Nicolae Popa
Nicolae Popa
Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-04-2021
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 17-03-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 1998

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.13 Neculai Popa - despre rolul Bisericii ortodoxe în păstrarea unității neamului și despre relațiile dintre aceasta și Biserica greco-catolică;

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Deci, domnul Popa Nicolae, se pregătește domnul Rațiu Ion, absent, domnul Vasile Stan, prezent. Aveți cuvântul..

Domnul Neculai Popa:

Doamnelor și domnilor colegi,

După o perioadă în care biserica a avut de suferit de pe urma regimului comunist, poporul român, care, prin tradiție, este un popor credincios, luptă din nou pentru păstrarea echilibrului spiritual european.

Prin prezența ei în viața românilor, biserica a contribuit la păstrarea unității neamului. Nimeni nu poate contesta rolul pe care biserica l-a avut și îl are în spiritualitatea și în civilizația europeană, chiar dacă în vremurile moderne, în unele locuri, sentimentul religios s-a diminuat.

Istoria ne-a demonstrat că românul este o ființă religioasă, care ține la credința și tradițiile lui. Simțul sacrului, așa cum afirma Mircea Eliade, nu-l dobândim pe parcursul vieții, ci îl avem din naștere; pe parcursul vieții doar îl cultivăm, iar instituția divină umană, care cultivă acest simțământ este însăși biserica. De aceea, oamenii de pretutindeni țin la biserica lor.

Fără îndoială că biserica ortodoxă este cea care a menținut unitatea neamului. Ea a fost cea care a dat sufletul culturii noastre naționale. Neamul românesc conferă bisericii un caracter național, o bază națională, în hotarele naționale, în condiții sufletești naționale.

Misiunea bisericii ortodoxe din România este de a apăra pacea și ea izvorăște din conștiința noastră religioasă. Ea este bunul cel mai de preț pe coordonatele istoriei: trecut, prezent și viitor.

Sigur că și biserica greco-catolică și-a avut partea ei de lumină. Mulți, dar nu toți, din corifeii Școlii ardelene au fost greco-catolici. Regretatul om de cultură, Serafim Duicu, spunea referitor la aceștia: naționaliști și foarte buni români, ei și-au dat seama că o unificare a greco-catolicismului cu catolicismul aduce mari prejudicii principiului național prin ruperea greco-catolicismului de trunchiul românității, fundamental ortodox, așa încât infimele avantaje pe care le obținuseră greco-catolicii prin unirea de la 1700, nu putea să acopere, nici pe departe, dezavantajele ruperii lor de restul românilor din Transilvania și din celelalte provincii românești.

Iată de ce consider că se cuvine să medităm și să acordăm o mare atenție organizării lăcașurilor de cult, întreținerii, îngrijirii și construirii de biserici, catedrale și mânăstiri pe acest pământ sfânt. Păcat este însă că rigorile perioadei de tranziție, pe care o parcurge România, își pun pecetea și asupra bisericii. Astfel, dincolo de aspectele istorice ale relațiilor dintre biserica ortodoxă și biserica greco-catolică, problema imobilelor și bunurilor acestora constituie încă mărul discordiei. În ultima perioadă, această problemă s-a acutizat destul de mult și în Ardeal, unde, datorită condițiilor geo-politice și a existenței unui număr mare de culte, neînțelegerile dintre adepții cultelor greco-catolice și ortodoxe continuă.

Bunăoară, vineri 13 martie 1998, am asistat consternați la conflictul dintre ortodocșii și greco-catolicii din Cluj, cu prilejul preluării Catedralei "Schimbarea la față". Greco-catolicii încearcă să-și revendice bisericile care le-au aparținut înainte de 1948, când deodată cu desființarea Bisericii greco-catolice, acestea au revenit Bisericii ortodoxe.

Pentru evitarea unor neînțelegeri și a unor situații conflictuale care ar putea conduce la denaturarea relațiilor dintre culte, consider că este nevoie să acordăm o mare atenție dezbaterii în Parlament a Legii privind utilizarea unor lăcașe de cult de către Biserica română unită cu Roma. Altfel, prin votarea acestei legi la întâmplare, se pot isca mari convulsii și conflicte între credincioșii celor două culte religioase.

Țara trece printr-o situație grea. Trebuie să evităm cu orice preț repetarea actului samavolnic al habsburgilor de la 1700 sau al comuniștilor de la 1948. Singurul mod prin care putem evita provocarea unor frământări neprevăzute este acela de a urgenta elaborarea Legii cultelor, prin care să se satisfacă cererile celor două culte, dar și ale altora, de a li se restitui anumite proprietăți, unde este cazul, sau de a li se acorda compensații materiale în schimbul acelora ce nu pot fi restituite. Cererile tuturor reprezentanților cultelor să fie soluționate în mod egal și nediscriminatoriu.

Credincioșii trebuie lăsați să-și rezolve ei înșiși această problemă. Dacă noi, deputații, dorim să păstrăm o relativă liniște în Transilvania, ar fi bine să nu votăm această lege. Pentru rezolvarea acestor neînțelegeri religioase există o singură cale, acea a toleranței și dreapta judecată.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 23 aprilie 2021, 2:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro