânt urât, să o pornim de la coadă spre cap?

Vă mulțumesc.

Voci din sală:

Bravo!

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Nu mai putem continua discuțiile pe o chestiune foarte clară.

Dacă mergem în acest ritm, nu ne ajunge Postul mare pentru buget.

Eu vă mai citesc încă o dată art.89 din Regulamentul ședințelor comune: "Dispozițiile prezentului regulament se completează cu prevederile din Regulamentul Camerei Deputaților și din Regulamentul Senatului". Dar noi aici suntem într-o procedură specială. Procedura specială înseamnă derogare de la regula comună și, ca atare, o aplicăm.

Pe lângă acestea, ați fost foarte bine informați asupra variantelor acestui alineat 2, sunteți în cunoștință de cauză și aș putea spune chiar că ordinea ar conta mai puțin, ordinea votării amendamentelor, dacă nu am fi ținuți de regulament. Și noi nu putem crea un precedent aici, ca să ne împotmolim la fiecare jumătate de oră și să nu ne ajungă luna martie pentru aprobarea proiectului de buget.

Domnule senator, mai întâi fac precizarea că am dreptul să limitez, potrivit art.26, durata luărilor de cuvânt. Și vă citesc art.26: "Președintele are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcție de obiectul dezbaterilor".

Aveți două minute. Poftiți. Și următorii, la fel.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte, nu sunt de acord cu logica dumneavoastră.

Dacă ne uităm la amendamentul formulat de Comisiile pentru buget-finanțe, vedem că el este formulat greșit. Pentru că amendamentul Comisiilor pentru buget-finanțe se referă numai la majorarea cheltuielilor pentru cultură cu 23,6 miliarde și la reducerea cheltuielilor pentru asistență socială cu 7,3 miliarde. Ăsta-i amendamentul! Nu există alt amendament. Deci, un amendament formulat greșit, îl prezentăm ca să anulăm celelalte amendamente.

Au făcut amendamente Comisiile pentru buget-finanțe la cheltuielile pentru învățământ, pentru sănătate, la care se referă celelalte amendamente? Nu!

Domnilor vicepreședinți, nu sunt de acord cu logica dumneavoastră, cum interpretați dumneavoastră Regulamentul celor două Camere.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Este dreptul dumneavoastră să nu fiți de acord, dar este responsabilitatea mea să aplic regulamentul.

Poftiți, doamna deputat.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Aș vrea să-mi permiteți să fac referire la ce a prezentat aici domnul deputat Constantin Șerban Rădulescu-Zoner.

În legătură cu cuvântul "prioritate". Legea învățământului spune despre învățământ că este o "prioritate națională". Dăm noi sens acestei sintagme prevăzute de lege? Este o întrebare.

Mai mult decât atât. Primul-ministru al Guvernului declară, în luna noiembrie, că prioritare la constituirea bugetului vor fi sectoarele de învățământ și de sănătate. De ce nu dăm sensul cuvenit și greutatea pe care cuvântul primului-ministru o are?

Și apoi, mai pun încă o întrebare. Dacă Comisia pentru învățământ, care este comisia de specialitate, tot nu poate să aducă în discuție amendamentele pe care le-a votat în unanimitate, în unanimitate, repet, atunci să desființăm Comisia pentru învățământ și să dăm girul Comisiei pentru buget-finanțe să constituie și să împartă banii după alte criterii decât cele care sunt văzute de cei care în Parlament se consideră specialiștii domeniului respectiv.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Vă supun votului alin.2 al art.16, așa cum a fost amendat de Comisiile pentru buget, finanțe-bănci ale Senatului și Camerei.

Cine este pentru? Numărați, vă rog. 175 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să vă manifestați votul. Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri?

Refuzați să vă manifestați votul!

Suntem în cvorum.

Cu majoritate de voturi, art.16 alin.2 a fost adoptat.

Trecem la alin.3.

Domnul Ioan Gavra:

Procedură! Procedură! Procedură!

Domnule vice, procedură, da?

Deci, domnule vicepreședinte, procedură!

1. Votul nu poate fi acreditat, că nu-i după dumneavoastră. Dumneavoastră numai conduceți, conform regulamentului. Dar ați încălcat regulamentul, cvorumul se calculează numărând voturile: pentru, împotrivă și abținerile. Nu după cum vreți dumneavoastră!

Ce ați făcut dimineață cu prezența, e treaba dumneavoastră, duceți-o acasă, la Iași.

2. Întrucât n-ați respectat înțelegerea liderilor de ieri, în numele grupului parlamentar, cer pauză o jumătate de oră, pentru o nouă întâlnire cu liderii grupurilor parlamentare.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Pauza de consultări nu poate fi cerută abuziv.

10 minute - pauză de consultări.

Domnul Ioan Gavra:

...cu liderii grupurilor parlamentare, la sala Biroului permanent.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Vă rog, nu părăsiți sala! Revenim în 10 minute și reluăm dezbaterile.După pauză

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog să vă ocupați locurile în bănci și să reluăm dezbaterile.

Rog chestorii să invite parlamentarii în sala de ședință.

Vă rog, ocupați-vă locurile în bănci!

Stimați colegi,

Solicit o atenție sporită de câteva minute din partea dumneavoastră, pentru a vă informa despre înțelegerea la care au ajuns liderii grupurilor parlamentare. (Rumoare)

Se poate să faceți liniște în sală?

Stimați colegi,

Am convenit cu liderii grupurilor parlamentare ca în cursul dezbaterilor ce vor urma la buget pe fiecare subdiviziune a bugetului, în condițiile în care vor putea fi identificate sume ce vor putea fi adăugate la cele prevăzute în art.16 alin.2, să revenim și să le supunem votului dumneavoastră. Aceasta este prima parte a acordului.

A doua parte. Potrivit regulamentului ședințelor comune ale celor două Camere, președintele de ședință este în drept să limiteze durata fiecărei intervenții. Liderii grupurilor parlamentare au acceptat ca fiecare intervenție să nu depășească trei minute. (Aplauze)

Al treilea punct din acord. Amendamentele nespecificate în raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, dar prezentate de Comisiile pentru învățământ și consemnate în avizul dat de Comisia pentru învățământ, să poată fi discutate în plen, întrucât Comisiile pentru buget, finanțe și bănci le-au respins.

Cu aceste informații, cred că nu am nici o obiecțiune din partea liderilor grupurilor parlamentare care au participat la discuții și vă propun să continuăm dezbaterile.

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cel puțin într-unul din punctele pe care le-ați convenit acolo, faceți o chestiune care încalcă regulamentul. Eu am mai spus de vreo două ori de la acest microfon că dezbaterea bugetului se face potrivit unei proceduri speciale și deci se aplică toate normele de la această procedură specială.

Vă rog să vă uitați, domnule președinte, la pag. 28 din Regulamentul ședințelor comune, Cap.II - Proceduri speciale, Secțiunea I - Aprobarea bugetului. Ce se spune la art.50 alineatul final că poate să facă președintele de ședință? "Președintele care conduce lucrările poate supune aprobării ședinței comune sistarea discuțiilor la articolul dezbătut". Asta puteți dumneavoastră, să sistați discuțiile, dar nu să le limitați.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Gaspar, sistarea discuțiilor este altceva decât limitarea timpului de intervenție a fiecărui deputat. Și, într-adevăr, suntem pe un text special și-l aplicăm, deci sistarea discuțiilor o veți aproba dumneavoastră prin vot, dar tot potrivit Regulamentului ședințelor Camerelor comune, art.26 - "Președintele are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcție de obiectul dezbaterilor". Și cum la procedura specială nu avem o reglementare pe această situație, mergem la dreptul comun și dreptul comun îl avem chiar în regulament în art.26.

În plus, îl asigur pe domnul Gaspar că am convenit aceasta cu liderii grupurilor parlamentare și nu văd de ce ne-am împotmolit din nou în discuții.

Poftiți, domnule Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu v-am spus că ceea ce ați convenit este neregulamentar. Dumneavoastră sunteți jurist, dacă ar fi domnul Chiliman care știe foarte bine regulamentul, cred că ar înțelege că norma specială are precădere asupra normei generale. Dumneavoastră credeați că nu știam art.26?

Domnul Vasile Lupu:

Norma specială pe o situație identificată, dar găsiți dumneavoastră o referire în norma specială la durata intervențiilor, n-o găsiți. Și atunci mergem la norma generală la art.26.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Dacă dumneavoastră ați aplica art.50 alineatul final, așa cum este el în redactare, dumneavoastră puteți să propuneți sistarea discuțiilor la un articol, care să fie aprobată de Cameră, fie că intervenția a durat 2 minute, fie că a durat 10 minute, fie că a durat o oră. dumneavoastră puteți să sistați...

Domnul Vasile Lupu:

Nu, domnule Gaspar, noi trebuie să dăm dreptul fiecărui parlamentar...

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Acum am eu cuvântul și după aceea vorbiți dumneavoastră și cu asta terminăm. Deci, dumneavoastră puteți prin sistare să limitați, dar nu puteți din capul locului să spuneți că la fiecare articol se vorbește numai 3 minute.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Înțelegerea liderilor grupurilor parlamentare nu poate să eludeze regulamentele. Am mai ridicat și ieri o problemă în legătură cu amendamentele la această tribună și domnul președinte al ședinței de ieri a înțeles-o și a acceptat-o. E vorba de art.98 care este aplicabil și care menționează că amendamentele depuse la comisie, dar care nu figurează în raportul acesteia, pot fi discutate în plen. Am un asemenea amendament chiar la art.16 înregistrat cu nr.970 pe 26.ian.1999. Deci intră această posibilitate dată de regulament, dar, domniile voastre, onorații lideri de grupuri parlamentare, ați înlăturat această posibilitate regulamentară. Nu este normal.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat Țurlea, dacă faceți dovada amendamentului înregistrat și înțeleg că o puteți face, și ați făcut-o, deci veți putea s-o susțineți în plen.

Stimați colegi,

Peste înțelegerea liderilor grupurilor parlamentare, eu supun dumneavoastră propunerea de a limita durata fiecărei intervenții la 3 minute.

Cine este pentru? Numărați, vă rog. Iată, grupurilor parlamentare care își respectă liderul votează.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Eu îmi respect liderul și nu votez.

Domnul Vasile Lupu:

Sunt 195 de voturi în dreapta. În stânga câte sunt? Și 5 în stânga. 200 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 20 de voturi împotrivă.

Abțineri? 35 de abțineri. Vă mulțumesc.

Stimați colegi, continuăm cu art.16 alin.3.

Poftiți.

Domnul Gheorghe Avram:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt doctorul Avram Gheorghe, senator PDSR de Botoșani.

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

La procedură voi fi foarte scurt.

Domnule președinte de ședință,

Vă rog să-mi permiteți să vă reamintesc și vă rog consultați stenograma, la întreruperea lucrărilor și discuțiilor la art.16, după ce s-a votat 16 alin.1, am rămas înțeleși, și așa cred că trebuia, să continuăm dezbaterile. Vă rog frumos și vă întreb, ați auzit vreun cuvânt despre sănătatea poporului, sănătatea dumneavoastră, sănătatea noastră, aici în Parlament, la această lege? Nu ați auzit, iar Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport din Senat are un amendament care....

Din sală:

Unde-i procedura, domnule?

Domnul Gheroghe Avram:

Procedură, domnilor, sunteți mai vechi ca mine și nu înțelegeți. Îmi pare rău.

Deci întâi să discutăm, să nu trecem la vot, să discutăm și sănătatea și pe urmă să mergem la vot. Și, ce vă rog, ca să vedeți că am avut dreptate, vă rog frumos să luați în seamă că nu putem discuta sănătatea acum, ci trebuie s-o amânăm pentru ora 15, când va veni și domnul ministru.

Vă mulțumesc. (Vociferări în partea stângă a sălii.)

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Îmi îngăduiți să citesc solicitarea ministrului sănătății.

"Domnule președinte,

Întrucât se impunea participarea mea la ședința de Guvern de astăzi 11 febr.1999, pentru a susține promovarea unei hotărâri de Guvern la care Ministerul Sănătății este inițiator, vă rog să fiți de acord ca discuțiile de astăzi din Parlament, referitoare la bugetul alocat sectorului sanitar să aibă loc după ora 15." Deci nu am ajuns.... (Vociferări în sală.)

Stimați colegi, am stabilit, la 16 alin.2, am dat un vot de principiu și când vom trece la ceilalți indicatori ai bugetului, în măsura în care vom identifica sume care pot fi reîntoarse la aceste capitole, vom vota în plen și vom hotărî, ca atare.

Domnule Petrescu?

Domnul Virgil Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă voi referi la un amendament... la un alineat nou - 16 alin.21, deci nu este 16 alin.2 care nu înseamnă nici o modificare în deficitul bugetar, nici o alocare suplimentară, ne referim doar la posibilitatea tipăririi manualelor școlare care să fie pe pupitrele elevilor în toamna lui 1999, pentru a fi terminate în august 1999. Amendamentul sună așa. "Ministerul Educației Naționale este autorizat să efectueze plăți în avans pentru realizarea manualelor școlare de până la 70% din valoarea contractelor." Este trecută prin Comisia pentru învățămânmt, a fost un amendament propus de către deputații PNȚCD și însușit în unanimitate de comisie. Acest amendament a existat și a intrat în Legea bugetului de stat în anul 1997, același lucru în 1998, în 1996, de asemenea, iar în proiectul de buget pe 1999 a fost omis. Dorim introducerea, nu înseamnă nici...

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat, cele 3 minute au trecut. Sala a înțeles despre ce este vorba, într-adevăr la amendamentele respinse figurează amendamentul Comisiei pentru învățământ și cercetare științifică a Senatului împreună cu Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților cu textul prezentat de domnul deputat Virgil Petrescu. Comisia pentru buget-finanțe și bănci a respins acest amendament.

Care este părerea comisiei, după susținerea din partea domnului deputat Petrescu, mai ales că nu este vorba de modificarea sumelor alocate. Domnule ministru Remeș? Sau, mai întâi comisia. Comisia este de acord. Domnule ministru? De acord.

Stimați colegi,

Iată și un acord. Deci supun votului dumneavoastră acest amendament al comisiilor reunite pentru învățământ.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri. Vă mulțumesc.

Cu majoritate de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 3 abțineri amendamentul a fost acceptat.

Doamna Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte,

Cum însuși dumneavoastră ați spus puțin mai devreme, am dat un vot de principiu la alin.2. Așadar, vă rog frumos să permiteți colegilor să-și susțină amendamentele pe care le mai au de făcut la acest alineat, după care le veți supune la vot, după care, desigur, amendamentul care va fi votat de majoritate acela va trece.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, și pe cine am împiedicat, doamnă?

Domnul Dummitrescu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Să se reîntoarcem încă o dată la înțelegerea care a avut loc.

Înțelegerea a fost că am dat un vot de principiu la acest alineat 2, iar vom reveni la el numai în măsura în care pe parcursul discutării celorlalte articole, unde există posibilitatea modificării, dacă se modifică, să revenim. Acest alineat 2 rămâne așa, el este cu un vot de principiu dat, nu mai aducem amendamente la el, dar dacă vor exista modificări pe parcursul dezbaterii în domeniul specific la care sumele respective se modifică, vom veni să modificăm. Pentru că dumneavoastră ce vreți? Am făcut o înțelegere, acum veniți cu votul acela în trepte. Or, votul acela în trepte nu putem să-l dăm decât dacă se vor face modificări pe parcursul domeniilor specifice:sănătate, învățământ etc. care sunt în continuare. Deci aceasta a fost înțelegerea. Acum, doamnă îmi pare foarte rău...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule vicepreședinte, sper că am înțeles-o pe doamna deputat Viorica Afrăsinei. Dumneaei a solicitat ca deputații și senatorii să poată susține amendamentele respinse.

Eu o întreb, la art.16 alin.2 mai este vreun alt amendament respins, de susținut?

Deci alin.21 a fost susținut. Alt amendament? Și, stimați colegi, îngăduți-mi să întreb așa la fiecare alineat, pentru că sunt amendamente înregistrate la unele comisii și neînregistrate la comisia de fond, sesizată în fond. Da, cine îl susține? Poftiți, vă rog.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Este vorba de un alineat respins care ar însemna un alineat nou, deci un amendament respins, mă scuzați, care ar însemna un alineat nou, care se referă la situația creată prin Legea finanțelor publice, Legea administrației locale care au creat o nouă distribuție a veniturilor în teritoriu, urmată de o foarte largă genorozitate de a trimite diferite instituții în subordinea județelor. Astfel: handicapații, o bună parte din cheltuielile pentru ei au fost trimise acolo, copiii, bătrânii etc. Ținând seama că în județe, la consiliile județene, în acest an, vor face venituri mult mai mici decât au făcut până acum datorită legii la care am făcut referință, am propus un amendament nou și care sună astfel: "Din sumele prevăzute pentru cheltuielile social-culturale se vor finanța și instituțiile culturale de interes județean". Dacă vom lăsa aceste instituții la un loc cu celelalte instituții, care sunt la ora actuală în zona consiliilor județene, este clar că în acest an ei nu vor primi nici un fel de resurse pentru continuarea investițiilor începute și majoritatea nici măcar pentru salarizarea personalului care lucrează acolo.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Am indentificat amendamentul.

Domnul ministru Caramitru dorește să răspundă din partea Guvernului.

Domnul Ion Caramitru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Unul din, aș spune, unul din elementele de reformă care a început foarte devreme, încă din 1997, a fost un principiu foarte sănătos al descentralizării. Cum bine știți, în 1995 a început o campanie de supracentralizare în domeniul culturii, încât toate instituțiile culturale, indiferent de subordinea anterioară, au trecut în subordinea Ministerului Culturii creîndu-se un pol de putere disrecționară foarte periculos. Prin Hotărârea de Guvern nr.6/1997 cele 180 de instituții și ceva care trecuseră fortuit în subordinea directă a Ministerului Culturii au fost întoarse acolo de unde plecaseră și unde, prin tradiție, funcționau la consilii județene sau la consiliile muncipale.

Este adevărat că în noua lege a finanțelor publice, modul în care se aplică ea la nivel local, face ca municipiile în general, consiliile locale ale orașelor capitale de județ, în special, să aibă mai multe fonduri. Noi continuăm politica de descentralizare.

În acest moment, Ministerul Culturii mai are în subordinea directă peste 88 de instituții. Recent 3 instituții din București: Teatrul Mundi, Teatrul Masca și Teatrul Excelsior trec în subordinea consiliului municipal al orașului București. Același lucru trebuie să se petreacă și în terioriu. Prin tradiție și printr-un sănătos principiu, care funcționează în toată lumea, ministerele culturii mai administrează 4, maximum 5 instituții de nivel național. Toate celelalte sunt în subordinea consiliilor locale, în speranța corectă ca ele să fie întreținute de ambițiile, orgoliile bune locale ale respectivelor capitale.

În situația în care consiliile județene nu mai au fonduri pentru întreținerea instituțiilor care sunt în subordinea lor, ele pot fi transferate la consiliile municipale, de regulă instituțiile consiliilor județene sunt marile instituții culturale locale: muzeele județene, bibliotecile județene, teatrele importante care pot fi, după părerea mea, întreținute de capitalele de județ.

În acest sens, noi, de la Ministerul Culturii, așa cum i-am spus domnului deputat Mitrea, nu suntem de acord cu acest amendament.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

O replică scurtă din partea domnului Mitrea.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Nu este nici o replică, pe fond, eu, într-un fel sau altul, înțelesesem punctul de vedere al ministrului culturii, cu care sunt de acord, sigur. Problema este că în acest proiect de buget există două tipuri de argumentări cu care eu nu pot fi de acord. Una referitoare la faptul că nu avem acum posibilitatea de a da banii în anumite domenii, dar vor veni banii la o eventuală rediscutare a bugetului, la o reformulare a sumelor care intră în buget sau vom face pe viitor, de exemplu, cum domnul ministru foarte bine spune, consiliile județene să predea aceste instituții către municipii. Este foarte corect cum pune domnia sa problema.

În fond, însă, la ora actuală aceste instituții sunt la consiliile județene, nu sunt la consiliile municipale. Dacă acest principiu trebuie pus în practică, trebuie și noi în buget la ora actuală să prevedem lucrurile așa cum sunt astăzi. Iar în momentul în care ele vor trece la consiliile municipale, sigur că putem atunci, printr-o rectificare de buget, așa cum se face întotdeauna, să prevedem scoaterea și mutarea cheltuielilor respective în altă parte. Dacă noi astăzi intrăm pe buget, așa cum este făcut el, și domnul ministru este de acord aici cu mine, consiliile județene nu au, în foarte multe locuri, sursele de finanțare ca să poată să țină aceste instituții ale culturii.

Pe scurt, eu pe fond sunt de acord cu poziția Ministerului Culturii, dar în fapt, astăzi, nu poate fi pusă în practică, de aceea îmi susțin amendamentul în continuare.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Părțile și-au precizat pozițiile, amendamentul a fost susținut de autor. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Numărați, vă rog. 82 de voturi pentru. Insuficiente.

Doamnelor și domnilor colegi,

Cum la alin.2 al art.16, alte amendamente nu mai sunt, mă contrazice cineva? trecem la alin. 3 al art.16. Există amendamente respinse?

Doamna Andronescu, poftiți.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am făcut o propunere de modificare a formulării art.16 alin.3 și această propunere a noastră a fost admisă de Comisia pentru învățământ. Propunerea pe care v-o facem la acest alineat este următoarea: "Bursele tinerilor din Republica Moldova, acordate potrivit dispozițiilor legale, se suportă din fondul aflat la dispoziția Guvernului pentru relațiile cu Republica Moldova".

Aceste fonduri sunt prevăzute în Legea bugetului la art.20 și ele pot avea și destinația acoperirii burselor tinerilor care vin din Republica Moldova și învață în România, pentru că se pot elibera pe bază de hotărâre de Guvern. Motivul pentru care am făcut această propunere este că există posibilitatea să acoperim din alte fonduri bursele tinerilor din Republica Moldova, din bugetul Ministerului Educației Naționale s-ar elibera o parte din fonduri care ar putea fi acordate tot ca burse studenți români și în felul acesta crește numărul bursierilor studenților români, fără să afectăm bursierii care vin din Republica Moldova.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Comisia, la această argumentare, și-a schimbat părerea. menține punctul de vedere exprimat. Inițiatorul la fel.

Doamnelor și domnilor colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul formulat de doamna deputat Andronescu, Care e problema? Doriți părerea expresă a ministerului de resort?

Întrucât domnul ministru Marga este la ședința de guvern, domnul secretar general al Ministerului Educației Naționale, domnul profesor Gavrilă, are cuvântul.

Da, iată o precizare din partea domnului ministru Remeș, ministru de resort în materie de buget. Este ministrul de finanțe, dar dumneavoastră ați dorit să auziți părerea Ministerului Educației Naționale. Corect?

Da. Poftiți, domnule secretar general.

Domnul Horia Gavrilă:

Domnilor parlamentari,

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vă mulțumesc.

Ministerul Educației Naționale ar agreea această propunere pentru că degajează o parte care nu împovărează fondurile alocate pentru colaborarea cu Republica Moldova, dar are un impediment asupra măsurilor de reformă pe care le întreprindem și de care simțim încă o acută nevoie.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Ministerul de finanțe, domnul Remeș are cuvântul.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Problema este foarte simplă, în momentul în care au fost cuantificate sume la acei ordonatori de credite, la fiecare în parte s-a făcut lista cu ce trebuie să fie acoperit. Dacă dumneavoastră vreți ca neapărat relațiile cu Moldova, toate, inclusiv pentru studenți, să se deruleze prin intermediul Secretariatului general al Guvernului deplasăm și sumele o dată cu obligația. Din moment ce este vorba de studenți și de acest resort se ocupă Ministerul Educației Naționale, noi am prevăzut burse pentru toți studenții și pentru cei din Moldova și sunt ca atare la Ministerul Educației Naționale. A trece numai obligații și a lăsa sumele într-o altă parte, dumneavoastră din capul locului faceți o corectare între doi ordonatori de credite. Schimbați obligații, dar nu și sume. Chestiunea este gândită în întregul ei.

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnule ministru, deci nu sunteți de acord. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și pentru cele 3 minute și aici interesul Guvernului este cel mai mare în a fi respectate pe fiecare intervenție.

Stimați colegi,

Toate părțile cred că și-au împlinit, și-au satisfăcut curiozitatea de informație.

Ca atare, supun votului dumneavoastră amendamentul formulat de doamna deputat Andronescu, respins de ministrul de finanțe, respins de comisie.

Cine este pentru? Vă rog numărați. 92 voturi pentru. Insuficient. Amendamentul a fost respins.

La alin.3 mai este vreun amendament de susținut? Nu mai este.

Doamnelor și domnilor colegi,

Supun votului alin.3 al art.16 așa cum a fost prezentat de inițiator și susținut de comisiile de resort.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 49 de voturi împotrivă.

Abțineri? 34 de abțineri. Vă mulțumesc.

Alineatul 3 a fost aprobat.

Doamnelor și domnilor,

Trecem la alin.4 art.16. Comisia nu are amendamente. Sunt amendamente respinse de susținut? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin.4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 45 de abțineri.

Cu majoritate de voturi pentru, două împotrivă și 45 de abțineri, alin.4 a fost adoptat.

Alineatul 5, modificat în raport.

Dacă la acest alineat există amendamente respinse de susținut. Nu sunt.

Domnul senator Solcanu.

Domnul Ion Solcanu:

Domnilor președinți de ședință,

Domnilor miniștri,

Stimate doamne și domni colegi,

Sunt nevoit să observ că Anexa 3 a proiectului Legii bugetului de stat pe 1999 nu conține o listă a obiectivelor de investiții care urmează să fie finanțate integral sau parțial din fondurile Ministerului Culturii. Există o singură excepție, și anume această excepție privește o fișă de investiții pentru Biblioteca Națională, unde sunt prevăzute câteva sute de miliarde, mai precis, 765 de miliarde, suma actualizată, pentru finalizarea lucrărilor acestui obiectiv. Din păcate, pentru 1999 la această fișă de investiție nu se prevede nici un leu. Nu știu de ce Ministerul Finanțelor a mai inclus atunci această fișă de investiții. Cei mai numeroși ordonatori principali de credite, și am în vedere Ministerul Educației Naționale, Ministerul Sănătății, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului și alți ordonatori de credite, au inclus în proiectul Legii bugetului pe 1999, fie fișe de investiții, fie o listă a obiectivelor de investiții. Lipsa acestora și a listei obiectivelor de investiții pe care Ministerul Culturii le are în vedere să fie promovate și să fie supuse lucrărilor de consolidare, de restaurare și de conservare ne conduce la constatarea unei lipse de transparență a ministerului în acest domeniu. Nu suspectez pe nimeni de rea intenție, dar Parlamentul României nu știe care va fi destinația pe obiective a celor 187 de miliarde care sunt prevăzute la alin.5 art.16 din proiectul de Lege a bugetului pe 1999 care vizează protejarea patrimoniului cultural național. Spre exemplu, domnule ministru al culturii, din anexa 3 a proiectului de Lege a bugetului de stat pe anul în curs, în ce mă privește, nu știu dacă Ministerul Culturii va aloca și cât anume va aloca lucrărilor de consolidare, de conservare și de restaurare la monumentele Biserica "Trei ierarhi" din Iași și Palatul Culturii.

Reamintesc domnului ministru Ion Caramitru că ministerul pe care-l conduce dispune de documentațiile și solicitările necesare lucrărilor de consolidare și restaurare a celor două obiective. Dincolo de faptul, și cu aceasta închei, că Palatul Culturii aparține patrimoniului național, amintitele lucrări se impun și pentru faptul că edificiul ieșean adăpostește valori imense ale istoriei naționale, ale artei românești și universale, valori de etnografie, valori de știință, a științei și tehnicii românești. În consecință...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule senator... Ați epuizat de mult timpul, vă rog concluzia.

Domnul Ion Solcanu:

Închei domnule...Exact, domnule președinte.

În consecință, îl rog pe domnul ministru Ion Caramitru să explice Parlamentului următoarele trei aspecte:

l. Lipsa fișelor de investiții și a listelor de investiții din cadrul proiectului de lege.

2. Dacă Biserica "Trei Ierarhi" din Iași, monument din prima jumătate a secolului al XVII-lea, și Palatul Culturii sunt incluse pe lista de investiții pe care urmează să le promoveze Ministerul Culturii, și

3. Care sunt sumele destinate lucrărilor de consolidare, de restaurare și conservare pentru aceste două monumente.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul ministru Caramitru. Nu uitați cele trei minute. Deci, vi s-au pus trei întrebări.

Vă rog, aveți microfonul.

Domnul Ion Caramitru:

Stimate domnule senator,

Mă surprinde faptul că pe lista de investiții a orașului Iași ați trecut numai trei din cele 12 instituții pe care le-am subvenționat de doi ani și jumătate încoace și intenționăm s-o facem în continuare. Avem programul național de restaurare, care vă stă la dispoziție și pe care l-ați avut, de altfel, depus la comisie, cuprinzând două etape: cele care s-au lucrat în anul trecut până în octombrie și până la sfârșitul anului; este depus și la Comisia Camerei Deputaților și la dumneavoastră, unde puteți urmări exact. Vă pot spune, și colegilor dumneavoastră în același timp, că orașul Iași, capitala unui județ cu foarte mare importanță istorică, din toate punctele de vedere, a fost campioana națională a investițiilor Ministerului Culturii. Acolo este vorba de Catedrala Metropolitană, de "Trei Ierarhi", de Palatul Culturii, de Golia, de Teatrul Național, de Casa Kogălniceanu, de Casa Pogor ș.a.m.d.

În 1997, orașul Iași a primit 17,5 miliarde dacă nu mă înșeală memoria, iar anul trecut, 20 de miliarde. În acest moment, marea problemă a acestui oraș, pentru cunoașterea dumneavoastră generală, nu este atât clădirea ca atare a monumentului, ci infrastructura, subteranul acestor fundații. Toate clădirile monument istoric din Iași zac sau sunt, mai bine zis, la un metru și 20 de centimetri puțin mai sus de pânza de apă care, la orice restaurare, trebuie în primul rând stopată. De o săptămână s-a trimis în județe o circulară în care anunțăm că datorită acestui buget care ne-a fost repartizat, de 187 de miliarde pe anul în curs, față de 2l5 anul trecut, luând în calcul rata inflației și tot ce înseamnă noile costuri, aflați în mod real că fondurile pentru restaurare au scăzut sub jumătate.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumim, domnule ministru.

O frază de răspuns.

Domnul Ion Caramitru:

Deci, aceste obiective de care ați vorbit sunt în continuare în atenția noastră. Mitropolia de Iași a făcut câteva adrese către noi. Noi am rugat înaltul cler să nu mai intervină la Ministerul Culturii care poate dispune de ce bani îi oferiți dumneavoastră. Ar fi trebuit ca discursul meu de astăzi să fie unul patetic, în care să spun încă odată că Guvernul României și Parlamentul României sunt cele două instituții fundamentale ale statului care nu au avut, de-a lungul istoriei, hai să spunem, modelele de la '47 încoace, niciodată o compoziție mai culturală, mai intelectuală decât acum. Și iată-ne în faza în care deși suprastructura de care vorbesc este una de elită, suntem în fața celui mai prost buget al tuturor timpurilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Trecem la vot. Varianta comisiei, alin.5. Domnule președinte, o precizare.

Domnul Andreiu Oprea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Cred că ați observat că aici există o mică inadvertență, în sensul că cele două amendamente de completare, de la pct.16 și 17, ambele admise de comisie, unul care prevede sintagma "cel puțin" și unul "în condițiile legii" trebuie cumulate. Și atunci, varianta pe care o propunem noi este: "Ministerul Culturii va utiliza, în condițiile legii, suma de cel puțin 187 miliarde lei".

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Apoi, numai în condițiile legii o va utiliza. Eu cred că este de prisos, dar este amendamentul dumneavoastră și îl supun votului. Mai ales că textul alineatului se termină cu această formulare "în condițiile legii". Dispare. Bun.

O replică scurtă, domnule senator.

Vă rog.

Domnul Ion Solcanu:

Îi mulțumesc domnului ministru Ion Caramitru. Vreau să-l întreb însă pe domnul ministru dacă în acest buget sunt incluse și sumele pe care le obține statul român ca urmare a acordului pe care domnia sa l-a semnat la Washington, dacă nu mă înșel, în decembrie 1998 și care sume, dacă știu bine, se ridică la 20 de milioane de dolari, și acordul parcă prevede că vor fi destinate patrimoniului național.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Rog pe domnul ministru să consume tot atâta timp în răspuns ca domnul senator în întrebare.

Domnul Ion Caramitru:

Oricum restaurările nu sunt trecute la cheltuieli de capital. Dar n-am răspuns până la capăt, apropo de programul național de restaurare, care cuprinde 351 de șantiere deschise, și informațiile în legătură cu acestea le veți primi ca anexă, așa cum le-ați primit, de altfel, și la comisii. Împrumutul de 5 milioane de dolari de la Banca Mondială este punctual. Contribuția României la acest împrumut este cuprinsă în cifra de buget și este vorba de 8 miliarde, care sunt cuprinse aici. Punctual înseamnă, pe acest considerent, în primul rând Complexul Brâncuși de la Târgu Jiu, cele două palate brâncovenești - Mogoșoaia și Potlogi, patru sate saxone cu biserici fortificate din Transilvania. Acest acord de împrumut a fost garantat de Ministerul Finanțelor și este cuprins în anexele pe care vi le putem prezenta.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule ministru. Domnul deputat Ana Gheorghe.

Domnul Ana Gheorghe (Hd):

Domnule președinte,

Ceea ce vă spun acum eu am ridicat și în Comisia pentru buget, finanțe și bănci, evident, după cum observați, fără succes. Vă rog să aveți bunăvoința să interpretați din punct de vedere al topicii, dacă nu din punct de vedere al acurateții unei legi. Ce vrem să înțelegem prin această sintagmă: "Ministerul Culturii va utiliza suma de cel puțin 187 de miliarde". De ce, putem vorbi de mai mult de 187? Că atunci, ar avea rost. Or, discutăm despre buget. În buget, fiecare sumă se presupune că este strict evaluată și, de aceea, eu am solicitat și la vremea potrivită, să rămână fără această sintagmă "cel puțin"...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule ministru...

Domnul Ion Caramitru:

Domnule deputat,

Iertați-mă dar, cum bine știți, pe de o parte, spre sfârșitul anului, activitățile specifice unui minister cum este cel al culturii pot produce și economii. Sunt mari evenimente, cum este Festivalul Național de Teatru sau faptul că s-au încheiat contracte între minister și edituri care urmau să scoată până la o anumită dată anumite cărți, facturările s-au făcut târziu, așa se explică apariția economiilor. În situația în care prioritatea absolută a activității ministerului este aceasta, și încă o dată revin asupra faptului că în ultimii 50 de ani nu a existat un program național de restaurare, abia din 1997 Guvernul României a acceptat o sumă care a fost prevăzută clar în bugetul anului respectiv și s-a prelungit pe 1998 și, iată, și pe 1999, în momentul în care economiile de la sfârșitul anului trecut am fi putut să le orientăm către acoperirea unor contracte la restaurare, care altfel ne-ar fi dus la penalități, ar fi trebuit să adoptăm o ordonanță de urgență de rectificare, cum ar veni, la sfârșitul anului, lucru aproape imposibil. Am cerut acest lucru, și aceasta a fost justificarea prin care cele două Comisii pentru buget, finanțe reunite au acceptat ca sintagma "cel puțin" să ne dea libertatea, sigur, sub controlul Ministerului Finanțelor și cu avizul nemijlocit al acestuia, să putem, la sfârșitul anului, să folosim aceste economii.

Domnul Vasile Lupu:

Răspunsul este clar, deci există posibilitatea obținerii altor bani din economii, pe parcursul anului.

Stimați colegi,

Îmi îngăduiți să supun votului dumneavoastră acest alineat, cu precizarea pe care a făcut-o domnul senator Oprea, președintele comisiei: "Ministrul Culturii va utiliza, în condițiile legii, suma de cel puțin 187 de miliarde lei".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 15 abțineri, alin.5, în varianta comisiei, a fost adoptat.

Doamnelor și domnilor deputați,

Suntem la alin.6. Este structurat pe litere, a, b și c. La litera a) nu se identifică amendamente respinse. Dacă domnul Țurlea... Deci, la litera a), nu la alta.

Da, vă rog.

Domnul Petre Țurlea:

Iată amendamentul de care v-am vorbit și ieri și astăzi, la lit.a) alin.6 art.16. Deci, se lasă exact cum îl vedeți domniile voastre textul din proiectul acesta de buget și se adaugă, la sfârșitul literei a), după punct și virgulă, se adaugă următoarea exprimare: "activitatea de cercetare și editare din cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, prin Academia Română". Dacă mi-ați îngădui, domnule președinte, într-un minut am să fac și motivația acestei propuneri.

Institutul are, după cum mulți dintre domniile voastre știți, are același scop cu "Memorialul de la Sighet", nu trebuie să vi-l mai prezint eu. În al doilea rând, fără cărți publicate, fără cercetarea arhivelor, nu se poate lumina acțiunea de represiune comunistă. Am un memoriu din partea acestui institut către Parlamentul României în care sunt prezentate, printre altele, cărțile ce se intenționează a fi scoase cu banii pe care domniile voastre i-ați acorda. Printre altele, institutul respectiv vrea să publice "Biserica întemnițată - 8 noiembrie 1945". În acestă lucrare, printre altele, se prezintă activitatea anticomunistă a unor ilustre personalități...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, am o întrebare. Acest institut nu se subordonează Academiei Române? Și nu ați discutat la bugetul Academiei aspectul?

Domnul Petre Țurlea:

Am menționat, domnule președinte, prin Academia Română legat, normal, de "Memorialul Sighet", pentru că au același obiect de activitate. De asemenea, e vorba de lucrări privitoare la totalitarismul de dreapta, procesul colectivizării ș.a.m.d. Mulți dintre iluștrii reprezentanți ai actualei majorități, cei care au fost în închisorile comuniste, sunt prezentați în aceste lucrări. Și este normal ca Parlamentul să ajute descoperirea, din arhivele statului român, descoperirea adevăratei fețe a represiunii comuniste. Nu cred că este cineva din actuala majoritate care să nu vrea acest lucru.

Mulțumesc pentru atenție.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc. Domnul deputat Rădulescu-Zoner.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Întrebarea dumneavoastră, sunt convins, e retorică. Institutul la care s-a referit antevorbitorul face parte din structurile Academiei și, prin urmare, are fonduri de acolo. Așa pot să vin și eu și să cer pentru institutul meu, pentru Institutul "Nicolae Iorga". De fapt, de ani de zile, de când s-a pus în discuție "Memorialul Sighet", de când a fost prin votul dumneavoastră stabilit că este obiectiv de interes național, nu se caută decât pe căi ocolite să se ia banii, și așa foarte puțini, care se găsesc în Anexa 3 pentru acest lucru. De fapt, ăsta este scopul, ăsta este adevăratul scop și vă rog să respingeți acest amendament și să rămână textul așa cum este în forma inițiatorului.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Dorește să intervină domnul ministru Caramitru. Aveți cuvântul domnule ministru.

Domnul Ion Caramitru:

Întâi vreau să mulțumesc și eu Parlamentului pentru acest vot, aș zice, de importanță națională vis-a-vis de acest Memorial, care își atinge scopurile pentru care s-au dispus asemenea ajutoare morale și materiale. În acest moment, cu fondurile care sunt prevăzute la acest articol, s-ar putea să avem bucuria ca la sfârșitul acestui an, întregul proces de restaurare și punere în valoare să fie încheiat. S-a muncit foarte atent, foarte productiv, există, au fost și activități pe plan național și internațional, acest extraordinar vestigiu al unei istorii de care ne-am despărțit cu greu face servicii morale și materiale, chiar, întregului județ de care vorbim.

Și eu cred, așa cum domnul deputat Zoner a spus, că intervenția domnului deputat Țurlea este în afară de subiect. Pe de altă parte, e vorba de o altă instituție care coordonează institutul de cercetare de care este vorba, iar în subsidiar există, fără doar și poate, ceea ce se numește în românește o scamă rămasă pe creier, un regret, cred, față de o decizie plenară a Parlamentului României.

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnule ministru. Vă mulțumesc.

Domnul Bălăeț.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

După cum vedeți în lista amendamentelor respinse, la poziția 72, art.16 alin.6, înainte de lit.b), deci, între litera a) și b), era formulat un amendament "încheierea lucrărilor la Coloana Infinitului a lui Brâncuși de la Târgu Jiu". Era un amendament propus de mine, era propus și în bugetul anului trecut și al anilor precedenți. După câte am înțeles din discuțiile pe care le-am avut cu domnul ministru Caramitru, dânsul a luptat să facă rost de bani pentru complexul de la Târgu Jiu al lui Brâncuși, și acesta s-ar afla pe un drum bun de realizare, rămânând ca să știm precis acum dacă se încheie lucrările la Coloana Infinitului. Nu mă refer la complexul în ansamblu, pentru că acolo este mult de lucru și grija față de el trebuie să fie permanentă. Dar ceea ce s-a întâmplat în ultimii trei-patru ani cu Coloana Infinitului este lipsit de orice logică și de orice atitudine responsabilă. Eu nu acuz actualul ministru și actuala formulă ministerială de la Ministerul Culturii de situația de acolo, ci doresc, realmente, ca situația să fie îndreptată cât mai urgent, pentru că este anormală, împotriva cerințelor noastre ca în județul Gorj să se poată organiza un turism corect, de nivel internațional, având acest obiectiv în fruntea acestui turism mondial de calitate deosebită. Și, de aceea, socotind că domnul ministru a luat măsuri în acest sens, l-aș ruga să precizeze, dacă va considera necesar, cam când consideră dânsul sau când se angajează să avem din nou coloana, s-o putem privi în toată măreția ei.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc, domnule deputat. Domnule ministru.

Domnul Ion Caramitru:

Din împrumutul de 5 milioane de dolari al Băncii Mondiale, revin Complexului Brâncuși de la Târgu Jiu 2,2 milioane de dolari, la care se adaugă 600.000 de dolari nerambursabili, ca donație din partea Fondului Mondial al Monumentelor și, evident, contribuția României, de aproape 25% la întregul împrumut, deci, cu alte cuvinte, Complexul Brâncuși de la Târgu Jiu va beneficia de peste 3 milioane de dolari în acest moment pentru restaurările necesare. Asta este una.

Al doilea, mâine Ministerul Culturii se deplasează oficial la Târgu Jiu pentru a semna protocolul de predare-primire a întregului complex, care în mod fortuit, cu câțiva ani în urmă, a fost luat, sau mai bine zis transmis în administrare Ministerului Culturii. Considerăm, conform actelor fundamentale ale apariției acestui complex, că orașul Târgu Jiu este beneficiarul de drept al donației Tătărăscu și proprietarul de drept al lui. O dată cu semnarea de mâine, deci care va avea loc mâine la Târgu Jiu, vom avea și o discuție cu domnul președinte al Consiliului județean, Mischie, care este foarte grăbit ca această lucrare să fie pusă înapoi. A promis chiar că va pune singur înapoi modulele și va vopsi cu bidineaua, doar, doar, să vină înapoi.

Doamnelor și domnilor deputați,

Restaurarea "Cinei de taină" a durat 20 de ani, a "Sfinxului" 40 de ani. Toată lumea vrea ca mâine să fie pusă Coloana înapoi,dar nu v-ați întrebat de ce a fost demolată, sau mai bine zis demantelată, în două luni de zile și pusă jos? Credeți că acum punerea înapoi a unei capodopere a lumii se poate face în grabă sau cu toată atenția cuvenită unei asemenea opere? Vă rog să nu cereți termene. Termenele sunt în orice caz prevăzute în acordul de împrumut față de care avem o obligație sine qua non. Va fi pusă înapoi când va fi gata și în integralitatea ei.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc. Domnul Dumitrașcu și apoi doamna Afrăsinei. Nu uitați cele trei minute.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

De data aceasta nici nu voi cere, nici nu voi da. Nu dau pentru că nu am de unde și nu cer pentru că nu am de unde. E vorba doar de ceea ce propunea domnul deputat Petre Țurlea, ca expresie a unei cerințe a Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului. Am studiat cu atenție activitatea Academiei Civice aparținând Alianței Civice. De asemenea, președinta, pentru că acolo este o schimbare continuă de președinți, președinta a venit și ne-a explicat cum devine problema cu "Memorialul Sighet" și este evident că acest monument își are locul lui în istoria României.

Acolo zace jumătate din clasa politică a României Mari. Lucrurile sunt limpezi.

Cred, însă, că din punctul de vedere al materializării prin lucrări de știință, repet, Memorialul se face, mi-ar părea rău să copieze Doftana, mi-ar părea foarte rău, nu merită să o copieze, nu merită! Memorialul durerii de la Sighet este de o dimensiune cu adevărat extraordinară.

Însă, din punct de vedere al materializării științifice, dincolo de ceea ce își propune acest memorial pe care sper să-l văd cât mai curând devenit la dimesiunile pe care ni le expunea poetic, fără îndoială, o poetesă care se implica foarte serios și probabil și interesat în această mișcare.

Așadar, în această situație eu cred că a trece prin intermediul Academiei Române, către Institutul Național pentru studiul totalitarismului, institut veritabil de cercetări științifice, cu operă până acum, a trece o sumă de bani, o parte a sumei de bani, cu trimiterea expresă la publicarea unor cărți, care îi au ca triste personaje, ca tragice personaje, chiar oameni care sunt aici și care trăiesc, din fericire, victoria ideilor lor asupra ideilor altora, publicarea acestor cărți de către institutul național pentru studiul totalitarismului ar putea înlătura oarecare susceptibilități, pe care și eu le-am exprimat, legat de centrul de la Sighet, care rămâne altceva, rămâne un centru muzeistic și nu este, înainte de toate, un centru care să se ocupe cu publicațiile. Și dați-mi voie să amintesc, nu-i așa, nu doar personalitățile de aici, personalități serioase...

Domnul Vasile Lupu:

Într-o ultimă frază, domnule senator, că ați epuizat de mult timpul și nici de buget nu prea vă legați. Vă rog.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Dacă nici acolo unde este vorba de bani nu este vorba de buget, atunci unde Doamne, iartă-mă, este?!

Deci, ideea era de a se trece în contul Academiei, cu trimitere expresă către Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, pentru publicarea a 10 - 12 cărți anul acesta, cărți pe care le avem aici, într-o listă cu totul și cu totul impresionantă și folositoare neamului și țării noastre, aceasta era propunerea pe care o susțineam, alături de domnul deputat Țurlea și alături de Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului. Nu este vorba de a cere o sumă în plus! Este vorba doar de a face un transfer, de la Sighetul Marmației către Academia Română.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Mihăilescu are cuvântul. Am reținut, domnule Ceușescu, v-am notat.

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dat fiind că la acest articol sunt literele respective, avem și noi o propunere care considerăm că ar putea fi luată în considerare, și anume, introducerea unei litere noi, prin care să se aloce în mod expres o sumă, propusă de Grupul P.D.S.R., la 3 miliarde lei, pentru finanțarea lucrărilor în preajma anului 2000, care va fi un an Eminescu.

Această propunere are cel puțin trei coordonate: 1) aniversarea va avea loc în prima parte a anului 2000, deci bugetul viitor nu va putea introduce prea multe elemente pentru acest lucru; 2) ar fi o rază de lumină într-un buget atât de cenușiu, măcar menționarea numelui Eminescu nu cred că ar putea să deranjeze foarte mult intransigența deja recunoscută internațional a domnului Remeș; 3) mă gândesc la o afirmație de noapte a domnului ministru Caramitru, care a spus excelent: "Domnule, dacă în anul 2000 nu aniversăm Eminescu, ce altceva să aniversăm?". Reamintesc că în 1999 o să aniversăm eclipsa, așa că măcar pentru aceste mărunte chestiuni solicităm indulgența Ministerului de Finanțe în legătură cu acest lucru.

Contează mai puțin suma, cât mai ales menționarea numelui Eminescu. Noi am dat și soluție: ca venit, ar fi să se taie din cele 4 miliarde, dacă susținem încă o dată și vom acționa și la Curtea Constituțională, ilegal, pentru terminarea acelui sediu la standardizare, dacă se invocă chestia că sursa trebuie și ea dată.

Dar, repet, ar fi un gest frumos, măcar în ceasul al 12-lea, că ne apropiem de sfârșit, în care și solicitările partidului nostru să aibă o anumită finalitate.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Văd că acest text a înfierbântat spiritele și îngăduiți-mi să prezint lista celor care s-au înscris la cuvânt și să suspendăm luările de cuvânt. Deci, domnul Ceușescu, doamna Viorica Afrăsinei, domnul Caraman, domnul Pâslaru. Am tras linie aici. Și domnul Lazăr Lădariu. Aici ne-am oprit. Sunteți de acord, da?

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Este vorba doar de litera a)?

Domnul Vasile Lupu:

Păi doar de litera a) este vorba.

Deci, domnul Gheorghe Ceușescu.

Domnul Gheorghe Dan Nicolae Ceaușescu:

Domnule președinte,

Voi fi foarte scurt: aici s-a evocat Memorialul Sighet. Cred că domnul senator Dumitrașcu nu este bine informat și aș vrea să-l informez foarte pe scurt că nu este vorba numai despre un muzeu, ci de un centru de cercetare. Iar în ceea ce privește publicarea de volume este sigur că acele anale ale Sighetului publică o sumă de documente extrem de importante privind trecutul comunist. Nu se cere nici un fel de bani pentru aceasta de la bugetul țării.

Sighetul Marmației este un obiectiv de interes național și internațional, recunoscut internațional, nu este cazul să se transfere sume către o instituție care ridică suficiente semne de întrebare, nu vreau să intru în detalii asupra acestui punct.

Așadar, cred că trebuie să rămână intactă suma pentru Memorialul Sighet care, repet, este și un centru de cercetare, și să lăsăm ironiile de proastă calitate privind anumite activități poetice.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Doar la litera a) din art. 6. Mai este până acolo!

Doamna Afrăsinei.

Doamna deputat nu vă pot auzi de aici! Aveți la literea a)? Nu. Atunci, așteptați, vă rog!

Doamna Afrăsinei Viorica:

Dar au fost intervenții care s-au făcut și pentru litera b), și pentru un alt alineat... Vă rog să decideți cum se procedează!

Domnul Vasile Lupu:

Le vom vota pe rând și dacă mai sunt intervenții...

Deci, la litera a), cine mai dorește să intervină, din listă? Domnule Caraman, la litera a)? Vă rog, liniște.

Domnul Petru Caraman:

Domnule președinte de ședință,

Onorată asistență,

Ca o completare a celor spuse adineauri de colegul Gheorghe Ceaușescu și rectificând o eroare făcută de domnul Dumitrașcu, am să precizez că la Memorialul Sighet în fiecare an s-a ținut o conferință cu o anumită tematică și în urma acestei conferințe s-au publicat, pe lângă alte volume, și volumul cu materialele ținute, cu conferințele ținute în anul respectiv și eu de fiecare dată am participat la acestea...

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi,

Am suspendat discuțiile la litera a) și supun votului dumneavoastră alin 6, art. 16, lit. a).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Text adoptat.

La litera b).

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Avem un adaos la litera a). Nu se bat cap în cap! Nu se leagă una de alta!

Domnul Vasile Lupu:

A trecut varianta comisiei, domnule deputat. Vreți să mai adăugați partea însușită de dumneavoastră? Comisia nu a admis amendamentul dumneavoastră, este la amendamentul respins și îl supun votului.

Amendamentul domnului Țurlea.

Cine este pentru? 42 de voturi pentru. Insuficient.

Doamnelor și domnilor,

La litera b) avem o variantă dată de comisie. Domnul Țurlea cere cuvântul.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am un amendament înscris la nr. 71 în amendamentele respinse, la această literă b). El păstrează textul din proiectul Guvernului, nu umblă deloc la el, însă există o adăugare. Este vorba de susținere materială. Iată cum sună: "... precum și susținerea ziarelor românești "Adevărul Harghitei" din Miercurea Ciuc și "Cuvântul nou" din Sfântu Gheorghe..." cărora li se vor aloca 1 miliard de lei.

Deci, nu se cer bani suplimentari; din aceeași sumă prevăzută deja la litera b) se acordă 1 miliard pentru cele două ziare. Iată o foarte scurtă prezentare. Dumneavoastră știți că discuția aceasta a fost și anul trecut.

În bugetul de anul trecut, pe care domniile voastre l-ați aprobat și acest punct l-ați aprobat cu mare majoritate, nu au fost decât 17 voturi împotrivă din partea extrem dreaptă a mea, a sălii, deci a fost și în bugetul de anul trecut.

Dispariția ziarelor acestea românești din Harghita și Covasna va da, după cum bănuiți cu toții, o nouă lovitură românilor de acolo, favorizând astfel procesul violent de maghiarizare, care se află în curs în acest moment.

Trebuie ca statul să aibă în grijă pe toți cetățenii țării. Dacă așa cum este normal, statul are în grijă interesele materiale ale minorităților naționale, care nu pot să-și publice din banii proprii un ziar și este bine că statul îi ajută, este bine, de asemenea, obligatoriu pentru același stat să ajute și pe acei români care, puțini la număr, aflați într-un județ sau altul, nu pot să-și întrețină un ziar din banii lor, pentru că sunt foarte puțini. Deci, este obligația statului, obligație de proprie conservare a românilor din aceste două județe. Și vă reamintesc că, anul trecut, domniile voastre ați acceptat un asemenea amendament și acest amendament a dus la salvarea, pentru acel an, 1998, a celor două ziare.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Dumitrașcu.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Vă mulțumesc, domnilor colegi,

Cerinței foarte logice, care a primit aprobarea Parlamentului anul trecut, adaug și revista "Egyutt" a lui Hajdu Gyozo, care înseamnă "Împreună", este româno-maghiar. Ideile esențiale sunt idei de prietenie și de frățietate și dacă cineva este împotriva lui "Împreună", vă rog frumos să o spună aici. Banii vor veni de la Ministerul Culturii, eu m-am adresat în acest sens în mai multe rânduri domnului ministru..., este o fotografie clasică, se pare, a lui Eminescu; stătea așa la o partidă de vânătoare.

Ei bine, zic, m-am adresat atât ministrului culturii, cât și Departamentului Minorităților Naționale. Socot că este un gest de bună creștere, un gest de frățietate și de înțelegere între români și maghiari.

Treceți peste revistă fără prejudecăți și veți vedea că este un semn al unei amiciții pe care trebuie să o cultivăm, că suntem sortiți să trăim împreună. Acesta este, în ultimă instanță, mesajul.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Lazăr Lădariu. Răspunde domnul ministru Caramitru și votăm.

Domnule ministru, după domnul deputat Lazăr Lădariu, vă rog.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnilor miniștri,

Mă adresez în primul rând domnului ministru Remeș.

Domnule ministru,

Sunt sigur că dumneavoastră aveți în buzunar soluția pentru a salva cele două ziare. Sunt în fața dumneavoastră doar pentru unele clarificări.

Ca ziarist, ca redactor șef, ca om care am purtat condeiul în slujba adevărului 37 de ani, cunosc prețul real al tipăririi unui ziar.

În cazul de față nu este vorba de o vreo solidaritate de breaslă greșit înțeleasă. În cazul de față, în spatele cerinței noastre, se află acel adevăr de netăgăduit, necazurile gazetarilor și necazurile românilor din cele două județe.

Fără acest sprijin este imposibil să mai apară ziarele "Adevărul Harghitei" și "Cuvântul Nou".

Nu aș vrea să se înțeleagă că aș îndrepta sabia împotriva cuiva! Dar, știm cu toții că azi, în Țara Românească, din banii publici se dau bani pentru a fi tipărite ziare și reviste, pentru a fi editate cărți, care înjură uneori România.

Consider că acești români, dacă sunt considerați de unii minoritari în Țara Românească, trebuie să fie și ajutați. Nu sunt niciodată adeptul sloganului păgubos, că pentru a-ți atinge un scop trebuie să moară și capra vecinului. Dar, consider că cele 600 de milioane pentru fiecare dintre cele două ziare este o posibilitate.

Ce cer ei, de fapt? Vreau să precizez acest lucru: colegii noștri de acolo nu pretind acești bani pentru salarii. Doresc această subvenționare numai pentru a acoperi prețul hârtiei și costurile tipografice din ce în ce mai mari.

Domnule ministru,

Despre politică, poporul român, înțelepciunea populară multimilenară are o vorbă nu prea măgulitoare, pe care eu mă sfiesc să o invoc în fața Parlamentului. Nu este academică, dar dicționarul politic, care este mult mai darnic, spune despre politică un lucru drăguț: "ea este arta posibilului". Ceea ce cerem noi astăzi este posibil, domnule ministru, ați dovedit-o și în cursul anului trecut, că se poate. Cu sprijinul dumneavoastră au fost tipărite cele două ziare "Adevărul Harghitei" și "Cuvântul Nou", pentru că atunci, în funcția pe care o aveați, de președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, ați fost înțelegător și ne-ați ajutat și i-ați ajutat pe acești oameni, care se află la strâmtoare.

Vreau să închei. Aici nu este vorba deloc de vreo presiune a F.M.I.-ului și sunt convins de acest lucru. Este vorba de propria conștiință. Și măcar pentru a se adeveri încă o dată că, cerându-vă sprijinul, vreau să precizez acest lucru, că nu este vorba de vreun capital politic, nici pentru social democrați, nici pentru creștin democrați, nici pentru liberali, nici pentru naționaliști. Aici este vorba de supraviețuire, este vorba de a întinde o mână românilor din cele două județe, măcar pentru a se adeveri cât de cât argumentul acela că politica trebuie să fie în afara intereselor de grup și măcar pentru a se adeveri că și anul trecut, cu ajutorul nostru, s-au salvat. Acolo este vorba de supraviețuire și - n-aș fi vrut să spun acest lucru - este singura slovă românească pe acele meleaguri.

Așadar, am făcut apel la înțelegerea dumneavoastră, convins că veți găsi soluțiile și veți vota acest amendament, așa cum ați făcut-o și anul trecut și bine ați făcut și pentru a vă aduce mulțumiri, românii din cele două județe vă sunt îndatorați.

Vă mulțumesc ei și vă mulțumesc și eu!

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

N-aș fi intervenit dacă colegul nostru de comisie nu s-ar încăpățâna să folosească aceleași cuvinte, neadevărate, deși i-am demonstrat de mai multe ori că nu se pot susține. Și care sunt aceste cuvinte? Singura slovă românească.

Doamnelor și domnilor,

În județul Covasna, în afară de ziarul pe care domnia sa îl susține, mai există încă alte două ziare în limba română.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul ministru Caramitru.

Domnul Ion Caramitru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Încep prin a spune că sunt și eu uneori profund îngrijorat de modul în care ziarele, în special de ziare este vorba, dar și unele publicații cu pretenții culturale, apar în țara noastră și în alte zone ale României de altă dată și am făcut toate eforturile pe care le-am putut face la nivelul Ministerului Culturii.

Din start, însă, când este vorba de ziare, nu este un lucru de competența Ministerului Culturii. Ziarele sunt, de regulă, cotidiene, care apar cu un scop precis, ca ziar, și nu are componenta culturală. Am spus-o aceasta în comisii și am orientat finanțarea lor către alte departamente ale statului, cum ar fi Departamentul Informațiilor, care este un departament cu buget propriu și ordonator principal de credit.

Mai mult decât atât, publicațiile din Basarabia, care la fiecare ședință a comisiilor, mai ales a Camerei Deputaților, doamna deputat Lari le-a ridicat, se pare că sunt, în sfârșit, rezolvate.

Refuz de principiu acest amendament, ca ziare, cum sunt chiar cele din Harghita și Covasna, românești, să fie finanțate de Ministerul Culturii.

Iată, amendamentul a fost respins.

În ceea ce privește publicația "Egyutt"...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule ministru,

Vă rog, mai concis, că ieșim din timp!

Domnul Ion Caramitru:

Dacă ar fi să glumim puțin, deși amar, cuvântul "Egyutt" înseamnă "Împreună". Împreună ar însemna români și maghiari, iată-ne, la putere. Din acest punct de vedere, dacă F.P.S.-ul ar trebui să dispară după ce se privatizează tot, în sfârșit, revista și-a atins scopul.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

O replică dorește domnul Lazăr Lădariu, foarte scurt. Vă rog, liniște!

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

O precizare: nu vreau să intru în polemică deloc cu domnul Má rton Á rpá d, am spus-o și în comisie. N-aș vrea, totuși, să rămâneți păcăliți. Ceea ce spune domnul Má rton Á rpá d este un adevăr pe jumătate, depinde cum privim sticla: partea jumătate sau cea goală?

Este vorba de un pui al ziarului "Bună ziua, Brașov!", care se difuzează sau se scoate la Covasna; este cu totul altceva! Acela este un ziar privat. Iar eu, Lazăr Lădariu...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Suntem la buget! De o legislatură și mai multe ați tot dezbătut aceste probleme!

Domnul Lazăr Lădariu:

Iar eu, dacă conduc un ziar particular la Târgu Mureș, nu cer subvenții de la buget și de la statul român. Vreau să fac această precizare.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Votăm amendamentele respinse, astfel cum au fost formulate.

Amendamentul domnului deputat Țurlea.

Voturi pentru? 21. Insuficient.

Amendamentul domnului Bălăeț.

Voturi pentru? 20. Insuficient. Respins.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Câte or fi împotrivă?

Domnul Vasile Lupu:

Domnule, restul este împotrivă. Dumneavoastră, care ați pregătit asemenea amendamente v-ați pregătit și votanții. Aceștia sunt votanții!

Stimați colegi,

Alt amendament de votat, respins la comisie, nu mai este.

Supunem votului dumneavoastră varianta comisiei, la litera b).

Cine este pentru? Majoritate covârșitoare. Mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Stimați colegi,

Cu majoritate de voturi pentru, 5 abțineri și litera b) a fost votată.

La solicitarea unui grup de parlamentari, suspendăm ședința la 12,30, reluăm lucrările la 14,30. Este vorba de o participare la ceremonia funerară în familia unui distins coleg de-al nostru, a domnului Adrian Năstase. Vă rog să aveți înțelegerea să modificăm puțin programul. Îi transmitem condoleanțe, cu această ocazie, din partea tuturor și la ora 14,30 reluăm lucrările în plen.După pauză

Domnul Vasile Lupu:

Deci, punem alarma să sune, să se întrunească întâi prezidiul, și apoi facem apelul.

Domnul Nelu Badea (din sală):

Domnule președinte, trebuia să facem acest lucru la 14,30! Dacă făceam treaba aceasta atunci, nu erați nici dumneavoastră!

Domnul Vasile Lupu:

Rog să fie pregătită lista nominală pentru apel! Începem cu senatorii!

Domnul Victor Fuior (din sală):

Senatorii sunt prezenți, domnule! Deputații nu sunt aici!

Domnul Vasile Lupu:

Eu, mai mult de 15 senatori, nu văd!

Domnul Victor Fuior (din sală):

Puneți-vă ochelarii!

Domnul Nelu Badea (din sală):

Noi am fost aici de la 14, 30, dumneavoastră nu erați!

Domnul Vasile Lupu:

Îl rog pe domnul secretar să facă strigarea!

Domnul Ioan Mircea Popa:

Achim George

absent

Aichimoaie Ionel

absent

Alexandru Nicolae

absent

Apostolache Victor

absent

Ardelean Ioan

absent

Avarvarei Ioan

absent

Avram Gheorghe

prezent

Badea Dumitru

prezent

Badea Nelu

absent

Bădiceanu Nistor

prezent

Bădulescu Doru Laurian

absent

Bălănescu Mihail

prezent

Băraș Ioan

absent

Blaga Vasile

absent

Bleahu Marcian-David

prezent

Blejan Constantin

prezent

Bogdan Florin

prezent

Boiangiu Cornel

prezent

Boilă Matei

absent

Bold Ion

absent

Brânzan Emilian

prezent

Bucur Ioan Corneliu

absent

Bunduc Gheorghe

prezent

Burghelea Ioan

absent

Burtea Marcu

absent

Buruiană Florin

prezent

Caraman Petru

prezent

Cataramă Viorel

absent

Căncescu Aristotel Adrian

absent

Câmpean Teodor

absent

Cârciumaru Ion

absent

Cerveni Niculae

absent

Chiriacescu Sergiu

absent

Ciurtin Costică

absent

Cotarcea Haralambie

absent

Cozmâncă Octav

absent

Crecan Augustin

absent

Crețu Ioan

absent

Csapó Iosif

prezent

Dide Nicolae

prezent

Dima Emil

absent

Dobrescu Răsvan

prezent

Dobrescu Vasile

prezent

Drăgulescu Ștefan Iosif

absent

Dumitrașcu Gheorghe

absent

Dumitrescu Constantin Ticu

absent

Dumitrescu Cristian Sorin

absent

Eckstein Kovács Pé ter

prezent

Făniță Triță

prezent

Feldman Alexandru Radu

absent

Frunda Gyorgy

absent

Fuior Victor

prezent

Gabrielescu Valentin Corneliu

absent

Gaită Doru

absent

Gavaliugov Corneliu Dorin

absent

Găvănescu Vicențiu

prezent

Gheorghiu Costel

absent

Gherman Oliviu

absent

Ghițiu Paul

absent

Glodean Voicu Valentin

absent

Grama Mihail

prezent

Hajdu Ményhert Gábor

absent

Hauca Teodor

absent

Huidu Dumitru

absent

Ilie Aurel Constantin

absent

Ilie Ștefan

absent

Iliescu Ion

absent

Ion Vasile

absent

Ionescu Cazimir Benedict

absent

Ionescu-Quintus Mircea

absent

Juravlea Petru

absent

Lăzărescu Amedeu Dan

absent

Lörinczi Iuliu

prezent

Maior Liviu

absent

Marcu Ion

absent

Marin Dan Stelian

prezent

Marinescu Bogdan Voinea

absent

Markó Bela

absent

Matetovici Mihai

prezent

Meleșcanu Teodor Viorel

absent

Mânzână Ion

absent

Moisin Ioan

prezent

Mortun Alexandru Ioan

prezent

Müller Constantin

absent

Nemeth Csaba

absent

Nicolaescu Sergiu

absent

Nicolai Marin

prezent

Ninosu Petre

absent

Oprea Andreiu

prezent

Opriș Octavian

absent

Paleologu Alexandru

absent

Pană Viorel Marian

absent

Pașca Liviu Titus

prezent

Păcuraru Paul

absent

Pătru Nicolae

absent

Păvălașcu Gheorghe

absent

Petrescu Mihai

prezent

Plătică-Vidovici Ilie

absent

Pop Ioan Sabin Vasile

absent

Pop Stelian Alexandru

absent

Popa Mircea Ioan

prezent

Popa Virgil

absent

Popescu Dan Mircea

absent

Popescu Virgil

absent

Popovici Alexandru

absent

Prahase Ioan Mircea

prezent

Preda Elena

absentă

Preda Florea

absent

Predescu Ion

absent

Predilă Marin

absent

Prisăcaru Ghiorghi

absent

Pruteanu George Mihail

absent

Puskas Valetin-Zoltan

prezent

Roman Petre

absent

Sava Constantin

absent

Săndulescu Șerban

absent

Secrieru Dinu

prezent

Sereș Denes

prezent

Sersea Nicolae

absent

Solcanu Ion

absent

Spineanu Ulm Nicolae

prezent

Stănoiu Mihaela-Rodica

absentă

Szabó Károly-Ferenc

prezent

Ștefan Viorel

absent

Știreanu Octavian

absent

Tambozi Justin

absent

Tărăcilă Doru Ioan

absent

Timofte Alexandru-Radu

absent

Tocaci Emil

prezent

Tudor Corneliu Vadim

absent

Turianu Corneliu

prezent

Ulici Laurențiu

absent

Ungureanu Vasile

prezent

Vasile Radu

absent

Vasiliu Constantin Dan

prezent

Vasiliu Eugen

absent

Văcaru Vasile

absent

Văcăroiu Nicolae

absent

Verestoy Attila

prezent

Vladislav Tiberiu

absent

Vornicu Sorin Adrian

prezent

Vosganian Varujan

absent

Zavici Nicolae

prezent

(Senatorii care au venit ulterior și-au confirmat prezența la secretarul de ședință.)

Domnul Vasile Lupu:

Domnule secretar, vă rog să mergeți la masa aceea liberă și să completați lista prezenților.

Iar noi, doamnelor și domnilor senatori și deputați, continuăm dezbaterile. Acum suntem în cvorum și putem lucra.

Înainte de pauză, am votat lit. b) de la alin. 6 art. 16. Urmează lit. c). Dacă sunt amendamente respinse, ce urmează să fie susținute? Nu este nici un amendament respins de susținut.

Ca atare, supun votului textul inițiatorului, acceptat de comisie. Îl supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Text votat.

Doamnelor și domnilor, luați loc în bănci! Păstrați liniștea în sală! Sunt în sală 275 de parlamentari și putem lucra!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

protestez împotriva modului în care conduceți în acest moment ședința! Parlamentarii nu sunt în sală, uitați-vă ce dezordine, uitați ce este la loja guvernamentală, cvorum nu există, și dumneavoastră supuneți la vot amendamente!

Domnul Vasile Lupu:

Cvorumul există, domnule Gaspar, o confirmă secretarul din partea opoziției.

Domnule ministru Mureșan, îngăduiți-le deputaților și senatorilor să-și ocupe locurile în bănci!

Vă rog, liniște în sală! Doamnelor și domnilor, ocupați-vă locurile în bănci și păstrați liniștea în sală, nu putem lucra așa!

Parlamentarii sunt rugați să lase miniștrii să se concentreze asupra bugetului, să poată răspundă la întrebări!

Deci, am votat lit. c).

Voci din sală:

Nu s-a votat!

Domnul Vasile Lupu:

Atunci, vă întreb din nou: la lit. c) sunt amendamente respinse de susținut? Poftiți.

Domnul Ghiorghi Prisăcaru:

La art. 16 alin.6 lit. c): "achiziții de case memoriale, terenuri sittuate în situri istorice de importanță deosebită, precum și de bunuri culturale pentru instituții muzeale subordonate acestuia sau autorităților administrației publice locale" și, adăugăm noi: "cu avizul Oficiului concurenței." Domnul ministru al finanțelor respinge acest amendament, specificând că nu se pot stabili prețuri fixate de Oficiul concurenței.

Eu nu cred că domnul ministru al finanțelor nu cunoaște Legea concurenței. Oficiul concurenței nu stabilește prețuri, ci numai avizează prețuri, conform art. 4, în domeniile în care nu poate funcționa piața liberă după mecanismul cerere-ofertă, mecanismul concurențial. Adică, în domeniul tranzacțiilor între regiile autonome, unde este monopol natural sau în cadrul regimului cu valori speciale, regim de achiziție a valorilor din patrimoniul artistic. Se stabilesc, deci, toate acestea cu avizul Oficiului concurenței, pentru a împiedica înțelegeri exprese sau tacite, practici reciproce ș.a.m.d.

Anul acesta știți că s-au achiziționat 5 ha în Schitul Sarmisegetuza, Casa Nichita Stănescu, Casa Romulus Cioflec, se vor mai achiziționa și altele în anii următori și, având în vedere că este vorba despre banul public, nu este superfluă prezența unui reprezentant al Oficiului concurenței. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc și eu. Răspunde domnul ministru Caramitru.

Domnul Ion Caramitru:

Sunt bucuros că domeniul culturii naște atâtea probleme legate de economia de piață și de instituții nou create sau vechi, cu alte perspective în cadrul economiei de piață. Îi mulțumesc domnului deputat că a menționat ce am reușit în anul trecut să facem, cu chiu cu vai, ce-i drept, au fost negocieri - care au durat, în cazul Casei Nichita Stănescu, câțiva ani, am reușit un preț bun pentru Casa Cioflec, am reușit să negociem cu țăranii, prin Muzeul de istorie al Transilvaniei, pentru hectarele cumpărate de la Sarmisegetuza.

Orice intruziune într-o negociere directă între instituțiile statului, reprezentate de Ministerul Culturii, dar și de instituțiile din subordine, care preiau automat în administrare aceste lucruri, este, pe de o parte, dătătoare de spaime metafizice pentru cei care vând și, pe de altă parte, de încurcături birocratice pentru cei care cumpără: recte noi. Lăsați-ne să ne facem treaba! Este o chestiune, în toată lumea, asemenea: ministerul poate achiziționa, are dreptul să o facă și să dea în folosință aceste lucruri cumpărate instituțiilor din subordine, pentru administrare. Oficiul concurenței nu are ce căuta aici, noi am respins amendamentul.

Domnul Vasile Lupu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Comisia, după susținerea autorului amendamentului, își păstrează poziția? Da.

Stimați colegi,

Autorul amendamentului v-a prezentat argumentele, inițiatorul s-a pronunțat, comisia, de asemenea. Supun votului dumneavoastră amendamentul formulat și respins de comisie și inițiator.

Cine este pentru? 22 de voturi pentru, insuficient.

Domnul deputat Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Tot la acest pct. c), aș vrea să-i aduc mulțumiri publice domnului ministru Caramitru pentru ceea ce a făcut anul trecut, 1998, în județul Covasna, când a reușit să cumpere Casa memorială Romulus Cioflec, un act admirabil pentru cultura românească în acest județ.

Și aș vrea să reînnoiesc rugămintea pe care am mai făcut-o domnului ministru, ca în lista aceea pe 1999 să cuprindă neapărat și clădirea primei școli românești din Covasna, datând din 1799 - deci, din sec. XVIII, prima școală din acest județ, care se spune astăzi că nu ar fi românesc și pentru care vrem să organizăm anul acesta o festivitate cu ocazia împlinirii a 200 de ani de existență a școlii românești în acest județ. Îl rugăm, așadar, pe domnul ministru, să includă în acea listă a domniei sale și această clădire.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul ministru Caramitru, o scurtă replică.

Domnul Ion Caramitru:

Mulțumesc domnului deputat pentru șansa de a fi știut din timp că pot să cumpăr Casa Cioflec, pe baza interpelării pe care mi-a făcut-o anul trecut.

Școala am vizitat-o, este în perspectiva unui transfer de proprietate de la cei care o locuiesc acum către consiliul municipal. Nu este, din păcate, în grădina noastră, dar vom da tot sprijinul necesar.

Închei, pentru că articolele mele se termină, cu un anunț pe care nu l-am făcut și n-am răspuns, de fapt, unui domn deputat: astăzi, în ședința de Guvern, a trecut nota - care este anticamera unei hotărâri de Guvern - prin care anul 2000 este declarat în România "Anul Eminescu". (Aplauze.)

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule ministru, felicitări pentru succesul la bară!

Doamnelor și domnilor,

Supun lit. c) votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Majoritate covârșitoare. Mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Mulțumesc. Textul este votat.

Doriți să mai adăugați o literă? Poftiți, doamnă Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Vă rog să observați, doamnelor și domnilor colegi, că în raport mai sunt două amendamente, care vă propun alineate noi. Primul dintre aceste două amendamente a fost susținut de domnul deputat Șerban Mihăilescu, de asemenea, deputat de Botoșani, puțin mai înainte, și era strâns legat de ceea ce noi am aplaudat acum doar un minut în sală și care ne-a fost anunțat de domnul ministru al culturii: faptul că anul 2000 a fost declarat "Anul Eminescu".

Vreau să vă spun cu această ocazie că la Botoșani, la 15 ianuarie 2000, se va organiza o mare manifestare, desigur, sub egida UNESCO și cu contribuția noastră, fapt pentru care a fost și formulat amendamentul pe care l-a susținut domnul Șerban Mihăilescu. Propunerea mea este deja un alineat nou și intervine numai dacă dumneavoastră veți respinge amendamentul care a fost depus și susținut aici de dânsul. Așadar, eu voi susține amendamentul meu numai în măsura în care dumneavoastră nu veți aproba acest amendament.

Dar, înainte de a trece la susținerea lui, vreau să vă spun că înclin să mă alătur dânsului și să consider că propunerea domniei sale este și mai potrivită pentru un astfel de eveniment. Avem rugămintea, domnilor colegi, să fiți de acord că Botoșaniul, chiar dacă nu are oameni bogați, are însă oameni de mare valoare - desigur, mă refer la valorile naționale, la vârfurile pe care dumneavoastră le știți. ca atare, din respect pe ceea ce înseamnă Eminescu - cred că la fel de mult pentru dumneavoastră, ca și pentru noi, cei care susținem acest amendament -, vă rugăm să fiți de acord să acceptați ca la alin. 6 art. 16 să fie introdus un alineat nou, susținut de domnul Mihăilescu, și anume alocarea a 3 miliarde de lei pentru această mare manifestare.

Domnul Vasile Lupu:

Doamna deputat, ați ajuns la 5 minute!

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință, eu aș vrea să-mi permiteți să-mi susțin și amendamentul meu, ca să nu mai revin după aceea la tribună, iar dumneavoastră să supuneți votului, în continuare, cele două amendamente.

Deci, în cazul în care dumneavoastră nu veți accepta introducerea amendamentului domnului Mihăilescu, eu am propus un nou amendament, și anume se propune o lit. d): "activitățile de finalizare a lucrările la Memorialul Mihai Eminescu - Botoșani" și a celorlalte acțiuni de pregătire și realizare a manifestărilor de la Botoșani în cadrul Anului "Mihai Eminescu"." Aceasta însemnând că se vor realiza cu ajutor financiar din partea Ministerul Culturii.

Și vă rog să observați că, într-o formulare similară, la lit. a) sunt sprijinite manifestările și activitățile de la "Memorialul Sighet". Așadar, prin similitudine măcar, dacă vreți, vă rog să acceptați acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Aici sunt două amendamente, aproximativ cu același conținut, adică, pe fond, sigur cu același conținut, altfel formulat. Domnul Lădariu, pe același subiect.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Este de prisos să mai precizez că în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților am sprijinit acest amendament.

Motivul pentru care cutez să vin la această înaltă tribună a Parlamentului este cu totul altul: consider că prea ușor se galopează peste "Anul Eminescu", atunci când este vorba să se acorde o sumă de 3 miliarde lei. Cred că poetul național, umilit și batjocorit astăzi de nemernici și farisei, merită mai mult.

Un adevăr fundamental trebuie să dăinuie, și anume acela că, a cere bani azi pentru cultură, mai ales, este o aventură.

Aș vrea să punctez prin cuvintele unui eseist un adevăr dureros: "Fantomele lui Socrate, Aristotel și Fidias..." spune un eseist român, darg nouă, tuturor, "... fac bani pentru bugetul actual al Greciei". Exclamația care urmează este firească: "Fericită Grecie!"

Cât de fericită poate fi România, cu banii pe care îi dă pentru bugetul culturii, putem să tragem fiecare concluzia. Cu acești bani, cultura nu poate deveni acel așteptat liant al identității naționale, ci doar să se confunde, în continuare, ca o cenușăreasă.

Încă o dată, iese în evidență adevărul acela transformând o spusă a cronicarului că "... nu vremurile sunt sub cultură, ci biata cultură sub ele".

Doamnelor și domnilor,

Supun atenției dumneavoastră un adevăr suveran, pe care-l știm, de altfel cu toții: cultura românească nu este de grup, nu este de partid, nu este de gașcă. Este cultură națională. Acest lucru trebuie să-l reținem.

Cu acești bani, bineînțeles, nu vom reuși niciodată să ajungem la visatul de Eminescu "stat de cultură adevărat la gurile Dunării".

Este un adevăr dureros, dar rămâne un adevăr.

Or, apărarea culturii ca și apărarea frontierelor naționale trebuie să fie o prioritate.

Mă adresez domnului ministru Ion Caramitru, ca actor, îl citez, bineînțeles, înainte de toate, înainte de acest final. Spunea domnia sa despre bugetul actual următoarele: "Este cel mai prost buget al tuturor timpurilor".

Măcar pentru a se adeveri, domnule ministru, doamnelor și domnilor colegi, că în fața culturii, politica trebuie să fie mai smerită, voi încheia cu un fragment din dialogul care a avut loc, și are, și va avea între Polonius, primul ministru, și Prințul Danemarcei.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Ați încălcat regulile...

Domnul Lazăr Lădariu:

Am încheiat, domnule președinte.

"Merită, cinstiți-i..." - este vorba de artiști - "cum se cuvine".

Domnul Vasile Lupu:

Merită, domnule Lădariu, dar minutele au trecut.

Sunt 6 minute acum...

Domnul Lazăr Lădariu:

Permiteți-mi să închei. Este fraza de încheiere... "Cinstiți-i pe artiști cum se cuvine, doar ei sunt cronica vie și percutantă a vremurilor. Mai bine să ai parte de un epitaf prost, decât să intri în gura lor, cât timp ești în viață".

Comentariile sunt de prisos.

Vă mulțumesc. (Aplauze furtunoase în partea dreaptă a sălii. Se strigă: "Bravo!").

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul ministru Caramitru ar da cu amândouă mâinile, dar n-are de unde lua.

Domnule ministru Remeș,

Aveți ceva pentru Eminescu?

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Pentru că îl citesc cu multă plăcere pe domnul Varujan Vosganian, mă trece un fior de jenă, gândindu-mă că totuși, risipim timp pentru sume mărunte. La momentul potrivit, eu cred că lucrurile se vor rezolva, cu un plus de generozitate față de cât se cere acum.

Nu știu eu cât de bine doarme Eminescu, sau alții, care au făcut cinste acestui neam, văzând că noi întârziem pe lucruri, încă o dată spun, mărunte, ca nivel de sumă, și țara cu zi ce trece se apropie de un prag din cale afară de dificil.

Din partea stângă:

Din vina cui?

Domnul Decebal Traian Remeș:

Lăsați această problemă la gândul și la hotărârea Guvernului, la momentul oportun.

În caz contrar, până când vom conveni aici cu cât, și nu cred că putem stabili o sumă concretă cu cât trebuie să-l cinstim pe Eminescu, nu va mai fi cum să-l cinstim, că ni se mănâncă banii prin aceste amânări.

Vă rog tare mult. (Aplauze în partea dreaptă a sălii).

Domnul Vasile Lupu:

Da, cu alte cuvinte, stimați colegi, să fim mai concentrați în intervenții, mai operativi în dezbateri, că altfel n-o să avem bani nici pentru Cichindeal, darmite pentru Eminescu...

Aveți alt amendament, domnule senator? (Atmosferă tensionată în sala de ședință).

Argumentele pentru Eminescu nu le veți epuiza nici în ani de zile.

Domnul Victor Fuior:

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

Domnule ministru... (Rumoare.)

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, liniște în sală, nu întrerupeți vorbitorul!.

Domnul Victor Fuior:

Noi, opoziția, știm ce facem, suntem patrioți.

La ora actuală se fac cele mai mari contracte internaționale, investitorii tot vin și așteaptă cât mai mult de la noi. Adică, așteaptă ca să dezbatem profund, astfel încât investițiile...

Domnul Vasile Lupu:

Și pupitrul costă bani, domnule senator... Aveți grijă, vă rog.

Domnul Victor Fuior:

... să se facă, în care dumneavoastră cu noi împreună discutăm bugetul.

Vă rog, domnule ministru al finanțelor, să calculați investițiile care se fac în această perioadă în care noi lucrăm.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Trecem la vot.

Deci, sunt două amendamente respinse, cam cu același conținut: unul formulat de domnul Șerban Mihăilescu, care cere 3 miliarde lei, altul de doamna Afrăsinei Viorica. Primul amendament.

Din partea stângă:

Nu au auzit de Eminescu!

Domnul Vasile Lupu:

Cine este pentru? Sunt 79 voturi. Insuficient.

Trecem la amendamentul următor, cu același conținut, al doamnei Viorica Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Eu nu am cerut bani. Eu am cerut numai să fie nominalizat!

Domnul Vasile Lupu:

Deci, iată, doamna Afrăsinei susține următorul text, lit.d): "Activitățile de finalizare a lucrărilor la Memorialul "Mihai Eminescu"-Botoșani și a celorlalte acțiuni de pregătire și realizare a manifestărilor de la Botoșani, în cadrul "Anului Mihai Eminescu"..."

Da. Îl supun votului.

Cine este pentru?

Sunt 79 voturi pentru. Insuficient. Da. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Putem vota acum alin. 6 din art. 16, cu cele 3 litere. Mai aveți alt amendament? (Vociferări în sală).

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule președinte,

Grupul parlamentar al P.D.S.R. și comisiile pentru cultură au propus ca la fiecare literă de la subpunctul 6 să fie specificată și suma alocată, respectiv 4,5 miliarde lei pentru Sighet, 12 miliarde lei pentru biblioteci, 19 miliarde lei - cheltuieli de capital. Nu este o chestiune de rigiditate, cum spune domnul ministru, ci este un procedeu firesc în construcția unui buget, așa a fost și anul trecut și totdeauna, și este bine să se vadă care sunt prioritățile, inechitățile, aproximațiile.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Domnul ministru.

Domnule ministru,

Cât mai scurt, vă rugăm.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Foarte scurt.

Îi rog să citească Anexa III cu 18, lit.a) și b) se găsesc acolo scrise clar, fără nici un fel de echivoc, iar în ce privește lit.c), este o chestiune de negociere, și este de văzut ce, cât, cum și când vor achiziționa.

Domnul Vasile Lupu:

Comisia?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Faceți trimitere în text: "Potrivit Anexei 3"!

Domnul Vasile Lupu:

Comisia păstrează textul. (Vociferări în sală).

Domnule Gaspar,

Solicitați o trimitere la anexă...

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Ca să dispară orice echivoc, motivarea pe care a dat-o aici ministrul finanțelor să fie consemnată în text: "Achizițiile se fac potrivit Anexei III/18". Și atunci, toată lumea va fi mulțumită.

Domnul Vasile Lupu:

Cred că aceasta se poate accepta.

De acord domnul ministru, de acord comisia...

Deci, cu amendamentul domnului Gaspar, de natură tehnică, aș spune eu, și nu de fond, supun alin. 6 al art. 16 votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Sunt două voturi împotrivă.

Abțineri? Trei abțineri.

Text voatat.

Doamnelor și domnilor,

Alineatul 7 merge de la a) la f).

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Are drum lung!

Domnul Vasile Lupu:

La lit.a), domnul Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș vrea să fac, întâi, o scurtă remarcă: într-adevăr, la acest articol, sunt sume foarte mici de bani, din păcate, cu efecte majore pentru cultura românească. De aceea, trebuie să dăm o atenție deosebită.

Iată amendamentul meu la alin. 7 lit.a), care privește Departamentul pentru Protecția Minorităților Naționale.

Propun diminuarea sumei cu 5,3 miliarde lei, împărțită astfel..., deci, cele 5,3 miliarde lei împărțite astfel: 4,3 miliarde lei pentru românii de peste hotare și un miliard pentru Secretariatul de Stat pentru Culte.

Iată, foarte pe scurt, motivația acestei propuneri: în actualul buget, foarte puține departamente au creșteri și singurul care are o creștere cu totul uriașă este acest Departament al Minorităților, de la 13 miliarde lei, anul trecut, la 31,6 miliarde lei, aproape de trei ori a crescut.

Mă interesează faptul că o parte din acești bani este folosită împotriva intereselor României și iată două elemente care vă indică acest lucru: o parte este folosită pentru subvenționarea unei asociații maghiare numită EMKE. A fost întemeiată în 1885 și reîntemeiată în anul 1991, având drept scop declarat, și în 1885 și în 1991, "maghiarizarea populației românești din Transilvania". În plus, astăzi este principala verigă a spionajului maghiar în România. Și statul român subvenționează asociația aceasta EMKE. (Aplauze în partea dreaptă). Demonstrat, domnilor, demonstrat acest lucru! (Aplauze).

Doi: punctul b),după cum vedeți domniile voastre, 0,8 milioane lei, deci 800 milioane lei - sumă pentru Departmentul Minorităților -, pentru campania europeană pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului și intoleranței. Ce se face cu acești bani? Se fac seminarii. Eu am urmărit toate aceste seminarii, în toate se vorbește despre: rasismul românilor, xenofobia românilor, antisemitismul românilor, intoleranța românilor. Este o campanie declarată împotriva românilor, la care seminarii sunt acceptați, sunt chemați numai ziariști din occident.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat...

Domnul Petre T urlea:

Ultimul argument, domnule pres edinte: pentru cei 2,5 milioane de minoritari, sunt 31,6 miliarde lei și pentru 12 milioane de români din afara țării sunt doar 5,7 miliarde lei. Este cu totul și cu totul nedrept.

Vreau să spun că prețuiesc în mod deosebit pe toți minoritarii din România și nu la ei mă refer, ci mă refer la tăierea acelor direcții ale fondurilor românești care se îndreaptă, în ultimă instanță, împotriva României.

De aceea, vă propun amendamentul pe care l-ați auzit mai înainte.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Witstock are cuvântul, apoi domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Wolfgang-Eberhard Wittstock:

Onorat prezidiu,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doresc să mă refer, în cadrul intervenției mele, la un amendament care apare la nr. 76 din lista amendamentelor respinse. Este un amendament pe care l-am prezentat în ședința comună a comisiilor pentru drepturile omului, când s-a analizat proiectul Legii bugetului și acest amendament a fost acceptat de cele două comisii, dar, din păcate, comisiile sesizate în fond nu l-au acceptat.

De la bun început, doresc să arăt că acest amendament nu se referă la suma prevăzută la acest articol, și la acest alineat, și la această literă, destinată sprijinirii activității desfășurate de organizațiile cetățenilor care aparțin minorităților naționale, ci la faptul că aceste organizații sunt denumite în proiectul de lege drept "nepolitice", ceea ce consider că nu este corect. "Nepolitice" sunt activitățile desfășurate de aceste organizații datorită sprijinului acordat din bugetul de stat, și nu organizațiile despre care este vorba aici.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Vă rog păstrați liniștea acolo! (Se referă la banca guvernamentală.) Domnul ministru Remeș este rugat să urmărească oratorul!

Domnul Wolfgang-Eberhard Wittstock:

După cum se știe, legile electorale în vigoare, deci Legea pentru alegerea Parlamentului și cea privind alegerile locale, echivalează organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, în privința procedurilor electorale, cu partidele politice.

Datorită acestui cadru legal, în prezent, 16 organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale sunt reprezentate în Parlament: Uniunea Democrată a Maghiarilor din România care n-a avut probleme cu pragul electoral, cu grupuri parlamentare distincte, în ambele Camere, iar 15 organizații minoritare, prin câte un deputat, datorită înlesnirilor oferite de Constituție și detaliate în Legea alegerilor parlamentare.

De asemenea, multe organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale au participat cu succes la alegerile locale, obținând pe listele lor posturi de primari și mandate de consilieri în consiliile locale și județene. În atare condiții, sunt aceste organizații "organizații nepolitice"? Pot fi astfel denumite?

Anul trecut, destinația sumelor alocate organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, prin Departamentul pentru Protecția Minorităților Naționale, în baza Legii bugetului de stat, a fost detaliată printr-o Hotărâre de Guvern, nr. 400/1998, apărută în Monitorul Oficial, iar Anexa nr. III a acestei hotărâri nominaliza cele 17 organizații, care au fost destinatarii acestui sprijin bugetar. Din aceste 17 organizații, 15 au, după cum am arătat, reprezentare parlamentară, iar aceste organizații se implică, în conformitate cu legile țării, prin reprezentanți aleși ai comunităților respective, în viața politică a țării.

În consecință, a le denumi "nepolitice" nu este deloc corect. Nu este corect ca, din comoditate, sau din alte motive, organizațiile minorităților naționale care trec pragul electoral, de fapt este vorba de una singură, să fie considerate "politice", iar celelalte, care obțin reprezentarea parlamentară în baza unor dispoziții speciale, să fie considerate "nepolitice".

Ambele categorii de organizații au aceeași bază juridică, și anume Legea nr. 21 din 1924, a persoanelor juridice, singura diferență fiind modul de finanțare, fie în baza dispozițiilor Legii partidelor politice...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, concluzia!

Domnul Wolfgang-Eberhard Wittstock:

Da. Mai am un argument. Imediat.

...fie prin Departamentul pentru Protecția Minorităților Naționale. Și, din acest motiv, am formulat amendamentul de la nr. 76, propunând eliminarea cuvântului determinativ "nepolitice" și completarea textului cu o sintagmă care arată că acest paragraf din Legea bugetului de stat nu se referă la acele organizații ale inorităților naționale, care primesc subvenții în baza dispozițiilor Legii nr. 27, a partidelor politice.

Trebuie să mai fac încă mențiunea că amendamentul meu, așa cum a fost transcris în raport, în lista amendamentelor respinse, conține o greșeală: nu este vorba de "organizațiile cetățenești", ci de "organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale".

Încă un singur argument: de ce acord acestei probleme atâta importanță? Caracterizând organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale drept "nepolitice" se sugerează un lucru cu care nu putem fi de acord, și anume că minoritățile naționale n-ar avea ce căuta în politică.

Documentele internaționale care se referă la protecția minorităților naționale atestă tocmai contrariul, instituind obligația de a crea minorităților naționale posibilități reale de implicare în viața politică. De exemplu: Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale a Consiliului Europei, care a fost ratificată de România ca prima țară care a făcut acest lucru, arată la art. 15: "Părțile vor crea condițiile necesare pentru participarea efectivă a persoanelor aparținând minorităților naționale la viața culturală, socială și economică..."

Domnul Vasile Lupu:

Un coleg de-al nostru a scos 4 volume...

Domnul Wolfgang-Eberhard Wittstock:

"... și la treburile publice, în special la acelea care le privesc".

Vă mulțumesc pentru atenție și vă rog să votați acest amendament.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La această sumă, s-a ajuns ținând cont atât de necesitățile minime ale organizațiilor noastre, ea nu este o sumă a departamentului, este o sumă destinată organizațiilor noastre, cât și ținând cont de restricțiile bugetare de anul acesta.

Noi considerăm că suma în cauză ne sprijină, în acest an, pentru a desfășura activitățile care țin în primul rând de menținerea sediilor, de tipărirea ziarelor, revistelor și cărților și de alte activități cu caracter cultural și vă rugăm să votați această sumă, așa cum este ea în buget.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul senator Szabo.

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Un distins coleg al nostru, antevorbitor, a făcut o afirmație extrem de interesantă, care, am impresia că domniile voastre ați trecut-o cu multă ușurință în rândul afirmațiilor, să le spun așa, obișnuite, cum că, o anumită organizație culturală, care ar urma să primească anumite subvenții de la bugetul de stat, prin generozitatea domniilor voastre, exprimată prin vot, ar fi "un centru de spionaj al unei țări străine".

Dacă ar fi așa, și atunci ar exista o rațiune pentru a o finanța, pentru că, iată, atunci, identificăm centrii de spionaj care lucrează împotriva intereselor țării.

În același timp, dați-mi voie să vă spun că, în nici într-o informare a Serviciului Român de Informații, informare documentată și adresată celor în drept, nu apare acest vector, ca fiind menționat și ca făcânt obiectul serviciului nostru de contraspionaj.

Atunci, înseamnă că, ori serviciul acela de contraspionaj nu funcționează, ori distinsul nostru coleg poate înlocui, de unul singur, acest serviciu de contraspionaj.

Este o propunere.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Guvernului... Guvernul intervine în orice clipă, în orice moment al dezbaterilor.

Domnul deputat Bejinariu.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Pentru o replică!

Domnul Vasile Lupu:

La urmă replica.

Domnul Petre Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doresc, foarte pe scurt, să vă reamintesc, în mod respectuos, că la art. 7 din Constituția României sunt prevăzute obligațiile statului român pentru menținerea identității naționale a românilor din afara granițelor țării.

Eu mă voi referi, foarte scurt, la comunitățile românești, în număr de circa 500.000 de români, care trăiesc fără dorința și voința lor în Nordul Bucovinei și care, la această dată, n-au în școli carte românească, n-au în biblioteci carte românească, n-au presă românească, n-au post de radio, n-au post de televiziune și așa mai departe, iar manifestările culturale în limba română sunt tot mai rare.

Mie mi se pare că suma aceasta este extrem de mică, mai ales că este și în scădere și, fără să spun o sumă anume, vă rog să se modifice în favoarea acestor comunități românești, care, încă o dată spun, fără vrerea lor, locuiesc în afara granițelor țării, să se modifice suma de la poziția 78, respectiv la art.16 alin. 7.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului...

Domnul Ekstein Kovacs Peter:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Din partea Guvernului nu susținem cele două amendamente. În primul rând, că această sumă alocată organizațiilor minorităților naționale... (Rumoare.)

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, liniște!

Domnul Ekstein Kovacs Peter:

...este foarte riguros fundmentată din punct de vedere bugetar. Deci, această sumă de 31,6 miliarde lei, alocată Departamentului pentru Protecția Minorităților Naționale, răspunde unei necesități și aceste necesități au crescut, în mod considerabil, de la votarea bugetului de anul trecut.

Aici, la această poziție, intră finanțarea parțială a publicațiilor care apar în limba minorităților naționale, a cărților care apar în limba minorităților naționale și care sunt o componentă foarte importantă a păstrării identității etnice a acestor comunități.

În același timp, un element nou față de bugetul de anul trecut, este că în buget se prevăd sume pentru a asigura iarăși parțial, funcționarea sediilor acestor organizații care aparțin minorităților naționale și elementul nou este că, din anul acesta, se suportă din buget și asigurarea funcționării sediilor filialelor din țară, nu numai a sediilor principale. Este o măsură benefică care, însă, având în vedere starea precară a majorității acestor sedii de filială, trebuie să fie mai mare, să răspundă acestei exigențe.

Noi considerăm că, într-adevăr, suma care este prevăzută în bugetul Departamentului pentru românii de pretutindeni, este o sumă care nu este, așa, spectaculoasă, dar, vă rog să aveți în vedere că acest departament mai primește fonduri bugetare și din alte părți, de la Ministerul Culturii, de la Ministerul Educației Naționale, respectiv de la Ministerul de Externe, și se consideră că sunt suficiente. În orice caz, ceea ce noi apărăm și susținem este suma aceasta alocată pentru organizațiile minorităților naționale.

Cu privire la amendamentul ridicat de onoratul deputat Wittstock, aici este mai mult de o problemă de formulare juridică. Noi considerăm că termenul de "apolitic" este bun, deoarece chiar delimitează sfera acestor organizații, care este alta decât a celor care primesc fonduri, în baza Legii partidelor politice. Sintagma de "organizații cetățenești" nu este un termen propriu juridic, deci eu pledez pentru menținerea formulării inițiale, fără a fi, cum să zic, o mare schimbare dacă s-ar vota acest amendament.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul este secretar de stat... Vă rog să vă prezentați.

Domnul Eckstein-Kovacs Peter:

Da. Sunt ministrul pentru problemele minorităților naționale, delegat pe lângă primul-ministru. Sunt senator Eckstein-Kovacs Peter.

Domnul Vasile Lupu:

Ba chiar mai mult, ministru.

Domnul Wittstock, o scurtă replică.

Vă mulțumim, domnule ministru.

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

O scurtă completare la cele spuse de domnul ministru, care a considerat că formularea "organizații cetățenești" pe care am propus-o eu nu este corectă și juridică. Bineînțeles, eu am corectat, am spus că este o greșeală de transcriere, este "organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale". Este formularea consacrată de Constituție, la art.59 alin.2, și formularea care apare în acest proiect de lege este neconstituțională.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Rog Comisia pentru agricultură de la Senat și cea de la Cameră, împreună cu domnul ministru, să se retragă pentru deliberări în altă parte. Aici nu este locul. (Se referă la faptul că domnul ministru Ioan Mureșan discută cu unii membrii ai comisiilor de agricultură în loja Guvernului) Protestează colegii în sală. Vă rog. (Comentarii în sală, în partea stângă)

Domnule ministru, de 2 ani de zile, vă caută domnul Triță Făniță. Acum v-ați găsit?!

Domnul Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Doamnelor și domnilor, o replică de 1 minut.

Am fost acuzat, aici, la înalta tribună a Parlamentului, că mint. Eu nu am mințit niciodată, la această tribună. (Rumoare în partea dreaptă a sălii)

Iată replica pentru afirmația injurioasă a domnului Szabo. (Rumoare în Grupul UDMR).

Există o colecție întreagă de documente publicate, care demonstrează caracterul antiromânesc al Asociației "EMKE", de ieri și de azi. Sunt publicate de istoricul clujean Vasile Lechințan. Iată numai o frază, un fragment din volumul jubiliar, pag.110: "În munca noastră de cucerire de patrie, în Transilvania, Á rpá dul nostru este, mai întâi de toate, Asociația "EMKE". Așa a făcut ieri, așa face și astăzi: cucerește Transilvania pentru Ungaria". (Aplauze și amuzament în Grupul UDMR).

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Sunteți de acord, da?!

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnule senator.

Domnul Vasile Dobrescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Dacă revenim, numai pentru câteva momente, la precizările ce se cuvin, ...

Domnul Vasile Lupu:

Câteva momente care să nu depășească 3 minute!

Domnul Vasile Dobrescu:

... la amendamentele propuse de colegii noștri la lit.a), chiar de către reprezentantul Wittstock, care a făcut o propunere interesantă și cred că în deplină cunoștință de cauză, care se înscrie în litera Constituției noastre, precizând că formula "organizațiile cetățenilor români aparținând minorităților naționale" este, într-adevăr, o formulă benefică. Dar ar fi și mai departe de dezbătut, și anume acea sintagmă care ne desparte de organizațiile politice sau asimilate acestei organizații politice de corpul minorităților ce nu pot intra în Parlament, fiindcă nu au un număr suficient de a trece pragul și, atunci, să mergem spre fundațiile culturale ai acelor cetățeni și este normal să se înscrie, într-adevăr, în litera Constituției și în spiritul legilor noastre. Eu cred că și domnul Wittstock va fi de acord cu acest corectiv, "al organizațiilor cetățenilor români aparținând minorităților naționale", să se adopte acest amendament.

În al doilea rând, fiindcă, după aceea, intrăm în ambiguități, pentru amendamentul următor, când se propune preluarea unor fonduri de la Departamentul pentru protecția minorităților naționale, trebuie să vedem că alocările respective se fac în două, am spune noi, "tranșe" sau la două articole deosebite. Primul - pentru Departamentul informațiilor publice, deci pentru românii din străinătate și, în al doilea rând, avem un alt, am spune, articol de 1 miliard de lei pentru Secretariatul de Stat pentru Culte.

V-aș propune, domnule președinte de ședință, atunci când se va vota amendamentul, să facem votul separat, pentru fiecare din aceste mențiuni, dacă se acceptă.

În al doilea rând, susținerea acestui amendament, propus și la Comisia pentru drepturile omului, s-a făcut nu în ideea de a reduce fondurile minorităților, de a le pune într-o situație de inferioritate, ci de a crea un anume echilibru, la toate subcapitolele respective, fiindcă noi privim pe românii din afară tot în calitatea lor de minoritari. Dacă minoritarii de la noi nu înțeleg acest lucru, este relativ grav, pentru că trebuie să vadă situația lor, a românilor, cum văd situația lor bună din acest teritoriu, din statul român.

Și aș merge mai departe, nu aș vrea să fac trimiteri decât pentru cetățenii români de etnie maghiară, că dânșii sunt subvenționați, foarte copios, de statul ungar. Sigur că e un lucru bun, dar, tocmai pornind de la acest fapt, trebuie să ne gândim că la Departamentul pentru minorități, e adevărat că este un departament nou înființat și a necesitat cheltuieli, mărirea bugetului s-a făcut, în raport cu alți ordonatori de credite, destul de mult. Nu s-ar supăra nimeni și cred că aproape am adoptat, printr-un anume consens, o asemenea idee.

Vă rog să susțineți, și ceilalți parlamentari, inclusiv minoritarii, problematica redistribuirii fondurilor propuse în amendament.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Propun să trecem la vot, cu precizarea că la litera d) nu este vorba de Departamentul informațiilor publice, ci un departament mai nou, Departamentul pentru românii de peste hotare.

La literele e) și f), într-adevăr, este Departamentul informațiilor publice.

Domnule ministru, acestea sunt ultimele informații de la Guvern.

Da, vă rog.

O scurtă replică.

Domnul Dorel Dorian:

E necesară o scurtă replică, cu toată bunăvoința noastră de a nu confrunta și de a face mai dificile lucruri care sunt dificile.

S-a spus, aici, de către cel care vorbea înaintea mea, că minoritarii de la noi trăiesc bine. Ei trăiesc asemenea întregului popor. Dacă sunt bugetari, se bucură de avantajele bugetarilor de a nu fi indexați. Dacă sunt, vasăzică, pensionari, trăiesc admirabil, ca toți pensionarii. Dacă au, cumva, 5 sau 9 copii, cum au romii, trăiesc la fel de bine ca toți cei care au 5 - 9 copii.

Vreau să vă spun că toți acești minoritari, de care ne despărțim, când ei cer o sumă, care, după calculele noastre, trebuia să fie vreo 90 - 100 de miliarde și am tot redus-o, am redus-o, am redus-o, pentru că știm că nu sunt bani.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim, domnule deputat.

Domnul Dorel Dorian:

Atâta tot: vreau să nu se facă această discriminare. Stăm într-o anumită parte a sălii, avem convingeri politice, ca și dumneavoastră, țara ne este scumpă, ca și dumneavoastră, și vrem să se trăiască bine. Dar sugestia, aluzia că minoritarii ar trăi altfel, vă invităm în casele minoritarilor, ar fi o demonstrație.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim, la sărbători. (Rumoare, agitație în Grupul UDMR; vociferări în Grupul PNȚCD)

Domnul Dorel Dorian:

La sărbători și între sărbători și după ce se votează bugetul.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Domnul deputat. Nu, nu este cazul, domnule senator. Nu, vă rog frumos. Ați luat cuvântul... (Se adresează domnului senator Vasile Dobrescu)

Domnul Mihai Drecin (din sală):

Lupule, lasă-l să vorbească!

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog frumos. Să trecem la vot. Domnule senator, vă rog poftiți în bancă. Vi s-a pomenit numele, vi s-a invocat numele? Sunteți autor de amendament? Să fim serioși.

Întreb comisia asupra amendamentului respins al domnului Wittstock. V-ați schimbat, cumva, părerea?

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Wittstock.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? (Rumoare în partea stângă a sălii) 71 de voturi împotrivă?

Abțineri? 20 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, amendamentul a trecut.

Stimați colegi,

În aceste condiții, deci, art.16, alin.7, litera a) capătă conținutul în formularea amendamentului domnului Wittstock. Deci este art.16, alin.7, litera a).

Domnii Ioan Gavra și Viorel Burlacu (din sală):

Nu mai avem cvorum!

Domnul Victor Fuior (din sală):

Este amendamentul domnul Țurlea!

Domnul Vasile Lupu:

Deci, domnul Țurlea, de dumnealui e vorba, și cu domnul Constantin Blejan propun un amendament, prin care se cere diminuarea sumei de 31,6 miliarde, alocată Departamentului pentru protecția minorităților. Suma a fost votată și este bătută în cuie, cum spune domnul președinte Constantinescu.

Domnul Victor Fuior (din sală):

Doar vreau să se dea dintr-o parte în alta!

Domnul Vasile Lupu:

Domnule senator, stăpâniți-vă, vă rog. Deci nu vă este clar: s-a votat un text, potrivit căruia suma de 31,6 miliarde la Departamentul pentru protecția minorităților naționale, deci, dacă ne referim la sumă. Și domnul Țurlea și domnul Blejan cer diminuarea acestei sume cu 5,3 miliarde.

Domnul Victor Fuior (din sală):

S-o trecem la românii de dincolo!

Domnul Vasile Lupu:

Deci, la litera d), aveți Departamentul pentru românii de peste hotare. Acolo discutăm.

Domnul Viorel Burlacu (din sală):

După vot?!

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Wittstock dorește să facă o precizare de redactare.

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Doresc să vă mulțumesc pentru că ați acceptat amendamentul meu. Doresc să se consemneze în stenogramă că acest amendament a fost votat cu acea specificare că nu este vorba, cum este în raport, de "organizațiile cetățenești", este vorba de "organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale". Este formula din Constituție.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnul senator Gherman.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Dar nu se referă la sumă dânsul!

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule vicepreședinte,

Domnule președinte de ședință,

Desigur, după-masa, există o scădere a ritmului cardiac și o scădere a capacității noastre de a fi participanți activi.

Dumneavoastră faceți așa: când vreți să numărați voturile pozitive, atunci le numărați numai pe acelea, când vreți să numărați voturile negative, le numărați numai pe acelea și țineți secretă, pentru dumneavoastră, situația votării.

În cazul amendamentului precedent, dacă domnul deputat Wittstock dorește, ca să arăt simpatia mea pentru limba germană, voi face remarca în limba germană, dar nu despre aceasta e vorba. Dar dumneavoastră ne-ați spus câte voturi au fost, câte au fost abțineri, câte au fost împotrivă și, pentru că împotrivă erau cam puține, așa cum este normal, nu am aflat câte au fost pentru. Deci am dori ca ori să ne spuneți numai câte voturi sunt pentru, ori numai câte sunt împotrivă, nu de alta, dar ca să putem, la o după-masă obositoare, să ne fixăm atenția pe arbitrarietatea poziției dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, domnule senator, este o practică veche, cel puțin la noi, la Camera Deputaților, și în ședințele comune: când majoritatea este foarte clară și secretarii sunt aici, de față, fiind în cvorum, pentru că verificăm cvorumul la fiecare vot, pierdem timpul să numărăm și voturile pentru, când cele împotrivă și abținerile sunt, evident, mai puține. Dacă dumneavoastră solicitați să le numărăm, de fiecare dată, le numărăm.

Domnul Oliviu Gherman:

Permiteți-mi. Aș fi de acord cu dumneavoastră, dacă ați fi început cu voturile împotrivă și abțineri, dar, în condițiile în care începeți cu voturile pentru, vă rog foarte mult să ne spuneți...

Domnul Vasile Lupu:

Vă vom da satisfacție.

Domnul Oliviu Gherman:

Nu, nu mă interesează să-mi spuneți că sunt 173. Deja am început să înghit această numărătoare, care seamănă cu număratul picioarelor oilor și împărțitul la 4. M-am obișnuit cu anunțarea unor cifre care sunt scoase din bunăvoința prezidiului. Dar, spuneți-ne, pentru stenogramă, s-a votat cu majoritate, deci majoritatea este pentru. Pentru ce?! Pentru că, dacă inițial, majoritatea ar fi fost pentru, în mod evident, nu ați mai fi supus la vot voturi împotrivă și abțineri.

Domnilor, am un relativ self-respect, deci, dacă ar fi fost o majoritate de vreo 4 sau 5 ori, ne-ați spus dimineață, evidentă majoritate. Nu ne-ați spus nimic, după care ne spuneți voturi împotrivă și abțineri.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Îi dăm satisfacție domnului senator Gherman și colegilor în același gând, dar să nu mai întindem discuția pe această chestiune, că pierdem mai mult timp.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Am o chestiune de procedură!

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Țurlea.

Poftiți. (Rumoare în partea dreaptă a sălii)

Domnul Petre Țurlea:

Doamnelor și domnilor,

Este o chestiune de procedură. Uitați-vă, vă rog, ... Domnule Barbaresso, nu este politicos să stați în Parlament în halul acesta, domnule! O chestiune de procedură. Domnul Wittstock, colegul nostru, propune un singur lucru: eliminarea cuvântului "nepolitice". S-a eliminat. Foarte bine. Aceasta nu înseamnă că s-a aprobat textul respectiv. Deci amendamentul meu poate să circule, poate să fie votat. Dânsul a cerut eliminarea cuvântului "nepolitice" și aceasta am făcut adineauri. Deci amendamentul celălalt, al meu, trebuie votat în continuare.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul președinte al Comisiei de buget, finanțe, bănci, Constantinescu, de la Camera Deputaților.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Începând de la art.16 alin.2, constat că este pe cale să se instaureze o procedură foarte periculoasă, după opinia mea, pentru că va deturna foarte multe discuții de la sensul lor normal și va întârzia, în orice caz, dezbaterile noastre.

Noi avem amendamente, pe articole, în cadrul articolelor pe alineate și în cadrul alineatelor pe litere. Aceste amendamente privesc un articol, respectiv un alineat sau o literă, în mod atotcuprinzător. Se pare că există tendința de a analiza, acum, fiecare cifră din cadrul unui alineat, fiecare formulare de text și o să ajungem, poate ceva mai târziu, fiecare virgulă. Eu cred că, atâta vreme, cât există un amendament, ...

Domnul Petru Șteolea (din sală):

Acesta este Parlamentul!

Domnul Dan Constantinescu:

Vă rog frumos, eu nu v-am întrerupt niciodată!

Deci, atâta vreme cât există un amendament complet, care privește un text complet, fie că e vorba de un articol întreg, alineat sau literă, câtă vreme el este admis, câtă vreme, potrivit Regulamentului, toate celelalte amendamente ar fi în contradicție cu el, deci sunt respinse, dacă vreți, de plano, v-aș propune să nu mai insistăm asupra dezbaterilor, pentru că pierdem timp inutil, câtă vreme amendamentele au fost admise ca atare.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Să spună domnul Wittstock ce a vrut!

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, avansăm la litera b).

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Nu am clarificat! Clarificați problema!

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, iată, ca să vă dau satisfacție, a fost susținut amendamentul și supun la vot, dar este ilogic. S-a votat o sumă pentru minoritățile naționale...

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Nu s-a votat, domnul Wittstock nu a propus suma!

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Má rton Á rpad are cuvântul, care a solicitat înaintea dumneavoastră.

Așteptați, domnule Gavra. Învățați-vă cu disciplina!

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Domnule președinte, ...

Domnul Vasile Lupu:

Veți avea cuvântul, dar este rândul domnului Má rton Á rpad. Să spună secretarii de ședință de când stă acolo.

Vă rog, domnule Má rton Á rpad. (Rumoare în partea stângă a sălii)

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Cel puțin pentru mine, este clar că este o tragere de timp. Pe de o parte, domnul Gavra nu știu ce vrea să susțină, dar, probabil, domnia sa, care cunoaște foarte bine Regulamentul, știe că amendamentele se supun votului în ordinea înregistrată în raport. Primul dintre amendamentele înregistrate în raport a fost cel al domnului Wittstock. Acel amendament este un text complet, inclusiv o cifră.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Nu este adevărat!

Domnul Márton Árpad Francisc:

Ba da, domnule Țurlea, al dumneavoastră este imediat următorul amendament. Vă rog să citiți raportul și, dacă spuneți în continuare că nu este adevărat, trebuie să vă spun că mințiți.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Minți dumneata!

Domnul Márton Árpad Francisc:

Verificați ordinea în care sunt înscrise amendamentele în raportul amendamentelor respinse și o să constatați că amendamentul domnului Wittstock, fiind un amendament complet, care include inclusiv această cifră, care mai include și alte segmente decât o eliminare, este cu unul mai repede decât al dumneavoastră. Deci, până aici, s-a procedat...

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Nu este adevărat!

Domnul Márton Árpad Francisc:

Spuneți că nu e adevărat.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Nu este, uitați-vă aici!

Domnul Márton Árpad Francisc:

Bine, verificați.

Domnul Petru Șteolea (din sală):

Cereți-vă scuze!

Domnul Márton Árpad Francisc:

Nu-mi cer scuze, pentru că e adevărat ceea ce am zis.

Merg mai departe.

Este clar, pentru mine, că este o tragere de timp, pentru că eu încă nu am văzut parlamentar care să protesteze, pentru că s-a declarat a fi votat un amendament votat de grupul parlamentar respectiv. Nu știu dacă ați văzut, aici, în mijloc, a fost o susținere mult mai puțin numeroasă decât în partea cealaltă. Eu am văzut de acolo și, probabil, colegii și, după ce ați câștigat acest vot, inclusiv dumneavoastră, mă rog, au mai votat și în partea aceasta, contestați rezultatul dat. Înseamnă că, voit, doriți să se renumere, ca să treacă din timp în continuare.

Domnul Viorel Burlacu (din sală):

Ce număr de voturi a fost?!

(Aplauze în Grupul UDMR)

Domnul Vasile Lupu:

Îl invit pe domnul deputat Țurlea la microfon să lămurească amendamentul.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Ilustrul nostru coleg și reprezentant al județului Covasna, de unde sunt și eu, m-a făcut mincinos, de la această tribună. Este o infamie. (Aplauze în Grupul UDMR)

Uitați-vă pe rubrica a treia, în raportul Comisiei de buget, finanțe, în care Comisia de buget, finanțe spune în ce consta amendamentul domnului Wittstock și scrie foarte clar că e vorba de un singur cuvânt: "nepolitice". Așa a receptat și Comisia de buget, finanțe. Deci, prin ceea ce am votat adineauri, am eliminat, conform dorinței domnului Wittstock, cuvântul "nepolitice". Rămâne să votăm textul respectiv, cu amendamentul care urmează, adică cel privitor și la suma generală.

Așa este, domnule ilustru reprezentant al județului Covasna. Treceți la alfabetizare!

Domnul Márton Árpad Francisc:

O replică îmi permiteți?

Domnule președinte,

Permiteți-mi să dau citire. Domnul Țurlea crede că poate, chiar pe o întreagă sală, să o păcălească.

Punctul 76, la amendamentele propuse de autori, scrie astfel: "Se propune reformularea art.16/7, litera a), astfel: art.16/7, litera a), suma de 31,6 miliarde lei, la Departamentul pentru protecția minorităților naționale, pentru sprijinirea activităților desfășurate de organizațiile cetățenești aparținând minorităților naționale, altele decât cele care primesc subvenții de la bugetul de stat, în baza dispozițiilor Legii nr.27/96" etc., etc. Deci este un text complet, este un text complet la amendamente propuse. La motivația respingerii, este o motivație dată de comisie, iar imediat după aceasta urmează amendamentul domnului Petre Țurlea, la poziția 77. Deci, în continuare, domnul Țurlea susține lucruri neadevărate de la acest microfon. (Aplauze în Grupul UDMR)

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, am înțeles ce doriți fiecare. Deci partea stângă a sălii invocă faptul că domnul Wittstock nu a modificat suma propusă de inițiator.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Ai înțeles, în sfârșit!

Domnul Vasile Lupu:

Iar domnul Țurlea vrea să modifice aceasăt sumă. Logic, dacă suma s-a votat,...

Domnul Viorel Burlacu (din sală):

Nu s-a votat!

Domnul Vasile Lupu:

... pe acest amendament, nu mai poate fi modificată, dar ca să curmăm discuția, pe acest subiect, supun la vot amendamentul domnului Țurlea.

Sunteți satisfăcuți?!

Domnul Viorel Burlacu (din sală):

Da!

Domnul Vasile Lupu:

Deci cine este pentru amendamentul domnului Țurlea, ca această sumă să fie diminuată...

Domnul Victor Fuior (din sală):

Nu diminuată, să fie transferată!

Domnul Vasile Lupu:

...cu 5,3 miliarde?

Deci cine este pentru? Numărați, vă rog.

Domnul Victor Fuior (din sală):

Partidele au 33 de miliarde!

Domnul Vasile Lupu:

62 de voturi pentru, insuficient.

Doriți cvorumul?

Din partea stângă a sălii:

Da!

Domnul Oliviu Gherman:

Drept la replică!

Domnul Vasile Lupu:

Da, poftiți.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule președinte de ședință,

Dacă a cere ca, în stenogramă, să se reflecte exact votul și dacă acest lucru înseamnă boicotare, vă declar că nu mai particip la ședință. Eu nu am cerut să numărați câte voturi sunt, am cerut să consemnați, pentru stenogramă, o mare majoritate pentru.

Domnul Vasile Lupu:

Da, așa voi face.

Domnul Oliviu Gherman:

Dacă acest lucru înseamnă boicot, îi mulțumesc domnului Má rton Á rpad, pentru interpretarea pe care o acordă domnia sa.

Pentru dumneavoastră am cerut, pentru acuratețea conducerii ședinței.

Vă mulțumesc. (Gălăgie.)

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi,

Vacarmul din sală provoacă, aici, o derută totală. Deci este foarte greu să recepționăm intervențiile de la microfon. De aceea vă rog păstrați liniștea în sală, să nu pierdem mai mult timp, decât este necesar, în această sală, la dezbaterile de la buget.

Care mai este problema, domnule Gavra?!

Domnul Ioan Gavra:

Dacă dumneavoastră ați reține cam tot ce se discută aici, cred că lucrurile ar decurge foarte ușor și normal, dar dumneavoastră le încurcați tot timpul și uitați ce iese în sală! Deci, pentru faptul că domnul deputat Má rton nu a înțeles, limba română este delicată, complexă și subtilă... (Rumoare, vociferări în Grupul UDMR)

Deci domnul Țurlea spune următorul lucru... Dar eu sper că nu vă manifestați așa. De ce urlați?! Doamnă, de ce urlați?!

Mi-ați luat microfonul?

Domnul Vasile Lupu:

Da, v-am ridicat cuvântul. Numai în condițiile în care aveți de gând să vă cereți scuze, aveți microfonul, în rest, vă rog să părăsiți microfonul! (Aplauze.)

Domnul Ioan Gavra:

Deschideți-l !

Domnule președinte, dumneavoastră, dacă nu conduceți lucrările regulamentar, riscați să nu mai conduceți deloc astăzi. Când în sală se vociferează, ce face președintele de ședință? Sunteți capabil să conduceți ședința? Îmi faceți mie observație, când în sală, se urlă? Sunteți capabil să conduceți ședința? Faceți ordine în sală, cum scrie în regulament! Și după ce faceți ordine în sală, atunci să îmi spuneți mie: "Puteți vorbi." Da? (Vociferări, rumoare.)

Domnule președinte,

Îl rog pe domnul Marton să-și ceară scuze domnului deputat Țurlea, pentru că domnul deputat Țurlea a avut dreptate, amendamentele nu sunt de același nivel, sunt diferite: una propunea domnul Wittstock și cu totul altceva domnul deputat Țurlea.

Deci, limba română este una și aceeași pentru toți, domnul Marton nu a înțeles-o.

Și în al doilea rând, domnule președinte, fiindcă tot dumneavoastră ați ajuns la acest punct nodal, eu vă cer de acum înainte să numărați și voturile pentru și împotrivă și abținerile, pentru cvorum. În sală nu este cvorum și, ca atare, vă cer să verificați cvorumul, dacă nu, întrerupem lucrările.

Vă mulțumesc.

Ajunge cu bășcălia în sala aceasta și cu dumneavoastră la conducerea lucrărilor!

Domnul Vasile Lupu:

După părerea dumneavoastră. Cvorumul îl vom verifica de îndată.

Aș ruga grupul parlamentar sau Grupurile parlamentare ale PUNR, să găsească o soluție pentru domnul Gavra, să-l civilizeze. (Râsete, aplauze furtunoase, bravoo...!)

Domnul Ioan Gavra:

Îmi dați replica, da?

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Gavra, nu aveți microfonul. Ați intervenit de câte ori ați dorit, dar cu cuvintele pe care le folosiți la microfonul Parlamentului, nu vă mai dau cuvântul. Am acest drept regulamentar. V-a omorât regulamentul nouă ani, mai citiți-l o dată.

Doamnelor și domnilor deputați,

Trecem la lit.b) de la alin.7.

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Treceți la verificarea cvorumului!

Domnul Vasile Lupu:

Imediat ce vom vota, vom număra. Acum, da.

Rog secretarii de ședință să verifice cvorumul în sală. Domnul deputat Șteolea. (Vociferări.)

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Cu tot respectul ce vi-l purtăm ca grupuri parlamentare, noi, Grupurile parlamentare ale PUNR, vă rugăm să vă cereți scuze în legătură cu ceea ce ați pronunțat înainte, ceea ce ați exprimat înainte cu referire la șefii grupurilor noastre parlamentare.

Acest lucru aduce atingere a ceea ce înseamnă demnitatea grupurilor parlamentare în instituția numită Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, domnule deputat, v-aș ruga să precizați care sunt cuvintele care v-au deranjat? V-am rugat să găsiți niște soluții pentru domnul Gavra, care s-a adresat unui coleg din Parlament cu o invectivă indiscutabilă. parlamentarii nu urlă! (Râsete.)

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Închide lucrările și lasă pe altcineva! Lasă lucrările, că te faci de râs! Unde te-au găsit, domnule?!

Domnul Vasile Lupu:

Trecem la alin.7 lit.b). La lit.b) există amendamente respinse?

Domnul Viorel Burlacu (din bancă):

Cvorumul!

Domnul Vasile Lupu:

Da, secretarii de ședință, câți parlamentari sunt prezenți în sală?

Voci din sală:

Apelul, apelul nominal!

Domnul Vasile Lupu:

Deci, 175 în dreapta, 68 în stânga.

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Nu este cvorum, suspendați lucrările!

Domnul Vasile Lupu:

243. dacă pleacă un singur parlamentar din sală, ieșim din cvorum! (Râsete.)

Rog chestorii să invite parlamentarii care mai sunt pe hol. Iată ne crește numărul și putem lucra.

Deci, suntem la lit.b) de la alin.7. Dacă sunt amendamente respinse de susținut? nu sunt.

Voci din sală:

Cvorumul!

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Nu este cvorum în sală.

Domnul Vasile Lupu:

Textul inițiatorului este acceptat de comisie. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Voci din sală:

Numărați!

Domnul Vasile Lupu:

Numărați voturile vă rog!

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Am cerut să numărați, iar uitați?

Domnul Vasile Lupu:

182 de voturi pentru.

Împotrivă?

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Nu au cum să fie 182; erau 170 înainte.

Domnul Vasile Lupu:

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri?

Vă rog să vă manifestați votul! 49 de abțineri.

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Nu este cvorum!

Domnul Vasile Lupu:

Nu, cvorumul este, stimați colegi, (Vociferări.) dar mulți nu au votat. Domnul Dumitrescu. Și, potrivit regulamentului, parlamentarii care nu-și manifestă votul sunt considerați în cvorum.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Cred că nu putem să trecem peste o anumită limită a seriozității noastre.

Deci, eu vă garantez că domnul deputat Ciontu a numărat 68 în partea aceasta, au votat..., nu s-a mai ridicat între timp nimeni din partea Opoziției, nu a ieșit nimeni din sală, au votat 49… au fost 3 abțineri, aceasta nu înseamnă că nu suntem în cvorum.

Domnul Dan Ioan Popescu (din bancă):

Nu au fost 3 abțineri; faceți afirmații gratuite.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Câte abțineri au fost? 3 împotrivă și... - mă scuzați! - am greșit. Nu fac afirmații gratuite, am greșit, domnule deputat. Se întâmplă, nu? Dar tot acolo ajungem, că de fapt aceasta facem, adunăm voturile, să vedem dacă suntem în cvorum.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, în stânga sălii sunt 68 de parlamentari.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Suntem în cvorum și v-aș ruga, dacă vreți să numărăm bob cu bob, atunci vă rog să vă exprimați votul, iar dacă, numai așa, ca să facem o discuție care nu ajută nimănui și... e păcat!

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Boda.

Domnul Iosif Boda:

Stimați colegi,

Îmi pare foarte rău că mă pun acuma într-o situație neplăcută față de cei care mă consideră de aceeași parte a baricadei, însă vreau să vă spun că, indiferent de situație, nu pot să accept o tergiversare care este fără rațiune. Dacă colegii noștri din majoritatea parlamentară și guvernamentală vor cu orice preț să voteze acest buget, îl votează! Nu cred că este nici în interesul nostru, al tuturor parlamentarilor și al Parlamentului României, să stăm acolo, eu confirm, confirm față de prezidiu că cel puțin jumătate din colegii din stânga mea, cum stau acum, - nu-i consider pe toți de stânga - nu au votat, sub nici o formă. (Aplauze din dreapta sălii.)

Nu înțeleg, nu găsesc nici un singur argument rațional care să mă facă să stau în această sală, să fac un efort pentru a urmări diversele argumente aduse aici, din păcate, în majoritatea cazurilor, neluate în seamă, dar nu aceasta contează, nu înțeleg de ce să ne batem joc de propriul nostru timp și în același timp să lungim, în mod inutil, adoptarea bugetului. Accept să ascultăm toate argumentele, să fie consemnate, cum cere domnul Varujan Vosganian, sunt perfect de acord cu domnia lui, există rațiune pentru care trebuie consemnate, dar, în același timp, cred că trebuie să intrăm într-un ritm normal, pentru că ceea ce facem noi seamănă puțin, iertați-mă de expresie, a "masochism politic". (Aplauze puternice din dreapta sălii.)

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Încă o dată, supun votului dumneavoastră lit.b) de la alin.7.

Cine este pentru? Vă rog numărați domnule secretar! 189.

Împotrivă, vă rog? 7 voturi împotrivă.

Abțineri? Numărați, vă rog! 29 de abțineri. Din nou nu s-a votat. Poftiți, domnule coleg.

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Nu este cvorum, domnule dragă.

Domnul Vasile Lupu:

Nu, cvorumul este.

Stimați colegi,

Invit presa, care este la balcon, să numere în partea stângă a sălii. Noi am numărat. Prezidiul a numărat.

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Dă-ți demisia, domnule! (Vociferări.)

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog liniște! Aveți cuvântul, domnule deputat!

Domnul Petru Leon Pop:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Se încearcă să se acrediteze un punct de vedere care este contrar Constituției, regulamentului și a unei decizii a Curții Constituționale. În această decizie a Curții Constituționale, care este obligatorie pentru Parlament, se prevede în mod expres că putem vota pentru, împotrivă, ne putem abține și putem să nu ne manifestăm votul. Noi nu ne manifestăm votul! Suntem în concordanță cu decizia Curții Constituționale, care este obligatorie. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Lit.b) a fost votată. În sală sunt peste 250 de parlamentari, majoritatea s-a pronunțat pentru.

Lit.c). Dacă sunt amendamente respinse de susținut la lit.c)?

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Nu s-a votat, domnule, ești de groază. Îți spun că nu s-a votat și mergi mai departe?! Suspendă lucrările! Ajunge cu circul acesta din Parlament.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte al comisiei, suntem la lit.c), corect? Da.

Deci, dacă la lit.c) sunt de susținut amendamente respinse? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră lit.c).

Cine este pentru? 192 de voturi pentru.

Împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri? 34 de abțineri. 20 de parlamentari nu au votat.

Domnule președinte al Comisiei pentru agricultură, domnule senator Triță Făniță, domnule ministru Mureșan, domnule deputat Remus Opriș vă rog păstrați liniștea în sală! (Vociferări.)

Doamnelor și domnilor,

Suntem la lit.d) de la alin.7. lit.d) este modificată în raport și se impune o corectură. Deci, textul corect este: "suma de 5,7 miliarde lei Departamentului pentru românii de peste hotare, pentru sprijinirea activităților românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora;"

Deci, numele departamentului este: "Departamentul pentru românii de peste hotare".

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Domnule președinte,

Am un amendament aici.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, ultima informație: Departamentul pentru relațiile cu românii de peste hotare, este un departament nou, desprins din Departamentul informațiilor publice, corect? Da.

Voci din sală:

Cine îl conduce?

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Țurlea, apoi doamna Leonida Lari.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Întâi vreau să vă fac o rugăminte: încercați să faceți liniște în această sală și rugați majoritatea parlamentară să aibă respect și față de cei care vin să vorbească din rândul Opoziției, așa cum eu, din rândul Opoziției, respect pe toți cei din majoritate, (Vociferări din dreapta sălii.) atunci când se poartă civilizat.

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog liniște în sală!

Domnul Petre Țurlea:

Iată amendamentul pe care îl am la lit.d), referitor la românii de peste hotare. După cum vedeți, în mărinimia sa deosebită, Guvernul vrea să dea acestor români 5,7 miliarde de lei. Sunt în total aproximativ 12 milioane de români în afara țării, cărora li se repartizează 5,7 miliarde. Sunt în total în România 2,5 milioane de minoritari, cărora li se dau 31,6 miliarde de lei. Este, evident, o nedreptate. Din acești bani trebuie să se facă următoarele lucruri: să se facă școli românești, biserici românești și carte românească.

Din acești 5,7 miliarde nu se poate face decât cel mult o școală românească mică, primară. Este cu totul și cu totul absurdă cifra de aici. De aceea, propuneam să se mărească această sumă, nu foarte mult, până la 10 miliarde, atât, din rezerva bugetară la dispoziția Guvernului, care este destul de mare.

doamnelor și domnilor din majoritatea parlamentară,

vă aduceți aminte că atunci când a fost vorba de Ilie Ilașcu, eroul nostru național, v-ați închis în cușcă, protestând pentru ceea ce i se întâmplă, și toți ați spus în campania electorală că iubiți pe românii din afara hotarelor țării. Nu-i puteți iubi, dându-le doar acest nimic de 5,7 miliarde de lei, dați-le cel puțin 10 miliarde, care este o sumă minoră și aceasta, dar este totuși mai mare decât ceea ce propune Guvernul.

Comisia pentru buget-finanțe îmi spune că respinge această propunere, deoarece 5,7 miliarde acoperă, asigură, spune comisia respectivă, sprijinirea activităților acestor români. Este cu totul o absurditate. Cum poți să crezi că acoperă, asigură aceste nevoi? Și mă trimite la faptul că și alte departamente mai au asemenea cifre, dar comparați. Este normal. Pentru minoritari, tot bugetul se referă, pentru că sunt cetățeni ai României, tot bugetul se referă și la ei. Nu este normal să-i tratăm ca pe români de ai noștri pe aceștia care sunt în afara țării? Nu să-i chemăm doar la simpozioane în care să ne pupăm cu toții la Herculane. Nu aceasta contează, ci contează să rămână școală românească, biserică și carte românească pentru a perpetua românii din afara țării.

Mulțumesc pentru atenție.

Domnul Vasile Lupu:

Doamna deputat Leonida Lari are cuvântul.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

Nu ar putea să spună cineva din această sală că am votat împotriva acestei sume de 31,6, acordate minorităților naționale din România, dar am și eu o propunere.

Dat fiind că în jurul României, în teritoriile ocupate și semiocupate sunt milioane de români, aproape 12 milioane de români, eu propun să fim drepți, corecți cu acești români mai chinuiți ca mulți dintre noi și să le dăm cel puțin o sumă egală, tot 31,6 miliarde de lei, cel puțin egală.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Șteolea și apoi domnul deputat Varujan Pambuccian, și cu domnul deputat Zoner închidem lista.

Domnul Petru Șteolea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Intervenția mea este pe linia aceasta de a susține suplimentarea propusă, dar și de a cere clarificări din partea Guvernului legate de modul cum a dimensionat această sumă. De ce? Fiindcă din ceea ce ne-ați anunțat și dumneavoastră și am aflat și eu, s-au produs niște schimbări în ceea ce înseamnă structura acestui organism, acum se cheamă Departamentul pentru românii de pretutindeni, apreciez în momentul de față ca pozitivă înființarea acestui departament. Condiția esențială este ca acest departament să aibă un aparat eficient, activ, oameni care se angajează pe linia aceasta a românității din afara granițelor țării și, mai ales, dacă este nepolitizat, este excelent.

La fel, am apreciat ca pozitivă, întărirea numerică a acestuia, de la vreo 5-7 persoane, se pare că se va ajunge probabil până pe la 20. Eu zic că trebuie și mai mulți și din cauza aceasta am cerut și cer clarificarea fundamentării acestei sume.

Pentru domnul ministru Remeș, vreau să-i spun că dacă comparăm suma prevăzută aici cu suma pe care a prevăzut-o un alt stat, vecin, pentru aceeași acțiune, ajungem la concluzia că suma prevăzută de noi se ridică pe undeva la 10% din suma pe care și-a prevăzut-o acea țară vecină. Dacă facem și proporția între ce înseamnă persoanele aparținând minorității din afara spațiului statal, ajungem la concluzia că suma respectivă ajunge la 5%. Este infimă, și de aceea consider că este necesară aprobarea amendamentului făcut de domnul deputat Țurlea, având în vedere suplimentarea acestei poziții. Fără îndoială că poate gândi, poate aici ar fi cazul să gândească așa: ca din suma aceea prevăzută pentru acoperirea găurilor negre la anumite bănci, să impună suplimentarea acestei sume.

Fac apel aici la toți parlamentarii care ne-au reprezentat ca Parlament al României în Ucraina, la cei care au primit delegațiile românilor din Ucraina în România și care s-au angajat la diverse acțiuni în susținerea acestora, susținerea românilor din acest spațiu, la fel cum sunt cei care au participat la vizite în alte țări vecine. Este cazul ca românii din afara granițelor României să simtă că Parlamentul României se îngrijește de dânșii.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă aș fi venit aici să intru într-un joc așa al comparațiilor, sigur, probabil că aș fi vorbit despre fondurile bugetare alocate de Serbia, de exemplu celor 60 de redactori de la Novi sad, de exemplu v-aș fi vorbit despre fondurile alocate în Ungaria minorităților de acolo ș.a.m.d. Nu cred că trebuie să facem asemenea comparații. Sistemul acesta de a aloca fonduri pentru organizațiile minorităților nu este numai la noi. La noi există însă ceva în plus, există această reprezentare politică, sigur, care are importanța ei.

Ceea ce vreau să spun este că noi, grupul nostru parlamentar, format din oameni care au acest statut de minoritari în România, înțelege poate cel mai bine situația românilor de peste graniță și vreau să vă spun că am avut o mare durere în momentul în care am stat de vorbă cu o delegație oficială din Republica Moldova, care vorbea tot timpul despre "națiunea moldovenească", i-am întrebat în glumă dacă există o minoritate română în Moldova și mi-au spus: "da, ei sunt 30%. Din acest punct de vedere, cred că trebuie să sprijinim, și grupul nostru parlamentar sprijină o majorare care nu afectează în nici un fel rezerva pe care o are Guvernul, o majorare în sensul celor propuse adineauri de domnul Țurlea.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Țurlea (din bancă):

Bravo domnule, ești mai român decât mulți alții! (Aplauze.)

Domnul Vasile Lupu:

Iată ce bine vă înțelegeți. Domnul deputat Constantin Șerban Rădulescu-Zoner.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

O să vă mire, domnule profesor, dar nu o să spun ce credeți dumneavoastră. (Râsete.)

Între altele, am fost și eu anul trecut în Basarabia, cu cărți din partea grupului nostru parlamentar, alte grupuri nu știu, au trimis, n-au trimis, eu am făcut apel, dar n-am primit... am propus să facem un grup interparlamentar, să avem acolo o cantitate mai mare.

Situația, într-adevăr, este disperată și am vorbit cu reprezentanți, cu parlamentari din Parlamentul Moldovei, cu români, nu cu de aceștia care spun că sunt moldoveni, și care mi-au spus: "domnule deputat, situația noastră este disperată. vă rugăm duceți cuvântul nostru în Parlamentul României și ajutați-ne!"

Prin urmare, nu ca să-i fac plăcere domnului deputat Țurlea, cu care sunt tot timpul în discuții la comisie.

Domnul Petre Țurlea (din bancă):

...din 1992.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

...ci susțin ce a susținut domnul Pambuccian și rog pe domnul ministru, dacă este în sală, să găsească o formulă de a majora, din posibilitățile Guvernului, această sumă, dar care să fi bine dirijată, bine dirijată, nu spre Guvernul Republicii Moldova, ci spre comunitățile românești din Republica Moldova, deci, către școli, către case de cultură, cu manuale și cu susținerea presei românești din Basarabia și Bucovina de Nord.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile Lupu:

Domnul ministru Remeș. Domnul președinte Oprea.

Domnul Andreiu Oprea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Doresc să fac o precizare pentru stenogramă și pentru staff-ul tehnic. Amendamentul de la art.16 alin.7 lit.d) se referă doar la lit.d), nu și la e) și f), unde se propune înlocuirea denumirii Departamentului informațiilor publice cu Departamentul pentru relațiile cu românii de peste hotare, deci, la lit.e) și f) rămâne în continuare Departamentul informațiilor publice, pentru că sunt departamente separate.

Domnul Petre Țurlea (din bancă):

Domnul ministru este de acord cu majorarea?

Domnul Vasile Lupu:

Domnule ministru Remeș,

S-a cerut o majorare a sumei pentru sprijinirea activității românilor de pretutindeni.

Deci sunt amendamentele respinse de comisie - primul susținut de domnul Petre Țurlea și alt amendament de Comisia pentru cultură, arte și de minorități. Nu mă întrebați pe mine de unde.

Da, vă rog.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Pentru marea plăcere pe care am avut-o să aflu că sunt fiu de ungur și pentru plăcerea pe care am avut-o când presa m-a trimis în Ungaria și să rămân acolo, considerându-mă totuși român, sunt de acord să dăm de la rezerva bugetară pentru românii de pretutindeni suma propusă. (Aplauze.)

Domnul Vasile Lupu:

Domnule ministru,

Care este suma? Deci suma prevăzută în amendament? În textul inițiatorului este 5,7 miliarde. În amendamentul propus este de 9,7 miliarde. În alt amendament este 10, sumă rotundă.

Vorbiți la microfon, vă rog, pentru ca să nu intru eu în încurcătură.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Suma se schimbă din 5,7 în 10. (Aplauze.)

Domnul Vasile Lupu:

Da, stimați colegi. Iată moment de bucurie.

Cine este pentru?

Obiecțiuni la cvorum nu sunt.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Har Domnului!

Cu acest moment de satisfacție poate pornim mai veseli la drum.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Suntem la art.16 alin.7 lit.e). Este vorba despre 2,5 miliarde de lei pentru Departamentul Informațiilor Publice.

Amendamente respinse?

Doamna Leonida Lari.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

Vreau să vă spun în primul rând că m-a bucurat spusa domnului ministru al culturii, domnul Ion Caramitru, în ceea ce privește soarta publicațiilor din Basarabia, Bucovina și Banatul sârbesc. M-am bucurat cu atât mai mult, dat fiind faptul că la 15 februarie 1999 se împlinesc 10 ani de la apariția grafiei latine în Basarabia. Ați putea să bateți din palme, dacă doriți. (Aplauze.)

Se știe că mai întâi de toate, pentru fiecare dintre noi prevalează interesul național, după aceea interesele de grup și vederile politice etc.

Am fost și noi invitați la Comisiile reunite pentru cultură și mijloace de informare în masă, am discutat zile la rând, ca, până la urmă, la cele spuse de mine să nu se facă măcar o modestă consemnare; și am avut propuneri destul de concrete în ceea ce privește ziarele din Basarabia, din Bucovina, din Banatul sârbesc.

Vă amintiți cu câtă greutate în 1998 s-a obținut suma de 2,5 miliarde pentru aceste publicații; sunt vreo 7 la număr. Firește că este o sumă derizorie, mai ales că acum acolo a scăzut leul moldovenesc; probabil că suma ar trebui mărită măcar la 3 miliarde, însă care este povestea? Eu nu găsesc cifra aceasta nici la lit.d), alin.7, nici la lit.e). Este consemnată cifra de 2 miliarde și jumătate pentru imaginea României, dar nu pentru presa de orientare națională din aceste zone geografice și vreau să întreb pur și simplu: nu se poate întâmpla cumva ca această sumă să fie îndreptată spre alte căi, să aibă altă destinație, odată ce nu sunt consemnate aceste publicații! Poate fi și altceva la mijloc; din exces de prudență, unii din Comisia pentru buget - finanțe să fi ocolit menționarea directă a acestor publicații și totuși această sumă să fie predestinată lor. Or, noi nu știm aceasta. Și vreau să vă spun cu mâna pe inimă că Ilie Ilașcu, de exemplu, nu s-a speriat și a spus din cușca de la Tiraspol "Vă iubesc, popor român!", or, noi ne speriem să menționăm niște publicații din zonele ocupate și semiocupate ale României?

Este foarte lunecoasă situația aceasta; adică eu nu pot să stau liniștită când știu foarte bine că litera latină, grafia latină, limba română este limbă de stat, a fost apropiată, a fost grăbită anume de publicațiile de orientare românească de acolo, și acum acești oameni așteaptă cu sufletul la gură ce va hotărî Parlamentul României, or, în Parlamentul României unii se tem să pronunțe numirile acestor publicații: ziarul "Glasul Națiunii", ziarul "Literatura și arta", revista "Basarabia", revista "Limba română" de la Chișinău, ziarul "Arcașul", ziarul "Plai românesc" de la Cernăuți, ziarul "Tibiscus", ziarul "Familia" din Banat, din Voivodina. Toate aceste numiri trebuie să fie consemnate, pentru că altfel cine știe dacă mai vin banii la adresele acestea?

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc, doamnă deputat.

Doamna Leonida Lari Iorga:

În încheiere, vreau să vă spun că, vrem noi sau nu vrem, și eu nu sunt o visătoare naivă, dar aceste teritorii se vor întoarce la țară - scrie negru pe alb în Biblie; spunea apostolul Pavel că Dumnezeu a făcut popoarele și le-a așezat în hotarele lor și tot Dumnezeu le desface. Orice o fi, eu sunt absolut sigură că aceste teritorii se întorc. Deci noi trebuie să luăm toate măsurile de cuviință și să-i protejăm pe românii de acolo. Dumneavoastră poate nu știți, dar 19 mii de copii din Basarabia nu sunt școlarizați din simplul motiv că nu au cu ce să se încalțe ca să meargă la școală. Femeile nu au cu ce ieși în câmp, nu au încălțări; nu mai vorbesc de alimente.

Iar în ceea ce privește spusa domnului Pambuccian că adică sunt oameni în Basarabia care zic că ei sunt majoritate moldoveni și 30% români, nu este chiar așa, doamnelor și domnilor. În anul 1989, la 31 august, când s-a decretat limba română limbă de stat și grafia latină, am adunat milionul de oameni numai în Piața Marii Adunări Naționale. Cu aceste inepții umblă Gabriel Andreescu din grupul GDS și le publică în presa de aici, nu românii basarabeni.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul secretar de stat Răsvan Popescu vă va răspunde. Aveți cuvântul.

Domnul Răsvan Popescu:

Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Strict în ce privește acest aspect, anul trecut aceste publicații au fost susținute de către Departamentul de informații publice, întrucât, prin reorganizarea Guvernului, din Departamentul de informații publice s-a desprins Departamentul pentru relațiile cu românii de peste hotare, acest capitol va apărea distinct, mai ales acum, după ce domnul Remeș a fost de acord cu această majorare de buget la Departamentul pentru relațiile cu românii de peste hotare.

Deci, așa cum am sprijinit anul trecut, o vom face în continuare, doar că pe alt departament.

În ceea ce privește lit.e), care privește Departamentul Informațiilor Publice, vă propun s-o priviți în relație cu lit.f), pentru că lit.e) și f) împreună reprezintă bugetul Departamentului informațiilor publice în acest an, un departament mic de la care întotdeauna s-a așteptat mai mult decât i s-a alocat. Și în acest an alocația este mică. Noi am cerut 6,5 miliarde, și s-a aprobat 4,5 miliarde, din care 2,5 pentru comunicare externă, 2 pentru comunicare internă.

În aceste condiții de maximă austeritate, și pe care le înțelegem foarte bine, am căutat bani, și i-am căutat nu acolo unde nu sunt, adică la colegii de buget, ci acolo unde sunt, adică la Banca Mondială, și am reușit să atragem 400 de mii de dolari grant pentru comunicare guvernamentală, bani pe care nu-i dăm înapoi, bani care nu ne îndatorează altfel decât pentru a-i cheltui cu folos. Asta reprezintă aproape o dublare de buget.

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnule secretar de stat. Vă mulțumim. Concluzia.

Domnul Răsvan Popescu:

Una peste alta, vroiam să spun că sper să ne descurcăm onorabil; cu banii de la buget și cu banii din afară sper să facem față chiar și în condiții de austeritate.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră lit.e) de la alin.7, cu pricizarea că este vorba de Departamentul Informațiilor Publice.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Majoritate de voturi pentru, nici un vot împotrivă, text adoptat.

La lit.f), comisia propune înlocuirea sintagmei "...pe bază de selecție a ofertelor..." cu sintagma "...pe bază de licitație publică...".

Alte comentarii nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Mai aveți de adăugat vreo literă?

Domnul Lazăr Lădariu. Poftiți.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnilor miniștri,

Într-o intervenție anterioară aduceam, consider eu, suficiente argumente în favoarea susținerilor mele pentru sprijinirea celor două ziare din Harghita și Covasna: "Adevărul Harghitei" și "Cuvântul nou".

Un lucru trebuie să fie cât se poate de clar: ne convine sau nu ne convine, în cele două județe, pentru românii de acolo cuvântul de ordine este supraviețuirea. Recent am fost acolo și vă rog să mă credeți că românii de acolo sunt îngrijorați, sunt neliniștiți, sunt întristați de ceea ce îi așteaptă. Este regretabil că astfel a fost primit mesajul lor azi în Parlamentul României.

Eu nu mă așteptam să voteze acest amendament UDMR-ul, dar membrii Coaliției parlamentare...! Oare confrații noștri de acolo, frații noștri de acolo nu sunt și ei români ca și noi? Aceasta este întrebarea. Apoi, dacă tot suntem în sfera întrebărilor, încă o dată trebuie să ne gândim: oare nu au ei motive, astfel fiind tratați, să se considere abandonați?

Și o ultimă problemă, mai precis o precizare: susținerea celor două ziare din județele Harghita și Covasna a revenit în 1998 Departamentului informațiilor publice, care au făcut acest efort și le mulțumim toți pentru ceea ce au făcut. Din păcate, în fața Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, atunci când a fost discutată această problemă foarte serioasă, a fost trimis un domn, domnul director Firică - s-a spălat pe mâini ca și Pilat din Pont, l-a luat pe "Nu!" în brațe, pentru că este mai simplu să spui că nu se poate și, pasând castana fierbinte, a considerat că trebuie trecută această responsabilitate altui departament.

Și pentru că este aici domnul Răsvan Popescu, țin să fac o precizare, o precizare absolut necesară: într-o scrisoare adresată ca răspuns celor doi redactori-șefi de la "Adevărul Harghitei" și "Cuvântul nou" la 3 noiembrie 1998 se preciza: "În ceea ce privește desfășurarea în continuare, deci pentru 1998, a subvenției, considerăm că ea trebuie să rămână conform aranjamentului Ministerului Finanțelor, respectiv câte 46 de milioane de lei lunar pentru fiecare dintre cele trei publicații care se adresează românilor din județele Harghita. Rațiunea fundamentală a acordării fondurilor respective este că acestea sunt folosite pentru a se edita publicații în limba română dedicate românilor din județele Harghita și Covasna." - clar ca "Bună ziua!"

În încheiere, aș vrea să mai spun un gând: nu cred că dorește cineva atât de mult ca aceste două publicații românești să încapă pe alte mâini; nu cred că dorește cineva atât de mult ca aceste publicații românești oneste, cinstite, să devină antinaționale.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, toți suntem îngrijorați, dar dacă nu reușim să parcurgem proiectul de lege privind bugetul de stat într-un timp rezonabil, s-ar putea să nu putem plăti nici ceea ce este prevăzut de inițiator.

Domnul deputat Țurlea. Vă rog, nu uitați de cele 3 minute aprobate de plen, mai ales că ați mai intervenit pe această chestiune.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte, îmi ajunge un singur minut.

De dimineață, domniile voastre ați văzut că am avut un amendament asemănător și atunci reprezentanții Guvernului mi-au spus că sediul materiei nu este la art.16 alin.6, ci este, evident, acolo unde este amendamentul colegului nostru Lădariu. Deci am receptat de la Guvern, de dimineață, o bunăvoință în această direcție, dar trebuie pus la locul potrivit, mai ales că anul trecut a existat această bunăvoință din partea domniilor voastre și a intrat în buget o asemenea prevedere.

Vreau să vă spun un singur lucru, nu ca să vă impresionez, dar este o realitate crudă: dacă vor dispare cele două ziare, până și anunțurile mortuare vor fi făcute pentru români în limba maghiară cu numele maghiarizate ale românilor de acolo.

Ca singur reprezentant în Parlament al românilor din cele două județe, vă rog insistent, doamnelor și domnilor colegi de unde veți fi, și din Majoritate și din Opoziție, să acceptați această sumă minoră care face un lucru extraordinar de mare pentru binele și pentru menținerea românilor din cele două județe.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, trecem la vot.

Deci amendamentul domnului Lazăr Lădariu. Doriți un răspuns de la domnul ministru?

Domnul Răsvan Popescu ar da cu două mâini, dar buzunarul este la domnul ministru Remeș.

Are loc o deliberare; s-ar putea să iasă cu noroc.

Domnule Lădariu, ați ținut discursuri fluviu aici.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte, o rugăminte: se află de față atât domnul ministru Remeș, cât și domnul Răsvan Popescu; soluția există - știu că este în buzunarul domnului ministru de finanțe. Poate că ne sugerează o soluție.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Răsvan Popescu.

Domnul Răsvan Popescu:

Deci anul trecut, într-adevăr, am subvenționat publicațiile românești din Harghita și Covasna în limita a 800 de milioane. În acest an, ținând cont de bugetul meu, care înseamnă una peste alta 4,5 miliarde, gândiți-vă ce ar însemna să dau într-un singur loc 800 de milioane. Pentru mine este foarte greu de suportat. Aceasta nu înseamnă că nu susțin acest amendament, cu condiția ca domnul ministru Remeș, în înțelepciunea sa, să găsească undeva cele 800 de milioane.

Domnul Vasile Lupu:

De unde să iei dacă n-ai pus! Ia să vedem dacă găsește domnul Remeș soluția.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Deci la lit.f), alin.7, la art.16 să apară suma de 3 miliarde lei, și să se completeze în final alineatul "...inclusiv pentru susținerea ziarelor..." despre care a fost vorba. (Aplauze.)

Domnul Vasile Lupu:

Supun acest amendament votului dumneavoastră, cu adăugirile domnului ministru Remeș.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Text adoptat.

Stimați colegi,

Acum alin.7 integral.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere, alin.7 a fost adoptat.

La alin.8.

Domnul președinte Oprea, cu o precizare.

Domnul Andreiu Oprea:

Tot pentru stenogramă și stafful tehnic: amendamentul nostru propune completarea, nu înlocuirea la art.16 alin.8 a denumirii Departamentului informațiilor publice și cu Departamentul pentru relațiile cu românii de peste hotare. Deci, în forma finală textul sună așa: "Modul de repartizare și de utilizare a sumelor destinate acțiunilor prevăzute la alineatul precedent se aprobă prin hotărâre a Guvernului inițiată de Secretariatul general al Guvernului, la propunerea Departamentului pentru protecția minorităților naționale, Departamentului informațiilor publice, Departamentului pentru relațiile cu românii de peste hotare și altor instituții interesate, după caz."

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doresc să fac un amendament de redactare; vă rog, observați: precizez - de redactare, pentru că nu l-am făcut în scris să-l depun la comisie; citind acum mai atent textul, constat că în partea finală a acestui alineat se introduc norme cu privire la metodologia de inițiere și de supunere spre aprobare a hotărârilor de Guvern. Eu știu că există o hotărâre generală cadru care stabilește modul în care se elaborează, se avizează și se supun spre aprobare hotărârile de Guvern. Nu cred că într-un text de lege trebuie să scriem acest lucru și, ca atare, vă propun ca alin.8 să aibă următoarea redactare: "Modul de repartizare și de utilizare a sumelor destinate realizării acțiunilor prevăzute la alin.7 se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.", și se elimină partea finală "...inițiată de Secretariatul general al Guvernului, la propunerea Departamentului pentru protecția minorităților naționale, Departamentului informațiilor publice, Departamentului pentru relațiile cu românii de peste hotare și altor instituții interesate, după caz."

Domnul Vasile Lupu:

Da. Mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi, așa se cuvine, și susțin acest amendament de redactare al domnului Gaspar.

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Nu aveți voie să susțineți dumneavoastră acest amendament.

Domnul Vasile Lupu:

Dacă doriți să cobor, pierdem timp, domnilor colegi.

Domnul ministru este de acord, comisia la fel.

Supun votului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat.

Deci dacă era un amendament de fond, coboram într-adevăr, dar era o chestiune de tehnică legislativă.

Doamnelor și domnilor,

Alin.9.

Comisia a păstrat textul inițiatorului.

Amendamente respinse?

Domnul senator Dobrescu.

Domnul Vasile Dobrescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Amendamentul pe care l-am formulat a pornit de la considerentul că în bugetului Secretariatului de stat pentru culte sunt prevăzute sume foarte reduse chiar față de ceea ce ordonatorul a făcut ca propunere la modul global, deci la suma globală, cât și defalcată. Au apărut însă unele neajunsuri și aș vrea să vă lămuresc, și anume că: Departamentul de stat pentru culte, la personal, deci este vorba de funcționarea acestui departament, are minus 800 de milioane și ar intra în neplata acestui departament care și așa este foarte minuscul și care servește, am spune noi, nu un segment sau un sector de activitate, ci în ansamblul său întreaga societate românească și cultele din România, mari, mici, istorice sau mai puțin istorice sau cultele neoprotestante. Acest departament are un buget derizoriu, dar nu vrem să intrăm noi în derizoriu, neacordându-i acele 800 de milioane.

Să nu mai vorbim de faptul că investițiile care erau prevăzute pentru repararea și construcția de lăcașuri de cult sunt foarte reduse în anul acesta. Înțelegem că bugetul este așa cum este.

Am propus această rectificare de 1,9 miliarde de lei și, regretabil, nu s-au făcut trimiterile; noi le-am făcut în cadrul comisiei, și colegii știu, și în unanimitate s-a adoptat o asemenea propunere, inclusiv cu trimiterile, cu găsirea acestor resurse, mai precis este vorba de un transfer. Transferul respectiv se făcea în baza propunerilor noastre de a se reduce cu 1% din bugetul Președinției și a puterii judecătorești, și ca această sumă, deci fiind vorba de 600 de milioane de la Președinției și circa 1,3 milioane de la puterea judecătorească pentru a se împlini măruntele cheltuieli ale Departamentului pentru culte.

Sigur că noi ne gândeam că trebuie să se facă asemenea reduceri și din partea unor departamente care au beneficiar și a unor eforturi pe care nu mă îndoiesc că și Președinția le-ar face pentru întreținerea cultelor și desfășurarea bunei activități a acestora.

Credem că dumneavoastră veți fi de acord cu asemenea inițiativă. Dacă găsește domnul ministru alte resurse, ne bucură, decât acelea pe care le-am indicat noi.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule senator.

Comisia? Guvernul? Ministerul Finanțelor?

Da, poftiți, domnule senator.

Aveți alt amendament sau tot pe acesta?

Domnul Ioan Ardelean:

Nu doresc să deranjez colegii cu prea multe spuse, motiv pentru care voi sintetiza în două expresii tot ceea ce doresc să spun aici, domnule președinte.

În primul rând, una de procedură, atrăgându-vă atenția ca să vă dezvoltați puțin atenția distributivă și spre partea stângă, pentru că am ridicat mâna de mai multe ori și, iată, în sfârșit, mi-ați oferit cuvântul. Asta pe procedură, vă rog.

În fond, aș vrea să mă refer tot la această sumă pe care colegul senator Dobrescu a susținut-o, să ne îndreptăm puțin fața și spre Biserică, care, de-a lungul secolelor, a avut misiunea cea mai nobilă. Iată, în acest moment, cu această sumă, Biserica noastră cade în derizoriu.

Se impune să acordăm întreaga atenție și prin bună-voința Ministerului Finanțelor, a domnului ministru, să ridicăm cota acestei sume, pentru multele biserici care se află într-un stadiu de deteriorare foarte, foarte avansat.

Sigur, comunitățile dau sprijin maxim, dau, uneori, chiar peste puterile lor. Cu atât mai mult aș ruga Ministerul Finanțelor să încerce să facă ceva bani, chiar din piatră seacă, și să ajutăm toate comunitățile.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Decât piatră seacă, mai bine averile imobiliare pe care le-a confiscat statul comunist.

Domnule ministru, ce părere aveți?

Domnul Traian Decebal Remeș:

Este foarte curios. Să dau bani la biserici să-i ierte pe cei care mă înjură pe mine, că ei fac păcate.

Ultima dată, în decembrie, s-au dat bisericilor 12 miliarde. În momentul de față avem pregătită o hotărâre de Guvern care va da unui număr mare de biserici peste 20 de miliarde. Lăsați ca aceste lucruri să se aprobe mereu prin hotărâre de Guvern, urmare a intervențiilor episcopiilor.

Și nu uitați faptul că, nu de multă vreme, s-a sfințit locul pentru Catedrala neamului și vor trebui bani acolo. Nu forțați aici nota și vă rog urmăriți monitoarele oficiale și o să vedeți că din partea Guvernului este o totală disponibilitate pentru a ajuta lăcașurile de cult.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim, domnule ministru.

Supun amendamentul respins votului dumneavoastră, amendamentul domnului Dobrescu.

Cine este pentru? 41 de voturi. Insuficient.

Voci din sală:

Voturi împotrivă?

Domnul Vasile Lupu:

Sunteți lideri de grup parlamentar?

Deci, liderii de grupuri parlamentare pot cere verificarea cvorumului.

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Da, am cerut eu verificarea cvorumului!

Domnul Vasile Lupu:

Deci, împotrivă? 187 de voturi împotrivă.

Abțineri? 17 abțineri.

Deci, 49 pentru, 17 abțineri și 189 împotrivă.

Da, suntem în cvorum.

Amendamentul nu a trecut.

Alineat nou, din partea domnului Țurlea.

Poftiți!

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Iată alineatul nou, pe care l-am prezentat de altfel și anul trecut. Domniile voastre știți dezbaterea care a avut loc.

Vi-l citesc: "Se suplimentează cheltuielile pentru Secretariatul de Stat pentru Culte cu suma de 5 miliarde lei, destinată Episcopiei Ortodoxe a Harghitei și Covasnei, de la rezerva la dispoziția Guvernului".

O să vă spun o foarte mică poveste de motivație. Într-o seară, de sfârșit de ianuarie, deci luna trecută, minerii ajunseseră la Rm.Vâlcea. Au fost trimise tancurile, ca să-i oprească și, în aceeași seară, SRI-ul a trimis un raport ultrasecret primului-ministru, în care se spunea că se știe cu siguranță că nici un soldat nu va trage în mineri și dispun chiar să fraternizeze să vină împreună la București.

În disperare de cauză, la 12,30 în acea noapte, domnul prim-ministru a dat un telefon la Episcopia Harghitei și Covasnei, solicitându-i Prea Sfinției Sale Ioan să vină urgent la București. Într-un sfert de oră, acesta s-a suit în mașină și, condusă viforos această mașină de un călugăr, a ajuns în Capitală. Astfel a fost salvat Guvernul.

Iată că acum, reprezentanții aceluiași Guvern se opun ajutorării celei mai sărace episcopii din țară. Evident că este un lucru cu totul detestabil.

Anul trecut, am propus același lucru.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, ați depășit timpul!

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte, să vă spun de ce nu se aprobă.

Anul trecut am propus același lucru și un președinte de partid, poate unul dintre cei mai respectabili președinți de partid din această Cameră, vecin cu mine în Ploiești, mi-a spus de ce. În noaptea dinaintea votului s-au întrunit președinții, conducătorii partidelor din coaliția guvernamentală și reprezentantul UDMR a bătut cu pumnul în masă, interzicând votarea acestui amendament.

Țineți seama de faptul că dispariția oricărei biserici în Harghita și Covasna înseamnă dispariția comunității românești din acea localitate. De aceea trebuie neapărat ajutată această episcopie.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Petre Țurlea:

Constat, domnule președinte, că pe mine mă întrerupeți întotdeauna după un minut.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi care luați cuvântul, fiți mai convingători în cele 3 minute!

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Țurlea.

Cine este pentru?

(Domnul deputat Nicolae Leonăchescu insistă să i se dea cuvântul.)

Aveți alt amendament?

Domnul Nicolae Leonăchescu (din bancă):

Pentru susținere!

Domnul Vasile Lupu:

Acest amendament a fost susținut.

Aveți argumente împotrivă?

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Pentru!

Domnul Vasile Lupu:

Pentru. Ajung.

Stimați colegi,

În Parlamentele lumii și la Consiliul Europei se face o susținere pentru, o susținere împotrivă.

Deci, autorul amendamentului și-a prezentat amendamentul cu două istorii în 6 minute.

Poftiți, domnule Leonăchescu. Dar, cu cât lungiți mai mult dezbaterile, cu atât scad șansele adoptării amendamentului.

Poftiți!

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu doresc să vă conving să votați într-un fel sau altul.

Vă povestesc un singur caz din, Cernatu de Jos, din 1997, octombrie, unde am ajuns cu delegația Parlamentului.

Preotul Ioan Velimiroviciu avea 35 de mii de lei pe lună; 20 de mii de lei cheltuia până la Episcopie, ca să-și ia salariul.

Soția lui era învățătoare fără plată la cei 2 copii români din Cernatu de Jos. Și rezista. La Herculian, biserica prăpădită, distrusă în 1940, este și astăzi o ruină. 400 de români așteaptă punerea ei în circuit.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Și acum, la vot.

Cine este pentru? 71 de voturi pentru. Insuficient.

Cvorumul l-am verificat doar adineauri.

Domnul Stanciu. Poftiți.

Mai are domnul Stanciu un alineat nou.

Domnul Anghel Stanciu:

Nou.

Domnul Vasile Lupu:

Mai aveți altul?

Domnul Anghel Stanciu:

Nu. Acesta nou, domnule președinte.

Stimate domnule președinte de ședință,

Distinse domnule ministru Remeș,

Stimați deputați și senatori,

Cred că ați remarcat calea bună pe care a plecat în ultima vreme domnul ministru Remeș, aprobând câte ceva. Evident, sperăm s-o mențină. Domnia sa este un om de principii și cred că le va respecta în continuare.

La art.14, alin.7, domnia sa a fost de acord ca impozitul pe onorariile avocaților și ale notarilor publici, deci acea parte cu care și dânșii contribuie, cum contribuim fiecare dintre noi la sacul comun, depersonalizându-i, să revină Ministerului Justiției. Noi, nefiind în categoria celor care vrem să moară capra vecinului, sau să-i luăm capra, cum e ultima variantă, ne-am gândit că domnul ministru va respecta acest principiu și pentru această categoria vitregită, care este învățământul.

În consecință, v-am ruga pe dumneavoastră și pe domnia sa să păstrăm principiile pe care deja le-am votat și să acceptăm acest alineat nou, respectiv în buget Ministerului Educației Naționale se cuprind și veniturile din impozitul pe salariile personalului sistemului național de învățământ. Așa cum onorariile dânșilor merg la Ministerul Justiției, acestea să fie făcute venituri la Ministerul Educației Naționale. Și, în felul acesta, poate mai reducem din cele 5 mii de miliarde pe care le solicităm.

Vă mulțumim.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ați băgat și capra vecinului în buget.

Comisia? Domnul președinte Oprea?

Domnul Constantinescu.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu fac un apel la responsabilitate, inclusiv în formularea și susținerea amendamentelor la Legea bugetului de stat.

Ni s-a spus de foarte multe ori că noi, finanțiștii, sau noi, reprezentanții Comisiei de buget-finanțe, ar trebui să fim mai deferenți și mai respectuoși față de amendamente care privesc probleme de specialitate, ridicate de comisii de specialitate.

V-aș ruga, în consecință, să procedăm la fel și în privința acestuia și a altor amendamente și să lăsăm finanțiștii din Ministerul Finanțelor să aprecieze corect, conform legii, destinațiile impozitului pe salariu.

Pentru că se știe foarte clar că impozitul pe salarii are destinațiile lui precise la bugetul statului, potrivit Legii finanțelor publice locale, la bugetul consiliului județean, vom vedea în ce proporție, 15% mai mult sau mai puțin, și la bugetele locale.

În asemenea circumstanțe, este foarte clar că, dincolo de pledoaria domnului profesor Stanciu, acest amendament trebuie respins ca fiind lipsit de surse, întrucât sursele au fost deja cuprinse în bugetul actual la capitolele respective.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

domnul Stanciu a propus un alineat nou. Corect.

Dar, mai întâi, să ne pronunțăm asupra alineatului nou existent, care nu a fost modificat.

Deci, supun votului dumneavoastră alineatul nou așa cum a fost prezentat de inițiator și acceptat de cele două comisii.

Cine este pentru? Majoritate covârșitoare.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 38 de abțineri.

Cu majoritate de voturi pentru, 5 împotrivă și 38 de abțineri, alineatul nou fost votat.

Alineatul nou, propus de domnul Stanciu.

De la domnul ministru Remeș s-a așteptat explicația.

De la domnul președinte Constantinescu.

Domnule președinte Constantinescu, domnul deputat Anghel Stanciu mai are o nedumerire. Și cere explicații pe acest amendament al domniei sale.

Mai aveți ceva de adăugat? Nu mai are nimic de adăugat, domnule deputat.

Deci, veți vota în consecință.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Stanciu.

Cine este pentru? 73 de voturi pentru. Insuficient.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă supun votului art.16 integral.

Cine este pentru?

La atâtea amendamente acceptate ale Opoziției, nici un vot pentru.

Vă rog, numărați voturile. 197 de voturi pentru.

Împotrivă?

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

E fals!

Domnul Vasile Lupu:

Fals ești dumneata, domnule Gavra!

Nu insulta secretarii de ședință!

3 voturi împotrivă.

Abțineri? 58 de voturi abțineri.

Deci, cu majoritate de voturi, art.16 a fost votat.

(Domnul deputat Gavra solicită a i se da cuvântul.)

Domnule Gavra, un adevăr declarat de 4 membri ai prezidiului, calificat de dumneavoastră fals, nu duce decât la ideea de fals a dumneavoastră!

Vă rog!

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Nu pentru asta am cerut, deși cvorum nu există, dar trebuie să lucrăm.

Altceva este. La procedură. Conform regulamentului, uzanțelor parlamentare, bunului simț, luați-vă haina pe dumneavoastră, dacă vreți să vă respecte cineva. Măcar atât. Aveți buna cuviință și vă îmbrăcați. Dacă nu, domnule Remeș, faceți altceva!

Domnul Vasile Lupu:

Dacă vă deranjează aceasta, mă voi îmbrăca, dar nu este prima dată când se conduce ședința ....

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Dar nu este frumos!

Domnul Vasile Lupu:

Iată că mă conformez!

(Rumoare, râsete)

Această solicitare ați făcut-o tot regulamentar, după cum înțelegeți dumneavoastră regulamentul.

Stimați colegi,

Trecem la art.17.

Art.17 a fost votat în ziua precedentă. A fost votat integral.

Ajungem la art.18.

La 18, alin.2.

Aici, am precizarea: Art.18 alin.1, s-a discutat, s-a comentat joi, 11 februarie.

Mai rămâne de votat. Da.

Aceasta este precizarea din text.

Domnul Triță Făniță.

Domnul Făniță Triță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Avem plăcerea să-l salutăm pe domnul ministru Mureșan în mijlocul nostru, să-i spunem "Bun venit!" și să-i dorim succes în activitatea pe care o desfășoară.

Doresc să vă informez că sumele prevăzute în proiectul de buget pentru anul în curs, la Ministerul Agriculturii sunt reduse, mai reduse decât anul trecut cu 350 de miliarde. Dacă se ia în considerare și inflația, diminuarea este de peste o treime. Deci, agricultura, în acest an, în astfel de condiții își va desfășura activitatea.

Comisia pentru agricultură, subliniind insuficiența fondurilor, a arătat totodată că, în condițiile în care produsul intern brut s-a diminuat în '98 cu 5,5%, iar pentru '99 se preconizează o reducere cu încă 2%, resursele sunt limitate și, ca urmare, a acordat aviz favorabil la proiectul de lege pentru aprobarea bugetului pe acest an.

Acest aviz a fost înaintat în termen Comisiilor de buget-finanțe.

Ținând seama de insuficiența resurselor bugetare pentru acoperirea unor nevoi stricte ale agriculturii .....

Domnul Vasile Lupu:

Domnule senator, numai o clipă, vă rog!

Domnule Gavra, am înțeles că ținuta mea vă excită. Ținuta vestimentară și mi-am corectat-o.

Acum, după ce m-am conformat, binevoiți și astâmpărați-vă în bancă, precum un parlamentar cuviincios.

Domnule secretar, potoliți-l cumva!

Domnul Ioan Gavra:

Aveți erecție, cumva? Erecție? (Rumoare, râsete)

Domnul Vasile Lupu:

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Făniță Triță:

Deci, ținând seama de insuficiența resurselor bugetare pentru acoperirea unor nevoi stricte ale agriculturii, de comun acord cu cele două comisii și cu ministrul agriculturii, domnul Mureșan, s-a propus constituirea unui fond pentru sprijinirea producătorilor agricoli, care să fie gestionat de Ministerul Agriculturii și Alimentației.

Acest fond ar urma să se constituie din sumele care vor rezulta din vânzarea unor active ale societăților COMCEREAL și CEREALCOM, care sunt formate din 165 de silozuri și 435 de baze.

S-a considerat că sumele rezultate din vânzarea acestor bunuri nu este normal să rămână la societățile respective, deoarece, pentru realizarea acestora, s-au făcut investiții mari de către stat, iar societățile respective au fost constituite anul trecut tocmai pentru a le comercializa, după care își încetează activitatea.

În mod corespunzător, a fost propusă includerea prevederilor de mai sus în proiectul de lege și, în același timp, s-a prezentat Comisiilor de buget-finanțe propunerile respective.

Trebuie să vă spunem cu regret că acest lucru nu a fost însușit de Comisiile buget-finanțe, nu ne-am explicat nici până acum de ce.

Insistăm ca să se accepte, pentru că este singura soluție de resurse pe care agricultura o are la îndemână.

O altă modificare importantă care a fost operată de ambele comisii și conducerea Ministerului Agriculturii a fost aceea de a ajusta unele prevederi de sume de la depozitare, subvenții la tractoare și de la sămânță, un volum de 300 de miliarde, pentru a permite acordarea unei prime de export la grâu și porumb în acest an.

Numai că Comisia de agricultură din Senat cere și condiționează acest lucru numai în situația în care se acceptă și se rezolvă problema comercializării silozurilor și încasării sumelor respective de către Ministerul Agriculturii.

Stimați colegi,

Trebuie să vă spun că, cu toate obiecțiunile care au fost făcute în comisie cu privire la cupoane, ca și anul trecut, cupoanele au rămas tot cupoane și ele se distribuie cu mici îmbunătățiri în ceea ce privește distribuirea lor și în acest an.

Eu vă propun să fiți de acord ca cele 2.200 de miliarde alocate pentru cupoane, cu acești bani să se cumpere 20 de mii de tractoare.

Dacă și anul trecut am fi făcut așa, aveam acum 50 de mii de tractoare și nu mai aveam 4 milioane de hectare nearate.

175 de mii nu reprezintă nimic pentru un producător. Costul de înființare pentru un hectar la cereale păioase trece de 3 milioane și vă dați seama că un tractor de 65 CP poate lucra 100 de hectare, sau până în 100 de hectare. Era binevenit, în lipsa aceasta de utilaje și mașini agricole, pe care noi o avem.

O ultimă problemă pe care doresc s-o spun se referă la tranșa ASAL, mult discutata tranșă ASAL, de 150 de milioane, care trebuie să ajungă la agricultură în vederea restructurării și privatizării acesteia.

Nici anul trecut și nici în celălalt an, probabil că în acest an vă veți răzgândi, stimați colegi din conducerea ministerelor, și fac un apel în acest fel la domnul ministru Remeș, care a rezolvat atâtea lucruri bune în acest buget, să întoarcă fața și către această agricultură, care, deși nefiind sector prioritar dintr-o scăpare a actualei guvernări, e o scăpare majoră, o scăpare cu consecințele pe care vi le spuneam ieri că, dacă ne uităm pe masa fiecăruia, o să observăm 80% din ce consumăm din import.

Deci, amendamentul pe care l-am propus cu privire la modificarea, folosirea banilor din vânzarea silozurilor ar putea fi cuprins la art.21. De aceea, vă rog să-mi permiteți să mă refer și la acest articol și să nu mai revin la timpul respectiv.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De procedură, domnul deputat Acsinte Gaspar.

Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să observați că am luat în dezbatere art.18, partea referitoare la activitățile economice. Alin.2 se referă, în primul rând, la industrie, agricultură, transporturi.

Vă rog să constatați, domnule președinte, că cei doi miniștri care sunt deputați și care potrivit art.199 din Regulamentul Camerei au obligația să participe la dezbaterea proiectelor de legi care intră în domeniul lor de activitate. Eu cred că nu putem discuta aceste două probleme și de industrie și de transporturi, fără ca cei doi miniștri să nu fie prezenți. Și este o cerere pe care v-o formulez cu referire la textul pe care vi l-am citat și care privește statutul miniștrilor care au și calitatea de deputați.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. O să rog Departamentul relației cu Parlamentul să-i cheme și pe ceilalți miniștri în sală. Îi dau cuvântul domnului senator Apostolache.

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ieri am solicitat un vot de principiu la acest capitol privind agricultura, plecând de la lipsa ministrului agriculturii din sală. Acum regret că nu am făcut amendamentul atunci, că sesizez modul superficial cum dânsul privește dezbaterile noastre și aș ruga ca și domnul ministru de finanțe să participe sau să fie prezent în sală când discutăm acest capitol despre agricultură. Ieri am spus că voi interveni la anexă, Anexa nr.3/23 având legătură cu acest articol, îmi permit să vă prezint amendamentul pe care l-am făcut în comisie, amendament privit cu o totală superficialitate de Comisia pentru buget-finanțe. Amendamentul nostru a fost următorul. Am propus renunțarea la sistemul de cupoane, iar suma de 2200 miliarde lei...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți amabil, domnule senator, ce număr au în raport amendamentele respinse?

Domnul Victor Apostolache:

Are nr. 37 la pag.87.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu am ajuns încă la anexe, acesta este la pagina 87.

Domnul Victor Apostolache:

E legat de art.18.

Domnule vicepreședinte al Senatului, eu înțeleg că dumneavoastră ne trimiteți la anexe, că exact cum am fost trimiși și ieri la etc., cum, de regulă, procedați cu tot ceea ce susține Opoziția. Vă rog să-mi permiteți pentru că tot am venit la microfon să susțin amendamentul, să solicit răspunsuri din partea Ministerului Finanțelor și din partea comisiei.

Repet, am propus ca suma de 2200 miliarde de lei, prevăzută cu această destinație să fie redistribuită astfel: 505 miliarde să fie suplimentate la Cap.50.01, respectiv subvenții pentru acoperiri diferențe preț și tarif; 1000 miliarde să fie incluse în același capitol pentru subvenționarea dobânzilor la credite; alte 695 de miliarde să fie destinate cumpărării a circa 600 mii tone grâu din recolta anului 1999 care să fie utilizate pentru constituirea de rezerve.

Domnule președinte de ședință și stimați colegi,

Răspunsul sau mai bine zis motivația pe care am primit-o din partea comisiei, după părerea mea de o superficialitate care efectiv frizează bunul simț, respectiv se spune printre altele că se respinge întrucât sistemul de cupoane se consideră eficient a fi utilizat și în cursul anului 1999. Noi am motivat propunerea noastră și răspunsul dat de comisie îl consider total superficial. De aceea, vă rog să-mi permiteți să fac motivația acestei propuneri.

În primul rând, sistemul de cupoane nu prezintă eficiență pentru producția agricolă, întrucât cupoanele se primesc de proprietarii de terenuri și nu de producători, mulți din beneficiari având domiciliul în orașe sau în alte localități la distanțe mari de terenurile pe care le dețin. Aceștia au arendat sau înscris terenul în diferite asociații cu care au încheiat contracte, în care nu au stipulat obligația să predea cupoanele producătorilor, pentru că la momentul respectiv nimeni nu gândea ce năzbâtii le trec prin cap guvernanților. Se acordă cupoane inclusiv celor care nu cultivă pământul, lăsându-l pârloagă. Anul trecut au rămas necultivate peste un milion de hectare, deci 235 de miliarde de lei au fost aruncate pe apa sâmbetei. Sumele alocate cupoanelor sunt total insuficiente față de nevoile producției, ele acoperind acum, fără să am în vedere majorarea prețului la carburanți, mai puțin de 8% din cheltuielile pentru finanțarea unui ha. La acestea mai adaug următoarele pentru a demonstra că, prin acest sistem, practicat și în acest an, suma pe care o aruncăm în van este de peste 800 de miliarde de lei. Și l-aș ruga pe domnul ministru de finanțe să aibă în vedere acest lucru. Se știe că din toamnă au rămas nearate peste 5 milioane de ha, deși cifra sigur este mai mare. La fel ca și producțiile record pe care le anunța din când în când domnul Gavrilescu, ca mai apoi să recurgă la importuri. Acceptând totuși această cifră, cunoscând modul în care s-a acționat în ferestrele acestei ierni sau mai bine zis cum nu s-a acționat, plecând de la actuala dotare și având în vedere chiar o desprimăvărare timpurie, nu există posibilitatea tehnică, repet, nu există posibilitatea tehnică ca mai mult de 3 milioane de ha să fie cultivate. Deci 2 milioane de ha vor rămâne pârloagă și pentru acestea aruncăm 340 de miliarde de lei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule senator, mă scuzați că vă întrerup, s-a votat azi dimineață ca intervențiile să nu depășească 3 minute.

Eu am rugămintea să vă sintetizați ce aveți de spus în aceste 3 minute, pentru ca să rămână loc și pentru ceilalți colegi care au amendamente aici.

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte de ședință,

Eu sunt de acord cu dumneavoastră, dacă considerați că putem risipi banul public, așa cum gândește Ministerul Agriculturii astăzi, cu complicitatea Ministerului de Finanțe, tăiați-mi microfonul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, eu nu vreau să vă tai microfonul, încerc doar să vă aduc aminte că s-a votat aici în sală un anumit lucru și că avem datoria să ne respectăm voturile, chiar dacă nu suntem de acord cu ele.

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte, eu vă rog să-mi permiteți să-mi prezint argumentația. Eu nu pot argumenta în 3 minute cum ne batem joc de 1000 de miliarde.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi pare foarte rău, vă rog să încheiați pledoaria.

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte, dacă-mi permiteți să continui.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să încheiați pledoaria.

Domnul Victor Apostolache:

E simplu de a spune adio, dar s-ar putea să spuneți adio la mai multe miliarde de lei. La acestea, domnule ministru, ministru de finanțe, dacă adăugăm numai 2,5 milioane ha de pășuni și fânețe, pe care nu se efectuează nici un fel de lucrare, constatăm că alte 425 miliarde de lei sunt aruncate pe apa sâmbetei. Dacă faceți o sumă, vedeți că ne apropiem de 800 de miliarde.

Iată cum, domnule ministru de finanțe, dumneavoastră, care vă luptați din răsputeri pentru folosirea temeinică a banului publi, deveniți complice la risipirea cu bună știință a acesteia. Mai adaug că acest procedeu este discriminator, întrucât aproape un milioan de ha aflat în folosința societăților comerciale cu capital de stat, am în vedere aici și acționarii din aceste societăți, nu beneficiază de cupoane. Dorește oare cineva ca o parte din aceste suprafețe să rămână tot pârloagă? Răspunsul nu-l aștept de la ministrul agriculturii, ci de la cei care trebuie să gestioneze acest patrimoniu.

În susținerea propunerii de... (Vociferări în sală din partea Puterii.)

Domnilor, nu vă grăbiți cu timpul, că s-ar putea să lucreze în defavoarea dumneavoastră.

În susținerea propunerii de renunțare la sistemul de cupoane, zilele trecute, chiar unul din reprezentanții...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule senator, vă rog foarte mult, în momentul în care vă sintetizați discursul, spuneți, nu sunt de acord pentru că... Acum aveți, probabil, un alt stil la Senat, noi aici am adoptat un mod de lucru. Îmi displace să iau cuiva cuvântul, dar cred că măcar ca să ne respectăm unii pe alții, vă cer și dumneavoastră să respectați ce a hotărât plenul, chiar dacă nu vă convine, și să încercați să vă încheiați, în fine, pledoaria pentru amendamentele pe care le-ați introdus la anexa respectivă, ca să poată să mai vorbească și ceilalți. Stilul acesta foarte simplu de a monopoliza microfonul nu este în momentul de față corect, pentru că s-a făcut un vot azi dimineață pe această chestiune a timpului de susținere a amendamentelor. Nu mă obligați, vă rog foarte mult, să iau articolul 25 din regulamentul ședințelor comune care îmi dă și mie acest drept. Vă rog foarte mult să nu mă aduceți în această situație.

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte de ședință, eu nu contest dreptul dumneavoastră, nici al domnului Vasile Lupu, dar, dacă a cronometrat cineva din curiozitate de câte ori ați întrerupt vorbitorii și dumneavoastră și dânsul, o să ajungeți la concluzia că așa s-a risipit timpul dezbaterilor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu i-am întrerupt decât din cauza lor.

Domnul Victor Apostolache:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Vreau să vă spun ultima afirmație a celui care, probabil, îi ținea locul domnului ministru pe timpul cât zbura pe teritoriul american, care ne spunea că, introducând interzicerea vânzării cupoanelor, nu se vor mai vinde așa cum în anii trecuți s-au comercializat în masă. O declarație a Ministerului Agriculturii. Și pentru că tot dumneavoastră mă forțați, eu mă așteptam și aștept de la domnul ministru al agriculturii să ne spună și dânsul dacă a reușit să se documenteze cum folosesc americanii cupoanele sau cum reușesc ei să asigure o producție deosebită, în condițiile în care ară din 4 în 4 ani sau chiar din 6 în 6 ani. Dacă nu v-ați lămurit nici asupra utilizării cupoanelor, regret, dar vă trebuie mult timp ca să descoperiți cum procedează ei. (Vociferări în sală.)

Închei, domnule președinte de ședință, întrebându-l pe domnul ministru de finanțe, dacă știe ceva de modul în care s-au distrus cupoanele neatribuite în anul trecut...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule senator, subiectul discuției nu este modul în care s-au distrus cupoanele. Scrie în art.26 alin.2: "Vorbitorii sunt obligați.." deci "obligați ca în cuvântul lor să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt. În caz contrar, președintele le atrage atenția și dacă nu se conformează le retrage cuvântul."

Domnul Victor Apostolache:

Da, domnule președinte, am înțeles, dar această întrebare am pus-o și anul trecut și nu am primit nici un răspuns. Deci repet, ce s-a întâmplat cu toate cupoanele strânse la Ministerul Agriculturii și care trebuiau să fie distruse în fața unui reprezentant al finanțelor? Câte sacoșe de cupoane au plecat din Ministerul Agriculturii?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule senator...

Domnul Victor Apostolache:

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult... îmi displace să iau cuvântul cuiva. Am evitat s-o fac și de data asta.

Procedură, domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu cred că ați reținut intervenția pe care am făcut-o și v-am spus că nu putem să luăm în dezbatere art.18, care se referă la activitățile economice, la stabilirea bugetelor pe domenii, atâta timp cât cei doi miniștri deputați nu sunt la loja guvernamentală.

În al doilea rând, vă rog să constatați ce prezență aveți și să aplicați art.39 alin.2.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În privința celor doi miniștri, pe care îi așteptăm să vină de la Guvern, sunt pe drum încoace, iar chestiunile despre care se discută la ora actuală fiind cele de agricultură, în momentul în care se va discuta un amendament legat de industrie sau de transporturi vom aștepta să vină și ceilalți doi miniștri. Ei sunt pe drum, de altminteri, încoace, remarca dumneavoastră privind prezența lor mi se pare absolut justificată, drept pentru care am rugat să fie înștiințați și să vină cât mai repede, unul dintre ei era pe drum încoace în momentul în care ați făcut prima intervenție.

Domnule senator Csapo, dumneavoastră aveți o chestiune legată de agricultură? Da. Bun, atunci, vă rog poftiți la microfon. E vorba de nr.crt.91, alin.2 al art.18...

Rog liderii de grupuri să-i aducă pe colegi în sala de ședințe.

Vă rog

Domnul Csapo Iosif:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Cunoaștem probabil ce înseamnă o agricultură neperformantă și necompetitivă, nu aș dori să insist asupra termenilor și asupra consecințelor.

Am insistat și doresc să insist asupra creării unui sistem de protecție și de sprijin a producătorilor agricoli care creează posibilitatea competitivității pe plan intern și internațional, deci pe piața internă și internațională și, bineînțeles, acordă și șansa producătorilor agricoli sectorului privat a consolida și sectorului cu capital de stat de a desfășura o activitate performantă. Dacă nu se realizează ... (Vociferări în sală.)

Având în vedere aceste consecințe am propus la art.18 alin.2 majorarea cheltuililor prevăzute pentru ordonatorul principal, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, cu peste 3200 de miliarde lei. În această sumă este calculată și cea propusă de Comisia pentru agricultură și industrie alimentară 642 de miliarde și se includ și împrumuturile la nivelul de 1600 de miliarde, în loc de 600 de miliarde care sunt prevăzute la Cap.8601.

Doamnelor și domnilor colegi,

Având în vedere această propunere am să clarific și am să indic acele articole și capitole la care mă refer la Anexa nr.3/23. Aici aș dori să motivez sursele pe care le-am indicat în propunerea făcută în scris și nu este adevărat ceea ce scrie în motivație că se respinge, întrucât nu sunt menționate sursele de acoperire a alocațiilor bugetare suplimentare.

Doamnelor și domnilor colegi,

În ceea ce privește sursele bugetare, în primul rând, aș dori să mă refer în cadrul articolului 20 lit.d) la sumele necuprinse, contrar reglementărilor în vigoare, în bugetul statului, cele 454 de miliarde de lei care provin în plus din privatizare, în conformitate cu proiectul de buget al FPS-ului. Nemaivorbind despre cele 3500 de miliarde care provin din privatizarea Romtelecom, a celor 300 de milioane de dolari care deja au intrat în vistieria statului. Dar, mă refer în plus la o altă sursă care se poate valorifica și care nu este cuprinsă în proiectul bugetului de stat, nu este cuprinsă în proiectul ordonatorului principal. Aici s-au făcut referiri la Programul ASAL.

Eu, în concordanță cu această referire, am să fac observații cu privire la folosirea împrumutului, șarja a doua obținută de la BIRD pe baza Ordonanței nr.13 din 1997, aprobat prin lege. Această ordonanță reglementează acordul între România și BIRD și suma, șarja a doua netrasă reprezintă 150 de milioane. În acest acord se specifică și este obligația Guvernului Român de a da destinația exactă numai pentru ajustarea agriculturii, bineînțeles menționând un factor foarte avantajos pentru Guvernul României, pentru Banca Națională, că această sumă în echivalentul în mărci germane se poate folosi în conformitate cu politica bugetară a Băncii Naționale, dar echivalentul în lei trebuie să fie în mod obligatoriu folosit pentru ajustarea agriculturii. Această sumă nu apare în bugetul statului, nu apare în capitolele unde sunt aceste destinații. Și dacă este vorba de 150 de milioane de dolari, respectiv 1800 de miliarde de lei, aceasta înseamnă o sursă pentru bugetul ordonatorului principal. Dacă nu respectăm acordul, dacă nu respectăm destinația, atunci șarja a doua nu va putea folosi.

Eu rog Ministerul Finanțelor să țină cont de această necesitate și obligativitate de a asigura resursele necesare pentru agricultură.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Uitați, apropo de intervenția respectivă, domnul ministru Băsescu a și venit. Este și domnul ministru Berceanu pe drum încoace... S-au mai înscris la cuvânt domnul deputat Popa.

Mai sunt înscriși domnii senatori: Bădiceanu, Dumitrașcu, domnii deputați Simiti și Șteolea.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Nu am să reiau problemele de ieri pentru că le-am prezentat în fața dumneavoastră ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dumneavoastră aveți un amendament. La ce număr?

Domnul Nicolae Popa:

Vă spuneam că am discutat cu președintele comisiei, domnul Dan Constantinescu, amendamentul pe care l-am avut eu nu a fost trecut în lista de amendamente, dar vreau să vă spun că el figurează la Anexa nr.3/23. Deci având în vedere că noi vom da un vot de principiu la art.14 alin.2, sigur că putem face acest amendament și e luat în considerare. Deci, vă spuneam că sigur, nu putem să-i reproșăm nimic noului ministru al agriculturii, nici nu a avut timp să se obișnuiască cu toate problemele și ar fi neloial și necolegial din partea noastră să-i aducem vreo învinuire.

Ceea ce am spus ieri aici și s-a confirmat acest lucru este că agricultura nu suferă de specialiști, pentru că avem specialiști de foarte mare calitate și pot concura cu orice specialiști din lume, nu ducem lipsă de forță de muncă, ci ducem lipsă de dotări cu tractoare și combine, deci de mecanizare.

Iată că domnul ministru Mureșan îmi confirmă acest lucru pentru că a și emis o ordonanță de urgență, unde, din fondurile de rezervă ale Ministerului Agriculturii, a acordat suma de 200 de miliarde pentru cumpărarea de tractoare și combine. Eu am rămas totuși surprins de ușurința cu care se tratează acest sector prioritar, pentru că așa era prevăzut și în programul domnului prim-ministru Radu Vasile și anume că Ministerul Agriculturii a fost ministerul care a cunoscut cele mai dramatice reduceri de subvenții. Deci de la 3200 de miliarde pentru cupoane s-a redus la 2200 de miliarde în acest an. Creditele cu dobândă subvenționată care au fost acordate cu Legea nr.165 de la 940 de miliarde au ajuns la 600 de miliarde. Eu vreau să vă întreb unde o să ajungem, pentru că este vorba de pâine și mâncarea țării.

În această idee, fără să îl supăr pe domnul ministru Băsescu, fără să interpreteze că ar fi o acțiune îndreptată împotriva domniei-sale, eu îl respect foarte mult, eu m-am întrebat cum de am acordat Ministerului Transporturilor subvenții de 3000 de miliarde.

Amendamentul meu se referă la faptul că am propus diminuarea subvențiilor de la Ministerul Transporturilor, de la 3000 de miliarde la 1000 de miliarde, iar cele 2000 de miliarde să fie direcționate către Ministerul Agriculturii, respectiv, pentru cumpărarea de tractoare și combine prin înființarea acelor centre de mecanizare de tip privat, asociative unde să fie coordonate, fie de specialiștii de la centrele agricole, fie în concordanță cu primăriile respective, în așa fel încât să venim în sprijinul producătorilor agricoli.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul senator Bădiceanu este aici? Nu este.

Domnule senator Dumitrașcu, o să vă rog să-mi spuneți la ce se referă? La agricultură, dar ce amendament susțineți?

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Susțin amendamentul domnului Casbo.

Așadar, pentru toată lumea, susțin amendamentul domnului Casbo.

Onorat auditoriu,

M-am uitat, pentru că asta îmi e meseria, peste Monitorul Oficial din ultimii 6-7 ani. Niciodată nu s-a făcut o monitorizare a timpului în care vorbește un om. Dacă cineva crede că un parlamentar trebuie și poate ca în 3 minute să-și expună toate ideile, atunci înseamnă că are o părere foarte bună despre parlamentari. Eu susțin amendamentul domnului Csabo privitor la mărirea la 8147,2 miliarde de lei. Dar în cazul celor 3 minute, dacă-mi îngăduiți, și domnul ministru este aici, dați-mi voie să vă citesc câte ceva porniți fiind pe desființarea IAS-urilor, ca una dintre sursele geniale de rezolvare a problemelor agriculturii, permiteți-mi să vorbesc din doctrina țărănistă în România, Editura Noua Alternativă - 1994.

Din sală:

Mai la obiect!

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Mai la obiect decât asta ce e, nici pe astea nu le recunoașteți?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule senator, am o rugăminte. Ați consumat un minut jumate din cele 3. Vă rog.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Foarte bine, voi merge până la 3 minute.

Repet, așa, voi merge cele 3 minute, așa cum se cuvine.

Domnilor,

Se vorbește despre înființarea unei vaste instituțiuni de credit, aceasta se întâmpla în 1934. În 1934 erați în Opoziție, domnilor. Opoziția este starea dumneavoastră preferată. "Reducerea dobânzilor investite în agricultură, producția va fi stimulată prin favorizare, introducere de mașini și unelte, printr-o acțiune intensă de educație agricolă, pentru consolidarea proprietății țărănești se va da cea mai largă atenție vieții cooperatiste, atențiune, pe baza autonomiei acestei instituții, atât în scopul valorificării produselor agricole, cât și pentru procurarea mașinilor."

Să mergem mai departe, repet, cuvintele sunt ale lui Iuliu Maniu, dacă îl mai recunoașteți. Îl recunoașteți pe Iuliu Maniu? Președintele Consiliului de Miniștri, "Patria" din 30 nov.1928.

Dacă nici pe Iuliu Maniu nu-l mai recunoașteți, atunci este limpede că nu aveți nimic comun cu... Dar nu, desigur că n-am să spun așa.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule senator, trei minute aveți.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Desigur că n-am să spun așa. A patra scrisoare către țărani, onorat auditor, "Plugari, întovărășiți-vă în cooperative agricole!" Atențiune, domnule ministru. Vă pot împrumuta cartea sau chiar v-o pot da. I. Mihalache. Îl cunoașteți pe Ion Mihalache, ministru al agriculturii. "Dreptatea" din 15 septembrie 1929.

Onorate auditor, m-am conformat celor trei minute și am trezit dintr-o somnolență ideologică niște oameni care se cred național-țărăniști și care nu sunt nici una, nici alta.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc și pentru că ați înțeles că trebuie să respectați cele trei minute. Domnul deputat Simiti. Vă rog.

Domnul Ioan Vida-Simiti:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

V-aș ruga să-mi permiteți o scurtă reacție la afirmațiile făcute de către domnul senator Apostolache.

Ați făcut, domnule senator, o serie de afirmații care dezinformează și sunt răutăcioase și care ies din sfera normalității, în legătură cu politica de subvenții prin cupoane în agricultură. Probabil că vă deranjează succesul de care se bucură această politică, acest mod de subvenționare, subvenții care ajung direct la producătorul agricol și la țăranul de rând. Ați afirmat că valoarea cupoanelor nu face față nevoilor productive în agricultură. Este firesc să nu facă față. Dar vă întreb: cine poate să pretindă acoperirea tuturor cheltuielilor productive în agricultură, fără să dea nimic înapoi statului? Vă propun să faceți un simplu calcul. Dacă o să-l faceți, că este foarte simplu, veți ajunge la concluzia că cupoanele din acest an, pentru campania agricolă de primăvară din acest an, asigură până la 45% din cheltuielile totale. Și vă fac o socoteală: pentru 10 ha, pentru suprafața de 10 ha de pământ, cu 1.750.000 lei valoare de cupoane, se asigură acest 35-40%, pentru că într-o campanie agricolă de 10 ha, nu trebuie să râdem, pentru campania agricolă de 10 ha nu se lucrează într-o campanie mai mult de 2-3 ha, 2 hectare jumătate. Faceți socoteala și vedeți că la 2 milioane de lei cheltuieli pentru campanie pentru un hectar, se ajunge la 45% fără ca țăranul să dea nimic înapoi. Dumneavoastră ați dat subvenții care au ajuns în construcții de benzinării. Noi dăm pentru cheltuieli agricole.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Șteolea.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte de ședință,

Când 2 hectare se cultivă din 10 în agricultura românească, este rău. Asta ca să fac așa o legătură cu ceea ce a prezentat ultimul vorbitor.

Dar să venim la obiect. Vorbesc în baza amendamentului prezentat pentru Anexa 3/23 de la Ministerul Agriculturii. Cred, în momentul de față, că domnul ministru al agriculturii, și poate convinge și pe domnul ministru al finanțelor, să purceadă la o abordare constructivă a bugetului pentru agricultură, plecând de la declarațiile domniei sale date în mass-media vorbită, în sensul în care spunea că vrea să aducă România, prin politica de la Ministerul Agriculturii, pe un loc ce i se cuvine în Europa. Plecând de la această premisă, rog să fie analizat amendamentul subsemnatului în sensul de a se accepta suplimentarea cuantumului prevăzut la Capitolul "Cheltuieli de capital" cu 16 miliarde de lei, aceasta însemnând lucrările de investiții de îmbunătățiri funciare.

Motivația este faptul că în cursul anului 1998 au fost promovate, contractate și executate lucrări de construcții-montaj, de îmbunătățiri funciare, irigații, desecări, drenaj, combatere a eroziunii solului și, mai ales, amenajarea terenurilor cu alunecări de teren care afectau satele, regularizări de râuri ș.a.m.d., într-un volum de 56 de miliarde de lei. Sunt lucrări executate de constructorii din județele României. Acestea urmau să fie finanțate din fondul la dispoziția Guvernului, sursa "venituri provenite din privatizare" pentru utilizarea cărora era creat - și Guvernul a creat - cadrul legal, adică au fost hotărâri de Guvern. La început, domnul ministru, fost, promisese vreo 500 de miliarde din privatizare pentru susținerea lucrărilor de investiții în agricultură. Apoi 100 de miliarde, iar în final, efectiv, nu s-a alocat nimic. Deci, acești constructori, pentru valoarea realizată de 56 de miliarde de lei, n-au fost plătiți.

Cum în cursul anului 1998 nu s-a făcut nici-o plată, ecuația este simplă, domnule ministru al finanțelor, 56 de miliarde lucrări executate, minus 40 de miliarde prevederi bugetare pe 1999, egal 16 miliarde de lei, necesare a fi asigurate în bugetul de stat pentru acest an pentru plata acestor lucrări. Asta ne ridică un semn de întrebare. Nimic nu se va realiza în anul acesta în lucrările de îmbunătățiri funciare cu fonduri din Capitolul "Cheltuieli de capital"? Fiindcă nu se asigură din actuala dimensionare a bugetului nici măcar plata lucrărilor executate anul trecut, de 16 miliarde. Sursa indicată a fost clară, fondul de rezervă la dispoziția Guvernului, fiindcă de acolo s-a promis anul trecut că se vor plăti aceste lucrări. Dacă puteți să mă contraziceți la această chestiune, tot în această ecuație, accept cu plăcere.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul senator Apostolache. Dumneavoastră, spuneți-mi, doriți drept la replică? Aveți un minut drept la replică. Vă rog.

Domnul Victor Apostolache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Nu credeam ca la 10 ani de la revoluție să aud în Parlamentul României aceleași socoteli pe care le făceau activiștii comuniști. Iată, domnilor, că astăzi le fac activiștii țărăniști.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul senator Ioan Băraș a cerut cuvântul. Vă rog. Să-mi spuneți ce număr are amendamentul dumneavoastră, pe care-l susțineți.

Domnul Ioan Băraș:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Am să ridic problema agriculturii, cu toate că nu sunt agricultor, dar m-am ocupat și am făcut unele calcule privind remedierea acestui sector, acestei activități din cadrul economiei naționale. În primul rând, vreau să spun că stând de vorbă cu țărani, eu sunt din Ardeal, mi-au comunicat că aceste cupoane sunt benefice și că ei doresc cupoanele. Deci, întru totul sunt de acord cu aceste cupoane.

S-a afirmat aici, chiar de către reprezentanți ai agriculturii din Senat, că aceste cupoane nu dau și nu aduc nici un ajutor agriculturii. Eu mă îndoiesc că acei țărani care vor fi lipsiți de aceste cupoane nu vor mai produce nici atâta cât au produs până acum. Deci, toți țăranii au 2-3-4 hectare și aici eu am făcut un calcul, și l-am prezentat în fața Senatului, în care am arătat că luând și atribuind țăranilor pe comune și pe fonduri aceste tractoare - la 100 ha un set de utilaje, aceste utilaje, cu un impozit de numai 10 până la 12%, se recuperează întreg setul de utilaje în 10 ani de zile. Subvențiile pe care le acordă statul și, mă refer la aceste cupoane, considerându-le subvenții în cazul acesta, ar fi benefice pentru procurarea numai a motorinei și a unor piese sau a unor reparații curente la tractoare, în această perioadă. Deci, după ce am stat de vorbă cu țăranii din mai multe comune, toți au fost de acord că fără aceste cupoane nu vor putea să lucreze nici atâta cât au lucrat.

Se spune aici că vor rămâne terenuri nelucrate. Astăzi sunt terenuri nelucrate până la 40%. Deci, acești 40% nu din această cauză nu sunt lucrate, că se dau cupoane, ci pentru că țăranul în general nu utilizează și nu face apel la credite, cel care are suprafețe mici. Deci, creditele, în prezent, când dobânzile cresc de la o perioadă la alta și rambursarea trebuie să se facă cu sume mai mari, nu se încumetă țăranii să le ia. Eu susțin acordarea în continuare a cupoanelor și, dacă se poate, din fonduri să se asigure utilajele respective, setul de utilaje de care au nevoie țăranii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții. Domnul senator Morțun. Nr.crt.96, dacă nu mă înșel, v-ați înscris.

Domnul Alexandru Ioan Morțun:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Amendamentul căruia dumneavoastră i-ați citit numărul, respectiv 96, se referă la o problemă aparte și are două particularități. Una din aceste particularități este faptul că nu se cer bani pentru acest amendament. Se cere o simplă specificare, și anume, ca la cele 1.867,85 miliarde specificate pentru alte acțiuni economice, să se adauge: "dintre care 577,35 miliarde de lei, echivalentul a 150 de tone apă grea, și 80 de miliarde de lei pentru activitățile cu profil nuclear cuprinse în programul de restructurare a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare stabilit de Guvernul României". Că este stabilit de Guvernul României, o dovedește nota nr.137.721 din 10.XI.1998, elaborată de Ministerul Industriei și Comerțului și aprobată de primul-ministru al României în ședința din 5.XII.1998, care autorizează Ministerul Industriei și Comerțului, Ministerul Finanțelor și Administrația Națională a Rezervelor de Stat să includă în bugetul de stat pe anul 1999 suma de 577,35 miliarde de lei, echivalentă a 150 de tone de apă grea.

Doamnelor și domnilor,

Mesajul meu, poate ușor patetic, vrea să vă spună ce s-ar putea întâmpla dacă România renunță la un program nuclear, dacă România renunță să mai producă apă grea pe teritoriul acestei țări.

1. Dacă nu constituim cu acești bani stocul minim de apă grea pentru punerea în funcțiune a reactorului II Cernavodă, vom fi nevoiți la momentul oportun să apelăm, ca și în trecut, la împrumuturile canadiene care au antrenat și vor antrena în continuare surse valutare importante.

2. Vom opri, practic, restructurarea tehnologică, organizatorică și, mai ales, financiară ce are drept scop reducerea costurilor producției la unitatea "Romagprod" din Drobeta Turnu Severin.

3. Vom antrena în lanț fenomene sociale generate de disponibilizarea a aproximativ 4000 de salariați cu înaltă calificare care nu pot fi folosiți în altă parte, vom opri termoficarea unui oraș cu 130.000 de locuitori, este vorba de Drobeta Turnu Severin, și dacă aceasta nu este de ajuns, vă rog să luați în calcul și repercusiunile externe.

4. Și cel mai important pentru cine vrea să asculte, orice renunțare la producerea de apă grea în România la această unitate etalon a tehnologiei românești, parte a programului nuclear în care s-au investit deja 4 miliarade de dolari, va duce la continuarea dependenței României de surse energetice străine, practic, la lipsa de independență, cel puțin din acest punct de vedere, a României.

De aceea, am rugămintea, în momentul în care veți aproba sau nu, în momentul în care veți ridica mâna sau nu, să știți că nu stabiliți destinul unei întreprinderi, nu stabiliți destinul și viitorul unui oraș, ci veți stabili dependența sau independența energetică a României pe mulți ani de aici încolo.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să-i dau cuvântul domnului... luați dumneavoastră cuvântul și pe urmă domnul senator Dumitrașcu. Vă rog.

Domnul Romulus Raicu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Nu este pentru prima dată când de la acest microfon eu și ceilalți colegi parlamentari de Mehedinți am intervenit pentru ca Guvernul să asigure sursele de finanțare pentru a se putea continua activitatea la această unitate etalon a economiei românești, care este Combinatul de apă grea de la Drobeta Turnu Severin. Așadar, fără a mai veni cu argumentele pe care le-a adus colegul meu, domnul senator Morțun, eu susțin amendamentul pe care domnia sa l-a făcut și vă îndemn, stimați colegi, să votați acest amendament, pentru a putea, într-adevăr, să dăm o șansă unei unități economice importante, să își poată continua activitatea în anul 1999. Eu cred că domnul ministru Traian Decebal Remeș, care este și dumnealui liberal, va găsi bunăvoința necesară pentru a fi de acord cu amendamentul propus și noi suntem încredințați că prin votul dumneavoastră acest amendament va reuși să treacă.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc. O să vă dau cuvântul pentru intervențiile legate de această chestiune, în momentul în care o să vină și domnul ministru Berceanu, pentru că este o chestiune la care dânsul va putea să răspundă. Eu zic să continuăm acum cu răspunsurile, pentru că la chestiunile legate de agricultură nu s-a mai înscris nici-un coleg să ia cuvântul, să dăm cuvântul să răspundă domnului ministru al agriculturii, Ioan Mureșan, aici de față. Vă rog.

Domnul Avram Ion Mureșan:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Este adevărat că bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației pentru 1999 este un buget subdimensionat. Este adevărat că toate obiectivele pe care noi încercăm să le atingem prin promovarea unor politici de susținere a producătorilor români și a produselor românești agroalimentare pe piețe externe, va fi mult îngreunat, deci acest demers, datorită lipsei surselor financiare. Este adevărat că diferența între construcția de buget inițială și ceea ce a reieșit după discuțiile cu colegii din cabinet este în jur de 3.600 de miliarde, așa cum am înțeles că domnul senator a făcut această propunere. Înțeleg însă toate constrângerile bugetare, înțeleg toate problemele cu care se confruntă economia românească și, de aceea, împreună cu colegii de la comisiile de specialitate de la Senat și de la Camera Deputaților, am încercat și, iată, s-au și propus în plenul Camerei Deputaților soluții care să complementeze, să suplimenteze aceste resurse financiare.

Sigur că fondul de dezvoltare a agriculturii, pe care noi intenționăm să-l legiferăm în foarte scurtă vreme și pentru care s-a și identificat deja o principală sursă de finanțare, va fi completat cu alte surse de finanțare. Una dintre ele este și cea privind procesul de privatizare a fostelor întreprinderi agricole de stat, precum și taxele de concesiune, taxele de redevență în urma administrării domeniului privat al statului. Eu nu vreau acum să intru într-o discuție foarte amplă și foarte aprinsă, însă vreau să spun un lucru. Am constatat în toate aceste discuții o ambiție și o tenacitate în a căuta argumente care să distrugă principalul mijloc direct de susținere a țăranului român, și anume acest cupon agricol care este într-adevăr foarte mic, care este doar o părticică din necesarul pe care-l are un gospodar pentru a-și înființa culturile și a-și lucra terenul. Terenul pe care l-a primit după multă vreme, terenul pe care l-a primit fărâmițat, terenul pentru care nu s-a făcut nimic ca să poată intra în exploatații optime, pentru că nu ne e frică nici de conceptul de cooperație, de altfel, lucrăm la o lege a cooperației, pentru că nu ne e frică să avem gospodării consolidate și, într-adevăr, tot ce a citit domnul profesor Dumitrașcu vom pune în practică, ce-i drept cu întârziere, lucrurile acesta se puteau pune în practică imediat după 1990, dar conceptul de cooperativă, golit de conținut și încărcat de conotații negative, a făcut ca lucrurile să fie mult întârziate. Deci, din acest pupnct de vedere, suntem pe aceeași platformă ideologică, domnule profesor. Vom milita pentru cooperații în mediul rural.

Voci din sală:

În America sunt cupoane?

Domnul Avram Ioan Mureșan:

Da, a mai fost o întrebare legată de America și de cupoane. Peste America nu au trecut 50 de ani de comunism, și nu au nevoie de cupoane. Dacă nu treceau nici peste România cei 50 de ani de comunism, astăzi aveam gospodării consolidate, aveam asociații și societăți comerciale puternice și eram ce trebuia să fim astăzi, și anume, principalul producător și comerciant de grâu din această parte a Europei. Asta încercăm să facem cu mijloace timide, dar până când nu vom rezolva problema juridică terenurilor, până când nu vom transfera în sectorul privat toate societățile comerciale care operează în acest important segment al economiei românești, acest lucru nu se va putea face. Oricâte presiuni și cereri vin ca să punem taxe vamale mari, să oprim produsele din țările învecinate să intre pe piețele din România, acestea nu sunt soluții. Soluțiile sunt acelea care vor face ca produsele românești să devină competitive și ca preț. Nu putem la nesfârșit să producem doar de dragul de a produce, fără să ne intereseze costurile. Și iar nu intru într-o dezbatere foarte amănunțită în care să vă spun... am încercat la moțiunea de cenzură să vă arăt politicile pe care le-ați promovat până în 1996 și faptul cum plătim noi acum toată acea dorință de a avea producțiile mari, cu eforturi, fără a fi luat în seamă nivelul acestor eforturi.

Este adevărat că trebuie să avem o atenție deosebită pentru dotarea acestor gospodării țărănești, pentru că se face prea adesea confuzia, un obiectiv important al politicii Guvernului este consolidarea gospodăriei țărănești. Nu putem aplica aceleași politici pentru societățile comerciale care lucrează suprafețe întinse de teren, cu cele pe care trebuie să le aplicăm pentru gospodării. Aici, datorită fărâmițării foarte mari pe care o cunoaștem, media este de 2,25 ha, 71% dintre proprietăți au această suprafață medie, nu putem construi acum nici un fel de program coerent, de dotare a acestor gospodării cu tractoare, mașini agricole și alte utilaje. E dorința noastră și am făcut deja un prim pas. Ordonanța pe care am propus-o cabinetului și care a trecut prin cabinet și se află acum la comisiile de specialitate este primul pas pe care-l facem în acestă direcție. Mașinile agricole de producție internă vor fi subvenționate cu 70%.

Sigur, suma pe care o avem în buget este modestă. Încercăm însă ca toate aceste politici de susținere a produselor românești la export: grâu, porumb, carne de pasăre și carne de porc, să poată fi susținute până când fondul de dezvoltare a agriculturii va putea fi alimentat în mod considerabil și vom putea să amplificăm aceste eforturi. Produsele românești trebuie să rămână pe piețele din jurul nostru, pentru că este mult mai greu apoi să le recucerim.

În ceea ce privește solicitarea colegului nostru, domnul deputat Șteolea, - eu încerc să dau răspunsuri la întrebările care s-au pus aici -, este vorba de lucrările pe care Regia Autonomă a Îmbunătățirilor Funciare trebuie să le plătească pentru cele efectuate anul trecut. Știți că în momentul în care am preluat conducerea acestui minister, am făcut toate demersurile ca acești bani care existau în buget și în baza cărora s-au angajat aceste lucrări, să intre în conturile ministerului. Acest lucru nu s-a întâmplat până la sfârșitul anului. Iată, însă, că în bugetul de anul acesta, la art.20 lit.b), se reiterează propunerea ca 500 de miliarde să se îndrepte pentru retehnologizare la Ministerul Agriculturii și Alimentației. Acolo sunt banii pe care îi vom da pentru lucrările făcute anul trecut.

Propunerea pe care o fac colegii mei de la comisiile de specialitate, de a reașeza puțin în interiorul sumei alocate Ministerului Agriculturii și Alimentației sprijinul financiar, și anume, de a translata 300 de miliarde către politici de subvenție, așa cum de altfel fac toate țările din jurul nostru și datorită acestui lucru am pierdut o competiție atât pe piața internă, cât și pe piața externă, în ceea ce privește produsele agroalimentare, deci, translația aceasta de 300 de miliarde este agreată de Ministerul Agriculturii și vă rog, în consecință, să o agreați și dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Stanciu. Ați avut o intervenție, domnule deputat? Domnule deputat Stanciu, ați ridicat mâna? Domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Conform înțelegerii din această dimineață dintre liderii grupurilor parlamentare sunt obligat să prezint în fața dumneavoastră amendamenele Comisiilor pentru învățământ, deci nu ale mele personale, privitoare la sursele care să alimenteze propunerea noastră de a aduce Ministerului Educației Naționale 5.573 de miliarde. Printre aceste propuneri se regăsește transferul unei sume de 2.000 de miliarde de la Ministerul Transporturilor, cap. 6801, art.40.24 "Cheltuieli pentru susținerea transportului public feroviar de călători."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Spuneți-mi ce număr are amendamentul la respinse sau...

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

În cursul dimineții, s-a acceptat la discuția dintre lideri, că aceste amendamente care au fost cuprinse în avizul înaintat de Comisiile pentru învâțământ celor două Comisii pentru buget, finanțe, nu au fost prinse în raportul comisiilor. Deci, ele se găsesc în raportul celor două comisii înaintat colegilor noștri de la buget.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am înțeles, pentru stenogramă însă este bine să fie precizat acest lucru. Vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Aceste amendamente, ca să nu mai revin și la altele, s-au bazat pe următorul raționament: în speță, la Ministerul Educației Naționale, procentul din PIB a scăzut de la 3,423% în 1998, la 2,672% în 1999, conform situației pe care ne-a înaintat-o stimatul nostru coleg, domnul ministru Remeș. Această scădere de la Ministerul Educației Naționale se regăsește la alți ordonatori de credite, printre care cea mai mare creștere se regăsește la Ministerul Transporturilor, deci 0,306% din produsul intern brut. În consecință, colegii noștri au spus să se ia de acolo de unde s-a dat în plus. Și, totodată, colegii noștri au gândit că nu numai Ministerul Educației Naționale să rămână neacoperit pe 6 luni, ci să rămână și celelalte ministere, care au luat în plus, fără ca în felul acesta să intre în sistemul de avarii.

Ca urmare, noi am considerat la timpul respectiv că o parte din această sumă, din această creștere ni se cuvine și supunem atenției dumneavoastră posibilitatea să luăm o parte din acești bani, că o fi 500, că o fi 1.000, că o fi 2.000, urmând ca și Ministerul Transporturilor să primească banii respectivi, la rectificare, punându-l, practic, pe aceeași linie cu Ministerul Învățământului.

Sperăm că ceea ce s-a dat în plus este și pentru noi și luat de la noi; vă mulțumesc pentru votul dumneavoastră anticipat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Procedură, prioritate, domnul senator Apostolache. Vă rog.

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte de ședință,

Am impresia că intenționat dumneavoastră amestecați lucrurile. Am dezbătut și ați constatat că s-au încheiat dezbaterile pe probleme de agricultură, dar nu am avut nici un fel de răspuns la amendamentele care au fost făcute.

În primul rând, ceea ce ne-a prezentat domnul ministru al agriculturii sunt reflecțiile dânsului, pe care eu le-am văzut și pe la "Viața satului". Dacă dânsul confundă emisiunea "Viața satului" cu Parlamentul, cu Camerele reunite, eu rog să-i atrageți atenția unde se află.

În al doilea rând, am solicitat răspuns...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule senator,...

Domnul Victor Apostolache:

... din partea comisiilor...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte: limitați-vă la chestiunile generale și nu faceți aprecieri de altă natură, care ar putea să...

Domnul Victor Apostolache:

Mă limitez, domnule președinte, dar dumneavoastră, nouă ne blocați cuvântul, în schimb nu urmăriți ceea ce se discută aici.

V-aș ruga, domnule președinte,....

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule senator, eu nu v-am jignit pe dumneavoastră până acum...

Domnul Victor Apostolache:

Nici eu nu v-am jignit, domnule președinte!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dumneavoastră o faceți în mod direct. Vă rog foarte mult să respectați...

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte,

Dacă v-am supărat, îmi cer scuze.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

... să mă respectați, să îi respectați pe colegii dumneavoastră de aici, din sală, pe miniștrii prezenți, pentru că este un lucru foarte... este o chestiune de educație, până la sfârșit. (Aplauze).

Domnul Victor Apostolache:

Da, domnule președinte, vă mulțumesc.

Înțeleg din aplauzele care v-au însoțit finalul cuvântului că educația se face și la fără frecvență, dar nu are importanță aceasta.

Domnule președinte de ședință, eu v-am rugat să primim răspunsuri la amendamentele pe care le-am făcut, atât din partea ministrului agriculturii, cât și din partea comisiilor și din partea domnului ministru de finanțe. Dacă considerați că dezbaterile nu au rost, spuneți-ne și ne retragem!

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Mircea Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Tot de procedură, domnule președinte.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să vă reglați microfoanele...

Domnul Mircea Ciumara:

Eu înțeleg că lumea este obosită, ba chiar la ora aceasta să vină un fost ministru al agriculturii să ne spună că este indignat că cele patru operații aritmetice rămân valabile și după revoluție, să pretindă la acest amendament de fond al dânsului să răspundă ministrul agriculturii, la intervenția anterioară, domnule senator, mi se pare jenant. Sau constat, domnule președinte, că un alt senator, avem noroc că nu este aici, că pe timpul dacilor nu scriau, din motive religioase, fiindcă ne-ar fi citat și din Decebal și ne ruga să fim buni urmași ai lui Decebal, să ne închinăm la Zamolxis.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, reveniți la procedură!

Domnul Mircea Ciumara:

Regret că același senator, domnule președinte, nu ne-a citat, însă, exemplul lui Țepeș, care îi trăgea în țeapă pe hoții de bani publici și îi spânzura pe mincinoși și pe palavragii.

De aceea, rugămintea mea este să ne încadrăm numai în obiectul discuției și să nu pretindem că sunt amendamente asemenea glume de oameni obosiți. (Aplauze).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, păstrați liniștea în sală!

Domnule ministru Băsescu, domnul deputat Stanciu a propus din partea comisiilor un amendament care nu a fost acceptat de Comisiile pentru buget, finanțe și care, dintr-o eroare materială, se pare că nu a fost introdus în raport.

O să vă rog, domnule ministru...

Domnul Traian Băsescu:

Am să dau explicație doar la propunerea comisiei și a domnului deputat Stanciu, de a se reduce cu 2.000 de miliarde subvenția la transportul de călători.

Aș începe cu un exemplu: R.A.T.B.-ul, o regie județeană de transport public a avut anul trecut o subvenție de 712 miliarde și se mișcă pe câțiva km, între două plăci ale Municipiului București.

Calea ferată este cel puțin de vreo 20 de ori mai mare, dacă îi numărăm numai locomotivele, în raport cu autobuzele R.A.T.B.-ului și infinit mai mare dacă îi numărăm numărul de vagoane pentru călători.

Este de neconceput ca un cetățean, al cărui transport de la Palatul Victoria până la magazinul Unirea este subvenționat în proporție de 80%, să nu beneficieze de subvenție când se deplasează, același cetățean, de la Gara de Nord până la Suceava!

Deci, din punct de vedere al abordării pragmatice, practice, lucrurile sunt incorect abordate în amendamentul formulat.

Pentru informarea Parlamentului, v-aș putea spune că în momentul de față, Calea Ferată Română, după reducerea de trafic, a rămas în exploatare cu 1.940 de garnituri de tren, dintre care circa 400 sunt de lung parcurs, iar restul sunt transport local, acel transport care duce și aduce elevii de la țară la școală, acel transport care duce și aduce muncitorii, acel transport care mișcă cadrele medicale de la oraș către sat și așa mai departe.

Necesarul fundamentat pentru asigurarea, nu a 1.940 de trenuri ale căii ferate, care pleacă zilnic, ci a 1.600 de trenuri, a fost de 5.600 de miliarde. Suntem pe un buget de austeritate. În condițiile în care alocarea a fost de numai 3.000 de miliarde, soluția pentru Ministerul Transporturilor este: ori să mențină numărul de trenuri și să dubleze tarifele în cel mai scurt timp, ori să reducă numărul de trenuri pentru a se încadra în subvenții.

Între aceste două alternative, a merge la o reducere de 2.000 de miliarde, ar însemna, practic, să mai circulăm doar cu trenurile de lung parcurs, iar transportul local să-l lăsăm pe seama altor sisteme de transport sau autorităților locale.

Pot bugetele locale să asigure transportul celor câteva sute de mii de muncitori care fac naveta din afara Bucureștiului în întreprinderile din București? Pot autoritățile locale să asigure finanțarea transportului feroviar, din zonele adiacente Timișoarei, către industria Timișoarei? Pot autoritățile locale, au resursă financiară să ducă elevii la școală, elevii navetiști? Răspunsul categoric este nu! În această situație, trasportul feroviar trebuie ținut în viață, susținut.

V-aș mai da un argument de ce această subvenție nu poate fi atinsă.

Numai pentru reparații de vagoane, pe care le știți toți, mulți dintre dumneavoastră mi-ați spus cât de prost ați călătorit și sunt de acord cu dumneavoastră și întotdeauna, cu un sentiment de jenă, v-am spus: "Nu avem bani!".

Unul din lucrurile importante care se fac cu subvenția, așa trunchiată cum este ea, în raport cu nevoile, este că 1.440 de miliarde se alocă reparațiilor de vagoane și reconstrucției de vagoane. Aceste 1.440 de miliarde se duc în industrie. Deja din subvenția pe luna ianuarie s-au scos, în circulație, primele 7 vagoane modernizate. Efectul pentru industrie, al alocării unor sume sigure, sume din care se fac reparații, iar părintele se duce acasă cu salariu și nu în șomaj, este extraordinar de important.

Probabil că alocarea acestei subvenții, chiar reprezentând doar 56% din necesarul pentru calea ferată, este una din cele mai eficiente alocații care s-au făcut din bugetul de stat, cu efect în industrie și în economie.

Din acest motiv, cer Parlamentului să nu reducă subvenția la calea ferată, având în vedere atât impactul social extraordinar de mare, care înseamnă mișcarea câtorva milioane de călători zilnic către locurile lor de muncă, elevi, medici și așa mai departe și în același timp are un bun impact în industrie.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Vă rog, aveți un amendament de susținut? Pentru o completare, vă rog, după care trecem la votarea amendamentelor respinse.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule ministru Băsescu,

Eu aș vrea să vă adaug câteva probleme. Să știți că la transportul pe C.F.R. sunt garnituri întregi care circulă goale. Sunt transporturi locale care n-au încărcătură și vă sugerez ideea de a găsi alte soluții pentru aceste transporturi pe distanțe mici, cu automotoare despre care dumneavoastră știți, sunt două garnituri în țară și pe care nimeni nu le-a băgat în seamă. Consumă 40 de litri la 100 Km și duc 200 de oameni. Eu v-aș ruga să meditați.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte. Îi dau cuvântul doamnei deputat Andronescu. Dacă mai este cineva care mai ia cuvântul la această chestiune? Domnul deputat Șteolea. Mai este cineva? Nu.

Vă supun spre aprobare sistarea discuțiilor la chestiunile legate de cele 2.000 de miliarde.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

A fost, evident, majoritatea. S-a acceptat, doamnă, aveți cuvântul.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Desigur, nici unul dintre membrii Comisiei pentru învățământ nu contestă acordarea unor subvenții unui alt sector, așa cum este cel feroviar, susținut aici de domnul ministru Băsescu.

Dar, așa cum am spus și ieri, noi putem să înțelegem că este vorba de un buget de austeritate, însă, pentru că de la învățământ s-a luat și s-a dat în altă parte, acest lucru nu că nu convine învățământului, dar pune învățământul în situația de colaps. Salariile personalului didactic, domnule ministru Băsescu, începând din luna august nu mai au acoperire. Este vorba de circa 450.000 de cadre didactice care ajung să fie în șomaj, este o cifră impresionantă și vă rog să ne credeți că susținem aici, nu pentru că dorim neapărat să pledăm pro domo, însă și dumneavoastră ați avut copii și știți cât de importantă este școala. Decât să trimitem profesorii pe drumurile de care dumneavoastră răspundeți, mai bine să păstrăm profesorii în școală și noi vă oferim posibilitatea să plantați plăcuțele cu "Aici sunt banii dumneavoastră", în curtea sau pe peretele școlilor.

De aceea, vă rog din tot sufletul să aveți îngăduința, ca un om care a trecut prin școală, ca o persoană care a avut sau are copii care sunt în școală, să cedați din fondurile Ministerului Transporturilor pentru învățământ.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Șteolea.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte de ședință,

Așa cum v-am spus, când am venit direct la dumneavoastră, într-o discuție, fără a veni la microfon, am zis să nu amestecăm treburile. Adică, logic, normal, era să finalizăm capitolul agricultură cu amendamentele respective și apoi să trecem la altceva. Bineînțeles, nu resping ceea ce Comisia pentru învățământ susține aici și mai ales că nu se propune un amendament care să afecteze capitolul agricultură, acest amendament care vine pentru segmentul învățământ, cu atât mai mult, deci, ar trebui finalizat acest lucru.

Nu sunt mulțumit de răspunsul domnului ministru, fiindcă așteptam cel puțin o abordare și din partea domnului ministru al finanțelor.

Este anormal ca niște oameni care sunt trimiși, acești constructori de care vorbeam, în șomaj tehnic, pe perioada de iarnă, cu nesiguranța că toți vor reveni, vor fi reangajați la locurile de muncă, să sufere din cauză că nu se fac aceste plăți către constructorii care au lucrat pentru îmbunătățiri funciare, pentru aceste lucrări care s-a promis că vor fi plătite și nu s-au plătit.

De aceea, consider, domnule ministru al finanțelor, că 16 miliarde suplimentare pentru agricultură, cheltuieli de capital, investiții de îmbunătățiri funciare, pentru ca acești constructori să fie plătiți integral de suma de 56 de miliarde, se pot acorda.

De aceea am făcut apelul acesta și ieri și astăzi. Este un apel patetic al acestor constructori care nu au fost plătiți, domnule, și sunt trimiși în șomaj. Este anormal acest lucru!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cu aceasta, vom trece la ... Vă dau cuvântul, răspunsul domnului ministru Băsescu, la intervenția doamnei deputat Andronescu.

Domnul Traian Băsescu:

La ambele intervenții am să răspund. Necesitatea dotării căii ferate cu rame este absolută și o avem în vedere. De altfel, un proiect în acest sens este pornit la Electroputere Craiova cu Siemens.

Bineînțeles, este dependent consistent de resursa financiară, pentru ca proiectul să poată fi continuat. Sunt de acord cu dumneavoastră că în momentul de față suntem în situația în care tractăm cu o locomotivă de 2.500 CP sau de 3.000 CP, un tren care poate foarte bine fi tractat cu o putere de numai 800 CP sau 1.200 CP.

Din păcate, soarta transportului feroviar în România, acum când nu există un autoturism în fiecare familie sau două, este să presteze un serviciu social. De foarte multe ori nu se găsește soluția optimului în mișcarea trenului. El are, în mod normal, un singur moment optim: plecarea. El trebuie să plece la momentul optim, când are cea mai mare parte din pasageri care trebuie duși, ori la locul de muncă, ori la o anumită destinație. Întoarcerea garniturii de tren adesea este pe moment care nu este optim, dar transportul celor care trebuie să plece trebuie făcut.

Din acest motiv, calea ferată își menține un pronunțat caracter, transportul feroviar de călători își menține un pronunțat caracter social.

Doamnă, vă pot asigura că la discuțiile din Guvern am cedat în favoarea învățământului, de la 5.500 de miliarde, cât era necesarul pentru transportul de călători, la 3.000. Mai jos de atât nu mai pot. Dacă știam că este în două etape, cedam 1.000 de miliarde în Guvern și una acum, dar am cedat tot ce se putea ceda, încă din ședința de Guvern.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Trecem la votarea amendamentelor făcute la art. 18 alin. 2, pe chestiunile de agricultură.

Primul dintre ele, la nr. curent 91, susținut de domnul deputat ... de domnii senatori Csapo și Dumitrașcu. Mă scuzați că am spus deputat. Deci, 91, art. 18, alin. 2, neacceptat atât de ministrul de resort, de Guvern, cât și de comisie.

Cine este pentru acest amendament? Voturi pentru, vă rog? Țineți mâinile sus, ca să putem număra. Deci, insuficient pentru a trece, 68. A fost respins.

Al doilea amendament legat de agricultură, care a fost susținut aici, în fața plenului. Eu nu am găsit. Este un amendament legat de anexa nr.3/23, susținut de domnul senator Apostolache, care, însă, va trebui să-l dezbatem când îi vine rândul la anexa nr.3/23. Este amendamentul făcut de domnul deputat Popa Neculai și care a fost omis din raport, tot la alin. 2, ca pentru sectorul de agricultură și silvicultură, să se suplimenteze 2.000 de miliarde din diminuarea sumelor de la Ministerul Transporturilor, de la 6.812 la 4.812,8.

Deci, vă supun spre aprobare acest amendament, respins de minister, de Guvern și de comisie.

Voturi pentru?

Voci din sală:

Cvorumul!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, păstrați liniștea în sală!

52 de voturi pentru, insuficient pentru a trece. A fost respins.

Următorul amendament... Vă rog frumos, păstrați liniștea! ... este amendamentul făcut de domnul deputat Stanciu, susținut de doamna deputat Andronescu, pentru transferarea sumei de 2.000 de miliarde de la Ministerul Transporturilor la Ministerul Educației Naționale, respins de ministrul de resort, de Guvern și de comisia de specialitate.

Voturi pentru acest amendament? Vă rog. 57 de voturi pentru, insuficient pentru a trece. A fost respins.

Având în vedere că domnul ministru al industriei nu poate să participe astă seară, eu vă propun, pentru ca să nu pierdem timpul, să trecem la alin. 3, urmând ca mâine să reluăm cu amendamentele de la alin. 2, referitoare la Ministerul Industriei și în felul acesta mai putem să câștigăm ceva timp. Deci, dacă vine ministrul industriilor în următoarele minute, ne reîntoarcem la amendamentele respective. Programul este până la ora 20,00. Noi îl așteptăm să vină. Dacă nu vine, continuăm mâine la alin. 2, dacă vine, continuăm când vine.

Trecem, însă, la alin. 3. Dacă sunt amendamente susținute, din cele respinse?

Domnule senator Grama, vă rog.

Domnul Mihail Grama:

Doamnelor și domnilor colegi,

Este vorba de o corectură de text. Se spune "turmă de oi", "cireadă de vaci", "stol de păsări zburătoare", "cârd de gâște" etc. La cai nu se spune "turmă de cai", ci "herghelii de cai".

Voci din sală:

Excelent! Bravo!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Sunteți de acord, da, cu acest amendament?

Deci, cu acest amendament, în loc de "turmă" să se scrie "herghelie", vă supun spre aprobare alin. 3.

Voturi pentru? Este marea majoritate.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog frumos, abțineri? 4.

Vă mulțumesc. Cu 4 abțineri și nici un vot împotrivă, admis alin. 3.

La alin. 4 nu sunt amendamente respinse, intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc. Marea majoritate.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri.

Nici un vot împotrivă, adoptat.

Alineatul 5. Nu sunt amendamente respinse, intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu mare majoritate de voturi, nici un vot împotrivă, 4 abțineri, adoptat.

Alineatul 6.

Dacă susține cineva vreun amendament respins? Nu susține.

Intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare alineatul 6.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

Adoptat cu mare majoritate, 2 voturi împotrivă și 12 abțineri.

Alineatul 7.

Nu sunt amendamente respinse. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 6 abțineri.

Vă mulțumesc. Cu mare majoritate de voturi a fost adoptat.

Nu putem decât să luăm la art. 18, să vedem... La nr. curent 25 din raport sunt două alineate noi, alin. 8 și alin. 9.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri? 8 abțineri.

A fost adoptat cu mare majoritate de voturi și numai 8 abțineri nr. curent 25 din raportul amendamentelor admise, două alineate noi, propuse de comisie. Acest articol îl vom vota, în ansamblu, după ce vom discuta și alin. 2 în ansamblul lui, mâine sau astăzi, poate, mai târziu, dacă vine domnul ministru.

Trecem la art. 19. Amendamente respinse? Nu avem.

Avem, în schimb, amendamente ale comisiei, la nr. crt. 26, referitoare la alin. 1. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, adoptat.

Alin. 2 nr. crt. 27, amendamentele comisiei. Intervenții? nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, adoptat.

Art. 19, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Adoptat.

Art. 20. La lit. a) există, la nr. crt. 28 din raport, amendamentul acceptat al comisiei plus amendamentele făcute astăzi aici, prin suplimentarea fondului de rezervă al Guvernului. Deci, acest fond s-a redus pentru că s-au mai dat bani pentru românii din străinătate, în fine, sunt mai multe chestiuni care au fost adoptate.

Deci, cu reducerile adoptate, vă supun spre aprobare nr. crt. 28 din art. 20 lit. a).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Adoptat cu majoritate de voturi.

Lit. b), textul inițiatorului. Dacă sunt amendamente? Nu sunt. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Adoptat cu mare majoritate de voturi.

Lit. c). Amendamente? Vă rog, poftiți!

Domnul Gheorghe Romeo Leonard Cazan:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Vă propun să citim articolul și motivația dată la poz. 100 și 101. 102 este greșit trecut, pentru că, practic, este preluată toată problema în 101.

Deci, apare întrebarea dacă relațiile cu Moldova, față de anul 1998, se diminuează, se mențin sau se amplifică? Cu 12 miliarde de lei, ele scad, pentru că cifra corectată și deflatată este de 13,8 miliarde. Dacă am fi menținut absolut aceeași valoare, din acele 20 de miliarde, scăzând ceea ce se motivează în motivația respingerii de la poz. 100, 10 miliarde, așa cum este, pe drept, și așa cum s-a analizat și în Comisia pentru politică economică, numai pentru a menține relațiile absolut la același nivel ar trebui să prevedem 13, 8 miliarde.

Eu cred că este o greșeală aici, nu s-a luat în calcul această cifră deflatată și propun ca ea să fie corectată din rezerva Guvernului sau, având în vedere diferența foarte mică, din sursele bugetare pe care domnul ministru al finanțelor poate să le aibă, la o asemenea dimensiune. Cred că ar fi o greșeală pentru noi să susținem că relațiile cu Republica Moldova, în anul 1999, vor fi diminuate, față de cele de până acum. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Buruiană. Dânsul are un amendament respins de comisie, vă rog să vă referiți la acesta și să faceți propunerile.

Domnul Florin Buruiană:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să fac o propunere, pentru ca la acest articol să adăugăm un alineat nou - e). Dar pentru că el se referă la valori care sunt curpinse în alin. c) și d), îmi permit să intervin acum.

Problema la care mă refer a fost ridicată în fața Comisiilor reunite pentru buget-finanțe și ea se regăsește în documentația dumneavoastră, la pag. 42 nr. 110 de la amendamente neadmise. Este vorba de propunerea de a se introduce la art. 20 un nou alineat - e), cu următorul cuprins: "Reactualizarea studiului de fezabilitate, elaborarea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție pentru platforma generală a Centrului expozițional și de afaceri pentru relațiile economice cu Republica Moldova, amplasat în orașul Iași, în valoare de 8,5 miliarde lei, care să fie obținute prin redistribuire, astfel: 1 miliard de lei de la art. 20 lit. c), respectiv, de la "fondurile pentru sprijinirea Republicii Moldova"; 5,5 miliarde lei prin diminuarea poziției "industrie" de la art. 20 alin. d) - ceea ce ar reprezenta 0,3% din această poziție; și 2 miliarde lei prin diminuarea poziției "agricultură și industrie alimentară" de la art. 20 lit. d), ceea ce ar reprezenta 0,4% din această poziție."

Propunerea făcută a fost înaintată în mod oficial încă din anul 1993, de atunci a parcurs toate hățișurile birocrației existente și, în prezent, se află în fază de propunere din partea Consiliului județean Iași către Departamentul pentru administrație publică locală pentru a fi cuprinsă în bugetul pe anul 1999. Nu este vorba, cum ar părea la prima vedere, despre o chestiune care să privească județul Iași, ci este o treabă mult mai complexă, ea se referă la identificarea unei căi prin care mediul economico-social al Republicii Moldova ar putea fi conectat pe termen lung cu același mediu din România. Este vorba, deci, de o propunere care nu vizează județul Iași, ci este un răspuns la Parlamentului României într-una dintre problemele-cheie pentru modelarea potrivită a viitorului țării noastre.

Vă rog să analizați în documentația dumneavoastră propunerea și să votați ca atare. Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Furo.

Domnul Iuliu Furo:

Domnule președinte,

Cu tot respectul, vă rog să verificați cvorumul existent în sală, sunt lucruri mult prea importante ca să le putem trece fără cvorum prin votul Camerei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, nu mai verificăm cvorumul, suspendăm ședința de astă seară. Ne reîntâlnim mâine, la ora 9,00.

Ședința s-a încheiat la ora 19,49.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 13 iulie 2020, 13:52
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro