Ioan Vida-Simiti
Ioan Vida-Simiti
Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-04-2021
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 17-03-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 1998

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.17 Simiti Ioan Vida - prezentarea evenimentelor din ziua de 13 martie 1998 cu ocazia preluării Catedralei "Schimbarea la față" de către greco-catolici;

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul Ioan Vida Simiti, ultimul vorbitor.

Stimați colegi, am depășit cu 30 de minute timpul afectat intervențiilor. Mai mult nu se poate.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Simiti Ioan Vida:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru a risipi neadevărurile vehiculate, ca martor ocular și ca participant la o parte dintre evenimente, vă rog să-mi permiteți să vă prezint în continuare cele întâmplate în ziua de 13 martie 1998 la Cluj, cu ocazia preluării Catedralei "Schimbarea la față".

Iată, domnule deputat Țurlea, un al punct de vedere, cred, mai relevant, fără răutate și nepătimaș.

Prin sentințele și deciziile definitive și executorii date de Judecătoria Cluj, Tribunalul Cluj și Curtea de Apel din București, un proces care a durat cinci ani a restabilit o stare de normalitate, făcând să înceteze un abuz flagrant.

Așa cum se precizează în sentințele și hotărârile date, timp de 50 de ani Catedrala episcopală greco-catolică "Schimbarea la față" a fost folosită abuziv, în urma raptului făcut de autoritățile comuniste în 1948 și apoi, după 1989, de către Biserica Ortodoxă Română.

Instanțele judecătorești nu au retrocedat, subliniez, nu au retrocedat catedrala, pentru că proprietara de drept a fost și a rămas Biserica Română Unită - Greco-catolică, ci a dispus predarea către aceasta.

Afirm cu regret că Biserica Ortodoxă Română a refuzat să predea catedrala, chiar și după ce aceste sentințe au rămas definitive și după epuizarea tuturor căilor de atac, săvârșind de data aceasta nu numai o încălcare a dragostei creștine frățești, nu numai o nedreptate, dar și nesocotința manifestă a legilor și a autorităților statului.

În fața acestui refuz absolut nejustificat și de neînțeles, Biserica Greco-Catolică a fost obligată să ceară execuția silită, care s-a fixat de către judecătorie pentru ziua de 13 martie 1998, ora 9,00.

La orele 9,00, când executorul s-a prezentat pentru a face evacuarea și predarea catedralei, preotul paroh ortodox, Titus Moldovan, în loc să se supună legii, a prezentat o contestație, invocând trei impedimente la execuție, totalmente nejustificate, numai cu scopul de a tergiversa și bloca execuția.

Ezitările executorului, Marius Tonean, de neexplicat pentru un judecător, înclinat să amâne execuția, deși nu exista nici un motiv cât de cât întemeiat, a produs o confuzie care s-a dovedit extrem de dăunătoare pentru derularea în continuare a evenimentelor.

Bineînțeles că la Judecătorie, judecătorul însărcinat cu dosarul cauzei a dispus imediat să se facă un proces-verbal corect și să se pună catedrala în posesia Bisericii Greco-Catolice, neexistând nici un motiv întemeiat de amânare. Ceea ce s-a și făcut imediat, dar, din nou, preotul paroh Moldovan a continuat să se opună autorităților.

Prin urmare, credincioșii greco-catolici au intrat fără violență și fără forță în biserica lor să se roage, ceea ce era în deplină concordanță cu hotărârile justiției române și cu procesul-verbal de execuție silită. Atunci, în acel moment, au izbucnit, din păcate, unele incidente care nu aveau ce căuta într-o biserică și nicidecum între credincioși de aceeași expresie, pe care mass-media le-a amplificat și distorsionat.

Precizez: greco-catolicii au intrat pașnic în biserica lor, având de partea lor legea, justiția și adevărul. Nu s-au produs profanări în biserică și altar și nici un fel de stricăciuni, iar afirmațiile contrare, făcute cu scopul dezinformării și provocării, chiar dacă au venit din partea unor înalte fețe bisericești, sunt total neadevărate. Incidentele s-au redus, în principal, doar la înghionteli și la o masă răsturnată, care apoi a devenit o armă de blocare a părintelui Suciu să pășească în altar.

Aceste incidente nu au avut loc între credincioșii ortodocși, de altfel pașnici în majoritatea lor, și credincioșii greco-catolici, ci între seminariștii ortodocși și seminariștii greco-catolici, ușor manipulabili, preoții greco-catolici pledând pentru înțelegere, concordie, comportament pios și propunând o rugăciune împreună.

În concluzie, nu este adevărat că au avut loc bătăi, spargeri, stricăciuni și alte acte de vandalism.

Nu este adevărat că senatorul preot Matei Boilă a instigat pe credincioși la fărădelegi, insinuându-se că într-o mână ținea crucea și în cealaltă bâta. Vreau să vă informez că în cele două minute scurse, în care au apărut unele incidente, părintele Boilă nici măcar nu era în biserică.

Nu sunt adevărate afirmațiile de rea credință apărute în presă, făcute în urma unor dezinformări, în necunoștință de cauză și în lipsă.

Este adevărat, însă, că majoritatea credincioșilor ortodocși acceptă și salută momentul istoric prin care s-a făcut dreptate greco-catolicilor, și le mulțumesc pentru aceasta.

Trăiesc cu speranța că este aproape momentul în care românii vor reconsidera spiritul creștinesc de toleranță, care a existat între cele două biserici surori.

Sunt însă convins că în Cluj conflictele între ortodocși și greco-catolici s-au stins pentru totdeauna.

Domnule Țurlea, îmi permit să vă spun că, dacă o biserică din șapte reprezintă restitutio in integrum, trebuie să ne apucăm să ne mai uităm prin dicționare.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 23 aprilie 2021, 1:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro