Plen
Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 17-03-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 1998

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,51.

Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Sorin Lepșa și Corneliu Ciontu, secretari.

*

  Ioan Bivolaru - considerații asupra activității FPS de privatizare a economiei naționale și a contractului cu banca olandeză ABN AMRO BANK;

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Începem ședința noastră de astăzi, cu programul de intervenții.

Domnul Ion Bivolaru, este? Are cuvântul.

Se pregătește domnul, Burlacu Viorel, prezent.

   

Domnul Ion Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

A devenit notoriu faptul că, deficitul bugetar pe 1998, trebuie menținut în limitele impuse de Fondul Monetar Internațional și că, pentru aceasta, Guvernul actual este dispus să sacrifice orice, inclusiv "Reforma", stabilind că efortul privatizării va fi canalizat în direcția privind consumul.

F.P.S.-ului îi revine anul acesta sarcina istorică, de a vinde de patru ori mai multe active, ca anul trecut, cei circa 10.000 de miliarde de lei obținuți, trebuind să acopere gaura bugetară, creată prin politica economică din 1997. Suntem asigurați că, în următorii 2 ani, procedeul se va repeta, epuizându-se, impunând guvernelor următoare, să gândească asupra a ce s-ar mai putea vinde.

Misiunea F.P.S.-ului de a obține cei 10.000 de miliarde de lei, din vânzarea activelor, în anul acesta, se dovedește extrem de anevoioasă pe plan intern, din cauza sărăcirii, în ultima perioadă, a prezumtivilor investitori autohtoni.

În consecință, voința politică de la vârful F.P.S. a decis anul trecut, să găsească tot sprijinul extern, pentru a rezolva problema vânzării activelor naționale, iar dacă acest sprijin nu există, conducerea F.P.S. a hotărât că trebuie creat.

Astfel, au apărut, în afara țării, agenți de privatizare, gen "Euroinvest" S.R.L.-Gibraltar ș.a., a căror sarcină era, de a se implica direct, în tot acest efort de privatizare, ca asociații familiare.

Presa și opinia publică au sesizat escrocheria, pentru care, organismele anticorupție ale Guvernului și ale "Cotrocenilor" au dovedit că nu prea au vocație, iar domnul F.P.S., Sorin Dimitriu, a declarat, fără să șocheze pe cineva, că acestui "Euroinvest"- S.R.L., i s-ar fi reziliat, imediat, contractul, același tratament aplicându-se și celorlalte contracte similare. Transparența fiind totală, nimeni nu a reușit să afle ce se poate ascunde în spatele sintagmei "contracte similare".

În fața unei comisii parlamentare, întrebat fiind cum se va desfășura relația externă a F.P.S.-ului, pentru atragerea de cumpărători ai pachetelor de acțiuni, domnul Sorin Dimitriu a înștiințat că s-a demarat, în procedură de urgență, deschiderea de centre de afaceri pentru privatizare, în străinătate. S-a înțeles de la domnia sa că, astfel, vor fi atrase instituții extrem de onorabile și mai presus de orice bănuială: bănci, consorții și alți reprezentanți ai "marii finanțe", care se vor implica, rezonabil, în complexa acțiune de privatizare a economiei naționale.

Astfel de colaborări externe au fost provocate, și implicarea președintelui României în derularea privatizării se confirmă, încă odată, în plus, aflând că, în misiunea oficială a domniei sale din 5 - 6 martie a.c., în Olanda, acesta a binecuvântat semnarea unui contract de asistență între F.P.S. și banca Olandeză "ABN AMRO BANK", pentru privatizarea companiilor de navigație NAVROM, ROMLINE și PETROMIN.

Conform contractului, "ABN AMRO BANK" va contribui la evaluarea celor trei companii, la elaborarea caietului de sarcini, la stabilirea strategiilor de privatizare a companiilor respective și, nu în ultimul moment, la semnarea contractelor de privatizare.

Nu se punea, sub nici o rezervă, problema credibilității și onorabilității unei astfel de colaborări cu banca olandeză, dacă domeniul de privatizare stabilit ar fi fost oricare altul, și nu flota comercială română. Dar, banca olandeză, "ABN AMRO BANK", este implicată direct în acordarea unor credite, în 1992 și 1993, pentru reparația, retehnologizarea sau construcția unor nave ale companiei "PETROMIN", în valoare totală, de 17.000.000 de dolari.

Modul în care s-au acordat aceste credite, folosirea unor sume în alte scopuri decât cele declarate, de către societăți străine, implicate direct în activitatea de shipping a companiilor "PETROMIN" și "ROMLINE", au constituit subiecte de anchetă parlamentară, în perioada 1993 - 1994.

La înscăunarea noului ministru al transporturilor, una din notele de trecere, acordată acestuia, de către Comisia pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților, a fost pentru convingerea exprimată a domniei sale, că flota comercială română ține de domeniul strategic al economiei naționale.

Aflăm, acum, după vizita oficială a președintelui Emil Constantinescu în Olanda, că banca olandeză, "ABN AMRO BANK", va acorda asistență F.P.S.-ului, pentru stabilirea strategiei de privatizare a acestui sector strategic, fără a ști cineva, care este punctul de vedere al Ministerului Transporturilor sau al Guvernului.

În aceste circumstanțe, suspiciunile nu pot fi reprimate, gândindu-ne că, prin placa turnantă de la Pireu - Grecia, banca "ABN AMRO BANK" este iarăși implicată, iar președintele țării, atât de interesat în corectitudinea afacerilor de shipping, în naivitatea sa, este antrenat de către cercuri interne interesate, într-un posibil nou scandal, privind flota comercială.

Vă mulțumesc.

 
  Viorel Burlacu - despre disfuncționalități ale sistemului legislativ în sectorul financiar-contabil;

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Burlacu Viorel, se pregătește domnul Lazăr Lădariu. Este prezent domnul Lazăr? Este prezent, ca de obicei.

   

Domnul Viorel Burlacu:

Onorat auditoriu,

În sectorul financiar-contabil, ne confruntăm cu disfuncționalități ale sistemului legislativ, care blochează dezvoltarea.

Îmi permit să semnalez două situații, cu speranța, că actualul Executiv va găsi resurse de corijare. Exemplele sunt nenumărate. Voi prezenta doar două cazuri:

1. În precizările privind unele măsuri referitoare la închiderea exercițiului financiar al anului 1997, la Cap. 2/4, se prevede: "Ultima reevaluare s-a efectuat în anul 1994, pe baza H.G. 500/1994, privind reevaluarea imobilizărilor corporale și modificarea capitalului social, orice altă reevaluare urmând a avea la bază acte normative".

În consecință, evaluările efectuate de experții evaluatori, nu pot fi reflectate în contabilitate. Suportă lovitura întreprinzătorii mici și mijlocii, care sunt în curs de contractare de credite. În tratativele cu băncile lor, acestea au impus serviciilor de analiză și risc, să evalueze imobilizările corporale ale solicitanților, pentru a pune banca la adăpostul unor evaluări care pot deforma valoarea reală a ipotecilor. Odată cu întocmirea acestor rapoarte de evaluare, băncile pretind solicitanților să majoreze capitalul social, cu valoarea suplimentară, obținută prin diferența între vechea valoare și valoarea nou stabilită. Dar, conform precizărilor Ministerului Finanțelor, citate mai sus, nu se poate opera această majorare, deci nu se poate contracta creditul, urmând a se aștepta "actele normative". Că precizările citate sunt deficitare, din cauza unei incorecte motivări economice, se dovedește din dinamica indicelui de inflație. Când s-a întocmit H.G. 500/1994, valoarea unui dolar U.S.A. era de 1.700 lei, iar la sfârșitul anului 1997, valoarea dolarului, admisă de comunicatul Minsterului de Finanțe, era de 8.023 lei. Raportând cele două valori, adică 8.023 la 1.700 lei, rezultă un indice de inflație de 4,72. Componentele materiale ale capitalului social s-au majorat de 4,72 ori. Dar, nu se poate, nu ne dă voie funcționarul care a redactat precizările și șeful lui, care au băgat aceste precizări sub nasul ministrului, ca să le semneze.

Prezentele reglementări ale Camerei de Comerț și Industrie a României, au statuat regula, că majorarea de capital trebuie validată de judecătorul delegat. De ce? Dacă majorarea este temeinică, societatea având responsabilitatea operațiunilor executate, este suficientă o adresă, din partea societății, către Camera de Comerț, în care să-i aducă la cunoștință, majorarea de capital, atât. Societatea nu este subordonată Camerei de Comerț. Camera de Comerț este o unitate de evidență, a societății comerciale, și nu un organ de decizie multilaterală.

2. Al doilea caz în care instrucțiunile paralizează activitatea societăților mici și mijlocii, este constituit de operațiunea de finanțare a activității de către un asociat, finanțare care a fost necesară, pentru depășirea unui moment de cumpănă din activitatea acesteia. Această finanțare este evidențiată, corect, în creditul contului, contul întreprinzătorului individual. După o bună bucată de timp, în care inflația reduce valoarea reală a finanțării inițiale, asociatul care a efectuat vărsământul, are nevoie de bani și el vrea să și-i retragă, dar, bineînțeles, la noua valoare reală. Nu există, în normele metodologice de aplicare a conturilor contabile, o asemenea posibilitate. Singura posibilitate este, ca această compensare a devalorizării, să fie împărțită pe toți asociații. Cum aceștia nu au disponibile sumele necesare, trebuie să ia un avans din dividende. Nu se poate. Niște instrucțiuni "ad-hoc", ale Ministerului de Finanțe, interzic avansuri din dividende până la închiderea anului financiar. Sunt banii lor, le aparțin, dar dacă nu vrea funcționarul care a redactat instrucțiunea și ministrul a semnat-o, ce importanță mai are regimul juridic al profitului?

Pentru intrarea în normalitate există o singură soluție: operative să fie doar legile și ordonanțele. Cer ca instrucțiunile, precizările și normele să fie anulate, fiind promulgate prin lege și ordonanțe.

Vă mulțumesc.

 
  Lazăr Lădariu - atenționare privind manifestările antiromânești din Transilvania;

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Lazăr Lădariu, de la P.U.N.R.

Se pregătește domnul Octavian Bot, de la Independenți. Este prezent? Nu este prezent.

Stimați colegi,

Vă rog să vă încadrați în cele 3 minute, pentru a lăsa și celorlalți dreptul la intervenție.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Când susțineam, de la acest microfon, că de la Tratatul cu Ungaria ni se trag, în ultimul timp, mai toate manifestările fățișe, antiromânești, din Transilvania, unii deputați udemeriști și îndărătnicii lor susținători dintr-un Guvern al dezamăgirilor naționale, au sărit ca arși, până în înaltul cerului.

De la această tribună, a Parlamentului României, pe care unii continuă să-l confunde cu cel de la Budapesta, încerc să-i aduc, iarăși, pe unii nepăsători păguboși, cu picioarele pe pământ și să-i încredințez că motivele neliniștei românilor ardeleni sunt reale, din moment ce U.D.M.R., tot timpul, pregătește câte ceva.

Faptul că la 15 martie, de Ziua națională a Ungariei, în numeroase orașe din Ardeal, a fost intonat, nu Imnul de stat al României, cum ar fi fost firesc, ci cel al Ungariei, se pare, că azi, nu mai miră și nu mai deranjează pe nimeni, cum nu mai miră nici cum flutură drapelele unguresc și secuiesc, în disprețul suveran al celor înstăpâniți de dorința separatistă a iredentismului maghiar. Cum nu mai uimește și nu mai deranjează pe nimeni, în această somnolență generală, în care se cufundă, pe zi ce trece, acest Guvern, că în discursurile lor, liderii udemeriști, de la Târgu-Mureș, Cluj-Napoca, Miercurea-Ciuc, Târgu Secuiesc, Satu-Mare, Odorheiul Secuiesc, au spus, mai răspicat ca niciodată, că doresc separatism și autonomii pe criterii etnice. Cum tot nimeni, din "banca puterii" nu se sesizează că, fără ocol, s-a afirmat: "o țară care are o singură națiune și o singură limbă, ar fi o țară pierdută".

Devine tot mai descalificantă "Puterea", predispusă la nepermise cedări, în fața primarului Fodor Imre, nașul indicatoarelor inutile, dovedite a fi clare acte neconstituționale, la intrările în Târgu Mureș, pentru care, domnul prefect, Dorin Florea, de mult trebuia să declanșeze procedura suspendării.

Cu câteva zile înainte de 15 martie, ca o vădită provocare și sfidare, același Fodor Imre, așează plăcuțe bilingve, pe Primărie, și obligă pe slujbași să poarte ecusoane româno-maghiare, pe care apare și o stemă, fără avizul Comisiei Naționale de Heraldică a Academiei Române.

Pentru nimeni, se pare, nu mai are nici o importanță, că la Judecătoria Târgu Mureș, în unele procese, actul de justiție se face, exclusiv, în limba maghiară, încălcându-se, grosolan, legile țării. Cum nu deranjează nici faptul că preotul Kolcear Sandor, președintele Filialei Mureș a U.D.M.R., introduce interdicția participării la conferințele de presă pentru ziariștii care nu cunosc limba maghiară, în vreme ce, limba oficială a statului este limba română.

Și se mai miră, oare, unii, că pentru românii ardeleni evenimentele de la 1848 - 49, din Transilvania, au o cu totul altă semnificație, atunci când, în vatra nașterii neamului, se intonează imnul Ungariei? Când există aceste porniri antiromânești, noi refuzăm să-i sărbătorim pe cei care ne-au trecut, atunci, prin foc și sabie, au ucis 40.000 de români, au incendiat, ars și distrus peste 250 de sate, tot atâtea biserici și mânăstiri.

Spunea, de curând, cineva: "Națiunea care își uită istoria, merită s-o retrăiască". Dacă din pățanii se învață, atunci este timpul să luăm cu toții aminte.

Vă mulțumesc.

 
  Paula Maria Ivănescu - despre importanța primordială a politicilor sociale în contextul reformei economice și instituționale;

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Ivănescu, de la Partidul Democrat. Este prezentă. Aveți cuvântul.

Urmează domnul Varga Attila, U.D.M.R. Prezent? Este.

   

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Atât de frecvent, în limbajul politicienilor, apare noțiunea de "Reformă economică și instituțională", încât lumea o privește fascinată, ca pe un fetiș, și o invocă, ca pe o incantație aproape divină, așteptând - de câțiva ani, buni - ca ea să-i aducă bunăstarea mult visată. Dar în limbajul nostru, al politicienilor, apare din ce în ce mai rar cuvântul "oameni", și asta, de obicei, numai în campania electorală, când avem nevoie de voturile lor. Se uită, în mod nepermis, criminal aproape, că reformele, fie ele economice, fie ele instituționale, se fac cu oameni și pentru oameni.

În continuare, legislația și măsurile luate de Guvernul Ciorbea, cât și cele luate de Guvernul Văcăroiu sunt în favoarea statului și contra cetățeanului. Actualii guvernanți, ca și precedenții, nu s-au gândit, niciodată, cât de importante sunt politicile sociale și nici nu se gândesc, că acestea ar trebui să capete o importanță primordială, deoarece nu poți face construcție, reconstrucție și inovație, cu oameni săraci, bolnavi, needucați, dezorientați.

În minimalizarea importanței omului, cu nevoile sale, moștenită - din păcate - de la regimul dictatorial, ceaușist, se ocolește exact abordarea pragmatică, care înseamnă dimensiune economică a politicilor sociale. Mai direct spus, investiția în resursa umană este cea mai profitabilă, se recuperează în foarte scurt timp și cu cele mai mari beneficii pentru țară și pentru oameni. De aceea, atrag atenția guvernanților, ca și opozanților, că - până nu este prea târziu - trebuie să gândim prin prisma satisfacerii trebuințelor umane.

A sosit momentul să ne unim glasurile cu toții, împreună cu sindicatele și societatea civilă, pentru a impune o corectă evaluare a stării sociale a populației. Aceasta se poate realiza prin instituționalizarea pragului de sărăcie și de subzistență, precum și nivelul de trai, decent, care - alături de declarația pe venitul global - vor da măsura, exactă, a stării de fapt a cetățenilor și vor orienta politicile sociale, inclusiv protecția socială, exact acolo unde sunt necesare. Cred că experiența din 1997, când s-au alocat cele mai multe fonduri pentru protecție socială, dar care nu și-au atins ținta, din lipsa criteriilor, care au fost cheltuite ineficient și chiar risipite, nu mai trebuie repetată.

Suntem în pragul adoptării Legii bugetului pe 1998, și cât o fi el de "austeritate", acesta va trebui să fie orientat, cu prioritate, către nevoia de sănătate, de instrucție, de ordine și liniște publică. Într-un cuvânt, a venit vremea creării unui adevărat sistem de securitate socială a cetățeanului.

Dacă vrem să avem bunăstare, dacă vrem să ne clădim o nouă stare economică, dacă vrem să continuăm tradițiile culturale, de excepție, dacă vrem ca România să fie un loc pentru fiecare, și o țară pentru toți, trebuie să gândim că, mai întâi, sunt oamenii.

 
  Varga Attila - reflecții asupra actualității idealurilor revoluțiilor de la 1848, la aniversarea a 150 de ani;

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Varga Attila.

Se pregătește domnul Vasile Pavel, de la P.N.Ț.C.D.

   

Domnul Varga Attila:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Anul acesta se împlinesc 150 de ani, de la Revoluția, de la Revoluțiile din 1848, care au declanșat, în întreaga Europă, schimbări profunde în structura socială, precum și în relațiile dintre state și popoare.

Pentru toți maghiarii, oriunde s-ar afla, ziua de 15 martie este cea mai importantă sărbătoare națională, deoarece, în urma evenimentelor de la Pesta, din acea zi de primăvară, s-a deschis calea afirmării și emancipării naționale, șansa de realiza valorile democratice liberale, de libertate, egalitate și fraternitate, lansate, cu câteva decenii în urmă, de Revoluția franceză.

Nu doresc să apelez la memoria istoriei și nici să evoc evenimentele trecutului. Doresc, în schimb, să apelez la învățămintele evenimentelor, să reflectez asupra actualității idealurilor pașoptiste.

Aș putea spune că Revoluția din 1848 a fost una nefinalizată, întrucât, în acest spațiu al Europei, abia în prezent, după un secol și jumătate, s-au creat condițiile pentru realizarea idealurilor pașoptiste.

Astfel, libertatea, în zilele noastre, este o componentă esențială și fundamentală a relației dintre individ și stat, dintre societatea civilă și stat, componentă asupra căreia trebuie vegheat îndeaproape și continuu. Egalitatea cerută atunci s-a transformat, azi, în egalitatea în drepturi și chiar în egalitatea șanselor, ce se poate realiza numai într-un cadru legislativ adecvat, cu care, încă, am rămas datori societății. Fraternitatea, în fine, se manifestă prin colaborarea dintre indivizi, prin parteneriatul social, sau chiar prin cooperarea regională, transfrontalieră, care - de asemenea - este încet pe cale de a se înfăptui.

Revoluția din 1848 și-a propus afirmarea identității naționale a fiecărui popor, precum și realizarea colaborării și reconcilierii istorice dintre ele. Revoluția a fost animată, deopotrivă, de ideea națională, naționalistă, în sens pozitiv și constructiv al cuvântului, și internaționalistă, propunând un nou model de cooperare între statele europene. Cine poate nega faptul, că problema națională, problema minorităților naționale, este deosebit de actuală și încă își așteaptă rezolvarea corespunzătoare?

Pe de altă parte, însă, naționalismul pașoptiștilor se regăsește, azi, în intenția unanimă de integrare într-o Europă unită, manifestată - fără excepție - de toate statele regiunii noastre. Acest model, care se conturează în zilele noastre, afirmă că ceea ce contează, cu adevărat, este, nu atât existența statală, care - oricum - nu este periclitată, ci - mai mult - existența umană, condiția umană.

Același model cere, însă, cu fermitate, ca particularitățile specifice fiecărei națiuni să fie protejate, exclusivismul naționalist să fie înlocuit cu dorința conviețuirii pașnice, deoarece, la urma urmei, înt-o Europă unită, fiecare națiune devine minoritară.

În istorie, adeseori se întâmplă, ca toată bunăvoința manifestată, bunele intenții și ideile, incontestabil, progresiste, să devină sursă de neînțelegeri și dușmănie nejustificată, căci naționalismul exacerbat, din orice parte, a acoperit cu un văl negru faptele revoluționarilor. Iar neînțelegerile provin, de cele mai multe ori, din nerespectarea angajamentelor reciproce, când cuvântul dat nu se bucură de respectul cuvenit. Reconcilierea și colaborarea dintre popoare a fost un program politic, unanim acceptat de pașoptiști, dar nu a fost pus în practică, prin măsuri legislative adecvate.

Prin urmare, greșeli și erori s-au comis de ambele părți. Dar, obligația noastră este de a evita aceste greșeli, respectiv de a înfăptui idealurile nobile ale revoluționarilor, acele idealuri care vizau pacea dintre popoare, care promovau valorile ce leagă popoarele, și nu cele care le dezbină.

Este privilegiul nostru, de a omagia înaintașii noștri și, în același timp, obligația morală de a nu repeta greșelile lor. Dacă nu este așa, istoria nu își îndeplinește rostul, iar prezentul nu realizează progres.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Vasile Pavel - comentarii ocazionate de afirmații ale secretarului general al PDSR referitoare la implicarea PNȚCD în procesul de privatizare, făcute cu prilejul unei vizite la Bacău;

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul Vasile Pavel.

Stimați colegi,

Vă rog, să vă încadrați în 3 minute cu intervențiile, pentru că, în această variantă, ne apucă pauza de prânz, la programul de intervenții.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Vasile Pavel:

Da, am să mă încadrez în cele 3 minute, la care ați făcut apel.

Doamnelor și domnilor,

Nu aș fi făcut această scurtă intervenție, dacă nu aș fi citit într-un ziar local din Bacău, următorul titlu: "Pușculița P.N.Ț.C.D. se umple cu banii rezultați din privatizare", afirmație făcută de secretarul general al P.D.S.R., cu prilejul unei vizite făcute, la Bacău, la sfârșitul săptămânii trecute.

Dacă P.N.Ț.C.D. ar intenționa să facă acest lucru, ar trebui să ia lecții serioase, de la P.D.S.R., care - slavă Domnului - nu duce lipsă de acei profesori, în domeniul "umplerii pușculiței". Dar, pentru că afirmația a fost făcută la Bacău, aș vrea să amintesc, dacă mai este nevoie, că un mare specialist, în această materie, este unul dintre membrii stafului P.D.S.R., Iacobov Corneliu, fost președinte al F.P.P. II. - Moldova, sub oblăduirea căruia s-au produs, prin manevre frauduloase, un prejudiciu cert, de 1,5 miliarde lei și avalizări de bilete - la ordin - de 35 miliarde lei, făcute preferențial, fără garanții, în favoarea unor firme care au cotizat la partidul din care face parte acest individ. Acest personaj, simbol al corupției, de care a auzit o țară întreagă, are tupeu să dea lecții de cinste și să afirme, în presă, că Ordonanța privind privatizarea favorizează corupția și privatizarea frauduloasă.

Nu știu cum ați putut uita, domnilor, cine a condus F.P.S.-ul când s-au semnat contracte dubioase de privatizare. Exemplu: Azo-Mureș - Târgu Mureș, Turnu S.A. etc. Cum ați uitat de firmele "căpușe" care au falimentat economia românească și de care dumneavoastră nu sunteți străini. Oare cine a condus țara până în noiembrie 1996, patronând cele mai mari "tunuri" și cele mai mari acte de corupție din istoria țării?

Adevărul este, că nu vă împăcați cu ideea și cu gândul că ați pierdut alegerile, și că nu mai puteți face privatizare, așa cum ați făcut-o. Adică, în folosul dumneavoastră și al clientelei dumneavoastră politice.

Vă mulțumesc.

 
  Mariana Stoica - solicitarea de sprijin pentru introducerea în legislația României a unor reglementări privind stoparea violenței împotriva femeii și protecția copiilor împotriva agresivității;

Domnul Vasile Lupu:

Urmează doamna Mariana Stoica.

Se pregătește domnul Bejinariu Petre, de la P.D.S.R.

   

Doamna Mariana Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În contextul identificării unor măsuri, necesare a fi adoptate de către țările Uniunii Europene și țările europene asociate, în contextul în care Europa își pune problema locului său, în sensul globalizării întregii economii și din punct de vedere social, s-a desfășurat, în perioada 5 - 12 martie, la Harare, în Zimbabwe, prin grija Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și a Asociației Femeilor Parlamentare - Europa-Africa, o conferință, în care au fost dezbătute principalele probleme privind stoparea crimei organizate, traficului de carne vie, traficului de droguri și pornografiei, vis-á-vis de minori și copii, prin copii înțelegând cei până la vârsta de 5 ani, utilizarea copiilor în scopul proliferării producțiilor pornografice.

De aceea, având în vedere că România este semnatară a Planului și programului de acțiune post-Beijing, stabilit la cea de a IV-a Conferință mondială pentru condiția femeii, familiei și copilului, doresc să vă informez și să vă rog totodată, să ne sprijiniți, să putem introduce în legislația din România, cele mai adecvate măsuri, care să reglementeze stoparea violenței împotriva femeii, începând cu violența verbală și încheind cu violența domestică, a celor mai adecvate măsuri, conform Programului național pentru ocrotirea copilului, adoptat - nu de mult - de Guvernul României, pentru a proteja copiii, de această agresivitate a programelor cu caracter violent și incitator, prezentate în foarte multe publicații și chiar reclame.

De aceea domnilor, sper că vom avea înțelepciunea necesară să gândim asupra sănătății nației noastre în primul rând și apoi asupra sănătății climatului educațional necesar pentru tineretul nostru și pentru dezvoltarea armonioasă a societății, în sensul de a accepta oportunitățile egale și șansele egale de afirmare pentru bărbați și femei.

Vă mulțumesc.

 
  Petru Bejinariu - intervenție intitulată să nu renunțăm la istorie;

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul Bejinariu Petre, se pregătește domnul Bălăeț.

Din sală:

Nu este domnul Bălăeț.

   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Petru Bejinariu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Intitulez intervenția: Să nu renunțăm la istorie!

După Revoluția din decembrie 1989, România a purces la încheierea de convenții și tratate cu vecinii. Era firesc și necesar. Mai întâi s-a încheiat Tratatul cu Ungaria, tratat care cuprinde și inconsecvențe din partea țării noastre. A urmat Tratatul cu Ucraina, tratat ratificat de Parlamentul României în 1997 și prin care România a cedat în mare grabă și fără nici un temei istoric, juridic și moral, nordul Bucovinei, ținutul Herța și județele din sudul Basarabiei. De-a pururi de neiertat pentru diplomația românească. Diplomații români n-au reușit să negocieze nici măcar dezavuarea în textul tratatului a Pactului Ribbentrop-Molotov, ca adevăr istoric și ca speranță pentru români. Acum s-au reluat negocierile pentru Insula Șerpilor și Platforma continentală a Mării Negre, râvnite de același stat vecin și prieten.

A venit rândul negocierilor cu românii din Basarabia, străvechi teritoriu românesc, cu timpul devenit Republica Moldova. Așadar, acum, România are în interitorul teritoriului ei istoric un stat denumit Republica Moldova care, la rândul ei, are alt stat, denumit Transnistria. Basarabia care a rezistat tăvălugului slav, reprezentat de ruși, urcrainieni și cazaci, a fost mereu împărțită și mereu vegheată de la răsărit precum blestemele și cunosc bine cum a rezistat și prin faptul că am lucrat la Colegiul Național Eudoxiu Hurmuzachi, cu mai multe promoții de liceeni din Basarabia, bursieri la acest liceu.

Primele informații privind mersul tratativelor arată că puterea de la Chișinău se opune includerii în proiectul de tratat a unor texte privind limba română, tradițiile și Pactul Ribbentrop-Molotov.

Bucovina și Basarabia sunt două lacrimi pe obrazul Europei, cum, admirabil, a remarcat revista "România Mare", dar, în realitate, sunt mai ales două răni în trupul țării. Va veni vremea asemănătoare celei din 1918, când Basarabia va porni din nou unirea cu țara. Până atunci, însă, diplomația românească nu trebuie să renunțe la istorie. Nici nu are dreptul să o facă.

Tratatul dintre România și Republica Moldova trebuie să cuprindă cele mai clare texte, precum că limba română și limba moldovenească este una și aceeași "limbă a vechilor cazanii", că nu există în realitate limbă moldovenească, ci doar în art.13 din Constituția Republicii Moldova, că marile tradiții, filozofia de viață, frumusețea etnografiei și folclorului, sunt integral românești pe ambele maluri ale Prutului și că a fost și un pact anti-românesc, Pactul Ribbentrop-Molotov. Fără aceste texte limpezi, tratatul nu are sens istoric pentru România.

Mulțumesc.

 
  Anghel Stanciu - scrisoare deschisă adresată domnului Daniel Dăianu, ministrul finanțelor, privind necesitatea alocării unui buget mai mare în domeniul educației;

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul Anghel Stanciu, se pregătește domnul Petre Țurlea.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți ca, de la înaltă tribună a Parlamentului României, să adresez o scrisoare deschisă domnului Daniel Dăianu, ministrul finanțelor.

Excelență,

În fiecare an, în preajma elaborării proiectului de Lege privind bugetul de stat, se poartă nenumărate discuții, atât de către reprezentanții sindicatelor, societatea civilă, cât și de parlamentari interesați să susțină diferite sectoare bugetare.

Dezbaterile asupra bugetului învățământului au fost și în anii trecuți și sunt și în prezent potențate de un strigăt dureros al oamenilor responsabili de instrucția și educația copiilor și tinerilor țării.

În Legea învățământului nr.84/1995, lege organică, la art.169 se menționează că: finanțarea învățământului de stat se face de la bugetul de stat, în limitele a cel puțin 4% din produsul intern brut (PIB), iar la alin.3 din același articol, se precizează că: "instituțiile și unitățile de învățământ pot beneficia și de alte surse de venituri, dobândite în condițiile legii; venituri proprii, subvenții, donații, sponsorizări și taxe, de la persoane fizice sau juridice". Veniturile obținute din aceste surse se gestionează și se utilizează integral la nivelul instituției, fără vărsăminte la bugetul de stat și fără afectarea alocațiilor de la bugetul de stat.

Din informațiile din presă și din declarațiile unor membri ai Guvernului rezultă că învățământului urmează să i se acorde 3,56% din PIB, sumă cu totul nesatisfăcătoare pentru cerințele unui învățământ modern.

Ridicăm astăzi în fața dumneavoastră și a Guvernului problema alocării sistemului de învățământ național a cel puțin 5% din PIB, conștienți fiind, pe de o parte, de greutățile prin care trece acum România, dar, pe de altă parte, și de importanța educației în împrejurările actuale ca factor esențial de depășire a stadiului de sărăcie în care ne aflăm.

Faptul că structurile școlare devin în mod accelerat derizorii față de nivelul cerințelor care cresc fără încetare, lipsa semnificativă a dascălilor calificați, datorită statutului social impropriu prin salariile mici, o bază materială precară, impune o implicare deosebită a statului din punct de vedere financiar.

Efortul financiar al statului trebuie făcut măcar acum în cel de al 12-lea ceas. Clasa noastră politică, în ansamblul său, este necesar să perceapă această situație la adevărata ei gravitate și împreună să găsim resursele pentru alocarea fondurilor funcționării normale a sistemului de învățământ. Datoria noastră constă în a asigura ameliorarea, cu prioritate, a acestui sector, fără a renunța, din cauza greutăților, la un învățământ modern, flexibil și eficient, care să asigure însușirea de către tineri a celor mai sofisticate cunoștințe, în special în domeniul științei și al tehnologiei.

Educația trebuie să aibă în vedere aspirațiile populației, nevoile ei reale, să nu fie considerată ca o asistență socială. Rezultatul educației se va regăsi treptat într-o evoluție normală a societății spre democrație și respectarea regulilor economiei de piață. Această ofertă educațională va conduce la formarea de individualități caracterizate de competență, spirit critic, capacitate de a rezolva problemele, disponibilitate la dialog argumentativ. În asemenea situații, educația va deveni mijlocul esențial în decolarea economică a României, va asigura bunăstarea, ca o condiție necesară a unei vieți sociale normale, va crea condițiile interiorizării de către individ a acelor cerințe ca un dat propriu, care-l vor mobiliza fizic și intelectual la activitate rodnică în folos personal și comunitar.

Statele care au investit în învățământ sunt astăzi departe de noi, cu o economie prosperă și un nivel de viață ridicat. A se vedea în acest sens eforturile făcute în investiția educațională de Germania, Franța, Austria, Ungaria, Belgia, Japonia, Coreea de Sud ș.a.

Desigur, pot fi invocate o mulțime de motive care să justifice alocarea în buget a unui procent mai mic decât cel solicitat, dar imperativul momentului cere să investim în acest domeniu poate mai mult decât am solicitat, pentru că acest tip de investiție este singurul drum care va asigura scoaterea țării din dezastrul în care se află, va asigura prosperitatea tuturor cetățenilor.

Trebuie să fim conștienți, domnilor, că apăsând mai departe pe pedala sărăciei, vom comite o greșeală majoră, adâncind criza politică și economică care poate determina mari mișcări sociale cu urmări nebănuite. Problema sărăciei trebuie să o abordăm frontal prin educație, singura de care depinde o dezvoltare economico-socială adecvată. Viitorul țării, folosirea cu discernământ a resurselor ne impun nouă, celor de azi, să investim în tot ceea ce influențează calitatea învățământului.

Actuala Putere, noi toți cei care avem răspundere în fața istoriei pentru destinele acestei țări, trebuie să găsim mijloacele prin care învățământul să răspundă la un nivel corespunzător nevoilor românilor, pentru a le insufla capacitatea de a rezolva problemele cele mai urgente: să combată sărăcia, să îmbunătățească productivitatea, condițiile de trai, protecția mediului, pentru a le îngădui să joace un rol legitim în cadrul edificării unei societăți democratice și să-și îmbunătățească moștenirea culturală.

Iată motivele foarte întemeiate pentru care parlamentarii Partidului România Mare vă vor acționa în justiție, excelență, pentru încălcarea conștientă a art.169 din Legea învățământului, respectiv nealocarea a 4% din PIB pentru acest sector bugetar.

Cu cele mai bune urări de viitor,

Prof.univ.dr. Anghel Stanciu, deputat PRM de Iași,

Președintele Comisiei de învățământ.

Vă mulțumim.

 
  Petre Țurlea - comentarii asupra conflictului religios dintre greco-catolicii și ortodocșii din Cluj-Napoca;

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Urmează domnul Petre Țurlea, se pregătește domnul Vasile Vetișanu.

   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Cu stupefacție am ascultat adineauri discursul de la această tribună a domnului Varga Attila, din partea UDMR-ului. Citez numai o singură frază a domniei sale: "Revoluția maghiară a pus problema reconcilierii româno-maghiare". Deci, pentru a-i reconcilia pe români au asasinat 40.000 dintre aceștia. Este probabil exemplul pe care vrea să-l urmeze și UDMR-ul astăzi, exemplu preluat de la înaintașii săi de la 1848.

Din sală (partea dreaptă):

...mincinosule!...

 
   

Domnul Petre Țurlea:

De aceea trebuie să fim foarte atenți.

 
   

Doamna Mitzura Domnica Arghezi (din bancă):

Nu este mincinos deloc.

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Credeam că măcar politețea a rămas unul din atributele UDMR-ului. Văd că nici civilizația nu o mai are.

Cu maximă repulsie, doamnelor și domnilor colegi, toată țara a văzut la sfârșitul săptămânii trecute vandalismul greco-catolicilor din Cluj-Napoca. În spatele conflictului, aparent doar religios, stau îndemnurile, ambițiile unora dintre liderii PNȚCD, în primul rând ale senatorului Matei Boilă, figură tipică de iezuit fanatic.

Bătălia dintre românii din Cluj-Napoca este urmarea aplicării cu încăpățânare a principiului "restitutio in integrum", fără a avea în vedere realitățile contemporane. Astfel, PNȚCD uită că este continuatorul Partidului Național care a fost unul dintre întemeietorii României Mari. Acum, chiar când se împlinesc 80 de ani de la Marea Unire, oameni ai PNȚCD-ului pun umărul la disoluția statului român. Aceasta pentru că evenimentele de la Cluj-Napoca pot fi doar începutul unor astfel de evenimente și pot degenera chiar într-un război religios. Indiscutabil, Biserica română unită cu Roma are mari merite în făurirea conștiinței naționale românești și a statului național unitar român. Astăzi, însă le face jocul celor ce doresc disoluția României. În spatele ei stă papalitatea, permanentul adversar al ortodoxiei și al statelor ortodoxe, spre care îndreaptă o tot mai violentă acțiune de prozelitism. Vă aduc aminte, pentru că bănuiesc că dumneavoastră știți deja, vă aduc aminte ce a declarat în 1993 un înalt prelat catolic din România, este vorba de episcopul catolic de Iași, Petru Gherghel. Citez: "Trebuie să facem orice efort pentru a desființa enclava ortodoxă din această țară, România fiind singura țară latină care a rămas necatolicizată". Este edificator.

În legătură cu acțiunea distructivă a catolicismului, să ne amintim doar ce rol important a avut acesta în disoluția Iugoslaviei. Este foarte de curând. Dintre principalii susținători ai greco-catolicilor din România, edificatoare este lectura numelor, inițiatorilor proiectului de Lege privind retrocedarea bisericilor înaintat Senatului la 20 septembrie 1995. Și vi-i citesc: domnul Rădulescu Constantin Șerban Rădulescu-Zoner, un liberal care nu a ieșit niciodată din cuvântul UDMR-ului, al cărui permanent avocat este; un UDMR-ist - Andras Imre, un baptist - Petru Dugulescu, un protestant - Eberhard Wolfgang Wittstock. Iată cine vrea să dea lovituri bisericii ortodoxe române.

La Cluj-Napoca mulțimea ortodocșilor - și eu cred că instinctiv doar - mulțimea aceasta a ortodocșilor a strigat către greco-catolici: ungurii, ungurii. Acesta este adevărul. Greco-catolicii, în frunte cu senatorul Matei Boilă fac jocul forțelor revizioniste maghiare. Dacă sentorul Matei Boilă uită că este român, PNȚCD-ul nu are voie să uite că este partid național românesc, așa cum se și intitulează.

Mulțumesc.

Din sală (din partea dreaptă):

...Ești plin de ură...

 
  Vasile Vetișanu - considerații asupra reacțiilor apărute în presa internațională în legătură cu cererea procurorului general al României de reabilitare a unor foști demnitari din Guvernul Antonescu;

Domnul Vasile Lupu:

Urmează domnul Vasile Vetișanu, se pregătește domnul Radu Liviu Bara. Este prezent?

   

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Țin să precizez că declarația de astăzi o fac în nume propriu, nu în numele partidului din care fac parte.

Problema pe care o ridic are în vedere o situație de interes național într-un stat de drept, respectiv cererea procurorului general al României de reabilitare a unor foști demnitari din Guvernul Antonescu. Problema de mai sus a ieșit însă din sfera unui interes național, atrăgând atenția unor europeni și nu numai, chiar și unor cetățeni români aflați în prezent în statul Israel.

În prima direcție, cea europeană, o publicație recunoscută de regulă prin obiectivitatea ei ca "Le Monde", plonjează în mod surprinzător, prin doi autori, "Noul accces de revizionism în România", este chiar titlul articolului, în care autorii deplâng punerea sub semnul spiritului justițiar a mareșalului Antonescu și a miniștrilor săi. Logica șchioapă a autorilor îi determină să afirme că Guvernul Antonescu a impus în România o politică deschisă anti-semită. Nimic mai fals. Politica dusă de Antonescu era una rezultată din condițiile de război, supusă deci, rigorilor și situațiilor adecvate din care, este adevărat, au rezultat și lagărele de concentrare pentru evreii din Transnistria, cu pierderi de vieți omenești.

Analiștii de la "Le Monde" ar fi trebuit măcar în plan comparativ să rețină că adevărata politică anti-semită, deschisă, s-a finalizat cu peste 300.000 de victime omenești din rândul evreilor, o politică dusă tot pe pământul României, sub ocupația hortystă în nord-vestul Ardealului, la care însă nu se face nici o referință. Din acest punct de vedere nazismul german a procedat întocmai ca și comunismul de esență sovietică de după război, un comunism care a dus la milioane de victime omenești în România, cu o cruzime ce întrece nazismul. Este ceea ce rezultă și din opinia unui comentator politic care arată că, proporțional, românii și România "au pierdut și au suferit mult mai mult datorită regimului comunist, la instaurarea căruia evreii au avut o contribuție importantă, decât au suferit evreii din partea statului român, pe timpul regimului Antonescu".

Iată ce nu trebuie ocolit și nici nu trebuie uitat, așa cum ușor uită o comentatoare din Ierusalim, o ziaristă de elită cândva la fosta revistă "Lupta de clasă", organ teoretic al C.C. al P.C.R., care, de acolo de unde se află, rușinată parcă de un trecut în care demasca proletaricește pe cei ce nu se supuneau ideologiei roșii, îl judecă azi pe Antonescu, așa cum îl judeca și cu două decenii și jumătate în urmă, scriind: "Antonescu a acționat independent față de Hitler, pentru că a inițiat înaintea lui deportarea evreilor în lagăre cu regim de exterminare".

Din nou logica istoriei este răsturnată ca și cum Antonescu ar fi fost inspiratorul lui Hitler și nu un supus al acestuia, în stare de război. Ideoloaga revoluționară cu nume de ținut mioritic uită că acei miniștri cu poziții realiste din Guvernul Antonescu, ca de pildă, filozoful Ion Petrovici, au fost condamnați ulterior, în numele poporului, de un tribunal unde comisarii erau tot sub presiunea dictaturii roșii, întocmai cum Antonescu se afla sub presiunea dictaturii brune. Numai că dictatura roșie s-a exercitat prin crime în timp de pace, săvârșind cele mai abominabile fapte pe care "Cartea neagră a comunismului", recent apărută în Franța, din care nu lipsește nici România, le dezvăluie, arătând că comunismul a ucis între 100 și 200 de milioane de ființe omenești de la venirea sa la putere, în diferite țări.

Sumarele referiri de mai sus ne îndreptățesc să amintim din nou că, deși procesul nazismului s-a terminat, procesul comunismului nu a început încă. El trebuie să înceapă, fie și numai pentru o izbândă a sentimentului de umanitate.

Vă mulțumesc.

 
  Radu Liviu Bara - referire la privatizarea societăților comerciale de către FPS prin manopere frauduloase și ilegalități;

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul Radu Liviu Bara, se pregătește domnul Popa Nicolae de la independenți. Este prezent?

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ciclul electoral a început în noiembrie 1996 și se dovedește a fi nu numai o resemnare electorală, dar și un dezastru politic neîntâlnit încă în întreaga istorie a României. Favoriții campaniei electorale au promis poporului un concept inedit, un "Contract cu România" pe termen scurt de 200 de zile. S-au slujit de acest martor mincinos al propagandei electorale și au câștigat.

Ne aflăm astăzi la peste 130 de zile după termenul alocat realizării pretențiilor electorale. Privind în urmă, nu numai că nu s-a realizat nimic din ceea ce s-a promis, dar suntem obligați să recunoaștem că s-a degradat și ceea ce era atunci un început al bunăstării generale.

În perioada care a trecut, guvernanții ne-au promis că viața noastră va fi mai bună dacă spiritul tranziției va fi emulat de privatizarea societăților comerciale. Toată lumea a sperat că această miraculoasă sursă de modificare a veniturilor tuturor, ale bugetului și ale persoanelor individuale, va fi o inegalabilă resursă de creștere a nivelului de trai, a veniturilor reale, a creșterii economice. Nu putem să constatăm decât contrariul. Această speranță a căzut în abisul deșertăciunii.

Revolta PDSR împotriva acestor evenimente reprobabile izvorăște din acest dezastru. Ea pune în evidență absurditatea soluțiilor anvizajate pentru privatizarea societăților comerciale. Ne întrebăm, fără a fi retorici, dacă este posibil ca o societate comercială, cum este IMGB-ul, să fie vândută pentru suma ridicolă de 500.000 de dolari americani. Se poate compara IMGB-ul cu o vilă situată în centrul capitalei României? Nu putem crede că de la "nu ne vindem țara", am ajuns la vinderea acesteia pe gratis. Nu vrem să fim sentențioși, dar negocierea unor astfel de contracte ascunde în spatele său manopere frauduloase, comisioane încasate fără drept, fapt ce se încadrează în prevederile Codului Penal, care condamnă luarea și darea de mită, falsul și uzul de fals, gestiunea frauduloasă, delapidarea și, nu în ultimul rând, bancruta frauduloasă. Gravitatea faptelor penale pe care le practică F.P.S.-ul este accentuată de noile propuneri ale acestuia, de a vinde diferite societăți comerciale la prețuri care nu au nici o legătură cu valoarea reală a activelor supuse privatizării.

Ne spunem cu acest prilej și îi spunem președintelui României că aici se află crima organizată, că aici minciuna se răspândește în toate forțele sale și că durerile izbăvirii de meandrele minciunii, mai repede sau mai târziu, trebuie să ajungă în fața unei instanțe judecătorești.

Ne întrebăm totodată dacă un prim-ministru își poate permite să patroneze un Guvern, care are în subordinea sa un ministru al finanțelor care gestionează un deficit bugetar de 3.000 de miliarde de lei în condițiile în care legea îl obligă, prin cei peste 30.000 de funcționari ai săi, să exonereze bugetul statului de orice tentativă de evaziune fiscală. La toate acestea, vă rog să aruncați o privire și asupra a ceea ce se petrece în F.P.S., locul în care Sorin Dumitriu, deputat de Hunedoara, aflat într-o clară, situație de incompatibilitate cu funcția de deputat, taie și spânzură în pofida Constituției și fără nici un control statal, fără nici un control de legalitate.

Să nu uităm că noi, parlamentarii României, nu am luat nici o măsură pentru eliminrea acestei incompatibilități, ba mai mult, i-am creat o adevărată imunitate jurisdicțională printr-o recentă lege care exclude controlul Curții de Conturi asupra F.P.S.-ului. Nu ne mai întrebăm dacă este bine sau rău. Credem că deciziile majorității parlamentare în acest domeniu sunt iresponsabile. Ele îndeamnă, slujesc și facilitează crima organizată sau neorganizată, îi amplifică valențele și îi pun pe infractori în situații favorabile pentru gestionarea frauduloasă a avuției naționale.

Vă mulțumesc.

 
  Neculai Popa - despre rolul Bisericii ortodoxe în păstrarea unității neamului și despre relațiile dintre aceasta și Biserica greco-catolică;

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Deci, domnul Popa Nicolae, se pregătește domnul Rațiu Ion, absent, domnul Vasile Stan, prezent. Aveți cuvântul..

   

Domnul Neculai Popa:

Doamnelor și domnilor colegi,

După o perioadă în care biserica a avut de suferit de pe urma regimului comunist, poporul român, care, prin tradiție, este un popor credincios, luptă din nou pentru păstrarea echilibrului spiritual european.

Prin prezența ei în viața românilor, biserica a contribuit la păstrarea unității neamului. Nimeni nu poate contesta rolul pe care biserica l-a avut și îl are în spiritualitatea și în civilizația europeană, chiar dacă în vremurile moderne, în unele locuri, sentimentul religios s-a diminuat.

Istoria ne-a demonstrat că românul este o ființă religioasă, care ține la credința și tradițiile lui. Simțul sacrului, așa cum afirma Mircea Eliade, nu-l dobândim pe parcursul vieții, ci îl avem din naștere; pe parcursul vieții doar îl cultivăm, iar instituția divină umană, care cultivă acest simțământ este însăși biserica. De aceea, oamenii de pretutindeni țin la biserica lor.

Fără îndoială că biserica ortodoxă este cea care a menținut unitatea neamului. Ea a fost cea care a dat sufletul culturii noastre naționale. Neamul românesc conferă bisericii un caracter național, o bază națională, în hotarele naționale, în condiții sufletești naționale.

Misiunea bisericii ortodoxe din România este de a apăra pacea și ea izvorăște din conștiința noastră religioasă. Ea este bunul cel mai de preț pe coordonatele istoriei: trecut, prezent și viitor.

Sigur că și biserica greco-catolică și-a avut partea ei de lumină. Mulți, dar nu toți, din corifeii Școlii ardelene au fost greco-catolici. Regretatul om de cultură, Serafim Duicu, spunea referitor la aceștia: naționaliști și foarte buni români, ei și-au dat seama că o unificare a greco-catolicismului cu catolicismul aduce mari prejudicii principiului național prin ruperea greco-catolicismului de trunchiul românității, fundamental ortodox, așa încât infimele avantaje pe care le obținuseră greco-catolicii prin unirea de la 1700, nu putea să acopere, nici pe departe, dezavantajele ruperii lor de restul românilor din Transilvania și din celelalte provincii românești.

Iată de ce consider că se cuvine să medităm și să acordăm o mare atenție organizării lăcașurilor de cult, întreținerii, îngrijirii și construirii de biserici, catedrale și mânăstiri pe acest pământ sfânt. Păcat este însă că rigorile perioadei de tranziție, pe care o parcurge România, își pun pecetea și asupra bisericii. Astfel, dincolo de aspectele istorice ale relațiilor dintre biserica ortodoxă și biserica greco-catolică, problema imobilelor și bunurilor acestora constituie încă mărul discordiei. În ultima perioadă, această problemă s-a acutizat destul de mult și în Ardeal, unde, datorită condițiilor geo-politice și a existenței unui număr mare de culte, neînțelegerile dintre adepții cultelor greco-catolice și ortodoxe continuă.

Bunăoară, vineri 13 martie 1998, am asistat consternați la conflictul dintre ortodocșii și greco-catolicii din Cluj, cu prilejul preluării Catedralei "Schimbarea la față". Greco-catolicii încearcă să-și revendice bisericile care le-au aparținut înainte de 1948, când deodată cu desființarea Bisericii greco-catolice, acestea au revenit Bisericii ortodoxe.

Pentru evitarea unor neînțelegeri și a unor situații conflictuale care ar putea conduce la denaturarea relațiilor dintre culte, consider că este nevoie să acordăm o mare atenție dezbaterii în Parlament a Legii privind utilizarea unor lăcașe de cult de către Biserica română unită cu Roma. Altfel, prin votarea acestei legi la întâmplare, se pot isca mari convulsii și conflicte între credincioșii celor două culte religioase.

Țara trece printr-o situație grea. Trebuie să evităm cu orice preț repetarea actului samavolnic al habsburgilor de la 1700 sau al comuniștilor de la 1948. Singurul mod prin care putem evita provocarea unor frământări neprevăzute este acela de a urgenta elaborarea Legii cultelor, prin care să se satisfacă cererile celor două culte, dar și ale altora, de a li se restitui anumite proprietăți, unde este cazul, sau de a li se acorda compensații materiale în schimbul acelora ce nu pot fi restituite. Cererile tuturor reprezentanților cultelor să fie soluționate în mod egal și nediscriminatoriu.

Credincioșii trebuie lăsați să-și rezolve ei înșiși această problemă. Dacă noi, deputații, dorim să păstrăm o relativă liniște în Transilvania, ar fi bine să nu votăm această lege. Pentru rezolvarea acestor neînțelegeri religioase există o singură cale, acea a toleranței și dreapta judecată.

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Stan - critici la adresa Guvernului, care se joacă cu banii publici;

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul Vasile Stan.

Se pregătește doamna Leonida Lari.

   

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De curând am primit la casetă o frumoasă cărticică, ediție de lux, care cuprinde activitatea profesională a membrilor Guvernului actual. Las la o parte oportunitatea editării unei asemenea broșuri, dar nu pot să nu comentez unele aspecte care se detașează din ea și să-mi pun câteva întrebări. Câte exemplare s-au tipărit? Cât a costat și din ce fonduri s-au plătit, cunoscând existența, pe 1998, a unui buget de austeritate?

Numai pentru Parlament, deputați, senatori, aparatul Parlamentului, pentru Guvern, președinte și administrația publică s-au tipărit, probabil, mii de exemplare.

De ce nu se fac publice unele perioade din activitatea profesională a unor membri ai Guvernului, ca de exemplu perioada de laborant, cu studii medii, în cadrul fostului Institut de cercetări chimice, dinainte de '89, a actualului ministru al privatizării, Valentin Ionescu? Poate pentru a nu ne sugera că totuși activitatea de laborant sau cea de jurist de după 1991 nu se conjugă cu cea de ministru al Privatizării, care cere totuși o cu totul altă pregătire profesională.

De ce se ascunde perioada mult mai îndelungată a activității desfășurate în cadrul Serviciului de Informații Externe, până în '89, a domnului Daniel Dăianu, așa cum corect ne-a fost prezentată în curriculum vitae cu ocazia învestirii domniei sale ca ministru de finanțe? Precum și alte neclarități?

În aceeași ordine de idei, vin și întreb: din ce fonduri plătește Guvernul ultimul sondaj de opinie, al cărui rezultat inițial nici nu a fost integral publicat, sau reclama difuzată de către Televiziunea națională, la o oră de maximă audiență, prin care este chemată cu surle și trâmbițe populația acestei țări să-și revendice justificat sau nu suprafețele de teren agricol sau de păduri?

În orice caz, actualul Guvern se joacă cu banii publici și vin și spun că "țara moare de tătari și baba se piaptănă".

 
  Leonida Lari Iorga - comentariu și propuneri pe marginea unui proiect de lege ce va avea în vedere acordarea de sprijin economic comunităților românești de pretutindeni;

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Are cuvântul doamna Leonida Lari.

Se pregătește domnul Romulus Raicu.

   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

În plenul Camerei Deputaților va începe dezbaterea hotărârii cu privire la acordarea de sprijin economic comunităților românești de pretutindeni.

Pentru a face o lege bună pe termen lung, și nu pe un an - doi, trebuie din capul locului să se țină seama de niște adevăruri evidente: Basarabia și Bucovina nu pot fi introduse în aceeași structură cu comunitățile românești, Basarabia și Bucovina fiind trup din trupul țării. Că au fost rupte din trupul României prin ultimatum, că actualmente se află în afara granițelor, o parte în Republica Moldova și o altă parte în Ucraina, nu însemnează să facem hotărâri pe cheful prăduitorilor, să le trecem în zona comunităților.

Eforturile noastre și o conjunctură politică favorabilă ar putea schimba situația, așezând lucrurile și țările în albiile lor.

În problema dată avem trei elemente distincte: Basarabia - Bucovina, comunitățile românești și diaspora. Așadar, titlul legii ar trebui să sune așa: "Hotărâre privind acordarea de sprijin economic românilor din Basarabia, Bucovina, precum și românilor din comunitățile românești și diaspora."

Deși pentru românii din Republica Moldova este Legea nr.36 din 1993, consider că ar mai bine să existe o lege unică.

În expunerea de motive se vorbește de identitate etnică, lingvistică, religioasă, culturală, dar în consiliul ce se va organiza nu sunt incluși reprezentanți de la Patriarhie, cercetare, sănătate, tineret, sport, mediu, organizații neguvernamentale.

Apoi ne întrebăm: de ce fondul în cauză este la dispoziția primului-ministru, iar persoanele ce formează consiliul nu au decât drepturi consultative? Atunci, cine decide până la urmă? Un singur om?

De asemenea, de ce se iau în vedere numai teritoriile prevăzute ca euroregiuni, lăsându-se descoperite comunitățile din Valea Timocului, Banatul Sârbesc, Bulgaria, Ungaria, Macedonia, Grecia, Albania? Să fim atenți cu aceste euroregiuni, să nu fie cumva o interpretare modernă a planului Valev!

Se propune un centru cu numele "Eudoxiu Hurmuzache", o personalitate cu merite mai mult pentru Bucovina. De ce nu am organiza un centru național "Mihai Eminescu", geniu de anvergură al românilor, ce ar cuprinde și Basarabia și Bucovina și comunitățile românești din statele învecinate.

Este de neînțeles de ce s-ar restrânge aria acestui centru numai pe lângă Ministerul Educației Naționale! Cum rămâne cu celelalte domenii? Cred că trebuie format un centru național pe lângă Guvern, cu atribuții în culte, arte, muzee, cultură, sănătate, cercetare, mediu, tineret, sport, dezvoltare economică, sprijin juridic.

Problema este și cu sediul, care va fi la Ministerul Educației Naționale, dispunând poate de o cameră sau două. Un centru național cu un program vast de activitate trebuie să aibă și un sediu pe măsură. Se vorbește de un sediu la Crevedia, unde se vor organiza cursuri, dar cum și când, clădirea fiind deteriorată, iar reparațiile nu se știe de vor fi gata până în anul 2000?

În modul în care este conceput centrul ține numai de învățământ, dar nici în acest domeniu nu sunt clare niște treburi. Se cere de lămurit de ce anume drepturi vor beneficia cursanții: numai de cazare sau și de burse? Îmi pare rău să o spun, dar iată că o chestiune de o asemenea amploare, precum este Centrul național al românilor în toate domeniile, se preface într-un apendice minuscul al Ministerului Educației Naționale, toate celelalte domenii rămânând pe dinafară.

Acestea fiind datele expunerii de motive și ale legii propuse pentru votare, nu văd cum am putea să-i ajutăm pe românii din Basarabia, Bucovina, din comunitățile românești învecinate, doar să ne spălăm pe mâini că am mai făcut o lege pentru ei și în 1998, cum am făcut-o și pe cea din 1993, iar lucrurile nu s-au mișcat nicicum în favoarea lor. Ba, dimpotrivă: dacă înainte vreme mai erau ajutate instituțiile de orientare unionistă din Basarabia, acum se face exact invers, la recomandările unui Guvern promoscovit din Republica Moldova, Guvernul român nepermițându-și a discerne binele de rău, citadele românismului de cele antiromânești.

Mulțumesc.

 
  Romulus Raicu - atitudine împotriva tendinței guvernanților de a limita libertatea presei;

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul Romulus Raicu.

Și ultimul vorbitor, domnul Ioan Vida Simiti.

   

Domnul Romulus Raicu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este un lucru îndeobște cunoscut că succesul repurtat în noiembrie 1996 de partidele aflate astăzi la putere s-a datorat în mare măsură imaginii pozitive pe care presa a creat-o liderilor și formațiunilor politice situate atunci în opoziție. Din nefericire, la puțin timp după preluarea puterii, coaliția majoritară a devenit tot mai reticentă față de presă, învinuind chiar o parte a gazetarilor că prin articolele lor ar adopta o atitudine antireformistă.

Ordonanța de urgență emisă de Guvern la începutul anului curent, restrasă în cele din urmă, nu reprezintă altceva decât o expresie a voinței guvernanților de a limita libertatea presei.

În ultimul timp, după încercarea nereușită de a interzice accesul presei la lucrările comisiilor permanente ale Senatului, actuala putere încearcă același lucru la Comisia pentru învățământ, cercetare, tineret și sport a Camerei Deputaților. Prevalându-se de Regulamentul Camerei Deputaților, care prevede la art.47 că "Ședințele comisiilor nu sunt publice.", reprezentanții PNȚCD, PNL și UDMR nu au binevoit să ia în considerare și excepția prevăzută de regulament, respectiv alineatul care menționează că "În mod excepțional, comisiile pot hotărî invitarea la dezbateri a reprezentanților presei..."

Atunci când dumneavoastră, guvernanții, ați decis să modificați Legea învățământului, care este o lege organică, printr-o ordonanță de urgență, care era situația excepțională ce impunea o asemenea inițiativă? Acum, când, prin prevederile și mai ales prin consecințele sale, Ordonanța nr.36 determină un interes deosebit în rândul cetățenilor, nu este oare o situație excepțională? Ce încearcă coaliția CDR-UDMR să ascundă prin interzicerea participării presei la lucrările comisiei?

Vă este teamă, domnilor, că înțelegerile dumneavoastră de culise făcute peste capul comisiei nu vor mai putea fi materializate prin vot dacă sunt de față reprezentanții presei?

Cui îi este frică de informarea corectă a opiniei publice? Să fie Ordonanța nr. 36, care modifică Legea învățământului, o inițiativă legislativă pe care să o definitiveze doar reprezentanții partidelor aflate la guvernare?

Dacă votul, probabil, nu va putea fi favorabil partidelor de opoziție, măcar dezbaterea să fie deschisă pentru tot românul, pentru a-și da seama de pozițiile exprimate de fiecare dintre noi.

Fiecare deputat reprezintă un anumit segment din electoratul românesc și cei care ne-au ales au dreptul să cunoască cum acționează aleșii lor în forul legislativ al țării.

Personal, sunt convins că și cei care au votat cu dumneavoastră în 1996 doresc să afle minut cu minut ce se decide în privința învățământului românesc. Tocmai pentru adoptarea unei legi în consonanță cu interesele majore ale țării noi nu putem accepta presiunile care se fac pentru dezbaterea ordonanței într-un timp record.

De ce se încearcă grăbirea dezbaterilor pe marginea ordonanței? Sau UDMR-ului îi este teamă că schimbarea Cabinetului Ciorbea ar putea periclita adoptarea legii, așa cum au solicitat liderii maghiari? Până când acceptă guvernanții șantajul UDMR?

Domnilor reprezentanți ai CDR - UDMR, reprezentanții PUNR în Comisia pentru învățământ vă solicită să nu mai obstrucționați participarea presei la lucrările acesteia, altfel, prezența noastră la dezbateri poate fi pusă sub semnul întrebării.

Stimați reprezentanți ai Puterii, nu uitați cuvintele celebre, rostite de un mare patriot, care, adresându-se fruntașilor politici ai vremii, spunea: "Țineți cu poporul toți, ca să nu rătăciți. Pentru că poporul nu se abate de la natură, nici nu-l trag străinii așa de ușor în partea lor cum îi trag pe unii din celelalte clase, care urlă împreună cu lupii și sfâșie!"

Vă mulțumesc.

 
  Simiti Ioan Vida - prezentarea evenimentelor din ziua de 13 martie 1998 cu ocazia preluării Catedralei Schimbarea la față de către greco-catolici;

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul Ioan Vida Simiti, ultimul vorbitor.

Stimați colegi, am depășit cu 30 de minute timpul afectat intervențiilor. Mai mult nu se poate.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Simiti Ioan Vida:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru a risipi neadevărurile vehiculate, ca martor ocular și ca participant la o parte dintre evenimente, vă rog să-mi permiteți să vă prezint în continuare cele întâmplate în ziua de 13 martie 1998 la Cluj, cu ocazia preluării Catedralei "Schimbarea la față".

Iată, domnule deputat Țurlea, un al punct de vedere, cred, mai relevant, fără răutate și nepătimaș.

Prin sentințele și deciziile definitive și executorii date de Judecătoria Cluj, Tribunalul Cluj și Curtea de Apel din București, un proces care a durat cinci ani a restabilit o stare de normalitate, făcând să înceteze un abuz flagrant.

Așa cum se precizează în sentințele și hotărârile date, timp de 50 de ani Catedrala episcopală greco-catolică "Schimbarea la față" a fost folosită abuziv, în urma raptului făcut de autoritățile comuniste în 1948 și apoi, după 1989, de către Biserica Ortodoxă Română.

Instanțele judecătorești nu au retrocedat, subliniez, nu au retrocedat catedrala, pentru că proprietara de drept a fost și a rămas Biserica Română Unită - Greco-catolică, ci a dispus predarea către aceasta.

Afirm cu regret că Biserica Ortodoxă Română a refuzat să predea catedrala, chiar și după ce aceste sentințe au rămas definitive și după epuizarea tuturor căilor de atac, săvârșind de data aceasta nu numai o încălcare a dragostei creștine frățești, nu numai o nedreptate, dar și nesocotința manifestă a legilor și a autorităților statului.

În fața acestui refuz absolut nejustificat și de neînțeles, Biserica Greco-Catolică a fost obligată să ceară execuția silită, care s-a fixat de către judecătorie pentru ziua de 13 martie 1998, ora 9,00.

La orele 9,00, când executorul s-a prezentat pentru a face evacuarea și predarea catedralei, preotul paroh ortodox, Titus Moldovan, în loc să se supună legii, a prezentat o contestație, invocând trei impedimente la execuție, totalmente nejustificate, numai cu scopul de a tergiversa și bloca execuția.

Ezitările executorului, Marius Tonean, de neexplicat pentru un judecător, înclinat să amâne execuția, deși nu exista nici un motiv cât de cât întemeiat, a produs o confuzie care s-a dovedit extrem de dăunătoare pentru derularea în continuare a evenimentelor.

Bineînțeles că la Judecătorie, judecătorul însărcinat cu dosarul cauzei a dispus imediat să se facă un proces-verbal corect și să se pună catedrala în posesia Bisericii Greco-Catolice, neexistând nici un motiv întemeiat de amânare. Ceea ce s-a și făcut imediat, dar, din nou, preotul paroh Moldovan a continuat să se opună autorităților.

Prin urmare, credincioșii greco-catolici au intrat fără violență și fără forță în biserica lor să se roage, ceea ce era în deplină concordanță cu hotărârile justiției române și cu procesul-verbal de execuție silită. Atunci, în acel moment, au izbucnit, din păcate, unele incidente care nu aveau ce căuta într-o biserică și nicidecum între credincioși de aceeași expresie, pe care mass-media le-a amplificat și distorsionat.

Precizez: greco-catolicii au intrat pașnic în biserica lor, având de partea lor legea, justiția și adevărul. Nu s-au produs profanări în biserică și altar și nici un fel de stricăciuni, iar afirmațiile contrare, făcute cu scopul dezinformării și provocării, chiar dacă au venit din partea unor înalte fețe bisericești, sunt total neadevărate. Incidentele s-au redus, în principal, doar la înghionteli și la o masă răsturnată, care apoi a devenit o armă de blocare a părintelui Suciu să pășească în altar.

Aceste incidente nu au avut loc între credincioșii ortodocși, de altfel pașnici în majoritatea lor, și credincioșii greco-catolici, ci între seminariștii ortodocși și seminariștii greco-catolici, ușor manipulabili, preoții greco-catolici pledând pentru înțelegere, concordie, comportament pios și propunând o rugăciune împreună.

În concluzie, nu este adevărat că au avut loc bătăi, spargeri, stricăciuni și alte acte de vandalism.

Nu este adevărat că senatorul preot Matei Boilă a instigat pe credincioși la fărădelegi, insinuându-se că într-o mână ținea crucea și în cealaltă bâta. Vreau să vă informez că în cele două minute scurse, în care au apărut unele incidente, părintele Boilă nici măcar nu era în biserică.

Nu sunt adevărate afirmațiile de rea credință apărute în presă, făcute în urma unor dezinformări, în necunoștință de cauză și în lipsă.

Este adevărat, însă, că majoritatea credincioșilor ortodocși acceptă și salută momentul istoric prin care s-a făcut dreptate greco-catolicilor, și le mulțumesc pentru aceasta.

Trăiesc cu speranța că este aproape momentul în care românii vor reconsidera spiritul creștinesc de toleranță, care a existat între cele două biserici surori.

Sunt însă convins că în Cluj conflictele între ortodocși și greco-catolici s-au stins pentru totdeauna.

Domnule Țurlea, îmi permit să vă spun că, dacă o biserică din șapte reprezintă restitutio in integrum, trebuie să ne apucăm să ne mai uităm prin dicționare.

Vă mulțumesc.

 
  Constanin Șerban Rădulescu Zoner - replică la intervenția domnului Petre Țurlea;

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul Rădulescu Zoner solicită un drept la replică.

   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Unele discuții în contradictoriu, care sunt, cred, normale în Comisia pentru drepturile omului, le aduce aici, în plen, domnul deputat Petre Țurlea, cu atacuri la persoană. Și, atunci, îi pun aceeași întrebare:

Domnule deputat, ori sunteți un campion al ortodoxismului, luptând ca să nu se retrocedeze bisericile greco-catolicilor ori sunteți un adept al ateismului, pentru că referitor la o altă ordonanță, vă opuneți învățării religiei în învățământul românesc?

Trebuie să vă decideți: ori una ori alta! Și cu brânză și cu carne nu se poate, domnule deputat!

(Aplauze din partea Grupului parlamentar PNȚCD.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Mai ales la vreme de post.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

În al doilea rând, pentru că se face atâta referire la istorie, cred că ar trebui analizate lucrurile așa cum sunt și să se acorde drepturile Bisericii Greco-Catolice așa cum se cuvine.

Dar, celor care tot fac caz de Avram Iancu, se duc la Țebea nu ca să îl comemoreze, ci, de fapt, să-și facă capital politic, iată actul de botez al lui Avram Iancu - a fost botezat în religia greco-catolică.

V-aș fi pus la dispoziție, domnule Țurlea, acest document, dar, după acest atac, în care mă faceți omul ungurilor, pentru că susțin echilibrat dreptul minorităților naționale de a se instrui în limba proprie, știți prea bine că am fost de părere ca istoria și geografia să se învețe în limba română!

Veniți cu atacuri mârșave și, ca atare, îmi pun și eu întrebarea: oare cei care invocă atât de mult apărarea națiunii române, practicând cel mai deșănțat naționalism, oare nu urmăresc izolarea României? ca România să nu fie integrată în structurile euroatlantice, ca România să ajungă izolată și nu fac oare jocul unei puteri străine, care în mod tradițional caută să-și impună aici influența?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

(Aplauze din partea dreaptă a sălii și vociferări din partea stângă.)

 
  Petre Țurlea - replică la intervenția domnului Constantin Șerban Rădulescu Zoner.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Domnule președinte, mi s-a pus o întrebare.

   

Domnul Vasile Lupu:

Da, răspundeți, domnule Țurlea. Un minut.

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Bineînțeles că nu voi răspunde pe larg la ceea ce ați auzit adineauri. Mi s-a pus, însă, o întrebare la început și, într-un minut, vreau să vă răspund.

Distinsul nostru coleg, domnul Zoner, mă întreba adineauri dacă sunt adeptul ortodoxiei sau sunt adeptul ateismului.

Sunt adeptul ortodoxiei, pentru că aceasta este biserica națională, care ne-a susținut de la începutul românilor până astăzi și ne va susține și de aici încolo.

De asemenea, dânsul afirma aici că interzic religia în școală. Domnul Rădulescu Zoner știe foarte bine că este un articol din Constituție care are precizări foarte stricte. Indiferent de simpatiile domniei sale, fiind deputat, trebuie neapărat să respecte Constituția. Dacă nu vrea să respecte Constituția, să lase Parlamentul în pace.

Acesta este răspunsul, distinse domnule Rădulescu Zoner!

(Aplauze din partea stângă a sălii.)

 
Aprobarea componenței nominale a comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de cele două Camere la următoarele proiecte de lege:  

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, vă rog, ocupați-vă locurile în bănci. Liderii grupurilor parlamentare, chestorii, sunt invitați să-și facă datoria, să invite deputații la dezbateri, pentru că sunt convins că în următoarele ore nu ne vom plictisi.

Înainte de a trece la dezbateri, vă anunț că, din totalul celor 343 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 294. 49 sunt absenți, iar 28 participă la alte acțiuni parlamentare.

Cvorumul prevăzut de art.128 din regulament este întrunit.

Și, acum, o comunicare: Comisia de mediere la Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr.41 din 17 iunie 1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune continuă dezbaterile astăzi, 17 martie 1998, ora 14,00, la Senat, la sala 604, etajul 4, în următoarele componență: Badea Ion Alexandru, Șerban Gheorghe, Dan Marția, Sassu Alexandru, Muscă Monica Octavia, Lădariu Lazăr, Voicu Mădălin.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.25/1997 cu privire la adopție, se întrunește astăzi, 17 martie 1998, ora 15,00, la Senat, sala 535, etajul 5, în următoarea componență: Nanu Romeo, Radu Gabriela Elena Cornelia, Ionescu Marina, Bartoș Daniela, Stancov George Iulian, Szekely Ervin Zoltan, Pop Leon Petru.

Și, acum, constituirea unor comisii de mediere:

  proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/1997 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare;

În Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/1997 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare, au fost propuși următorii deputați: PNȚCD civic ecologist - Dumitrașcu Laurențiu, Moraru Teodor Gheorghe; PDSR - Grigoraș Neculai, Teculescu Constanatin; PNL - Constantinescu Dan; UDMR - Nagy Ștefan; PRM - Baban Ștefan.

Dacă nu sunt obiecțiuni la această componență, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.76/1997 privind majorarea salariilor de bază pentru unele categorii de personal din învățământ.

În Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.76/1997 privind majorarea salariilor de bază pentru unele categorii de personal din învățământ, grupurile parlamentare au propus pentru a face parte următorii deputați: PNȚCD civic ecologist - Petrescu Silviu, Roșca Ioan; PDSR - Buzatu Dumitru, Șerban Gheorghe; USD PD - Șerban Gheorghe; PRM - Vasilescu Nicolae; Grupul minorităților - Pambuccian Varujan; USD PSDR - Gheciu Radu Sever Cristian.

Dacă nu sunt obiecțiuni, supun votului dumneavoastră componența aceste comisii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.26/1993 privind tariful vamal de import al României (Retrimis comisiei.)  

Stimați colegi,

Urmează dezbaterea proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.26/1993 privind tariful vamal de import al României.

Continuarea dezbaterilor. Comisia sesizată în fond este rugată să-și ocupe locul. Guvernul este prezent. Sper că aveți textul în față. În ședința precedentă ne-am pronunțat asupra titlului legii. S-a votat litera a) de la pct.1 și continuăm cu litera b), care nu comportă modificări în raportul comisiei. Corect?

Supun votului dumneavoastră litera b).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Text adoptat.

Lit.c).

Obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Lit.d.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.1.

Da. Doamna Afrăsinei.

   

Doamna Viorica Afrăsinei:

De procedură, domnul ....

 
   

Domnul Vasile Lupu:

De procedură, doamnă, poftiți.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc frumos.

Domnule președinte de ședință,

Grupul parlamentar PDSR vă roagă să faceți ori un apel nominal, ori măcar să verificați sala, întrucât considerăm că nu suntem în cvorum.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Cereți verificarea cvorumului. Dacă nu iese la numărătoare, facem apelul nominal, nu?

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Da, sigur.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamna Viorica Afrăsinei este vicelider al Grupului parlamentar PDSR. Nu încape nici o îndoială.

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în bănci. Chestorii să invite deputații în sală, pentru că poate urma apelul nominal și iarăși vom intra în divergență cu privire la motivarea absențelor.

Al doilea secretar de ședință poate reușește să ajungă la prezidiu. Domnul Sorin Lepșa.

(La prezidiu vine domnul secretar Kovács Csaba Tiberiu).

Da, cu secretarul de ședință am rezolvat-o.

Chestorii sunt prezenți? Îi rog să invite deputații în sală.

Dacă scădem numărul deputaților ce participă la alte acțiuni parlamentare, cu 144 de deputați putem lucra.

Stimați colegi, vă rog, ocupați-vă locurile în bănci! Derutați secretarii de ședință.

Îi rog pe secretarii de ședință să numere încă o dată deputații prezenți în sală.

Stimați colegi, suntem în cvorum. Putem demara lucrările.

Suntem 145. Iată, rândurile noastre cresc. (În sala de ședințe intră câțiva deputați.)

Supun votului dumneavoastră pct.1, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 10 împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, pct.1 a fost adoptat.

Pct.2, art.7: "De asemenea, este scutit de taxe vamale importul următoarelor categorii de bunuri: ...."

De la lit.a) la c), avem varianta inițiatorului. Comisia nu a intervenit.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră lit.a), b), c).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Am ajuns la lit.d).

Comisia propune eliminarea lit.d). corect?

Domnul deputat Oltean.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La pct.2, art.7 lit.d), vă rog să observați că, prin raportul depus de către comisia sesizată în fond, se supune atenției noastre eliminarea lit.d), cu motivația că prevederea aceasta este cu un grad de generalitate extrem de mare, cu motivația că facilitățile respective pot fi aprobate prin hotărâre de Guvern, la solicitarea expresă a celor care doresc să importe echipament de mediu.

Stimați colegi,

Pentru prima dată, un Guvern din 1990 încoace creează facilități pentru cei care doresc să investească în problematica de mediu.

Vreau să vă spun că investițiile în mediu, în anii aceștia, au lipsit cu desăvârșire, pentru că echipamentele de mediu sunt extrem de costisitoare, iar agenții economici nu au nici un interes să investească, deoarece costurile, care sunt extrem de ridicate, nu se regăsesc în contravaloarea produselor respective.

În orice stat din lume, Guvernul vine și creează o serie de facilități pentru a cointeresa agenții economici să investească în problematica de mediu.

În acest moment, România resimte mai mult decât oricând existența unor facilități pentru ca cei care doresc să investească în mediu să aibă acest suport și această cointeresare.

Articolul respectiv are acest dar, de a determina și de a cointeresa agenții economici să investească în mediu, creându-le facilitatea ca toate echipamentele de mediu care sunt importate sau care sunt donate să fie scutite de taxele vamale.

Motivația comisiei sesizate în fond nu este pertinentă.

În primul rând, vă rog să observați că toate echipamentele de mediu care sunt scutite de taxele vamale sunt stabilite de către Guvern, la propunerea Ministerului Mediului și a Ministerului Industriei, cu avizul și al Ministerului Finanțelor, deci există un control extrem de serios în privința aceasta. Iar în al doilea rând, dacă pentru fiecare echipament de mediu care se importă sau care este donat, s-ar solicita o hotărâre de Guvern prealabilă, asta ar însemna ca Guvernul să dea mii de hotărâri anual, ceea ce ar îngreuna extrem de mult procedurile vamale.

De aceea, stimați colegi, rugămintea mea este să adoptăm art.7 așa cum a fost comunicat de către Guvern, eliminând propunerea comisiei sesizate în fond, creând, astfel, o primă premisă pentru ca investițiile în domeniul mediului să cunoască o mai mare dezvoltare în anul acesta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Mircea Munteanu.

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Propunerea pe care a făcut-o domnul deputat Oltean, fost ministru al mediului, mi se pare judicioasă, pentru că, într-adevăr, avem datoria, în situația pe care am moștenit-o și care este foarte gravă din punct de vedere al stării mediului în România, să creăm acele facilități absolut necesare pentru a iniția un program susținut de protecție a mediului.

În primul rând, prin astfel de gesturi de facilități financiare, putem încuraja această campanie pe care trebuie să o dezvoltăm.

Prin urmare, sugestia pe care a făcut-o membrul coaliției, deputatul Oltean, vă rog să o sprijiniți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Corâci.

 
   

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Aș mai aduce și eu un alt argument în sprijinul scutirii de taxe vamale a echipamentelor de mediu.

Efortul investițional pe care o societate comercială trebuie să îl facă pentru a aduce un asemenea echipament este în general foarte mare. Este vorba de valori mari.

Este adevărat că ele ar putea constitui o sursă importantă la bugetul de stat. Dar este tot atât de adevărat, pe de altă parte, că multe din aceste societăți comerciale nu au capacitatea de a face asemenea investiții. Multe dintre ele sunt în pericolul de a fi închise pentru că într-adevăr, periclitează mediul înconjurător. Cred că primul lucru pe care-l putem face pentru această categorie de societăți comerciale ale căror tehnologii, să spunem, sunt încă competitive, cu excepția protecției mediului, ar fi să le acordăm această facilitate, care să le permită să-și continue activitatea.

Îmi aduc aminte că acum 3 sau 4 ani, când s-a închis Combinatul de negru de fum de la Copșa Mică, am avut o discuție cu domnul ministru al mediului de atunci, în care l-am întrebat dacă a făcut un calcul, care este efortul bugetului pentru plata indemnizațiilor de șomaj și care ar fi fost acela de a facilita achiziționarea unei instalații de protecție a mediului. Și dânsul mi-a spus că nimeni nu a făcut nici un calcul de acest tip atunci, dar și după părerea dânsului ar fi fost mai profitabil și pentru statul român să achiziționeze acest echipament de protecție a mediului și să nu închidă acea unitate economică.

Deci, având în vedere faptul că este o măsură care nu aduce un câștig la buget, însă și acesta, teoretic, dar, în orice caz, nu constituie o pierdere, ci ar putea duce la stimularea și la dezvoltarea unor agenți economici, vă propun să votăm varianta propusă de inițiator, de Guvern.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, care este părerea comisiei? Domnul președinte Remeș.

 
   

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnilor colegi,

În ideea inițiatorului, acest pct.d) de la art.7 nu exista. A fost introdus doar în momentul când această ordonanță se dezbătea în Guvern.

La comisie, chestiunea eu zic că a fost bine înțeleasă, și dacă aveți amabilitatea și vă uitați pe motivarea pe care am dat-o, veți înțelege că la comisie nu s-a opus nimeni scutirii de taxe vamale pentru echipamentele destinate protecției mediului.

Însă, dacă dumneavoastră dați o citire integrală art.7, veți vedea că bunurile de la lit.a), b) și c) nu au nici o limită cantitativă. Sunt bunuri de origine română, bunuri ieșite din țară pentru a fi reparate în străinătate, sau bunuri care vin să înlocuiască pe acelea care n-au putut fi reparate, și bunuri care revin în țară, pentru că au fost expediate eronat. Nu avem nici o limită cantitativă a acestora.

La lit.d), domnilor colegi, ar trebui să înțelegem că în gama de echipamente pentru protecția mediului pot să intre echipamente la care vama să facă o confuzie. Ele pot să fie destinate atât protecției mediului, cât și unei alte activități, aceea, în schimb, aducătoare de venituri și petrecându-se într-un alt domeniu decât protecția mediului.

Și, în cazul în care orice echipament care poate fi folosit și în domeniul protecției mediului, va fi scutit de taxă vamală, atunci, scopul în care e gândită această ordonanță nu este atins.

De aceea, comisia, fără a cere să se plătească taxe vamale la acest gen de echipament, face precizarea: pe loturi, pentru echipamente strict destinate activității de protecție a mediului, să se dea scutire de taxe vamale.

Dacă rămânem la formularea din ordonanță: "echipamentele pentru protecția mediului stabilite de Guvern, la propunerea ....", înseamnă că undeva va exista o listă și, până la urmă, domnilor colegi, inclusiv un autoturism intră în activitatea de protecție a mediului, inclusiv un alt bun care poate fi folosit oriunde în activități aducătoare de venituri în România.

De aceea, vă rog foarte mult, nu prilejuiți, cum, din prea multă generozitate, ați făcut la lit.a) de la pct.1, și aici, să se extindă, dintr-o idee de generozitate, să se extidă la o idee de mare afacere, în favoarea unora dintre importatori.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Oltean. Sper, ultima intervenție.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că domnul președinte și oricine vrea, în ultimă instanță, poate să facă o serie de speculații legate de modul în care este gândit și conceput articolul respectiv.

Sigur că dacă vrem să gândim că un automobil este un echipament de mediu, o putem face, prin extrapolare.

În opinia mea, un automobil nu va fi niciodată, și nu poate să fie un echipament de mediu. Sigur că un catalizator la un automobil poate fi un echipament de mediu și poate beneficia de scutiri de taxe vamale.

Vă rog să observați că ministerele care sunt implicate în această activitate sunt: Ministerul Mediului, care reprezintă autoritatea centrală în acest domeniu, Ministerul Industriei, care are implicații extrem de mari în acest domeniu, și Ministerul Finanțelor, care, de asemenea, este interesat să nu se facă o evaziune fiscală, ca veniturile statului să fie într-un fel sau altul păgubite.

De aceea, nu văd în ce situație delicată ar putea fi puse organele vamale, atunci când Guvernul aprobă o listă foarte exactă în ce privește echipamentele de mediu care beneficiază de scutiri de taxe vamale.

Ceea ce se dorește acum este, din partea Guvernului, în primul rând, pentru că vă rog să aveți în vedere că este o propunere a Guvernului, și nu este o propunere a unui simplu deputat, este aceea de a încuraja investiția în domeniul mediului.

Vreau să vă spun, și v-o spun cu toată seriozitatea, că imediat ce a fost adoptat acest proiect de lege de către Guvern, ecouri din cele mai pozitive au fost primite din partea Comunității Europene, din partea altor organisme internaționale, care, prin aceasta, au văzut, în sfârșit, că problematica mediului se bucură de o anumită atenție din partea Guvernului și din partea autorităților abilitate în acest sens.

Neadoptarea acestui amendament ar fi un semnal negativ, pe care Parlamentul României îl dă celor care doresc să investească în acest domeniu.

De aceea, stimați colegi, cred că responsabilitatea majoră în aplicarea acestuia revine Guvernului, care a dat undă verde, și vă rog, fără nici un fel de rezervă, să subscriem acestui amendament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Baciu. Ultima intervenție.

 
   

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Regret că nu am luat cuvântul acum câteva zile, când am votat aici un lucru, aș spune, împotriva interesului național, și, mai precis, împotriva bugetului, atunci când am acceptat ca orice fundație, care poate să fie umanitară, non-profit, sau chiar cu profit, pentru că știu ce se întâmplă în domeniul acesta al fundațiilor, poate să aducă fără taxe vamale oricâte automobile. Mie, personal, dați-mi voie să vă spun că mi-a fost rușine de acest vot.

Și atunci, eu pun problema din punct de vedere moral. Dacă am acceptat aici că fundațiile, care știm noi ce înseamnă și cum acționează ele, pot să aducă câte automobile vor, fără taxe vamale, de ce să nu votăm acum pentru o chestiune care realmente este în interesul național și care face o bună imagine României peste graniță? Să scutim de taxe vamale acele mijloace și acele echipamente strict necesare pentru protecția mediului.

Așa că eu vă îndemn, cu tot respectul, să votăm amendamentul propus de domnul deputat Oltean.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

S-au conturat cele două poziții foarte clar. A treia nu a apărut.

Deci, comisia susține eliminarea pct.d), și din sală s-a susținut reținerea pct.d).

Aveți o a treia variantă? Poftiți.

 
   

Domnul Cornel Sturza Popovici:

Doamnelor și domnilor,

Am discutat și cu comisia. Cred că am putea înlocui termenul de: "echipamente pentru protecția mediului", care este un termen foarte larg, și cineva spunea aici că, de exemplu, dacă se aduce o mașină din import pentru transport, deci pentru o agenție de protecție a mediului, poate fi considerată un asemenea echipament sau utilaj, deci spuneam că dacă ar fi înlocuit acest termen cu "echipamente pentru prevenirea și înlăturarea poluării", am acoperi foarte bine această zonă a agenților economici poluanți și, cu o listă anexă, care ulterior urmează să fie elaborată de către fiecare minister care acoperă acest domeniu de activitate, de protecție a mediului, am putea lămuri foarte bine problema.

Deci, eu propun ca o a treia variantă această soluție.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Oltean. Poziția dumneavoastră este clară.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Față de a treia propunere, domnule președinte.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Stimați colegi,

Propunerea pe care colegul nostru a făcut-o acum este o propunere care îngustează extrem de mult sfera protecției mediului.

Protecția mediului se realizează nu numai prin echipamente de depoluare. Protecția mediului este un fenomen mult mai larg, care presupune echipamente mult mai mari și de o valoare mult mai mare. Este o sferă mult, mult, mult mai largă.

De aceea, nu cred că putem să îngustăm acest domeniu.

Ce aș vrea să subliniez în plus, numai?

Problematica de mediu este o problematică de interes național. Dacă printr-un echipament se crește calitatea aerului, cei care sunt beneficiarii suntem noi. Este vorba de sănătatea noastră. Votând împotriva amendamentului pe care Guvernul l-a propus, votați împotriva sănătății noastre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Popovici, aveți amendamentul scris?

 
   

Domnul Cornel Sturza Popovici (din sală):

Da, este la comisie.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, care este opinia comisiei, față de varianta domnului Popovici?

 
   

Domnul Traian Decebal Remeș (din sală):

Comisia rămâne pe varianta raportului.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Comisia își păstrează opțiunea din raport.

Stimați colegi,

Mai întâi, fiind vorba și de o propunere de eliminare, supun votului dumneavoastră varianta comisiei pentru lit.d).

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

Împotrivă? (Rumoare)

Sunt proteste din sală, că nu s-a înțeles votul.

Apoi, stimați colegi, de ce nu țineți raportul în față?

Deci, art.7 lit.d): "De asemenea, este scutit de taxe vamale importul următoarelor categorii de bunuri: ......" La lit.d): "echipamentele pentru protecția mediului stabilite de Guvern, la propunerea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, Ministerului Industriei și Comerțului și Ministerului Finanțelor".

Deci, comisia propune eliminarea acestui text.

Unii colegi din sală au insistat ca textul să rămână.

O a treia variantă este propusă de domnul Cornel Sturza Popovici.

Regulamentar, se supune votului varianta de eliminare, care are prioritate, fiind și în raportul comisiei.

Eu, cu aceste explicații, supun încă o dată votului dumneavoastră eliminarea pct.d) de la art.7 și rog secretarii de ședință să numere voturile.

Cine este pentru varianta comisiei? 80 pentru eliminare.

Împotrivă? 82 de voturi împotriva eliminării.

Abțineri? 6 abțineri.

Propunerea de eliminare nu a trecut.

Domnul Cornel Sturza Popovici insistă pentru varianta propusă?

Domnule Gaspar, avem textul inițiatorului și mai avem o propunere din sală.

Supun votului dumneavoastră textul inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 23 de abțineri.

A fost votat textul inițiatorului.

Stimați colegi, înainte de a vota art.7, în ansamblu, vă rog să îmi îngăduiți să propun și eu un amendament.

Stimați colegi, îmi exprim regretul de a nu fi prezentat acest amendament comisiei, dar regulamentar este posibil și în plenul Camerei. Cunoaștem cu toții situația în care se află agricultura României. Este adevărat noi, în special, cei din coaliția majoritară ne gândim și la bugetul de austeritate pe care îl vom consuma anul acesta, dar criza de utilaje agricole nu o poate contesta nimeni în România. Eu nu știu dacă statul menținând taxe vamale de 22% la utilaje agricole are de încasat suficient ca să acopere unele subvenții în agricultură. Și de aceea, aș propune în acest art.7, la "scutiri de taxe vamale", lit.e) care să prevadă "utilaje agricole, subansamble și piese de schimb pentru acestea".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ilie Neacșu: (din bancă)

Aveți ceva afaceri, de aceea propuneți așa ceva?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu am nici o afacere, nu am nici o societate comercială. Mă gândesc că dacă agricultura României va intra pe calea cea bună, cetățeanul român va cheltui mult mai puțin din câștigurile sale pe produse alimentare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Sigur, dumneavoastră ca președinte de ședință, puteți în cazuri excepționale să aprobați depunerea unor amendamente de fond și înțeleg că este un caz excepțional cel pe care l-ați aprobat și sper să vă comportați la fel cu toți ceilalți colegi care au ceva de spus la fond. Cred că nu ați făcut bine că v-ați disculpat, pentru că nu ne gândeam până nu ați spus dumneavoastră că ar putea să existe și altceva în spate. Nu putem fi de acord cu propunerea dumneavoastră.

O politică de importuri care acționează împotriva propriilor fabricanți este falimentară pentru România, este o politică care în ultimul an și jumătate a devenit politică de stat. În România avem "Semănătoarea", în România avem "Tractorul", avem fabrici de utilaje agricole la Craiova, avem la Caracal, avem în multe orașe ale țării. Nu putem fi de acord să exportăm locuri de muncă românești în alte țări, doar pentru a putea facilita anumite afaceri pe această zonă a importurilor cu utilaje. Cei care vor să fabrice utilaje pot să le fabrice în România. După cum foarte bine știți, există deja firme mari care sunt în negocieri ca să intre pe piața românească, dar ca fabricanți, nu ca exportatori. De aceea, consider că nu putem decât să votăm împotriva amendamentului dumneavoastră, protejând forța de muncă românească.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Lăpușan.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În același context, îmi manifest și eu mâhnirea față de o politică, cel puțin foarte curioasă. Cum am putea noi să creștem interesul investitorilor străini, de exemplu, pentru Întreprinderea de Tractoare Brașov? Cum am putea să creștem interesul pentru Miercurea-Ciuc, care este o societate comercială care produce tractoare specializate pentru legumicultură, viticultură, SM-uri, SV-uri etc. Cum o să putem ca să protejăm "Ceahlăul" - Piatra Neamț, care este una dintre cele mai performante unități din țară și care produce una dintre cele mai performante mașini de semănat, după cum dumneavoastră probabil știți, semănătoarea după lecență "Kleine"? Cum am putea ca să ne protejăm investiția de la Ghimbav, care produce cea mai performantă sămânță drajată din această zonă a Europei, sigur tot pe o licență importată. Cum am putea să mai atragem alți investitori străini care să vină și să investească în unele societăți comerciale în care s-au produs în România armament sau alte utilaje sofisticate, complicate și care se pretează la producția de mașini agricole, dacă noi deschidem porțile investitorilor care pot să aducă și să vândă în România utilaje și nu să vină și să le producă în România?

Vreau să vă spun că protecția la graniță prin taxe vamale, prin alte mijloace și modalități fiscale sunt singurele modalități prin care un investitor poate să fie interesat să producă utilajul respectiv în țara noastră și nu în țara lui, acolo unde este sprijinit foarte serios de guvernele respective, ca să nu contribuie la creșterea șomajului, ca să nu contribuie la direcționarea unui capital către piața românească și nu către piața autohtonă. După părerea mea, această propunere a dumneavoastră nu vine decât în sprijinul să vindem societățile noastre comerciale cu un leu sau cu un eventual o mică datorie, numai să le ia cineva, pentru că dacă tot deschidem porțile pieței românești pentru utialejele din afară, de ce nu le-am vinde pe gratis.

Domnule președinte de ședință, cred că în momentul acesta și dumneavoastră vă dați seama că este total inoportună această propunere a dumneavoastră și poate ar fi bine să v-o retrageți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Ioniță.

 
   

Domnul Mihail Gabriel Ioniță:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Este discutabil, într-adevăr, dacă să scutim de taxe vamale, se poate discuta pe tema asta, însă mie mi se pare că discursurile dinainte au fost puțin demagogice, pentru că pun o întrebare foarte simplă. Este foarte clar, pe piață, în domeniul agricol, e nevoie de utilaj agricol și, vreau să întreb, câte tractoare a vândut socitatea comercială "Tractorul "- Brașov în România?

Deci problema este că e cerere în agricultură de tractoare. Tractorul oferit de societatea comercială de la Brașov nu este cumpărat, probabil pentru că raportul preț-calitate nu este dintre cele mai grozave și continuând cu o politică în care lipsește concurența, nu cred că se va îmbunătăți situația, adică nu cred că se va reprofila "Tractorul" să ofere ce se cere pe piața agriculturii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Elek Barna și apoi domnul Dan Marțian.

 
   

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Desigur, nimeni nu este împotriva Uzinei "Tractorul" - Brașov sau a Uzinei "Ceahlăul" - Piatra Neamț sau a Întreprinderii de Mașini Agricole - Sfântu Gheorghe. Dar, eu cred că discutăm despre o contradicție aparentă doar, pentru că a aduce niște subansambluri, a aduce niște mașini, a importa cu taxe lesnicioase sau chiar fără taxe, niște mașini pentru agricultură, de care, de fapt, agricultura are nevoie, nu înseamnă în nici un caz un atac sub centură dat producției indigene.

Și, când spun acest lucru, doamnelor și domnilor deputați, spun pe baza unor documentări la fața locului, cunoscând situația agriculturii din țară, situația care demonstrează că în mod imperios este nevoie de mașini agricole, astăzi, în agricultura romnească. Desigur, noi, repet, nu suntem contra producției autohtone, toată lumea este de acord că ar fi mult mai bine să lucrăm cu mașini autohtone, decât aduse din străinătate. Dar, doamnelor și domnilor, în acest Parlament al Romniei din 1990 se vorbește despre economia de piață, se vorbește despre noul capitalism românesc, se vorbește despre noi rețete pe care trebuie să le aplicăm în economia românescă. Dar de ce pe baza unui protecționism maladiv să aducem sau să eliminăm o eventuală concurență din industria sau din economia românească?

Doamnelor și domnilor deputați, domnul coleg Lupu a avut dreptate când a propus acest amendament. Eu susțin amendamentul domnului deputat Lupu.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Dan Marțian.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu cred că noi trebuie să examinăm cu foarte multă atenție acest amendament, pentru că, iată, din acest punct de vedere, se aduc anumite imputări unor producători interni. Bunăoară, unul dintre stimații noștri colegi care au luat cuvântul aici a întrebat câte tractoare a vândut Uzina "Tractorul " - Brașov în România anul trecut. Eu vă spun că a vândut 1000, 1300, exact atâtea câte a vândut și în Slovenia, țară care nu are suprafață agricolă comparabilă cu România și care are o populație de circa 3 milioane de locuitori. Dar, a vândut, de asemenea, și pe piața SUA și în alte părți, în acest an are o comandă din SUA de 3500 de tractoare și poate onora, la fondurile circulante pe care le are, circa 2000-2500. Deci, nu este vorba aici, de faptul că Uzina de tractoare de la Brașov nu este competitivă din punct de vedere al calității, al caracteristicilor pe care le prezintă tractoarele fabricate acolo.

Chiar în acest an, ați văzut și dumneavoastră, discuțiile care s-au purt atât în legătură cu acordarea sau neacordarea unei garanții guvernamentale pentru Uzina de Tractoare Brașov, în vederea contractării unui credit în străinătate. Are în portofoliul ei de comenzi 28 000 de tractoare, însumând toate aceste solicitări de livrare în afară. În imensa lor majoritate sunt făcute de anumiți clienți obișnuiți, din diferite țări, începând cu țări din apropierea noastră, cu țări din Orient, cum este Turcia și încheind cu SUA și cu altele.

Din punctul acesta de vedere, eu cred că noi ar trebui să ne gândim foarte serios, dacă într-adevăr facem ceva în sprijinul industriei constructoare de mașini agricole din România și în sensul că probabil ar trebui s-o tratăm ca pe una din industriile naționale care, în virtutea disponibilităților pe care le are agricultura românească, ar trebui susținută. Evident, nu în detrimentul calității, nu în detrimentul performanțelor, nu în detrimentul preocupării pentru înnoirea produselor aflate în fabricație și pentru a mări cât mai mult alinierea lor la cele mai performante produse, din acest punct de vedere, pe plan internațional.

Deci, nu cred că acei colegi ai noștri care întreabă câte tractoare a vândut Brașovul în 1997, ar trebui să tragă o concluzie defavorabilă pentru nomenclatorul de fabricație al acestei unități, numai în virtutea faptului că piața internă, datorită lucrurilor cunoscute este atât de îngustă și tinde să se îngusteze, în continuare și mai mult, ceea ce este o tragedie, cred , națională.

Și, atunci, domnule președinte, eu cred că trebuie să avem toate reticențele față de propunerea dumneavoastră, pentru că propunerea dumneavoastră vine după ce ați mai anulat și Legea nr.83/1993 care prevedea anumite posibilități, în ceea ce privește acordarea unei anumite subvenții pentru procurara de tractoare și mașini agricole pentru producătorii agricoli. Văd că după această măsură, pe care o consider una păgubitoare pentru agricultura românească și eforturile ei incipiente, pentru că numai despre efoturi incipiente de redresare vorbim, acum veniți cu această liberalizare, în ceea ce privește importul de mașini agricole, echipamente necesare agriculturii.

Eu, din acest punct de vedere, susțin opinia acelor colegi care au cerut să nu fie aprobată o asemenea propunere. Eu aș vrea să... mi-a venit așa o reflecție, când colegul nostru a întrebat în legătură cu calitatea tractoarelor și chipurile de aici se trage slaba lor desfacere pe piața românească, mi-au venit în minte și prevederile Acordului de Pace de la Paris din 1947 și o seamă de interdicții în ceea ce privește posibilitățile României, mi-au venit în minte și niște restricții pe care sovieticii, imediat după ce au ocupat România, le-au pus și mi-am pus următoarea întrebare. România a fost în stare între cele două războaie mondiale ca la IAR - Brașov să producă anumite game de avioane la un nivel european. A venit evoluția cunoscută după război și această uzină de avioane, cu nivelul tehnic corespunzător, a fost transformată într-o uzină de tractoare. Oricum, tehnicitatea la o fabrică producătoare de tractoare este mult mai redusă decât a unei fabrici producătoare de avioane. Oare nu suntem în stare și nu poate actuala Putere și Guvernul să facă ceva pentru a sprijini numai din punct de vedere al nevoilor de capital circulant, Uzina de Tractoare Brașov și vom asista cumva și la dispariția ei, măcar în această ipostază în care se află, anume, producătoare de tractoare? Ar fi trist pentru România și pentru nevoia racordării României la fluxul industrial și la tendințele de evoluție tehnică și tehnologică în contemporaneitate, ca această uzină să nu fie susținută. Iar susținerea trebuie realizată, cel puțin pentru acest moment, inclusiv prin neacceptarea propunerilor de desființare a taxelor vamale la importul unor asemenea mașini și utilaje pentru agricultură.

Vă rog, din acest punct de vedere, stimați colegi, să judecați foarte bine votul dumneavoastră și să luăm acele măsuri, să adoptăm acele decizii care să fie în beneficiul producătorului român, în beneficiul ocupării forței de muncă în România, în beneficiul susținerii industriei românești, spre a-și ridica performanțele și valoarea intrinsecă a mașinilor și utilajelor pe care le produce.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Urmează domnul Anghel Stanciu și apoi domnul Kovács Tiberiu-Csaba.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Evident că propunerea colegului nostru, domnul deputat Vasile Lupu, pleacă dintr-o intenție bună, de a facilita intrarea în România a unor utilaje agricole, tractoare etc., spre a putea țăranul român să-și lucreze pământul și prin aceasta să scoată, evident, pâine a țării.

Problema care se pune este dacă această bună intenție nu seamănă cu bunele intenții care te dirijează spre iad. Căci, după părerea PRM-ului, una din greșelile fundamentale ale guvernărilor postdecembriste și, ne bucură că unii colegi își fac acum autocritica, a fost lipsa de protecție a pieței interne care a făcut ca în acest moment produsele românești, care se exportau într-o anumită perioadă, să nu mai poată fi "competitive" nici pe propria piață.

Este dificil și greu de crezut că dacă țăranul român nu are bani să-și cumpere de la "Semănătoarea", de la "Tactorul"- Brașov și de la alte întreprinderi de utilaje agricole - produsele, va avea valuta necesară ca să le cumpere din alte părți.

De aceea, cred că a ne proteja piața internă este nu numai o datorie și o obligație, ci este, efectiv, un mijloc de a face, prin sisteme financiare adecvate, ca produsele acestor întreprinderi să ajungă la țăran.

Este poate posibil să ne gândim la o reeșalonare a datoriilor la "Tractorul" - Brașov, la "Semănătoarea", spre a le face viabile și salutăm intenția Guvernului de a declara Fabrica de Tractoare ca fiind de interes strategic.

Vom saluta, de asemenea, dacă și leasingul va fi admis ca țăranul să-și poată să-și cumpere tractor și să-l plătească în 10-15 ani.

Prin urmare, vă rog să nu vă gândiți la a sufoca întreprinderile românești, pentru că vom ajunge clar la o subdezvoltare, pentru care ne vor condamna cei care vor veni după noi. Structurarea nu înseamnă lichidare, ci înseamnă cu totul altceva. Hai să ne gândim să punem pe picioare aceste întreprinderi agricole și să dăm alături de pământ, care s-a dat, nu are importanță ce formațiune politică l-a dat, să dăm și utilajele. Și, dacă vom da pâine țării cu utilajele țării, atunci vom avea democrație. Până atunci vom avea imagini de propagandă pe sticla unui televizor sau altul, de la un microfon sau altul.

De aceea, domnule coleg, cu toată intenția dumneavoastră bună de a facilita pătrunderea acestor utilaje, vă propun să renunțați la amendament și să căutăm alte căi, căile naționale. Sunt singurele care vor duce țăranul român acolo unde doriți și dumneavoastră și noi. Închei spunând că vom refuza acest amendament și ne exprimăm speranța că toți vom înțelege această prioritate, a menținerii industriei naționale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Kovács Tiberiu-Csaba și îmi îngăduiți și mie o scurtă replică.

Domnul Kovács Tiberiu-Csaba:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu aș fi venit la microfon dacă nu aș fi stat un pic pe gânduri că în fond și la urma urmei sunt deputat de Brașov - acolo unde încearcă să funcționeze o mare uzină de tractoare, o uzină față de care brașovenii trebuie să vă spun că sunt foarte preocupați și încearcă cu disperare să găsească soluții de surpaviețuire. Vreau să vă spun că față de atmosfera care s-a degajat după lansarea acestui amendament, pe undeva mie îmi aduce aminte de o glumă de aici din București, de acum 20 de ani, când eram student. Probabil că știți acel milițian care nu putea înțelege cum de soția i-a născut un copil alb și unul negru. Cam așa stau și eu și mă gândesc: domnule, cum se face că acum o săptămână sau acum 10 zile Guvernul vine și, în mod corect, declară Uzina "Tactorul" - Brașov de interes strategic, tocmai în această idee de a sprijini producția autohtonă de tractoare și acum apare acest amendament care este, după părerea mea absolut contrar politicii Guvernului deoarece spune haideți să aducem fără taxe vamale tractoare din import. (Aplauze în partea Opoziției.)

Din acest punct de vedere, eu vreau să vă spun că am venit la acest microfon acum, să vă spun că dacă nu aș vota împotriva acestui amendament, când mă întorc la sfârșitul săptămânii în Brașov m-aș simți foarte prost. Dar așa am să mă simt bine, pentru că am să votez împotrivă.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Opoziției.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Poftiți, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dumitru Popescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În 2 minute vreau să prezint foarte pe scurt 3 idei.
Prima - în 1935 în programul PNȚ se scria că industria românască trebuie să se dezvolte pe baza satisfacerii necesarului de utilaj agricol pentru agricultura României.

A doua - în 1997 producția de utilaj agricol a scăzut cu 37% față de anul precedent, deși nici în anul precedent nu fusese prea mare. Cauza era numai sursa de finanțare, capacitatea de producție și calitatea la uzinele noastre de echipamente agricole sunt corespunzătoare.

Și, a treia idee, și-l rog pe domnul președinte Vasile Lupu să fie atent, în ultimele zile s-a publicat în presă faptul că Regia Autonomă a Îmbunătățirilor Funciare a încheiat deja niște contracte cu două firme americane, de valori foarte mari, pentru import de utilaj agricol și în principal: tractoare, combine și alt echipamente agricole. Și fără ca eu să fac legătura între aceste contracte și propunerea care s-a făcut, vreau să spun că sigur vor fi destui care să facă legătura aceasta între utilajele contractate deja și propunerea de scutire de taxe vamale care s-a făcut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, stimați colegi, s-au conturat două poziții destul de clare.

Poftiți, domnule deputat

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și voi încerca să nu răpesc mai mult de unul sau două minute.

În ceea ce mă privește, eu sunt de acord cu tot ce s-a spus acum, și pro și contra acestei facilități de import la vamă, mai ales cu ce a zis și domnul Ioniță. Este nevoie să fie o concurență normală a produselor românești. Cine nu vrea să avem aici aparate bune, mașini bune...? Ne uităm și noi prin filme, mai vedem pe unde mergem în străinătate niște mașini extraordinare. Este o aberație să spui că nu vrem așa ceva, dar aceste produse nu se fac în concurență cu produsele românești, din vina produselor românești, ci ele au niște necazuri acum, de opt ani sunt, și sunt amplificate din ce în ce, nu pentru că nu sunt performante, pentru că am exportat până acum nenumărate astfel de mașini: și în Africa, și în Asia, și în Orientul Apropiat, chiar și în Orientul Mijlociu, nu mai zic, poate uneori și mai departe. Cum de nu mai putem acum? Pentru că există un blocaj financiar, pentru că există o politică incorectă, de falimentare a acestor întreprinderi, ca să fie cumpărate ieftin. Să nu ne facem că nu înțelegem aceasta. Pentru că toți suntem corecți! Uite, eu pun pariu că toți colegii mei, la fel ca mine, trăim din salariul acesta. Numai că nu vrem neapărat o protecție a acestei întreprinderi, pentru că dacă am fi vrut protecția, făceam o mărire a impozitelor la vamă. În felul acesta fac cele mai multe țări: își protejează producția proprie, mărind impozitul la vamă. Dar nu trebuie să cădem nici pe panta cealaltă, ca să aduc aparate mai ieftine, anulându-le vama. Pentru că în felul acesta nu numai că nu fac protecție, dar le falimentez cu bună știință pe acestea ale mele. Dacă vrem să facem o asemenea concurență, să o facem corect; să fie concurența de la cap la cap: tehnic, de livrare, de preț, de durată, de fiabilitate, toată concurența normală. Atunci, de ce să-i facilităm pe cei din import, în dauna celor de la intern?

Și ultimul lucru pe care vreau să-l spun, deoarece îmi permit să vă relatez puțin din experiența mea de 40 de ani de inginerie în armată, și de producție de tehnică militară, și de vindere în străinătate a tehnicii militare și de import, și mai ales în situația ultimă, în care am fost în conducerea acestor întreprinderi care produc această tehnică, întotdeauna, când auziți de import, fără să ziceți de reducere de vamă, chiar așa, de import, ciuliți urechile unde apare comisionul. Nici nu mai pun problema dacă este un import cu reducere de vamă: milion la unul, acolo este un comision, acolo este o vilă undeva mai departe. Și pentru că trăiți toți, așa cum ziceam, din același salariu, la fel ca mine, sunt convins că veți fi de aceeași bună credință să înțelegeți că în substratul unor cereri de reducere de vamă există interesele unui importator. Cum nu știu cine este acest importator, sau mă fac că nu știu, vă spun dumneavoastră să încercați, în conștiința dumneavoastră, să găsiți cine este și să votați în cunoștință de cauză, pentru că vilele apar ca ciupercile după ploaie. Și nu la dumneavoastră, ci la cei care ne impun aici să facem reducere pe astfel de importuri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Mai dau cuvântul domnului deputat Albu, voi lua și eu cuvântul pentru câteva minute și apoi să luăm o decizie, că deja am consumat prea mult timp.

 
   

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

N-am mai venit de mult la acest microfon, dar a fost imposibil să nu vin acum, fiind efectiv stupefiat de ceea ce se încearcă a se face aici.

Vreau să vă informez că în cadrul GATT, respectiv al OMC-ului, se practică în ultimile două decenii tot mai mult o prevedere conform căreia se pot aplica restricții și chiar interdicții cantitative, temporare și selective, atunci când producția națională excede cererea solvabilă de pe piața internă.

Or, noi încercăm să dăm drum unor produse străine, care, de fapt, pot să nimicească complet producția națională.

S-a spus aici că ar fi vorba de un protecționism maladiv. Aș vrea să spun că țările care au beneficiat de aceste prevederi GATT, OMC, și anume, restricționarea și chiar interdicția cantitativă a unor importuri, sunt țări vecine și, să zic, prietene ale noastre. Ungaria a fost statul cel mai activ în aplicarea acestei măsuri. Or, dacă menținerea unor amărâte de taxe vamale este un protecționism maladiv, atunci ce putem spune despre protecționismul practicat de alte state europene, cum sunt: Ungaria, Spania, Franța, Italia, într-un număr foarte, foarte mare de cazuri.

Dacă ar fi să se poată face propuneri de fond de la acest microfon, eu aș veni tocmai cu o asemenea propunere, și anume, revizuirea contingentului de produse la importul de tractoare și mașini agricole.

Domnule președinte de ședință,

Aș vrea să vă întreb, la propunerea, la amendamentul de fond pe care dumneavoastră l-ați făcut, v-ați consultat cu Guvernul? Reducerea aceasta de taxe vamale nu se răsfrânge asupra încasărilor bugetare pe care Guvernul se străduie să le asigure, în niște condiții destul de precare? Care este părerea Guvernului în această problemă? Uneori, a retrage o idee, o propunere făcută, este mai onorabil decât a persista în menținerea ei, atunci când devine clar că este irațională.

Vă mulțumesc.

(Domnul deputat Vasile Lupu coboară de la prezidiu, pentru a lua cuvântul de la tribună).

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

După atâtea replici, îngăduit fie-mi să mai spun câteva cuvinte. Eu nu m-am gândit decât la țăranul român, care nu poate cumpăra utilaje agricole. Nu vă vine a crede, că mă judecați după practica dumneavoastră; eu nu am această practică, a celor care se miră, nu a tuturor.

Iată, eu am niște nedumeriri și poate că această dezbatere, totuși, este bine venită, mă rog, asumându-mi total răspunderea celor susținute aici.

Eu sunt de acord să căutăm toate mijloacele de sprijinire a industriei naționale de utilaje agricole, poate printr-o scutire de TVA, dar nu pot să pricep, cum de producătorul agricol nu reușește, cu toate eforturile, să achiziționeze utilaje agricole. Și atunci când le achiziționează - și am întâlnit sute de cazuri, bătând satele - tractorul, după 40 - 50 de hectare de arătură, tractorul românesc pică pe brazdă. (Nemulțumire în partea stângă a sălii). Că cele scoase la export, că cele exportate or fi foarte bune, înțeleg. La noi este deja o practică veche, să dăm ce-i mai bun la export și ce-i mai păcătos să păstrăm pentru intern. Bunul gospodar păstrează ce-i mai bun pentru dânsul și ce-i prisosește sau ce-i mai de proastă calitate vinde.

Eu nu m-am gândit decât la .... (Gălăgie în sală)

Stimați colegi,

V-am ascultat în liniște. Nu pot rămâne mult la acest microfon, că trebuie să conduc ședința.

Deci, m-am gândit la un sistem concurențial. Eu știu că Uzina "Tractorul" și celelalte fabrici de utilaje agricole, dacă ar fi avut mai mare interes pentru privatizare și pentru atragerea capitalului străin, ar fi reușit, dar am niște informații că au fost destul de rigide la ideea de capital străin în aceste fabrici.

Iată, vin cu o modificare a amendamentului propus: "Utilaje agricole, subansamble și piese de schimb care nu se produc în România".

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Este cu totul altceva!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Și ca să nu mai lungim discuția, mi-aș îngădui să propun Camerei Deputaților un vot pentru ca această chestiune să fie trimisă la comisia în fond, să-și spună și Guvernul punctul de vedere și poate reușim să facem un mic pas pentru ajutarea producătorului agricol.

Eu nu mă gândesc la îmbogățirea celor din afară sau la o firmă care va lua comisionul, dar știu foarte bine că prețul plătit la vamă plus TVA-ul care se plătește, se răsfrânge în prețul pe care îl plătește producătorul român asociat, societate cu capital de stat sau individual pe acest utilaj.

A fost Legea nr. 83 și am crezut și eu într-însa. Dar, iată, vă dau exemplul unui biet țăran din sat de la mine, care a muncit vreo trei ani prin Germania și a reușit să-și cumpere o combină de capacitate mai mică. M-a întrebat pe mine dacă va plăti taxă vamală pentru acea combină? Din câte mi-am amintit eu, de la reglementările de atunci, l-am asigurat că nu. Între timp, mai intervenise o hotărâre de Guvern, care favoriza, la taxele vamale, tocmai utilajele de mare capacitate și restabilise, împotriva legii, și am făcut vreo trei interpelări pe această chestiune, restabilise taxe vamale tocmai pentru utilajele agricole de o capacitate mai mică, necesare producătorului agricol român.

Deci, iată, eu v-aș ruga să acceptați să trimitem acest text amendat la comisie, să-și spună părerea și Guvernul, să identificăm cu această ocazie niște mijloace de sprijinire a fabricilor de utilaje agricole interne, dar să creăm o concurență și să nu mai lăsăm acest monopol, care după umila mea părere a adus atâtea prejudicii agriculturii românești.

Vă mulțumesc.

(Domnul deputat Vasile Lupu urcă la prezidiu pentru a conduce, în continuare, ședința).

Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cunoașteți foarte bine că, potrivit regulamentului, în mod excepțional se pot depune și amendamente noi, în timpul dezbaterilor în plen.

Domnul președinte Lupu a pierdut, însă, din vedere o situație, și anume, că ori de câte ori un amendament are influență asupra bugetului, potrivit art. 110, în mod obligatoriu se cere punctul de vedere al Guvernului. Or, în momentul de față nici măcar nu există reprezentantul Guvernului aici, iar punctul de vedere al Guvernului întotdeauna trebuie transmis Camerei Deputaților sub semnătura primului-ministru.

Iată de ce, consider că nu mai are rost să se continue dezbaterile asupra acestei probleme, ar trebui discuțiile sistate aici, chiar și al doilea amendament pe care dânsul l-a propus este destul de periculos, pentru că s-ar putea întâmpla următorul lucru, dânsul a spus: "... cu excepția celor care se produc în țară". S-ar putea ca în țară să se producă tractoare de 65 c.p. dar, în schimb, se importă de 75 c.p. sau de 68 c.p., cum vreți să le luați.

Eu vă propun ca din acest moment discuțiile să fie sistate și să se transmită în primul rând Guvernului acest amendament, urmând ca el să fie dezbătut și în cadrul comisiei.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Eu am luat cunoștință de conținutul acestei ordonanțe, din păcate, acum, când am primit mapa. Și, iată, cu această chestiune trebuie să mai fac o precizare, mă rog, ocupat și cu situații de protocol, nu am avut timp să mă aplec asupra acestui text.

Dar, într-o emisiune la PRO TV, joia trecută - și trebuia să verific conținutul acestui text - mi s-a reproșat că noi, Camera Deputaților, am scuti de taxe fundațiile și asociațiile non-profit, pe alcool, produse alcoolice, tutun și produse din tutun, cafea. Să afle pe această cale ziarul "Adevărul" că a susținut o chestiune falsă!

Cu alte cuvinte, vă consult asupra variantei de a trimite acest amendament în ultimă formă la comisie, spre a-și exprima și Guvernul punctul de vedere.

Domnul Lăpușan.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Aș vrea ca, dumneavoastră, ca membru al Biroului permanent, - este o rugăminte -, să susțineți ca atunci când președintele sau unul dintre vicepreședinții care conduce ședințele în plen are un anumit interes vizavi de o lege, de un proiect de lege care se promovează în plenul Camerei Deputaților, domnia sa sau respectivul să solicite ca să fie înlocuit, pentru a putea să participe din plin la dezbaterile parlamentare, și să nu încurcăm conducerea ședinței cu participarea directă a membrilor Camerei Deputaților la dezbaterea unui amendament sau altul. Sigur că dumneavoastră aveți dreptul să interveniți de câte ori vreți, în calitatea dumneavoastră de deputat, pentru a face orice propunere vizavi de dezbaterile din plenul Camerei Deputaților. Însă, vă dați seama că ne vine foarte greu ca noi să ne batem cu președinte de ședință și nu cu unul din colegii noștri deputați din această sală.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Sunt întru totul de acord cu dumneavoastră și poate în regulamentul nou vom prevedea această chestiune. M-am inspirat și eu din practica de vreo șapte ani de până acum, când cel care conduce ședința vine de multe ori la microfon, fie cu amendamente, fie cu opinii pe un text.

Stimați colegi,

Pe fond s-au conturat părerile...

Procedural doriți?

Domnul Stanciu. Și vă promit, cu această ocazie, că nu voi mai veni cu amendamente atunci când conduc ședința.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Nu are rost să vă luați angajamente, s-au luat multe înainte de 1989, multe după 1989 și se pare că sunt blestemate, nimeni nu se ține de ele.

Deci, eu aș vrea să salut rațiunea dumneavoastră prin care ați renunțat la primul amendament. Și este un lucru pe care toți din această sală trebuie să-l accepte ca o chestiune foarte bună. Un coleg de-al nostru, ascultând raționamentele făcute de colegii domniei sale a ajuns la concluzia că acel amendament trebuie retras. Și pentru aceasta, dați-mi voie, domnule președinte de ședință, să vă felicit!

De asemenea, vreau să vin și să spun că cel de-al doilea amendament este un lucru la care trebuie să ne gândim cu multă atenție.

Spun acest lucru deoarece am declarat toți că dorim să sprijinim și "Tractorul" Brașov și "Semănătoarea" și alte întreprinderi de utilaje agricole din România.

Mă întreb dacă produsele noastre, deci un tractor, să zicem, sau o semănătoare nu au unul, două sau câteva dintre echipamentele care le compun, dintre piese care le compun, de mai slabă calitate și care ar putea fi importate, deci un anumit subansamblu.

Prin importarea acestui subansamblu, scutit de taxe vamale, prețul ar scădea și calitatea utilajului ar crește și l-ar face competitiv, atât pe piața noastră internă, cât și pe piața externă.

De aceea, cred că ar trebui, dincolo de pasiunile politice pe care le poate treiera un partid sau altul, un orgoliu sau altul, să acceptăm propunerea domnului vicepreședinte ca acest amendament să meargă la comisie, chiar în ciuda procedurii, și să se vadă acolo formularea exactă, astfel încât să permitem importarea unor piese, subansamble și așa mai departe, ca import de completare pentru utilajele noastre fabricate în țară.

Aceasta este propunerea grupului nostru parlamentar și sperăm că veți avea înțelepciunea să treceți peste anumite chestiuni care sunt și ne provoacă numai dureri, și nu bucurii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul președinte Remeș.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Eu de ce stau aici?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Aveți dreptul să interveniți de la tribună, dar noi vă adresăm rugămintea să ocupați loc în sală, ca să nu derutați sala stând în picioare.

 
   

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Vă rog să fiți de acord cu faptul că indiferent ce concluzie ar rezulta, comisia, înainte de a se întruni în plen și de a cunoaște punctul de vedere al Guvernului, nu se poate pronunța față de noul amendament apărut.

Fiți de acord să punem capăt discuției aici și să ne fie retrimis, cu amendamentul făcut de domnul Lupu, să reanalizăm în comisie subiectul.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul deputat Ana Gheorghe. Procedural intervenițiț?

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Și procedural.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Aș face precizarea, dacă-mi îngăduiți, întrucât chestiunea pe fond se va dezbate la comisie, doar pe probleme de procedură, dacă interveniți. Vom avea posibilitatea la comisie să cântărim toate argumentele pro și contra și comisia să se pronunțe.

Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Nimeni din sală nu v-a cerut dumneavoastră, când ați venit aici, la microfonul acesta, să vă limitați într-un fel sau altul discursul. Aceleași drepturi le avem toți cei care suntem aici în aulă. (Aplauze din partea stângă a sălii).

Pe de altă parte, eu vin să vă propun ca acest amendament făcut acum, care afectează în mod direct construcția bugetului pe care se chinuie încă Guvernul României să-l înjghebeze și astăzi, în ședința sa de Guvern, să nu fie luat în considerare, ci propunerea respectivă să nu facă obiectul discuției sau rediscutării în comisia de specialitate, ci această ordonanță de Guvern să fie supusă astăzi, spre aprobare, Camerei Deputaților.

Pe de altă parte, pentru mine este imposibil de acceptat că în condițiile în care săptămâna trecută majoritatea a votat cu ușurință majorarea cotelor la taxa pe valoarea adăugată, ducând pâinea de la scutire la o cotă de 11 %, celelalte produse de bază, de subzistență, de la 9 la 11%, respectiv la 22%, deci o zonă a veniturilor indirecte ale statului, să vină cineva tot din grupul majorității să propună scutiri de venituri ale statului tot din zona veniturilor indirecte, concret, din zona taxelor vamale. Pentru mine lucrul acesta nu știu cum poate fi calificat.

Vreți ca acest Guvern care se chinuie astăzi, să nu aibă pe ce bază să elaboreze proiectul de buget? Fiindcă orice proiecție de venituri în bugetul României trebuie să aibă la bază o reglementare, așa cum cere Constituția. Dacă amânăm votarea acestei legi, înseamnă că aceste venituri nu se vor putea regăsi în bugetul țării.

De aceea, eu vă propun să nu luăm în considerare acest amendament, să trecem la votarea legii.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Comisia se poate pronunța miercuri, și joi putem continua dezbaterile.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Eu am propus să votăm acum.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Supun votului propunerea de a fi trimis la comisie.

Cine este pentru? Numărați voturile, vă rog.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Întâi de respingere, conform regulamentului, domnule președinte!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

107 voturi pentru.

Împotrivă? 55 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Rugăm comisia ca miercuri să analizeze acest amendament, în corespondență cu Guvernul. Eu voi fi prezent la comisie pentru documentare suplimentară.

 
Reexaminarea Legii privind remunerarea persoanelor alese sau numite, precum și a unor categorii de persoane din cadrul autorității publice, ca urmare a cererii Președintelui României.  

Și acum putem trece la pct. 2 de pe ordinea de zi, care privește reexaminarea proiectului de Lege privind remunerarea persoanelor alese sau numite, precum și a unor categorii de persoane din cadrul autorității publice, ca urmare a cererii Președintelui României.

Domnul deputat Mircea Munteanu.

   

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înainte de a purcede la reexaminarea Legii privind remunerarea persoanelor alese sau numite, ca urmare a cererii Președintelui României, Grupul parlamentar P.N.Ț.C.D. - Civic Ecologist solicită o pauză de o jumătate de oră pentru consultări.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Până la 12,15, pauză de consultări.

 
   

După pauză

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Întrucât consultarea între liderii grupurilor parlamentare a depășit timpul stabilit, urmează ședințele pe grupuri parlamentare. Ca atare, intrăm în pauza normală și reluăm lucrările la ora 14,00.

Deputații sunt invitați la grupurile parlamentare de care aparțin.

 
   

După pauză

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Reluăm lucrările ședinței de astăzi.

Din sală:

În sfârșit! Ați întârziat!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

În celelalte zile, la ora aceasta, eram nevoiți să facem apelul nominal. Vă cer iertare, oricum, pentru întârziere.

Suntem la reexaminarea proiectului de Lege privind remunerarea persoanelor alese sau numite, precum și a unor categorii de persoane din cadrul autorității publice, ca urmare a cererii președintelui.

Stimați colegi,

Din documentele pe care le am aici, reiese că acest proiect urmează a fi dezbătut în procedură de urgență. Conform prevederilor art. 105 și 106 din regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt pe articole, cât și durata de timp afectată dezbaterii acestei propuneri legislative.

Invit biroul Comisiei pentru muncă și protecție socială să-și ocupe locul, deocamdată.

Dar, până se instalează comisia, domnul președinte al Camerei Deputaților, Ion Diaconescu, a cerut cuvântul. Domnule președinte, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Ion Diaconescu:

Doamnelor și domnilor,

Pe ordinea de zi, acum, vine legea aceasta a salarizării demnitarilor, lege care trenează de mai mult timp, la rugămintea noastră, a tuturor. Această amânare s-a făcut mai întâi din rațiuni de imagine, nu trebuie să vă mai explic eu acum, dumneavoastră, desigur, sunteți la curent cu campania care a fost în presă în legătură cu această majorare a salariilor demnitarilor, axată îndeosebi pe Parlament, deși acolo erau prevăzuți toți demnitarii statului. Iar această majorare, față de salariile și de prețurile care sunt la ordinea zilei, nu reprezintă ceva exgerat, fără doar și poate, suntem conștienți de acest lucru.

Dar, la ora actuală, trecând peste acest aspect, noi vă rugăm să fiți de acord cu amânarea discutării acestei legi cel puțin 10 zile, deoarece felul cum ea a ieșit de la Cameră și felul cum a solicitat și președintele nu este realizabil în mod practic. Ministerul Muncii și primul-ministru ne-au solicitat în mod insistent să vă rugăm pentru această amânare.

Toată discuția privește grila pe baza căreia se fac aceste salarii. Și anume, această grilă, care era ușor de făcut pentru un număr mic de demnitari, dacă se aplică la toți bugetarii, care reprezintă 1,1-1,2 milioane de persoane, este aproape imposibil de aplicat. În consecință Ministerul Muncii va veni, în 10 zile (el va veni mai repede, dar s-a stabilit acest termen de 10 zile), cu o soluție privind modificarea grilei, o grilă care să fie aplicabilă tuturor bugetarilor.

Deci, nu dați altă interpretare acestei solicitări a noastre și rugămintea este ca acum, cu ocazia acestor dezbateri, dumneavoastră să fiți de acord cu amânarea discuțiilor asupra ei. Chiar, de preferință, dacă ați fi de acord cu formula ca ea să fie retrimisă la comisie, unde va veni și noua propunere a Ministerului Muncii, pentru a se da forma finală legii respective. Deci, dacă este posibil, chiar cu formula să fie retrimisă la comisie, dacă nu, cel puțin cu amânarea discuției ei cu acest termen de 10 zile. (Rumoare.)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Acesta a fost și rezultatul, dacă l-am înțeles bine, consultării între liderii grupurilor parlamentare.

Comisia mă informează că nu suntem în procedură de urgență, eu așa am primit materialul de la Secretariatul general. Doamna Paula Ivănescu solicită cuvântul. Aveți cuvântul, doamnă deputat.

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Pentru lămurirea colegilor și a asistenței, procedura de urgență a fost aplicată la discutarea inițială a legii, iar noi, acum, suntem într-un deficit de procedură. Ceea ce a propus domnul președinte Ion Diaconescu, de fapt, încalcă prevederile Regulamentului Camerei Deputaților.

Conform acestui regulament, o scrisoare de asemenea natură a președintelui este obligatoriu a fi discutată în timp de 30 de zile de la data sosirii ei în Parlament. Această dată este de 7 ianuarie, deci, în mod normal, în jurul datei de 7 februarie noi ar fi trebuit să o discutăm și să o soluționăm într-un fel sau altul.

Desigur că plenul Camerei Deputaților poate să încalce regulamentul pe care singur l-a votat, dar, din partea Grupului parlamentar al Partidului Demcrat, vă propun să discutăm astăzi exact cât avem de discutat (punctele asupra cărora Președintele României a avut divergențe) și să hotărâm, noi nu vă spunem în ce fel, într-un fel sau altul, pentru că, bună sau rea, această lege este votată și ceea ce se va modifica va fi numai în ceea ce privește obiecțiile președintelui. Vă reamintesc, dacă ați uitat, pentru că este foarte mult de atunci, obiecțiile Președintelui României s-au referit la: sistemul de salarizare unitar al bugetarilor, pe baza salariului mediu de economie, ca și coeficient 1; anularea prevederii sumei forfetare și adoptarea sistemului de la Senat, cu angajații Parlamentului - șoferi, dactilografe, consilieri senatoriali; anularea indemnizației de șediță; precum și la micșorarea coeficientului care se cuvine Președintelui României de la 10 la 9.

Deci, noi, astăzi, ar trebui să ne pronunțăm asupra acestor puncte, să vedem care este voința Camerei Deputaților în acest moment, iar atunci când Guvernul României, Guvernul Ciorbea sau altul, va veni cu o lege de salarizare a bugetarilor, această lege poate fi anulată prin cea care urmează.

Țin să vă atrag atenția că în această lege sunt cuprinși nu numai miniștrii și parlamentarii, ci și primarii, viceprimarii din toate localitățile, prefecturile și consiliile județene. Așadar, nu este vorba numai de problema noastră, a celor din sală, ci este problema a încă câtorva mii, în jur de 4 mii de oameni, care, dacă nu au respectat Ordonanța nr. 22, au niște salarii de mizerie.

Deci, din punct de vedere procedural, noi vă propunem să trecem la discutarea obiecțiilor formulate în scrisoarea Președintelui României.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Are cuvântul doamna deputat Smaranda Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Distinsa mea colegă are dreptate în mod procedural, dar vreau să expun în fața dumneavoastră o anumită problemă privind vicii ale acestei forme a legii pe care, practic, prin votul său, comisia a întărit-o, în sensul că a respins observațiile președintelui țării. Dar, așa cum a apărut ea în urma discuțiilor, în urma medierilor, în forma care a venit de la Senat în mod special, legea prezintă două vicii în momentul de față, cu care nu putem, practic, să mergem mai departe și aș vrea să le înțelegem și să votăm în consecință.

Din sală:

Nu ați propus-o dumneavoastră?

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

În primul rând, această lege intră în contradicție, în privința salarizării celor aleși la nivel local, adică primarii și președinții consiliilor locale. Conform Ordonanței nr. 22, aceștia își pot stabili singuri salariile, prin votul consiliului, lucru care este sau nu este legal, lucru asupra căruia se va reveni sau nu se va reveni..., noi sperăm că se va întâmpla acest lucru. Deci, sunt două legi care privesc același lucru, în două moduri diferite: Ordonanța nr. 22, în funcțiune, și această lege pe care o supunem discuției în momentul acesta.

Al doilea viciu de procedură este că, așa cum pleacă ea de la comisie, este vorba, practic, de forma cu care nu a fost de acord nici președintele, prevede generalizarea salarizării bazate pe un reper dinamic - salariul mediu pe economie. Stimați colegi, am spus-o de nenumărate ori, acesta nu poate să fie un reper corect în momentul de față, în care ne aflăm în tranziția unei inflații atât de variabile. Dacă 1,2 milioane de bugetari se vor raporta lunar la acest reper dinamic (care nici măcar nu este avantajos, căci el poate să și descrească, așa cum, în mod obișnuit crește), acest lucru, în afară de faptul că va face legea aproape imposibil de aplicat, va induce și o inflație cel puțin egală cu 300% într-un an. Deci, la acest reper trebuie în orice caz să renunțăm, în această fază în care inflația încă este importantă.

Ceea ce propune ministerul în acest moment, ceea ce ne-a propus și ne-a garantat primul-ministru este că vom relua această lege în discuție la nivelul comisiei chiar de mâine, când este invitat ministrul și a confirmat că va veni la comisie, pentru a ne oferi o nouă grilă de ierarhizare, pornind de la un reper fix, de la o bază fixă. Această bază fixă poate fi indexată o dată cu toate indexările la care sunt supuși toți bugetarii, ceea ce ar arăta și din partea noastră un minim de solidarizare cu toți bugetarii.

În consecință, vă rog, stimați colegi, să acceptați propunerea domnului președinte Diaconescu și să întoarcem această lege, chiar dacă, poate, încălcăm procedura, să o întoarcem la comisie. Iar comisia să revină în fața dumneavoastră, de comun acord și cu Comisia pentru muncă de la Senat, cu o formulă viabilă, care să nu lezeze nici un principiu, nici măcar pe acela al existenței în paralel, în același timp, a două sisteme de salarizare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stitmați colegi,

Țin să vă informez, după ultimele știri, că Ordonanța nr. 22 nu mai există, a picat la Senat, la votul final! (Aplauze.)

Domnul deputat Miron Mitrea.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule președinte, că mi-ați dat o veste bună, când am venit la acest microfon!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu, personal, ca reprezentant al Grupului PDSR, nu pot decât să mă bucur ascultând-o pe doamna Smaranda Dobrescu, așa cum m-am bucurat văzând că și președintele Emil Constantinescu, și astăzi înțeleg că și Guvernul, s-au raliat la punctul de vedere pe care grupul nostru parlamentar l-a prezentat acum 4 luni de zile, când a apărut acest proiect de lege, și anume, că o salarizare pe două criterii este inadmisibilă în România! Singurul lucru care mi se pare ciudat este această reacție cu întârziere, probabil că lipsa de atenție cu care ascultăm, în general, luarea de poziție a celor din opoziție ne face să reacționăm după 3-4 luni de zile...

Am ascultat-o pe doamna Dobrescu și recunoșteam toate argumentele pe care noi le-am adus în momentul în care această lege a venit pentru prima oară în Parlament. Argumente pe care le susținem în continuare, sigur, urmând ca dumneavoastră, cu înțelepciune, să găsiți soluția de a ieși din această capcană procedurală pe care o grijă și o anumită lipsă de profesionalism și, de ce să nu spun, inconsecvența în care sunteți consecvenți ca putere în această perioadă ne-a adus pe toți. (Rumoare, vociferări ale majorității.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Domnul președinte Diaconescu a propus să amânăm dezbaterea acestei legi pentru minimum 10 zile...

Din sală:

Maximum!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

... sau maximum 2 săptămâni...

Din sală:

Nu!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

...sau maximum 10 zile.

Domnul Adrian Năstase.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu sunt de acord cu argumentele pe care le-a adus doamna deputat Paula Ivănescu. Pe fond, sigur că lucrurile stau așa cum le-a prezentat domnia sa.

Pe de altă parte, noi, ca membri ai uneia dintre Camerele Parlamentului, trebuie să dăm dovadă că știm să și ascultăm. Și, sub acest aspect, dacă domnul președinte Diaconescu va modifica propunerea sa, în sensul ca proiectul să ne vină în maximum 10 zile, și nu în cel puțin 10 zile, am putea să luăm în considerare această propunere.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Pambuccian Varujan, mai întâi, și apoi, domnul George Șerban.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte al Camerei,

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Legea aceasta a fost subiectul unei campanii de presă, dar a fost, pe de altă parte, și este în continuare un subiect de campanie electorală, și lucrul acesta îl constatăm cu toții. Grupul nostru parlamentar a avut astăzi o discuție foarte serioasă, nu în jurul obiectului acestei legi, ci în jurul modului în care această lege a evoluat în ultimele luni, și concluzia la care am ajuns și ceea ce dorim să solicităm aici este ca orice lucru care se va vota, relativ la această lege, să fie tranșat prin vot secret. (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, este o propunere în numele Grupului parlamentar al minorităților?

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Da.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Are cuvântul domnul George Șerban.

 
   

Domnul George Gh. Șerban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Nu aș fi intervenit de la acest microfon dacă, totuși, nu se îngroșa, ca să zic așa, ipocrizia! La trecerea prin Camera Deputaților a acestei legi, 5 sau 6 deputați PDSR au votat împotrivă, este adevărat. Acest grup de 5 sau 6 este considerat astăzi întregul Grup parlamentar PDSR!

Este adevărat că, atunci, domnul Miron Mitrea a venit la microfon și a ținut un discurs scurt, pentru stenogramă, în timp ce noi toți ne ridicam în picioare și plecam: "Grupul parlamentar PDSR este împotrivă etc. etc." Astăzi a vorbit în numele aceluiași grup parlamentar, pesemne al celor 5 sau 6 de atunci, pentru că restul au votat, nu s-au împotrivit, nu au găsit vicii, nu au considerat că acel criteriu este greșit ș.a.m.d.

Când domnul Diaconescu vine astăzi și propune ca minimum 10 zile să așteptăm, iată că se întoarce din nou viziunea asupra chestiunii și spun: Nu, maxim 2 săptămâni! Atunci, ce să înțelegem, că doresc cât mai repede mărirea acestor salarii? Sau doresc cât mai repede clarificarea situației din punct de vedere legal?

Din acest motiv, eu cred că votul secret nu poate funcționa, ci, eventual, ca să nu mai avem astfel de surprize, votul nominal ar fi cel mai bun. Dar propunerea aceasta va trebui să o prezinte un șef de grup.

Surpriza a fost de a susține un lucru, după ce au votat împotrivă, după care, din nou se schimbă poziția, în favoarea grăbirii acestei legi! (Aplauze majoritate.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Domnul președinte Diaconescu spune: "Maximum 10 zile".

Domnul deputat Mitrea.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

În intervenția mea (acesta este un drept la replică la intervenția domnului Șerban), am spus că dacă în momentul respectiv colegii din Cameră ar fi fost mai atenți la propunerile noastre, probabil că nu erau în situația să trebuiască să revină. E adevărat, în momentul în care mi s-a dat cuvântul, grupul din dreapta s-a ridicat să iasă din sală, dar aceasta nu mi se poate reproșa mie, care vorbeam, ci celor care au plecat, în cel mai rău caz!

Noi, la ședința care a avut loc înainte de această întrunire, ne-am arătat acordul, cum domnul președinte Năstase, liderul grupului, a spus aici, de a merge pe varianta care s-a propus. Cred că modul în care domnul deputat, în numele Grupului PNȚCD, radicalizează discursul, ne face și pe noi să ne regândim la modul în care vom merge pe acest proiect de lege.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul George Șerban, de la Partidul Democrat.

 
   

Domnul George M. Șerban:

Era păcat să vorbească numai domnul George Șerban de la PNȚCD, domnule președinte...

Rugămintea mea este, dacă putem, să lăsăm de o parte tot ceea ce se cheamă încercarea de a îmbunătăți pe ultima sută de metri imaginea acestei Camere și să încercăm să facem ceea ce nu am făcut atunci când s-a discutat legea în plen. Pentru că, atunci, nici domnul președinte Diaconescu nu a venit să ne evoce niște chestiuni de conținut al legii și nici alți colegi.

În primul rând, eu cred că problema ar trebui abordată procedural, și nu numai procedural, dar constituțional. Domnul președinte Diaconescu, mai mult ca oricine din această Cameră, ar trebui să-și însoțească cerința de un text de lege constituțional, care să permită realizarea demersului pe care domnia sa ni-l cere.

Eu cred că suntem în fața situației de a vota astăzi legea așa cum ea a fost votată de către Camera Deputaților și a lua în discuție, cel mult, observațiile făcute în temei constituțional de Președintele României. A accepta sau nu aceste observații, este singurul lucru pe care îl mai putem face astăzi în spiritul Constituției, dacă această Constituție există și vrem să o respectăm! (Aplauze.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Lăpușan are cuvântul, și apoi domnul deputat Munteanu. Și al treilea la cuvânt, domnul Emil Popescu.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Am înțeles că este vorba de tensiune statică...

Domnule președinte,

Eu nu interveneam dacă un stimabil coleg din partea puterii nu se referea la modul în care a votat Grupul parlamentar PDSR sau o parte din acest grup. Eu am votat atunci pentru lege și vreau să vă spun că nu aș vrea să mă număr printre cei care formează "restul", eu cred stimabilul nostru coleg a făcut armata și știe că nici măcar acolo nu se putea folosi termenul de "rest", ci se folosea termenul de "ceilalți".

Problema, domnule președinte și stimați colegi, nu cred că este în tabăra Parlamentului, cu atât mai puțin în tabăra Grupului parlamentar al PDSR sau a opoziției. Eu cred că problema este a Guvernului, care a înaintat un proiect de lege fundamentat, care probabil că își vede oglindirea și în sursele bugetului care va fi înaintat Camerelor spre aprobare. Am înțeles din spusele multora dintre parlamentarii puterii că acest proiect a fost agreat și de Președintele României și sigur că eu am rămas puțin nedumerit că, în fața presei, a mijloacelor de informare în masă, domnia sa a luat o poziție foarte "interesantă", ca să-i spun așa: Că nu știa, că nu este bine! și chiar a acceptat o diminuare a coeficientului în ceea ce privește salariul președintelui cu 1 punct.

Domnule președinte,

Eu cred că, în momentul acesta, Guvernul, chiar dacă l-a mandatat pe domnul președinte al Camerei Deputaților, care este al treilea om în stat, ar fi trebuit să fie prezent și el, printr-un ministru, cel puțin ministru de stat, să ne prezinte un punct de vedere foarte clar, să ne spună de ce solicită această amânare cu 10 zile. Eu știu, poate urmează să facă niște analize, să ne prezinte și nouă, aici, salariile de la regiile autonome, care sunt mult mai mici decât salariile deputaților..., de la unele societăți comerciale, de la Banca Națională ș.a.m.d., salarii care să ne ducă și pe noi cu gândul la a ne diminua salariile și nu la a ne crește salariile; să ne aducă exemple cum foarte mulți primari, consilieri locali, județeni sau membri ai administrației județene primesc ca retribuții niște sume extraordinar de mari, și acest lucru ne-ar duce și pe noi cu gândul să reducem salariile acestora, iar nu să le creștem...; poate găsim și niște explicații, de ce nu se găsesc candidați pentru primăriile din comune, pentru că unui învățător sau un profesor, dacă candidează pentru funcția de primar și are nenorocul să reușească, îi scade salariul cu un procent variind de la 50 la 85-90%, în foarte rare cazuri se ajunge ca acest salariu să fie echivalent cu cel din activitatea avută anterior.

Deci, domnule președinte, problema nu este a noastră, este a Guvernului și credem că un reprezentant al Guvernului trebuie să vină și să susțină această problemă. De ce-i trebuie cinci zile, zece zile sau două săptămâni? Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Ne abatem de la prevederile regulamentare. Deci, vă rog ca intervențiile să fie numai pe procedură. Dacă nu amânăm dezbaterea legii, atunci vom da cuvântul inițiatorului, se va lua cuvântul la dezbaterile generale, vom trece la votare ape articole, dar nu intrați pe fondul legii, pentru că nu vom ști pe unde să mai continuăm.

Domnul deputat Munteanu.

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt dator ca întâi de toate să precizez că intervenția colegului nostru de grup, domnul George Șerban, a reprezentat punctul de vedere personal al domniei sale.

În ceea ce privește poziția Grupului parlamentar PNȚCD- Civic Ecologist, vă rog să aveți în vedere faptul că nu s-a putut prezenta reprezentantul Guvernului, așa cum cu justețe a pretins domnul deputat Lăpușan, pentru că sunt în momentul de față în importanta ședință de definitivare a bugetului de stat. Dar lăsând la o parte acest argument, lăsând la o parte această afirmație pe care am făcut-o, cred, doamnelor și domnilor deputați, că suntem cu toții interesați ca să eliminăm acea tentativă de pătare, hai să zicem, a imaginii noastre, artificial creată și în acest sens cred că suntem cu toții interesați ca, dacă există posibilitatea de rezolvare optimă a problemei salariilor senatorilor și deputaților pe care Guvernul se pare că a găsit-o și ne-o va prezenta în acest termen de maximum zece zile, este foarte bine ca să ne aplecăm la această idee. De fapt, acest lucru l-a transmis domnul președinte al Camerei Deputaților și vă rog, stimați colegi, să dăm curs acestei cereri, pentru că ea-și are logica pe care am spus-o. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Emil Popescu.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am reținut foarte bine nuanțele din spusele fiecăruia dintre vorbitorii anteriori și mie mi se pare că, deși nu suntem de acord formal, în realitate suntem de acord. Iată, de pildă, cineva dintr-o anumită parte a sălii a spus "Haideți să discutăm legea și obiecțiile președintelui". Cineva din această parte a sălii a spus "Să înlocuim minimum cu maximum și suntem de acord cu un anume termen". Toată lumea este deci de acord cu ideea că obiecțiile președintelui au creat o altă variantă de rezolvare a unei probleme. Într-o lege pot să existe două sau trei variante de rezolvare.

În cazul de față, nu se pune problema că o lege este constituțională sau nu. Se pune problema simplă că varianta de abordare trebuie extinsă de la un număr de persoane la un număr mai mare de persoane, ceea ce presupune extinderea prin procedee tehnice a grilei, restructurarea grilei. Aceasta este o chestiune care nu atârnă atât de mult de Parlament și, dacă toată lumea dorește acest lucru și corectarea unei false imagini cu privire la noi, legea nu-i de nici o culoare politică. Legea este în realitate aplicabilă la acest context și saltă de la o sută, două sute, trei sute de persoane la o mie și ceva de persoane. Propunerea de amânare a discutării legii este foarte normală. Vă rog deci s-o acceptați, cu maximul de care a vorbit domnul președinte Năstase. Nu-i nici un fel de complicație. Domnul președinte a fost de acord cu înlocuirea acelui cuvânt. Prin urmare, suntem de acord cu toții asupra unor aspecte. N-are rost să controversăm.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Anghel Stanciu. Domnul Anghel Stanciu este ultimul vorbitor. Dacă nu mai sunt intervenții în numele unor grupuri parlamentare, vă propun să trecem la vot.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că se încearcă sub o formă sau alta să se fenteze un regulament sau să se instaureze driblingul ca mod de lucru în Parlament. Chestiunea este foarte clară. Noi nu discutăm aici legea. Legea a fost discutată și a fost votată. Parlamentul, respectiv Camera Deputaților, a avut un punct de vedere. Președinția a avut alt punct de vedere. Între Camera Deputaților și Președinție, Guvernul nu mai are loc. Deci chestiunea este clară.

De asemenea, a aduce amendamente sau propuneri de îmbunătățire la această lege nu este posibil, pentru că ea a fost votată de plenul Camerei. Se poate pune astăzi în discuție un singur lucru: dacă Camera acceptă obiecțiile Președinției sau nu le acceptă. Acestea sunt singurele probleme pe care le luăm în discuție. Deci, cele trei puncte la care Președinția a avut obiecțiuni trebuie supuse la vot. Dacă noi suntem de acord cu toate, atunci ele vor suferi modificările respective pe care cădem de acord să le votăm spre a intra în prevederea sau recomandarea Președinției. Dacă nu suntem de acord, rămân în forma în care ele au fost puse.

De aceea, nu cred că acum trebuie să încercăm ca noi de la PRM să vadă poporul că suntem austeri, cei de la nu știu unde să vadă că nu sunt austeri ș.a.m.d., ci să intrăm pe textul de lege și acolo vom vedea dacă suntem pentru o variantă sau suntem pentru altă variantă.

De aceea, cred că soluția normală și firească nu este amânarea. Și vă spun de ce nu este amânarea. Pentru că o amânăm și vom fi peste zece zile în aceeași situație sau peste 20 de zile; sau, în acest timp, vine un alt proiect de lege de la Guvern și ne vom găsi în situația penibilă în care vom avea două legi de salarizare. Aceasta, pe care nu avem cum s-o scoatem de pe ordinea de zi și cealaltă care vine. Și, atunci, ce facem?

Prin urmare, domnule președinte de ședință, grupul nostru parlamentar vă roagă să respectați procedura, pentru că altfel este un precedent periculos, și să intrăm pe text și, atunci, vom vota în consecință, fiecare grup în parte. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

În înțelepciunea Camerei, în plen se va hotărî dacă amânîm dezbaterea sau o dezbatem astăzi. Nu este o chestiune împotriva regulamentului. Ceea ce nu este expres interzis este permis și de aceea cred că e timpul să supunem votului această propunere de amânare.

Acum, în privința procedurii de vot. Un grup parlamentar, Grupul minorităților, reprezentat de domnul Pambuccian Varujan, a propus votul secret, dacă am reținut bine.

Eu vă propun votul deschis.

Deci, dacă mai există și altă propunere?

Ca atare, supun votului dumneavoastră propunerile făcute în ordinea lor.

Deci, mai este o propunere de vot nominal a domnului Șerban, dar nu e în numele grupului parlamentar.

Stimați colegi,

Avem de ales între votul secret și votul deschis, de acord?

Supun votului propunerea de a se vota prin vot secret.

Cine este pentru? (Vociferări). Deci votul pentru amânarea dezbaterii. 110 voturi pentru votul secret. (Proteste).

Stimați colegi,

Dacă vreți, citim stenograma. eu am prezentat propunerea domnului președinte Diaconescu de a fi amânată dezbaterea legii. (Proteste). Nu, stimați colegi, vă rog să fie citită stenograma.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Iertați-mă, dar atunci am impresia că nu s-a înțeles foarte bine...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, liniște în sală!.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Eu am înțeles și cred că mulți dintre colegii mei au înțeles la fel că deocamdată decidem modalitatea de vot, iar apoi, în funcție de modalitatea de vot, veți supune votului Camerei decizia de amânare.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Întocmai, domnule vicepreședinte.

Deci, am votat procedura pentru votarea cererii de amânare, propunerii de amânare. (Proteste).

Atunci, stimați colegi, reluăm votul. Dacă există confuzie, reluăm votul. Eu sunt dispus să citim stenograma aici.

Deci, domnul președinte Diaconescu a făcut propunerea, după consultarea liderilor grupurilor parlamentare, să amânăm dezbaterea acestei legi cu 10 zile.

Domnul Varujan Pambuccian a propus ca fiecare vot dat pe această lege, pe procedură sau pe fond, să fie vot secret. Corect?

Eu am propus vot deschis.

Deci, urmează, după ce stabilim procedura de vot asupra amânării, să votăm amânarea cu vot secret sau deschis. Corect? (Vociferări).

Deci, stimați colegi, repet, urmează să votăm propunerea domnului președinte Ion Diaconescu de a fi amânată legea. Mai întâi, să stabilim procedura de vot. Pentru că domnul Varujan Pambuccian în numele Grupului parlamentar al minorităților naționale a propus vot secret la această chestiune. Eu am propus vot deschis. Și, repet:

Cine este pentru vot secret? 126 pentru.

Împotrivă? 86 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Deci, cu 126 de voturi pentru, 86 împotrivă și 2 abțineri, votul secret a fost stabilit.

Acum, vă rog, urnele și vom hotărî dacă amânăm sau nu dezbaterea legii.

Stimați colegi,

Explic sensul votului: bila albă în urna albă și bila neagră în urna neagră înseamnă vot pentru amânarea dezbaterii; bila neagră în urna albă și bila albă în urna neagră înseamnă vot împotriva amânării dezbaterii legii. Am fost clar? sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Vă rog, strigați catalogul și bilele la îndemână.

Stimați colegi,

Poate identificați chestorii noștri, domnul Vida Simiti, domnul Gaspar, să distribuie bilele.

 
   

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Județul ALBA

Berciu Ion

Prezent

Dărămuș Nicolae Octavian

Prezent

Dumitrean Bazil

Prezent

Pereș Alexandru

Prezent

Popa Neculai

Prezent

Simedru Dan Coriolan

Prezent

Județul ARAD

Bercea Florian

Prezent

Calimente Mihăiță

Prezent

Gheorghiof Titus Nicolae

Prezent

Ghidău Radu

Absent

Putin Emil Livius Nicolae

Prezent

Rațiu Ion

Absent

Tokay Gheorghe

Absent

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

Prezent

Ghibernea Dan

Prezent

Ionescu Nicolae

Absent

Leonăchescu Nicolae

Prezent

Marin Gheorghe

Prezent

Nanu Romeo

Prezent

Pițigoi Barbu

Absent

Rizescu Sergiu George

Prezent

Stan Vasile

Prezent

Stănescu Alexandru-Octavi

Prezent

Județul BACĂU

Corniță Ion

Prezent

Dan Matei-Agathon

Absent

Darie Simion

Prezent

Duțu Ion

Prezent

Gheorghe Valeriu

Prezent

Hrebenciuc Viorel

Absent

Irimescu Haralambie

Prezent

Moiceanu Constantin

Prezent

Nistor Vasile

Absent

Pavel Vasile

Prezent

Popa Ioan-Aron

Absent

Județul BIHOR

Bot Octavian

Absent

Cosma Liviu Ovidiu

Absent

Drecin Mihai Dorin

Absent

Negrău Mircea

Prezent

Paneș Iosif

Prezent

Rákoczi Ludovic

Prezent

Serac Florian

Prezent

Székely Ervin-Zoltán

Prezent

Szilágyi Zsolt

Prezent

Țepelea Gabriel

Prezent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Constantinescu Dan

Absent

Oltean Ioan

Prezent

Pintea Ioan

Prezent

Săndulescu Aureliu-Emil

Prezent

Sonea Ioan

Prezent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

Prezentă

Baban Ștefan

Absent

Hilote Eugen Gheorghe

Prezent

Ioniță Nicu

Prezent

Mihăilescu Petru Șerban

Prezent

Popescu Emil Teodor

Prezent

Sandu Dumitru

Prezent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

Absent

Bran Vasile

Prezent

Cojocaru Radu Spiridon

Absent

Gherasim Ion Andrei

Prezent

Kovács Csaba Tiberiu

Prezent

Lepșa Sorin Victor

Prezent

Moucha Romulus Ion

Prezent

Secară Gheorghe

Absent

Tudose Nicolae-Florin

Prezent

Județul BRĂILA

Alecu Aurelian Paul

Prezent

Bartoș Daniela

Absent

Corâci Ioan Cezar

Prezent

Dragu George

Prezent

Șerban George

Prezent

Văsioiu Horia

Prezent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

Prezent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

Prezent

Morariu Teodor Gheorghe

Prezent

Papuc Aurel Constantin

Prezent

Partal Petre

Prezent

Pâslaru Dumitru

Prezent

Petrescu Ovidiu Cameliu

Prezent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Muscă Monica-Octavia

Absent

Oană Gheorghe

Absent

Spătaru Liviu

Absent

Sturza Popovici Cornel

Prezent

Vilău Adrian-Ioan

Absent

Județul CĂLĂRAȘI

Bălăeț Mitică

Prezent

Munteanu Ion

Prezent

Naidin Petre

Prezent

Pavelescu Claudiu-Costel

Absent

Sârbu Marian

Prezent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

Absent

Ionescu Anton

Absent

Kónya-Hamar Alexandru

Prezent

Lăpușan Alexandru

Prezent

Matei Vasile

Absent

Mátis Eugen

Prezent

Miclăuș Vasile

Absent

Păcurariu Iuliu

Prezent

Pop Iftene

Prezent

Roman Ioan

Absent

Vida-Simiti Ioan

Prezent

Județul CONSTANȚA

Andrei Gheorghe

Prezent

Ariton Gheorghe

Prezent

Barde Tănase

Prezent

Botescu Ion

Prezent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

Prezent

Hașotti Puiu

Prezent

Marinescu Ioan-Sorin

Prezent

Mazăre Radu Ștefan

Absent

Nicolae Jianu

Prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

Absent

Onaca Dorel-Constantin

Absent

Osman Fedbi

Prezent

Șaganai Nusfet

Prezent

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

Absent

Márton Árpád-Francisc

Prezent

Tamás Sándor

Absent

Țurlea Petre

Absent

Județul DÂMBOVIȚA

Ana Gheorghe

Prezent

Boștinaru Victor

Prezent

Dîrstaru Dorin

Prezent

Enescu Ion

Prezent

Neagu Romulus

Prezent

Popa Daniela

Prezent

Popescu Irineu

Prezent

Rădulescu-Zoner Șerban Constantin

Prezent

Simion Florea

Prezent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

Absent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Cazacu Vasile Mircea

Prezent

Grigoraș Neculai

Prezent

Ionescu Bogdan

Prezent

Ionescu Gheorghe

Prezent

Ioniță Mihail Gabriel

Prezent

Manolescu Oana

Absent

Matei Ion Lucian

Prezent

Nicolescu Mihai

Prezent

Roșca Ioan

Prezent

Vasilescu Nicolae

Prezent

Județul GALAȚI

Bălan Marilena

Prezent

Buruiană-Aprodu Daniela

Prezent

Ciumara Mircea

Absent

Gheciu Radu Sever Cristian

Prezent

Iacob Elena

Prezent

Mihu Victor Traian

Prezent

Nica Dan

Absent

Odisei Manole

Prezent

Protopopescu Cornel

Prezent

Sandu Ion Florentin

Prezent

Județul GIURGIU

Cristea Marin

Prezent

Croitoru Mircea Adrian

Prezent

Grigoriu Mihai

Prezent

Radu Alexandru-Dumitru

Prezent

Județul GORJ

Băbălău Constantin

Prezent

Drumen Constantin

Prezent

Nică Mihail

Prezent

Pârgaru Ion

Absent

Popescu Bejat Ștefan Marian

Prezent

Popescu Dumitru

Prezent

Județul HARGHITA

Antal István

Absent

Asztalos Ferenc

Prezent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

Prezent

Nagy Ștefan

Absent

Ráduly Róbert-Kálmán

Prezent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

Prezent

Dimitriu Sorin Petre

Absent

Giurescu Ion

Prezent

Ifrim Dumitru

Prezent

Neacșu Ilie

Prezent

Petreu Liviu

Absent

Priceputu Laurențiu

Absent

Șteolea Petru

Absent

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

Absent

Cristea Gheorghe

Prezent

Popa Virgil

Prezent

Tarna Gheorghe

Prezent

Județul IAȘI

Aferăriței Constantin

Prezent

Baciu Mihai

prezent

Cotrutz Constantin Eremia

Prezent

Dobre Traian

Prezent

Dorin Mihai

Prezent

Enache Marian

Absent

Gazi Gherasim

prezent

Lupu Vasile

Prezent

Mogoș Ion

Absent

Rânja Traian Neculaie

Prezent

Stanciu Anghel

Prezent

Stoica Valeria Mariana

Prezentă

Vintilă Dumitru Mugurel

Absent

Județul MARAMUREȘ

Berci Vasile

prezent

Böndi Gyöngyike

prezentă

Bud Nicolae

absent

Godja Petru

absent

Moldovan Petre

prezent

Pașcu Ioan Mircea

prezent

Remeș Decebal Traian

prezent

Ștefănoiu Luca

prezent

Județul MEHEDINȚI

Barbaresso Emanoil Dan

prezent

Honcescu Ion

prezent

Micle Ulpiu Radu Sabin

prezent

Nicolicea Eugen

prezent

Raicu Romulus

absent

Județul MUREȘ

Elek Barna

absent

Filipescu Ileana

prezentă

Kakassi Alexandru

prezent

Kelemen Attila Bela Ladislau

absent

Kerekeș Károly

prezent

Lădariu Lazăr

absent

Mureșan Ioan

absent

Pop Leon Petru

absent

Popa Ioan Mihai

prezent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

prezent

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

prezent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

prezent

Hlinschi Mihai

prezent

Radu Elena Cornelia Gabriela

absentă

Rădulescu Cristian

absent

Țocu Iulian-Costel

absent

Județul OLT

Achimescu Victor Ștefan

prezent

Argeșanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura Domnica

prezentă

Georgescu Florin

absent

Grădinaru Nicolae

absent

Groza Nicolae

prezent

Kovacs Carol Emil

prezent

Județul PRAHOVA

Antonescu Niculae Napoleon

absent

Avramescu Constantin Gheorghe

absent

Barbăroșie Victor

prezent

Ivănescu Paula Maria

prezentă

Moldoveanu Eugenia

prezentă

Moroianu Geamăn Adrian Tudor

absent

Munteanu Mircea Mihai

prezent

Opriș Constantin Remus

absent

Ruse Corneliu Constantin

prezent

Sirețeanu Mihail

absent

Tudor Marcu

prezent

Vasilescu Valentin

prezent

Județul SATU-MARE

Biriș Anamaria Mihaela

prezentă

Dragoș Iuliu Liviu

absent

Gavrilaș Teodor

absent

Pécsi Francisc

prezent

Pop Viorel

prezent

Varga Attila

prezent

Județul SĂLAJ

Bara Radu-Liviu

prezent

Chichișan Miron

absent

Vetișanu Vasile

prezent

Vida Iuliu

prezent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

absent

Galic Lia Andreia

prezent

Pantiș Sorin

absent

Șincai Ovidiu

prezent

Trifu Romeo

prezent

Vâlcu Mircea

absent

Wittstock Eberhard-Wolfgang

prezent

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan Peter

prezent

Bejinariu Petru

prezent

Chiriac Mihai

prezent

Ionescu Marina

absentă

Iorga Leonida Lari

absentă

Mândroviceanu Vasile

prezent

Nicolaiciuc Vichentie

prezent

Palade Dan

prezent

Panteliuc Vasile

prezent

Sandu Alecu

prezent

Vataman Dorin

prezent

Vitcu Mihai

prezent

Județul TELEORMAN

Buga Florea

prezent

Cândea Vasile

absent

Ianculescu Marian

absent

Marineci Ionel

prezent

Noica Nicolae

absent

Spiridon Didi

absent

Videanu Adriean

absent

Județul TIMIȘ

Bárányi Francisc

prezent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

prezent

Dugulescu Petru

absent

Glăvan Ștefan

absent

Gvozdenovici Slavomir

prezent

Miloș Aurel

prezent

Puwak Hildegard-Carola

prezentă

Stanca Teodor

prezent

Șerban Gheorghe

prezent

Tabără Valeriu

absent

Tăvală Tănase-Pavel

prezent

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Fenoghen Sevastian

prezent

Lazia Ion

prezent

Meșca Sever

absent

Vajda Francisc-Atila

prezent

Județul VASLUI

Băsescu Traian

absent

Buzatu Dumitru

prezent

Dan Marțian

prezent

Ghiga Vasile

prezent

Ignat Ștefan

prezent

Mera Alexandru Liviu

absent

Petrescu Virgil

prezent

Județul VÂLCEA

Decuseară Jean

prezent

Dumitrașcu Laurențiu

absent

Gaspar Acsinte

prezent

Sabău Traian

prezent

Stancov George-Iulian

absent

Vâlceanu Gheorghe

absent

Județul VRANCEA

Albu Gheorghe

absent

Dumitru (Hunea) Carmen

absentă

Mânea Radu

prezent

Mitrea Miron Tudor

prezent

Nichita Dan Gabriel

prezent

Udrea Florian

prezent

Municipiul BUCUREȘTI

Andronescu Ecaterina

absentă

Badea Alexandru Ioan

prezent

Boda Iosif

absent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Ciontu Corneliu

prezent

Cunescu Sergiu

prezent

Diaconescu Ion

prezent

Dobrescu Smaranda

prezentă

Dorian Dorel

absent

Dumitrescu Paul Adrian

prezent

Furo Iuliu Ioan

prezent

Gheorghiu Mihai

absent

Iliescu Valentin Adrian

absent

Ionescu Alexandru

prezent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

prezent

Iorgulescu Adrian

absent

Macarie Sergiu

prezent

Năstase Adrian

prezent

Negoiță Gheorghe Liviu

absent

Pambuccian Varujan

prezent

Petrescu Silviu

prezent

Popescu Ioan Dan

prezent

Popescu Tăriceanu Călin

absent

Raica Florica Rădița

prezentă

Sassu Alexandru

prezent

Severin Adrian

absent

Stănescu Mihai-Sorin

prezent

Stoica Valeriu

absent

Teculescu Constantin

absent

Voicu Mădălin

prezent

Weber Ernest-Otto

absent

Județul ILFOV

Lixăndroiu Viorel

prezent

Neagu Victor

prezent

Păunescu Costel

prezent

Petrovici Silvia

prezentă

Județul BRAȘOV

Kovács Csaba - prezent.

Județul Cluj

Roma Ioan - prezent.

Județul Arad

Ghidău Radu - prezent.

Județul Bacău

Popa Aron Ioan - prezent.

Județul Botoșani

Baban Ștefan - prezent.

Ioniță Nicu - prezent.

Județul Vrancea

Albu Gheorghe - prezent

Mai e cineva cine n-a votat? Nu mai e.

București

Andronescu Ecaterina - prezentă.

Județul Vâlcea

Dumitrașcu Laurențiu - prezent.

Mai e cineva cine n-a votat? Nu. Bun.

Membrii Biroului permanent să poftească pentru stabilirea rezultatului.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, membrii Biroului permanent sunt invitați la numărătoarea voturilor.

 
   

- pauză -

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în bănci.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Proces-verbal referitor la propunerea de amânare a examinării Legii privind remunerarea persoanelor alese sau numite, precum și a unor categorii de personal din cadrul autorității publice, ca urmare a cererii președintelui României.

Procedându-se la verificarea și numărarea voturilor exprimate prin vot secret cu bile, de către deputați, asupra propunerii de amânare cu maximum 10 zile a examinării legii, ca urmare a cererii președintelui României, s-au constatat următoarele:

Nr. total al deputaților 343

Nr. deputaților prezenți 242

Nr. total de voturi exprimate 242

Nr. total de voturi anulate 0

Nr. total de voturi valabil exprimate 242

Din verificarea și numărarea voturilor rezultă următoarele:

Voturi pentru amânare 95

Voturi contra amânării 147

Ca urmare a faptului că nu a întrunit majoritatea voturilor, propunerea de amânare cu maximum 10 zile a examinării legii privind remunerarea persoanelor alese sau numite, precum și a unor categorii de persoane din cadrul autorității publice, ca urmare a cererii președintelui României, a fost respinsă.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să vă ocupați locurile în bănci. Trecem la dezbaterea legii. (Agitație, rumoare).

Deci, dacă la dezbaterile generale dorește cineva să ia cuvântul?

Din partea grupurilor parlamentare.

Deci, potrivit Regulamentului se urmează procedura legislativă obișnuită.

Domnul Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Conform art. 119, ultimul alineat, raportul comisiei împreună cu cererea de examinare se supun dezbaterii Camerei Deputaților după regulile procedurii legislative.

Deci, cred că cu aceste două acte împreună, prin comparație, se poate trece direct la discuții, vizavi de părerea domnului președinte, instituției prezidențiale, vizavi de părerea Camerei și apoi de supus la vot prin procedura care a fost acceptată de vot secret, cele trei puncte în divergență.

Aceasta ar fi procedura pe care noi, credem, în mod normal, că trebuie să o urmăm.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, cum nici nu au fost cereri din partea grupurilor parlamentare, dăm cuvântul comisiei pentru a prezenta raportul, după doamna Paula Ivănescu, care a solicitat...

Doamna Ivănescu a renunțat....

 
   

Doamna Paula Ivănescu (din sală):

Nu am renunțat.... După comisie...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Ați renunțat acum să luați cuvântul. Veți interveni după.

Doamna Smaranda Dobrescu, în numele comisiei.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

În numele comisiei, vreau să spun că membrii acesteia au discutat observațiile înaintate nouă de către președintele țării și, în majoritate de voturi, deci, în majoritate nu în totalitate, au hotărât respingerea acestora și menținerea raportului comisiei și a votului în plen și a medierii, deci, a formei proiectului de lege care a ajuns la președintele țării spre promulgare.

Tot în numele comisiei aș vrea să vă spun că nu este lipsit de interes că după ce s-a discutat Ordonanța 34 cu privire la mărirea salariilor personalului din sectorul sanitar, în urma votului comisiei, prin care se hotăra adoptarea, respectarea textului inițiatorului, adică de 25% mărire, colegi care nu și-au dorit acest lucru au pus imediat în discuție retragerea și discutarea în comisie și a acestei legi în strictă legătură cu aceea. Dacă Guvernul consideră că este de austeritate, atunci haideți să discutăm și Legea demnitarilor. (Agitație, vociferări).

Am fost cu toții de acord, sau nu cu toții...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, vă rog liniște!...

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Este important, stimați colegi, cu o majoritate de voturi în acel moment, comisia, adică 10 la 8 a fost scorul, a hotărât retragerea și rediscutarea și acestei legi în comisie. Din păcate, hotărârea noastră, prin grija președintelui comisiei, domnul Valentin Iliescu, nu a ajuns sub forma unui act scris la Biroul permanent. Deci, se pare că nu are valabilitate.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, doamna Viorica Afrăsinei are cuvântul.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu vreau să aduc contraargumente la toate dezbaterile care s-au făcut astăzi asupra acestei legi sau asupra acestei proceduri, ci doar la ultima intervenție a doamnei Smaranda Dobrescu. Cu tot respectul pe care i-l port, vreau să vă reamintesc și vreau să vă rog pe dumneavoastră să vă aplecați asupra art. 9 din lege și să amintesc membrilor comisiei că la comisie s-a introdus art. 9 și art. 9 prevede faptul că "Guvernul va înainta Parlamentului în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi un proiect de lege privind stabilirea salariilor de bază pentru personalul din sectorul bugetar, în raport cu salariul mediu pe economie, prevăzut în această lege".

Deci, iată că s-a avut în vedere și aspectul rezolvării problemei ridicate de SANITAS. Această lege va rezolva și problema învățământului, această lege va rezolva și problema funcționarilor publici. Să nu aducem noi argumente aici care nu fac altceva decât să ne pună într-o situație neplăcută, demagogie....

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Dumitru Buzatu.. S-au doamna Paula Ivănescu, mă iertați, am anunțat-o deja.

Doamna Paula Ivănescu, doriți după?!.... (Ilaritate).

 
   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Constat, totuși, că uitarea și-a pus foarte bine amprenta asupra memoriei noastre și, din acest punct de vedere, vă rog, domnule președinte, să acordați o jumătate oră timp de discuții în grupurile parlamentare pentru a ne edifica asupra faptului că este solicitată desființarea sistemului sursei forfetare, mă rog, coeficientului președintelui care, totuși, ar strica o ierarhie deja stabilită și alte lucruri, plus că la pct. b) sunt solcitate două probleme, nu una, care afectează două articole.

Din acest punct de vedere solicit această pauză pentru împrospătarea memoriei colegilor și pentru hotărâri în grupurile parlamentare.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamna Paula Ivănescu, mai este nevoie de o precizare: solicitați în numele grupului parlamentar? Al Partidului Democrat.

Deci, doamnelor și domnilor deputați, să-i lăsăm cuvântul domnului Dumitru Buzatu, după care luăm pauza solicitată.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu vă spun sincer că astăzi am fost uimit de absurditatea propunerilor care au fost făcute, legate de orice procedură parlamentară regulamentară.

Sigur, domnul Diaconescu a făcut acea propunere foarte clară, în stilul în care le face domnia sa întotdeauna. Ea nu a fost acceptată. Ne aflăm în momentul în care, în fața dumneavoastră, se află un raport și la acest raport, prin care sunt respinse obiecțiile președintelui - eu vă spun sincer că am votat împotriva acestei respingeri - deci, sunt unul care am votat și împotriva legii în Cameră și împotriva acestei respingeri. Am făcut propunerea când s-a discutat Ordonanța 34 ca legea să fie retrasă și să fie retrimisă comisiei pentru a fi rediscutată. În acel moment, în comisie am întrunit - datorită unor factori conjuncturali - o majoritate, dar majoritatea care există în Biroul permanent și care nu suntem noi, nu a acceptat această respingere. Deci, acum văd că se introduc alte elemente și doamna Smaranda Dobrescu, de fapt, a și uitat să precizeze cine anume a făcut această chestiune și la inițiativa cui s-a adoptat această chestiune.

Acum, ne aflăm în fața unui fapt împlinit, avem raportul, avem forțele combatante în sală și noi trebuie să ne mai consultăm încă multă vreme. Sigur că jumătate de oră...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Ne mai lipsesc banii..

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Sigur că jumătate de oră este tocmai sfârșitul programului și atunci, dacă ajungem la sfârșitul programului, intrăm pe propunerea corectă, dar absurdă a domnului Diaconescu.

Au fost consultări înainte de dezbaterea acestei legi. V-aș ruga să trecem în procedură regulamentară la votarea - fie la respingerea, fie la acceptarea raportului comisiei.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Error comunis facitius.

Luăm pauză pentru consultări și pentru că programul nostru se sfârșește la 16,30, vom relua lucrările în plen, joi, la ora 8,30.

Vă mulțumesc pentru colaborare.

Ședința s-a încheiat la ora 16,05.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 25 mai 2020, 21:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro