Attila Varga
Attila Varga
Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 17-03-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 1998

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.5 Varga Attila - reflecții asupra actualității idealurilor revoluțiilor de la 1848, la aniversarea a 150 de ani;

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Varga Attila.

Se pregătește domnul Vasile Pavel, de la P.N.Ț.C.D.

Domnul Varga Attila:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Anul acesta se împlinesc 150 de ani, de la Revoluția, de la Revoluțiile din 1848, care au declanșat, în întreaga Europă, schimbări profunde în structura socială, precum și în relațiile dintre state și popoare.

Pentru toți maghiarii, oriunde s-ar afla, ziua de 15 martie este cea mai importantă sărbătoare națională, deoarece, în urma evenimentelor de la Pesta, din acea zi de primăvară, s-a deschis calea afirmării și emancipării naționale, șansa de realiza valorile democratice liberale, de libertate, egalitate și fraternitate, lansate, cu câteva decenii în urmă, de Revoluția franceză.

Nu doresc să apelez la memoria istoriei și nici să evoc evenimentele trecutului. Doresc, în schimb, să apelez la învățămintele evenimentelor, să reflectez asupra actualității idealurilor pașoptiste.

Aș putea spune că Revoluția din 1848 a fost una nefinalizată, întrucât, în acest spațiu al Europei, abia în prezent, după un secol și jumătate, s-au creat condițiile pentru realizarea idealurilor pașoptiste.

Astfel, libertatea, în zilele noastre, este o componentă esențială și fundamentală a relației dintre individ și stat, dintre societatea civilă și stat, componentă asupra căreia trebuie vegheat îndeaproape și continuu. Egalitatea cerută atunci s-a transformat, azi, în egalitatea în drepturi și chiar în egalitatea șanselor, ce se poate realiza numai într-un cadru legislativ adecvat, cu care, încă, am rămas datori societății. Fraternitatea, în fine, se manifestă prin colaborarea dintre indivizi, prin parteneriatul social, sau chiar prin cooperarea regională, transfrontalieră, care - de asemenea - este încet pe cale de a se înfăptui.

Revoluția din 1848 și-a propus afirmarea identității naționale a fiecărui popor, precum și realizarea colaborării și reconcilierii istorice dintre ele. Revoluția a fost animată, deopotrivă, de ideea națională, naționalistă, în sens pozitiv și constructiv al cuvântului, și internaționalistă, propunând un nou model de cooperare între statele europene. Cine poate nega faptul, că problema națională, problema minorităților naționale, este deosebit de actuală și încă își așteaptă rezolvarea corespunzătoare?

Pe de altă parte, însă, naționalismul pașoptiștilor se regăsește, azi, în intenția unanimă de integrare într-o Europă unită, manifestată - fără excepție - de toate statele regiunii noastre. Acest model, care se conturează în zilele noastre, afirmă că ceea ce contează, cu adevărat, este, nu atât existența statală, care - oricum - nu este periclitată, ci - mai mult - existența umană, condiția umană.

Același model cere, însă, cu fermitate, ca particularitățile specifice fiecărei națiuni să fie protejate, exclusivismul naționalist să fie înlocuit cu dorința conviețuirii pașnice, deoarece, la urma urmei, înt-o Europă unită, fiecare națiune devine minoritară.

În istorie, adeseori se întâmplă, ca toată bunăvoința manifestată, bunele intenții și ideile, incontestabil, progresiste, să devină sursă de neînțelegeri și dușmănie nejustificată, căci naționalismul exacerbat, din orice parte, a acoperit cu un văl negru faptele revoluționarilor. Iar neînțelegerile provin, de cele mai multe ori, din nerespectarea angajamentelor reciproce, când cuvântul dat nu se bucură de respectul cuvenit. Reconcilierea și colaborarea dintre popoare a fost un program politic, unanim acceptat de pașoptiști, dar nu a fost pus în practică, prin măsuri legislative adecvate.

Prin urmare, greșeli și erori s-au comis de ambele părți. Dar, obligația noastră este de a evita aceste greșeli, respectiv de a înfăptui idealurile nobile ale revoluționarilor, acele idealuri care vizau pacea dintre popoare, care promovau valorile ce leagă popoarele, și nu cele care le dezbină.

Este privilegiul nostru, de a omagia înaintașii noștri și, în același timp, obligația morală de a nu repeta greșelile lor. Dacă nu este așa, istoria nu își îndeplinește rostul, iar prezentul nu realizează progres.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 25 mai 2020, 21:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro