Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 martie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 16-03-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 martie 1998

9. Prezentarea de răspunsuri la interpelări adresate Guvernului.  

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Încheiem aici această parte a programului nostru de astăzi.

Continuăm cu partea afectată răspunsurilor la interpelări și dați-mi voie să vă citesc ce avem în program.

Răspunsurile referitoare la interpelările adresate primului- ministru: domnul Remus Opriș, ministru delegat pe lângă primul- ministru, va răspunde unei interpelări a domnului Iuliu Păcurariu, privind nerespectarea procedurii de eliberare a titlurilor de proprietate în județul Cluj. Dar, deocamdată, domnul Remus Opriș răspunde la Senat și urmează să sosească imediat.

Apoi, domnul Liviu Hagea, secretar de stat la Ministerul Industriilor și Comerțului, îi va răspunde domnului Popa Neculai, la o interpelare privind liberalizarea exportului de fier vechi.

Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, prin domnul secretar de stat Sofronie Constantin Niculae, îi va răspunde domnului Vasile Stan la o interpelare privind nerespectarea legislației referitoare la regimul construcțiilor, în Argeș.

Domnul Mihai Gorcea, secretar de stat la Ministerul Educației Naționale, îi răspunde domnului Simion Darie, la o interpelare privind înviințarea de clase cu predare în limba maghiară în comunele Cleja și Livezi, și domnului Mihai Vâtcu, la o interpelare privind slaba conducere a învățământului sucevean.

Domnul Dan Radu Rușanu răspunde domnilor Aron Popa, Popa Neculai și Zsolt Silagy, din partea Ministerului Finanțelor.

Domnul Gheorghe Adrian Marinescu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, îi va răspunde domnului Mihai Vâtcu.

Domnul Viorel Raicu, secretar de stat la Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, răspunde domnilor Petru Bejinariu și Serac Florian.

Domnul Victor Eros, secretar de stat la Ministerul Privatizării, răspunde domnilor deputați Radu Mazăre și Gheorghe Ionescu.

Și mai sunt o serie de interpelări, care se reprogramează pe 30 martie a.c.

Vă rog.

Domnul Mihai Vitcu:

Domnule președinte,

Vă rog să îndreptați o greșeală făcută de către o secretară a Guvernului, care, probabil, în spiritul muncii pe care o depune acolo și cum muncește de obicei, mi-a pocit numele: mă cheamă Mihai Vitcu, și nu Mihai Vâtcu. Vă rog din suflet să se facă corectura corespunzătoare.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De acord, o să facem corectura necesară. Domnul ministru își cere scuze pentru greșeala care s-a făcut.

Domnul Mihai Gorcea, secretar de stat în Ministerul Educației Naționale, răspunde domnilor Simion Darie... Este prezent? Nu este. Atunci, răspunsul pentru dânsul o să-l lăsați în scris, domnule Gorcea.

... și domnului Mihai Vitcu, care este prezent. Vă rog să dați citire numai acestui răspuns.

Domnul Mihai Gorcea:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

La întrebarea domnului deputat Mihai Vitcu adresăm următorul răspuns:

Conducerea echipei mangeriale a Inspectoratului școlar județean Suceava este asigurată prin concurs de către domnul profesor Vlad Boier Ciobotariu. Inspectorul general a fost numit prin Ordinul nr. 5063/1997 al Ministerului Educației Naționale, în baza rezultatului concursului organizat în conformitate cu prevederile art. 24 din Legea nr. 128/1997. Comisia de concurs a fost alcătuită din 5 membri, așa cum prevede art. 24 alin. 3 din Statutul personalului didactic, președinte fiind secretarul de stat răspunzător de învățământul preuniversitar, 3 inspectori generali din țară și 1 director general din departamentul preuniversitar. Pe lângă rezultatele de la concursul desfășurat la Ministerul Educației Naționale, la numirea în funcția de inspector școlar general s-a ținut seama și de faptul că domnul profesor Vlad Boier Ciobotariu a fost timp 10 ani director al Grupului școlar nr. 1 Suceava, iar din 1994 a îndeplinit funcția de profesor metodist la Inspectoratul școlar județean Suceava, la specialitatea matematică. A participat activ la diferite forme de perfecționare, cu referate și comunicări, și a pregătit elevi pentru olimpiadele școlare. În 1991, a publicat o culegere de exerciții și probleme de matematică pentru ciclul primar.

Cu prilejul controlului efectuat la Inspectoratul școlar județean Suceava, s-au constatat unele disfuncționalități: nereguli în organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea posturilor de inspectori școlari, acolo unde s-au constatat aceste nereguli, în urma contestațiilor, vor fi reprogramate trei astfel de concursuri pentru posturi, ținând seama de anumite vicii de formă ale acestor concursuri; încălcarea metodologiei repartizării absolvenților promoției 1997 a Școlii normale "Mihai Eminescu" din Suceava; achiziționarea, cu credite de la bugetul ISJ Suceava, a 1.000 de exemplare din lucrarea "Culegere de exerciții și probleme de matematică pentru ciclul primar", autor Vlad Ciubotariu Boier, actualul inspector școlar general. Pentru neregulile semnalate, domnul Vlad Boier Ciobotariu va fi sancționat administrativ, conform Legii nr. 128/1997, activitatea dânsului urmând să fie evaluată de un colectiv MEN, pe baza contractului de management semnat de acest cu ministrul educației naționale. Aici pot să adaug ceva, textul acesta este făcut în săptămâna trecută, când dumneavoastră ați pus întrebarea, între timp s-a propus și, după câte știu eu, s-a semnat sancțiunea cu avertisment.

Referitor la aplicarea Ordonanței nr. 10/1997 cu privire la acordarea unor drepturi sociale suplimentare elevilor din învățământul de stat, din cercetările noastre au rezultat unele nereguli, semnalate de altfel și în alte județe ale țării, MEN urmează să cerceteze aceste nereguli și să ia măsurile legale ce se impun. Adaug un pic la această lămurire, este vorba de organe economice, abilitate mai mult decât organele noastre să cerceze, noi vom prelua rezultatele anchetelor economice efectuate și sigur că atunci vom decide în consecință, în funcție de măsura în care domnul inspector general s-a făcut vinovat sau nu s-a făcut vinovat.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dacă doriți să adăugați ceva? Vă rog.

Domnul Mihai Vitcu:

Domnule președinte,

În legătură cu interpelarea pe care am făcut-o, de la bun început vreau să mă declar total nemulțumit! Se pare că reușesc să pun în dificultate Ministerul Educației Naționale, prin interpelările pe care le fac, atâta timp cât nu primesc răspunsul în perioada care este prevăzută de regulamentele noastre. Era vorba de 2 săptămâni, suntem în a treia săptămână și răspunsul este cel pe care l-am auzit cu toții. Nu este vorba de o persoană, ci este vorba de o instituție importantă a statului, și anume:Inspectoratul școlar județean Suceava, segment important în învățământul românesc, în general.

Domnul ministru Gorcea ne dezinformează în legătură cu numirea inspectorului general Vlad Boier Ciubotariu. Și anume, conform art. 24 din Statutul personalului didactic, din comisia care trebuia să-l numească pe inspectorul general era necesar, în mod normal, să facă parte 3 inspectori generali din țară, dar domnia sa probabil că nu a mai revăzut listele cu membrii comisiei, pentru că își putea da seama că din această comisie care l-a numit pe Vlad Boier Ciubotariu făceau parte 5 membri din Ministerul Educației Naționale, nici un inspector general din țară. Deci, s-a făcut o încălcare flagrantă a art. 24 din Statutul personalului didactic și normal că această numire este ilgală! Concursul trebuie refăcut în virtutea normelor legale!

Au fost prezentate aici câteva lucruri în legătură cu personalitatea domiei sale. Personal, nu le contest. O fi fost un foarte bun director, o fi fost un foarte bun profesor, dar este un slab inspector general. Prin prezența domniei sale, a reușit să afecteze atât învățământul, cât și buna desfășurare a lui, buna organizare a lui. Pentru că domnia sa, când a vrut să facă învățământ a făcut politică, iar când a vrut să facă politică, a făcut prostii! Și, în felul acesta, le-a amestecat pe toate, încât, în momentul de față, practic, nu se mai știe ce înseamnă reformă în învățământ, ce înseamnă reformă în învățământul județului Suceava!

Dar, de fapt, nu aceasta era problema...

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Problema era că art. 157 din regulament spune că aveți dreptul la 3 minute pentru partea aceasta și sunt foarte mulți colegi care așteaptă și foarte mulți miniștri care au venit aici, așa că eu vă rog să vă limitați la o frază de încheiere.

Domnul Mihai Vitcu:

Imediat închei!

Este vorba de faptul că prin Ordonanța nr. 10/1997 s-a dat o sumă importantă de bani județului Suceava pentru ajutorul copiilor săraci, e vorba de 26 de miliarde, din care 16 miliarde au fost preluate de o firmă fantomă din județul Suceava, prin care s-au dat niște hăinuțe vechi copiilor care meritau acest sprijin din partea statului. Deci, e vorba de o afacere de vreo 16 miliarde, care este acum anchetată de organele abilitate, după cum spunea domnul ministru, și sperăm să se ajungă la concluzia normală. Mai devreme sau mai târziu se va afla adevărul!

Important este că Ministerul Educației Naționale ar fi trebuit să ia măsuri legale cu acest inspector general, și anume, destituirea lui, pentru că s-a făcut vinovat de foarte-foarte multe lucruri care vizează învățământul și vizează managementul școlar.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Remus Opriș, ministru delegat pe lângă primul-ministru pentru Secretariatul general al Guvernului, pentru a răspunde domnului Iuliu Păcurariu și doamnei Viorica Afrăsinei.

Dar, înainte, doriți să interveniți? Vă rog. Doamna Viorica Afrăsinei. Poftiți.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință,

Având în vedere prevederile regulamentare, voi prezenta interpelarea detaliat.

Am adresat în ultimele 15 luni nu mai puțin de 5 interpelări Guvernului României în legătură cu strategia privind dezvoltarea economico-socială a județelor defavorizate, printre care, desigur, și județul Botoșani, al cărui exponent în Parlamentul țării mă aflu. Am primit de fiecare dată răspunsuri al căror conținut nu numai că m-a dezamăgit, dar m-a și intrigat. M-ar fi mirat și bucurat totodată să văd o reacție pozitivă a membrilor Guvernului la ecourile din țară și, mai mult, consider că ar fi fost un câștig dacă ar fi dat curs invitației pe care am adresat-o în numele sindicatelor și patronatelor, al cetățenilor unui județ care, ce-i drept, este defavorizat din punct de vedere economic și social, dar este atât de bogat spiritual.

Din răspunsurile primite, atât de la ministrul industriei și comerțului, cât și de la domnul secretar general al Guvernului, am reținut că obiectul Guvernului a fost realizarea unei politici de dezvoltare echilibrată a tuturor zonelor, în interesul locuitorilor acestora, fără a aduce atingere principiilor democrației și ale economiei de piață, și că programul de guvernare are înscrisă politica de dezvoltare regională și locală a întreprinderilor mici și mijlocii.

Domnilor miniștri,

Doresc să vă atrag atenția că într-un an și jumătate, ca urmare a aplicării acestei politici, în economia județului Botoșani și, implicit, în viața socială s-a produs o involuție accentuată, care a făcut mai degrabă să moară și întreprinderile mici și mijlocii, decât să se revigoreze. Iată de ce, rămân consecventă în intenția de a vă determina să vă aplecați asupra problematicii expuse de mine și existente în fapt în județul Bototșani. În răspunsul primit în data de 13 noiembrie 1997 de la domnul director Daniel Tănăsoiu, din partea Secretariatului general al Guvernului, în plenul Camerei Deputaților, domnia sa a formulat și o informație de ultimă oră, ca răspuns la invitarea unei comisii guvernamentale în județul Botoșani: "În ceea ce privește formarea unei comisii guvernamentale, pot să vă dau o informație de ultimă oră. La inițiativa domnului ministru Ulm Spineanu, a fost constituită o comisie guvernamentală care, printre altele, urmărește și are drept scop și implementarea acestei politici de dezvoltare regională în zonele constituite în conformitate cu Cartea Verde, și din cadrul acestei comisii pot să vă spun că fac parte, printre alții, și reprezentanți ai Consiliului pentru reformă, Ministerului Finanțelor, Ministerului Industriilor și Comerțului, Departamentului pentru administrație publică locală."

Doresc să știu, domnilor miniștri, dacă în cele 4 luni care s-au scurs de atunci, această comisie a avut oarece activitate și, cum, rezultatele acestei activități, se pot reflecta benefic asupra economiei județului Botoșani, pentru că interpelarea mea a fost cât se poate de clară, iar răspunsul cât se poate de evaziv. Am dorit să reiau această interpelare în acest moment în care, desigur, sunteți preocupați de elaborarea bugetului de stat pe anul 1998 și, tocmai de aceea, vă propun să aveți în vedere promisiunile făcute și, declarându-vă în deplin acord cu situația existentă în fapt în județele dezavantajate din punct de vedere economic și social, să acordați mai multă atenție bugetului alocat pentru anul în curs acestora. Altfel, această interpelare a mea poate fi un preambul la intervențiile dure pe care le voi adresa cu ocazia dezbaterii bugetului.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul ministru Remus Opriș.

Domnul Remus Opriș:

În primul rând, voi prezenta răspunsul meu pentru doamna deputat Viorica Afrăsinei.

Apreciem încă o dată preocuparea deosebită a doamnei deputat Viorica Afrăsinei în legătură cu situația social-economică a județului Botoșani, care continuă, din păcate, să se numere printre județele cele mai slab dezvoltate din România, cu toate eforturile pe care le-am depus. Industrializarea forțată din perioada dinainte de 1989, lipsa unei politici guvernamentale coerente în direcția realizării coeziunii economico-sociale în România, practicată de guvernele post-decembriste în perioada 1990-1996, amplasarea periferică a județului, precum și lipsa unor inițiative locale consistente din partea sectorului privat, dar și a celui public, au determinat accentuarea declinului economico-socal al județului Botoșani.

Răspunsurile noastre anterioare, ce v-au fost adresate, privind politica de dezvoltare regională ca posibil instrument de susținere a eforturilor de dezvoltare, au fost interpretate eronat, fapt care ne obligă să venim cu precizări.

Într-adevăr, politica de dezvoltare regională este nu numai un obiectiv înscris în Programul de guvernare până în anul 2000, dar reprezintă în același timp și una din condițiile estențiale pentru aderarea României la Uniunea Europeană, înscriindu-se în sistemul politicilor structurale promovate constant de aceasta ca instrument de bază pentru realizarea coeziunii economico-sociale între statele membre, între regiunile aceleiași țări, dar și între regiuni din țări diferite. De aceea, Guvernul României este pe cale să înainteze Parlamentului spre adoptare proiectul Legii dezvoltării regionale în România, care conține principiile, obiectivele, instituțiile și, mai ales, instrumentele specifice noii politici. Și considerăm că, în maxim 30 de zile, dumneavoastră veți putea avea în casete proiectul la care mă refer.

Chiar dacă ne repetăm, totuși, dorim să subliniem faptul că obiectul principal al acestei noi politici este de a dezvolta în mod echilibrat toate județele României, de a reduce discrepanțele economico-sociale și de a preîntâmpina accentuarea acestora. Esența acestei politici este de a sprijini inițiativele locale și județene, promovând dezvoltarea de jos în sus, pornind de la ideea că autoritățile ce reprezintă colectivitățile locale sunt cele care cunosc cel mai bine necesitățile lor.

Promovarea acestei noi politici se înscrie într-o politică mai largă a Guvernului de descentralizare administrativă și economică care stimulează colectivitățile locale și județene să se gospodărească singure, având asigurate astfel mijloacele legale și financiare de a interveni direct în dezvoltarea economică și socială. Ne aflăm doar în faza construcției instituționale a acestei politici, urmând ca, după adoptarea Legii dezvoltării regionale, Guvernul să poată interveni asigurând confinanțarea unor programe și proiecte de dezvoltare regională, alături de contribuțiile financiare ale bugetelor locale și județene, de finanțările Uniunii Europene și de alte surse externe.

În prezent, la nivelul Guvernului, în cadrul Departamentului pentru administrație publică locală, s-a constituit, prin decizia primului ministru, unitatea de politică regională, structură care are în principal coordonarea, promovarea politicii de dezvoltare regională în România.

Constituirea prin lege a unui fond național de dezvoltare socială și a fondurilor regionale va asigura baza finanțării unor proiecte promovate de colectivitățile locale și regionale, în baza unor principii și criterii clare, având drept scop reducerea diferențelor de dezvoltare economico-socială.

Guvernul cunoaște foarte bine situația din județul dumneavoastră și considerăm că putem să vă dăm deja unele exemple care sunt în măsură să demonstreze faptul că situația din acest județ o considerăm prioritară.

În 1997 au fost alocate județului Botoșani fonduri de investiții în valoare de 36,5 miliarde lei, față de 20,3 miliarde lei în 1996, reprezentând o creștere de 80% față de 59,1% cât reprezintă media creșterii la nivelul tuturor județelor.

Pentru anul 1998, proiectul de buget prevede o creștere de 30% față de anul precedent, în timp ce media pe țară va fi de 22,8%.

Prin Hotărârea Guvernului nr.577 din 1997, Guvernul României a lansat programul pentru pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apă a satelor, conectarea satelor la rețeaua electrică și de telefonie, program ce va concentra fonduri importante pentru soluționarea acestor probleme în perioada 97-99. Numai pentru județul Botoșani urmează să fie alocate 140 de miliarde lei din bugetul statului, bugetele locale și alte surse atrase, evident nu pentru un an, ci pentru perioada menționată.

Președinția României în colaborare cu Guvernul, cu Comisia buget, finanțe, bănci din Senat și autoritățile locale și județene au inițiat un nou program intitulat "Programul de dezvoltare economică și socială a Moldovei", care are în vedere promovarea și finanțarea unor proiecte prioritare, inclusiv în județul Botoșani, cu impact asupra nivelului general al dezvoltării economico-sociale.

Tot la inițiativa Guvernului, a fost promovat în Parlament un proiect de lege privind organizarea și funcționarea Fondului Român de Dezvoltare Socială. Între obiectivele principale ale acestui fond sunt următoarele: combaterea sărăciei, crearea capacităților locale de organizare și întrajutorare pentru îmbunătățirea nivelului de trai al locuitorilor comunităților rurale sărace și a grupurilor dezavantajate din mediul urban; întărirea capacității autorităților locale de a dezvolta astfel de programe, cât și o angajare civică și a capacităților de organizare.

Fondul Român de Dezvoltare Socială va fi condus de un consiliu director și de un președinte, iar din acest fond vor fi finanțate, pe baze evident de concurență, o serie de subproiecte pentru mica infrastructură rurală, servicii speciale pentru grupurile dezavantajate, mici activități generatoare de venituri și locuri de muncă. Evident, persoanele defavorizate în special din județele cu mari probleme în dezvoltarea economică-socială, în special județul Botoșani, vor fi avute în vedere cu prioritate.

Este bine cunoscut faptul că, din diverse motive, valoarea capitalului privat intern, dar mai ales cel extern, investit în economia județului Botoșani, este extrem de redus. De aceea, Guvernul dorește să stimuleze pătrunderea capitalurilor necesare creării de noi locuri de muncă în completarea programelor și fondurilor alocate de la bugetul statului.

Revenind la politica de dezvoltare regională, considerăm că viitoarea lege a dezvoltării regionale va putea contribui în mare măsură, în următorii doi-trei ani, la revigorarea economiei județului dumneavoastră, în bună parte prin stimularea inițiativelor locale și regionale.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule ministru,

Mai aveați un răspuns pentru interpelarea făcută de domnul Iuliu Păcurariu referitoare la nerespectarea procedurii de eliberare a titlurilor de proprietate în Prefectura Județului Cluj.

Domnul Constantin Remus Opriș:

Este vorba de interpelarea din 10 martie, domnule deputat? Da. Mulțumesc.

Este vorba de fapt de o reluare a unei teme pentru care dumneavoastră ați primit un răspuns socotit nesatisfăcător.

De la bun început, doresc să precizez că răspunsul la interpelarea dumneavoastră din data de 16 decembrie a fost formulat pe fond. În felul acesta, iată că am prilejul să vă și contrazic.

Prefectura, considerăm că a respectat cu rigurozitate atribuțiile ce-i sunt conferite prin Legea 18/1991 privind fondul funciar, neîncălcând prerogativele comisiei locale și comisiei județene.

Ceea ce se poate constata este tocmai grija de a impulsional aplicarea corectă a prevederilor Legii fondului funciar, prin măsurile luate, inclusiv prin Circulara nr.6829 din 2 iunie 1997 a Prefecturii Județului Cluj și, implicit, Hotărârea 17 din data de 10.12.1997 emisă de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și nu de Prefectură, cum dintr-o regretabilă necunoaștere sau eroare v-ați exprimat domnia voastră.

Credem că dacă v-ați fi aplecat mai mult asupra conținutului preambulului hotărârii în cauză, ați fi observat intenția accelerării ritmului de emitere a titlurilor de proprietate prin utilizarea formularului de cerere-declarație.

În legătură cu scrisoarea 5181 din 13.06. semnată de domnul secretar de stat de la acea dată, domnul Aurel Pană - și aici o mică precizare, funcția de ministru secretar încă nu a apărut în nomenclatorul românesc - vă rog să luați cunoștință că nu este decât expresia unui punct de vedere, nu a fost o lucrare elaborată în cadrul unei direcții de specialitate și nici nu am putut s-o regăsesc în arhiva Ministerului Agriculturii și Alimentației, probabil e vorba de un unic exemplar care a fost trimis Prefecturii Județului Cluj.

În plus, vă rog să țineți cont de următoarele, făcând referire la conținutul acelei adrese. O hotărâre de Guvern nu poate face parte integrantă dintr-o lege, așa cum prevede art.107 alin.2 din Constituție, ci este emisă în temeiul legii pentru a preciza, a detalia și nu pentru a completa și modifica legea. Iacătă că aici ne aflăm la distanță de punctul de vedere exprimat de domnul secretar de stat la acea vreme.

Art.37 din Hotărârea de Guvern nr.131, republicată în Monitorul Oficial partea I, menționează fără echivoc: "Punerea în posesie a proprietarilor în cadrul zonelor delimitate se face de către comisie pe bază de măsurători topografice" și nu în mod eronat, cum se afirmă de către fostul demnitar Aurel Pană: "Punerea în posesie a persoanelor îndreptățite nu se face prin măsurători topografice conform prevederilor art.35 și 36".

Pot, spre bună cunoaștere pentru dumneavoastră și pentru domnul Aurel Pană, să arăt că art.35 și 36 din același act normativ cuprind alte reglementări precum modele de formulare pentru titluri de proprietate, modul de întocmire, de eliberare și de arhivare, deci cine le semnează și în ce calitate, evidența, obligațiile comisiilor comunale, orășănești și municipale și altele. Invocarea acestor articole în scrisoarea pe care v-ați întemeiat interpelarea presupune cel puțin necunoașterea din partea aceluiași fost demnitar.

Art.36, ultimul paragraf, precizează că: "Marcarea parcelelor se face prin țăruși sau borne, care se asigură de fiecare proprietar", contrar afirmației din încheierea acelei scrisori, care este formulată astfel: "limitele între proprietari nu se stabilesc prin borne".

Trebuie oare să continui demonstrația că, fundamentată pe afirmațiile contrare legii, cuprinse în scrisoarea fostului secretar de stat, de altfel colegul dumneavoastră de partid, interpelarea dumneavoastră nu are obiect? Aceasta nu este un răspuns pe fond?

Tot pe fond vă citez din prevederile articolului 8 alin.1 al Legii 18, republicată, privind fondul funciar: "Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor se face în condițiile prezentei legi prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept". În mod similar reglementează și art.14 din Hotărârea de Guvern 131/1991, republicată în '93. Deci litera și spiritul legii precizează întâi reconstituirea și apoi constituirea.

Oare prevederile legii, de regulă, nu trebuie să aibă nimic comun cu logica? Apropo de termenii pe care i-ați folosit în interpelarea dumneavoastră.

Sper că de această dată nu veți mai repeta aceleași afimații și întrebări și că ați înțeles că trebuie să vă întemeiați interpelările atât pe litera, cât și pe spiritul legilor.

Pentru mine este clar, din modul cum ați formulat această întrebare, din termenii cel puțin vii, să spun așa, că ea a fost menită să pună în lumină nu atât interesul dumneavoastră pentru rezolvarea obiectivă a unor probleme, ci mai mult dorința de a continua dispute politice sterile.

Din cele relatate rezultă că ar trebui să vă frământe în mod deosebit competența colegului dumneavoastră, domnul Aurel Pană, ex-secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Alimentației sau, cu alte cuvinte, să vedem bârna din ochiul nostru și după aceea paiul din ochiul altora. Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doriți să....? Da, aveți două minute.

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule secretar general,

Interpelarea din 16.12.1997 avea două probleme: procedura eliberării titlurilor de proprietate pe baza Circularei 6829, care introduce, absolut original, cerere-declarație tip, pe care o completează viitorul titular al titlului de proprietate fără girul nici unei comisii funciare. Vă repet că avizul de punere în posesie definitivă îl face Comisia fondului funciar la nivelul unității administrative, pe baza anexelor validate de Comisia fondului funciar de la nivelul județului, al cărei președinte este prefectul județului. Deci, probabil dumneavoastră nu ați văzut această cerere-declarație. V-o arăt aici. Singurul care o semnează este cel care dorește terenul, fără ca pe această cerere să fie semnătura nici unui factor responsabil angrenat în aplicarea Legii 18/91.

Dacă toată lumea ar fi corectă, n-aveați sute de mii de procese, domnule secretar.

A doua problemă pe care v-am ridicat-o în acea interpelare din 16.12.97: e vorba de faptul că prefectul, în mod unilateral, refuză semnarea titlurilor completate de către OCOT, pe baza anexelor validate de către Prefectură, din dosarele Prefecturii, înainte de alegeri.

În acest moment, la nivelul OCOT-ului, din 915 titluri de proprietate completate de OCOT și nesemnate de către prefect, 820 sunt titluri de constituire.

În consecință, din 4.337 de declarații de punere în posesie definitivă, 2.000 privesc constituiri de proprietate, iar OCOT-ul pur și simplu refuză să le mai semneze, pentru că știe că prefectul nu le semnează.

Problema este: care este articolul din Legea 18 care introduce această discriminare în completarea titlului de proprietate?

Deci, vă repet procedura, domnule: se completează anexele la nivelul Comisiei fondului funciar la nivel local, se duc la Prefectură, se validează, se întorc la comisia locală, se trece la punerea în posesie, aceste puneri în posesie merg la Direcția agricolă, OCOT, prefectură.

Care este legalitatea acțiunii prefectului, domnule secretar general al Guvernului?

Drept urmare, vreau să vă spun care-i consecința faptului că mă izbesc de un refuz din partea dumneavoastră de a vă apleca cu seriozitate asupra problemei, vreau să vă spun că săptămâna viitoare deschid un proces penal împotriva prefectului dumneavoastră, membru PNTCD, pe care-l acuz de abuz în funcție.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doriți să reveniți? Vă rog. Aveți două minute.

Domnul Constantin Remus Opriș:

Domnule deputat,

Vreau un singur lucru să precizez și iată că am luat cuvântul tocmai pentru că ceea ce dorim este să aflăm adevărul și să nu ținem ilegalități și oameni care comit ilegalități alături de noi.

În acest sens, pornind și de la sesizarea dumneavoastră și de la alte probleme sesizate nouă, începând de astăzi, o echipă, să spun așa, de control administrativ a Departamentului de administrație publică locală se deplasează în județul Cluj, unde verifică legalitatea unor acte emise de Prefectură și de unele consilii locale. Tot ceea ce ni s-a sesizat se va concretiza într-un raport, iar răspunsul acelui raport nu o să fie secret, o să vi-l putem pune la dispoziție. Eu vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Din partea Ministerului Finanțelor este prezent domnul secretar de stat Dan Radu Rușanu, pentru a răspunde domnul Aron Popa. Este prezent domnul Popa? Domnului Popa Nicolae. Domnul Popa Nicolae? Este prezent. Și domnul Zsolt Szilagyi, care este prezent. Deci, sunt toți trei prezenți. Vă rog să răspundeți, dar să știți că timpul nostru pentru răspunsuri este de trei minute. Dacă toți domnii miniștrii prezenți depășesc foarte mult acest timp, nu o să mai putem răspunde la tot ce este pe acest program și înseamnă că i-am chemat de pomană pe colegii dumneavoastră și o să trebuiască să revină. Vă mulțumesc.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule președinte,

Promit să mă înscriu în cele trei minute.

Deci, domnului deputat Aron Popa.

Urmare a interpelării dumneavoastră referitoare la aplicarea prevederilor art.50 din Legea 77/94 privind asociațiile salariaților și membrilor conducerii societăților comerciale care se privatizează, vă comunic următoarele:

În conformitate cu prevederile Ordonanței 38/97 privind completarea Legii 77/94, art.50: "Societatea comercială care se privatizează prin cumpărarea de acțiuni de la FPS de către asociațiile constituite în conformitate cu prevederile prezentei legi beneficiază pe toată durata achitării ratelor, în condițiile prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni, de o reducere cu 30% a impozitului pe profit".

Art.35 din Legea 77/97, în vigoare din 11 august '94, rămas nemodificat prin Ordonanța de urgență 38, menționează că facilitățile fiscale prevăzute la art.50, mai sus enunțat, se aplică pentru impozitele datorate după data intrării în vigoare a prezentei legi și societăților comerciale care au fost privatizate anterior intrării în vigoare a prezentei legi, prin cumpărarea de acțiuni de către asociații ale salariaților și membrilor conducerii acestora, constituite ca persoane juridice.

Coroborând prevederile mai sus enunțate, rezultă că începând cu data de 10 iulie 1997, societățile comerciale privatizate potrivit prevederilor legale calculează reducerea cu 30% a impozitului pe profit, corespunzător cotei de acțiuni dobândite de la FPS.

Prevederile art.4 din Ordonanța de urgență 59 din 27 septembrie '97 privind destinația sumelor încasate de FPS în cadrul procesului de privatizare a societăților comerciale la care statul este acționar, se referă la sumele aferente ratelor devenite scadente după data intrării în vigoare a acestei ordonanțe care urmează regimul stabilit de reglementările legale în vigoare în momentul semnării de către FPS a respectivelor contracte de vânzare a acțiunilor, respectiv părților sociale, și nu la facilitățile fiscale din Legea 77/94.

Menționăm că aspectele indicate în interpelarea dumneavoastră referitoare la modul de calcul al facilităților fiscale pentru societățile privatizate prin cumpărarea de acțiuni de către asociațiile salariaților și membrilor conducerii au fost semnalate atât Agenției Naționale pentru Privatizare, cât și Ministerului Reformei, aceștia fiind inițiatorii proiectului de ordonanță pentru modificarea și completarea Legii 77/94. Deci, dânșii au fost inițiatorii, dar totuși noi vă răspundem.

Al doilea răspuns către domnul deputat Neculai Popa.

După cum cunoașteți, România, ca parte contractantă a Organizației mondiale de comerț, are obligația respectării regulilor internaționale în domeniul schimburilor comerciale, care, printre altele, impune și acordarea unui tratament egal tuturor importatorilor, indiferent de forma de organizare și tipul de proprietate, precum și tuturor mărfurilor importate, care se încadrează la aceeași poziție tarifară.

În cadrul Rundei Uruguay, România a notificat, în baza propunerilor fundamentate de Ministerul Agriculturii, nivelele de protecție la frontieră, precum și calendarele de reducere pentru unele produse ce fac obiectul tarifului vamal de import al țării noastre. Urmare a acestei acțiuni, pentru produsul lână necardată, nepieptănată, în anul 1998 taxa vamală a fost stabilită la nivelul 288 ad valorem care s-a considerat că asigură o protecție corespunzătoare producătorilor interni de lână, unități agricole și producători individuali.

Ținând seama de starea actuală a agriculturii, de greutățile cu care se confruntă această ramură importantă a economiei și în special a sectorului zootehnic, care a determinat o scădere serioasă a efectivelor de ovine și implicit a producției de lână destinată prelucrării industriale, pentru a asigura totuși unităților din sectorul industriei textile cantitatea și sortimentele de lână necesare realizării producției contractate la intern, dar îndeosebi la export, s-a aprobat până în 1998, în conformitate cu legislația în vigoare, importul unor cantități limitate de lână cu taxă vamală redusă, respectiv 5%.

Menționăm că măsura adoptată a avut ca temei legal prevederile art.35 din Ordonanța Guvernului 26/93 privind tariful vamal de import al României, care stipulează competența Guvernului de a aproba în cazuri temeinic justificate exceptări sau reduceri de taxe vamale cu caracter temporar pentru unele categorii de mărfuri.

Trebuie să subliniem că acordarea repetată a unor facilități pe linie vamală, reduceri sau exceptări de la plata taxelor vamale de la aceleași produse achiziționate din import nu poate continua la nesfârșit, întrucât această practică reprezintă o abatere de la angajamentele asumate de țara noastră pe plan internațional și totodată reprezintă un regim preferențial pentru unitățile interesate.

În concluzie, Ministerul Finanțelor nu a majorat taxele vamale de la 5% la 288, așa cum se afirmă în interpelare și cum dumneavoastră, am văzut aici, spuneți "peste noapte", s-a luat această măsură de majorare a taxei vamale "peste noapte", ci această taxă vamală este în vigoare de cinci ani de zile, deci nici noaptea polară nu durează atâta, și în acest an s-a revenit la cea inițială. Iar dacă dumneavoastră cunoașteți problemele celor care se confruntă în România cu vânzarea lânii, veți știi la fel de bine ca și mine, poate dacă nu, chiar mai bine, că la această dată, în România, țăranii noștri stau cu lâna și nu pot s-o valorifice pentru că noi aducem lână din import. Deci, atâta timp cât eu în România sunt producător de lână, trebuie să-mi protejez cumva producția mea internă.

Ceea ce s-a făcut până acum timp de cinci ani de zile prin acordarea excepțională a acestei taxe vamale de numai 5% a fost în dauna producătorilor interni.

În legătură cu intervenția domnului Syilagyi.

După cum este cunoscut în prezent, Hotărârea Guvernului 812 din '94, republicată în '97, persoanele fizice cu domiciliul în România, care călătoresc în străinătate cu autovehicule mai mult de patru călătorii pe an, una pe trimestru, plătesc la ieșirea din țară o taxă de 250% aplicată la valoarea carburantului corespunzător capacității maxime a rezervorului normal al autovehiculului. Prevederile respective se aplică și persoanelor străine în cazul depășirii limitei stabilite la alineatul anterior. De la aceste dispoziții sunt exceptate persoanele străine posesoare de pașaport diplomatic, precum și cetățenii Republicii Moldova care călătoresc în România.

Subliniem faptul că instituirea taxei a avut drept motivație limitarea scoaterii din țară și comercializării carburanților peste graniță, care, în perioada respectivă, aveau prețurile de desfacere mai reduse comparativ cu cele practicate în țările limitrofe sau în Europa Centrală.

Ordonanța de urgență 3 din martie '98 este în dezbatere, chiar astăzi s-a făcut dezbatere în Cameră,- prețurile interne de desfacere la combustibil, benzină și motorină au suferit o majorare substanțială - iar după aprobarea de către Parlament a acestei ordonanțe de urgență, vom înainta Guvernului, proiectul pe care noi îl avem deja, de hotărâre privind abrogarea HG-ului 812-94. Pot să vă spun că proiectul de hotărâre există deja, urmează să fie aprobat în Guvern în prima ședință după aprobarea noilor prețuri la carburanți. Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Aron Popa.

Domnul Ioan Aron Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Ministerul Finanțelor, prin Ordinul 2242 precizează că: "Societățile comerciale care s-au privatizat și care beneficiază, potrivit Legii 77, de o reducere de 50% a impozitului pe profit pentru toate acțiunile dobândite atât la FPS, cât și la SIF vor calcula începând cu data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.38, o reducere de 30% aplicată pentru impozitul datorat la această dată."

Într-adevăr, Ordonanța 38 a fost inițiată de Ministerul Reformei, dar vreau să vă spun că domnul ministru Ulm Spineanu, prin adresa 3688 din 1.07.1997, a dat toate asigurările că modificările care se au în vedere se vor aplica pentru vânzările de acțiuni anterioare datei apariției respectivelor modificări.

Eu consider că cei care s-au privatizat și au încheiat contracte de vânzare-cumpărare înainte de apariția Ordonanței 38, le-au încheiat cu niște condiții. Acum, venim retroactiv și le anulăm o serie de facilități, printre care această prelevare a impozitului pe profit.

Întrebarea la care revin: prevederea din art.20, Ordinul 2242, rămâne valabilă sau poate fi eliminată?

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Popa Neculai.

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Eu rămân surprins, pentru că în interpelarea mea n-am spus că s-a majorat taxa vamală, ci că intenția Guvernului este de a majora taxa vamală de la 5 la 288%.

De asemenea, aș vrea să vă spun că într-adevăr sunt pentru ca să asigurăm protecția producătorului român și am susținut-o de foarte multe ori, dar din cele relatate la Fabrica de covoare Alba Iulia, 50% din materia primă folosită pentru produsul covoare trebuie importată, pentru că acest tip de lână nu se produce în România, iar din acest punct de vedere nu putem pune în pericol o asemenea industrie ușoară cum este cea din România.

De asemenea, aș vrea să vă mai spun că ei au primit înștiințare, așa cum au primit și vămile, de altfel, cu privire la intenția aceasta de majorare a taxei vamale, pentru că în anul 1998 nu s-au mai făcut excepții, până în momentul de față, cel puțin, urmând ca dumneavoastră, fie prin hotărâre de guvern sau, eu știu, prin alte ordine ale Ministerului Finanțelor sau Ministerului Comerțului, să reglementați această situație, pentru că, din calculele pe care le-au făcut ei în acest moment, nu pot să facă față concurenței din afară la export și vă informez că au exporturi foarte multe cu prețuri, cu taxele vamale atât de mari. Și din acest moment ei refuză să mai importe materia primă de care au nevoie. Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Szilagyi Zsolt.

Domnul Szilagyi Zsolt:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate secretar de stat Rușanu,

Am ascultat cu mare interes răspunsul dat de dumneavoastră.

Precum știți și dumneavoastră probabil, intrarea în vigoare a acestei hotărâri de guvern nu a făcut efectul dorit. Din păcate, scurgerea de benzină în străinătate s-a produs și în timp ce această hotărâre a fost în vigoare. Precum știți și dumneavoastră, persoanele juridice nu plătesc această taxă, numai persoanele fizice. Deci, cine este lovit de acea taxă? Tocmai omul mic, omul de rând, care a dorit să respecte legea.

Consider că menținerea în vigoare a acestei hotărâri îngrădește un drept fundamental garantat de Constituție. Nu se mai considera ca în moment ce o persoană fizică trebuie să plătească 700 de mii de lei pentru un rezervon plin pentru a călători în străinătate, că el călătorește liber, deci consider că ar fi fost și mai corect dacă în momentul în care Guvernul a introdus spre adoptare ordonanța de urgență care a prevăzut ridicarea prețului la carburanți, în acel moment să fie suspendată aplicarea acestei hotărâri.

Pe de altă parte, precum știți bine, e o discriminare față de cetățenii care trăiesc în partea vestică a țării; spre est, spre Moldova se călătorește liber, fără a plăti nici o taxă, spre vest nu. Deci, nu ne simțim că am avea aceleași drepturi. Bine, am înțeles că cu Moldova avem relații speciale și ceea ce v-am cerut nu este ca să moară și capra vecinului, ci și partea vestică să călătorească tot așa de liber cum călătoresc cetățenii din partea estică a țării.

Vă mulțumesc și cer în continuare ca Guvernul să ia măsurile de rigoare pentru abrogarea cât mai grabnică a acestei hotărâri.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Popa Neculai.

În legătură cu interpelarea referitoare la liberalizarea exportului de fier vechi. S-a mai răspuns la această chestiune. E o interpelare nouă pentru că domnul secretar de stat de la Ministerul Industriei și Comerțului mi-a spus că a mai răspuns la această chestiune cu liberalizarea exportului de fier vechi.

Vă rog.

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Într-adevăr, așa este, s-a mai răspuns la o asemenea problemă pentru că s-a mai ridicat și din partea unor colegi de-ai mei, dar una din întrebări era legată și de rezolvarea unor programe speciale care au fost destinate Combinatului Siderurgic Hunedoara, programe care ele au fost elaborate de prin anii '94 și nici în ziua de astăzi nimeni nu a abordat această problemă și lucrătorii de acolo, salariații, sindicatele, vor să știe dacă în momentul de față Guvernul este preocupat de o asemenea problemă, pentru că, într-adevăr, sunt neliniștiți de liberalizarea acestui export al fierului vechi și, bineînțeles, în situația în care vor rămâne fără materie primă normal, că și combinatul va fi închis, se vor disponibiliza cel puțin 15.000 de salariați de acolo, concomitent cu disponibilizarea altor salariați din alte sectoare de activitate care colaborează cu acest combinat siderurgic.

De asemenea, am spus în interpelare, Hunedoara trebuie tratată în mod special, combinatul siderurgic de acolo, pentru că este o zonă monoindustrială și ar însemna să rămână pustie zona respectivă. Vă mulțumesc.

Și, eventual, dacă, într-adevăr, a mai răspuns la o asemenea problemă, îl rog să-mi trimită răspunsul în scris.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Vasile Stan este prezent? Nu este prezent. Atunci o să primească răspunsul la interpelarea privind nerespectarea legislației construcțiilor din Argeș de la domnul Sofronie Constantin Nicolae, secretar de stat la Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.

De la Ministerul Transporturilor, domnul secretar de stat Marinescu Gheorghe Adrian răspunde domnului Mihai Vitcu referitor la reanalizarea măsurilor luate de Regionala Căi Ferate Iași.

Domnul Marinescu Gheorghe Adrian. Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Adrian Marinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la interpelarea domnului deputat Mihai Vitcu, răspunsul Ministerul Transporturilor este următorul privind transformarea haltei de mișcare Todirești în haltă de călători cu vânzare de bilete.

Traficul pe calea ferată a scăzut an de an astfel că a fost necesară adaptarea cheltuielilor corespunzător volumului de trafic și reducerea pierderilor. În acest sens, Societatea Națională a Căilor Ferate Române - SNCFR - a stabilit o metodologie care funcționează pe principii de rentabilitate economică, conform Legii 129/1996 și aprobată în Consiliul director al SNCFR cu Hotărârea nr. 10 din 7.VII.1997. În intervalul 1990-1997, SNCFR a închis un număr de 479 de stații și halte de mișcare, rămânând la 31 decembrie 1997 numai 1.070 de puncte de secționare, iar pentru anul 1998, în funcție de resursele financiare necesare, vor mai fi închise încă 70 de stații.

Halta de mișcare Todirești nu se încadrează în criteriile tehnico-economice stabilite de SNCFR pentru menținerea în exploatare a stațiilor și haltelor de mișcare, în conformitate cu prevederile contractului de activitate al SNCFR pe perioada 1997-2000, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 190 din 1997, modificată cu Hotărârea de Guvern 694/1997, anexa 1, precum și a Legii 129 din 1996 privind transportul pe căile ferate române.

Menționăm că în timp ce traficul în fosta haltă de mișcare Todirești a scăzut de la 244 de vagoane de încărcare-descărcare în 1996, la 205 vagoane încărcate-descărcate în 1997, structura cheltuielilor a rămas constantă.

Exemplificăm că în cursul anului 1996, în timp ce încasările au fost de 78.507.000 lei, cheltuielile cu munca vie și materialele necesare funcționării ca haltă de mișcare au fost de 186.375.000 lei, iar în 1997 încasările au fost de 203.917.000 lei, cheltuielile cu munca vie și materialele fiind de 329.947.000 lei - deci, mai mari de o dată și jumătate - motiv pentru care a fost transformată la 15 decembrie 1997 în haltă deschisă numai pentru traficul de călători.

Publicul călător din localitate va fi deservit, în continuare, prin oprirea trenului de persoane în halta de călători Todirești, cu vânzare de bilete, iar operațiile de încărcare-descărcare de mărfuri vor putea fi efectuate în subunitățile de cale ferată vecine: stația Dărmănești la 9 km. și Cacica la 12 km, SNCFR fiind interesată în preluarea întregului volum de mărfuri din zonă, precum și transportul călătorilor în condiții de rentabilitate.

Măsura luată de SNCFR este corectă și nu va afecta activitatea economică și socială din zonă.

De altfel, în sesizarea domnului deputat probabil că este o eroare, la capitolul "Venituri" pe anul 1997, la stația Todirești este trecută suma de 200.000 de milioane, adică 200 de miliarde. Dacă ari fi fost așa ar fi fost minunat, de la o stație ca Todirești să încasăm 200 de miliarde venituri.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, poftiți, domnule Vitcu.

Domnul Mihai Vitcu:

Doar un minut, domnule președinte. Se pare că așa am eu noroc, fie că mi se întârzie răspunsurile, cum s-a petrecut cu Ministerul Educației Naționale, fie că mi se dau prea devreme, așa cum se petrece în acest caz.

La interval doar de o săptămână mi se răspunde la această interpelare - de fapt este o revenire la o interpelare mai veche, în speranța că s-ar fi reanalizat situația de la stația Todirești.

De ce am revenit? Pentru că după câte mi s-au spus, nu sunt specialist în domeniu, ca atare nu pot intra în discuții tehnice, dar după câte mi s-au spus, la baza acestei hotărâri au fost niște dezinformări datorate unor oameni interesați din zonă. Și din această cauză s-a ajuns la soluția pe care dumneavoastră ați dat-o și bănuiesc că așa cum a fost argumentată, ea este și corectă. Dacă lucrurile așa stau, normal că hotărârea este cea pe care ați luat-o, dar eu mă așteptam să se facă o reanalizare a situației și nu cred eu că în decurs de o săptămână s-a făcut această analiză la fața locului.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De la Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului este prezent domnul secretar de stat Viorel Raicu pentru a răspunde domnului Petre Bejinariu. Este prezent?

Domnul Petre Bejinariu (din sală):

Da.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

... și domnului Serac Florian pe care l-am văzut. Este prezent. Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Viorel Raicu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La interpelarea formulată de domnul deputat Petre Bejinariu: în zona localităților Ulma, Brodina, Straja, Vicovul de Sus, Vicovul de Jos, Rădăuții Mari, Măleuți - din județul Suceava - există un număr de 8 construcții hidrotehnice, cu rol de apărare împotriva inundațiilor pe râul Suceava și afluenții săi, lucrări de apărări de mal, ce totalizează 14,6 km, construcții care s-au dovedit insuficiente pentru combaterea inundațiilor repetate din ultimii ani.

În urma inundațiilor produse în bazinul hidrografic Suceava, în anii 1991 și 1992, filiala Bacău a Regiei Autonome Apele Române, a realizat un studiu care cuprinde întregul complex de lucrări necesare pentru combaterea inundațiilor și anume acumulări cu rol de atenuare a viiturilor, lucrări de îndiguiri și regularizări pentru apărarea localităților.

Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului a avizat acest studiu cu indicația ca lucrările să se realizeze etapizat, funcție de priorități și posibilități financiare. Astfel, în baza Hotărârii de Guvern nr. 534/1996 s-a promovat și este în curs de execuție lucrarea refacerea amenajării râului Suceava în zona sursei de alimentare cu apă a orașului Rădăuți, comuna Măleuți, județul Suceava. De asemenea, este în fază de avizare, în vederea promovării lucrarea amenajarea râului Suceava în zona localității Vicovul de Sus și Vicovul de Jos. Refacerea lucrărilor de apărări de mal existente, afectate de viiturile din perioada '94-'97 se realizează în acest an în cadrul programului de reparații al Regiei Autonome Apele Române - Filiala Bacău.

În condițiile bugetului de austeritate pentru 1998, în programul de investiții al Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, nu au fost cuprinse lucrări noi pentru apărarea împotriva inundațiilor ci numai terminarea lucrărilor în curs de execuție și reabilitarea celor afectate de viiturile din ultimii ani.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Petre Bejinariu.

Trebuie să vă spun că domnul Ioan Seceleanu, secretar de stat, care trebuia să răspundă domnului Serac Florian, în legătură cu domeniul forestier, este la Senat. Trebuia să ajungă, dar nu a ajuns.

La fel și domnul Victor Eros, care trebuia să răspundă domnului Gheorghe Ionescu.

Aveți cuvântul domnule Bejinariu.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul secretar de stat a adus aici câteva argumente la interpelarea subsemnatului. Eu îi mulțumesc pentru datele pe care le-a adus, dar am două notații, la care țin tare mult. Comunele acestea sunt înjumătățite, în sensul că terenurile agricole, pădurile și pășunile sunt jumătate sau mai mult de jumătate dincolo de graniță - și au fost și consolidate aceste plecări de terenuri - prin ratificarea din 1997 a Tratatului Româno-Ucrainean. Asta însemnează că oamenii nu au posibilitate. Mai adaug încă ceva și anume restructurările, respectiv reforma prin restructurări și lichidări, au făcut ca foarte mulți oameni care lucrau în alte zone mai puternic industrializate să revenă acasă. Deci, nu au posibilități ca să se apere împotriva acestor viituri foarte mari de pe râul Suceava. Și asta era dorința noastră: să se insiste pentru că acolo sărăcia e mare și oamenii nu se pot apăra singuri, să se facă aceste lucrări de infrastructură cu forțele financiare ale statului.

Eu bănuiesc că dacă mai vin ape foarte mari nu o să mai fie nevoie de astfel de lucrări, dacă ele se amână foarte mult.

Mulțumesc.

Domnul Viorel Raicu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat, o să vă fac o mărturisire de natură sentimentală. Sunt cu totul de acord cu dumneavoastră că există zone în care sărăcia a devenit endemică și că intervenția intervenția statului este singura modalitate pentru a scoate din impas aceste zone.

Din păcate, și fac apel acum la dumneavoastră, pentru anul în curs, bugetul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului este 0,06%. Nu pot să exprim această cifră fiind insignifiantă. Și aceasta în comparație cu cifrele care se vehiculează în vestul Europei, care variază între 3 și 5% sau în unele țări din est care sunt de 1,5%.

Mă înțelegeți? Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Încheiem aici ședința noastră de astăzi.

Lucrările vor fi reluate mâine la ora 8,30.

Ședința s-a încheiat la ora 19,16.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 28 mai 2020, 16:15
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro