Leonida Lari-Iorga
Leonida Lari-Iorga
Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 17-03-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 1998

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.15 Leonida Lari Iorga - comentariu și propuneri pe marginea unui proiect de lege ce va avea în vedere acordarea de sprijin economic comunităților românești de pretutindeni;

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Are cuvântul doamna Leonida Lari.

Se pregătește domnul Romulus Raicu.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

În plenul Camerei Deputaților va începe dezbaterea hotărârii cu privire la acordarea de sprijin economic comunităților românești de pretutindeni.

Pentru a face o lege bună pe termen lung, și nu pe un an - doi, trebuie din capul locului să se țină seama de niște adevăruri evidente: Basarabia și Bucovina nu pot fi introduse în aceeași structură cu comunitățile românești, Basarabia și Bucovina fiind trup din trupul țării. Că au fost rupte din trupul României prin ultimatum, că actualmente se află în afara granițelor, o parte în Republica Moldova și o altă parte în Ucraina, nu însemnează să facem hotărâri pe cheful prăduitorilor, să le trecem în zona comunităților.

Eforturile noastre și o conjunctură politică favorabilă ar putea schimba situația, așezând lucrurile și țările în albiile lor.

În problema dată avem trei elemente distincte: Basarabia - Bucovina, comunitățile românești și diaspora. Așadar, titlul legii ar trebui să sune așa: "Hotărâre privind acordarea de sprijin economic românilor din Basarabia, Bucovina, precum și românilor din comunitățile românești și diaspora."

Deși pentru românii din Republica Moldova este Legea nr.36 din 1993, consider că ar mai bine să existe o lege unică.

În expunerea de motive se vorbește de identitate etnică, lingvistică, religioasă, culturală, dar în consiliul ce se va organiza nu sunt incluși reprezentanți de la Patriarhie, cercetare, sănătate, tineret, sport, mediu, organizații neguvernamentale.

Apoi ne întrebăm: de ce fondul în cauză este la dispoziția primului-ministru, iar persoanele ce formează consiliul nu au decât drepturi consultative? Atunci, cine decide până la urmă? Un singur om?

De asemenea, de ce se iau în vedere numai teritoriile prevăzute ca euroregiuni, lăsându-se descoperite comunitățile din Valea Timocului, Banatul Sârbesc, Bulgaria, Ungaria, Macedonia, Grecia, Albania? Să fim atenți cu aceste euroregiuni, să nu fie cumva o interpretare modernă a planului Valev!

Se propune un centru cu numele "Eudoxiu Hurmuzache", o personalitate cu merite mai mult pentru Bucovina. De ce nu am organiza un centru național "Mihai Eminescu", geniu de anvergură al românilor, ce ar cuprinde și Basarabia și Bucovina și comunitățile românești din statele învecinate.

Este de neînțeles de ce s-ar restrânge aria acestui centru numai pe lângă Ministerul Educației Naționale! Cum rămâne cu celelalte domenii? Cred că trebuie format un centru național pe lângă Guvern, cu atribuții în culte, arte, muzee, cultură, sănătate, cercetare, mediu, tineret, sport, dezvoltare economică, sprijin juridic.

Problema este și cu sediul, care va fi la Ministerul Educației Naționale, dispunând poate de o cameră sau două. Un centru național cu un program vast de activitate trebuie să aibă și un sediu pe măsură. Se vorbește de un sediu la Crevedia, unde se vor organiza cursuri, dar cum și când, clădirea fiind deteriorată, iar reparațiile nu se știe de vor fi gata până în anul 2000?

În modul în care este conceput centrul ține numai de învățământ, dar nici în acest domeniu nu sunt clare niște treburi. Se cere de lămurit de ce anume drepturi vor beneficia cursanții: numai de cazare sau și de burse? Îmi pare rău să o spun, dar iată că o chestiune de o asemenea amploare, precum este Centrul național al românilor în toate domeniile, se preface într-un apendice minuscul al Ministerului Educației Naționale, toate celelalte domenii rămânând pe dinafară.

Acestea fiind datele expunerii de motive și ale legii propuse pentru votare, nu văd cum am putea să-i ajutăm pe românii din Basarabia, Bucovina, din comunitățile românești învecinate, doar să ne spălăm pe mâini că am mai făcut o lege pentru ei și în 1998, cum am făcut-o și pe cea din 1993, iar lucrurile nu s-au mișcat nicicum în favoarea lor. Ba, dimpotrivă: dacă înainte vreme mai erau ajutate instituțiile de orientare unionistă din Basarabia, acum se face exact invers, la recomandările unui Guvern promoscovit din Republica Moldova, Guvernul român nepermițându-și a discerne binele de rău, citadele românismului de cele antiromânești.

Mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 26 mai 2020, 21:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro