Plen
Ședința Camerei Deputaților din 15 decembrie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 15-12-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 decembrie 1998

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,47.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Corneliu Ciontu și Kovacs Csaba tiberiu, secretari.*

   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, marți, 15 decembrie 1998, a Camerei Deputaților.

 
  Ioan Bivolaru - o analiză a carențelor noului regulament al Romsilva;

În prima parte a ședinței noastre, dedicată intervențiilor deputaților, voi începe cu domnul deputat Ioan Bivolaru, se pregătește domnul deputat Viorel Burlacu. este aici? Bun.

Vă rog.

   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Până în octombrie 1998, operațiunile de vânzare-cumpărare a masei lemnoase s-au realizat conform prevederilor regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 342/1995, regulament care, dovedindu-se incomplet, depășit și nerespectat în multe cazuri, a constituit o sursă principală de afaceri de tip mafiot în zona relațiilor Romsilva, agenți economici interesați.

Noul regulament privind vânzarea de către Regia națională a pădurilor a masei lemnoase, nu este decât o perfecționare a escrocheriei, denumită vânzarea masei lemnoase pe picior, în care se dovedește că regia, în simbioză cu interesele formațiunii politice care conduce algoritmic Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, rămâne capul hidrei mafiote în domeniul forestier și care blochează toate inițiativele menite să spargă monopolul consolidat, asupra administrării, exploatării și valorificării pădurilor.

Practica mondială demonstrează că principalele probleme ale economiei forestiere, respectiv administrarea, exploatarea și valorificarea pădurilor, trebuie tratate într-un concept unitar, care este posibil doar prin trecerea la sistemul vinderii masei lemnoase pe sortimente, din depozite stabilite la marginea pădurii.

Noul regulament consacră, însă, pe termen lung, vânzarea masei lemnoase pe picior către agenții economici interesați.

Acest mod de vânzare include și acoperă mult mai facil afacerile ilicite, precum și costurile imputabile, realizate de Romsilva, cu exploatarea și vânzarea masei lemnoase pe picior.

Refuzul de a oferi masa lemnoasă spre vânzare prin licitare, în depozitele de la marginea pădurii, este menținută în continuare, ceea ce contribuie la creșterea artificială a prețului acestei mase, industrializarea lemnului realizându-se în multe cazuri neeconomic, conducând la falimentarea unor societăți comerciale pe profil.

Nu se dorește ca masa lemnoasă recoltată, sortată și depozitată să fie supusă tranzacționării prin sistem bursier, pentru a nu fi respectat principiul accesului egal al ofertantului la masa lemnoasă recoltată și a fluctuației limitate a prețului pentru lemnul recoltat din partizi echivalente, aceste disfuncționalități majore constituind principalele criterii de negociere a comisioanelor de către organizatorii de licitații ai Romsilva și care, se vede treaba, că nu trebuie ratate.

Regulamentul introduce o nouă măsură care aparent pare benefică sistemului, dar în realitate nu face decât să perfecționeze procedura de a obține avantaje ilicite suplimentare. Se introduce o nouă categorie de intermediari între Romsilva și beneficiarii finali ai masei lemnoase. Acești noi intermediari sunt agenți economici atestați, pentru exploatarea și transportul tehnologic, care vor constitui clientela cu drept consacrat de a participa la licitații. Acești intermediari devin adevărații vânzători ai lemnului recoltat de ei înșiși.

Prin acest nou regulament, Regia națională a pădurilor cedează piața lemnului brut intermediarilor, în general, și mai puțin agenților economici din industrializare, care sunt supuși discriminării față de primii, în acest caz.

S-a găsit, astfel, o nouă soluție de transfer a beneficiului statului în proprietate privată a unor intermediari, al căror singur merit este acela că realizează eficient și convingător redistribuirea profitului.

Aici își rezolvă problemele financiare și formațiunea politică care are în custodie pădurea românească.

Practica mondială arată că procedura de vânzare este compusă din două licitații realizate de administratorul pădurii: una ca agent de exploatare care scoate masa lemnoasă din pădure și a doua cu agenții care au oferte pentru această masă lemnoasă depozitată.

Prin sistemul actual, Romsilva își menține monopolul asupra vânzării masei lemnoase prin licitații care limitează excesiv accesul ofertanților reali la informațiile necesare și blochează intenționat transparența tranzacțiilor.

Sistemul se bazează pe licitații succesive pe partizi, ceea ce dezavantajează, dar și descurajează ofertanții, prin fluctuația mare a prețurilor realizate de la partidă la alta.

Substratul acestui mod de licitare asigură avantajarea selectivă a unor ofertanți după criterii clientelare.

Prin acest sistem se menține intenționat anonimatul informațiilor privind tranzacțiile ce vor avea loc, informațiile nefiind transmise unitar, transparent și centralizat, către toți agenții comerciali potențiali, ofertanți la nivel național.

Regulamentul respectiv menține cu strictețe întregul sistem de valorificare a masei lemnoase departe de piața bursieră, ceea ce reprezintă o dovadă în plus a intențiilor mafiote ale acelora care sunt implicați în economia de piață a silviculturii românești. Mai sunt și alte reglementări referitoare la partizi neadjudecate sau negociere directă, care în cazul licitării masei lemnoase pe picior completează tabloul posibilităților ilicite în raport cu licitul.

Prin prevederile art. 27 alin. 1 din acest regulament, lucrările de înființare, întreținere sau reparare a drumurilor forestiere, realizate de către agenții economici, de exploatare și transport, se stipulează că se plătesc, prin compensare, cu masă lemnoasă, ocolindu-se, astfel, prevederile legale cu privire la realizarea investițiilor, ocolindu-se și regulile ținând de cheltuiala sumelor dedicate bugetului de stat.

Este și aceasta o formă de deturnare a fondurilor obținute din vânzarea masei lemnoase pe lucrări de investiții, cu statut discutabil, insuficient de clar reglementate.

Dreptul de contestație al cumpărătorilor nedreptățiți de către unitatea silvică, este formal asigurat, deoarece, conform acestui regulament, aceste contestații vor fi adresate tot conducerii Romsilva. Deci, acest regulament este un cadru perfecționat de realizare a unor surse de venituri ilicite.

Ca un corolar, ultimul articol al regulamentului stabilește că: "Unitățile silvice pot organiza licitații și pentru alți deținători de masă lemnoasă". Nici o prevedere legală care să dirijeze licitațiile spre piața bursieră.

Vă mulțumesc.

 
  Viorel Burlacu - prezentarea protestului sindicatului Petrotub din Roman;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Viorel Burlacu, se pregătește domnul deputat Lazăr Lădariu.

   

Domnul Viorel Burlacu:

Onorat auditoriu,

Am primit, din partea Sindicatului "Petrotub" din Roman, următorul protest, pe care am însărcinarea de a-l prezenta de la această înaltă tribună:

"Colectivul de salariați ai S.C. "Petrotub" S.A. Roman, luând cunoștință, cu ocazia Adunării generale a acționarilor, de structura membrilor Consiliului de administrație, propusă de F.P.S, își exprimă totala dezaprobare și se înaintează acest protest ferm, care este motivat, în principal, de următoarele: nominalizarea celor cinci propuneri este clar orientată, funcție de apartenența politică; proporția distribuției propunerilor - 4 membri din exteriorul societății și un singur membru din cadrul societății - nu prezintă certitudinea unei activități lucrative curente, pe baza cunoașterii exacte a realității economico-financiare a firmei și a creării posibilității de intervenție și analiză operativă și eficientă asupra fenomenelor apărute; structura propusă - 4 exterior, unul interior - nu asigură garanția adoptării celor mai realiste decizii, ce țin de competența Consiliului de administrație.

Apreciem că propunerile s-au făcut prin totala lipsă de transparență.

În interiorul celor cinci propuneri se află un "personaj", care fiind încadrat la UMARO Roman, unitate economică ce nu suportă comparabilitate din punct de vedere al dimensiunii și complexității, în activitate cu "Petrotub"-ul, a realizat contraperformanța de a fi fost și a se menține ca un celebru anonim, iar firma în care își desfășoară activitatea are o situație economică foarte precară.

Acest domn Anghel nu s-a remarcat prin absolut nimic, nici măcar pe planul organizațiilor profesionale sau patronale existente în plan teritorial.

Este acest specialist apt profesional și credibil managerial de a se implica în conducerea destinului unei unități precum "Petrotub"-ul?

Nu considerăm democratică alegerea unor membri ai unui Consiliu de administrație, fără a fi prezenți la lucrările AGA și fără a exista măcar curriculum vitae al fiecăruia. S-a prezentat doar parțial curriculum vitae al profesorului Cazimirovici.

Domnul Andrei Dimitriu s-a pronunțat prin mijloace mass-media în repetate rânduri, precum că "Petrotub"-ul nu are șanse de a obține performanțe economice, iar FPS-ul acum îl propune ca membru în Consiliul de administrație.

Este, oare, posibilă o transformare radicală de optică și mentalitate a persoanei Andrei Dimitriu, într-o perioadă de câteva zeci de zile, privind perspectiva "Petrotub"?

Domnule președinte,

"Petrotub"-ul este o firmă al cărui loc și rol în economia națională, precum și prestigiul pe plan internațional sunt clare și bine definite. Acestea au fost cucerite prin eforturi asidue și prin rezultate. Traiectoria, mereu ascendentă - comparați realizările - înregistrarea de firmă a fost posibilă, pentru că în ultimii 7 ani managementul firmei a fost asigurat prin competență și înalt profesionalism de inginerul Toader Dumitrache. Cei peste 6.000 de metalurgiști romașcani sunt hotărâți să nu accepte înlocuirea domnului inginer Toader Dumitrache din funcția de conducător, director general al unității.

Vă rugăm, cu deosebit respect, să luați act de agrementul colectivului ca din Consiliul de administrație să facă parte domnii Cazimirovici și Abrudan, despre care deținem informații că întrunesc calități de rezolvator de probleme.

Reconsiderați, vă rog, celelalte două propuneri contestate: Anghel plus Dimitriu.

Reanalizați cu maximă obiectivitate inoportunitatea, injustețea și totala lipstă de fundamentare a înlocuirii actualului manager, cu atât mai mult cu cât, în etapa următoare, firma este angajată într-o complexă și vastă activitate de restructurare, retehnologizare, inițiată și proiectată de actualul manager, procesul fiind în desfășurare curentă.

Cu deosebit respect, vă rugăm să ne informați, cât mai operativ posibil, anterior datei ședinței Consiliului de administrație, asupra deciziilor dumneavoastră, pentru a fi eliminate foarte posibilele fenomene imprevizibile.

Așteptând răspunsul dumneavoastră, ne exprimăm stima și considerația ce v-o purtăm".

Semnează: în numele colectivului de metalurgiști - inginer Marius Cornenco, lider sindical "Petrotub", inginer Petrovici Constantin, lider sindical "Romantub", maistru Epure Florin, lider sindical "Liga calității", specialist Popa Constantin, lider Sindicatul "Liga muncitorilor energeticieni".

Vă mulțumesc pentru atenție. ...care m-au ascultat cu atenție. Și colegilor care fac gălăgie acolo, la fel am să le fac și eu.

 
  Lazăr Lădariu - despre noi mărturii ale iredentismului maghiar;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu, se pregătește domnul deputat Popa Nicolae.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La Târgu Mureș, la o trecută ședință a Consiliului reprezentanților teritoriali ai U.D.M.R., Kolcsar Sandor, președintele filialei județene a organizației iredentiste, care este și preot, al cărui loc este printre cele sfinte, nu în spurcăturile politicii, afirma, fără pic de jenă, că în Ardeal "...fără o mentalitate de tip Kosovo nu vom obține nici un rezultat!".

Mai pe șleau spus, el afirma tocmai ceea ce, recent, la Forumul cetățenesc de la Casa de cultură din Lugoj, Kolcsar Sandor și alți câțiva lideri radicali aveau să reitereze. Adică, aceleași idei despre autonomie și autoguvernare pe criterii etnice, despre retrocedarea Universității Bolyai din Cluj Napoca.

La Valea lui Mihai, un alt UDMR-ist de frunte, româno-canadianul Simon Trempfli, devenit și el discipol al diavolului, nu se sfiește, câtuși de puțin, măcar pentru că a mâncat pâinea țării în care s-a născut, să afirme, referitor la art. 1 din Constituția, pe care UDMR-ul o invocă mereu, dar pe care nu a votat-o, "România nu are decât să fie stat național unitar, dar fără Ardeal".

La Cluj Napoca, unul, pe numele Gyenge Csaba, autointitulându-se "comandant operativ al armatei de eliberare a Ardealului", nu obosește să împrăștie prin biserici și cartiere manifeste antiromânești insultătoare de-a dreptul la originea și continuitatea poporului român, încheindu-și scuipatul aruncat în obrazul celor dintotdeauna acasă, astfel: "Va veni ziua sfântă când poporul ungar din Ardeal va câștiga lupta de eliberare socială și națională împotriva armatei de ocupație române și va deveni parte integrantă a Ungariei mari".

Puterea antinațională de la București doarme dusă sau nu aude și nu vede nimic!

ca și cum toate aceste jigniri și sfidări grosolane la adresa românilo, în propria lor țară, nu ar fi suficiente, iată că prin mâna UDMR-iștilor consilieri mureșeni, ni se oferă o surpriză acordată perfect acțiunilor antiromânești. O "comisie specială", cu sarcina de a revizui denumirile de străzi ale Târgu Mureșului, în locul celei denumite Ilie Pintilie, n-a găsit altceva mai bun decât să propună rebotezarea ei cu numele de Bem Iosif, adică, generalul vinovat, alături de alți comandanți, de asasinarea a 40 de români ardeleni și de arderea a 300 de sate românești în 1848 - 1849.

Nu ar fi fost, oare, mai potrivit ca această comisie să se fi gândit să redea străzilor numele personalităților, avut în perioada dintre cele războaie, schimbate după instaurarea administație hortiste, după răpirea Ardealului de nord, prin Diktatul de la Viena, Brătianu, Generalul Dragalina, Doamna Stanca, Ovidiu, Neagoe Basarab, Mareșal Averescu, General Măzărescu, Vasile Lucaciu, Timotei Cipariu, Axente Sever, Aurel Vlaicu, înlocuite cu Bicazului, Tîrgului, Piatra de moară, Bulgarilor, Caraimanului, Furtunii, Gării, Petrila, Nucului, Motrului, Rosmarinului și așa mai departe.

Așezând interesele de partid și de gașcă mai presus decât cele naționale, acceptând acțiunea sistematică denigratoare și destabilizatoare a U.D.M.R., veritabilă Coloană a 5-a în România a iredentismului maghiar, puterea indiferentă ne obligă să-i amintim avertismentul poetului în legătură cu cei care acceptă povara umilitoare a jugului neputinței, spre rușinea lor.

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Popa - cerere imperativă a declanșării unei anchete pentru a elucida condițiile în care s-a făcut privatizarea Romtelecom;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Popa și pregătește domnul deputat Traian Rânja.

   

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Supun atenției domniilor voastre situația confuză, dacă nu chiar și suspectă a privatizării și vânzării "Romtelecom", către firma grecească O.T.E.

Așa cum s-a anunțat, cu surle și trâmbițe, firma grecească și-a adjudecat un pachet de 21 % din numărul de acțiuni, cu 370 de milioane de dolari, urmând ca până la adjudecarea pachetului final de 35 % să fie întrunit, prin investiții, până la procentul respectiv.

Potrivit contractului încheiat, până la sfârșitul lunii decembrie, firma grecească trebuie să vireze suma de 373 de milioane de dolari în contul acțiunilor dobândite. O parte însemnată din această sumă a fost luată în calculul veniturilor bugetare din acest an, circa 300 de milioane de dolari.

Deocamdată nu există nici un semnal că partea grecească ar fi dispusă să se țină de cuvânt. Întârzierea plății este pusă, fie pe seama neprimirii avizului din partea Consiliului Concurenței, fie pe seama demisiei directorului general al OTE, George Crisoloris.

Mai nou, s-a acreditat chiar ideea că Grecia ar fi făcut deja o plată, dar banii ar fi blocați de un membru marcant al P.D.S.R.-ului, într-o bancă. În realitate, lucrurile nu stau așa, iar vinovații trebuie căutați în altă parte.

Astfel, așa cum s-a anunțat și în presă, firma O.T.E. se află la ea acasă în Grecia, în miezul unui scandal de proporții, în legătură cu care se așteaptă intervenția Parchetului General din Atena.

Pe scurt, firma este acuzată că a oferit comisioane de milioane de dolari, neoficial, americanilor de la G.T.E., pentru a participa la preluarea acțiunilor din România. Presa din Grecia avansează chiar ideea că unele comisioane ar fi fost oferite și oficialilor din București pentru a favoriza O.T.E., în detrimentul altor competitori, prestigioase firme de faimă internațională din Franța și Germania.

Învăluit în ceață este și un alt aspect. După cum se știe, Ministerul Comunicațiilor și "Romtelecom" au încheiat, în vederea privatizării "Romtelecom", un contract de asistență cu firma de consultanța "Goldman Sax".

Conform înțelegerii, consultantul se obligă, contra unui comision, să elaboreze strategia de privatizare, să facă o evaluare a Romtelecom, să întocmească raportul de prezentare și să coordoneze întreaga activitate de privatizare.

De la bun început se remarcă faptul că "Goldman Sax" trebuia, în premieră pentru privatizarea din România, să facă niște operațiuni care țin strict de competența unor structuri guvernamentale, în speță, Fondul Proprietății de Stat ori Ministerul Privatizării.

Tot acest consultant a fost abilitat să întocmească și caietul de sarcini și, mai mult, să contacteze partenerii externi interesați să preia controlul și managementul "Romtelecom".

Este de notorietate deja declarația fostului ministru al privatizării, Sorin Dimitriu, conform căreia, anunțurile de licitație nu s-au publicat în presa internațională, "Goldman Sax" contactându-i pe doritori prin telefon. Mai mult, unele condiții impuse de firma de consultanță - o amintim doar pe aceea referitoare la neimplicarea prealabilă a participanților în industria telefoniei din România - i-au îndepărtat pe unii dintre potențialii concurenți cu nume, știute fiind retragerile "Deutsch Telecom" și "France Telecom", încă de la începutul cursei.

Pentru tot acest deranj, răsplata "Goldman Sax" urma să fie un comision de 0,9 % din prețul de adjudecare a pachetului de acțiuni, dar nu mai puțin de 9 milioane de dolari, în condițiile unei evaluări cuprinse în plaja de 600 de milioane de dolari minim și 1,4 miliarde de dolari maxim. Aici apare, de fapt, blocajul celor peste 370 de milioane de dolari, care ar trebui să acopere contravaloarea pachetului adjudecat de acțiunile "Romtelecom". "Goldman Sax", deși nu s-a comunicat oficial acest lucru, a participat și la negocierile propriu zise cu cei doi operatori rămași în cursă, O.T.E. din Grecia și "Stet", Italia.

Surse apropiate negociatorilor ne-au declarat că firma "Stet", care împreună cu O.T.E. controlează Telecom-ul din Serbia, ar fi trebuit descalificată din start, deoarece oferta ei cuprindea doar o enumerare de principii generale, fără menționarea unei sume și, în același timp, și o cerere de amânare cu 6 luni a licitației.

Dacă "Stet" ar fi fost descalificată, atunci ar fi rămas un singur competitor, O.T.E., iar adjudecarea ar fi trebuit să se facă la un preț cel puțin egal cu evaluarea minimă, atunci măcar 600 de milioane de dolari.

La presiunile "Goldman Sax", susțin aceleași surse, ambii competitori au rămas în cursă, oferta aleasă fiind singura care conținea și o sumă, cea a O.T.E. numai că, prin această șmecherie, prețul obținut a fost cu mult sub cel minim de evaluare, pentru că banii destinați retehnologizării și dezvoltării "Romtelecom"-ului, nu vor ajunge la bugetul de stat.

Cu toate că a reușit performanța de a convinge autoritățile de la București să accepte un preț ridicol, "Goldman Sax" tot nu se mulțumește. Un calcul aritmetic simplu arată că accest 0,9%, valoarea comisionului, nu depășește 3,5 milioane dolari, iar protocolul încheiat cu Ministerul Comunicațiilor prevede minim 9 milioane de dolari, drept care, consultantul a bătut la poarta O.T.E. cerând și diferența până la 9 milioane de dolari, adică 5,5 milioane dolari.

Diriguitorii campaniei elene, mai puțin sensibili decât autoritățile române, i-au arătat, însă, ușa, nu înainte de a specifica faptul că în caietul de sarcini, întocmit tot de această firmă, nu apare această prevedere.

Urmarea este foarte simplă: Consiliul de administrație a Fondului Proprietății de Stat se va întruni pentru a aproba plata celor 5,5 milioane de dolari, operațiune menită să închidă gura marelui consultant, "Goldman Sax", și să convingă Compania O.T.E. să vireze contravaloarea pachetului adjudecat de acțiunile "Romtelecom".

Iată de ce, domnilor colegi, în fața acestor fapte care anunță o stare confuză în privatizarea "Romtelecom", solicit ca procurorul general, președintele Curții de Conturi, comisiile de specialitate din Camera Deputaților și Corpul de Control al primului-ministru, să se autosesizeze și cerem imperativ să se declanșeze o anchetă pentru a se elucida condițiile în care s-a făcut privatizarea "Romtelecom".

Cerem acest lucru pentru motivul major că nu am vrea ca ceea ce ar fi putut să devină afacerea secolului, pentru privatizarea în România, să devină escrocheria secolului.

Vă mulțumesc.

 
  Traian Rânja - denunțarea jocului cinic practicat de unele partide din opoziție;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Traian Rânja, se pregătește domnul deputat Petre Naidin. Este aici?

   

Domnul Traian Rânja:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Asistăm, în ultimile săptămâni, la o agravare exasperantă și alarmantă a situației politice datorită jocului cinic practicat de unele partide din opoziție. Mă refer, în primul rând, la Partidul Democrației Sociale din România și Partidul România Mare, principalii exponenți ai vechiului sistem.

Nu ne făceam iluzii, în noiembrie 1996, că opoziția pe care o vor face va fi una loială. Ne așteptam la șicane și la lovituri ascunse, exact în momentul în care Guvernul încearcă să introducă o serie de reforme absolut vitale și când consensul național este indispensabil.

Nu ne așteptam, însă - și aici trebuie să ne recunoaștem greșeala - ca fața antidemocratică a acestor partide să iasă la iveală atât de repede.

S-au întâmplat lucruri grave în ultimul timp. Avem, din păcate, toate motivele să credem că în România terorismul politic trece de la vorbe la bombe.

Nu știm cine a încercat să perturbe ceremoniile prilejuite de Ziua Națională - organele de resort o vor afla, fără îndoială. Știm însă că terorismul politic își găsește un mediu din ce în ce mai propice, prin agitația continuă a opoziției extremiste.

Partidul România Mare proferează amenințări deschise împotriva tuturor celor care se opun sau nu sunt pe placul "patriotului naționale". Ostilitatea liderului acestui partid împotriva democrației parlamentare răzbate neîncetat.

Pe de altă parte, domnul Ion Iliescu, după o analiză marxistă, fără cusur, ajunge la concluzia că România se află în pragul unei situații prerevoluționare de genul celei din 1917 și ni se înfățișează drept salvator în chip de Lenin.

Aceste forțe politice încearcă să ducă țara înspre criza politică prin retrageri teatrale din Parlament și prin moțiuni care i-ar face pe cei mai mari demagogi să pălească de invidie.

Ele fac eforturi demne de o cauză mai bună, pentru a submina autoritatea insituțiilor statului, speculând greutățile prin care trec oamenii de rând și încercând să manipuleze sindicatele și alte grupări din societatea civilă.

Oamenii de bun simț sunt, însă, prea puțin receptivi la această propagandă, mai ales că au putut experimenta șapte ani de regim neocomunist, de pe urma căruia nu au rămas decât sărăcia și deznădejdea. Dar și marile averi ale miliardarilor de carton, strânse prin escrocarea sistematică a cetățeanului.

Oameni ca Iacubov, Temeșan sau Bivolaru sunt emblemele guvernării stângii în România.

Mă tem că domnul Iliescu va rămâne în istorie nu ca artizanul democrației românești (cum îi place atât de mult să se considere), ci ca un lider a cărui guvernare le face pe cele fanariote să pară modele de cinste și corectitudine.

Acestea sunt forțele care doresc să preia puterea. Nu vrem să ne facem și nici ei nu-și fac iluzii că ar putea reveni la putere pe cale constituțională. Singura lor șansă este minciuna și violența. Disprețuiesc Constituția pe care ei înșiși au elaborat-o și pe care noi o respectăm și o apărăm, așa cum ne vom apăra ideile, principiile și oamenii care au primit din partea electoratului legitimitatea supremă într-un regim democratic: aceea a votului popular.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Petre Naidin - intervenție pe tema capacitatea de a guverna;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Petre Naidin, se pregătește domnul deputat Dumitru Bălăeț.

   

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule coleg, ar trebui să știți nu ce afirmăm noi, cei din opoziție, ci ceea ce afirmă Clubul de la Roma, în actul de sinteză, "capacitatea de a guverna", acolo unde proiectează arhitectura actului politic și de guvernare, în condițiile în care decizia devine din ce în ce mai superficială: "Avem nevoie de această redefinire pentru ca guvernarea să devină cel puțin mai morală, mai energică, mai pluralistă, mai fermă, mai mult legată pe consens și pe o gândire mai profundă, mai fermă"- Clubul de la Roma, în care dumneavoastră credeți.

În ceasul "și timpul nu mai era" Radu Vasile și ai lui par mai conștienți, citind sau nu radiografia prezentată de noi, că asaltul final asupra națiunii trebuie dat. Se restructurează Guvernul, se cere un moratoriu de 6 luni, se vinde la prețuri care sfidează orice concurență, se pregătesc listele închiderilor transcedentale, se merge la Cotroceni pentru binecuvântare și mângâiere, cu ceva cenușă se speră. Se speră că testamentul guvernării nu-l va scrie nimeni, cu atât mai puțin noi, printr-o moțiune de cenzură.

Se mai crede că promisiunile, precum Banu Ghica, mai pot salva, iar cruciada împotriva sărăciei, să se mai poarte cu vorbele lui Emil Constantinescu: "În aceste momente la ei trebuie să ne gândim, la cei bolnavi, la cei handicapați, la cei aflați în nevoie și să încercăm, în primul rând, pe ei să-i ajutăm". Adică pe cei care, răbdători și umili, suferid pre pământ, sunt printre cei mai deprimați oameni din lume - locul 46 dintr-un top al fericirii care cuprinde 50 de țări. Nu făcut de noi, cei din Opoziție, ci de un sondaj internațional credibil.

Oricât de binevoitori sau oricât și-ar dori sau și-ar imagina existența în brațele Eutherpei, românii nu au cum să fetișizeze bogăția! Cu o subțire putere de cumpărare și precară calitate a vieții, cu o pensie reprezentând numai 35% din salariul mediu pe economie, cu prețuri în spirală, pentru ca românul să se poată sacrifica mai bine, căderea la datorie a poporului român este garantată de Guvernul Radu Vasile.

Exact cum îi îndeamnă Clubul de la Roma: "mai energici și mai fermi"! Domniile lor înțelegând că trebuie să fie "mai rigizi la exportul de bunuri și servicii, redus credibil la eforturile de accelerare a privatizării, cu precare intrări de capital extern prin investiții directe și de portofoliu; cu deteriorări ale plafoanelor de credite ale băncilor, nu cu speranța, ci cu spectrul prăbușirii lor; mai volatili la obligațiile în valută ale debitorilor la o depreciere a leului; în realitatea căderii piețelor de capital; cu extinderea indisciplinei financiare la întreprinderile profitabile; cu drastica cădere a producției; cu implozia schimbului monetar și explozia schimbului în valută; cu neputința BNR de a-și proteja rezervele valutare oficiale actuale ale României." Și mai citez de undeva, este raportul Centrului pentru Studii Politice și Analiză Comparativă, deci, nu al opoziției.

Și se mai recomandă ceva atotștiutorilor reformei, guvernanți ai României. Nu de a fi crucificați, ci de a evita "natura elitistă a conducătorilor". "Din nefericire, mulți dintre politicienii de primă mână nu au nici cunoștințele și nici măcar priceperea necesară pentru îndeplinirea funcțiilor cu care au fost învestiți."

Și am să dau un singur exemplu, numirea ministrului agriculturii, ca un conflict între interesele de a pune în aplicare Programul ASAL și superficialitate, între rațional și metafizică, între disponibilul celor 15 mii de specialiști și cacealmaua trasă de către unii.

Oricât am fi asigurați că știm, cunoaștem, avem soluții, la laitmotivul: "Și părerea mea contează!", de la Radio Actualități, nu mai răspunde nimeni, cel mult, dezamăgirea.

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Bălăeț - pledoarie pentru naționalism și democrație;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dumitru Bălăeț, se pregătește domnul deputat Nicolae Ionescu.

   

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Din păcate, astăzi, la noi, mulți fac o dihotomie păguboasă pentru țară, între naționalism și democrație. Din păcate, o asemenea dihotomie am văzut-o chiar la această tribună, la un coleg care a vorbit înaintea noastră și care a adus acuze cu totul și cu totul nejustificate Partidului România Mare și președintelui său, partid și președinte, care, după câte știți, acceptă - și nu numai că acceptă, dar practică întru totul democrația parlamentară, schimbul de opinii, replicile directe și viața parlamentară democratică a țării. Ceea ce înseamnă că avem de a face cu acuze ipocrite și necinstite, păguboase pentru noi toți, pentru țară.

Am putea pune această dihotomie între democrație și naționalism pe seama moștenirilor comuniste, dacă ea nu ar fi chiar sâmburele putred al politicii oficiale a regimului CDR-USD-UDMR, instaurat după 1996, regim care s-a lăudat atât de mult în fața electoratului cu slogane anticomuniste. Lauda de sine nu miroase-a bine! spune, pe bună dreptate, un vechi proverb și ceea ce se întâmplă astăzi, la noi, miroase chiar a trădare națională.

Faptul se constată ușor și pe toate drumurile: de la vinderea pe nimic, la străini a întreprinderilor românești, până la umilitorul Tratat cu Ucraina, prin care drepturile istorice ale poporului român asupra unei părți din teritoriul său sunt anulate într-un mod cu totul și cu totul iresponsabil.

Paralel cu actele care duc, într-o veselie nebună, la disoluția internă a țării, politicienii actualei puteri acuză de extremism tot ceea ce încearcă să fie mai calat pe nevoile noastre naționale. Ei fac un caz enorm de democrație și urlă că aceasta ar fi amenințată de naționalism. Culmea! Chiar recent, de Ziua Constituției, președintele Emil Constantinescu, al cărui partid nici nu a votat Constituția actuală, dă tonul unor astfel de acuze, cu totul și cu totul nejustificate!

Căci, în realitate, democrația, dacă vrea să fie cu adevărat democrație - adică, a poporului - (demos - popor) nici nu poate, în principiu, să nu fie națională - naționalistă, dacă vreți, adică, a unui anumit popor. Fiecare popor își are interesele și demnitățile lui și a renunța la ele de dragul de a te pretinde democrat e o mare înșelătorie.

Jos masca domnilor! Recunoașteți adevărurile așa cum sunt, minciunile nu mai țin de cald nimănui! Democrația și naționalismul se susțin reciproc și fac casă bună împreună! În cadrul războiului economic actual este singura soluție valabilă. uitați-vă la țările din jurul nostru care știu să-și apere mai bine decât noi interesele! Uitați-vă la occident, care pune bariere de netrecut la cei ce i-ar putea periclita bunăstarea! Uitați-vă la statul Israel, care-și urmărește cu atâta consecvență naționalistă principiile!

Putem noi să spunem că la cei citați mai sus nu există democrație? Evident, nu! Atunci când este vorba de apărarea interesului fiecărui popor în parte, respectarea legilor democrației solicită o coloratură națională, adică, de respectarea a drepturilor popoarelor la existență.

Or, cum poporul nostru este amenințat astăzi în drepturile lui la existență (economică, politică, biologică), legile celei mai cinstite și curate democrații ne cer să fim cu el, adică, naționaliști. Fără a discredita pe alții trebuie să fim noi înșine. Condiția este de a nu ne lăsa discreditați din drepturile care ni se cuvin.

Naționalismul mai este bun și absolut necesar pentru noi, astăzi, pentru că el cultivă încrederea poporului în el însuși. Or, aceasta este esențială pentru învigorarea stării sale morale, pentru a putea ieși din criza nenorocită în care am fost târâți.

Fiți încrezători, români! Fiți demni și cinstiți cu voi înșivă! Și, cu siguranță, democrația voastră va învinge, păstrunsă de un naționalism luminat, statornic, mlădios și consecvent cu el însuși ca oțelul!

 
  Nicolae Ionescu - intervenție cu titlul Țara arde și baba se piaptănă!;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Urmează domnul deputat Nicolae Ionescu, se pregătește domnul deputat Octavian Bot. Domnul deputat Aron Popa nu este în sală, deci, își pierde dreptul astăzi.

   

Domnul Nicolae Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aproape toți oamenii din județul Argeș cu care am stat de vorbă în zilele de după sărbătorirea a 80 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri, dar și oamenii de presă au remarcat discrepanța extraordinară dintre lipsurile și sărăcia ce au cuprins țara, dintre suferințele celor loviți de inundații, care au rămas săraci lipiți pământului, care mor de frig și de foame, și costurile în bani și în materiale impuse de desfășurarea grandioasei parade militare din București și din multe alte capitale de județe; discrepanța dintre lipsurile și greutățile în care se zbat, fără nici o speranță spre mai bine, sutele și miile de confrați de ai noștri, în special cei loviți de stihiile naturi, dar nu numai ei, și cele peste 25 de miliarde de lei, sumă anunțată oficial (dar ce se mai ascunde în spatele ei, nu știm), ziceam, deci, discrepanța dintre acești oameni năpăstuiți de soartă și miliardele de lei cheltuite în scopul ca timp de circa 30 de minute cei din fruntea coaliției guvernamentale să primească onorul armatei, ca să ne exprimăm așa, este mai mult decât evidentă și va fi foarte greu de explicat de către mai marii zilei, dar și mai greu de înțeles de către popor, de către oamenii care se zbat în greutăți, în lipsuri, în frig etc.

Un calcul simplu, pe care îl poate face orice contabil de la o primărie comunală, nu neapărat de la armată, de la Guvern sau de la Președinție, poate pune în evidență cu ușurință că numai o parte din cele peste 25 de miliarde de lei, bani curați, ar fi fost de ajuns pentru a se fi curățat Bucureștiul de munții de zăpadă înghețată, de gunoaiele pline de câini și șobolani, pentru a se putea astupa gropile de pe bulevardele capitalei și din țară. Și nu în ultimul rând, pentru a putea fi ajutați cu ceva mai substanțial, nu cu praful în ochi, cei care n-au nici un fel de adăpost, n-au cu ce să-și hrănească familiile, n-au nici un ban pentru a-și cumpăra un medicament și în multe cazuri nici o bucată de pâine.

Pentru orice om cinstit și curat la suflet, cu capul pe umeri, se vede de departe că în vreme ce marea majoritate a populației se zbate în lipsuri și greutăți, unii în mizerie de nedescris, murind de inaniție și de frig, mai marii puterii, cei din fruntea coaliției guvernamentale, ai Guvernului și ai Președinției, au făcut tot ce a depins de domniile lor pentru a găsi bani din banii contribuabililor, pentru a organiza parade militare cât mai fastuoase, pentru a organiza festivități, simpozioane cât mai somptuoase, pentru a face vizite și plimbări, în special în Transilvania și Banat, în zonele de nord ale țării. Pe banii cui, toate acestea? Pe banii noștri!

Iar acum, în miezul unei ierni timpurii și dure, guvernanții au ales momentul restructurării dure, al reformei prin lichidare, stârnind indignarea și neliniștea celor mulți, chiar ieșirea masivă în stradă, ca la Borș, Brad sau Câmpulung Muscel în săptămâna trecută. Atenție, domnilor guvernanți! Cât de potrivită mi se pare a fi astăzi pentru noi, românii, străvechea zicală: Țara arde și baba se piaptănă!

Vă mulțumesc.

 
  Octavian Bot - anunțarea înscrierii în Partidul Alternativa României; aducerea în discuție a cazului S.C. Alor  S.A.;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Octavian Bot, se pregătește domnul deputat Radu Liviu Bara.

   

Domnul Octavian Bot:

Înainte de a susține intervenția, permiteți-mi să anunț de la această tribună înscrierea mea în Partidul Alternativa României.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Indecizia și inconsecvența au fost, fără putință de tăgadă, caracteristicile dominante ale guvernării din ultimii 2 ani. Lipsa voinței politice și șovăielile în aplicarea măsurilor de reformă au condus la accentuarea deteriorării situației economico-sociale, spectrul lichidării pândind multe societăți comerciale care ar fi putut avea o altă soartă, dacă se acționa la timp.

După 2 ani de gâlcevi interminabile, legate de împărțirea puterii, Guvernul își propune luarea unor măsuri radicale, printre care și închiderea unităților economice nerentabile. Ca reprezentant al unui partid de dreapata - Alternativa României, nu contest oportunitatea unei asemenea soluții, când nu există o altă variantă, dar, din păcate, există numeroase societăți comerciale, care, datorită unor interese obscure sau unei neglijențe crase, au fost lăsate sau aduse în pragul falimentului.

Îngrijorător mi se pare faptul că, în timp ce Guvernul vrea să lichideze societățile cu capital de stat care înregistrează pierderi, întreprinderile mici și mijlocii private înregistrează la rândul lor pierderi comparabile sau chiar mai mari decât ale unităților de stat. Am putea spune că, datorită unei politici greșite, Guvernul va determina în curând și închiderea multor întreprinderi mici și mijlocii particulare.

Doresc să aduc în discuție cazul Societății comerciale "Alor" S.A. din Oradea, producătoare de alumină, care, datorită pierderilor înregistrate, este amenințată cu lichidarea. În calitate de deputat de Bihor, am semnalat de câteva ori, atât la Ministerul Industriilor, cât și la FPS, pericolul care amenință societatea, dacă nu se găsește soluția potrivită. O asemenea soluție nu putea fi decât privatizarea.

În general, FPS motivează nerealizarea privatizării prin absența investitorilor interesați. Nu acesta este, însă, cazul societății amintite. Este cunoscut că Firma Toyota a depus la FPS câteva scrisori de intenție, în vederea cumpărării Societății comerciale "Alor" S.A., însă FPS a rămas surd la aceste cereri. Se pare că există interese obscure, ce vizează eliminarea prin lichidare a societății, care este o concurentă a celei cu profil similar din Tulcea, proprietatea Firmei Balli.

Solicit, pe această cale, primului-ministru, domnului Radu Vasile, cât și președintelui FPS, Radu Sârbu, care a moștenit această stare de fapt de la Sorin Dimitriu, un apropiat al Firmei Balli, să cerceteze de urgență cazul și să se treacă, măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, la privatizarea societății. Datorită faptului că Societatea comercială "Alor" S.A. este o parte dintr-un sistem ce cuprinde CET 1 și Minele de bauxită de la Dobrești, închiderea sa ar avea consecințe dezastruoase.

Lipsa de interes a filialelor locale ale partidelor aflate la guvernare față de problemele județului îi face în parte responsabili pe liderii și reprezentanții acestor partide pentru soarta Societății comerciale "Alor" S.A. După modelul central, coaliția de guvernare a fost preocupată și pe plan local numai de obținerea de posturi și avantaje personale, neavând nici o strategie de susținere a județului Bihor. Întâlnirile locale, sub formulele COCOCO sau COCOPO, au fost inițiate doar pentru a se împărți posturi, de regulă, date incompetenților, sau ca prilej de mediatizare pentru politicieni obscuri.

 
  Radu Liviu Bara - comentarii nefavorabile în legătură cu H.G. nr.505/1998 privind vânzarea spațiilor comerciale construite din fondurile statului;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Radu Liviu Bara, se pregătește domnul deputat Ilie Neacșu.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Zilele trecute, fiind în circumscripție cu primarul și secretarul unei comune am discutat și comentat Hotărârea Guvernului nr. 505/1998 privind vânzarea spațiilor comerciale construite din fondurile statului. Comentarii deloc favorabile! Fiind vorba de un primar mai școlit, iar secretarul având studii juridice, au fost făcute mai multe comentarii extrem de nefavorabile, privitoare la forma hotărârii.

Vă spun drept, nu am avut argumente să-i combat, întrucât hotărârea este redactată sub orice critică. Eu știam, bunăoară, că în țara noastră există reguli de tehnică legislativă clare și precise, intrate deja în cutumă. Cândva, acestea au format obiectul unui decret. Noi le respectăm zilnic la proiectele de lege, Guvernul ar trebui să facă la fel, la adoptarea hotărârilor. Iată, însă, că Guvernul are alte reguli, total diferite de ale Parlamentului!

Hotărârea nr. 505/1998 justifică din plin afirmațiile de mai sus, întrucât, după modul de redactare, s-ar părea că este o modificare totală a Hotărârii nr. 389/1996 emisă de Guvernul Văcăroiu. În realitate este, practic, o altă hotărâre, un alt act normativ. Că așa stau lucrurile, rezultă din faptul că autorițile locale nici nu mai fac referire la Hotărârea nr. 389/1996, ci numai la Hotărârea nr. 505/1998. După părerea mea, situația se numește haos legislativ.

Zău, domnule prim-ministru, cum v-ați putut pune semnătura pe un asemenea act normativ, deplorabil ca formă? Oare nici un membru al Guvernului, nici măcar domnul Stoica, nu a sesizat forma de tot râsul a acestei hotărâri? Îmi spunea primarul că inspectorii guvernamentali veniți în control îi fac o tevatură de toată frumusețea pentru acte proprii, care au vicii de formă mult mai mărunte decât Hotărârea nr. 505/1998.

Printre altele, se pune întrebarea: cum de a fost posibil ca prin aceeași hotărâre să se aprobe și normele metodologice de aplicare a ei? Știau elaboratorii normelor că proiectul de hotărâre nu va suferi nici o modificare în Guvern? Rămâne un mister. Eu trag concluzia că cei care au redactat normele știau că hotărârea va fi aprobată de Guvern, fără ca cineva să se uite la ea. Dacă așa stau lucrurile - și se pare că așa este - situația este foarte tristă! Tristă pentru reformă, pentru privatizare, pentru țară și locuitorii ei! Primul-ministru nu are voie să semneze astfel de parodii legislative!

Intrând pe fondul hotărârii, lucrurile mi se par și mai grave. La art. 2 alin. 2, se spune că: "Terenul aferent spațiului comercial se poate vinde o dată cu acesta." Deci, vânzarea nu este obligatorie! Nu se spune ce se întâmplă dacă terenul face parte din domeniul public, se pare că Guvernul nu a auzit de concesionare. Mi s-a relatat că, întrebați fiind la telefon, unii așa-zis specialiști din aparatul Guvernului, ar fi răspuns că aceste spații nu se vând... Deci, iată că, dacă un consiliu local nu vrea să vândă un spațiu, declară că terenul aferent este domeniu public și, potrivit istețului de la Guvern, a rezolvat problema: a blocat vânzarea, a blocat privatizarea, a blocat inițiativa lăudabilă a Guvernului.

Vă sfătuiesc, domnule prim-ministru, să vă trimiteți specialiștii la școală, astfel încât hotărârile lor să fie conform gândirii Guvernului. Altfel, vă sapă, vă sapă din interior, din prostie sau din rea credință, și asta este foarte grav!

Art. 4 alin. 4 din norme este într-o ceață totală, textele se bat cap în cap, nimeni nu știe din câți membri se compun comisiile de negociere: din 5 sau din 3. textul e de-a dreptul înebunitor! Din norme nu rezultă cine semnează, în calitate de vânzător, contractul de vânzare-cumpărare. Potrivit unor texte, vânzătorul este consiliul local sau regia autonomă, deci, ar trebui să semneze consiliul, în calitate de vânzător. Consiliul este format însă din 11, 13 sau 15 membri și nu are, potrivit legii, un organ de conducere, un reprezentant care poate semna în numele lui. Primarul este o altă autoritate, el nu poate semna în numele consiliului. Zău, domnule prim-ministru, ne spuneți cine semnează sau poate ne spune unul din cei 15 mii de specialiști?

Sunt doar câteva întrebare la care nu pot răspunde specialiștii aduși la Guvern după noiembrie 1996. Săracii, nu pot răspunde, întrucât se pare că singurele criterii avute în vedere la punerea lor în funcții au fost legate de gradul de nepricepere și de îndemânarea cu care au lipit afișele electorale.

Vă mulțumesc.

 
  Ilie Neacșu - semnalarea situației minerilor de la Brad;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ilie Neacșu, se pregătește domnul deputat Petru Șteolea.

   

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ultimele declarații ale primului-ministru Radu Vasile privind intențiile de a închide alte zeci sau sute de întreprinderi, motivând că numai așa reforma concepută de CDR-USD-UDMR va avea succes, au generat, cum era și firesc, noi proteste din partea celor vizați a rămâne pe drumuri. Este lipede că actuala putere testează, din nou, răbdarea românilor, inconștientă asupra consecințelor.

Guvernul actual, alcătuit pe baze algoritmice, și nu pe criterii de competență, se află de la început într-o penibilă penurie de soluții, de idei care să relanseze economia, el acționând ca un robot, doar la indicațiile FMI și ale Băncii Mondiale. Culmea este că aceste organisme financiare își aleg clienții în funcție de competență și de demnitate! În urmă cu 25-30 de ani, România primea, pentru dezvoltare, și nu pentru demolare, 7-8 miliarde de dolari; iar astăzi, țara noastră, condusă de Emil Constantinescu și de forțe politice care numai binele românilor nu-l vor, cerșesc acelorași creditori bani pentru a distruge din temelii industria, agricultura, comerțul, transporturile, cercetarea, învățământul, cultura și sănătatea, lăsând un popor întreg fără mijloace de existență, periclitând viitorul tineretului și al neamului nostru.

Stimați colegi,

Minerii de la Brad au încetat lucrul acum 5 zile. Lor li s-au alăturat câteva mii de locuitori ai municipiului Brad, conștienți că închiderea minei de aur va însemna și moartea urbei lor. De 5 zile, nici un reprezentant al autorităților centrale și locale (exceptându-l pe omniprezentul subprefect Pavel Segesvari, nu a binevoit să stea de vorbă cu protestatarii. Minerii de la Barza nu pricep cum politicienii aleși de ei în 1996 își bat pur și simplu joc de viața lor! Ei nu-și pot explica cinismul unor guvernanți care vor să-i arunce în stradă, care vor să le lase copiii fără pită și fără carte, sub pretextul că doar așa reforma prinde contur! Este normal ca ei să refuze astfel de soluții, să protesteze, să ceară demisia Guvernului, a președintelui care i-a mințit și să solicite alegeri anticipate.

Partidul România Mare este alături de minerii de la Brad, așa cum împărtășește pozițiile muncitorilor de la "Republica" și din alte unități economice. Președintele Emil Constantinescu declara acum câteva zile că: "Se teme de unele forțe politice", care nu se împacă în nici un mod cu democrația demolatoare instaurată de CDR și UDMR.

Eu consider că temerile dumneavoastră, domnule președinte Emil Constantinescu, sunt întemeiate! Mai întâi, că ceea ce faceți de 2 ani încoace nu se cheamă nici democrație, nici reformă, nici capitalism! Dumneavoastră, domnule președinte, și cei 15 mii de specialiști în demolări înfometați de 2 ani poporul român, transformați România dintr-o țară industrial-agrară într-o piață de desfacere pentru bișnițarii ocidentului și orientului! Dumneavoastră, și forțele politice care încă vă mai susțin, periclitați, prin aceste soluții demente, viitorul neamului românesc! Dumneavoastră, domnule președinte, conduceți programul reformator care pune țara pe butuci! Ca atare, aveți motive de îngrijorare, domnule Emil Constantinescu, domnule Radu Vasile și domnilor colegi care confundați țara cu propria moșie!

Stimați colegi,

Este cert că România se află de 2 ani în întuneric și nimic nu ne determină să credem că zorii sunt pe aproape! Dintr-un foc, au fost compromise două doctrine politice: creștin-democrația și liberalismul. întreaga coaliție, de altfel, este compromisă!

Și, pentru că reușita reformei economice depinde, în viziunea puterii, de lăsarea pe drum a zeci de mii de salariați, recomand Guvernului să înceapă procesul de disponibilizare cu cei 15 mii de specialiști țărăniști, liberali și ecologiști care ne-au adus atâta bunăstare! Poate, în urma acestei măsuri, se va vedea și luminița domnului Ciorbea de la capătul peșterii...

Vă mulțumesc.

 
  Petru Șteolea - prezentarea protestului salariaților-locuitori ai municipiului Brad;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Șteolea, se pregătește domnul deputat Petru Bejinariu.

   

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Guvernul României, Ministerul Industriei și Comerțului ne anunță: vor avea loc reforme dure, vom trece la faza dură a reformei! Ne întrebăm: până acum, în curs de 2 ani de zile, din 1996, reforma la care a fost supus poporul român, industria românească, agricultura românească au fost altfel decât dure? E de-a dreptul cinică această afirmație!

Pe această linie se înscrie și declarația ministrului industriei și comerțului, domnul Radu Berceanu, că, la fel, va supune unor măsuri dure de restructurare (și nu înțelegem de ce se referă acestea numai la anumite unități economice, și nu la toate cele pe care dânsul le gestionează) două unități puternice din județul Hunedoara: Regia autonomă a cuprului Deva și fosta Regie a huilei Petroșani.

"Vom fi mai drastici!" ne anunță dânsul. De ce vom fi mai drastici? În ce vom fi mai drastici? Se anunță cu voioșie un nou val de disponibilizări. A fost unul și a fost destul de drastic! De unde această încrâncenare?

Se pare că măsura și dimensiunea acestei acțiuni guvernamentale este direct proporțională cu fermitatea și intransigența cu care, în mod logic și normal, diversele acțiuni revendicative ale salariaților din unitățile miniere (atâți câți au mai rămas aceștia) își apără locul de muncă, dreptul de a munci. Or, aceasta deranjează!

De fapt, pe această linie s-au situat și manifestațiile ajunse la culmea disperării ale salariaților de la Sucursala minieră Gura Barza-Brad. Ei au constat pe proprie piele că singura valență a politicii de restructurare dusă de actualul Guvern este aceea a disponibilizărilor de personal.

În mod logic și normal, ei consideră că în momentul de față, în minerit, inclusiv în unitățile Sucursalei miniere Brad-Gura Barza, politica de restructurare trebuie să continue, dar pe o altă valență. Este acea a doua valență a ceea ce înseamnă investițiile în dotare și retehnologizare, în dotarea abatajelor, asigurarea materialelor pentru locurile de muncă și renunțarea totală la disponibilizări. Trebuie să fie un angajament ferm al Guvernului pe această linie, o reformă în care prima și unica valență este numai disponibilizarea de personal nu este reformă!

Și, fiind că ieri am fost invitat de către salariații-locuitori ai municipiului Brad la această acțiune, spun eu de protest, care a atins cote dramatice, este o datorie de conștiință de a da citire notei de protest a acestora.

"1. Salariații Sucursalei miniere Brad își exprimă nemulțumirea față de intenția evidentă a actualei puteri de închidere a acestei sucursale miniere, declarată public de Ministerul Industriilor în data de 10.12.1998 și solicită revenirea la această decizie.

2. Îngrijorarea celor peste 30 de mii de locuitori ai zonei Brad, în ceea ce privește evoluția economică și socială a municipiului Brad, în cazul sistării activității acestei sucursale miniere.

3. Neplata salariilor la termenele convenite cu administrația și incertitudinea în ceea ce privește acordarea acestora în viitor.

Se solicită prezența la fața locului, pentru o analiză transparentă, justificată și temeinică, cel puțin a ministrului Industriei și Comerțului".

A avut loc ieri la Brad un marș al disperării, după câte am spus. Este marșul disperării, la care au fost aduși acești oameni ai munților, acești oameni, moți din Țara Zarandului, a căror calitate este una singură: munca cinstită. Această muncă cinstită, pe care salariații de la această minieră au depus-o, nu a fost plătită. Sunt restanțe în plata salariilor, începând din luna noiembrie anul curent, când, după o altă acțiune grevistă s-a reușit o plată doar de 60% din drepturile cuvenite, sarcinile de muncă fiind îndeplinte, ca să se ajungă în momentul de față la un blocaj total în ceea ce înseamnă plata drepturilor bănești.

Se pune fireasca întrebare și justificată, și s-a pus ieri acolo, când minele se declară nerentabile, când repunerea în circulație a căii ferate Deva-Brad, singura din zonă, este nerentabilă, când nu s-a realizat nimic din ceea ce înseamnă crearea unei alternative de ocupare a forței de muncă disponibilizate din minerit, în primul val - circa 1.500 de persoane, când rata șomajului în Țara Zarandului a ajuns la peste 25%, s-a pus fireasca întrebare: oare mai este rentabil să trăiești?

Și atunci, plăcuțele montate ieri la intrările în municipiul Brad, pe care scria..., plăcuțe unilingve: "Genocid!", nu pot să fie decât o acțiune justificată.

Se impune o analiză urgentă, așa cum spuneam, de către acești factori, poate, cu răspundere sau fără răspundere - cum or fi ei, la fața locului, transparență și măsuri concrete în relansarea producției miniere din Țara Zarandului.

Genocidul social în Țara Zarandului trebuie să înceteze, domnilor guvernanți!

 
  Petru Bejinariu - despre deserviciile aduse de televiziune poporului român;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Bejinariu.

Se pregătește domnul deputat Mihai Drecin.

O să am o rugăminte: să vă limitați la cele 3 minute, pentru că mai sunt încă 4 vorbitori și aș vrea, totuși, să parcurg toată lista astăzi.

Vă rog.

   

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Oameni de cultură, intelectuali, țărani sau angajați ai unor societăți culturale din Bucovina istorică mi-au cerut să spun în Parlament că Televiziunea Română aduce și mari deservicii poporului român. Fireasca întrebare: Cum anume?

Menționăm, cu îngăduința dumneavoastră, acum, doar 3 căi, prin care lucrează Televiziunea, în sensul deserviciilor:

1. Subaprecierea sau ignorarea evenimentelor istoriei naționale.

Exemple: În ziua de 9 mai - Ziua Independenței României, în acest an am sărbătorit Ziua Europei. Ziua Revoluției Maghiare din 1848 s-a sărbătorit în Transilvania cu mare fast și cu o amplă componentă antiromânească, iar aniversarea a 150 de ani de la Adunarea de la Blaj a fost nepermis de diminuată. Sărbătorirea zilei de 1 Decembrie, acum, la 80 de ani de la Marea Unire, a fost translată neinspirat și extrem de costisitor la București. Iată o formă a deromânizării. Ea se încadrează în recentul curent de contestare a istoriei, a granițelor și a statelor naționale și de promovare a ideii mondializării, adică a formării, în locul, probabil, a "omului nou", a "omului nimănui", a "omului internațional".

Apărarea identității minorităților etnice a devenit la noi unul din imperativele politice ale actualei puteri și, paradoxal, respectarea identității și demnității naționale a majorității românești este ori "naționalism", ori "național-comunism", ori "separatism" - așa cum am fost numiți noi, recent, după misiunea din regiunea Cernăuți.

Cei care vorbesc de "sacrificiul istoric", de "patriotismul cu discreție", și pe care uneori îi prinde scârba de țară, ori "... m-am săturat de România", n-au înțeles că sentimentul național reprezintă o stare aleasă, profundă și gravă în devenirea unui popor, mai presus de algoritm, de discursul politic găunos și de pretextul integrării în Europa.

Oare trebuie să intrăm în Europa fără buletin de identitate sau cu unul fals, precum infractorii?

2. Se urmărește crearea unui mod și stil de viață, de gândire și simțire neromânesc, prin conținutul programelor de televiziune, care cuprind: prea multe filme străine, cu crimă, ură, teoare și pro-violență; reclamă oricărui mod de viață occidental; muzică străină, cu 60-70% deșeuri; un limbaj suprapopulat cu cuvinte străine - toate în dauna valorilor culturii spirituale românești.

3. Prea numeroasele, neobositele și înflăcăratele transmisiuni TV, de genul: "Concursuri și reclame", cu îndemnurile: "Te uiți și câștigi!", "Suni și câștigi!", "Privești și câștigi!", "Sună Acasă, pentru o casă!", "Roata norocului" și alte lozuri ale câștigului (care) induc pasivitate și nemuncă. Îndemnul "Muncești și câștigi!" este prea comunist și nu se spune nicăieri.

Oare nemții, francezii, englezii și alte națiuni tot așa s-au uitat și au câștigat actualul lor nivel de viață?

Alte căi, cu îngăduința dumneavoastră - le vom spune în altă intervenție.

Vă mulțumesc.

 
  Mihai Drecin - replică cu tâlc la verbiajul înflăcărat  creștin-democrat;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Drecin.

Se pregătește domnul deputat Acsinte Gaspar.

Și, se pregătește și domnul deputat Romulus Raicu, care este ultimul pe listă.

Vă rog...

   

Domnul Mihai Drecin:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

S-a discutat mult în jurul protestului politic al opoziției, desfășurat între 24 noiembrie și 8 decembrie anul curent.

Lideri și parlamentari ai partidelor de la putere, o parte a presei, au acuzat greviștii că subminează așezarea țării pe făgașul normalului, al democrației, că prin refuzul de a participa la lucrările Camerei Deputaților, oferă o mostră de trândăvie, doresc să fie plătiți pentru nemuncă.

Evident, astfel de acuze vizau răstignirea opoziției în fața electoratului, ascunderea cauzelor reale ale gestului acesteia. Este vorba de refuzul puterii de a colabora cu opoziția, în plan legislativ, din moment ce, datorită ghilotinei votului majorității, nici un amendament al P.D.S.R., P.U.N.R. și P.R.M. nu avea șansa să fie acceptat, oricât de util ar fi fost intereselor naționale.

Când acuzele, în bloc, se păreau că-și pierd efectul, cel puțin în ochii parlamentarilor, puterea a declanșat, prin unii dintre aleșii ei, atacuri împotriva unor lideri ai opoziției. În acest context, de o atenție deosebită s-a bucurat domnul senator Ion Iliescu. Cu ocazia declarațiilor politice din Camera Deputaților, din ziua de 8 decembrie anul curent, domnul deputat P.N.Ț.C.D. Radu Mânea a rostit o adevărată filipică împotriva liderului P.D.S.R. În capul acestuia s-au aruncat toate păcatele posibile și imposibile, folosindu-se expresii de o duritate încă neauzită la adresa unui parlamentar, fie el și din opoziție. Senatorul Ion Iliescu a fost literalmente sfâșiat de verbiajul înflăcăratului preopinent creștin-democrat.

Prin intervenția mea, nu doresc să-l apăr pe domnul Ion Iliescu. Sunt convins că se poate apăra singur. Ca orice cetățean, domnia sa are calități și defecte. Depinde de echilibrul cu care stăruim asupra lor, le cântărim și apreciem pentru momentul istoric dat.

De altfel, acum câteva luni, când un coleg pedeserist a procedat aproape la fel cu memoria lui Iuliu Maniu, am intervenit, cerându-i să lase specialiștilor, istoricilor să se pronunțe.

Colegului Radu Mânea aș vrea să-i povestesc, ceea ce, sub formă de banc sau glumă, se vorbește despre P.N.Ț.C.D. în marea masă a poporului român. Povestea este plasată în secolele I-II după Hristos, când creștinii erau oprimați în Imperiul Roman. Considerați periculoși pentru unitatea Imperiului Roman, creștinii erau persecutați în forme dintre cele mai crude posibile. Printre altele, nu o dată erau aruncați în arene, pradă animalelor sălbatice. Plebea romană, avidă "de pâine și circ", asista la reprezentații sângeroase, crezând că ele sunt o mostră a forței imperiului.

Într-o reprezentație de excepție, un imperator a dorit să-și impresioneze plebea romană, oferindu-i un spectacol ieșit din comun. La semnul său, în arenă au fost aruncate câteva zeci de creștini: copii, tineri, bătrâni - femei și bărbați. De frică, aceștia s-au strâns într-un colț, așteptându-și sfârșitul. La un alt semn al imperatorului, în aceeași arenă au fost sloboziți lei fioroși și flămânzi. Tribuna fremăta de nerăbdare. Aștepta cu sadism desfășurarea sângerosului spectacol. În momentul în care oameni și animale s-au încăierat în lupta pe viață și pe moarte, în strigătele isterizante ale spectatorilor, urletele victimelor și răgetele animalelor, un nor de praf a acoperit arena. După câteva zeci de minute, în spatele norului de praf s-a așternut liniștea. Spectatorii nerăbdători așteaptă limpezirea câmpului vizual. Stupoare! Când praful se risipește deasupra arenei, spectatorii văd înmărmuriți o scenă incredibilă: oamenii, grupați în același colț al arenei erau vii, nevătămați, chiar dacă sângerânzi și cu hainele rupte. Leii, însă, zăceau sfâșiați, în diferite părți ale arenei. Plebea spectatoare nu știa ce să-și mai creadă ochilor. În acest moment de stupefacție și derută, imperatorul se simte nevoit să intervină, întrebând grupul de creștini, care, în loc să fie sfâșiat de animalele sălbatice, a sfâșiat sălbăticiunile: "Ce creștini sunteți voi?" se răsti imperatorul. Răspunsul trimis din masa condamnaților la moarte, care și-au învins condiția, are mai mult valoare contemporană decât antică: "Suntem creștini-democrați!", răspunseră în cor morții-învingători.

În final, o întrebare: oare creștinii-democrați pot fi lăsați să sfâșie România? Evident, o întrebare retorică.

Și, în final, două post-scriptum:

1. Colegul care mi-a povestit scena, fără s-o interpreteze, îmi cere drept de autor?

Și al doilea: iată o dovadă că opoziția, chiar în grevă parlamentară fiind, a urmărit lucrările Camerei Deputaților și este în măsură să le aprecieze fie și post-festum.

Vă mulțumesc. (Vociferări în partea dreaptă a sălii de ședință).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, păstrați liniștea!

 
  Acsinte Gaspar - pledoarie istorico-juridico-politică în favoarea normalizării raporturilor majoritate-opoziție;

Domnul deputat Acsinte Gaspar și, urmează domnul deputat Romulus Raicu. (Vociferările continuă).

Vă rog, păstrați liniștea în sală.

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Constituția adoptată de Adunarea Constituantă, la 21 noiembrie 1991, a avut un rol decisiv în ordonarea cadrului legal de exercitare a puterii și în instituționalizarea cadrului și a mecanismelor propriu-zise de guvernare.

Ea a marcat încheierea, în linii generale, a tranziției societății de la statul totalitar la statul de drept, fiind, totodată, prin votul exprimat în referendumul național pentru aprobarea sa, o confirmare a hotărârii suverane a poporului român de a stabili forme și modalități democratice de conducere statală și a atașamentului său față de valorile democrației constituționale.

În concordanță cu noua Constituție a țării, alegerile din 1992 au marcat, între altele, în societatea românească, consacrarea definitivă a instituțiilor politice și a mecanismelor de guvernare specifice statului de drept și a standardelor generale ale democrației constituționale occidentale.

Parlamentul rezultat din alegerile din 1992 a repus în drepturi firești principiile pluralismului politic și ale reprezentării.

Grupurile politice constituite în forul reprezentativ al poporului român și care și-au desfășurat activitatea în legislatura 1992-1996 au instituit structuri, mecanisme și proceduri parlamentare, întemeiate pe raporturile normale între majoritatea parlamentară și opoziție.

În funcție de algoritmul politic al fiecărei Camere, expresie a configurației politice a acestora, partidele parlamentare au constituit progresiv și au îmbunătățit de la o sesiune la alta un ansamblu de norme, prevederi regulamentare, care, fără a exclude regula strictă a ponderii votului majorității, au permis dialogul, compromisul politic, consensul asupra unor proiecte legislative de interes general, cum a fost de pildă privatizarea, recensământul, reforma sistemului judiciar, modificarea procedurilor civile și penale ca și a legislației materiale, civile și penale ș.a.m.d.

O suită numeroasă de proiecte ale unor acte normative au fost adoptate prin contribuția comună, deloc contradictorie, a tuturor partidelor parlamentare, indiferent dacă făceau sau nu parte din majoritatea parlamentară sau din opoziție.

Nu am intenția să afirm prin aceasta că, în legislatura 1992-1996, a fost întotdeauna o armonie perfectă între majoritate și opoziție.

Ceea ce vreau să subliniez însă, este că partidele care au constituit în precedenta legislatură majoritatea parlamentară și-au declarat fățiș disponibilitatea pentru dialog și au acceptat fără rezerve punctele de vedere ale opoziției, care nu erau vădit incompatibile propriilor programe politice.

În legislaltura 1992-1996, opoziției i s-a asigurat, în conformitate cu prevederile regulamentelor parlamentare, un cadru legal de afirmare, atât în procesul legislativ propriu-zis, cât și, mai ales, în domeniul controlului parlamentar. Inclusiv șeful statului, ales în 1992, a fost supus procedurilor parlamentare de control, declanșate de partidele aflate în opoziție.

Unui număr însemnat de legi, adoptate de Parlament, i s-a contestat constituționalitatea în fața Curții Constituționale de către reprezentanți ai opoziției.

Toate acestea dovedesc în mod clar că, beneficiind de facilitățile conferite prin cele două regulamente parlamentare, partidele aflate în opoziție, la acea vreme, au avut posibilitatea să exprime în forul reprezentativ suprem al poporului, cerințele și așteptările propriului electorat.

Acest lucru ni se pare extrem de important de remarcat, pentru că reflectă o realitate nouă a vieții politice românești, respectarea pozițiilor și opiniilor politice ale adversarului, dialogul cu acesta și chiar consensul și acțiunea comună în probleme fundamentale, de interes național au triumfat, înlocuind politica forței cu comportamentul democratic al forțelor politice.

Chiar alegerile parlamentare din toamna anului 1996 au evidențiat maturitatea politică a unui număr însemnat de partide, înțelegerea clară a regulilor jocului politic democratic, în care ponderea unui partid sau a altuia depinde de legitimitatea acestuia, cu alte cuvinte, de sprijinul primit din partea electoratului.

Chiar formarea unei anumite baze sociale a partidelor parlamentare care se încadrează în fluctuațiile normale ale numărului de membri, aderenți sau de simpatizanți, arată cu prisosință că sistemul politic românesc a căpătat substanță și se conduce după regulile generale ale competiției parlamentare democratice.

O dovadă în acest sens sunt și alegerile legislative din 1996, când s-a produs alternanța la guvernare.

Statul de drept are la baza funcționării sale principiile democratice, pluralismul politic, cu corolarul său - alternanța la guvernare.

În operarea acestor imperative democratice, alternanța la guvernare este o legitate a exprimării voinței suverane a națiunii, în virtutea căreia, elementele politice ale Legislativului și Executivului sunt înlocuite.

Partidul Democrației Sociale din România a înțeles perfect aceste reguli, strict ale democrației, iar atitudinea postelectorală a fost apreciată atât în țară, cât și în străinătate.

Încă de la începutul legislaturii, P.D.S.R.-ul a afirmat că va milita, ca partid de opoziție, pentru transpunerea în practică a programului său electoral, pentru care a votat un segment semnificativ din populația țării. Deși a pierdut alegerile, P.D.S.R.-ul este, prin numărul de mandate de deputați și senatori, cel mai mare partid din opoziție.

Cu toate acestea, nu numai P.D.S.R.-ul, ci și celelalte partide aflate în opoziție, se află, practic, izolate de procesul legislaltiv, datorită unor procedee nedemocratice, la care a recurs actuala coaliție majoritară din Parlament și Guvernul.

Sunt edificatoare în acest sens practica Ordonanțelor de urgență emise de Guvern, ca și respingerea prin votul majorității a amendamentelor de conținut, prezentate de parlamentarii opoziției în procesul de adoptare a legilor.

Respingând inițiative legislative ale opoziției cu un pronunțat caracter social, actualul Guvern nesocotește grav voința electoratului, de voturile căruia nu s-a bucurat, pretinzând, în consecință, că este reprezentantul unic al națiunii. Se încalcă în acest fel una dintre regulile de bază ale parlamentarismului, adevărat principiu fondator al instituției reprezentative, afirmarea rolului opoziției ca alternativă la guvernare, electoratului rămânându-i dreptul suveran de a decide la viitoarele alegeri cui să-i acorde încrederea sa.

Prin comportamentul său politic, actuala majoritate parlamentară și Guvernul, care se află la putere, inversează însă rolurile și se străduiesc să arate că "ceea ce este bine pentru ei este bine și pentru populație".

În repetate rânduri, P.D.S.R.-ul și celelalte partide din opoziție au atras atenția asupra acestei tendințe a puterii, care devine din ce în ce mai accentuată.

Acesta este și motivul pentru care Partidul Democrației Sociale din România susține adoptarea unui "Cod de raporturi între majoritatea parlamentară și opoziție", conceput ca un ansamblu de reguli și practici parlamentare, bazate pe următoarele principii generale:

a) opoziția este un factor instituțional și un element esențial al democrației parlamentare;

b) opoziția are rolul de a exprima în mod oficializat și într-un cadru special instituționalizat și organizat critica de ansamblu și punctuală a programului de guvernare;

c) opoziția constituie prin esența sa o alternativă politică la majoritatea parlamentară.

d) atât majoritatea parlamentară și guvernamentală aflată la putere, cât și opoziția, trebuie să aibă în vedere că spiritul concilierii, al dialogului și compromisului este mult mai productiv și de preferat atitudinilor autoritariste, bazate pe puterea votului.

Vă mulțumesc.

 
  Romulus Raicu - referire la nerealismul noii liste de unități economice propuse pentru lichidare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Romulus Raicu.

   

Domnul Romulus Raicu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După ce a vegetat timp de aproape 8 luni, fără să facă aproape nimic pentru înfăptuirea reformei economice în România, Guvernul "Radu Vasile" s-a decis ca, de Sfintele Sărbători, să accelereze, chipurile, acest proces.

Speriat ca nu cumva reprezentanții F.M.I. să găsească economia românească în aceeași stare nefericită, domnia sa și partidele aflate la putere s-au gândit că economia s-ar însănătoși dacă ar mai lichida ceva din unitățile economice.

Domniilor lor li s-ar potrivi dictonul: "Numai lichidarea ne asigură salvarea!"

Dar, în locul unei liste care să cuprindă, într-adevăr, întreprinderile cu pierderi mari, Fondul Proprietății de Stat a dat publicității o listă în care figurează și o serie de unități economice care obțin rezultate bune în activitatea de producție.

Acesta este și cazul întreprinderii mehedințene SEVERNAV S.A. - Drobeta Turnu Severin, care, în ultimii ani a reușit să achite cea mai mare parte a datoriilor făcute de precedenta conducere și să încheie contracte cu parteneri externi din Germania, Olanda, Scoția, Norvegia. Contractele încheiate se vor derula până în anul 2001, iar valoarea acestora se ridică la circa 40 milioane de mărci, 20 milioane de dolari și 9 milioane de guldeni olandezi. Numai în ultimele două săptămâni au intrat în conturile întreprinderii 1,9 milioane dolari și aproape 600 mii de mărci.

Cifrele menționate arată că Șantierul Naval este cel mai căutat șantier de construcții navale din țară, vasele construite aici întrunind aprecierea unanimă a partenerilor externi. Nu întâmplător, cel mai pretențios partener din Germania a conferit "certificatul de calitate IZO 9.001", care înseamnă recunoașterea calității deosebite a produselor realizate aici. Este de-a dreptul incredibil ca o unitate care obține asemenea performanțe să nu-și poată continua activitatea și să se treacă la lichidarea ei.

Toți cei care au trudit și trudesc la realizarea acestor nave au rămas consternați când au aflat că întreprinderea lor figurează pe o asemenea listă. Oamenii sunt desnădăjduiți și revoltați pe cei care-și permit să ia asemenea decizii capitale, fără ca F.P.S.-ul să facă o evaluare a situației întreprinderii la fața locului.

Domnilor guvernanți,

Dumneavoastră cereți românilor "să mai aibă răbdare" și să accepte măsurile pe care Guvernul intenționează să le ia.

Pot oare românii să mai aibă răbdare față de un Guvern care, timp de doi ani, nu a făcut altceva decât să promoveze interesele unui partid sau altulia din coaliție? Pot să mai aibă răbdare față de cei care au încurajat corupția, față de cei care au adus poporul român într-o profundă stare de sărăcie?Până unde cred actualii guvernanți că poate merge răbdarea românului? Era oare cazul ca, tocmai acum, de Sfintele Sărbători, când tot românul își dorește câteva ceasuri de liniște, să apară această nefericită listă?

Se vede cât de creștini și democrați sunt cei de la P.N.Ț.C.D. dacă, chiar de sărbători au venit cu asemenea măsuri...

Ca partid care apără interesele naționale ale țării, P.U.N.R. nu va accepta niciodată politica de lichidare a întreprinderilor, politică ce echivalează cu distrugerea unei importante părți din avuția națională.

Ca parlamentar de Mehedinți, solicit Guvernului României să analizeze situația economico-financiară a Întreprinderii SEVERNAV și să dispună scoaterea acesteia de pe lista întreprinderilor ce urmează a fi lichidate.

Nu reaprindeți, domnilor, mișcările greviste în străvechiul nostru oraș, pentru că navaliștii nu vor ceda în fața presiunilor guvernanților și nu uitați că spiritul de sacrificiu, întâlnit în timpul grevei de la CELROM, se poate regăsi și la angajații Șantierului Naval.

Dumnezeu să vă dea gândul cel bun!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu aceasta, prima parte a ședinței noastre de astăzi, cea dedicată intervențiilor, s-a încheiat.

O să rog liderii de grupuri să-i roage pe colegi să vină în sală, pentru a trece la partea a doua a ședinței, cea destinată inițiativelor legislative.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă informez că, din totalul celor 343 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări 262, un număr de 81 deputați fiind absenți, din care 77 participă la alte acțiuni parlamentare.

Cvorumul prevăzut de art. 128 din Regulamentul nostru este întrunit.

 
Dezbaterea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii locuinței, nr.114/1996.  

Intrăm în ordinea de zi, urmând a dezbate inițiativele legislative înscrise în ordinea de zi și vom continua dezbaterile la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii locuinței nr. 114/1996.

Onorați colegi,

Deci am rămas, săptămâna trecută, la dezbaterea acestei legi, la nr.crt.3 din raportul comisiei, la care trebuie să fac precizarea că, în raportul comisiei, se propune eliminarea alin.2 al art.7, adică a textului propus de inițiator la art.I, pct.2 ... (discută cu domnul deputat Ion Cîrstoiu, președintele comisiei). Deci, la pct.3 al raportului comisiei, comisia propune eliminarea, iar domnul ministru Borbely propunea să nu se elimine, să se păstreze textul inițiatorului. Ca atare, ne-am blocat, din lipsă de cvorum, la vot și îi dau cuvântul domnul deputat Cîrstoiu, președintele comisiei, pentru a vedea ce propune comisia.

Vă rog.

   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În urma consultării cu MLPAT-ul și cu Ministerul Justiției, am căzut de acord ca art.2 să nu se elimine și să revenim și să fim de acord cu propunerea MLPAT-ului, dar schimbăm, în conținutul articolului, următoarele lucruri: "Persoanele din categoriile menționate la alin.a) - d), și nu a) - c), pot beneficia de o subvenție de la bugetul de stat, în limitele prevederilor bugetare anuale, în raport cu venitul mediu net lunar pe membru de familie, până la 30% din valoarea locuinței calculată la preț final, precum și de plata în rate lunare, pe termen de 20 de ani, a diferenței față de prețul final al locuinței, după ce s-au scăzut subvenția și avansul minim obligatoriu de 10%, achitat de contractant, din valoarea locuinței calculată la data contractării". Deci, cu aceste două modificări, a), în loc de c), d) și dincolo "prețul final".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul, sunteți de acord? Da.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Vă supun spre aprobare formularea pentru pct.2 din art.I, așa cum a fost citită de comisie, prin domnul Cîrstoiu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, adoptat.

La nr.crt.4 din raport, dacă sunt intervenții? Da.

Vă dau cuvântul.

Domnul deputat Cîrstoiu.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Făcând această modificare, alineatul următor se elimină. Deci v-aș ruga să supuneți la vot și eliminarea alineatului următor al articolului respectiv, care nu mai are sens, întrucât am scris acolo a) - d).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Stați puțin. Eu lucrez, acum, pe raportul comisiei și pe textul inițiatorului. Alineatul următor este din... (discută cu domnul deputat Ion Cîrstoiu). Este vorba de alin.4 din textul legii.

Deci alin.4 din textul legii de la art.7 trebuie să fie eliminat, propune comisia și inițiatorul.

Vă supun spre aprobare eliminarea alin.4 al art.7.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Continuăm, acum, cu pct.3 de la art.I, unde există propunerea comisiei, la nr.crt.4 din raport, de eliminare.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Inițiatorul este de acord?

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, adoptat.

La pct.4, textul inițiatorului, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.5. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.6, apare, în raportul comisiei, propunerea de eliminare, la nr.crt.5.

Intervenții, dacă sunt? Nu sunt.

Voturi pentru? ... Scuzați.

Am o rugăminte: când ajung pe un text, vă rog să reacționați imediat, ca să putem să nu ajungem să oprim procedura de votare, în momentul în care am ajuns la un punct. Vă rog foarte mult.

Domnul ministru Borbely.

 
   

Domnul Borbely Ladislau:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aici, tot în discuțiile în comisie, am căzut de acord, împreună cu comisia, ca să modificăm alin.5 al art.20 și să nu eliminăm, ci să formulăm în felul următor: "La depozitul constituit, Casa de Economii și Consemnațiuni va bonifica o dobândă egală cu cea practicată pe piața financiar-bancară". Și restul curge în continuare. Deci domnul președinte al comisiei cred că va fi de acord, pentru că am discutat-o în comisie.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, domnule președinte Cîrstoiu, deci suntem la nr.crt.5, unde s-a propus reformularea textului.

Vă rog să citiți, de la microfon, textul, așa cum trebuie aprobat. Vă rog să-mi dați textul așa cum trebuie aprobat.

Deci comisia propusese inițial eliminarea. Deci la nr.crt.5 din raport, referitor la pct.6.

Vă rog foarte mult, domnule ministru, să fiți atenți, pentru că se va citi textul pe care-l supun aprobării.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

"La depozitul constituit, Casa de Economii și Consemnațiuni va bonifica o dobândă egală cu cea suportată la depozitul pe termen". Aceasta este singura modificare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Ciumara.

Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Cele două texte propuse sunt confuze. În primul rând, nu se știe ce este aceea dobânda pieței. Iertați-mă, poate nu mă pricep eu la meseria aceasta, să mi se spună ce este aceea dobânda pieței, fiindcă fiecare bancă practică dobânda ei. În al doilea rând, trebuie să punem capăt la prețurile direcționate, prin care impunem băncilor comerciale cum să procedeze. De aceea, după mine, soluția ar fi să eliminăm complet acest text. Lăsăm CEC-ul să hotărască, în mod normal, cum spune piața, dar rugămintea mea ar fi să amânăm, poate, discuția, fiindcă este efectiv un text confuz.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cîrstoiu.

Vă rog.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Deci, domnule președinte, la încheierea contractului pentru construcția de locuințe, contractantul depune 10% din valoarea de contract a locuinței. Această sumă stă garanție, până la terminarea ultimei rate. În aceste condiții, comisia și cu MLPAT, am considerat necesar că, pe această sumă, dobânda să fie cea care este pe un cont personal pe perioadă de un an și, bineînțeles, înnoindu-se în fiecare an această depunere. În aceste condiții, nu putem să spunem că, pe 20 de ani, banii pe care eu îi depun acolo rămân la aceeași valoare. Ea trebuie să-și ia dobândă, pentru că ei sunt folosiți de către unitatea bancară sau de CEC.

Dacă nu se poate utiliza termenul pe care noi l-am propus, sunt de acord și comisia cred că este de acord ca să fie dobânda la termen și termenul respectiv să fie, din an în an, reînnoit.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vreau să întreb dacă inițiatorul este de acord cu acest text. Da?

Vă rog, domnule deputat Cîrstoiu, vă rog frumos citiți textul, ca să-l supun spre aprobare, în forma în care este agreat și de ... Citiți-l, încă o dată, de la microfon.

Vă rog.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Deci citesc numai de acolo: "dobânda pe depozit la termen de un an".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, citiți-mi tot textul, pentru că eu supun tot alineatul acesta 4 al art.20.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Deci "La depozitul constituit, Casa de Economii și Consemnațiuni va bonifica o dobândă egală cu cea suportată pentru depozitele pe termen de un an".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Deci inițiatorul este de acord.

Dacă sunt alte intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.7 din textul inițiatorului, nr.crt.6 din raport, se propune eliminarea.

Vă rog să-mi spuneți dacă se elimină sau nu. Da?

Deci vă supun spre aprobare nr.crt.6 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.7 din raport, comisia propune completarea art.20 cu un nou alineat.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.9 din raport, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În continuare, nr.crt.10 din raport.

Intervenții dacă sunt?

Domnul secretar de stat Borbely.

Deci suntem la pct.9 din textul inițiatorului, la art.I, nr.crt.10 din raport.

 
   

Domnul Ladislau Borbely:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deci, la alin.2, lit.b) a art.34, am căzut de acord cu comisia să rămână textul propus de noi, pentru că efectuarea formalităților necesare în angajarea contractelor cu furnizorii serviciilor pentru exploatarea și întreținerea clădirii se face de administrator, nu angajarea contractului. Angajarea contractului se face de către președintele asociației și comisia a fost de acord să rămână propunerea inițială a inițiatorului.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia este de acord, da?

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu (din loja comisiei):

Da.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Atunci, rămâne, la pct.9 de la art.I, textul inițiatorului. Îl supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În continuare, la pct.10, textul inițiatorului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la pct.11, textul inițiatorului? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la pct.12, textul inițiatorului? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.13, avem propunerea comisiei de eliminare, la nr.crt.11 din raport.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.14, textul inițiatorului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.15, textul inițiatorului, Nr.crt.12 din raport.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.13 din raport, se propune o reformulare.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.14 din raport, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.15 din raport, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.16 din raport, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.17 din raport, intervenții?

Domnule secretar de stat Borbely, vă rog.

Deci suntem la nr.crt.17 din raport referitor la pct.18 de la art.I.

 
   

Domnul Ladislau Borbely:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Deci, aici, se vorbește despre locuințele de protocol și noi am zis că nu am fi de acord - am discutat și în comisie - cu eliminarea acestor propuneri, pentru că, de fapt, este vorba de situația în care un demnitar, care are dreptul la o locuință de protocol, are o locuință în același oraș, de exemplu în București, dar care nu corespunde acelor prevederi care sunt foarte riguros explicate într-o hotărâre de guvern, care va fi votată în săptămâna viitoare în Guvern și care precizează foarte clar care sunt prevederile legale în ceea ce privește o locuință de protocol.

de fapt, este vorba, știți foarte bine, de un număr de demnitari foarte redus, deci președintele țării, primul ministru și președinții celor două Camere. În cazul în care ei au o locuință care nu este o locuință de protocol, deci nu corespunde acestor prevederi, atunci să aibă posibilitatea să primească, pe perioada mandatului, o locuință de protocol. Deci eu cred că poate fi acceptată argumentația și vă rog și comisia să accepte și să rămână textul inițial.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cîrstoiu, președintele comisiei.

Vă rog.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Deci, domnule președinte, comisia a analizat această propunere, însă eu v-aș citi din lege, deci din art.59, care spune foarte clar: "Atribuirea locuințelor de protocol se poate face numai dacă persoanele prevăzute la alin.1 nu dețin, în localitatea în care își desfășoară activitatea, o altă locuință care să corespundă condițiilor stabilite potrivit art.58". Deci, dacă el are o locuință de protocol, nu poți să-i dai alta, că vine acum ministru, iar condițiile respective sunt aceleași. La președinte și cei doi președinți ai Camerelor, este vorba de reședințe oficiale și este cu totul altceva și la art.60 este prevăzut corect, și acolo. Deci, de aceasta, spunem că trebuie menținută prevederea inițială a legii.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci trebuie menținută prevederea din raport?

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Nu.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Prevederea din lege.

Deci, la pct.18, renunțați la propunerea comisiei și rămânem pe textul inițiatorului. Același lucru a fost propus și de inițiator.

Deci inițiatorul este de acord să rămână eliminarea propusă la nr.crt.17 din textul raportului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.19, intervenții, textul inițiatorului? Da, vă rog.

Este vorba de art.62. Domnul secretar de stat Baias?

Deci atenție, nu este vorba de raportul comisiei, este vorba de textul inițiatorului. Deci este vorba de textul inițiatorului, nu de raportul comisiei. Am spus pct.19, textul inițiatorului, care nu are propuneri din partea comisiei.

Deci, dacă sunt intervenții? Da, domnul deputat Ana.

Deci la pct.19, textul inițiatorului. Nu vorbesc de raportului comisiei, acum. Aici, comisia nu are nici un fel de intervenție.

Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înseamnă că vom lucra cu două prevederi sau două cadre legislative paralele, dacă avem în vedere că, prin Ordonanța de urgență nr.44, se modifică art.69, căruia i se stabilesc 2 alineate cu prevederi diferite de ceea ce votăm noi acum.

Este adevărat că noi ne aplecăm, acum, asupra modificării unor prevederi din Legea nr.114 și ceea ce am eu, aici, în mână, Ordonanța nr.44, modifică prevederi din același text de lege, numai că, vedeți, art.69 are o configurație cu totul diferită, în raportul comisiei de specialitate...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, numai că noi suntem pe textul inițiatorului, la pct.19 al art.I, unde comisia nu a făcut nici un fel de remarcă și se referă la art.62.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Eu vorbesc de art.69, pe care-l discutăm.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu am ajuns acolo.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Păi la pct.18, 19 din raport...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Suntem la pct.19 de la art.I, textul inițiatorului.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Cu alte cuvinte, rămâne textul din Ordonanța nr.44, probabil.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, cred că nu ați înțeles. Vă rog frumos, arătați-i textul.

Deci noi suntem la art.62. Suntem pe textul inițiatorului, nu pe textul raportului. Deci, domnule deputat Ana, suntem pe textul inițiatorului, nu pe textul raportului.

Deci, la pct.19, textul inițiatorului, de la art.I, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.20 din textul inițiatorului, nr.crt.18 din raport, domnul secretar de stat Baias.

Aici este vorba de alin.1 al art.69.

Vă rog.

 
   

Domnul Flavius Baias:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, aici este problema pe care a ridicat-o și domnul deputat Ana, mai înainte.

În urma discuțiilor din comisie, deși în raport nu figurează acest lucru, s-a căzut de acord să se preia, în textul de modificare a legii, integral, forma art.69 astfel cum a fost modificată de art.I din Ordonanța de urgență nr.44 din acest an. Această formă a articolului este următoarea: "Proprietarii din clădirile cu mai multe locuințe în proprietate privată sau mixtă constituiți în asociații de locatari, potrivit Legii nr.15/1973 privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași, se reorganizează în asociații de proprietari, în conformitate cu Regulamentul-cadru al asociațiilor de proprietari, cuprins în Anexa nr.2, care face parte integrantă din prezenta lege. Până la înființarea și funcționarea Birourilor de carte funciară, înregistrarea proprietății, în vederea constituirii asociațiilor de proprietari, se face în registrele de publicitate aflate în vigoare la Birourile de transcripțiuni și inscripțiuni imobiliare din cadrul judecătoriilor. Până la data dobândirii personalității juridice a asociației de proprietari, asociațiile de locatari constituite potrivit Decretului Consiliului de Stat nr.387/1977 pentru aprobarea statutului privind organizarea și funcționarea asociației locatarilor, își desfășoară activitatea pe baza statutului propriu și a dispozițiilor prezentei legi". Repet, s-a căzut de acord cu comisia asupra acestui text.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

De acord.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia este de acord cu acest text.

Am o rugăminte. Dacă aveți, cumva, textul, ca atare, vă rog să mi-l dați, ca să-l pot transmite Departamentului nostru tehnic, să nu se ia numai după stenogramă, fiind un text destul de lung.

 
   

Domnul Gheorghe Ana (din sală):

Este cel din ordonanță.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este cel din ordonanță, dar eu trebuie să-l transmit acum.

Eu supun, acum, spre aprobare, așa cum a fost el citit. Deci, la pct.20 din textul inițiatorului, s-a convenit de către inițiator cu comisia de specialitate permanentă ca textul care va fi aprobat să fie cel din Ordonanța nr.44, ați spus, da? A fost citit textul aici.

O să vă înmânez, pentru Departamentul tehnic, textul, ca atare și vă supun spre aprobare acest text, pentru pct.20 de la art.I.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În felul acesta, vă mai întreb dacă nr.crt.19 din raportul comisiei mai este valabil. Deci nu este valabil, se elimină.

Ca atare, supun la vot eliminarea nr.crt.19, ca urmare a textului aprobat.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost eliminat.

Pct.21, nr.crt.20 din raport se elimină și el. Deci, vă supun spre aprobare exact textul din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate pentru nr.crt.20 din raport.

Trecem în continuare la nr.crt.21 din raport, unde... scrie: art.70 se abrogă. Deci, rămânem pe textul inițiatorului. Da, vă rog. Înseamnă că rămânem pe textul inițiatorului, art.70 se abrogă. (Domnul deputat Cîrstoiu se consultă la prezidiu cu domnul președinte de ședință.)

Da, domnule secretar de stat Baias, vă rog frumos explicați exact.

 
   

Domnul Flavius Baias:

Textul, așa cum este în proiectul de lege care se discută, respectiv forma care prevede abrogarea art.70, trebuie să rămână, pentru că la 21 octombrie acest an, art.70, și-a produs efectele și a abrogat Decretul 387/1977. Or, dacă se elimină textul și nu se mai consideră abrogat Decretul 387/1977, înseamnă să revină la o situație care deja, potrivit textului inițial al art.70 și-a produs efectele.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, să rămână textul inițiatorului acolo.

Vă supun spre aprobare pct.22 de la art.I, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, aici textul a rămas la pct.22, "art.70 se abrogă".

Trecem la pct.23, nr.crt.22 din raport, se propune eliminarea. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.24 din textul inițiatorului, nr.crt.23 din raport. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.25, nr.crt.24 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.26, nr.crt.25 din raport dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.26 din raport referitor la pct.27, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Am ajuns la nr.crt. 28 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.30, textul inițiatorului. Intervenții? Pct.30 textul inițiatorului? (Se consultă cu președintele comisiei.) N-am ajuns încă la 29. Suntem la pct.30 din textul inițiatorului de la art.I, art.3 lit.i) din anexa nr.2. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.29, referitor la pct.31. Intervenții? (Din nou președintele comisiei se consultă cu prezidiul). Am ajuns la 29 referitor la pct.31. Deci, la 29 aveți cumva un text nou?

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu (din loja comisiei):

Deci, ați ajuns la art.30, da?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, sunt la pct.29 din raportul dumneavoastră.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu (din loja comisiei):

Da exact, este raportul nostru.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog frumos atunci dacă ați convenit un text nou să îl supunem spre aprobare ca atare. (Consultări la prezidiu.)

Deci, suntem la nr.crt.29 din raport. Îi dau cuvântul domnului deputat Cârstoriu, președintele comisiei. Vă rog.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Noi aveam în lege prevăzut două treimi pentru constituirea Asociației de proprietari. Comisia, de comun acord, cu MLPAT și cu Ministerul Justiției au hotărât să se reducă la jumătate plus unu, întrucât aceste lucruri să se poată realiza mai ușor. Aceasta vă rugăm să o supuneți la vot.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să citiți exact textul cum îl supun spre aprobare, ca să intre în stenogramă.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

"Asociația de proprietari se constituie pe baza hotărârii a cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor proprietarilor de apartamente și spațiilor cu altă destinație decât cea de locuințe din cadrul unei clădiri. În clădirile de locuit cu mai multe tronsoane sau scări se pot constitui asociații de proprietari pe fiecare tronson sau scară în parte, dacă proprietatea comună aferentă tronsonului sau scării poate fi delimitată și dacă este posibilă repartizarea cheltuielilor comune pe tronsoane sau scări."

Deci, singura modificare este de la "două treimi" la "jumătate plus unu".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, la primul alineat. Vă supun spre aprobare acest text care a fost citit, care va fi transmis departamentului. Inițiatorul este de acord.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Deci, la pct.31 de la art.I a fost adoptat acest text.

La pct.32, nr.crt.30 din raport se propune eliminarea. Dacă sunt intervenții? Domnul secretar de stat Baias. Vă rog.

 
   

Domnul Flavius Baias:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Textul inițial al regulamentului aprobat prin lege, a cărei modificare se propune acum, prevedea că, pentru a dobândi personalitate juridică, asociațiile de proprietari trebuie să se înregistreze în cadrul unei proceduri judiciare la judecătoria în raza teritorială în care se află imobilul.

Din datele statistice pe care le-a pus la dispoziție Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului rezultă că în jur de 0,5% din asociațiile de proprietari care potențial ar putea să se înregistreze ca persoane juridice s-au înregistrat până acum. Deci, un procent aproape infim, cu totul și cu totul nesemnificativ.

Printre cauzele care au dus la această situație, am constatat că a fost și aceea a procedurii destul de greoaie care este, în general, procedura prevăzută de Legea din 21/1924 privind persoanele juridice pentru înregistrarea acestor asociații și pentru dobândirea de către ele a personalității juridice.

În această situație, s-a propus, prin textul inițial, ca textul din Regulament să se modifice, în sensul ca personalitatea juridică să nu se dobândească în urma unei proceduri judiciare, ci prin înregistrarea asociației de proprietari la circumscripția financiară în raza căreia se află imobilul sau la organul financiar local, în altă formulare.

În adoptarea acestei soluții, atunci când a fost făcută această propunere s-au avut în vedere cel puțin două argumente: pe de o parte că asemenea persoane juridice, asociațiile de proprietari, se constituie potrivit legii, se constituie potrivit unui regulament-cadru prevăzut de lege și au un obiect de activitate prevăzut de lege. Deci, ele nu ar trebui să mai fie controlate de instanța de judecată sub acest aspect.

De asemenea, a fost avută în vedere și reglementarea anterioară a Legii 5/1973, abrogată prin Legea 114, care prevedea că asociațiile de locatari, antecesoarele actualelor asociații de proprietari, se înregistrau și dobândeau personalitate juridică la organul financiar local. Comisia a propus eliminarea acestui text.

În urma unor discuții cu membrii comisiei s-a ajuns la concluzia că textul ar putea avea următoarea formulare, și anume: …

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Un moment. Rog comisia să fie atentă, vă rog.

 
   

Domnul Flavius Baias:

"Cererea pentru dobândirea personalității juridice a asociației de proprietari, împreună cu statutul, acordul de asociere și procesul-verbal al adunării constitutive se înregistrează la organul financiar local în a cărui rază teritorială se află clădirea. Asociația de proprietari dobândește personalitate juridică în baza încheierii judecătorului delegat la organul financiar local de către președintele judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială se află imobilul.

Încheierea se dă fără citarea părților și este executorie. Încheierea este supusă recursului în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judecă cu citarea părților."

Așa cum spuneam, s-a ajuns la un acord împreună cu comisia pe acest text, deși argumentele care au stat inițial la înlăturarea oricărei implicări a puterii judecătorești în această procedură, care poate să rămână o procedură administrativă simplă subzistă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia de acord cu textul?

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu (din loja comisiei):

Da, este convenit cu noi.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este convenit. Deci, inițiatorul a convenit textul, l-a citit. Eu o să-l supun spre aprobare, însă o să vă rog să-l transmiteți dumneavoastră departamentului nostru tehnic.

Pentru pct.32 nu mergem pe raportul comisiei de la nr.crt.30, ci pe textul care a fost citit de domnul secretar de stat Baias, care a fost convenit cu comisia.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.31 din raport, legat de pct.33 dacă sunt intervenții? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.32 legat de pct.34 dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.33 din raport, legat de pct.35. (Domnul Baias oferă textul citit domnului președinte de ședință.) Vă mulțumesc. La tehnic o să vă rog să trimiteți acest text.

Deci, la nr.crt.33 din raport, legat de pct.35, intervenții? Nu sunt. Voturi pentru? Vă rog.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.34, legat de pct.36. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Acum, la pct.37 revenim pe textul inițiatorului. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.35 din raport, legat de pct.38. Intervenții? Domnul secretar de stat Baias, vă rog.

 
   

Domnul Flavius Baias:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În forma inițială a art.11 se foloseau două formulări a căror modificare am considerat necesar să o propunem, și anume: se vorbea de "relațiile de coproprietate", or, din punct de vedere juridic, este mai corect să se spună, din punct de vedere formal, "raporturile de coproprietate". În al doilea rând se făcea trimitere la Codul Civil pentru raporturile de coproprietate, or, Codul Civil nu reglementează "raporturile de coproprietate" ci "raporturile între coproprietari".

Drept urmare, forma art.11 modificată sau a cărei modificare se propune prin acest proiect de lege care se discută astăzi, și anume: "În cazul spațiilor, respectiv al apartamentelor cu mai mult de un proprietar, raporturile de coproprietate vor fi reglementate potrivit dreptului comun", trebuie să rămână ca atare și să nu fie eliminată, așa cum se susține în raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Comisia de acord? Comisia este de acord cu propunerea inițiatorului ca să nu se elimine, deci, vă supun spre aprobare la pct.38 textul propus de domnul secretar de stat Baias.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.36 din raport, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Revenim pe textul inițiatorului la pct.40. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Revenim pe raport la nr.crt.37. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Tot pe raport, nr.crt.38. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.39 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.40 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.41 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.42 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.43 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem în continuare pe textul inițiatorului la pct.48. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.49. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.50. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.51. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.44 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.53, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Revenim pe raport la nr.crt.45. Intervenții? Da, domnul deputat Moroianu Geamăn.

 
   

Domnul Adrian Tudor Geamăn Moroianu (din sală):

După 45.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Păi nu, la 45 suntem. Dacă aveți la 45?

 
   

Domnul Adrian Tudor Geamăn Moroianu (din sală):

Nu.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, nu aveți aici. Bun.

Nr.crt.45. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.46 din raport, comisia propune ca după art.31 să se introducă un art. Nou, 31, pct.1. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Mai aveți...? Domnul deputat Adrian Moroianu Geamăn, vă rog.

 
   

Domnul Adrian Tudor Geamăn Moroianu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am propus aici un amendament în numele Uniunii Asociațiilor de locatari din județul Prahova, unde sunt înscriși circa 85% din cei care posedă locuințe și sunt organizați în asociații de locatari, la art.31 propun o completare care privește acei locatari care nu reușesc să-și plătească la timp datoriile față de stat, deci pentru rău platnici, în vederea protejării celor care sunt corecți în raport cu furnizorii.

Deci, după primul alineat, la art.31 propun un al doilea alineat cu următorul text: "La cererea Asociației de proprietari, furnizorii vor trece la blindarea individuală a instalațiilor oricărui proprietar care se face vinovat de neplata timp de mai mult de 60 de zile de la termenul stabilit a cheltuielilor comune, inclusiv a celor neprevăzute și altor cheltuieli restante". Aici, comisia a spus că respinge acest amendament, considerând că celelalte prevederi ar fi acoperitoare. Eu cred că pentru cei corecți, acest text în plus ar aduce numai o corecție necesară și ar ajuta asociațiile de locatari să își respecte obligațiile pe care le au față de membrii săi. Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Comisia, vă rog. Domnul deputat Cîrstoiu. Este vorba de amendamente respinse în raportul comisiei la nr.crt.3, la amendamente respinse. Vă rog.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Da. Comisia a analizat propunerea domnului Moroianu, dar această propunere merge foarte bine la Legea serviciilor publice și pe această idee credem că nu este bine să încărcăm legea cu această propunere și să mergem la Legea serviciilor publice, că acolo este locul amendamentului respectiv și l-am reținut pentru "serviciile publice".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți de acord? Vă rog, domnul deputat Moroianu Geamăn.

 
   

Domnul Adrian Tudor Geamăn Moroianu:

Da, eu insist ca această Lege a serviciilor publice, cine știe câte luni mai pierdem pe aici până vom promova textul final și sunt sute de cazuri în fiecare județ, în fiecare localitate mare cu aceste asociații de locatari, unde, din cauza a doi, trei, patru oameni incorecți sau 4-5 familii incorecte nu reușesc să mențină niște raporturi normale cu furnizorii serviciilor publice.

De aceea, consider că în acest moment este bine să dăm acest cadru juridic, fiindcă dacă o prevedere este prinsă în două legi, nu strică, important este să asigurăm cetățenilor posibilitatea să-și rezolve foarte repede aceste situații deosebite. Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, îi dau cuvântul domnului deputat Cîrstoiu, președintele comisiei. Vă rog.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Noi ne menținem poziția ca acest amendament să fie cuprins la Legea serviciilor publice. A pune în Legea locuinței blindarea unui apartament pe o scară, nu știu dacă este corect și nu este nici bine.

Deci, în momentul contorizării, fiecare va avea contorul lui, atunci este o altă problemă. În momentul de față cred că nu putem prinde în lege aceasta. Legea serviciilor publice se află pe ordinea de zi la comisia noastră. Acolo prindem acest amendament.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Moroianu Geamăn insistă să supun spre aprobare acest amendament al dânsului.

 
   

Domnul Adrian Tudor Geamăn Moroianu (din bancă):

Nu, renunț.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Renunțați. Atunci nu-l mai supun spre aprobare și îi dau cuvântul domnului deputat Cîrstoiu care dorește să propună un text la nr.crt.2 din raportul comisiei, text care a fost trimis înapoi la comisie pentru reformulare și dânșii l-au reformulat la comisie și doresc să-l propună spre aprobare.

Deci, revenim pe raportul comisiei la nr.crt.2.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnilor colegi,

Comisia, împreună cu MLPAT și Ministerul Justiției, a reanalizat propunerea de la nr.2 și v-aș propune spre aprobare sub următoarea formă: "Sunt scutite cu drept de deducere a TVA-ului construcția de locuințe, consolidarea și reabilitarea locuințelor existente, realizate în condițiile articolelor 5, 6, 7, 20, 50, 55 și 63" Prin introducerea art.63 nu se mai face acea discriminare între firme de stat și persoane fizice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Borbely.

 
   

Domnul Borbely Ladislau:

Într-adevăr, am avut unele discuții cu unii membri din comisie, dar, din păcate, în cadru organizat, în cadrul comisiei nu s-a discutat și eu îmi fac din nou datoria să vă spun că Ministerul Finanțelor, Guvernul României are un punct de vedere oficial transmis către Parlament, prin care spune că pentru orice propunere de acest gen a cărei aplicare atrage micșorarea veniturilor bugetului de stat, trebuie să se prevadă mijloace necesare acoperirii golului de venituri și nu este de acord cu acest amendament prezentat de comisie. Într-adevăr, am avut unele discuții, ne-am uitat la articolele care ar putea eventual, deci în cazul în care va fi votat, să le aducem într-o formă coerentă și care să aibă și efecte, dacă punctul de vedere oficial al Guvernului este acesta pe care vi l-am prezentat. Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia a citit un text. Cu acest text, inițiatorul nu este de acord.

Eu vă supun spre aprobare acest text.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? 18 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

A fost adoptat textul propus, pe care vă rog să-l transmiteți departamentului nostru tehnic, pentru a fi inclus.

În momentul de față am parcurs și aprobat toate punctele de la art.I.

Vă supun spre aprobare art.I în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.II, textul inițiatorului.

Aici doreați să interveniți tehnic?

Domnul deputat Cîrstoiu.

Vă rog să citiți textul, având în vedere că am preluat aici în text o prevedere dintr-o ordonanță, nr.44, dacă nu mă înșel, da?...

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Da. Introducând în text prevederile Ordonanței nr.44, art.II trebuie modificat, și anume: "Legea locuinței, nr.114/1996, astfel cum a fost republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.393 din 31 decembrie 1997, cu modificările și completările aduse prin Ordinul Guvernului nr.44 din 1998, inclusiv de prezenta lege, se va publica în Monitorul Oficial, dându-se textelor o nouă numerotare."

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să citiți textul complet, pentru că eu supun spre aprobare un text care rămâne în stenogramă.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Deci, domnule președinte,

Nu se modifică decât atât: "...prin Ordonanța Guvernului nr.44/1998, inclusiv în prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial, dându-se textelor o nouă numerotare." Atât. Restul este la fel.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da.

Deci Ordonanța nr.44 a fost aprobată.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare art.II cu această completare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Votul final asupra acestei legi îl vom da în minutele următoare, în momentul în care vom avea cvorumul necesar; îi rog acum pe colegii secretari să îl verifice - este vorba de cvorumul pentru votarea legilor. Astăzi avem în program votarea unui număr mai mare de legi.

Rog liderii de grupuri să-i roage pe colegi să vină în sală.

Am rugămintea ca persoanele care nu sunt deputați să părăsească sala de ședințe.

Am rugămintea pentru colegii deputați să ia loc în sală, pentru ca să putem număra ușor voturile.

 
Supunerea la votul final și adoptarea următoarelor proiecte de lege:  

Onorați colegi,

În momentul de față trecem la votarea unui număr de legi care au fost trecute pe articole și care au rămas pe vot final.

Trecem la voturi finale.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală, pentru a număra mai ușor voturile.

Vă propun votul deschis prin ridicarea mâinii.

Dacă sunt alte propuneri? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abțineri? Nu sunt.

Deci în unanimitate s-a adoptat votul deschis.

Vă supun spre aprobare proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.113/1998 privind acoperirea debitelor externe rezultate din importul de pesticide realizat în anul 1991 în cadrul Programului guvernamental de importuri critice și a diferențelor de preț și de curs aferente importului de ulei brut realizat în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr.274/1992, lege care are caracter ordinar.

Voturi pentru? Vă rog să numărați voturile pentru. Vă rog, țineți mâinile sus, ca să le putem număra corect. 123 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 95.

Abțineri dacă sunt? 6.

Deci, cu 123 de voturi pentru, 95 împotrivă și 6 abțineri, a fost adoptat acest proiect de lege.

Trecem la următorul proiect de lege: proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.103/1998 privind modificarea structurii normei didactice în învățământul preuniversitar; lege cu caracter ordinar.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 223 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, în unanimitate a fost adoptat acest proiect de lege.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate; lege cu caracter organic.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. Sunt 223 de voturi pentru.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă; lege cu caracter organic.

Deci vot final.

Voturi pentru? Vă mulțumesc. 226 de voturi. Deci au fost 223 și am mai intrat 3 colegi.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Deci, a fost adoptat proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, lege cu caracter organic, cu 226 de voturi pentru și 2 abțineri.

Continuăm cu proiectul de Lege privind taxele extrajudiciare de timbru; lege cu caracter ordinar.

Vot final.

Voturi pentru? Vă mulțumesc. 225 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri.

A fost adoptat.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.61/1993 privind alocația de stat pentru copii, lege care are caracter organic.

Deci vot final.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, cu nici o abținere și nici un vot împotrivă, 228 de voturi pentru, a fost adoptat acest proiect de lege.

Continuăm cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.38/1998 pentru completarea și modificarea Ordonanței Guvernului nr.128/1998 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

Deci vot final.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 4 abțineri, 223 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, a fost adoptat și acest proiect de lege.

Continuăm cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.78/1997 pentru completarea art.1 din Legea nr.2/1992 privind acordarea de îndemnizații membrilor Academiei Române; lege cu caracter ordinar.

Vot final.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Deci sunt 212 voturi pentru, 14 împotrivă și o abținere, cu care a fost adoptat acest proiect de lege.

Și, acum, avem ultimul proiect din actuala serie: proiectul de lege pe care l-am dezbătut astăzi dimineață - proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii locuinței nr.114/1996; lege cu caracter organic.

Vot final.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri? 9 abțineri.

Cu 220 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 9 abțineri, a fost adoptat și acest proiect de lege.

Continuăm cu raportul de mediere tocmai sosit la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/1998 privind regimul premiilor anuale sau altor sume de această natură, suportate din fondul de salarii, pentru activitatea anului 1998.

   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu s-a difuzat raportul; nu avem materialul.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog să difuzați materialul dacă nu l-ați difuzat și îl vom dezbate probabil după pauză.

 
Dezbaterea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Codul familiei și din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă (Amânarea votului final.)  

Continuăm cu proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Codul Familiei și din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Înainte însă îi voi da cuvântul, din partea inițiatorului, domnului secretar de stat Baias din Ministerul Justiției.

   

Domnul Flavius Baias:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prin Legea nr.116/1992, România a ratificat Convenția privind consimțământul la căsătorie, vârsta minimă pentru căsătorie și înregistrarea căsătoriilor, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 10 decembrie 1962.

În dorința de a favoriza respectul universal și efectiv al drepturilor omului și al libertăților pentru toți, fără deosebire de rasă, sex sau religie, Convenția stabilește reguli uniforme privind unele condiții de fond și formă pentru încheierea căsătoriei. Caracterul uniform al acestor reguli decurge din obligativitatea pentru statele părți la convenție de a lua măsurile necesare pentru adoptarea legislației lor interne la prevederile convenției.

În România, consimțământul viitorilor soți, vârsta minimă pentru căsătorie, precum și înregistrarea căsătoriilor sunt reglementate de Codul Familiei și de Legea nr.119/1996.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O secundă numai, vă rog.

Am o rugăminte: să nu părăsiți sala, pentru ca să putem aproba și această lege care are caracter de lege organică pe vot final.

Vă mulțumesc.

Vă rog să continuați.

 
   

Domnul Flavius Baias:

Deci legislația în vigoare nu cuprinde însă dispozițiile referitoare la încheierea căsătoriei în prezența efectivă a martorilor și în urma unei publicități suficiente, astfel cum prevede Convenția prin art.1, pct.1. O asemenea reglementare a existat în Codul Civil, dar a fost abrogată în 1954.

Pentru a acoperi această lacună legislativă și pentru a realiza concordanța legislației interne cu prevederile convenției, a fost propus proiectul de Lege de modificare și completare a dispozițiilor Codului Familiei și a Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Vă rugăm, dacă sunteți de acord, să adoptați acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei, domnul deputat Popa. Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Mihai Popa:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a întocmit un raport asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Codul Familiei și din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Acesta s-a întocmit la 13 octombrie 1998.

În conformitate cu prevederile art.186 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Codul Familiei și din Legea nr.119/1996, cu privire la actele de stare civilă, trimis cu adresa nr.301 din 8 octombrie 1998, înregistrată în aceeași zi.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege cu avizul din 18 septembrie 1997.

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Codul Familiei și din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă a fost adoptat de Senat în ședința din 1 octombrie 1998.

Potrivit prevederilor art.57 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a examinat proiectul de lege în ședința din 13 octombrie 1998, constatând că modificările propuse urmăresc adaptarea legislației interne privind unele condiții de fond și de formă pentru încheierea căsătoriei la prevederile Convenției privind consimțământul la căsătorie, vârsta minimă pentru căsătorie și înregistrarea căsătoriilor, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, la New York, la 10 decembrie 1962, Convenție ratificată de țara noastră prin Legea nr.116/1992.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul și conținutul său, acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Începem cu titlul legii.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.1 al art.I, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.2, de la art.I.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.3 de la art.I.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.4 de la art.I.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.I, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.1, de la art.II.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.2, de la art.II.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.3, de la art.II.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.4, de la art.II.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.5 de la art.II.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.II, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.III.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.IV.

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propun să reformulăm acest text, în sensul că "Prezenta lege intră în vigoare în 90 de zile de la data publicării în Monitorul oficial al României, Partea I", și nu "după 90 de zile", pentru că, după 90 de zile nu este limitat în timp când va intra în vigoare.

Și, ca să nu mai revim la microfon, rog atât inițiatorul, cât și Comisia juridică, de disciplină și imunități, să ne prezinte temeiul constituțional în virtutea căruia legea a fost calificată drept lege organică, având în vedere că în avizul Consiliului Legislativ se prevede că dispozițiile introduse prin prezentul proiect de lege se înscriu în categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, cu amendamentele propuse la art.IV, inițiatorul, de acord?

Comisia? De acord.

Art.IV, reformulat de domnul deputat Gaspar, vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru a putea să trecem la votul final asupra acestui proiect de lege, vă rog să-mi spuneți dacă este lege organică sau nu.

Deci, inițiatorul consideră că este lege ordinară.

Comisia? Este lege ordinară, conform avizului Consiliului Legislativ.

Bun.

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

Deci, atât inițiatorul, cât și comisia, consideră că legea este lege ordinară.

Vă rog frumos.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Din păcate, eu nu am la mine Legea nr.119 cu privire la actele de stare civilă, ca să pot să constat dacă în cuprinsul ei sunt infracțiuni. Dacă sunt infracțiuni, atunci modificările care se aduc se înglobează în această lege și sigur că legea capătă caracter organic, ținând seama de prevederile Constituției, potrivit cărora infracțiunile și pedepsele aplicabile sunt reglementate prin lege organică.

Am crezut că atât inițiatorul, cât și comisia au la îndemână legea respectivă, ca să putem să verificăm ca, într-adevăr, să dăm calificarea corectă acestui proiect de lege în momentul în care-l adoptăm.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Baias, din partea inițiatorului. Vă rog.

 
   

Domnul Flavius Baias:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

În primul rând, cred că nu noi suntem cei care am calificat legea ca fiind organică. În textul care a plecat de la inițiator nu a avut această calificare. În orice caz, e o problemă care se ridică și care e foarte importantă, problemă pe care de altfel doream s-o ridic și anterior în legătură cu alt proiect de lege.

Este foarte adevărat, are perfectă dreptate domnul deputat Acsinte Gaspar când spune că Legea nr.119 a fost adoptată ca lege organică, făcându-se trimitere la art.74 alin.1 din Constituție.

Însă, în acest context, se ridică o problemă care nu a fost cred încă definitiv rezolvată, chiar dacă, din câte știu, Curtea Constituțională s-a pronunțat incidental asupra ei.

Este vorba despre faptul dacă o lege adoptată ca lege organică, sau dispozițiile unei legi adoptate ca lege organică, toate textele, toate normele juridice cuprinse în ea constituie norme juridice cu caracter organic.

Din acest punct de vedere, textele de lege a căror modificare se propune astăzi nu sunt dintre cele care au caracter organic. Deci, textele de lege din proiectul care astăzi propune modificarea Codului Familiei și a Legii nr.119 nu sunt norme juridice cu caracter organic.

Revin la decizia Curții Constituționale pe care, din păcate, nu o am la îndemână. Potrivit opiniei Curții Constituționale, din câte îmi aduc aminte, nu toate dispozițiile, nu toate normele juridice dintr-o lege au caracter organic, chiar dacă unele dispoziții din acea lege au caracter organic.

Și, dacă este așa, asta ar însemna că, chiar dacă o lege are niște dispoziții, niște norme juridice cu caracter organic și, ca atare, a fost adoptată potrivit procedurii prevăzute pentru legile organice, celelalte dispoziții din cadrul ei, care nu au caracter organic, ar putea fi modificate printre lege ordinară.

Din acest punct de vedere, îndrăznesc să concluzionez în sensul că legea care astăzi propune modificarea Codului Familiei și a Legii nr.119 nu are caracter organic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia juridică, de disciplină și imunități rămâne la punctul de vedere că nu este lege organică.

Bun.

Vă rog să verificăm cvorumul, dacă putem să supunem spre aprobare legea, pe vot final.

Deci suntem în cvorum de lucru. Nu mai avem cvorum de votat legi în momentul de față. Colegii de la comisii, probabil că s-au întors la comisiile care au dreptul să lucreze astăzi.

Ca atare, votul final o să încercăm să-l dăm fie după-amiază, dacă vom avea cvorum, fie dacă nu-l vom reprograma pentru altă dată.

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvenului nr.52/1998 privind planificarea apărării naționale a României și a propunerii legislative privind planificarea apărării naționale a României (Amânarea votului final.)  

Continuăm cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.52/1992 privind planificarea apărării naționale a României.

Rog comisia să-și ocupe locurile.

Dacă, din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog frumos să poftiți la microfon.

Domnule general Cornel Codiță, vă rog să vă prezentați cu funcția din minister, din partea inițiatorului, ca să se treacă în stenogramă. Vă rog.

   

Domnul Cornel Codiță:

Domnule președinte,

Onorați deputați,

Sunt generalul de brigadă Cornel Codiță, consilier principal al ministrului apărării naționale.

În legătură cu Legea privind planificarea apărării naționale, câteva cuvinte, înainte de orice, despre imboldul care ne-a dus la inițierea acestei legi.

Unul dintre aspectele cele mai evidente ale activității de asigurare a securității și apărării naționale este previziunea. Majoritatea programelor care se desfășoară pentru realizarea efectivă a securității și apărării naționale, în programe bazate pe pregătire, înzestrare, toate aceste programe au o bătaie mai lungă decât instrumentul principal care a asigurat până acum alocarea resurselor, și anume bugetul, care are o structură anuală.

Datorită acestor lucruri și acestei situații, se impune o lege care să asigure atât realizarea efectivă a obiectivelor, cât și alocarea resurselor necesare într-un orizont de timp, pe care noi l-am considerat de nivel mediu sau lung.

Al doilea obiectiv fundamental al legii care vă este supus spre aprobare astăzi se referă la discriminarea clară între responsabilitățile politice ale insituțiilor care controlează insituția militară, în primul rând Parlamentul, Guvernul, și răspunderea efectivă a Ministerului Apărării, a celor care, tehnic, trebuie să asigure pregătirea, structurile și dotarea necesară pentru realizarea securității și apărării naționale.

În acest sens, față de sistemul existent anterior, legea propune un algoritm care începe cu declarația Președintelui României privind obiectivele de securitate, se continuă cu asumarea de către Guvern, pe baza unei carte albe a securității naționale și apărării, a programelor pe care le consideră esențiale în cursul mandatului și se concretizează efectiv la nivelul departamentelor, inclusiv a Ministerului Apărării, prin strategii de domeniu, capabile să realizeze efectiv aceste obiective.

Totul se transpune în programe detaliate care cuprind unitar programele de înzestrare, de dotare, de instruire și de formare a efectivelor.

În consecință, ceea ce vă propunem astăzi spre aprobare realizează o concordanță între obiectivele de securitate, respectiv mărirea, structura, misiunile și capacitatea operațională a forțelor.

De asemenea, se asigură desfășurarea procesului de planificare începând, așa cum este natural, cu obiectivele asumate politic și controlate de insituția Parlamentului, obiectivele apărării și abia ulterior, concretizând aceste obiective în buget, în sume; se asigură continuitatea în planificarea și realizarea obiectivelor apărării pe termen lung și mediu; se asigură transpunerea acestor obiective în pachete de programe integrate, respectiv misiuni, structuri, resurse și capabilități.

În sfârșit, se respectă principiul planificării multianuale a resurselor, fără de care compatibilitatea sistemului nostru cu sistemele tipice ale statelor NATO și în general ale statelor dezvoltate europene, nu se poate asigura.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei?

 
   

Domnul Mihail Nică:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței nr.52 privind planificarea apărării naționale a României, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a constatat că obiectul de reglementare face parte din categoria legilor ordinare și a dat un aviz favorabil acestei ordonanțe, cu modificările prezentate în raportul la proiectul de lege.

Vă rog să votați aceste modificări, pentru că de fapt sunt niște clarificări privind textul.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă în cadrul dezbaterilor generale dorește cineva să ia cuvântul?

Da. Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu nu vreau decât să se consemneze în stenogramă că dezbatem un proiect de lege cu nerespectarea prevederilor regulamentului.

Art.195, partea finală, spune următorul lucru: "Prezența deputaților, membri ai Guvernului, la lucrările în plen ale Camerei Deputaților este obligatorie la deschiderea închiderea sesiunilor, la dezbaterea și adoptarea proiectelor de legi și a propunerilor legislative în sfera lor de competență…"

Deci, ori ministrul, ori secretarul de stat care sunt membri ai Guvernului, unul dintre dânșii trebuia să participe la dezbaterea acestei legi, dat fiind faptul că această normă este imperativă.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu pot decât să iau act de această chestiune care este într-adevăr regulamentară. Și, ca atare, o să vă rog să transmiteți celor în drept să fie prezenți la dezbaterea proiectelor de legi și să le transmiteți că într-adevăr Regulamentul nostru are această prevedere imperativă. Nu există scutiri decât în cazul în care nu sunt în țară.

Și, ca atare, eu nu pot să trec mai departe la dezbaterea acestui proiect de lege, având în vedere că ministrul este deputat și secretarul de stat, în momentul de față, este tot deputat, sigur că da. Deci, trebuia să vină aici, la lucrări. Vă rog frumos să le transmiteți să vină la lucrări și, după ce vor veni la lucrări, putem să continuăm dezbaterea acestui proiect de lege.

Lucrul este valabil pentru toate celelalte legi care sunt în continuare, am impresia, legat și de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.93/1998 privind înlocuirea și împrospătarea unor produse petroliere din rezervele de mobilizare ale armatei și proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.121/1998 privind răspunderea materială a militarilor.

Continuăm cu proiectul de Lege privind completarea art.3 din Legea nr.48/1992 a audiovizualului.

Doresc să știu dacă inițiatorul este aici?

Inițiatorul trebuie să fie de față. Nu putem să dezbatem o lege în lipsa inițiatorului și respectiv a Comisiei pentru sănătate și familie, sesizată în fond.

Deci, inițiatorul este domnul deputat George Șerban, de la PNȚCD.

Este, sau nu este aici? Da, nu este aici.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Să trecem la raportul de mediere care ne-a fost difuzat.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți de acord cu el? L-ați citit? Ați verificat raportul de mediere? Bun.

 
Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/1998 privind regimul premiilor anuale sau al altor sume de această natură suportate din fondul de salarii pentru anul 1998.  

Deci, continuăm cu raportul de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/1998 privind regimul premiilor anuale sau al altor sume de această natură suportate din fondul de salarii, pentru activități ale anului 1998.

Comisia de mediere ne propune următoarele texte.

La numărul curent 1, textul Senatului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La numărul curent 2, în unanimitate, ni se propune tot textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La numărul curent 3 ni se propune în unanimitate textul Senatului.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, cu aceasta, au fost adoptate textele.

Totuși, având în vedere că la numărul curent 3 sunt 3 articole noi, vi le voi supune spre aprobare pe toate, pe rând.

Deci, art.1, pct.1.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.12.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.13.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, revin asupra numărului curent 3, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Raportul de mediere îl voi supune spre aprobare în ansamblul lui, sper în cursul după-amiezii. Sper să avem cvorum pentru acest lucru.

Au fost informați colegii deputați care sunt la Ministerul Apărării cu funcții de răspundere, și la ora 2 și un sfert, 2 și jumătate va fi aici domnul ministru al apărării, domnul Babiuc, colegul nostru.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/1998 pentru modificarea și completarea Legii nr.32/1994 privind sponsorizarea.

Acest proiect de lege scrie aici că a fost retrimis la comisie.

Are raport suplimentar, sau cum este?

Da. În momentul de față constat că nu mai avem inițiator pentru celelalte proiecte de legi.

O să dau pauză acum pentru prânz.

La ora două ne revedem pentru continuarea dezbaterilor.

Vă informez că programul aprobat pentru astăzi nu se termină la 16,30, ci la 18,00.

Deci, vă rog să nu vă faceți alte programe, ca să putem dezbate proiectele de legi.

Dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvenului nr.52/1998 privind planificarea apărării naționale a României și a propunerii legislative privind planificarea apărării naționale a României (Amânarea votului final.)   - După pauză -
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Reluăm lucrările.

Rog secretarii de ședință să vadă dacă avem cvorumul în sală.

Continuăm lucrările cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 52/1998 privind planificarea apărării naționale a României.

Din partea inițiatorului a luat cuvântul domnul general, din partea comisiei a luat cuvântul domnul deputat Nică. Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului legii și o să începem cu titlul legii.

Domni deputați din partea Opoziției:

Nu avem cvorumul de lucru.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nică, la titlul legii? Suntem în cvorumul de lucru. Da. Cvorumul de lucru astăzi este 95. Vreau să vă spun că, în mod paradoxal, acesta este. L-am verificat exact înainte să înceapă, însă i-am rugat pe liderii de grupuri, totuși să vină colegii care mai sunt pe la grupuri sau pe la comisii, pentru că am dori să și votăm niște legi.

Vă rog, domnule deputat Nică, titlul legii?

 
   

Domnul Mihail Nică:

Lege pentru aprobarea Ordonanța Guvernului nr. 52/1998 privina planificarea apărării naționale a României.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dumneavoastră propuneți să se cheme "Lege pentru..." și nu "Lege privind...", pentru că se repetă de două ori "privind".

Inițiatorul? De acord.

Titlul legii amendat cu înlocuirea primului "privind" cu "pentru".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul ordonanței, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.I. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la art.1? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la art.2. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la art.3. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.I, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Tilul Cap.II. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.4. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.5.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.6.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.7.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.II, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.III.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.8.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.9.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.10.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.11.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.12.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.13.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.14.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.15.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.III, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.IV. Titlul.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.16.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ordonanța, în ansablul ei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.unic al legii, revenim...

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu e bine, domnule președinte de ședință, ați sărit peste nr.crt.19?!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Unde? Care 19?

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Nu respectați dispozițiile art.98 din regulamentul nostru, domnule președinte?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vă rog să observați că în raportul comisiei...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, mă scuzați, am ajuns pe raport...

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog să supuneți la vot și cele două poziții pe care le-a propus comisia prin raport și după aceea supuneți la vot ordonanța.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, mă reîntorc la Cap.IV, deci art.16... am fost la poziția 19, titlul Cap.IV l-am votat, nr.crt.19 s-a votat, el mai are însă... Da, s-a votat și nr.crt.19. Poftim? Forma comisiei, da. Eu am mers pe raport, dar am neglijat ultima pagină. La nr.crt.20 Cap.V titlul.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.21.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.V, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Acum, putem să ne întoarcem la ordonanța în ansamblul ei, așa cum a fost aprobată cu textele din raport la fiecare articol.

Ordonanța, în ansabmlul ei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Acum ne întoarcem pe textul legii la art.unic al legii care...

Da, la articolul unic al legii dau cuvântul domnului deputat Nică.

 
   

Domnul Mihail Nică:

Art.unic: "Se aprobă Ordonanța Guvernului nr. 52 privind planificarea apărării naționale a României, adoptată în temeiul art.1 pct.15, lit.a) din Legea nr.148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe și se publică în Monitorul Oficial, partea I cu modificările cuprinse în raport...."

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, ordonanța a fost o dată publicată și "...se aprobă Ordonanța Guvernului…, publicată cu următoarele completări și modificări", care sunt cele pe care le-am aprobat începând cu …

Vă rog.

 
   

Domnul Mihail Nică:

Deci "...privind abilitarea Guvernului…, cu următoarele modificări și completări".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rămâne textul inițiatorului, însă el se completează și cu această frază: "cu următoarele completări și modificări" și se reiau in extenso toate amendamentele aprobate în textul ordonanței prin votul nostru, de pe raportul comisiei, precum și cel de la titlu.

Articolul unic al legii, în această formă.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 2 abțineri, nici un vot împotrivă a fost adoptat articolul unic al legii.

Votul final urmează să-l stabilim în momentul în care vom avea mai multe voturi finale. Probabil săptămâna viitoare, marți.

 
Dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.93/1998 privind înlocuirea unor produse petroliere din rezervele de mobilizare ale armatei (Amânarea votului final.)  

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 93/1998 privind înlocuirea și împrospătarea unor produse petroliere din rezervele de mobilizare ale armatei.

Din partea inițiatorului, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul secretar de stat Dudu Ionescu.

Vă rog.

   

Domnul Constantin Dudu Ionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Apărării Naționale păstrează în rezervele de mobilizare, potrivit reglementărilor legale în vigoare, cantități de produse petroliere care să asigure fiecărei categorii de tehnică o anumită autonomie de funcționare.

Ca urmare a restructurării armatei, creșterii ponderii tehnice de înzestrare consumatoare cu motorină în detrimentul celei de pe benzină, precum și diminuarea cantităților de petrol de aviație, consumate în ultimii ani, cu aprobările legale pentru completarea necesarului minim de pregătire în zbor al piloților, au apărut decorelări între necesarul de carburanți specifici tehnicii din înzestrare și existentul în rezervele de mobilizare, situație care poate fi rezolvată parțial, prin înlocuirea unor produse cu altele la echivalentul valoric.

La propunerea Ministerului Apărării Naționale, Societatea Națională a Petrolului PETROM SA - București a fost de acord să livreze în schimbul a 7 448 tone benzină auto la echivalent valoric, petrol de aviație. Despre necesitatea înlocuirii produselor respective s-a înaintat un raport către Consiliul Suprem de Apărare a Țării care prin Hotărârea nr.84 din 29.07.1998 a solicitat Guvernului României să emită un act normativ în baza căruia Ministerul Apărării Naționale să înlocuiască la echivalent valoric cantitatea respectivă de benzină cu petrolul de aviație. Întrucât legislația pe plan național nu permite instituțiilor publice să valorifice unele produse, prin schimb, la echivalent valoric cu agenții economici, Ministerul Apărării Naționale a inițiat, iar Guvernul României a aprobat, Ordonanța Guvernului nr. 93/26 aug.1998. Împrospătarea prin consum a benzinei care face obiectul propunerii de înlocuire ar fi imposibilă ca urmare a nivelului redus al consumului anual la acest tip de combustibil, precum și a numărului mic de mijloace tehnice ce utilizează acest tip de produs.

Ca urmare, vă solicităm aprobarea Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 93/1998.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul deputat Nică, vă rog.

 
   

Domnul Mihail Nică:

Comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și aprobare plenului Camerei Deputaților în forma aprobată de Senat.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Intervenții la titlul legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la titlul ordonanței? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la art.1 al ordonanței. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la art.2 al ordonanței? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ordonanța în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Votul final, împreună cu celelalte legi.

 
Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/1998 privind regimul premiilor anuale sau al altor sume de această natură suportate din fondul de salarii pentru anul 1998.  

Vă supun spre aprobare raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/1998 privind regimul premiilor anuale sau a altor sume de această natură suportate din fondul de salarii pentru anul 1998.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, a fost votat în prezența cvorumului de lucru și a celui de vot, conform regulamentului nostru, cvorum care a fost stabilit de cei doi secretari, 173 de deputați în sala de ședințe.

Da, îi dau cuvântul domnului deputat Dan Marțian într-o chestiune de procedură.

Vă rog .

   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că eu înțeleg până la un anumit punct modul în care conduce domnul președinte lucrările, pentru că trebuie adoptate legi, iar pentru asta nu reușește majoritatea să-și adune oamenii.

Dar, domnule președinte, votul asupra raportului de mediere are aceeași valoare ca și votul în plen asupra unui proiect de lege care trebuie adoptat de către Cameră, în conformitate cu exigențele Constituției și ale Regulamentului. Din acest punct de vedere, dumneavoastră nu puteți supune la vot adoptarea globală sau finală, mai exact și mai corect spus, a unui raport de mediere, dacă nu aveți prezenți în sală jumătate plus unu din totalul membrilor Camerei. Eu cred că nu există acest cvorum și vă rog să-l verificați și să comunicați Camerei, pentru că discutarea și votul final asupra raportului de mediere nu este una dintre problemele care pot fi tranșate cu așa zisul cvorum de lucru pe care dumneavoastră îl coborâți sub prevederile constituționale, în mod sistematic încălcând spiritul și litera Constituției și a Regulamentului Camerei.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

Totuși, secretarii mi-au dat cvorumul corect, s-a anunțat cvorumul în care s-a votat, cvorumul de lucu este una, cvorumul de vot este alta și oricum dacă era vreo problemă puteați să cereți acest lucru înainte. A fost verificat cvorumul înainte, l-am anunțat, este prins în stenogramă. Vă rog să verificați, dacă doriți.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Eu am fost politicos cu dumneavoastră, dacă vreți să fiu și altfel, pot să fiu, însă eu v-am cerut să verificați cvorumul și să nu vă faceți că nu știți despre ce este vorba.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Sigur, nu e nici o problemă să verificăm cvorumul, o să-i rog pe colegi să o facă, dumneavoastră sunteți... eu nu știu, acum sunteți vicelider de grup la PDSR?

 
   

Domnul Marțian Dan:

Nu are importanță, sunt un deputat care cere corectitudine în timpul desfășurării ședințelor! Respectați regulamentul!

 
Dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.121/1998 privind răspunderea materială a militarilor (Amânarea votului final.)  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Vă mulțumesc.

Am respectat regulamentul continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor.

Din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Dudu Ionescu.

   

Domnul Constantin Dudu Ionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța Guvernului nr. 121 din 28 aug.1998 privind răspunderea materială a militarilor armonizează prevederile constituționale referitoare la accesul liber la justiție, cu specificitatea funcțională a autorităților publice cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice, siguranței naționale în privința răspunderii materiale a militarilor. Noul act normativ sintetizează instituția răspunderii materiale din dreptul muncii, dar în același timp prevede răspunderea materială limitată, particularitate existentă și în legislația similară în alte armate și în actele normative din armata română dinainte de cel de-al doilea război mondial. Considerăm că ordonanța corespunde întru totul condițiilor din Ministerul Apărării Naționale și celelalte ministere și instituții cu structuri militare, întrucât reglementează în mod clar și precis răspunderea militară a militarilor, motiv pentru care o susținem și vă rugăm a fi aprobată ca lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei sesizate în fond? Dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Ovidiu Drăgănescu. Vă rog.

 
   

Domnul Ovidiu Drăgănescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică au fost sesizate în fond cu acest proiect de lege. La întocmirea raportului, comisiile au avut în vedere și avizele primite de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și avizul primit de la Consiliul Legislativ.

În urma examinării proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, în ședința comună din ziua 18.11.1998, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, împreună cu colegii noștri de la Comisia juridică, disciplină și imunități au hotărât cu majoritate de voturi ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Intervenții la titlul legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la titlul ordonanței? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.I - titlul.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.5.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.6.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.7.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.8.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.9.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.10.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.I, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.II.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.11.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.12. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 13.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.l4. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.l5. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.16. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.17. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Art.18. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.19. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.20. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.21. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.II, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.III. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.22. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.23. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.24. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.25. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.26. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.27. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.28. Domnul deputat Gheorghe Ana. Deci, suntem la art.28.

Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Rog inițiatorii să ne lămurească dacă prin această lege, o lege specială, este adevărat, putem face derogare de la principiile generale ale recuperării valorilor materiale ca elemente patrimoniale în urma constatării lipsei acestora. Regimul general este că orice element patrimonial constatat lipsă se acoperă prin depunerea în numerar a contravalorii lui la valoarea stabilită atunci când este... Or, aici veniți și derogați de la principiul general, admițând că dacă s-a constatat la manutanță acolo un kilogram de salam lipsă să vină să-l acopere, să-l aducă de la prăvălie să-l pună în magazia manutanței. Nu-i corect!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog inițiatorul să-și spună cuvântul, după care o să-și spună și comisia cuvântul.

 
   

Domnul Constantin Dudu Ionescu:

Atât Codul Muncii, cât și această ordonanță acceptă și recuperarea în natură. Deci, din punct de vedere al dreptului, să zicem ordinar, acest lucru este acceptat în Codul Muncii. Nu văd de ce să facem o discriminare în ceea ce-i privește pe cei care sunt în structuri militare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Ana.

Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Atrag atenția că se intră în contradicție cu legea care reglementează evidența bunurilor materiale, urmărirea și controlul acestora, respectiv, Legea nr.82, Legea contabilității, inclusiv cu reglementările care au stat la baza construirii Legii Curții de Conturi, Legea nr.94. Nu există în legislația română vreo prevedere care să îngăduie ca o lipsă constatată într-o gestiune să fie acoperită în natură, ci prin recuperarea de la cei în sarcina cărora s-a constatat lipsa respectivă, în formă bănească, nu în natură.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, inițiatorul, domnul secretar de stat Dudu Ionescu.

 
   

Domnul Constantin Dudu Ionescu:

După cum știți, în structurile militare, încă nu s-a trecut la evidență cantitativ-valorică. Acest lucru se va întâmpla în 2002-2003. În structurile militare, evidența se face doar... este doar evidență cantitativă. Din această cauză recuperarea se poate accepta și din punct de vedere material.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei, domnul deputat Mihail Nică.

Vă rog.

 
   

Domnul Mihail Nică:

Consider că este bine să păstrăm acest articol în forma inițiatorului.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost seizată și ea în fond. Deci, domnul secretar de stat Dudu Ionescu.

 
   

Domnul Constantin Dudu Ionescu:

Îl lăsăm așa.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare art.28, în forma inițiatorului. Voturi pentru? Vă rog să țineți mâinile sus, ca să putem să le numărăm, pentru că s-ar putea să fie și voturi împotrivă, și pentru stenogramă e bine să rămână corect. Vă rog să numărați.

Deci, art.28. Voturi pentru? Tineți mâinile sus ca să putem să le numărăm. Rog persoanele care nu sunt deputați să părăsească incinta sălii. 66 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 54 voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Deci, a fost adoptat articolul, cu 66 de voturi pentru, 54 împotrivă și 8 abțineri.

Art.29. Dacă sunt intervenții. Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.III, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Capitolului IV. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.30. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.31. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.32. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.33. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.34. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.35. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.36. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.37. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.38. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 39. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.40. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.41. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.42. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.43. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.IV, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.V. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.44. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.45. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.46. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.47. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.48. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.V, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.VI. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art.49. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.50. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.51. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art.52. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.VI, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ordonanța, în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.unic al legii. Intervenții. Nu sunt.

Poftim? Ați votat împotrivă la ordonanță în ansamblul ei, da? Da.

Deci, ordonanța în ansamblul ei a fost aprobată cu majoritatea voturilor celor prezenți și un vot împotrivă.

Articolul unic al legii. Dacă sunt intervenții. Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Votul final împreună cu celelalte legi, săptămâna viitoare.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.39/1998 privind regimul premiilor anuale sau altor sume de această natură suportate din fondul de salarii pentru anul 1998.  

Continuăm cu proiectul de Lege privind completarea art.3 din Legea nr.48/1992 a audiovizualului. Doresc să știu dacă inițiatorul este aici, domnul deputat George Șerban. Deci, nu este aici inițiatorul. O să trecem peste această lege, urmează s-o dezbatem în prezența inițiatorului.

Înainte de a trece la următorul proiect de lege, vă informez că vă puteți exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale în conformitate cu art.17 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992, asupra Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.39/1998 privind regimul premiilor anuale sau altor sume de această natură suportate din fondul de salarii pentru activitatea anului 1998, adoptată în procedură de urgență.

Continuăm cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/1998 pentru modificarea și completarea Legii nr.32/1994 privind sponsorizarea. Doresc să știu dacă inițiatorul este aici, din partea Ministerului Culturii. Doresc să știu dacă Comisia pentru buget, finanțe și bănci este aici. Din biroul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci dacă este cineva. Eu nu pot să votez o lege decât în prezența comisiei. Nu se poate s-o votez în prezența nimănui. Până când vin cei de la comisie, o să trec la următorul proiect de lege.

Proiectul de Lege privind completarea art.3 din Legea nr.48/1992, a audiovizualului (Retrimis comisiei.)  

A venit inițiatorul proiectului de Lege privind completarea art.3 din Legea nr.48/1992 a audiovizualului căruia îi dau cuvântul, este vorba de domnul deputat Nică. Din partea comisiei sesizată în fond, Comisia pentru sănătate și familie, din biroul comisiei, dacă e cineva, să poftească aici. Domnule deputat Nică, vă rog să așteptați, pentru că dacă nu avem comisie, degeaba discutăm. Ați chemat Comisia pentru sănătate și familie?

Trecem, deci, la dezbaterea proiectului de Lege privind completarea art.3 din Legea nr.48/1992 a audiovizualului, inițiatorul, domnul deputat Mihail Nică.

Vă rog.

   

Domnul Mihail Nică:

Doamnelor și domnilor colegi,

E vorba despre o inițiativă legislativă care are o vechime de peste 4 ani, inițiativa mea legislativă a fost preluată de Camera Deputaților și transformată în modificare la art.3 din Legea nr.48/1992. Textul pe care l-am propus este foarte simplu: "Este interzisă difuzarea de reclame pentru băuturi alcoolice și țigări". La baza acestui text au stat datele statistice furnizate de către Ministerul Sănătății, care arată că după 1990 consumul de țigări și alcool în România a crescut catastrofal și găseau ca una din cauze reclamele difuzate pe posturile de televiziune și radio.

Vreau să vă anunț că încă de acum 3 ani radioul din România a luat măsura ca în emisiunile sale să nu mai fie transmise reclame privind alcoolul și tutunul, iar în urma unei decizii a CNA-ului, de asemenea, posturile principale de televiziune și postul public de televiziune au micșorat numărul reclamelor privind țigările și tutunul.

De aceea, vă rog să votați această modificare la art.3, ținând cont că și în restul statelor europene și peste ocean, se duce o campanie intensă privind interzicerea reclamei și, totodată, și interzicerea consumului, cel puțin al tutunului, deocamdată.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia. Deci, din partea comisiei sesizată în fond.

Vă dau cuvântul din partea comisiei, raportorul comisiei.

Vă rog.

 
   

Domnul Aurel Miloș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru sănătate și familie este de acord cu proiectul de lege așa cum l-ați primit și dumneavoastră, în forma pe care o aveți în față.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Nu.

Intervenții la titlul legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog frumos să verificăm câte sunt. Deci, 6 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. Cu majoritate de voturi a fost adoptat titlul legii.

Articolul unic al legii se propune să devină art. I la nr. curent 1 din raport.

Vă supun spre aprobare art. I, cu textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi adoptat.

Vreau să vă spun că am constatat că există mari diferențe la articolul acesta I, între redactarea propusă de comisie și redactarea propusă de Comisia pentru sănătate. Aceste inadvertențe sunt și față de legile europene care reglementează acest domeniu și eu consider că trebuie să retrimit, având în vedere implicațiile deosebite ale acestui articol și diferențele foarte mari între un text și celălalt, să retrimit acest articol comisiilor sesizate, pentru ca să îl refacă așa cum trebuie.

Deci, vă retrimit art. I și, vă rog, cu această ocazie, să verificați din nou și art. II, în așa fel încât textele acestea să fie niște texte corespunzătoare. V-am retrimis la comisie această chestiune. Nu se poate trece mai departe. Eu rămân surprins că există diferențe atât de mari între textele propuse de cele două comisii.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/1998 pentru modificarea și completarea Legii nr.32/1994 privind sponsorizarea.  

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/1998 pentru modificarea și completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea.

Aici am mai multe chestiuni, niște amendamente, în fine, eu nu știu exact unde s-a ajuns, n-am condus eu data trecută.

Aici, în acest proiect de lege, lucrările au rămas în discuție la art. 8 alin. 1, unde au apărut discuții privind procentele care să se acorde la reducerea bazei impozabile și comisia a rediscutat această chestiune și a propus un raport suplimentar.

Din partea comisiei, vă rog? Domnule deputat Botescu, vă rog.

Deci, întâi ascultăm punctul de vedere al comisiei, după care ascult punctul de vedere al inițiatorului, care nu știu dacă cunoaște acest raport suplimentar.

   

Domnul Ion Botescu:

Raport suplimentar asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/1998 pentru modificarea și completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea.

În urma examinării, în ședința din 27.10.1998, s-a hotărât completarea art. 8 alin. 1 litera a), după cum urmează: "a) 10 % din baza impozabilă pentu sponsorizări în domeniile cultură, arte, învățământ, sănătate, asistență și servicii, religios, acțiuni umanitare al protecției și integrării persoanelor cu handicap, protecției mediului. În mod corespunzător, prin conținutul art. 8, alin. 1, lit. c), se elimină cuvântul "religios"."

Practic, cuvântul "religios" a trecut de la litera c), la litera a), de la 5% bază impozabilă, la 10% reducere bază impozabilă.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Aș dori să ascult punctul de vedere al inițiatorului. Din partea Ministerului Culturii, vă rog să vă prezentați.

 
   

Domnul Hunor Kelemen:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Ministerul Culturii acceptă raportul suplimentar al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Suntem de acord ca religia să treacă de la punctul c) la punctul a), respectiv pentru un procent de 10%.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Aceasta este o primă chestiune, în care comisia a căzut de acord cu inițiatorul.

Doresc să știu dacă la art. 8 mai sunt alte intervenții.

Domnule deputat Moroianu Geamăn, vă rog.

 
   

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamăn:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Revin cu acea abordare specială, la acest art. 8. Fiindcă este o chestiune de principiu, degeaba asigurăm înlesniri pentru anumite categorii, fiindcă cei care sponsorizează, cei care dețin o cotă din cifra de afaceri și vor să facă un bine într-un domeniu trebuie să aibă o înlesnire legală, fiindcă banii îi dau tot unde doresc dumnealor.

Pentru a crea, într-adevăr, o lege nouă, modernă și apropiată de textele legilor privind sponsorizarea din celelalte țări europene, am propus o modificare completă a art. 8, în așa fel încât să se dea cotă de 10 % pentru orice tip de sponsorizare în toate domeniile prevăzute și noua abordare ar fi legată de perioada contractului de sponsorizare.

Deci, pe o perioadă de minimum 2 ani, cota să fie de 15 %, pentru o perioadă de minimum 3 ani cota să fie 20 %, cu înlesniri, de asemenea, în cadrul contractelor care se fac, cu privire la tinerii care au vârsta până în 25 de ani, tot cu cotă de 20 %. Pentru susținerea acestor activități care în clipa aceasta nu au bani suficienți de la buget și, de asemenea, pentru susținerea tinerilor.

Și vă rog mult să supuneți votului plenului Camerei Deputaților această schimbare de mentalitate privind Legea sponsorizării în România. Și dacă pică la vot eu mai am un alt amendament ...

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Aveți amendamentul, să mi-l dați...

 
   

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamăn:

Da, este.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog.

Văd că sunt mai multe intervenții.

Domnul deputat Stănescu.

 
   

Domnul Mihai-Sorin Stănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

N-am să fac prea multe comentarii, deoarece în dezbaterea trecută s-a discutat această problemă, dacă este bine să facem o ierarhizare a procentelor prin care se reduce baza impozabilă, momentul în care cineva este interesat să sponsorizeze o anumită activitate și am arătat data trecută și susțin și de această dată că nu este bună, nu este benefică o asemenea gândire în textul legii. Și mă refer, în special, la discriminarea care se face în legătură cu sportul, unde sunt propuse două texte, și anume: se propune o reducere a bazei impozabile cu 8 % pentru sport și se face specificația "cu excepția fotbalului", iar în alineatul următor, în litera c), pe alte domenii de sponsorizare este adăugat și fotbalul, cu reducerea bazei impozabile în procentul de 5 %.

N-am să vă fac acum o teorie că, eu știu, eventual fotbalul este o sursă de venituri și nu duce lipsă de fonduri financiare și, deci, este o activitate care se poate desfășura și fără o lege a sponsorizării prea apropiată de acest subiect, însă v-aș ruga să acceptați următorul amendament, care are următorul cuprins: propun ca art. 8, la lit. a), să aibă următoarea formulare: "10% din baza impozabilă pentru sponsorizări în domeniile: cultură, artă, învățământ, sănătate, asistență și servicii sociale, acțiuni umanitare, protecția mediului, persoanele cu handicap - care este propus în textul comisiei - și sport".

Este inutil să vă vorbesc de ce este necesar pentru ca sportul să beneficieze de această reducere de impozit, care să meargă la baza impozabilă, care să meargă până la 10%.

Rezultatele sunt de excepție, la ora actuală legislația română nu prevede posibilități financiare suplimentare pentru domeniul sportiv, reducerile de fiscalități sunt în impas și, deci, consider că dacă am mări această arie, nu am face nici un fel de discriminare față de alte domenii care sunt supuse sponsorizării.

Pe cale de consecință, lit. b) propun să aibă și ea următoarea formulare: "8% din baza impozabilă pentru sponsorizări în domeniile: educație, drepturile omului, știință și cercetarea fundamentală și aplicată, filantropie, întreținere, restaurare, conservare și punere în valoare a monumentelor istorice".

Iar la lit. c): "5% din baza impozabilă pentru sponsorizări în domeniile: social și comunitar, reprezentarea intereselor asociațiilor profesionale și fotbal".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog.

Domnul deputat Márton.

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Se pare că nu vom reuși să facem o legiferare în acest domeniu, tocmai din cauză că noi avem o lege a sponsorizării, deci nu vom face o legiferare cât de cât europeană sau nord americană, pentru că avem o singură lege și ne referim la tot ceea ce se dorește a fi sponsorizat. Și din acest moment intervin fel de fel de teorii referitoare la discriminare față de o activitate sau alta.

În majoritatea țărilor care au o astfel de legislație, toate beneficiile care se acordă sponsorilor sunt prevăzute în legi speciale referitoare la cultură, referitoare la sport etc. și nimeni nu mai face o evaluare comparată a acestor beneficii pe care le are acest sponsor.

Or, în momentul când noi avem o singură lege, imediat vedem că sportul este trimis acolo la 8%.

Care este esența acestei trimiteri? Esența, doamnelor și domnilor, este că toată lumea este tentată să dea la fotbal. Și dacă are dreptul la 10%, dă 10% la fotbal, că este cea mai bună reclamă.

Dacă noi i-am limitat la 5%, îi mai rămân 5% sponsorizare pentru alte domenii.

Dacă am spus 8% pentru sport, înseamnă că dă 5% la fotbal, 3% în alte domenii sportive și mai rămân încă 2% pentru cultură, deci teatru, filarmonie, învățământ, religie etc.

Dacă noi am spus că dăm 10% pentru sport, băgăm acolo, putem să lăsăm toată legea, nu are nici un sens, totul se va da sportului pentru că acolo sunt bani, acolo este reclamă. Învățământul, cultura, religia, filantropia vor rămâne fără nici un fel de finanțare.

Doamnelor și domnilor,

Aveți de ales între aceste propuneri, care sunt foarte multe, sau, cât de cât, dacă am mers pe această idee, care nu este cea mai benefică, de a avea o lege a sponsorizării, pe una, așa, mai detaliată ca măcar 2% să ajungă la învățământ, cultură, filantropie, sănătate etc.

Dacă doriți ca măcar 2% să dați acolo, atunci votați varianta comisiei. Dacă nu, doriți totul pentru sport, votați alte amendamente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Gheciu, urmează domnul deputat Stănescu, domnul deputat Cristea... Inițiatorului și comisiei le dau cuvântul la sfârșit. Vă rog să vă notați tot ce se discută.

 
   

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Domnul Má rton a spus esențialul, totuși mă simt tentat să adaug următorul lucru: această concepție de gradualizare a sistemului de deducere din baza impozabilă este făcut ținându-se seama de mentalitatea foarte tinerei și destul de neinstruitei clase capitaliste de la noi și care va fi întotdeauna tentată să sponsorizeze exact acele domenii care îi aduc o contrapartidă de publicitate masivă. Și care sunt acestea? Sportul, în primul rând, spectacolele de divertisment, concursurile de modă și așa mai departe.

Prin urmare, această concepție de încurajare a domeniilor care nu aduc o foarte mare faimă, dar pot să aducă o strălucire și un prestigiu social sponsorului, este o cultură a sponsorizării care abia trebuie creată în țara noastră, care în Occident există. Acolo, marii oameni de finanțe sunt mândri că sponsorizează activități teatrale, culturale, științifice, de cercetare, religioase și este foarte bine că se adaugă 10%.

Ei, bine, această mentalitate trebuie cultivată, trebuie încurajată. De aceea, concepția inițiatorului este bună și insist să fie păstrată și pledez pentru această concepție, care înțeleg că este susținută și de comisia de specialitate.

În ceea ce privește propunerea domnului Moroianu Geamăn, ea este interesantă, dar are, fără îndoială, incidență asupra veniturilor bugetare. Or, acest proiect de lege are câteva semnături, între care și a reprezentantului ministrului de finanțe. Concepția aceasta, am impresia că va duce la o scădere a veniturilor Ministerului de Finanțe, mult mai mare decât cea care a fost acceptată prin semnătura dată acestei variante a proiectului de lege.

Susțin, deci, și pledez atât cât pot pentru această concepție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Stănescu, urmează domnul deputat Gheorghe Cristea.

 
   

Domnul Mihai-Sorin Stănescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Părerea mea este că trebuie să plecăm de la următoarea idee: sponsorizarea, în principiu, este o liberalitate. Deci, este o dorință a celui care vrea să investească, să dea o anumită sumă de bani, urmărind să realizeze un profit și să realizeze o serie întreagă de alte beneficii și în primul rând creșterea imaginii și a acțiunii de publicitate, pentru activitățile pe care le face.

Dacă plecăm de la ideea că este o liberalitate, deci fac acest lucru pentru că doresc eu, mie mi se pare absurd să căutăm să direcționăm prin niște norme destul de stricte în această propunere de modificare a Legii sponsorizării și credem în deșert că vom reuși noi să determinăm pe cineva să investească decât acolo unde dorește.

Faptul că oferim 10% pentru o serie întreagă de acțiuni și trecem sportul în altă categorie, nu rezolvă problema.

Și vă mai rețin doar un singur moment: vă rog să vă detașați de această separare care se face la ora actuală între sport și fotbal. Să nu mai confundăm fotbalul cu sportul! Să nu confundăm, de exemplu, "Ana Electronic", care face foarte bine că a transformat Rapidul într-un club profesionist, dar să ne uităm la alte sporturi cu care suntem foarte mândri și ne place să facem fotografii și întotdeauna să se spună că suntem mari și tari, să ne gândim la gimnastică, să ne gândim la canotaj, să ne gândim la caiac-canoe, să ne gândim la scrimă, să ne gândim la sporturile de echipă, care sunt într-o lipsă acută de bani și cu un buget care se prevede, de la an la an din ce în ce mai redus, am pierdut tradiția și întâietatea pe care am deținut-o ani și ani de zile în anumite sporturi din România.

Dacă cineva va dori să investească, eu știu, într-o acțiune de cultură, într-o acțiune umanitară, pentru că așa dorește, va veni și va face acest lucru pentru că dorește, indiferent de procentul de care va beneficia la reducerea bazei impozabile.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Cristea, urmează domnul deputat Roman, domnul deputat Badea.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vroiam să întreb Comisia pentru buget, finanțe și bănci: am făcut o propunere de discuție, bineînțeles, în cadrul comisiei, dacă nu este mult mai corect și mai stimulativ, în același timp, ca în această lege să spunem foarte clar că cel care sponsorizează sau celui care sponsorizează, într-un domeniu oarecare, i se reduce impozitul cu un procent, cu două sau cu trei, spus foarte clar acest lucru, nu baza impozabilă?

V-am spus că aceasta este, cum să spunem noi, hiba de fond a legii, cu baza impozabilă, pentru că cel care face o astfel de sponsorizare plătește, se pot face calcule foarte exacte, pe un anume segment din sponsorizare, de două ori.

Deci, corect ar fi să se spună foarte clar - și aici sunt de făcut niște calcule - cu cât crește valoarea afacerii, deci mărimea firmei care face o sponsorizare, ca cifră de afaceri, scade procentul pentru firmele care sunt mai mici, să fie mai permisiv. Nu știu dacă comisia a luat în discuție acest lucru. Acesta este un aspect.

Cel de-al doilea, sigur că este de dorit să se facă sponsorizări în diverse sectoare și, mă rog, în viziunea inițiatorului și a comisiei există această dorință de a dirija banii către diverse sectoare. Mie mi se pare că este păguboasă, pentu că sponsorizarea, ca atare, v-a spus mai devreme colegul meu, este un act de decizie propriu: vrei s-o faci, este OK, nu vrei s-o faci, e la fel. Poți să construiești o biserică, nu să cheltui numai 10%, dacă vrei să faci acest lucru.

Această încercare de a cântări beneficiile pe diverse sectoare, făcută, în opinia mea, absolut subiectiv, nu este în nici un fel benefică pentru scopul legii.

Cred că foarte corect sunt de definit sectoarele care pot să primească, sub formă de sponsorizare, acești bani și aceeași limită pentru a da posibilitatea oricui vrea să facă acest lucru, să-l facă și, sigur, în condiții egale, pentru că orice lucru are importanța lui. Este mai puțin important să construiești o școală, spre exemplu, ca să primești 8% scutire din baza de impozitare, sau e mai puțin important să faci, eu știu, o chestiune pentru o persoană aflată într-o anumită situație, ca să primești numai 5% reducere din baza de impozitare și 10% în altă parte?

Corect este să existe același nivel și definirea foarte clară a direcțiilor în care acești bani pot să meargă, prin această procedură de impozitare.

Aș vrea din partea comisiei un răspuns dacă a luat în discuție această sugestie pe care eu am făcut-o? Dacă îmi aduc bine aminte, am fost chiar ultimul în discuția de data trecută din plenul Camerei.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Roman, urmează domnul deputat Badea.

 
   

Domnul Ioan Roman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Fiecare dintre noi știe că cine sponsorizează o face cu o anumită intenție, să i se facă publicitate. Eu pot să afirm cu toată tăria că biserica și cultele religioase, la ora actuală, sunt cel mai puțin sponsorizate. Motivul este foarte clar: biserica nu poate să facă publicitate. Dacă cineva sponsorizează biserica sau cultele religioase, va fi amintit la o liturgie în biserică, poate va mai fi pomenit o dată, și atât. Dar pe zidurile bisericii sau pe gardurile bisericii niciodată nu vom putea pune pancarde cu Connex GSM sau Adidas sau altceva de genul acesta. Și este un lucru real!

Or, știți destul de bine că și biserica și cultele religioase, la ora actuală, se confruntă cu foarte multe probleme. Va veni o perioadă în care se vor termina de construit și bisericile și casele parohiale, dar va fi nevoie și de acțiuni de caritate. Știți destul de bine că biserica, pe parcursul istoriei ei, a susținut astfel de acte de caritate.

De aceea, vă rog foarte mult să votați raportul suplimentar, așa cum a fost aprobat de comisie și de inițiator.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Badea, urmează domnul deputat Țurlea.

 
   

Domnul Ioan Alexandru Badea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să atrag atenția în legătură cu propunerea de a se trece și sportul în ordinea de 10% din masa impozabilă. În primul rând, față de unele afirmații făcute de antevorbitori ai mei, în nici un caz această lege nu pune în discuție dreptul sponsorului de a sponsoriza sau nu. În fond, fără această libertate a potențialului sponsor, nu are rost să mai discutăm în context.

În al doilea rând, argumentele că trebuie ajutate și sporturile mai puțin semnificative din punct de vedere al reușitei lor la vedere... Păi, acest argument este tocmai cel care se aduce pentru acel 10% la cultură, la religie, la asistență, învățământ, sănătate ș.a.m.d.

În principiu, - și mi se pare aproape superfluu să mai discutăm acest lucru - sponsorizarea a fost gândită în această lege ca o modalitate de a sprijini domenii care nu pot să ofere sponsorului aceeași dimensiune a publicității, pentru că există o diferențiere între domenii, și, atunci, sponsorul, cât de cât ar trebui să aibă ceva de câștigat. Dacă nu câștigă la volumul publicității, măcar să aibă de câștigat la sumele care i se reduc la impozitare.

Din acest punct de vedere, a pune în discuție acum dacă este necesar să facem o diferențiere sau toată lumea la grămadă să fie inclusă în același procent de avantaje aduse sponsorului este, fără îndoială, o discuție oțioasă.

Repet, însăși ideea legii implică această ierarhizare a domeniilor. Și cred că este clar pentru toată lumea că avantajele materiale aduse sponsorului potențial, în materie de sponsorizare, sunt invers proporționale, în ceea ce privește deducerea din impozite, cu posibilitatea de publicitate pe care o oferă domeniul respectiv.

Pentru că, dacă vom merge pe sistemul propus, iată, chiar cazul fotbalului, care are o mare posibilitate de publicitate, înseamnă ca sponsorul în fotbal să aibă de câștigat atât din sponsorizare, cât și din deducerea de impozit. Evident că nu este vorba neapărat de publicitatea ca atare, dar, în orice caz, rămâne diferențierea de care am vorbit și de care trebuie ținut seama.

Ca atare, stimați colegi, eu propun să se rămână la textul, așa cum apare el în raportul suplimentar, care a fost înaintat o dată cu inițierea discuției.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Țurlea.

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă propun, așa cum am spus și la dezbaterea trecută pe marginea acestui proiect de lege, să acceptați formula nouă a comisiei, pentru că ea face dreptate bisericii. Evident că toate domeniile acelea care sunt înșirate în raport sunt importante pentru evoluția generală a societății românești, dar, întotdeauna, există, între diversele planuri de activitate, priorități. Și trebuie să gândim, în primul rând, din punct de vedere al priorităților naționale.

Eu sunt deputat de Covasna și de Harghita.

Voci din sală:

De amândouă?!

 
   

Domnul Petre Țurlea:

În acele județe, dacă într-o localitate moare o echipă de fotbal, comunitatea românească trăiește în continuare așa cum a trăit de sute de ani, dacă în acea localitate moare biserica, comunitatea românească dispare. Iată, deci, care este interesul național, prioritar, desăvârșit, în special în aceste două județe!

De aceea vă invit să acceptați formula nouă, a comisiei avizate în fond. Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Articolul acesta susține o mulțime de pasiuni. Dacă mai sunt intervenții?

O voce din sală:

Domnule președinte,

Acest articol a suscitat foarte multe discuții, foarte multe păreri, și pro și contra, eu propun să-l trimitem la comisie, să se întâlnească membrii comisiei și să se hotărască acolo care este soluția!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenții? Vă rog.

 
   

Domnul Didi Spiridon:

Domnule președinte,

De ce am intervenit? Pentru că s-a deviat de la acest raport suplimentar. Fac și eu același apel care a mai fost făcut: deci, este un raport suplimentar pe o anumită problemă. Pe lângă aceasta, au mai apărut și altele.

Și vă propun următorul lucru: să se voteze acest raport suplimentar, iar celelalte probleme să fie votate în ordinea în care au fost expuse de la această tribună. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă întreb dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Deci, practic, din partea colegilor, au fost mai multe păreri, mai multe amendamente, au fost și propuneri de calculare diferită a acestor procente. Eu o să dau cuvântul întâi inițiatorului și pe urmă comisiei. Vă rog.

 
   

Domnul Hunor Kelemen:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Inițiatorul (sau, cel puțin, Ministerul Culturii, fiindcă au fost și alți inițiatori) nu poate accepta această propunere a domnului deputat Stănescu și noi considerăm că trebuie să facem o ierarhizare. Trebuie să spunem care sunt prioritățile la ora actuală.

Atunci când Ministerul Culturii are un buget de 0,13% din PIB, atunci când activitățile culturale, atunci când instituțiile culturale, când societatea civilă nu pot fi susținute în mod corespunzător, noi credem că Guvernul, noi credem că Parlamentul trebuie să spună ce priorități consideră la ora aceasta și pentru câțiva ani, fiindcă nu se poate modifica această lege peste 1 an, peste 6 luni, peste 3 luni.

Dar există și o altă propunere, a domnului deputat Moroianu. Din păcate, Ministerul Culturii, astăzi, acum, a aflat de această propunere. Dacă noi, Ministerul Culturii, putem să cerem o retrimitere a textului în comisie, ca să vedem exact ce înseamnă el, așa, la prima vedere, nu refuzăm. Fiindcă sunt lucruri foarte interesante, dar nu putem să fim de acord cu ele după 5 minute, după o trecere a lor în diagonală.

De aceea, vă rugăm să fiți de acord să mai acceptăm puțin, fiindcă o lege, o dată modificată și nu în mod corespunzător, poate că nu ne va ajuta aproape cu nimic. Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Să-i dăm cuvântul celuilalt inițiator. Domnul secretar de stat Popescu, de la Ministerul Sportului și Tineretului.

 
   

Domnul Alexandru Popescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Dați-mi voie să vă spun că noi susținem amendamentul depus de domnul deputat Moroianu, pentru că am ascultat foarte multe din argumentele pro și contra aduse și cred că se face o aritmetică greșită. Este foarte generos că se dorește, prin lege, impunerea unor priorități. Și noi suntem alături de colegii de la Cultură, care știm că au un buget mic și știm cât de greu se trăiește cu un buget mic când vrei să faci lucruri mari, dar, oare, aceste priorități pe care dorim să le impunem prin lege vor fi și prioritățile oamenilor de afaceri care vor da banii? Credeți că dacă limităm sportul la 8% omul de afaceri va da 2% către cultură sau către alt domeniu? Eu nu cred!

Și cu toții știm că în acest fel nu am face decât să defavorizăm niște sporturi cu care, într-adevăr, ne mândrim, tuturor ne saltă inima când vedem o medalie de aur la un campionat mondial sau la o olimpiadă. Acești sportivi, care muncesc din greu pentru aceste medalii, o duc foarte-foarte rău.

Eu am fost, de exemplu, de curând, să văd în ce condiții se antrenează lotul național de scrimă și dați-mi voie să vă invit, dacă vreți, odată, să vizitați sala lor de antrenament de la Bușteni, care este o hală. Acesta este cuvântul! Neîncălzită, o duc în condiții foarte proaste.

De aceea, am să vă rog să fiți de acord cu ridicarea procentului de la 8 la 10% pentru sport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Domnul deputat Botescu. Vă rog.

 
   

Domnul Ion Botescu:

Având în vedere că au existat opinii diferite exprimate de cei doi reprezentanți ai două ministere, propunem retrimiterea la comisie, pentru a relua discuțiile asupra art. 8; și contituarea cu art. 9, până la sfârșitul acestei ordonanțe azi.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Nu mai terminăm legea asta, domnule?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu consider că, într-adevăr, cererea aceasta este justificată, pentru că au apărut diferențe de opinie între cele două ministere și, dacă aș supune acum la vot, ar fi voturile foarte împărțite. Părerea mea este că, la comisie, cele două ministere care au păreri diferite la ora actuală, trebuie să rezolve aceste divergențe și să ne propună niște texte unitare, care să încerce măcar să armonizeze toate părerile care au fost aici.

Ca atare, pct. 7 de la art. I, referitor la art. 8, îl voi retrimite la comisie, ca să se armonizeze aceste puncte de vedere exprimate aici. Și aș dori să continuăm cu pct. 8 de la acest art. I.

Domnul deputat Ana Gheorghe. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Ana (Hd.):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Forma inițială a acestei legi, și în legislatura trecută, a suscitat mare interes, un volum are de muncă și, de asemenea, un timp îndelungat consumat în aula Parlamentului, pentru a ajunge la forma pe care o avem. Știind că, de fapt, în legislația mondială nu există punctual o lege, așa cum o facem noi, ci dimensionarea sponsorizărilor se face anual prin Legea bugetului, într-o anumită proporție, așa cum stabilește Legislativul, la propunerea Executivului.

Vedeți dumneavoastră, avem în banca ministerială ministerele care vor beneficia, și e foarte bine! Cultura, arta - nu e nimeni de la religie - sportul ș.a.m.d. Dar, chiar dacă se reduce baza impozabilă, și sponsorizarea nu se face ca o subvenționare directă, prin reducerea impozitului pe profit, aportul însă la bugetul statului din veniturile directe prelevate din impozitul pe profit este clar că se micșorează. Cine poate să ne spună, mai bine decât reprezentantul Ministerului Finanțelor, dacă amendamentele pe care le punem în discuție "pe picior" sunt sau nu acceptabile?

Și, atunci, părerea mea este că, alături de ministerele care, evident, se interesează asiduu de promovarea acestei legi, este categoric bine ca la dezbateri să fie prezent cel puțin un reprezentant autorizat al Ministerului Finanțelor.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

A fost la comisie!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu vă mulțumesc, părerea este corectă. Am retrimis articolul la comisie, urmează ca el să fie dezbătut de aceasta, împreună cu reprezentanții Guvernului și, evident, trebuie să vină și cineva de la Finanțe la această discuție. Chiar dacă a mai fost, nu face nimic, va veni din nou!

Vă rog, domnul deputat Cristea.

 
   

Domnul Marin Cristea:

Din aceste dezbateri, cel mai prost iese Comisia pentru buget, finanțe. În ședința trecută, noi am avut două amendamente, pe care le-am rediscutat la comisie, venim aici cu soluția noastră, și aici apar alte amendamente, iar legea merge din nou la comisie. Și nu suntem noi vinovați că cei care propun amendamente nu vin cu ele la comisie, ca să le dezbatem. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vreau să vă spun că nici o clipă nu cred că cineva a pus în discuție seriozitatea comisiei, cred că aici este vorba strict de a obține un text care să întrunească o majoritate cu ușurință în sală, armonizat însă și cu interesele reale ale tuturor ministerelor și nu numai ale unui singur minister sau domeniu foarte precis.

Domnul deputat Didi Spiridon.

 
   

Domnul Didi Spiridon:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

E vorba de procedură. Eu am participat la Comisia pentru buget, finanțe, când s-a discutat acest articol. Acolo a participat și domnul ministru al finanțelor Decebal Traian Remeș, s-au discutat toate celelalte amendamente care au fost supuse astăzi discuției și nu a fost acceptat de către Ministerul Finanțelor decât acest amendament privind includerea religiei la cele cu 10%, iar celelalte au fost respinse de către comisie. Deci, acum, s-ar face o repetare.

Din acest motiv, am revenit la microfon, pentru a elucida problemele. Și îmi pare rău, eu sunt vinovat că nu am făcut-o de la început. În comisie, s-a discutat în prezența ministrului finanțelor și acest raport suplimentar este urmare a unor dezbateri în comisie, în prezența chiar a ministrului.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, nu am știut acest amănunt. Oricum, eu cred că, având în vedere cantitatea de amendamente depuse aici și sensibilitățile care se pot naște prin votarea acestui articol, este bine ca comisia să ne trimită un text pe care să putem să-l votăm cu ușurință. Iar amendamentele respinse de comisie, care vor fi susținute în plen, le vom supune pe rând spre aprobare.

Deci, la pct. 8, în continuare, referitor la art. 9, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 9 referitor la art. 10. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 10, referitor la art. 11. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 11, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. II, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. III, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. IV? Intervenții? Nu sunt.

Am eu o intervenție tehnică: "În Monitorul Oficial, Partea I", trebuie completat. Chestiune care este valabilă și sper că departamentele noastre o fac la fiecare lege.

Art IV, cu această completare de tehnică legislativă.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În aceste condiții, proiectul de lege urmează să fie rediscutat, în momentul în care pentru pct. 7 de la art. I vom primi un raport suplimentar al comisiei.

 
Dezbaterea proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.54/1993 pentru organizarea instanțelor și parchetelor militare (Amânarea votului final.)  

Continuăm cu proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 54/1993 pentru organizarea instanțelor și parchetelor militare. Din partea inițiatorului? Domnul secretar de stat Baias. Vă rog.

   

Domnul Flavius Baias:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor militare, precum și Statutul magistraților militari - judecători și procurori militari - sunt reglementate de Legea nr. 54/1993 pentru organizarea instanțelor și parchetelor militare. Experiența a peste 4 ani de aplicare a acestei legi a scos în evidență necesitatea eliminării din structura Curții Supreme de Justiție a Secției militare, care, prin volumul său redus de activitate, nu se justifică. De altfel, eliminarea acestei secții a fost realizată ca urmare a modificării Legii nr. 56/1993 pentru organizarea și funcționarea Curții Supreme.

Pe de altă parte, a fost evident că Secția penală a Curții Supreme a putut prelua în bune condiții judecarea cauzelor care se făcea la Secția militară.

În acest scop, prin modificările pe care proiectul prezent le aduce Legii pentru organizarea instanțelor și parchetelor militare, se propune abrogarea dispozițiilor care se referă la Secția militară a Curții Supreme de Justiție, pentru a fi pusă în acord această Lege a instanțelor militare cu Legea Curții Supreme de Justiție, modificată deja, așa cum spuneam.

Totodată, întrucât în cuprinsul Legii pentru organizarea instanțelor și parchetelor militare se face referire la prevederile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, lege care a fost modificată anul trecut prin Legea nr. 142/1997, a devenit necesară corelarea prevederilor celor două legi, ținându-se seama de modificările la care m-am referit. În acest sens, trebuie exemplificate din proiectul de lege dispozițiile care se referă la compunerea completelor de judecată, atribuțiile parchetelor militare, vârsta de pensionare a magistraților militari, precum și la structura și denumirea compartimentelor auxiliare ale instanțelor și parchetelor militare.

Față de toate aceste argumente, vă rugăm să adoptați proiectul de lege așa cum fost înaintat Camerei Deputaților de către Senat și astfel cum a fost discutat la Comisia juridică a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Popa. Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Mihai Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a întocmit, în 15 septembrie, raportul alăturat asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 54/1993 pentru organizarea instanțelor și parchetelor militare. Cu Adresa nr. 193/august 1998, înregistrată în 25 august, secretarul general al Camerei Deputaților a trimis Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în vederea dezbaterii și avizării, proiectul de lege menționat mai sus.

Având în vedere conținutul juridic și obiectul reglementării, acest proiect de lege are caracter de lege organică.

În urma examinării proiectului de lege în ședința din 15 septembrie a.c., membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât cu majoritate de voturi ca acesta să fie supus dezbaterii și adoptării în plenul Camerei Deputaților, cu amendamentele din anexa acestui raport.

Domnule președinte,

Aceste amendamente au fost rodul unor consultări comune, împreună cu inițiatorul, în ideea perfecționării acestui act normativ.

V-am ruga ca la pct. 1 și 5 din raport să înțelegeți că e vorba de o greșeală de dactilografiere, pe care o regretăm, și să aveți în vedere că formularea corectă este: "Cu avizul ministrului apărării naționale" sau, într-un caz: "al ministrului apărării".

Cu aceste amendamente, supunem spre adoptare prezentul proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă dorește să ia cuvântul cineva în cadrul dezbaterilor generale, la acest proiect de lege? Nu, trecem la dezbaterea sa.

Intervenții la titlul legii, dacă sunt? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. I alin. 1. Preambulul o să-l votăm o dată cu restul articolului.

La punctul 1 al art. I, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La punctul 2 al art. I. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La punctul 3, nr.crt. 1 din raport. Intervenții?

Da. Vă rog.

Deci, suntem la nr.crt. 1 din raport.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Probabil este o chestiune de dactilografiere.

"... cu avizul consultativ", probabil, "al ministrului Apărării Naționale".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

"... al ministrului Apărării...", evident.

Domnul Nicolae Popa.

Lipsește "al".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este, de fapt, din eroare materială.

Dacă mai este vreo intervenție aici, la acest nr.crt. 1 din raportul comisiei? Poftim? Deci, suntem la nr.crt. 1 din raport, referitor la punctul 3...

 
   

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Voiam să pun o întrebare la textul punctului 1 din raport.

Deci, punctul 1 din raport face trimitere la art. 6 și întrebarea se referea la alin. 1 al art.5 din textul care nu a fost modificat de comisie.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

S-a votat adineauri asta. Acesta s-a votat adineauri.

Deci, la nr.crt. 1, cu modificarea, deci, cu completarea aceasta a erorii materiale, că lipsește "al" după "consultativ", dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

La nr.crt. 1. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 4, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, la punctul 5. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La punctul 6. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La punctul 7, avem nr.crt. 2 din raport. Dacă sunt intervenții la nr.crt. 2 din raport?

Da. Vă rog.

O să rog inițiatorul să fie atent la intervenții.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Deci, domnule președinte, eu am intervenit la pct. 1 din raport, cu acea chestiune de redactare, dar la pct.2 nu înțelegem, totuși: este de aceeași natură repetarea aceasta "... sunt sunt...", sau, care este explicația? Deci: "Atribuțiunile Parchetelor Militare sunt sunt cele prevăzute cele prevăzute la art. ..."

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, este tot așa, o greșeală de dactilografiere de la...

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Ca să înțelegem: dacă mai este cazul să intervenim pentru astfel de observații...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu. Este bine să fie făcute aceste observații, pentru că altfel, sunt scăpări, erori materiale, de redactare a textului.

Din sală:

Și la pct. 5!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Când ajungem la pct. 5 din raport, o să vedem acolo...

Deci, la nr.crt.2, alte intervenții? Nu mai sunt.

Deci, cu corectarea aceasta a erorii materiale...

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 8, textul inițiatorului. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 9. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

O abținere.

Deci, cu o abținere..., cu majoritate de voturi, adoptat.

Punctul 10. Ne întoarcem la nr.crt. 3 din raport. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 11, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

După punctul 11, comisia propune introducerea la nr.crt. 4 din raport a unei noi modificări, la art. 28, de data aceasta. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. La nr.crt. 4 din raport...

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La punctul 12, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La punctul 13.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La punctul 14.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La punctul 15.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La punctul 16, ne întoarcem la nr.crt. 5 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Vă rog.

Din sală:

"Al ministrului..."!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este aceeași greșeală, nu? "... al ministrului..." Corect.

Trebuie să fie: "... al ministrului Apărării Naționale" și lipsește "al" din text.

Deci, cu această completare, nr.crt. 5 din raport...

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Punctul 16, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Acum, vom trece la adoptarea art. I, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul II, nr.crt. 6 din raport. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, acest proiect de lege l-am adoptat pe articole. Urmează ca votul final să-l dăm împreună cu cel al celorlalte inițiative legislative pe care le-am trecut pe articole, probabil marțea viitoare, la ora 11,00, 11,30.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian.

Comisia? Este și comisia.

Avem și inițiator.

 
Aprobarea componenței Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.50/1998 privind aprobarea primei de 200 lei/kg la cumpărarea grâului din recolta anului 1998, pentru panificație, destinat consumului intern, societăților comerciale de morărit și/sau de panificație.  

Vă supun, însă, înainte de aceasta, spre aprobare, componența nominală a Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 50/1998 privind aprobarea primei de 200 lei/kg.,la cumpărarea grâului din recolta anului 1998 pentru panificație, destinat consumului intern, societăților comerciale de morărit și (sau) de panificație: Corniță Ion, Cristea Gheorghe, Neagu Victor, Grigoraș Neculai, Kelemen Attila Ladislau, Ariton Gheorghe și Ifrim Dumitru.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Deci, adoptată componența nominală în unanimitate.

Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.29/1997 privind Codul aerian.  

Deci, din partea inițiatorului, la propunerea legislativă pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, domnul secretar de stat Aleodor Frâncu.

Vă rog...

   

Domnul Marțian Dan (din sală):

Pentru această prezentare, trebuia să vină ministrul.

Respectați art. 195, ultimul alineat, unde se arată că este obligatorie participarea...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul ministru nu poate să vină. A delegat un secretar de stat.

Vă rog.

 
   

Domnul Aleodor Frâncu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am să încerc să vă prezint succint această inițiativă legislativă.

Vreau să vă informez, în primul rând, că, din 1953, în domeniul aviației civile, nu a mai existat nici o inițiativă legislativă și în ultimii 45 de ani, în acest domeniu au fost transformări majore.

De aceea, adaptarea legislației interne la situația actuală din aviația civilă este o etapă absolută necesară în procesul actual de restructurare a transporturilor aeriene, proces care se înscrie în amplul proces de restructurare a întregii ramuri a transporturilor din România.

Ordonanța privind Codul aerian a fost concepută ca un act normativ general pentru aviația civilă din România, aliniat la prevederile legislației specifice a Uniunii Europene, având scopul de a crea un cadru juridic stabil, absolut necesar pentru agenții economici care își desfășoară activitatea în domeniul transporturilor aeriene.

În principal, acest Cod cuprinde domeniile de aplicabilitate, definițiile termenilor specifici din aviația civilă, organizarea spațiului aerian al României și circulația aeronavei în spațiul aerian național, modul de desfășurare a transporturilor aeriene de pasageri și de mărfuri, efectuarea operațiunilor de lucru aerian și aviație generală, înmatricularea aeronavelor civile, dreptul asupra aeronavelor și instituțiilor, instituirea sistemului de înregistrare a deținătorilor de aeronave civile și de stat, responsabilitatea și obligațiile operatorilor aerieni, autorizarea agenților aeronautici civili, certificarea aeronavelor civile și, nu în ultimul rând, atribuțiile și responsabilitățile personalului aeronautic civil și ale comandantului de bord, căutarea și salvarea aeronavelor aflate în primejdie, anchetarea incidentelor și accidentelor de aviație civilă, securitatea aeronautică, precum și sancțiunile contravenționale în domeniul aviației civile.

La redactarea noului Cod aerian au fost luate în considerare dispozițiile convențiilor internaționale la care România este parte și, de asemenea, s-au avut în vedere recomandările adoptate de către Asociația Internațională a Transportatorilor Aerieni - IATA, cea mai importantă asociație internațională în acest domeniu.

Având în vedere interesul care-l reprezintă pentru România armonizarea legislației interne din domeniul aviației civile cu legislația specifică a Uniunii Europene, precum și cu recomandările organizațiilor internaționale de aviație civilă, la care România a aderat, a fost adoptată alăturata ordonanță pentru aprobarea Codului aerian.

La data intrării în vigoare a Ordonanței privind Codul aerian, a fost abrogat Codul aerian, aprobat în 5 decembrie 1953, cu modificările ulterioare, cu excepția prevederilor referitoare la infracțiuni, care au rămas în vigoare.

Față de cele prezentate mai sus, vă rugăm să aprobați proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29 din 1997 privind Codul aerian.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Constat că nu mai avem cvorum de lucru și suspend ședința de astăzi.

Urmează să continuăm lucrările, așa cum este programul prevăzut, marțea viitoare, dimineața, în plen.

O să vă rog să luați act de acest lucru și o să vă rog, de la Departamentul pentru Relația cu parlamentul, să anunțați ministrul să vină la lucrări.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 17,00.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 18 aprilie 2021, 8:09
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro