Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 decembrie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-06-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 14-12-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 decembrie 1998

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru pentru perioada 14-18 decembrie 1998.

Ședința a început la ora 16.30.

Lucrările au fost conduse de doamna Paula Maria Ivănescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistată de domnii Sorin Victor Lepșa și Corneliu Ciontu, secretari.

*

 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 343 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 257, participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 25, iar 86 sunt absenți. Cvorumul prevăzut de art.128 din regulament este întrunit și este de 147 de deputați.

Pentru început urmează să dezbatem proiectul ordinii de zi și al programului de lucru al Camerei Deputaților pentru această săptămână, care v-au fost difuzate. Dacă la ordinea de zi sunt observații sau comentarii? Din partea Grupului parlamentar al PNȚCD, domnul deputat Nică Mihail.

 
 

Domnul Nică Mihail:

Mulțumesc, doamnă președinte. Pentru ziua de marți, deci, la cap.II a) propun să se facă următoarele modificări: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.52 privind planificarea apărării naționale a României să fie trecut pe poziția nr.3.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

De la ce poziție la ce poziție?

 
 

Domnul Nică Mihail:

De la poziția 34 să treacă pe poziția 3. De asemenea, proiectul de lege de la poziția 27, deci, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței nr.93 privind înlocuirea unor produse petroliere din rezervele de mobilizare ale armatei, să treacă pe poziția 4, deci, 27 să treacă pe 4, iar poziția 28 să treacă pe poziția 5, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului privind răspunderea materială a militarilor.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PUNR, domnul deputat Petre Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Mulțumesc.

stimată doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor,

Știți că există până acum o cutumă în activitatea noastră în ordonarea acestor probleme pe ordinea de zi. Chestiunile care vizează una și aceeași instituție sau aceeași problemă sunt grupate pentru a avea o privire mai largă și a le putea rezolva mai ușor.

Iată, la pct.8 aici, la pct.22 în acest proiect al ordinii de zi se află probleme legate de...

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

La ziua de luni, domnule deputat, sau marți?

 
 

Domnul Petre Țurlea:

De luni, de luni. Se află probleme legate de aceeași instituție, de Academia Română. De aceea, doamnă președinte, vă propun să aducem și pct.22 privitor la Academia Română lângă celălalt punct,8, care privește tot Academia Română. Deci, să fie pe locul 9. Evident că nu o să se ajungă astăzi la aceste două puncte: 8 și 9, dar să avem în perspectivă, săptămâna viitoare, să le urcăm tot împreună pe această ordine de zi, pentru că se tot amână. Pct.22 este din luna februarie și este inadmisibil ca Academia Română, cea mai importantă instituție culturală a statului nostru, avem și reprezentanți ai ei în această aulă, să o tratăm cu un așa de mare dispreț.

Deci, vă propun ca pct.22 să ajungă pe locul 9, după altă problemă legată tot de Academia Română.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc. Dacă sunt alte propuneri sau comentarii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. O să încep prin a supune votului propunerile făcute de reprezentanții celor două grupuri parlamentare.

Deci, din partea Grupului parlamentar al PNȚCD am primit trei propuneri de modificare a ordinii de zi în sensul, de altfel, precizat și de domnul deputat Țurlea, de a grupa legile pe aceeași direcție și același minister, care se referă la un anumit domeniu, deci, pentru le grupa și a fi discutate împreună.

Domnul deputat Mihail Nică ne propune ca pe ordinea de zi de marți, poziția 34 din ordinea de zi să devină pct.3, poziția 27 să devină pct.4 și poziția 28 să devină pct.5. Deci, propunerea am să o fac în pachet, pentru că sunt legi care se referă la aceeași instituție și care vizează același domeniu de activitate, cvasi același domeniu de activitate. Sunteți de acord, domnule deputat, să le supun în pachet, da? Da. Cine este pentru modificarea anunțată? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? 3 abțineri.

Deci, cu majoritate de voturi, propunerea făcută în numele Grupului parlamentar al PNȚCD a fost adoptată.

Domnul deputat Petre Țurlea, în numele Grupului parlamentar al PUNR, ne propune ca pe ordinea de zi de astăzi, punctul care se referă la Academia Română și care este plasat pe locul 22 să devină pct.9 din ordinea de zi, urmând după ceva care este plasat la pct.8 și care se referă la acordarea de indemnizații membrilor Academiei Române. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, în unanimitate, a fost adoptată și propunerea Grupului parlamentar al PUNR.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi, cu modificările votate anterior.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, ordinea de zi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

În ceea ce privește programul de lucru, țin să vă precizez că față de proiectul primit de dumneavoastră, în ședința Birourilor permanente ale Camerei și Senatului, care a avut loc astăzi, s-a propus ca pentru ziua de miercuri, în cadrul ședinței comune, programul să se termine la ora 20,00, deci, să înceapă la ora 14,00 și să se termine la ora 20,00, urmând ca pentru joi, când avem din nou ședință comună, programul să fie același între ora 9,00 și ora 13,00. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, și programul de lucru a fost adoptat în unanimitate.

 
Informare cu privire la proiectele de lege și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

Intrăm în ordinea de zi și vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.65/1998 privind salarizarea diplomaților, adoptat de Senat în ședința din 10 decembrie 1998. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială, pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități;

2. propunerea legislativă pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și cu destinație forestieră în baza dispozițiilor Legii nr.169/1997, cuprinse în Legea fondului funciar, nr.18/1991, republicată, inițiată de un număr de 5 deputați. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități;

3. propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr.69/1991 privind administrația publică locală, inițiată de domnul deputat Vasile Vetișanu. Cu această propunere legislativă au fost sesizate în fond: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În continuare, vă informez că la Biroul permanent al Camerei Deputaților a fost înregistrată propunerea legislativă privind declararea lui Ioan Monoran ca erou-martir, inițiată de un număr de 8 deputați. Se solicită, din partea Grupului parlamentar al PNȚCD Civic Ecologist, procedură de urgență. Vă rog, domnule deputat Țepelea.

 

Domnul Gabriel Țepelea:

Grupul parlamentar al PNȚCD Civic Ecologist solicită procedură de urgență pentru proiectul de Lege privind declararea lui Ioan Monoran ca erou-martir. Ar fi bine să coincidă această trecere prin forurile noastre, declararea eroului-martir să fie făcută în luna în care s-a găsit pe baricade și, deci, să aibă familia această mângâiere.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii?

Cine este pentru aprobarea procedurii de urgență? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, în unanimitate, procedura de urgență a fost adoptată.

Cu această inițiativă legislativă au fost sesizate în fond: Comisia juridică, de disciplină și imunități și pentru aviz: Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Vă rog, domnul deputat Vasile Lupu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, are de făcut o intervenție cu privire la sesizarea pentru avize a unei inițiative legislative.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

3 minute, nu mai mult!

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să păstrați liniștea în sală!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este vorba de propunerea legislativă pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și cu destinație forestieră în baza dispozițiilor Legii nr.169/1997, cuprinse în Legea fondului funciar nr.18/1991. Cu această propunere legislativă, ne-ați informat dumneavoastră, au fost sesizate următoarele comisii, în fond: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice. Pentru avize, - uluitor! - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională - De unde până unde? - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic - De unde până unde? - Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Doamnelor și domnilor,

Să fim serioși, a mai fost o inițiativă legislativă. În fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, sunt de acord, dar pentru avize este suficient avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Dacă de la Secretariatul general am primit, mă rog, această propunere, vă rog să supuneți plenului la vot ca pentru aviz să fie, așa cum am solicitat, ca inițiator, investită doar Comisia juridică, de disciplină și imunități.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă sunteți amabil? Vă informez că aceasta a făcut obiectul aprobării în Biroul permanent al Camerei Deputaților, dar nu este nici o problemă.

Deci, domnul deputat Vasile Lupu a propus ca pentru inițiativa legislativă sus-anunțată, în cadrul avizelor, să fie sesizată numai Comisia juridică, de disciplină și imunități. Da, am înțeles bine?

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, da.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă sunteți de acord. cine este pentru? A, doriți să luați cuvântul? Domnul deputat Adrian Năstase. Mă scuzați! N-am observat.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Sigur, la prima vedere, observația domnului Vasile Lupu pare întemeiată. Totuși, aș solicita o clarificare din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, eventual, dacă există cumva rațiuni pentru care dânșii doresc să participe cu un astfel de aviz. Deci, aș vrea să vedem exact dacă sunt motive care ar justifica un aviz de acest gen. De aceea, poate punctul de vedere al Comisiei pentru apărare ar putea să ne ajute.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Ioan Gavra, apoi domnul Ioan Oltean.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, doamna vicepreședinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur că pentru simplificarea lucrurilor și pentru operativitate, am putea lua în discuție acceptarea propunerii domnului deputat Vasile Lupu la dezbaterea inițiativei legislative pe care domnia sa, împreună cu un grup de deputați, a înaintat-o Camerei Deputaților. Dacă în sală s-ar afla, așa cum ne spunea și domnul deputat Năstase, cineva din partea Comisiei pentru apărare și acel cineva să fie președintele sau cineva din Biroul comisiei, dacă s-ar afla președintele Comisiei pentru administrație publică a Camerei Deputaților sau cineva din Biroul comisiei, vicepreședinte sau secretar, am putea afla dacă domniile lor nu cer să avizeze acest proiect de lege, având o anumită incidență cu activitatea și cu competențele acelor comisii. Dacă sunt în sală, îi rog să-și exprime un punct de vedere, pentru că, sigur, dorim operativitate, dar dorim ca problema să fie rezolvată per ansamblu, așa cum trebuie. La această inițitivă legislativă există și terenuri intravilane și eu nu înțeleg, domnule Vasile Lupu, cum dumneavoastră, care aveți, am înțeles, atâta experiență la retrocedare și la repunerea în drepturi a proprietarilor, nu vă gândiți că această Comisie pentru administrație publică rezolvă problema teritoriului la nivelul localităților urbane, unde și așa sunt lucrurile foarte încurcate. Deci, nu este atât de simplu să retrocedăm numai printr-un articol imperativ de lege, pentru că se complică lucrurile în momentul în care s-ar pune în aplicare această lege. Și atunci, eu nu înțeleg de ce dumneavoastră vreți să eliminați Comisia pentru administrație publică de la un aviz? că este un aviz, nu este pe fond analiza la această inițiativă legislativă.

De asemenea, Comisia pentru apărare, cred că are implicații efective în avizarea acestui proiect de lege.

Deci, operativitate, dar, în același timp, să fie legalitate și soluție pe acest proiect de lege, așa cum trebuie, să nu ne trezim cu alte chestiuni secundare și anexe de care nu avem nevoie în perspectivă.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Este la rând, urmează domnul deputat Ioan Oltean, și apoi domnul deputat Vasile Lupu. Și din partea Comisiei pentru apărare să se pregătească cineva să ia cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă pe care domnul vicepreședinte Vasile Lupu o supune atenției Camerei Deputaților este una extrem de importantă, una care presupune, în opinia mea, nu numai avizul Comisiei juridice, ci presupune o analiză mult mai atentă și din partea altor comisii. La vremea respectivă, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a cerut în plenul acesteia, printr-o adresă înaintată Biroului permanent, ca respectiva propunere legislativă să fie fie încredințată spre aviz și acestei comisii. Cred că această propunere este mai mult decât întemeiată, pe lângă faptul că printr-un capitol distinct din acest act normativ, această propunere va cere implicarea, întru totul, a autorităților publice locale, există și alte elemente care justifică în mod evident o analiză pertinentă din partea acestei comisii.

De aceea, doamna președinte, doamnelor și domnilor colegi, am rugămintea ca în rândul comisiilor ce vor fi menținute a fi sesizate pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic să rămână investită pentru aviz.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Vasile Lupu.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Încă o dovadă că atunci când lucrurile se doresc a fi complicate se găsesc și argumente de orice natură. Mai întâi, regret că s-a intervenit, procedural, complet în afara regulamentului. Nu poate veni un membru al comisiei nu știu care aici la microfon să ceară, în numele comisiei, fără să fi consultat comisia, sesizarea pentru aviz cu această inițiativă legislativă.

Rețin informația pe care ne-a dat-o domnul deputat Oltean, după care, comisia a sesizat oficial Biroul permanent, și cred că așa este, ca această inițiativă să fie avizată de Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, dar pentru celelalte, în termenul prevăzut de regulament, comisiile, după o deliberare în plenul comisiei sau cel puțin în biroul comisiei, vor solicita Biroului peramanent, dacă este cazul, ca această inițiativă să meargă spre avizare în fond.

cu excepția Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, ceilalți membri din comisiile menționate aici, nu sunt îndrituiți să ceară sesizarea pentru aviz, și, de aceea, vă rog să supuneți la vot solicitarea pe care am făcut-o.

Deci, accept ca această Comisie pentru administrație publică, echilibru ecologic să fie sesizată, dar cu Comisia pentru apărare și cu Comisia pentru buget, finanțe și bănci nu pot fi de acord. Ar mai rămâne Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, că și cetețenii de altă etnie or fi cerut retrocedarea proprietăților. Despre terenuri intravilane nu mai este vorba, că acestea au fost reglementate până în prezent pe baza Legii fondului funciar și, ca atare, solicitarea, cu mențiunea pe care am făcut-o asupra Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, rămâne valabilă și vă rog să o supuneți la vot.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul deputat Nică Mihail.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Ai consultat comisia, Nică?

 
 

Domnul Mihail Nică:

Domnilor colegi,

Trebuie să precizăm că în regulament scrie foarte clar că dacă o comisie consideră necesar să-și dea un aviz pentru un anumit proiect de lege, face această solicitare în scris. În cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională nu s-a discutat nici în Biroul permanent, nici în plenul comisiei.

Miercuri vom supune discuției și dacă vom considera necesar că vrem să dăm un aviz la această lege, vom cere, exact cum scrie în regulament.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Radu Mânea. Vă rog. Un moment, domnule deputat, că este o chestiune de procedură. Domnul deputat Adrian Năstase.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Nu, doamnă președinte, eu am vrut să vin la microfon în locul domnului vicepreședinte Lupu, care probabil că urma să vină să spună că un membru al biroului, chiar un membru al biroului unei comisii nu se poate pronunța până când acea comisie nu ia o decizie.

la acest moment nu avem o decizie a comisiei și deci plenul este cel care decide. Ce se va întâmpla după aceea, dacă va renunța, dacă va da aviz la o lege privind agricultura? este o altă chestiune. dar, deocamdată numai plenul. Nu putem să stăm în loc până când dânșii, săptămâna viitoare, se vor întruni. Și de aceea am vrut să intervin în locul domnului deputat Lupu, care probabil că ar fi spus același lucru, reluând observațiile pe care le-a făcut în legătură cu intervenția domnului Oltean.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, domnul deputat Radu Mânea.

 
 

Domnul Radu Mânea:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Cererea domnului deputat Ioan Oltean este o cerere personală, ea nefiind discutată în Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Asta pe de o parte. În altă ordine de idei, art.55 din Regulamentul Camerei Deputaților precizează: "Comisiile permanente se aleg pe întreaga durată a legislaturii. Denumirea și domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele: (…) 6. Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic poate fi sesizată pentru aviz simplu sau în fond pentru următoarele lucruri: autonomie locală; reforme administrataive; organizarea administrativ-teritorială; statutul funcționarului public; sisteme urbane; rețele urbane și rurale, finanțele publice locale; sisteme ecologice și echilibru ecologic, calitatea aerului, apei, solului; protecția florei, faunei și a așezărilor umane; recuperarea zonelor deteriorate; tehnologii pentru controlul și eliminarea emisiilor poluante; gospodărirea apelor; amenajarea teritoriului; construcții".

Deci, nici unul din aceste domenii care sunt atribute ale Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic nu se încadrează în prevederile regulamentului. În acest sens, consider cererea colegului nostru ca fiind în afara regulamentului și deci rămâne ca dumneavoastră să decideți.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, rămâne să mai meditați și dumneavoastră dacă nu are de a face amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic cu aceasta.

Domnul deputat Gheorghe Cristea, apoi domnul deputat Ion Cîrstoiu, președintele Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

 
 

Domnul Gheroghe Cristea:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Din ce știu eu, este cam prima dată când acest subiect se discută în plen. Bănuiesc că există o procedură de repartizare a proiectelor de lege, care trebuie să țină seama de conținutul proiectului de lege și de domeniul pe care-l reglementează, pentru că, altfel, pe aceste solicitări…, care, sigur, sunt îndreptățite atunci când au în spate și conținutul și domeniul de reglementare din partea comisiei pentru a se solicita fie un aviz, fie chiar dezbaterea pe fond, dar când aceste lucruri nu există, eu aș vrea să întreb pe cei care au făcut solicitări, inclusiv Biroul permanent, dacă au citit proiectul de lege, dacă au văzut ce reglementează acest proiect de lege, pentru că, altfel, sigur, nu o să pot să-mi explic de ce Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională..., dar orice altă comisie poate să solicite acest lucru. Faptul că se discută și de intravilan… aș vrea să le amintesc sau să le reamintesc celor care nu știu că Legea nr.18, promulgată în 1991, în art.23, 24, 25 reglementează situația terenurilor din intravilan. Aș vrea să-i spun și domnului Olteanu ce scrie, textual, în această lege: "terenurile libere de orice construcție la data promulgării legii revin de drept fostului proprietar". Așa scrie în Legea nr.18 din 1991, și această lege nu face reorganizare de teritoriu. Nu este o lege de reorganizare a teritoriului, este o lege de retrocedare a unor terenuri, sigur, în condițiile stabilite de lege.

Altfel, vă rog să mă iertați, doamnă președinte, proiectul acesta de lege putea fi trimis spre avizare tuturor comisiilor parlamentare. Păi, de ce Comisia pentru cultură să nu-l primească, spre exemplu, pentru că are sigur tangențe și cu cultura rurală. De ce să nu-l primească orice fel de altă comisie? Și Comisia pentru sport pentru că are tangență, în ultimă instanță, dacă este vorba de un stadion, și cu sportul sătesc. Și pe tema aceasta putem să discutăm foarte mult.

Cred că trebuie respectat regulamentul în această materie și dacă, într-adevăr, proiectul de lege face trimitere sau are tangență, să spunem, cu un anume domeniu, în mod normal trebuie, fără ca acea comisie să solicite acest lucru, să-i fie repartizat pentru aviz. repet, fără să solicite, pentru că așa este regulamentar. Numai dacă, dintr-o eroare, Biroul permanent nu a trimis acest lucru, comisia este îndreptățită, prin regulament, să solicite dezbaterea, fie pentru aviz, fie pe fond, dar eu nu cred că Biroul permanent face astfel de erori. Așa că, eu consider absolut îndreptățită discutarea acestui proiect de lege în cele două comisii, pe fond la agricultură și, sigur, pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru că are astfel de implicații juridice. Mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Înainte de a da cuvântul domnului deputat Ion Cîrstoiu, vă readuc în memorie faptul că orice deputat, ca orișice comisie, poate depune amendamente și au aceeași tărie și valoare de judecată în comisia sesizată în fond și în plenul Camerei Deputaților.

În al doilea rând, această listă de sesizare a comisiilor a fost discutată și aprobată în Biroul permanent al Camerei Deputaților. Deci, reîncepând lista vorbitorilor, domnul deputat Ion Cîrstoiu și domnul Ioan Oltean, urmând ca să tranșăm totuși problema, că mai avem și alte lucruri la ordinea de zi.

 
 

Domnul Ion Cîrstoiu:

Doamnă președinte,

Domnilor colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic are tangență cu această lege.

Faptul că am fost sesizați în fond cu toate legile de retrocedare, cred că Biroul permanent a procedat corect. Dacă nu eram sesizați, bineînțeles că făceam scris, conform regulamentului. Și, cu aceasta, cred că am spus totul, și vă rog să supuneți la vot.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Ioan Oltean, ultimul vorbitor, și apoi vom tranșa prin vot.

 
 

Domnul Ioan Oltean:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Nu-mi face plăcere să vin la acest microfon în acest moment, dar mă simt obligat să fac câteva precizări care se impun cu necesitate.

Am impresia că unii colegi ori nu aud bine, ori sunt rău intenționați. Pentru că eu am fost aici și nu am spus că vorbesc în numele comisiei, odată pe de o parte, aceasta pentru domnul vicepreședinte Lupu și pentru domnul deputat Mânea. Am vorbit în nume personal. Deci să nu răstălmăciți și să nu interpretați altfel intervenția mea.

De asemenea, în motivația pe care am supus-o judecății dumneavoastră, privind necesitatea ca această propunere legislativă să facă obiectul unei analize la nivelul acestei comisii, nu era cea pe care domnul deputat Cristea a reiterat-o în fața dumneavoastră cu atâta dezinvoltură. Deci, domnule deputat, fiți atent la ceea ce spun eu.

Revin însă și susțin necesitatea ca această propunere legislativă să facă obiectul unei analize a acestei comisii. Fondul Forestier nu se poate spune că nu are nimic cu echilibrul ecologic, nu se poate spune că nu are nimic cu administrația locală, atâta timp cât această lege se transpune în practică, se materializează prin aportul direct și efectiv al autorității publice locale.

De aceea, doamnă președinte, cred că Biroul permanent a judecat cu argumente edificatoare atunci când a fost de acord ca și această comisie să fie avizată pentru analiza acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă reamintesc faptul că, cu această propunere legislativă a fost sesizată în fond Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și, pentru avize, avem patru comisii propuse de Biroul permanent, iar domnul deputat Vasile Lupu a propus ca pentru avize să rămână numai două comisii: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Domnule deputat Ioan Gavra, doriți să spuneți ceva în plus față de aceasta, pentru că, dacă nu este în plus, vă întrerup microfonul.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Doamnă vicepreședinte,

Domnul Cârstoiu a adus argumente suficiente și unul de regulament îl aduc eu art.59, pentru că domnul Mânea a citat un alt articol aici.

Orice comisiei permanentă care se consideră competentă pentru a-și da avizul asupra unui proiect de lege, inițiativă legislativă sau amendament trimis Biroului permanent se adresează președintelui și Biroului permanent pentru a primi această delegare. În caz că Biroul permanent refuză, și nu a refuzat Biroul, ci a acceptat în consecință, plenul este cel care decide. Deci comisia, și nu altcineva. Or, președintele unei comisii a Camerei Deputaților cred că este mai mare în rang și în funcție decât membrii comisiei respective.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Întrerupem discuția aici.

Avem două variante: varianta propusă de Biroul permanent și varianta propusă de domnul deputat Vasile Lupu.

Deci vă supun prima dată la vot varianta propusă de Biroul permanent, în care, pentru avize, figurează cele patru comisii.

Cine este pentru? Vă rog să numărați, domnilor secretari. 82 de voturi pentru.

Cine este contra? 76 de voturi contra.

Cine se abține? 2 abțineri.

Deci, propunerea Biroului permanent a fost adoptată cu 82 de voturi pentru, 76 contra și 2 abțineri.

Da, vă rog. Domnul deputat Dan Constantinescu, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere hotărârea celor două Birouri permanente, al Camerei Deputaților și al Senatului, privind încheierea audierilor pentru Consiliul de administrație al Băncii Naționale și Comisiei de cenzori ai aceleiași instituții până mâine la ora 14,00, vă rugăm să permiteți Comisiei pentru buget, finanțe și bănci ca mâine, între orele 11,00 și 13,00, ore convenite cu comisia similară din Senat, să părăsească plenul și să lucreze separat pentru finalizarea celor două rapoarte.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă plenul Camerei Deputaților este de acord?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abține cineva? 10 abțineri.

Cu majoritate de voturi, solicitarea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a fost adoptată.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională a următoarelor legi:

În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Uzbekistan privind serviciile aeriene, semnat la București la 6 iunie 1996;

Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Ucrainei privind cooperarea în domeniul gospodăririi apelor de frontieră, semnat la Galați la 30 septembrie 1996;

Lege pentru ratificarea Convenției dintre România și Spania privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, semnată la București la 17 noiembrie 1997;

Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.68/1998 pentru ratificarea Acordului european privind marile căi navigabile de importanță internațională (AGN), adoptat la Geneva la 19 ianuarie 1996;

Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.74/1998 pentru ratificarea Protocolului la Acordul european din anul 1991 privind marile linii de transport internațional combinat și instalații conexe (AGTC) privind transportul combinat pe căi navigabile interioare, adoptat la Geneva la 17 ianuarie 1997;

Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.71/1998 pentru aprobarea prelungirii participării Guvernului României la programul de lucru în perioada 1997 - 2000 și la extensiile ulterioare ale Acordului de cooperare pentru administrarea fondului Autostrăzii transeuropene nord-sud, semnat la Geneva la data de 18 decembrie 1991;

Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.76/1998 pentru ratificarea Acordului privind adoptarea de condiții uniforme pentru inspecțiile tehnice periodice ale vehiculelor rutiere și recunoașterea reciprocă a acestor inspecții, încheiat la Viena la 13 noiembrie 1997;

Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.75/1998 pentru aderarea României la Acordul cu privire la transporturile internaționale de produse perisabile și cu privire la mijloacele de transport speciale care trebuie folosite pentru aceste transporturi, adoptat la Geneva la 1 septembrie 1970;

Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.77/1998 privind aderarea României la Protocolul de amendarea a articolelor 1a) 14(1) și 14(3) b) ale Acordului european din 30 septembrie 1957 referitor la transportul rutier internațional de mărfuri periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 28 octombrie 1993;

Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.119/1998 pentru ratificarea Acordului sub formă de schimb de scrisori modificând Acordul sub formă de schimb de scrisori dintre România și Comunitatea Europeană privind stabilirea reciprocă de contingente tarifare pentru anumite vinuri, efectuat la Bruxelles la 7 aprilie 1998;

Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.108/1998 pentru modificarea anexei la Legea nr.157/1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Fondul pentru Cooperare Economică Internațională, Japonia, privind proiectul de dezvoltare a Portului Constanța Sud, semnat la Tokio la 27 februarie 1998;

Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.109/1998 pentru modificarea anexei la Legea nr.156/1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Fondul pentru Cooperare Economică Internațională, Japonia, privind Proiectul de reabilitare a drumurilor, semnat la Tokio la 27 februarie 1998;

Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.23/1998 privind alocarea unei sume din bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale pentru finanțarea activităților ocazionate de sărbătorirea în România a Zilei internaționale a vârstnicilor;

Lege pentru ratificarea celui de-al 6-lea Protocol adițional la Acordul general privind privilegiile și imunitățile Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 5 martie 1996;

Lege pentru ratificarea Convenției privind compensațiile suplimentare pentru daune nucleare, adoptată la Viena la 12 septembrie 1997;

Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/1998 privind unele măsuri de protecție socială a personalului din sectorul producției de apărare;

Lege pentru ratificarea Convenției dintre Guvernul României și Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia privind exploatarea și întreținerea sistemelor hidroelectrice și de navigație Porțile de Fier I și Porțile de Fier II, semnată la Drobeta Turnu-Severin la 16 mai 1998.

Aprobarea componenței nominale a comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la următoarele proiecte de lege:

Urmează să vă supun aprobării dumneavoastră două comisii de mediere.

Vă voi prezenta deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proictul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/1997 pentru modificarea și completarea Legii învățământului, nr.84/1995: Petrescu Virgil - PNȚCD, Hillote Eugen Gheorghe - PNȚCD, Andronescu Ecaterina - PDSR, Brezniceanu Alexandru - PD, Asztalos Ferenc - UDMR, Stanciu Anghel - PRM, Secară Gheorghe - PUNR.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Cine se abține? Nici o abținere.

Cu majoritate de voturi, componența nominală a acestei comisii de mediere a fost adoptată.

Vă prezint deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.39/1998 privind regimul premiilor anuale sau a altor sume de această natură suportate din fondul de salarii pentru activitatea anului 1998: Petrescu Silviu - PNȚCD, Stanca Teodor - PNȚCD, Sârbu Marian - PDSR, Stan Vasile - PDSR, Gavrilaș Teodor - PD, Bondi Gyongyike - UDMR, Băbălău Constantin - PRM.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abține cineva? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi, această comisie a fost adoptată.

Medierea pentru acest proiect de lege va avea loc marți, 15 decembrie 1998, ora 9,00, la Senat, sala 431, etajul 4.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr.48/1992.

Intrăm în ordinea de zi și vom dezbate raportul Comisie de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr.48/1992.

Deci urmărim textele propuse spre adoptare de comisia de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului.

Pct.1 din raportul de mediere.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, cu majoritate de voturi, pct.1 din raportul de mediere a fost adoptat.

Pct.2 din raportul de mediere.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Domnilor secretari, vă rog să numărați. 8 voturi împotrivă.

Cine se abține? O abținere.

Deci, cu majoritate de voturi, și pct.2 al raportului Comisiei de mediere a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră în întregime raportul Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Se abține cineva? Nici o abținere.

În condițiile cvorumului de lucru, ale prezenței anunțate la începutul ședinței, cu 250 de voturi pentru, 7 împotrivă și nici o abținere, acest raport de mediere a fost adoptat. Menționez că are un caracter organic.

Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea celui de-al cincilea Protocol anexă la Acordul General privind comerțul cu servicii, adoptat la Geneva la 27 februarie 1998.

Urmează la ordinea de zi proiectul de Lege pentru ratificarea celui de-al cincilea Protocol anexă la Acordul general privind comerțul cu servicii, adoptat la Geneva la 27 februarie 1998.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul.

Nu dorește nimeni să ia cuvântul din partea comisiei sesizate în fond? Domnul deputat Bivolaru.

 

Domnul Ioan Bivolaru:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Acest acord a trecut prin comisia de specialitate, Comisia pentru industrii și servicii, așa cum a venit de la Senat, s-a ținut cont de toate sesizările Consiliului Legislativ și a fost avizat favorabil. Comisia roagă ca și plenul să avizeze favorabil și să aprobe acest acord.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim, domnule deputat.

În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Trecem la dezbaterea pe articole și începem cu titlul legii.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Art.1.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.1 a fos adoptat în unanimitate.

Art.2.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.2 a fost votat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiect de lege pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? O abținere.

Deci, cu majoritate de voturi, în condițiile prezenței anunțate la începutul ședinței, acest proiect de lege a fost adoptat.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.34/1998 privind reorganizarea Departamentului pentru Protecția Copilului (Procedură de urgență.)

Urmează să luăm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.34/1998 privind reorganizarea Departamentului pentru Protecția Copilului.

Potrivit prevederilor art.102, alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Deci invit biroul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, sesizată în fond, să facă propunerile de timp.

Dacă este vreun membru al Comisiei juridice în sală, este invitat să ne facă propunerea pentru timpul de dezbatere.

Doamnă deputat Radu Gabriela, ne propuneți un timp de dezbatere pentru ordonanță, ca membră a Comisiei juridice?

 

Doamna Elena Cornelia Gabriela Radu:

Doamnă președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități vă propune un timp de 2 minute dezbateri pentru fiecare articol și un total de o jumătate de oră pentru întregul cuprins al legii.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă sunteți de acord cu timpul propus de doamna deputat pentru dezbatere?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci începem dezbaterea proiectului de lege începând cu titlul.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Trecem la ordonanță.

Titlul ordonanței.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul ordonanței a fost adoptat în unanimitate.

Art.1.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, art.1 a fost adoptat în unanimitate.

Art.2.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și art.2 a fost adoptat în unanimitate.

Art.3 a fost amendat de comisia de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Da.

Domnul deputat Marțian Dan, vă rog.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu vreau să mă refer, pornind evident de la textul ordonanței și, de asemenea, de la raportul comisiei care a propus o anumită amendare a textului la lit.i).

Din păcate, atât în textul ordonanței, cât și în textul propus de către comisia care a analizat în fond și care este reductibil doar la înlocuirea cuvântului "coordonează" cu cuvântul "îndrumă", textul de la art.3 alin.1 lit.e) rămâne un text ininteligibil, pentru că, dacă vă uitați foarte bine, fraza respectivă nu are subiect. El sună la ora actuală în felul următor: "Coordonează și îndrumă în probleme specifice domeniului de activitate de protecția copilului aflat în dificultate, exercitată de autoritățile administrației publice locale."

Eu cred că în primul rând trebuie să introducem substantiv în această frază și în al doilea rând să operăm o anumită amenajare redacțională. Și, în acest sens, vă propun următorul text: "Coordonează și îndrumă în probleme specifice ale protecției copilului aflat în dificultate activitatea exercitată de autoritățile administrației publice locale." Am impresia că aceasta a fost intenția inițiatorului.

Și, cu aceasta, trec la a doua dimensiune a problemei pe care o ridic. Potrivit Regulamentului, mai exact art.105, ultima teză care spune "În timpul dezbaterilor nu pot fi prezentate amendamente.", chestiunea este foarte restrictivă; articolul acesta care se referă deci la regimul amendamentelor în cazul dezbaterilor unor proiecte de legi sau propuneri legislative în procedură de urgență este foarte strict, dar cu o condiție: ca cei care inițiază texte de legi, inițiatorul, Guvernul, diferite instituții care sunt în subordinea Guvernului și au pentru aceasta agrementul acestuia, să scrie corect textele pe care le înaintează.

În al doilea rând, este restrictivă această chestiune, pentru că ea presupune ca, în cazul în care inițiatorul stă prost cu gramatica și cu limpezimea textelor, să îndrepte aceste lucruri comisia sesizată în fond, ceea ce nu s-a făcut.

În consedință, doamnă președinte,

Ne găsim într-o situație dilematică: respectăm Regulamentul, și atunci consacrăm un text agramat și un text care nu clarifică lucrurile, sau operăm modificările corespunzătoare.

Vă rog să decideți.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Aveți dreptate, domnule deputat.

Sigur, vom ține cont pentru modificările la regulament, dar, ori de câte ori a fost nevoie să facem corecturi gramaticale, le-am acceptat.

Eu cred că textul propus de dumneavoastră este corect din punct de vedere gramatical și comisia și colegii nu au nimic împotrivă.

Eu voi reciti reformularea pct.i) al art.3, așa cum a propus domnul deputat Marțian Dan, și care sună din punct de vedere gramatical corect: "Controlează și îndrumă în probleme ale protecției copilului aflat în dificultate activitatea exercitată de autoritățile administrației publice locale."

Dacă sunteți de acord cu această reformulare corectă din punct de vedere gramatical?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Voi supune votului dumneavoastră art.3 cu modificările votate înainte în întregime.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.3 a fost votat în unanimitate.

Art.4.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și art.4 a fost votat în unanimitate.

Art.5.

Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.5 a fost votat în unanimitate.

Art.6.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și art.6 a fost votat în unanimitate.

Art.7.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.7 a fost votat în unanimitate.

Art.8.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și art.8 a fost votat în unanimitate.

Art.9.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și art.9 a fost votat în unanimitate.

Ne reîntoarcem la articolul unic al proiectului de lege, care a fost amendat de comisia de specialitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și articolul unic a fost votat în unanimitate.

Pentru votul final asupra acestui proiect de lege vă propun votul deschis.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.34/1998... titlul curge mai departe.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

În condițiile de prezență anunțate la începutul ședinței, specificând că acest proiect de lege are un caracter organic, a fost votat în unanimitate.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.31/1998 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurarilor sociale de stat, precum și a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguraților din unitățile cu atribuții în domeniul apărării naționale, ordinii publice si siguranței naționale (procedură de urgență.)

Urmează să dezbatem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/1998 privind unificarea fondurilor componente ale bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și a celor pentru plata pensiilor cuvenite asiguraților din unitățile cu atribuții în domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale.

Potrivit prevederilor art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Invit biroul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci să ne prezinte propunerea de timp.

 

Domnul Dan Constantinescu:

Doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

Având în vedere dimensiunea ordonanței, vă propunem 15 minute pentru total și 5 minute maximum pe fiecare intervenție.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru timpul de 15 minute? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, începem cu titlul legii.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul legii a fost a fost adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul ordonanței a fost adoptat în unanimitate.

Art.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.1 a fost adoptat în unanimitate.

Art.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.2 a fost adoptat în unanimitate.

Art.3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.3 a fost adoptat în unanimitate.

Art.4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.4 a fost votat în unanimitate.

Art.5.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.5 a fost votat în unanimitate.

Art.6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.6 a fost votat în unanimitate.

Ne reîntoarcem la articolul unic al proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Articolul unic a fost votat în unanimitate.

Pentru adoptarea finală vă propun votul deschis.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/1998 .... titlul curge mai departe, specificând că are un caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni. 1

acest proiect de lege a fost votat în unanimitate, în condițiile de prezență anunțate la începutul ședinței.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.33/1998 cu privire la modificarea si completarea art.6 din Ordonanța Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată.

Urmează să dezbatem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.33/1998 cu privire la modificarea și completarea art.6 din Ordonanța Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată.

Potrivit prevederilor art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Îl invit pe domnul președinte Dan Constantinescu să ne facă o propunere de timp.

 

Domnul Dan Constantinescu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Și această ordonanță are dimensiuni relativ reduse. Este vorba de un singur articol, care se modifică, din ordonanța inițială. Vă propun tot maximum 15 minute, 5 minute pentru intervenții.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Consult Camera Deputaților cu privire la această propunere de timp.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, timpul adoptat de Cameră este de 15 minute.

Începem dezbaterea pe articole și începem cu titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanței.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul ordonanței a fost adoptat în unanimitate.

Preambulul art.I.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Preambulul a fost adoptat în unanimitate.

Pct.1.

Vă reamintesc că este procedură de urgență.

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

Doamnă președinte, vă rog să-mi dați cuvântul.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă sunt amendamente de gramatică, le putem aproba.

Dacă sunt de fond ....

Domnul deputat Marțian. De gramatică, da?

Dacă sunt amendamente de fond, nu avem, conform procedurii, dreptul s-o facem.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Sunt amendamente la aberații, doamnă președinte.

La art.1, avem, la lit.h)2 o seamă de puncte, de asemenea marcate cu litere arabe. Și eu am să mă refer numai la pct.6 de la acest text al lit.h)2, care sună astfel: "Prestările de servicii care nu sunt efectuate în exclusivitate de societățile bancare, ca de exemplu: expertizare de studii de fezabilitate, de acordare de consultanță, evaluări de patrimoniu, închirieri de spații, cazare etc.".

În afară de manualele de drept, eu nu am văzut până acum legi care să folosească acest limbaj: "ca de exemplu" și să numere și după aceea, mă rog, după ce face o enumerare aproximativă, să mai scrie și "etc.". Deci, în funcție de voința fiecăruia și de puterea lui de interpretare, putând adăuga diferite lucruri.

Eu cer lămuriri din partea inițiatorului în legătură cu acest text și de ce inovează în acest fel absolut jalnic în domeniul legiferării, care trebuie să fie foarte exactă,și, în al doilea rând, cer opinia comisiei care a analizat în fond în legătură cu textul acesta de la lit.h)2, pct.6.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Aveți dreptate și este salutară intervenția dumneavoastră, domnule deputat.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să dea explicații?

Într-adevăr, nu se uzitează "ca de exemplu" în textul unei legi, care trebuie să fie precisă. În expunerea de motive se pot spune aceste lucruri, dar în textul legii, nu.

Da, vă rog.

Vă rog să vă și prezentați.

 
 

Domnul Ion Busuioc:

Mă numesc Busuioc Ion. Sunt directorul adjunct al Direcției legislație din Ministerul Finanțelor.

Doamnă președinte,

Domnilor deputați,

Referitor la intervenția de mai înainte, vreau să precizez că legiuitorul a simțit nevoia enumerării acestor activități, întrucât, conform h)2, sunt scutite băncile în totalitatea lor.

Deși art.6 prevede că sunt scutite activitățile specifice, conform Legii nr.58, băncile pot desfășura și alte activități care nu sunt în exclusivitate atributul acestora. Și noi am enumerat câteva dintre ele. Nu sunt toate și nu pot fi cuprinse. Orice enumerare riscă să fie incompletă. Și acesta a fost motivul care a determinat înscrierea lor cu caracter enumerativ și incomplet.

Pornind de la ideea că art.6 precizează expres "activități specifice autorizate", este necesară această enumerare, motiv pentru care vă propunem adoptarea în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Comisia de specialitate?

Domnul președinte Dan Constantinescu.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Este știut faptul că la noi, la comisie, într-adevăr asemenea formulări sunt de regulă respinse.

Am menținut din două rațiuni acest text. În primul rând, pentru că în prima parte a pct.6 este clar definit la ce se referă textul. Este vorba de prestări de servicii care nu sunt efectuate în exclusivitate de societățile bancare.

Al doilea argument: fiind o ordonanță de urgență, pentru a nu avea texte în redactări diferite, neesențiale, - pentru că aici, de fapt, este modificare neesențială -, la Senat, sau la Cameră, am preferat să lăsăm textul.

În principiu, însă, suntem de acord, dacă se va vota, cu eliminarea celei de a doua părți "ca de exemplu", întrucât textul de la pct.6 din prima parte este lămuritor.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci în normele de aplicare a legii se pot face aceste specificații. Nu este mai corect să fie acolo? Aaa, preferați să nu fie însoțită de norme? Da.

Mai doriți? Domnul Ovidiu Petrescu.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu aș vrea să spun încă o dată că, de fapt, domnul deputat Dan Marțian nu s-a referit practic pe fond, că trebuie eliminate acele enumerări. Este vorba de forma de redactare care n-are nici o legătură cu o tehnică juridică normală. Deci nu e vorba să le eliminați. E vorba să le formulați puțin, conform unor norme de tehnică juridică, tehnică legislativă firească, iar experții noștri pot ajuta la reformulare. Deci, nu e vorba să eliminați.

Dar nu merge cu "de exemplu", "etc.". Nu se poate așa ceva într-un text.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc.

Deja am depășit minutele acordate unui articol.

Vă supun votului propunerea comisiei, pentru pct.1 de la art.I.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? 12 abțineri.

Cu majoritate de voturi, pct.1 a fost adoptat.

Pct.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Pct.2 a fost adoptat în unanimitate.

Art.I, în întregime.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Două voturi împotrivă.

Se abține cineva? 7 abțineri.

Deci, cu majoritate de voturi, art.I a fost adoptat.

Art.II.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.II a fost adoptat în unanimitate.

Art.III.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Art.III a fost votat în unanimitate.

Revenim la articolul unic al proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abține cineva? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi, articolul unic a fost adoptat.

Pentru votul final asupra acestui proiect de lege, vă propun procedura votului deschis.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Două voturi împotrivă.

Se abține cineva? Nimeni.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată procedura votului deschis.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.33/1998 ..... titlul curge mai departe. Menționez că are un caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Se abține cineva? 5 abțineri.

Deci, cu 3 voturi împotrivă și 5 abțineri, acest proiect de lege a fost adoptat cu majoritate de voturi, din totalul semnalat la începutul ședinței, de 257 de deputați. Voturi pentru sunt 249.

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.38/1998 pentru completarea și modificarea Ordonanței Guvernului nr.128/1998 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului (Amânarea votului final.) (Procedură de urgență.)

Trecem să discutăm în plenul Camerei Deputaților proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.38/1998 pentru completarea și modificarea Ordonanței Guvernului nr.128/1998 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

Potrivit prevederilor art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Invit biroul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci să facă propunerile de timp.

 

Domnul Dan Constantinescu:

Doamnă președinte de ședință,

Nici acest proiect de lege nu are, după opinia noastră, probleme deosebite. Nu au fost amendamente respinse. Textul este scurt și vă propunem, tot așa, maximum 15 minute, maxim 5 minute pe fiecare intervenție.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dacă sunteți de acord cu acest timp?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

A fost adoptat timpul de 15 minute.

Titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abține cineva? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi, titlul legii a fost adoptat.

Titlul ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abține cineva? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi, titlul ordonanței de urgență a fost adoptat.

Art.I. Preambulul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă?un vot împotrivă.

Se abține cineva? 9 abțineri.

Cu majoritate de voturi, preambulul art.I a fost adoptat.

Pct.1 de la art.I.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abține cineva? 7 abțineri.

Cu majoritate de voturi, pct.1 de la art.I fost adoptat.

Pct.2 de la art.I.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abține cineva? 7 abțineri.

Cu majoritate de voturi, pct.2 a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră art.I în întregime.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Două voturi împotrivă.

Se abține cineva? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art.I a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva contra? Două voturi contra.

Se abține cineva? 10 abțineri.

Cu majoritate de voturi, articolul unic a fost adoptat.

Vă propun, pentru adoptarea acestui proiect de lege, procedura votului deschis.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Două voturi împotrivă.

Se abține cineva? 12 abțineri.

Cu majoritate de voturi, procedura de vot pentru acest proiect de lege este vot deschis.

Domnul deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă președinte,

Urmează ca acum dumneavoastră să supuneți la vot proiectul de lege în ansamblul său.

Vreau să vă reamintesc că votul asupra legii este precedat întotdeauna de existența cvorumului. Totdeauna, potrivit art.64 din Constituție, Camera Deputaților adoptă legi în prezența majorității membrilor, deci trebuie să existe o prezență efectivă în sală, înainte de a supune la vot.

Asta înseamnă să existe, în sală, în acest moment 172 de deputați, după care puteți să treceți la vot, care trebuie să se facă în condițiile art.74, după natura legii: este vorba de o lege organică, votul trebuie să fie din partea majorității deputaților; este vorba de o lege ordinară, votul este votul majorității deputaților prezenți în condițiile în care sunt îndeplinite textele din art.64, adică în prezența majorității deputaților.

Vă rog să constatați că totdeauna cvorumul este cel care precede votul și nu se poate, din însumarea votului, să rezulte cvorumul de lucru.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog, în ce calitate? Sunteți viceliderul PDSR?

Mi-ați amintit Regulamentul pe procedură.

Deci, eu verific cvorumul când unul dintre lideri sau înlocuitorii acestora solicită.

Deci, nu a cerut absolut nimeni verificarea cvorumului.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă președinte,

Vă rog să vă uitați în Regulament, că una dintre obligațiile președintelui de ședință este de a asigura, printre altele, respectarea Regulamentului. Respectarea Regulamentului vă incumbă obligația dumneavoastră ca să constatați dacă într-adevăr în sală există cvorumul necesar, ca să supuneți la vot o lege.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Am constatat la începutul ședinței că există acest cvorum, am făcut-o public.

Verific în cursul ședinței dacă unul dintre liderii grupurilor solicită acest lucru, sau dacă este evident că nu este cvorum în sală. Pentru mine este evident că este cvorum. Dacă nu aveți ..., vă rog, un lider, sau un vicelider să-mi solicite acest lucru.

Da. Domnul deputat Bercea.

 
 

Domnul Florian Bercea:

Doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

Cred că trebuie să fie în interesul nostru, al tuturor, ca dezbaterile în cadrul plenului Camerei Deputaților să se facă de fiecare dată cu respectarea prevederilor din Regulament.

Dacă memoria nu mă înșeală, în art.128 din Regulament se spune următoarele - citez din memorie: din oficiu, președintele de ședință trebuie să se sesizeze ori de câte ori în sală nu există cvorumul necesar. Și, dacă nu există altă soluție, să solicite suspendarea ședinței, din lipsă de cvorum. Deci, să se autosesizeze. Nu trebuie să vină nimeni să spună.

Și numărul 2, legat de intervenția domnului deputat Gaspar, pe care cred că nimeni nu-l poate acuza că nu este bine intenționat și nu are preocupări și intervenții de natură să ajute la desfășurarea activității noastre, cu respectarea prevederilor regulamentare.

Deci, în consecință, după părerea noastră, în momentul de față în sală nu sunt 172 de deputați și cerem verificarea cvorumului. Asta, cu atât mai mult cu cât, nu o dată, și poate în mod mai puternic subliniat în ultimul timp, din cauza Opoziției, se tărăgănează, nu se face, nu se drege. Atunci, să dovedească Puterea că sunt in corpore aici și doresc, să acționeze pentru promovarea legilor pe care dânșii le susțin.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Aveți dreptate. Sigur, eu, pe parcursul ședințelor am rugat pe domnii secretari să numere, să-mi confirme dacă există acest cvorum. Mi s-a spus că există. În acest moment în sală sunt 148 de deputați. Deci, există cvorum pentru adoptat pe articole. Nu există cvorum în acest moment, pentru adoptat proiectele de lege finale.

Deci, proiectul de Lege privind adoptarea Ordonanței de urgență nr.38/1998 va fi programat pentru votul final mâine, la ora 11,00, cu celelalte proiecte de legi.

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.78/1997 pentru completarea art.1 din Legea nr.2/1992 privind acordarea de indemnizații membrilor Academiei Române (Amânarea votului final.) (procedură de urgență.)

Trecem la dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.78/1997 pentru completarea art.1 din Legea nr.2/1992 privind acordarea de indemnizații membrilor Academiei Române.

Potrivit prevederilor art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Solicit propunerea unui timp de desfășurare a dezbaterilor.

 

Doamna Smaranda Dobrescu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Fiind vorba de un proiect de lege foarte simplu, doar de completare a unui articol, propun o discuție nu mai lungă de 5 minute și luări de poziție de un minut din partea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc.

Cine este de acord cu propunerea doamnei deputat Dobrescu? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, începem dezbaterea cu titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul ordonanței a fost adoptat în unanimitate.

Articolul unic al ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Articolul unic .....

 
 

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Se votează contra și abțineri, iar dumneavoastră spuneți "nimeni"!

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dar domnii secretari nu-mi spun. Nu trebuie să număr eu.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Sculați-i din somn, atunci! (Rumoare)

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să nu mai vorbiți din sală. Domnii secretari au datoria să numere. Probabil că nu ridicați mâinile la timp.

Am să vă rog să fiți și dumneavoastră atenți. Nu cereți numai la ceilalți să fie atenți!

Supun votului dumneavoastră articolul unic al proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva contra? Vă rog să numărați, domnilor secretari! Două voturi contra.

Cine se abține? 10 abțineri.

Cu majoritate de voturi, articolul unic al proiectului de lege a fost adoptat.

Acest proiect de lege va fi supus votului final mâine, în cadrul votului de la ora 11,00.

 
Propunerea legislativă privind restituirea bunurilor preluate de stat din patrimoniul Academiei Române (Amânarea dezbaterilor.)

Urmează propunerea legislativă privind restituirea bunurilor preluate de stat din patrimoniul Academiei Române.

Din partea inițiatorului, dacă dorește cineva să ia cuvântul.

 

Domnul Petre Țurlea:

Vă mulțumesc.

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

O să vă prezint câteva elemente de argumentație a votului favorabil pentru această lege, din partea domniilor voastre, cu rugămintea către doamna președinte ca să planifice eventual un vot asupra acestui proiect de lege, mâine, de exemplu, sau în altă zi, în condițiile în care va fi o prezență mai mare în sală întrucât, după cum vedeți domniile voastre, este lege organică și să-i dăm o șansă de a trece.

Dumneavoastră știți foarte bine, bănuiesc că toți din această sală, că Academia Română este cea mai prestigioasă instituție de cultură din țara noastră și are mai mult de 100 de ani, ea a contribuit substanțial însăși la formarea statului național unitar român. Toate bunurile Academiei au fost realizate prin acumulare, prin donații, de către oameni de cultură sau de către oameni politici din România. Avem chiar în sala aceasta câțiva reprezentanți iluștri ai Academiei Române. Deci îmi este imposibil să cred că cineva din această sală, deci vreun reprezentant al poporului român, nu ar vrea ca această instituție de maximă valoare să o ducă din ce în ce mai bine, pentru a putea contribui la maxima ei potență, la dezvoltarea României viitoare.

În 1948 bunurile acestea ale Academiei Române au fost expropriate de către statul comunist, deci o expropriere samavolnică. Vă aduc aminte că suntem în Parlament, rezultat al unei revoluții anticomuniste. Deci este normal, și din această cauză, este normal să acceptăm retrocedarea bunurilor celei mai prestigioase instituții de cultură din țara noastră. Apoi, trebuie să aveți în vedere faptul că Academia Română nu vrea să preia aceste bunuri, clădiri, de exemplu, pentru a alunga pe cei care stau astăzi acolo, ci să preia numai uzufructul acestor clădiri. Dacă se va realiza o asemenea lege,… poate distinșii mei colegi vor să facă mai puțină gălăgie în sală...

 
 

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Vă rog să păstrați liniște în sală să-l ascultăm pe domnul deputat.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Dacă se va realiza o asemenea lege, atunci înseși bugetele viitoare ale țării vor putea fi degrevate de o parte importantă din fondurile care astfel, în acest moment, trebuie alocate Academiei Române.

Mă adresez, în special, marii majorități a deputaților care fac parte din majoritatea parlamentară, în special, principalului partid care este urmașul marelui partid național țărănesc, PNȚCD-ul astăzi, care militează pentru ideea restitutio in integrum. Sunt două direcții aici. Restituire a bunurilor pentru persoane și restituirea bunurilor pentru niște instituții. Dacă acceptăm, cum spuneți domniile voastre, restituirea bunurilor pentru persoane, cu atât mai mult trebuie să acceptăm restituirea bunurilor pentru Academia Română care este cea mai prestigioasă instituție culturală din România. Dacă facem acest lucru, ajutăm Academia, dar ajutăm indirect însăși țara aceasta, pentru că, prin Academie, prestigiul în lume al României va spori foarte mult. Vă rog să faceți abstracție de acest aviz cu totul curios al comisiei, de respingere, și să judecați cu maximă aplecare acest raport, să vă gândiți la ce a însemnat până acum, dar și ce înseamnă și în acest moment Academia Română.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Da, este adevărat, are un raport de respingere din partea Comisiei juridice. Invit președintele acestei comisii sau un vicepreședinte să ne expună motivele pentru care a respins acest proiect de lege. Nu există. Amânăm acest proiect de lege pentru săptămâna viitoare, când vom avea și comisia, să sperăm, și comisia de specialitate.

Vă rog, domnilor secretari, să verificați cvorumul.

 
Prezentarea de răspunsuri ale miniștrilor la interpelări adresate de către deputați.

În ședința de astăzi a Camerei Deputaților sunt prezenți reprezentanții câtorva miniștri pentru a răspunde întrebărilor dumneavoastră. Din partea Ministerului Agriculturii și Alimentației este prezent domnul secretar de stat Adrian Dobrescu pentru a răspunde întrebării domnului deputat Petre Naidin.

Domnul deputat Petre Naidin este invitat să-și susțină întrebarea. Domnul deputat Petre Naidin nu este momentan în sală.

Din partea Ministerului Muncii și Protecției Sociale este prezent domnul secretar de stat Petru Păun Jura pentru a răspunde întrebării formulate de domnul Petre Bejinariu.

În acest moment în sală se află 114 deputați, un cvorum insuficient pentru a ne continua activitatea pe proiectele legislative. Urmează partea a doua, cu privire la întrebările adresate membrilor Executivului. Ne reîntâlnim mâine la lucrările în plen.

Domnule deputat, vă rog să vă prezentați întrebarea, pentru a vă putea primi răspunsul.

 

Domnul Petre Bejinariu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrebarea noastră se întemeiază pe o scrisoare pe care au primit-o mai mulți colegi parlamentari din județul Suceava și care vine din partea Asociației Naționale a Veteranilor de Război - Filiala Suceava.

Asociația Națională a Veteranilor de Război care pentru județul nostru cuprinde 22.560 de veterani, văduve de război și urmași, arată în scrisoare situația grea în care se află și notam aici în coținutul întrebării că în scrisoarea aceasta am înțeles toate stările pe care poate să le aibă un veteran, de la implorare la protest și apoi la amenințare. Dânșii spun că indemnizația lunară a unui veteran și, respectiv, a unei văduve este echivalentă cu prețul unui kg de carne sau 10 pâini. Înțelegem că oamenii aceștia în vârstă, toți aproape de peste 75 de ani, au nevoie, dar și merită și considerația și sprijinul statului român.

De aceea, ne-am gândit să întrebăm Ministerul Muncii și Protecției Sociale dacă au în vedere completarea Legii nr.44 din 1994 și când anume au în vedere acest demers în favoarea acestor eroi în viață ai neamului, așa cum corect se autodefinesc.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat, vă rog prezentați răspunsul la întrebare.

Domnul Petru Păun Jura am fost anunțată că este în sală. Am să vă rog să mă anunțați cine este în sală și cine nu este. Da?

domnule deputat Petre Bejinariu, vă rugăm să ne scuzați, este ieșit puțin din sală.

Domnul deputat Petre Naidin are o întrebare către Ministerul Agriculturii și Alimentației și se află aici domnul secretar de stat Adrian Dobrescu.

Domnule deputat, vă rog să prezentați întrebarea. Vă reamintesc că durează 2 minute prezentarea întrebării.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Doamnă președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Întrebarea mea ați primit-o, bănuiesc că ați comentat-o, primesc și răspuns astăzi, se referă la a cunoaște punctul de vedere al Guvernului privind o lucrare locală, în județul meu, la comuna Dragalina, privind eliminarea excesului de umiditate și strămutarea gospodăriilor afectate. Dar, cel mai mult m-ar interesa, așa cum este în întrebarea pe care v-am trimis-o, următorul lucru: a ne pune la dispoziție anexa de la Hotărârea de Guvern nr. 762/1998, proiectele ei sau extrase, pentru a fi mai bine cu toții clarificați asupra celor ce le cuprind, pentru că altfel sunt nevoit să citesc numai studiul "Aderarea României la Uniunea Europeană și reforma politicii agricole", unde aflăm că: "Agricultura românească părăsește drumul spre Uniunea Europeană, distanța față de parametrii occidentali se mărește, sectorul agricol nu mai oferă stabilitate, siguranță sau protecție materială și socială țăranilor români, care devin segmentul cel mai îmbătrânit și cel mai periclitat din societate. Radiografia din afară înfățișează un schelet cu producții vegetale tot mai mici, cu diminuarea gravă a sectorului zootehnic, avicol, legumicol și pomicol, concomitent cu uriașa creștere a prețurilor, precum și prăbușirea comerțului exterior al produselor agicole".

Hotărârea de Guvern nr.762 alocă 500 de miliarde de la bugetul de stat pentru proiecte de dezvoltare în agricultură.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Dobrescu.

 
 

Domnul Adrian Dobrescu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință!

Răspuns adresat domnului deputat Petre Naidin.

Regia Autonomă a Îmbunătățirilor Funciare nu are în domeniul său de activitate execuția de lucrări privind eliminarea excesului de umiditate în intravilanul localităților și strămutarea gospodăriilor afectate, aceste lucrări revenind în totalitate organelor locale. Potrivit Hotărârii guvernului României nr. 762/1998 pentru aprobarea finanțării programului de restructurare și reformă în agricultură în 1998, din fondul la dispoziția Guvernului, constituit din vărsăminte din privatizare, Regia Autonomă a Îmbunătățirilor Funciare a prevăzut în programul pentru eliminarea excesului de umiditate și regularizări văi continuarea execuției lucrărilor la obiectivul de investiții, eliminarea excesului de umiditate din sistemul de irigații Gălățui-Călărași, zona amintită de dumneavoastră, prin redimensionarea rețelei de desecare în extravilanul localității Dragalina județul Călărași. Lucrările de execuție au început în luna octombrie anul curent, iar realizările înregistrate la sfârșitul lui noiembrie 1998 la acest obiectiv sunt de 2,4 miliarde de lei, față de un program de 3 miliarde de lei. Finanțarea lucrărilor la acest obiectiv de investiții este în continuare condiționată de asigurarea fondurilor necesare, fonduri ce urmează a fi alocate din bugetul de stat din surse din privatizare sau de la bugetul de stat pentru 1998, cât și pentru 1999.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Da, domnule deputat, un comentariu scurt, dacă aveți? Dar, nu mai mult de un minut.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Nu un comentariu, o observație. Întrebarea mea are două puncte privind aplicarea acestei hotărâri de Guvern nr.762 și a doua și cea mai interesantă era de a ști, de a cunoaște anexa la această hotărâre.

 
 

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Domnule secretar de stat?

 
 

Domnul Adrian Dobrescu:

Da, anexa la această hotărâre cuprinde, structurat pe 7 sau 8 domenii de activitate, printre care îmbunătățiri funciare, zootehnie, viticultură, culturi de câmp, creșterea și o gestionare mai bună a cailor de rasă etc. cuprinde un număr de peste 220 de unități.

Dacă doriți, v-aș ruga să îmi permiteți să vă prezint, în zilele următoare, unitățile care sunt cuprinse în această anexă, structura de cheltuieli pe care o solicită, cât și cuantumul pentru fiecare unitate în parte, aceste unități, urmând a fi trecute, pe baza unor rigori, printr-o comisie care va stabili dreptul fiecăreia din ele de a căpăta acești bani, cu specificația că ei sunt de la bugetul de stat, din fondul de privatizare și fiind fond nerambursabil. Deci, vă voi înainta în scris o copie după această anexă care cuprinde 230-240 de unități, unde veți vedea toate unitățile cuprinse pe zone și pe grupe de activitate. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Da. Vă mulțumesc.

Se află prezent pentru a răspunde întrebării adresate de domnul Nicolae Ionescu, domnul secretar de stat general Constantin Degeratu.

Domnule deputat Nicolae Ionescu, vă rog să adresați întrebarea.

 
 

Domnul Nicolae Ionescu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Întrebarea este pentru domnul general de corp de armată Constantin Degeratu, șeful Statului Major.

Recent, cu prilejul celei de-a 80-a aniversări a Marii Uniri, mai marii puterii au făcut masive înaintări în grad. S-au bucurat, din păcate, de astfel de avansări, în principal, cei din structurile sus-puse ale oștirii. Că s-au făcut respectivele înaintări în grad, aceasta este treaba celor în drept. Dar, că au fost puse noi steluțe pe epoleții generalului Gheorghe Bucșe sau noi trese pe manșetele contraamiralului Traian Atanasiu, personaje asupra cărora încă planează dubii că s-ar fi aflat implicați în lucrări necurate, în afaceri precum au fost "Țigareta II" și "Distrugătorul Mărășești", pentru care au fost deja anchetați și blamați în coloanele presei, la radio și la televiziune, acest fapt este cu totul și cu totul de neînțeles pentru orice om cu mintea limpede și curată. La semnalele deosebit de critice făcute de massmedia, potrivit cărora înaintările în grad ale acelora la care ne referim ca și a torționarului de la Sighet, Ciolpan, au reprezentat o mare gafă, o bilă neagră pentru cei care au dreptul de propuneri și de decizie în privința avansărilor din armată, prin Biroul de presă al Ministerului Apărării, s-a aruncat imediat praf în ochi celor care au îndrăznit să ridice o astfel de problemă, afirmându-se, vezi doamne, că propunerile de avanasare a celor în discuție s-au sprijinit, au avut la bază, "...criterii strict profesionale, având în vedere atribuțiile de serviciu ale celor doi lideri militari". În cazul în care, respectivele avansări...

 
 

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Vă rog, întrebarea se pune în timp de un minut și fără conținut, cuprins și încheiere! Vă rog să formulați întrebarea.

 
 

Domnul Nicolae Ionescu:

Da. În cazul în care respectivele avansări au avut la bază ca singur suport criteriul profesional, rugăm pe domnul general Degeratu să ne spună în în mod concret, nu la modul general:

1. Care au fost realizările profesionale de excepție ale celor două cadre militare sus puse care au primit noi grade.

2. Câți alți militari din subordinea domniei sale, în principal, soldați, gradați, subofițeri, maiștri militari și ofițeri care duc de fapt greul în Armata Română au fost recent înaintați în grad pe criterii profesionale?

Dacă la baza înaintărilor în grad în armată stă doar criteriul profesional, așa cum a lăsat să se înțeleagă comunicatul de presă, îl întreb pe domnul general Degeratu, în urma recomandărilor scrise și verbale, făcute de subsemnatul anul trecut, ca deputat de Argeș, și de primarul țărănist al Municipiului Curtea de Argeș, Gheorghe Nicuț și de părintele Calinic, episcop de Argeș și Muscel, de ce n-a fost avansat la gradul de general în rezervă și domnul colonel Florian Tucă, argeșean, fiu al Argeșului, cetățean de onoare al orașului Curtea de Argeș, ținându-se seama că la capitolul realizări profesionale, domnia-sa stă, după opinia noastră și a altora, nu doar foarte bine, ci chiar excelent, dânsul punându-și semnătura ca reputat istoric militar pe un număr de 50 de cărți și pe mai bine de 2000 de studii și articole pe teme de istorie. Chiar în preajma aniversării a 80 de ani de la Marea Unire, domnul colonel în rezervă, doctor în istorie Florian Tucă a publicat în colaborare singura lucrare monografică apărută pe plan național, dedicată Războiului de reîntregire al Marii Uniri, carte care a fost apreciată deja de către specialiști și de către presă ca o apariție editorială de excepție. Chiar și numai pentru această realizare profesională ofițerul în cauză...

 
 

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Întrebarea, nu mai dezvoltați, că nu facem... un minut aveți atât!

 
 

Domnul Nicolae Ionescu:

Da. Îmi exprim speranța că domnul general Degeratu va căuta să repare o astfel de omisiune sau de nedreptate în viitor.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Reamintesc domnilor colegi că întrebarea se pune direct fără comentarii și durează un minut.

Domnule secretar de stat, domnule general Constantin Degeratu, vă rog să răspundeți pe parcursul a maximum 3 minute, întrebării domnului deputat.

 
 

Domnul Constantin Degeratu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să-mi permiteți să răspund la întrebările care au fost puse.

Prima, în legătură cu meritele profesionale ale celor doi nominalizați, meritele profesionale de excepție. Generalul Bucșe și amiralul Atanasiu au fost numiți în funcție anul trecut, în urma schimbărilor care s-au produs prin trecerea la pensie a celor care au fost în funcțiile anterioare. Ei au fost selecționați din grupul de generali și ofițeri care puteau să îndeplinească aceste funcții, conform criteriilor profesionale. De altminteri, grupul este foarte mic, la aviație au fost 3 generali, la marină 4 contra-amirali care puteau să îndeplinească aceste funcții. Funcțiile prevăzute în ștat pentru cei doi sunt funcții de generali cu 4 stele sau amirali cu 4 stele. În Armata Română a existat un singur general cu 3 stele. În Armata Română pînă la ora actuală nu mai există nici un general sau contra-amiral care să aibă grad dobândit înainte de revoluție. Din care cauză, este o discrepanță majoră între gradele pe care le poartă acești comandanți și funcțiile pe care le îndeplinesc.

Generalul Bucșe promovează cu perseverență procesul de reformă, restructurare și modernizare, în conformitate cu obiectivele stabilite de Parlamentul României, Guvernul României și Consiliul Suprem de Apărare a Țării. În timpul mandatului său, generalul Bucșe a asigurat realizarea proiectului de modernizare al avionului MIG-21, respectiv integrarea în cadul escadrilei de luptă a primelor 52 de avioane din acest model. La data luării în primire a funcției avea 6 avioane în exploatare. Cu acest prilej generalul Bucșe a asigurat trecerea pe aceste avioane a numărului necesar de piloți, a asigurat zborurile de luptă, a asigurat zborurile de instrucție, a asigurat primele exerciții, după 1990, în formații de 10-15 avioane.

Generalul Bucșe a asigurat succesul de implementare a proiectului C-130. România a devenit utilizator de C-130 într-un timp record. România a executat cu această ocazie primul zbor continental, primul zbor transcontinental până în Angola, primul zbor transoceanic. În acest an, generalul Bucșe a asigurat prezența aviației române la exercițiul Strong Resolve. De asemenea, a asigurat prezența aviației române cu succes la exercițiile bilaterale româno-franceze și a asigurat, de asemenea, un număr important de exerciții care au garantat capacitatea operativă a aviației militare. Sub mandatul său, proiectul FPS - 117 a prins contur și sunt realizate obiective în proporție de aproximativ 30 %. Anul viitor acest obiectiv va fi realizat integral.

Din punctul de vedere al acuzațiilor ce i se aduc, generalul Bucșe a fost acuzat de subordonatul său, fostul comandor Suciu, că a fost anunțat de sosirea acestui transport. Nici măcar Suciu nu l-a acuzat că a participat la acțiunea în cauză. Parchetul Militar a verificat această acuzație, acuzația s-a dovedit nedreaptă, netemeinică, fără a putea fi dovedită. De altminteri, era și absurd, pentru că ceea ce pretindea fostul comandor Suciu era să spună ceva de genul acesta: "Domnule generale, fiți atenți că eu fac contrabandă!" Altceva nu se putea spune, pentru simplul motiv că nu i-a cerut nimic, doar spune că l-a anunțat. Ceea ce a dovedit până la această dată Parchetul Militar este că generalul Bucșe nu a fost implicat în această operațiune. Cunoaștem motivele pentru care s-a făcut această acuzație, pentru că generalul Bucșe era o țintă perfectă. Pentru presă, cel puțin, oferea opiniei publice iluzia unei sancțiuni severe și nu ducea nicăieri ca pistă de cercetare.

Din punctul de vedere al pct.2 - contra-amiralul Atanasiu a promovat cu perspeverență obiectivele procesului de reformă, restructurare și modernizare, a asigurat starea de operativitate a marinei militare în limita fondurilor asigurate în condiții exceționale, în condițiile în care aceste fonduri sunt absolut insuficiente, a condus partea componentei navale la cel mai mare exercițiu de după al doilea război mondial la care a participat Armata Română, Exercițiul Strong Resolve cea mai mare desfășurare și cea mai complexă desfășurare de forță la 3000 de km în condiții excepționale, zi și noapte, pe toată durata exercițiului. A asigurat prezența Marinei Române în Bazinul Mării Negre la cei mai înalți parametri posibili.

Din punctul de vedere al acuzațiilor ce i se aduc, amiralul Atanasiu nu a fost acuzat niciodată că direct ar fi participat la vreo activitate infracțională. Corpul de control a constatat apariția unor neregularități în derularea contractului de modernizare a distrugătorului Mărășești, singurul lucru care a putut fi dovedit a fost o recepție în avans săvârșită de o echipă de 3 ofițeri, din păcate, cu bună intenție, spun din păcate, pentru că a trebuit să fie sancționat pentru această bună intenție, operațiunea era absolut necesară pentru ca distrugătorul să fie gata de marș la data stabilită. Au procedat în afara legii, au fost sancționați. Acțiunea de presă are la bază alte motive decât cele profesionale. De altminteri, prezumția de nevinovăție trebuie să funcționeze, cred că pentru toată lumea și, în plus, cred că nu există om politic sau om care îndeplinește o funcție deosebită în statul acesta, care să nu fie zilnic sau aproape zilnic sau săptămânal acuzat în cel puțin un ziar. De aceea este liberate de exprimare ca fiecare să-și spună punctul de vedere. Până în momentul în care astfel de acuzații vor putea fi dovedite trebuie să beneficiem de această prezumție de nevinovăție.

În legătură cu celelalte avansări, au fost înaintați la gradul următor 8, 7 generali și un amiral. Au fost avansați, de asemenea, 78 de ofițeri, maiștri militari și subofițeri. Acești oameni sunt într-adevăr de la trupe, cum s-a precizat aici. Cred însă că greul activității se duce la toate eșaloanele, așa cum se duce și la acest forum, cred că nu se poate spune că într-un astfel de forum este ușor și este greu numai acolo unde se muncește fizic direct.

În legătură cu propunerea privind avansarea domnului colonel Tucă. Personal sunt unul dintre admiratorii operei sale. De asemenea, pot să spun că am făcut anul trecut o propunere de avansare, propunere însă care nu se încadra în circuitul normal. Propunerile se fac de către Asociația cadrelor militare în rezervă și în retragere și se discută de o comisie în cadrul secției militare pentru problemele veteranilor de război, rezerviștilor și celor în retragere. Nu am fost consultat în această direcție, dar știu un lucru foarte precis. Domnul colonel Tucă nu îndeplinește condițiile prevăzute de actele normative în vigoare. S-a inițiat o analiză în legătură cu modificarea acestor acte în vigoare pentru a se rezolva și alte cazuri. Atunci când procedura va fi completă, vom răspunde în cunoștință de cauză.

În orice caz, personal, nu sunt implicat în acest proces, întrucât ține de alte structuri ale Ministerului Apărării Naționale. Repet, însă, cred că domnul colonel Tucă merită respectul nostru pentru opera sa istorică și sunt un admirator al domniei sale.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc. Domnule deputat, sunteți mulțumit, da? (Confirmă că este mulțumit de răspuns).

Da, domnul secretar de stat Petru Păun Jura este invitat să răspundă întrebării adresate, în lipsa dumnealui momentană, de domnul deputat Petru Bejinariu.

 
 

Domnul Petru radu Păun-Jura:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimate domnule deputat,

În domeniul la care faceți dumneavoastră referire sunt acum în diferite faze ale procesului legislativ trei proiecte de acte normative. Este vorba de două proiecte de lege, inițiativa aparținând unor domni deputați. unul dintre dânșii a preluat propunerile Asociației veternanilor de război. noi am discutat la Ministerul Muncii aceste propuneri și am fost de acord cu ele, n-am putut noi să facem inițiativa, deoarece vizează vreo patru-cinci ministere și atunci a preluat-o un domn deputat. Ce am făcut noi, în schimb, am înaintat un proiect de lege care se dezbate acum la Senat prin care am propus ca invalizii, orfanii și văduvele de război să beneficieze de exact același tratament de care beneficiază revoluționarii sau urmașii acestora. Prin această lege, situația financiară a invalizilor, orfanilor și văduvelor de război se va îmbunătăți substanțial.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, sunteți mulțumit, da? Da.

Se află prezent în sală pentru a răspunde întrebării adresate de domnul deputat Petru Șteolea, domnul secretar de stat Mihai Korka. Domnul deputat este în sală? Deci nu este în sală domnul deputat. Îmi pare rău, domnule secretar de stat. Vă rog, dacă aveți ceva scris, puteți lăsa și o să transmitem domnului deputat. Și noi vă mulțumim.

Se solicită amânare pentru următoarele întrebări: cele adresate Ministerului Industriei și Comerțului de domnii deputați Petre Țurlea și Petre Naidin și Ministerului Finanțelor de domnii deputați Vasile Stan, Wittstock Eberhard și Petru Bejinariu. răspunsurile la aceste întrebări vor fi reprogramate.

 
Prezentarea de întrebări și interpelări adresate membrilor Guvernului.

Urmează prezentarea interpelărilor adresate de domnii și doamnele deputate pe adresa Guvernului. Deci, astăzi are loc prezentarea, pe scurt, numai a obiectului interpelărilor, urmând să primiți răspuns din partea Guvernului în ședința următoare. Îl invit pe domnul deputat Nicolae Ionescu pentru a prezenta obiectul interpelării, și nu toată interpelarea, doar obiectul.

 

Domnul Nicolae Ionescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte. Interpelarea este adresată domnului Radu Vasile, prim-ministru al Guvernului, domnului Radu Berceanu, ministrul industriei și comerțului, și domnului director al FPS, Radu Sârbu.

Obiectul interpelării este un obiect cald. Publicarea listei de lichidare, prin veșnica grabă a Guvernului sau a unei părți a presei, a provocat nemulțumiri transformate în manifestări de stradă.

De exemplu, la Câmpulung-Muscel, vineri, pe platforma ARO și apoi în fața Primăriei s-a strigat: "Jos țărăniștii!", "Jos Guvernul!", creându-se o stare de tensiune socială deosebită. În mod normal, nu poate fi răspunzător numai PNȚcd, ci întreaga coaliție, deci și PNL, PD, PSDR, UDMR, ecologiștii, dar acest lucru cu greu poate fi explicat și lămurit pe moment, străzii.

Făcându-mă exponentul miilor de muncitori de la ARO și a Câmpulungenilor, în general, atrag atenția Guvernului, domnului prim-ministru Radu Vasile, că trebuie acordată o deosebită atenție și o analiză temeincă acțiunilor de reformă, mai bine zis, de lichidare, acolo unde sunt zone sensibile, cu probleme economice și sociale aproape dezastruoase, cum o reprezintă Câmpulungul.

ARO reprezintă unul din stâlpii industriei argeșene, și în același timp și singura platformă industrială musceleană activă acum, iar reprezentanții coaliției aflată la putere, anul trecut, când Guvernul a trecut la lichidare, când s-a început închiderea minelor, au făcut promisiuni că ARO se va restructura și privatiza. A fost liniște. Reamintesc faptul că ARO a rămas singura mare uzină din zonă, susținând, practic, municipiul Câmpulung-Muscel din toate punctele de vedere.

În numele muscelenilor, a primarului municipiului Câmpulung, domnul Sorin Buta, care a intervenit...

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, nu dezvoltați! numai obiectul intervenției.

 
 

Domnul Nicolae Ionescu:

În numele celor 8.000 de angajați de la cunoscuta uzină de autoturisme de teren ARO, cer executivului - termin, imediat - includerea în anexa la ordonanța de Guvern emisă în cursul acestei luni și a societății ARO, pe lângă societățile constructoare de mașini de la Brașov, pentru a beneficia de reeșalonarea datoriilor, credite avantajoase, susținerea desfacerii de autoturisme de teren în țară și peste hotare, având în vedere importanța strategică a acestei uzine, singura producătoare de autoturisme de teren în această zonă a Europei. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Paul Alecu, dacă este în sală, pentru a-și prezenta interpelarea. Nu este în sală. Domnul Leonăchescu Nicolae, două interpelări.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Prima interpelare este adresată domnului inginer Vlad Roșca, secretar de stat la Departamentul administrației publice locale.

În localitatea Livada, aflată la 5 km de municipiul Arad, locuitorul Todoca Dumitru este supus unui tratament abject din partea primarului și a viceprimarului comunei. Pentru că a îndrăznit să gândească politic altfel decât actualii administratori ai comunei, s-a întrerupt alimentarea cu energie electrică pe strada sa, iar extinderea rețelei de gaz combustibil, pe această stradă, a fost blocată. Și acum, interpelarea: Salariații aflați în subordinea Departamentului administrației publice locale au primit instrucțiuni de a trece la represalii contra celor care au altă orientare politică?

Cea de a doua interpelare este adresată ministrului Valeriu Stoica. La Judecătoria sectorului 1 București se află pe rol cauza care face obiectul dosarului nr. 12.368/1994, prin care reclamanta Vlădescu Alexandra Aurora a revendicat de la SC Herăstrău Nord SA, fostul ICRAL, imobilul din strada Luigi Cazavillan nr.15, sector 1 București. Chiriașul Diaconu Ioan, fost deținut politic, beneficiarul contractului de închiriere nr. 2.348 ne semnalează că de 4 ani procesul bate pasul pe loc, reclamanta nedorind să facă expertiza tehnică. O parte din imobil a fost vândut, iar cealaltă parte nu se poate vinde din cauza acestui litigiu. Și acum interpelarea: Domnule ministru, această cauză poate fi judecată și finalizată în acest mileniu, dat fiind ritmul inadecvat al lucrărilor!?

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, și noi vă mulțumim.

Domnul deputat Darie Simion. Vă rog, numai obiectul, da? Și vă avertizez că nu este transmisă astăzi în direct la radio, lunea viitoare va fi.

 
 

Domnul Simion Darie:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Andrei Marga, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării este legat de numirea în funcția de directori de școli în județul Bacău și aș vrea să primesc răspuns privind criteriile în virtutea cărora sunt admise dosarele candidaților pentru ocuparea posturilor de director, dacă corpul profesoral dintr-o școală poate avea cuvânt în numirea acestor directori, când comportamentul și profesionalismul unui candidat sunt precare, ca să folosesc un eufemism, ce alte criterii evaluează la numirea unui director, și dacă apartenența la un partid politic este un criteriu hotărâtor în numirea directorilor de școli și a întreprinderilor comerciale.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc. Are cuvântul domnul deputat Remus Opriș.

 
 

Domnul Constantin Remus Opriș:

Interpelarea mea este adresată primului-ministru. În data de 19 octombrie în nr.395 al publicației "Monitorul Oficial" s-a publicat Hotărârea de Guvern nr.692 care face referire la aprobarea programului de conversie a unor capacități de producție militară către producția civilă. Pentru punerea în aplicare a acestui program a fost alocată suma de 32,5 miliarde de lei din fondul aflat la dispoziția Guvernului pentru Ministerul Industriei și Comerțului. Iată pentru ce doresc să cunosc modul de utilizare a acestor resurse financiare, care sunt acele capacități la care se referă programul de conversie. Întrucât sunt parlamentar al circumscripției Prahova, aștept ca în răspunsul dumneavoastră să prezentați și detalierea programului de conversie a producției militare către producția civilă din unitățile economice ale acestui județ, cu sublinierea impactului social pe care aplicarea programului îl va avea asupra salariaților din sucursalele Regiei autonome pentru producția de tehnică militară. Mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc. Are cuvântul domnul deputat Vichentie Nicolaiciuc.

 
 

Domnul Vichentie Nicolaiciuc:

Mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru. Este cunoscut de către întreaga țară faptul că la începutul lunii noiembrie o serie de localități din județul Maramureș au avut de suferit cele mai puternice inundații, poate, din ultimii 100 de ani. Marea majoritate a locuitorilor care trăiesc în localitățile inundate sunt de origine ucraineană.

Luând contact direct, zilele acestea, cu o parte dintre acești locuitori, sunt obligat de către aceștia, ca deputat al ucrainenilor în Parlamentul României, să vă solicit următoarele : Se cer urgent de reevaluat corect pagubele pe care le-a avut de suferit fiecare familie în parte, deoarece din comisiile care au evaluat pagubele imediat după inundații, nu au făcut parte și reprezentanții comunităților locale, ci doar specialiștii de la județ. Prima evaluare, după cum declară oamenii locului, s-a făcut subiectiv, s-a sărit peste multe poziții sau gospodării. Apoi, evaluarea s-a făcut în pripă, fără nici o instruire, reieșind o mare diferență între pagubă și evaluare, sau, au fost chiar cazuri când s-au făcut evaluări la unele gospodării în care nici n-a intrat apa. De asemenea, listele cu evaluări trebuie afișate din timp, pentru eventuale reclamații.

Doi: clădirea școlii...

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, obiectul, nu citiți toată interpelarea, o citiți lunea viitoare pe toată. Pe scurt, tema.

 
 

Domnul Vichentie Nicolaiciuc:

Obiectul interpelării este cererea de a se lua o serie de măsuri urgente privind ajutorarea polulației în urma inundațiilor și a trece la construcția infrastructurii, regularizarea râurilor și a malurilor, pentru ca la primăvară se pot ivi alte inundații.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Excelent. Așa trebuie.

 
 

Domnul Vichentie Nicolaiciuc:

Da, hârtia este aici.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Petre Naidin are cuvântul.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Interpelarea este adresată domnului ministru Valeriu Stoica.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Este vorba de interpelare.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Deci, adresată Guvernului României, privind aplicarea art.580 și 58l din Codul de procedură civilă de către unii magistrați din municipiul Călărași, județul Călărași.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Nicolae Popa. Prezentați pe scurt obiectul celor două interpelări, nu e nevoie să le citiți, puteți să le spuneți direct.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Prima interpelare este adresată ministrului industriei și comerțului, domnul Radu Berceanu, și aici aducem la cunoștință domnului ministru că în ultima vreme, la solicitarea patronatului din industria ușoară, au avut loc foarte multe intrări de mărfuri, e vorba de ciorapi, în special din China și din alte țări care sunt specializate în aceste produse, care, din cauza faptului că nu sunt vămuite sau sunt vămuite sub valoarea reală a acestora, fac o concurență neloială întreprinderilor specializate din România, ceea ce conduce la falimentarea acestora. Și, în această situație, noi dorim să știm care sunt măsurile și care sunt problemele care vor trebui rezolvate de către domnul ministru Radu Berceanu pentru înlăturarea acestei situații care poate deveni catastrofală pentru industria ușoară.

A doua interpelare este adresată Fondului Proprietății de Stat, domnului președinte Radu Sârbu, cu privire la privatizarea unei întreprinderi clujene, este vorba de societatea comercială "Electrosigma", care a fost supusă procesului de privatizare unde au participat două societăți comerciale de proveniență, am putea spune, dubioasă, este vorba de Societatea Comercială "Monetko Invest" înmatriculată în 1997, cu un capital de numai 144 de milioane de lei, și care, de fapt, a și câștigat licitația, în defavoarea unei firme recunoscute, de notorietate publică, și cu specialiști, este vorba de firma Gant. sindicatele și salariații acestei societăți comerciale sunt nemulțumiți de modul în care s-a desfășurat privatizarea, ei suspectează funcționaraii FPS-ului de afaceri oculte și, în această direcție, am vrea să îl întrebăm pe domnul președinte Radu Sârbu dacă cunoaște această stare de fapt și care sunt deciziile pe care le va lua domnia sa pentru înlăturarea acestei situații conflictuale.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Aron Popa.

 
 

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al finanțelor, domnul Traian Decebal Remeș, și se referă la faptul că prin bugetul de stat pe 1998, la art.24 se prevede că din fondul la dispoziția Guvernului, 500 de miliarde să se aloce pentru programe și proiecte ce urmează a fi aprobate prin hotărâre de Guvern. Prin Hotărârea nr.486 s-a aprobat programul de restructurare privind prevenirea alunecărilor de teren, combaterea eroziunii solului și corecția torenților. La ora actuală, peste 45 de societăți comerciale autorizate au executat lucrări de îmbunătățiri funciare și ecologizare a mediului, în valoare de peste 64 miliarde de lei.

Solicităm ca Ministerul Finanțelor să perfecteze de urgență formalitățile de suplimentare a bugetului Ministerului Agriculturii și Alimentației și de deblocare a fondurilor necesare achitării contravalorii producției de construcții-montaj executată la această dată. Sunt măsuri imperios necesare opririi falimentării societăților implicate în realizarea programelor de investiții finanțate din vărsămintele din privatizare, din care 80 sunt privatizate, iar restul în curs de privatizare, și a consecințelor decurgând din neplata la termen a salariilor a peste 15.000 de salariați.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Marin Gheorghe.

 
 

Domnul Gheorghe Marin:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Foarte pe scurt, întrebarea mea este adresată domnului președinte al FPS, Radu Sârbu, și ea se referă la criteriile care au stat la baza alegerii întreprinderilor care au fost propuse pentru lichidare. În particular, care sunt sau care au fost criteriile care au stat la baza alegerii societății ARO, societate care se găsește într-o zonă economică cu grave probleme sociale.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Romulus Raicu.

 
 

Domnul Romulus Raicu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Radu Vasile, domnului ministru al industriei și comerțului Radu Berceanu, și domnului președinte al FPS, Radu Sârbu. Obiectul interpelării se referă la trecerea pe lista întreprinderilor ce urmează a fi lichidate și a unei unități din Drobeta Turnu Severin.

Guvernul Radu Vasile a dat publicității o listă cu întreprinderile ce urmează a fi lichidate în următoarele zile. Ca și celebra listă a cabinetului Ciorbea, noua listă a fost întocmită fără ca FPS să fi făcut o analiză atentă a unităților propuse spre lichidare. Pe lista neagră a fost trecută și SC "SEVERNAV" SA din Drobeta Turnu Severin, întreprindere care construiește nave numai pentru parteneri externi, din țări precum: Germania, Suedia, Olanda, Scoția, unitate care aduce valută în țară și care nu cere valută de la Guvernul Radu Vasile. Unitatea severineană este apreciată de parteneri externi pentru calitatea deosebită a lucrărilor efectuate și care sunt la nivelul standardelor europene.

De ce, domnule prim-ministru Radu Vasile, și domnule ministru al industriei și comerțului, domnule președinte al FPS ați trecut spre lichidare o asemenea unitate care are încheiate contracte până în anul 2001? Cui doriți să faceți cadou pe nimic o unitate care are o existență de peste 100 de ani? Vă rugăm să precizați care au fost criteriile care v-au determinat să treceți la lichidarea unei asemenea unități, în condițiile în care dumneavoastră nu ați avut datele necesare despre activitatea întreprinderii? Nu considerați că Guvernul ar putea fi dat în judecată de întreprinderea severineană pentru imensul prejudiciu adus unității în fața partenerilor săi de afaceri, prin trecerea pe o astfel de listă?

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Domnul deputat Lazăr Lădariu are cuvântul și se pregătește ultimul vorbitor, domnul deputat Burlacu Viorel.

 
 

Domnul Lazăr Lădariu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelarea are ca obiect numirea în post a ambasadorilor și se adresează domnului ministru de externe Andrei Pleșu. Sfidând, pur și simplu, avizul negativ al Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaților, la propunerea domnului ministru de externe Andrei Pleșu, Președintele Constantinescu a numit-o în postul de ambasador al României la Helsinki, pe doamna Smaranda Enache. Dacă ar fi existat un pic de curiozitate și de interes, cei preocupați ar fi putut afla ce roluri a jucat doamna Smaranda Enache în viața social-politică înainte de 1989, în perioada premergătoare și în timpul tragicelor evenimente de la Târgu Mureș din martie 1990, când, materializându-și acțiunile antiromânești, pleda pentru separatismul școlar și universitar.

Pupăză peste colac, la 2 octombrie, printr-o scrisoare adresată împreună cu Gabriel Andreescu, consiliul reprezentanților UDMR, incită maghiarimea să ceară autonomie pe criterii etnice, deci la federalizarea și enclavizarea României.

Oare domnul ministru Andrei Pleșu nu consideră suficiente aceste motive și argumente pentru rechemarea urgentă din post a doamnei Smaranda Enache, avându-se în vedere încăldarea flagrantă a statutului corpului diplomatic?

Cu toate că domnul ministru de externe dădea asigurări că în aceste funcții vor fi numiți numai diplomați de carieră, având în vedere precedentul creat, permisă fie-ne o altă întrebare: Va fi cumva numit în postul de ambasador al României în Tunisia, tot după votul negativ al Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaților, și domnul Petru Constantin, zis doctor Barbi?

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Burlacu.

 
 

Domnul Viorel Burlacu:

Doamnă președinte de ședință,

Interpelarea mea se adresează domnului ministru al sănătății și se referă la 3 probleme din județul Neamț.

Una; la desemnarea celor trei membri din partea patronatului pentru consiliul de administrație al viitoarei case județene de asigurări sociale de sănătate, ne-a fost oferită surpriza să fie propusă directoarea Direcției sanitare Georgeta Vintea, din partea PNȚcd, și nu este normal să reprezinte patronatul, doar dacă se prevede o viitoare privatizare a Direcției sanitare și noi nu știm.

Punctul 2 se referă la lipsa normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.154 din 1998 privind salarizarea personalului sanitar, care a dus la niște nereguli și necorelări astfel încât, la Sanatoriul TBC Bisericani, un paznic de animale să aibă o leafă mai mare decât un medic cu peste 20 de ani vechime.

Și punctul 3; săptămâna trecută, în ședința Consiliului municipal Piatra Neamț a fost anunțat iminentul deces al Centrului județean de transfuzie. Îl sfătuiesc pe domnul ministru al sănătății, ca, în eventualitatea că trece prin județul Neamț, să-și aducă sânge de acasă.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, mulțumesc.

Cu aceasta, declar închise lucrările ședinței de astăzi, 14 decembrie 1998.

Lucrările ședinței s-au încheiat la ora l8,55.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 5 iunie 2020, 6:38
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro