Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 16, 1998
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-07-2020
13-07-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1998 > 16-03-1998 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 16, 1998

Aprobarea ordinii de zi, cu modificări, pentru perioada 16-19 martie 1998.

Ședința a început la ora 16,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Radu Mircea Berceanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Sorin Victor Lepșa și Corneliu Ciontu, secretari.

*

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din totalul celor 343 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 293. 50 sunt absenți. Dintre aceștia, 39 participă la alte acțiuni parlamentare. Cvorumul prevăzut de art.128 din regulament este întrunit.

Ordinea de zi și programul de lucru pentru această săptămână au fost aprobate de către dumneavoastră în ședința plenului de joi, 12 martie.

Biroul permanent a făcut astăzi unele modificări asupra proiectului ordinii de zi. Programul a rămas același.

Dacă la ordinea de zi, cu modificările propuse de Biroul permanent, dorește cineva să se refere.

Domnul Brezniceanu. Apoi colegul de la UDMR.

 

Domnul Alexandru Brezniceanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog respectuos, stimați colegi, să acceptați proiectul de lege de la nr.crt.10, programat pentru marți, 17, vă propun să-l treceți pe locul 3. Este un proiect tehnic, este o lege tehnică, cu doar trei articole și, după părerea mea, el poate trece foarte repede. Deci nu suportă foarte multe discuții. V-aș ruga să acceptați această propunere.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, după 2.

 
 

Domnul Alexandru Brezniceanu:

După 2, da.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Szilagyi, de la UDMR.

 
 

Domnul Szilagyi Zsolt:

Vă mulțumesc.

Cu tot respectul,

Stimată Cameră,

Aș dori să vă propun ca proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență privind modificarea accizelor la produsele petroliere, de la poziția 13 să revină la locul 3, în cazul în care acceptați propunerea colegului Brezniceanu, bineînțeles.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu. Domnul Brezniceanu a făcut o propunere pentru ziua de marți. Dumneavoastră faceți o propunere pentru ziua de luni.

 
 

Domnul Szilagyi Zsolt:

Da, pentru ziua de luni. Mă scuzați.

Mulțumesc pentru precizare, domnule președinte.

Deci, pentru ziua de astăzi, pe locul trei. Și vă spun două argumente foarte scurte: 1) Este procedură de urgență. Votul nu durează foarte mult. 2) Într-o declarație dată de domnul secretar de stat Rușanu, dânsul a declarat că acea taxă de 250%, care se plătește la ieșirea din țară pe valoarea carburantului aflat în rezervor, această hotărâre guvernamentală care instituie taxa va fi abrogată de-îndată ce Parlamentul adoptă această ordonanță de urgență. Actualmente, cetățenii României plătesc 700 de mii de lei numai pentru ieșirea din țară.

Cred că este o situație insuportabilă și, din cauza aceasta, cer să votăm cât de repede se poate această ordonanță.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Domnul Sassu.

Apoi doamna Afrăsinei.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Este a nu știu câta oară când se întâmplă același lucru: votăm joi o ordine de zi și luni, la începutul ședinței, aflăm că este un alt proiect de ordine de zi din partea Biroului permanent.

Conform articolelor 82 și 83, Biroul permanent poate propune modificarea ordinii de zi, nu dispune modificarea ordinii de zi.

Joi, plenul Camerei Deputaților a aprobat o ordine de zi.

Propunerile Biroului permanent trebuiau înaintate sau prezentate de cineva, dar nu modificată și primită din nou o ordine de zi care este proiect.

Vă rog frumos să transmiteți Biroului permanent ca, de acum înainte, aceste chestiuni să apară ca modificări, ca propuneri de modificare a ordinii de zi, cu atât mai mult cu cât joi, această ordine de zi a fost aprobată.

Biroul permanent nu are cum să treacă peste votul plenului Camerei Deputaților. Este o chestiune de principiu. Deja am luat o ordine de zi, am discutat o atitudine la grupul parlamentar, luăm pe genunchi alta și acum, când am intrat înăuntru, am primit alta. Nu se poate!

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doamna deputat Afrăsinei. Și apoi domnul Munteanu.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Mă declar întru totul de acord cu luarea de cuvânt a domnului coleg Sassu, în respectarea prevederilor regulamentului.

În aceeași manieră, doresc să fac o observație, și anume aceea că la pct.9 de pe ordinea de zi, vă rog să observați că este înscris un proiect de lege care este de fapt în procedură de urgență și care are raport al comisiei datat în 5.02.1998.

În conformitate cu prevederile art.104 din regulamentul nostru, Camera Deputaților, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie cu prioritate pe ordinea de zi proiectul de lege sau propunerea legislativă și trece la dezbaterea pe articole.

Vă rog să aveți în atenție că este un proiect în procedură de urgență și să procedați ca atare, conform prevederilor regulamentare.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu (din bancă):

Pentru marți?

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Desigur, pentru marți, când se discută.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da.

Domnul Munteanu.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu putem să nu recunoaștem justețea tezei pe care a susținut-o domnul deputat Sassu, dar nu putem nici să infirmăm dreptul Biroului permanent de a ne face sugestii pentru corectarea ordinii de zi, pentru argumentele pe care, mă rog, ni le expun și le susțin reprezentanții Biroului permanent.

Ceea ce este de reținut, însă, este mai ales observația făcută de doamna Afrăsinei: că ar trebui ca ordinea de zi să cuprindă cu prioritate acele proiecte legislative care sunt prevăzute a fi dezbătute în procedură de urgență.

De fapt, observația mea se referea la propunerea pe care a făcut-o colegul nostru: de a se trece la pct.3, deci imediat, foarte repede, discuția privind aprobarea Ordonanței de urgență privind modificarea accizelor la produsele petroliere. Argumentul domniei sale este pertinent, dar mi se pare că nu putem în nici un caz să trecem la dezbaterea acestui act legislativ fără a fi de față inițiatorul, reprezentantul Guvernului.

Prin urmare, propunerea domniei sale poate fi respectată, cu condiția ca, în timp util, domnul secretar de stat Rușanu sau alt reprezentant competent al Ministerului Finanțelor să fie de față, ca să susțină acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule Popa, doriți să luați cuvântul? Vă rog.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să mă refer la pct.12 de pe ordinea de zi de marți și joi, respectiv proiectul de Lege privind utilizarea unor lăcașuri de cult de către Biserica Română Unită cu Roma-greco-catolică.

Noi am avut nu demult surpriza, mai bine-zis vineri, când au fost niște conflicte destul de serioase la Cluj. Și aceste conflicte nu se manifestă numai la Cluj, ci în toată Transilvania.

Aș avea rugămintea, stimați colegi, să amânăm discutarea acestui proiect de lege, să-l lăsăm până după sărbători, să ne petrecem în liniște sărbătorile de Paști.

Și, de asemenea, aș vrea să vă mai fac o propunere: întrucât este într-o analiză destul de avansată Legea cultelor, la Secretariatul pentru culte, să lăsăm să lămurească aceste probleme ale cultelor, dintre Biserica Ortodoxă și Biserica greco-catolică, Legea cultelor și reprezentanții celor două culte și să nu intervenim noi, Parlamentul, în aceste chestiuni religioase care sunt destul de delicate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Țurlea și apoi domnul Bălăeț.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ceea ce vă voi propune se leagă de cuvântul colegului dinaintea mea. Sunt perfect de acord cu ceea ce a spus domnia sa, mai ales că acest proiect de lege este anticonstituțional. De aceea, vă propun ca proiectul de Lege privitor la... vestita Lege "Boilă", deci proiectul de la pct.12 să fie trecut pe ultimul loc.

Și vă propun, de asemenea, ca raportul Comisiei juridice de la pct.18, deci cel privitor la ridicarea imunității parlamentare a colegului nostru Gabriel Bivolaru, să fie trecut la pct.12, pentru ca să aibă posibilitatea acest raport să intre în discuția noastră joi și să fie odată rezolvat.

Este cazul, doamnelor și domnilor colegi, să eliminăm odată orice suspiciune care tot apare mereu în presă și planează asupra Parlamentului, că nu am vrea să oferim posibilitatea justiției de a face dreptate și în acest caz. Și să-i dăm și domnului Bivolaru posibilitatea de a se disculpa nu în fața noastră, ci în fața organelor abilitate.

De aceea, vă propun ca acest raport privitor la domnul Bivolaru, de la pct.18, să fie trecut la pct.12, pentru ca măcar joi să fie discutat și, astfel, să scăpăm Parlamentul României de acest blam pe care toată opinia publică îl aruncă asupra noastră.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Bălăeț. Și apoi domnul Gaspar.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Scandalul de la Cluj, care a oripilat opinia noastră publică în sfârșitul de săptămână care a trecut, ne arată cât de grav este amestecul organelor de stat în treburile bisericii și ce ar trebui să nu facem noi în această privință.

De aceea, punctul de vedere al celor doi colegi dinainte, în legătură cu schimbarea pct.12 de la ordinea de zi și amânarea lui până după sărbătorile Paștilor și chiar scoaterea pe cât posibil din ordinea noastră de zi, mi se pare corect, și, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, noi îl susținem și vă rugăm și pe dumneavoastră să fiți de acord cu noi, ca să amânăm orice posibilitate de dezbatere a acestui proiect de lege cel puțin până după sărbătorile Paștilor, când se mai limpezesc lucrurile și avem alte probleme.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Gaspar și apoi domnul chestor Vida Simiti.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Am rugămintea să faceți aplicarea dispozițiilor art.83 alin.1, în legătură cu modalitatea de modificare a ordinii de zi la începutul săptămânii. Văd că iau cuvântul diverși colegi deputați, dar, potrivit textului pe care eu îl invoc, poate să ceară modificarea ordinii de zi Biroul permanent, Guvernul sau grupul parlamentar. Și, atunci, fie că ia cuvântul liderul grupului parlamentar sau desemnează pe cineva, pentru că, priviți, deja este 16,45, și noi încă nu am reușit să aprobăm modificările la ordinea de zi.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Vida Simiti.

 
 

Domnul Simiti Ioan Vida:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Nu putem fi de acord cu scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului de Lege privind retrocedarea unor lăcașuri de cult Bisericii greco-catolice, pentru că această chestiune trebuie odată rezolvată. Ține de Parlament...

 
 

Domnul Ilie Neacșu (din bancă):

Nu ține de Parlament!

(Vociferări din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.)

 
 

Domnul Simiti Ioan Vida:

Ține de Parlament, este o lege care dorește să îndrepte o altă fărădelege, realizată de către stat în 1948.

Invocând aici chestiunea de la Cluj, doresc să vă spun că a fost o dezinformare totală. S-au prezentat numai neadevăruri în presă și doresc să vă mai spun că sunt martor ocular și vorbesc în cunoștință de cauză. Am fost acolo tot timpul, timp de trei zile. Nu s-au întâmplat bătăi, nu s-au întâmplat distrugeri de odăjdii și de alte obiecte de cult.

(Vociferări zgomotoase din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.)

O singură chestiune s-a întâmplat: un seminarist ortodox a ridicat masa împotriva unui preot greco-catolic. S-a trecut peste această chestiune în decurs de două minute.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Să nu intrăm pe fond, domnule chestor.

 
 

Domnul Simiti Ioan Vida:

S-a liniștit chestiunea.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dacă aveți vreo propunere la ordinea de zi.

 
 

Domnul Simiti Ioan Vida:

Da, am propunerea ca acest proiect de lege, într-adevăr, poate fi amânat, dar nicidecum scos de pe ordinea de zi.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nici nu s-a propus altceva. Vă mulțumesc.

Domnul Szilagyi Zsolt.

 
 

Domnul Szilagyi Zsolt:

Vă mulțumesc. O jumătate de minut.

Mulțumesc foarte mult precizărilor aduse de colegul nostru Mircea Munteanu. Într-adevăr, este necesară prezența unui reprezentant din partea Ministerului Finanțelor.

Deci, revin asupra propunerii: să fie mutat de la poz.13 la poz.6. Până atunci avem trei medieri, deci în 40 de minute, o oră, se poate ajunge de la Ministerul Finanțelor și până aici.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Revenind la acest punct discutat anterior, în legătură cu proiectul de Lege privind retrocedarea către Biserica greco-catolică a unor bunuri care au aparținut acestui cult, eu vă propun să supuneți la vot, domnule vicepreședinte, plenului Camerei Deputaților și, cu acordul plenului, indiferent care va fi decizia plenului, să rămână sau să fie eliminat definitiv de pe ordinea de zi.

Plenul Camerei Deputaților este singurul în măsură să decidă asupra retragerii unui proiect de lege de pe ordinea de zi, sigur, dacă Guvernul, grupurile parlamentare sau altcineva - comisia care a inițiat un asemenea proiect de lege, nu își retrage, înainte de începerea dezbaterii, această propunere.

Ceea ce s-a întâmplat la Cluj-Napoca nu merită să fie dezbătut la acest microfon. Este o rușine națională că românii, indiferent de credința pe care o au ei, au ajuns să iasă în stradă și au ajuns să se facă de râs în țară și peste hotare, în legătură cu credința pe care o au.

Nu există decât un sigur Dumnezeu, dacă sunt credincioși cu adevărat și unii și alții, iar acel Dumnezeu nu este nici Parlamentul României, ca să rezolve situația lor sub aspectul patrimoniului, nici Guvernul, ci doar cultele între ele.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Gavra, haideți să nu intrăm în istorie.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

De acord.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Am înțeles propunerea dumneavoastră. Suntem la ordinea de zi și ne menținem aici.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Da. O singură frază: în 1948 a fost ceva, iar în 1700 a fost cu totul altceva. Când vor apare mănăstirile ortodoxe suntem de acord să intre acest proiect de lege în dezbatere. Ele au fost dărâmate de către cei care și-au însușit acest patrimoniu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dacă nu mai dorește nimeni să ia cuvântul, voi supune la vot, pe rând, propunerile făcute.

Domnul secretar de stat dorea și dumnealui, din partea Guvernului, să ia cuvântul și să facă o propunere referitoare la ordinea de zi.

 
 

Domnul Eugen Clinciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul susține ca proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.3/1998 privind modificarea accizelor la produsele petroliere să rămână pe loc, la pct.13, așa cum s-a distribuit inițial.

Acest proiect de lege va fi susținut în fața dumneavoastră de către domnul secretar de stat Dan Radu Rușanu, de la Ministerul Finanțelor, pe care noi l-am convocat. Dânsul este acum reținut la o consfătuire și l-am convocat în funcție de ordinea de zi, deci, la pct.13, și, de aceea, vă rugăm să rămână așa cum este.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Deci, voi supune la vot propunerile, în ordinea în care ele apar aici, în proiect.

Prima propunere se referă la ziua de luni, și anume propunerea ca proiectul de lege care acum se află pe locul 13 să treacă după pct.5, deci pe locul 6. Propunerea a fost făcută de domnul Szilagyi Zsolt. Reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat de la Ministerul pentru relațiile cu Parlamentul s-a opus.

Deci, supun votului dumneavoastră propunerea ca pct.13 să treacă după pct.5.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 91 de voturi pentru.

Cine este împotrivă, vă rog? 53 de voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? 24 de abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost aprobată propunerea făcută de domnul Szilagyi Zsolt, ca proiectul de lege aflat pe pct.13 să urmeze după pct.5, la ziua de luni.

Domnul Sassu, o chestiune de procedură.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Da. Eu, totuși, vă rog să citiți care este acel proiect de lege, pentru că sunt trei forme de ordine de zi pe care le avem și nu se știe. La unele sunt într-un fel, la altele sunt în alt fel.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Eu mă refer la proiectul pe care scrie: "Înlocuiește forma distribuită anterior".

Proiectul de lege se cheamă: "Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.3/1998 privind modificarea accizelor la produsele petroliere (66/1998, procedură de urgență). Raport de adoptare 82, din 12.03.1998."

Deci, aceasta a fost prima propunere referitoare la ziua de luni.

Referitor la ziua de marți sunt câteva propuneri. În primul rând, ce făcută de doamna deputat Afrăsinei Viorica, care cere ca pct.9, din ziua de marți, să treacă pe pct.2, deci după pct.1.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? 26 de abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost a adoptată și această propunere.

În continuare, s-a făcut propunerea ca proiectul de lege aflat la pct.15, care are doar două articole, să fie trecut acolo unde era înainte, și anume după pct.2, care acum va fi pct.3. Deci, cu alte cuvinte, pe locul 4. Este vorba de proiectul de Lege privind înființarea Universității de medicină și farmacie din Craiova.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Vă rog să numărați. 7 voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? 30 de abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptată și această propunere.

Ultima propunere este cea referitoare la pct.12 - "Proiect de lege privind utilizarea unor lăcașuri de cult de către Biserica Română Unită cu Roma-greco-catolică" . S-a propus ca acest punct să treacă pe locul 18, iar locul 18 să treacă pe locul 12. Deci, nu s-a propus eliminarea de pe ordinea de zi, ceea ce nici nu era posibil.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 32 de voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? 2 abțineri.

Deci, cu majoritate de voturi, a fost adoptată și această propunere.

Am fost solicitat să citesc ordinea de zi de astăzi, așa cum a rezultat ea.

Pe locul 1: Informare cu privire la proiectele de legi care au sosit la Biroul permanent.

Pe locul 2: Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței privind asigurarea și creditarea stocurilor de aprovizionare pentru perioada de toamnă - iarnă, destinate localităților izolate din Delta Dunării.

Pe locul 3: Raportul Comisiei de mediere la Ordonanța nr.43 privind regimul juridic al drumurilor.

Pe locul 4: Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței privind completarea și modificarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată.

Pe locul 5: Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind Statutul Băncii Naționale a României.

Pe locul 6: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței privind modificarea accizelor la produsele petroliere.

Pe locul 7: Proiectul de Hotărâre privind comisia specială pentru verificarea sectorului forestier din România.

Pe locul 8: Convenția între Guvernul României și Republica Belarus pentru evitarea dublei impuneri.

Pe locul 9: Acordul între Guvernul României și Republica India pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor.

Pe locul 10: Proiectul de Lege privind acordarea de sprijin comunităților românești de pretutindeni.

Pe locul 11: Ordonanța de urgență a Guvernului pentru reglementarea plății premiilor anuale, a celui de-al 13 salariu sau altor sume de această natură, suportate de la fondul de salarii și așa mai departe.

Cred că nu ajungem mai departe de acest punct în ziua de luni.

 
Informare cu privire la proiectele de lege și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Intrăm în ordinea de zi și vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate de Camera Deputaților și care urmează să fie avizate.

1. Proiectul de Lege privind acceptarea de către România a Constituției Organizației internaționale pentru migrări, adoptat de Senat în 9 martie 1998.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică externă; pentru avize - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Inițiatorul solicită dezbaterea acestui proiect de lege în procedură de urgență.

Supun votului dumneavoastră propunerea ca acest proiect de lege să fie dezbătut și aprobat în procedură de urgență.

Cine este pentru? Două voturi pentru. Vă mulțumesc. Insuficient.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului pentru completarea art.1 din Legea nr.2/1992 privind acordarea de indemnizații membrilor Academiei Române. Adoptat de Senat în ședința din 9 martie.

În fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art.102, alin.3, din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/1996 privind unele măsuri specifice pentru împrospătarea stocurilor de produse petroliere din rezervele de mobilizare ale Armatei adoptat în Senat, în procedură de urgență, în ședința din 10 martie.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art.2, alin.2, din Legea nr.65/1996, pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut cu prioritate.

Senatul a considerat dezbatere cu prioritate, de altfel, în Regulamentul dumnealor așa este și prevăzut, înseamnă procedură de urgență.

Supun votului dumneavoastră dacă considerați că acest proiect de lege trebuie dezbătut în procedură de urgență.

Cine este pentru? Nici un vot.

Deci, nu s-a acceptat procedura de urgență. Va fi dezbătut în procedură normală.

4. Propunerea legislativă privind trecerea institutelor Academiei în rețeaua Ministerului Cercetării și Tehnologiei, inițiată de domnul deputat Alexandru Ionescu.

În fond - Comisia pentru învățămînt, știință, tineret și sport; pentur avize - Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

5. Propunerea legislativă pentru apărarea libertății de exprimare prin mass-media, inițiată de domnul deputat Adrian Iorgulescu.

În fond - Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Declarația Grupului parlamentar al P.U.N.R.

Domnul Mihai Drecin, din partea PUNR, dorește să facă o scurtă declarație.

Aveți cuvântul, vă rog.

 

Domnul Mihai Drecin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dați-mi voie ca, în numele PUNR-ului, să fac următoarea declarație politică.

Sâmbătă, 14 martie a.c., la Brașov, a avut loc Reuniunea Consiliului Național al PUNR, prilejuită de împlinirea a 8 ani de la crearea partidului nostru. La această manifestare de excepție din istoria PUNR, au participat peste 400 de reprezentanți ai filialelor PUNR din întreaga țară, ai partidelor politice parlamentare și neparlamentare, ai centralelor sindicale și societății civile și un număr impresionant de reprezentanți din mass-media centrală și locală.

Cu excepția Societății Române de Televiziune, toate celelalte canale mass-media au prezentat corect și obiectiv acest eveniment.

Din nou, Televiziunea Română și-a demonstrat totala neprofesionalitate și imoralitate, manipulând și dezinformând grosolan opinia publică, aducând grave prejudicii imaginii publice a partidului. Prin aceasta, Televiziunea Română a încălcat Legea nr.41 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Televiziune, care obligă, ca post public, să prezinte cu imparțialitate informațiile legate de viața politică a partidelor. În realitate, Televiziunea Română a deformat și falsificat cu rea-voință acest moment important din viața partidului nostru. Televiziunea Română nu se află la prima manifestare de acest fel față de PUNR. De altfel, în raport cu PUNR și alte partide politice, Televiziunea Română aplică o inadmisibilă cenzură politică, eliminând, pur și simplu, un partid parlamentar din emisiunile sale informative. Deși, în conformitate cu prevederile legii, PUNR a solicitat dreptul la replică, Televiziunea Română a sfidat și de această dată prevederile legii.

Față de aceste grave încălcări ale legii, PUNR solicită:

1. Destituirea conducerii Departamentului emisiunilor informative de la Televiziunea Română, cerere formulată în repetate rânduri și de alte partide politice parlamentare.

2. Destituirea producătorului emisiunii din seara zilei de 14 martie a.c. și a reporterului respectiv.

3. Până la alegerea Consiliului de administrație legal al Societății Române de Televiziune, PUNR nu va mai da curs invitațiilor venite din partea actualei Puteri și nu va participa la Palatul Cotroceni și Palatul Victoria la nici un fel de dialog politic.

4. Din acest moment, Grupurile parlamentare ale PUNR se retrag de la lucrările Parlamentului, până la soluționarea acestor probleme.

Vă mulțumesc.

(Grupul parlamentar PUNR părăsește sala de ședințe.)

 
Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.73/1997 privind asigurarea și creditarea stocurilor de aprovizionare pentru perioada de toamnă-iarnă, destinate localităților izolate din Delta Dunării.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Continuăm dezbaterile noastre, cu Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.73/1997 privind asigurarea și creditarea stocurilor de aprovizionare pentru perioada de toamnă-iarnă, destinate localităților izolate din Delta Dunării.

Din partea Camerei Deputaților, au fost o seamă de colegi la această mediere: domnul Botescu, domnul Morariu, domnul Teculescu, domnul Oană, domnul Partal, domnul Constantinescu Dan și domnul Simion Florea.

Dacă dintre dumnealor dorește cineva să prezinte plenului vreo chestiune referitoare la acest raport al comisiei de mediere? Dacă nu, trecem la dezbaterea și votarea textelor propuse de comisie.

La pct.1 al raportului, avem partea introductivă de la articolul unic. S-a adoptat în unanimitate textul Senatului, care sună astfel: "Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr.73 din 6 noiembrie 1997 privind asigurarea și creditarea stocurilor de aprovizionare pentru perioada de toamnă-iarnă, destinate localităților izolate din Delta Dunării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.311 din 14 noiembrie 1997, cu următoarele modificări și completări".

Supun votului dumneavoastră acest text propus de comisia de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

La pct.2.

Articolul unic are un pct.1, introdus de Senat.

Comisia ne propune, în unanimitate, textul Senatului: "În vederea constituirii stocurilor de aprovizionare pentru perioada de toamnă-iarnă, destinate localităților izolate din Delta Dunării, nominalizate în Anexa nr.1, se acordă credite cu dobândă bonificată, în limita sumei de 5 mii de milioane de lei, pentru produsele prevăzute în Anexa nr.2".

Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.

În continuare, luăm în dezbatere Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.

De la Camera Deputaților au făcut parte din comisia de mediere domnul Petrău Liviu, doamna Radu Gabriela, domnul Bivolaru Ioan, doamna Dumitriu Carmen, domnul Grădinaru Nicolae, domnul Bujor Liviu și domnul Burlacu Viorel.

Luăm în discuție textele respective.

La pct.1 din raportul Comisiei de mediere, ni se propune textul Camerei Deputaților, votat în unanimitate de comisia de mediere.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Domnul Bivolaru, o problemă de procedură.

 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O problemă de procedură.

Având în vedere că cele 48 de amendamente aduse de către Cameră la textul venit de la Senat au trecut în varianta Camerei în proporție aproape totală, 47 din 48, v-aș propune, domnule președinte, unde este aprobat textul Camerei Deputaților, să nu mai supuneți aprobării. Să mergem numai pe acel text aprobat din varianta Senatului.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Îmi pare foarte rău, dar nu pot să fac așa ceva, pentru că este în afara Regulamentului.

Deci, cum spuneam, la pct.1 a fost adoptat textul Camerei Deputaților.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la pct.2, tot textul Camerei Deputaților.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la pct.3.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la pct.4, de asemenea, textul Camerei Deputaților.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la pct.5.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la pct.6.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la pct.7.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la pct.8.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la pct.9.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la pct.10.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la pct.10', Camera Deputaților.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.11 - textul Camerei Deputaților.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.12 - textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.13 - textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.14.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.15 - textul Camerei Deputaților.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.16 - textul Camerei Deputaților.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.17 - varianta Camerei Deputaților.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.18 - textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.19 - textul Camerei Deputaților.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.20 - textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.21 - textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.22.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.23.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.24.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.25.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.26.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.27.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.28.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.29 - textul Camerei Deputaților.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.30.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.31 - textul Camerei Deputaților.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.32 - textul Camerei Deputaților.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.33.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.34 - textul Camerei Deputaților.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.35.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.36 - textul Camerei Deputaților.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.37.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.38.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.39.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.40 - textul Camerei Deputaților.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.41.

Supun votului textul care este al Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.42.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.43 - textul Camerei Deputaților.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.44.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.45 este un text al Camerei Deputaților.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.46.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.47 - textul Camerei Deputaților.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.48.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.49 - textul Camerei Deputaților.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.50.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.51.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.52.

Supun votului textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.53.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.54.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.55.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.56.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.57 - textul Camerei Deputaților.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.58.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.59.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.60 - textul Camerei Deputaților.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.61.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.62 - textul Camerei Deputaților.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.63.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.64.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.65.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.66.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.67.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.68.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu e nimeni împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.69. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.70. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

A fost adopat în unanimitate.

Pct.71. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Unanimitate.

Pct.72. Îl supun votului.

Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri? Nimeni.

A fost adoptat.

Pct.73. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri? Nimeni.

A fost adoptat.

Pct.74. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

A fost adoptat.

Au fost adoptate toate propunerile realizate de comisia de mediere. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

În conformitate cu pct.81 din regulament, am primit din partea Președintelui României, domnul Emil Constantinescu, o solicitare la Biroul permanent și, vă propun să o punem în ziua de joi, pe primul punct al ordinii de zi. Ea a fost trimisă și la Comisia de apărare, este vorba de modificarea participării noastre la constituirea rezervei strategice pentru forța de stabilizare din Bosnia-Herțegovina - Forța SOR și, în conformitate cu art.81 din regulament, așa cum vă spuneam, vă propun ca s-o introducem la pct.1 la ordinea de zi de joi.

Supun votului această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?Un vot împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a adotpat această propunere.

 
Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.34/1997 privind completarea și modificarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată.

În continuare, luăm în dezbatere raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.34/1997 privind completarea și modificarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată.

Din partea Camerei Deputaților au făcut parte domnii: Botescu Ion, Teculescu Constantin, Grigoraș Nicolai, Păcuraru Iuliu, Corâci Cezar Ioan, Nagy Stefan și Chichișan, este un text comun pe care ni-l propune comisia de mediere. Dacă cineva dorește să ia cuvântul. Nu dorește nimeni.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat pct.1 al raportului.

La pct.2, comisia a adoptat, în unanimitate, varianta Camerei Deputaților.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritatea de voturi a fost adoptat și pct.2.

Acestea au fost punctele.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritatea de voturi a fost adoptat raportul comisiei de mediere.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind Statutul Băncii Naționale a României.

Luăm, în continuare, spre dezbatere raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind Statutul Băncii Naționale a României.

Din partea Camera Deputaților au făcut parte din această comisie domnii: Morariu Teodor Gheorghe, Nichita Dan Gabriel, Bercea Florian, Partal Petre, Constantinescu Dan, Nagy Ștefan și Chichișan Miron.

La pct.1, dacă dorește cineva să ia cuvântul. Textul este un text comun și se preia ca alin.2 al art.7. Dacă dorește cineva? Nu dorește nimeni.

Supun votului dumneavoastră acest punct.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Pct.2, ni se propune în unanimitate un text al Senatului. Dacă cineva dorește să ia cuvântul. Nu dorește nimeni.

Supun votului dumneavoastră textul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotirvă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat.

La pct.3 ni s-a propus un text comun în unanimitate. Vă rog.

 

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

La pct.3 alin.3 textul comun - aș propune ca după "rata dobânzii" să se introducă "medii", iar după "băncile comerciale."(să se pună punct), ca textul să nu dea loc nici unei interpretări.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Atunci "ratei medii a dobânzii?"

 
 

Domnul Traian Decebal Remeș:

"...ratei dobânzii medii la depunerile la vedere practicate de băncile comerciale..." și se taie cuvântul "respective".

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Eu aș întreba pe cei care au fost în comisia de mediere, consideră că asta este o chestiune de formă sau de fond? pentru că dacă e de fond, n-o putem discuta. La mediere noi putem să aprobăm un text sau să nu-l aprobăm, dar nuputem să facem modificări. Cum?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar: (Din bancă)

E un text nou, domnule președinte.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

E un text nou propus, eu nu mă refer la faptul că este textul Camerei sau al Senatului, eu mă refer că dacă această modificare care a fost propusă, este o modificare de fond...

Vă rog, domnule Constantinescu.

 
 

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În această prezentare, făcută de domnul Remeș, rezultă foarte clar că Banca Națională operează cu o singură rată care este media ratelor dobânzii la băncile comericale.

Din textul inițial rezulta implicit posibilitatea că Banca Națională ar trebui să opereze cu fiecare bancă pe o rată individuală a dobânzii la vedere, ceea ce este practic imposibil și din punct de vedere tehnic, pentru că o bancă poate să schime în cadrul lunii această rată a dobânzii. Deci nu se poate... nu e operabil. Propun să menținem textul propus de domnul Remeș.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Supun votului acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat și textul propus de la pct.3.

Referitor la pct.4, dacă dorește cineva să ia cuvântul.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

A fsot adoptat.

Referitor la pct.5. Nu dorește nimeni să ia cuvântul.

Supun votului dumneavoastră pct.5.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri?

Unanimitate.

Referitor la pct.6, ni se propune un text comun.

Supun votului acest punct.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

A fost adoptat în unanimitate.

Referitor la pct.7.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

A fost adoptat în uinanimitate.

La pct.8. Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Unanimitate.

La pct.9. Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Unanimitate.

La pct.10. Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Unanimitate.

La pct.11. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Unanimitate.

La pct.12. Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Unanimitate.

La pct.13. Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Unanimitate.

La pct.14. Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Unanimitate.

La pct.15. Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Unanimitate.

La pct.16. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Unanimitate.

La pct.17. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Unanimitate.

S-au adoptat toate textele pe care comisia de mediere a socotit de cuviință să ni le propună.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind Statutul Băncii Naționale a României.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

În unanimitate de voturi, a fost adoptat acest raport al comisiei.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.3/1998 privind modificarea accizelor la produsele petroliere.

Urmează pct.13, dar nu găseam materialul respectiv aici între hîrtii. Da, luăm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.3/1998 privind modificarea accizelor la produsele petroliere.

Din partea Comisiei de buget, finanțe-bănci, vă rog să poftească aici cei în cauză. Din partea Guvernului, domnul Rușanu. Bun.

Domnul Decebal Traian Remeș, președintele Comisiei de buget, finanțe-bănci.

 

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Problema, deși e în procedură de urgență, mi se pare foarte importantă și propun 15 minute pe intervenție și 3 ore total, timp de dezbatere.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Supun votului dumneavoastră propunerea domnului președinte. E procedură de urgență și a propus timpii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritatea de voturi s-a aprobat ca timpii să fie 3 ore în total - 15 minute de intervenție.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul și președintele comisiei sesizate în fond. Nu, sunt dezbatere generale, dar asta nu înseamnă că nu ia inițiatorul cuvântul. Art.105 spune că nu sunt dezbatere generale și nici nu facem dezbateri generale. Guvernul are dreptul să ia cuvântul. Vă rog, dacă doriți. Comisia nu dorește nici ea.

Da, vă rog.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu (Ministerul Finanțelor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vin acum, în fața dumneavoastră, să susțin o ordonanță de guvern privind majorarea accizelor la carburanți, care evident determină o scumpire a acestora. Da, într-adevăr, este foarte greu, recunosc și eu acest lucru, este greu să susții, întotdeauna este greu să susții din partea inițiatorului o majorare de preț. Dar dumneavoastră trebuie să înțelegeți un fapt, că realizarea unei anumite cerințe de echilibru pentru deficitul bugetar care există, niște limite prestabilite creează întotdeauna o serie de dificultăți generate de faptul că cerințele de resurse bugetare sunt mai mari decât posibilitatea de asigurare a acestora.

În cele două părți ale bugetului trebuie creat un echilibru: partea de venituri și partea de cheltuili. Întotdeauna inițaitorul, în speță Ministerul de Finanțe, tebuie să realizeze în primul rând partea de venituri, pentru că partea de cheltuieli este întotdeauna asigurată. Este asigurată ca cerință, dar niciodată nu poate fi acoperită ca venituri.

În această situație eram puși să alegem între asigurarea veniturilor bugetare pentru acest an prin majorarea unor impozite și taxe care să lovească întreg spectrul economiei, întreaga populație, așa cum a fost acea majorare a TVA-ului, sau să luăm o măsură punctuală care să se aplice numai la un anumit segment al populației, la un anumit segment al economiei. Astfel, Ministerul de Finanțe a optat pentru alegerea acestei variante punctuale de a defavoriza un anumit segment și am luat această hotărâre de majorare a prețului, a accizelor, dar care se reflectă în majorarea prețului carburanților. Bineînțeles că în acțiunea declanșată în scopul asigurării de noi resurse bugetare, s-a propus aceată majorare a accizelor datorate bugetului de stat pe carburanții auto. Nu vreau să mă refer acum la faptul că și carburanții la această dată în România sunt cei mai ieftini din Europa. Nu vreau să mă refer acum la faptul că la această dată prin România se scurgeau importante cantități de combustibili pe granița de vest a țării și că tot tranzitul care trecea prin țara noastră își făcea aprovizionarea pe granița de vest a țării. Este un lucru normal că aprovizionarea cu carburanți să ți-o faci în acea țară în care prețul este cel mai scăzut. Acest fapt se reflecta într-un efort valutar deosebit pe care îl suporta bugetul de stat.

Aș vrea ca atunci când veți lua hotărârea de a vota pentru sau contra aprobării acestui proiect de ordonanță să vă gândiți dacă ea poate fi înlocuită cu o altă resursă bugetară care poate să echilibreze bugetul pentru partea de cheltuieli.

Vă mulțumesc și vă rog să vă gândiți la acest mod când votați.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul președinte al comisiei nu dorește să ia cuvântul.

Nu există dezbateri generale, pentru că e procedură de urgență.

Începem cu titlul legii. Dacă, referitor la titlu, dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Supun votului dumneavoastră titlul legii, care este "Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.3/1998 privind modificarea accizelor la produsele petroliere".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Vă rog să numărați. 68 de voturi împotrivă.

Cine este pentru? Vă rog să numărați și voturile pentru. 98 de voturi pentru.

Abțineri? O abținere. Sunt 39 de deputați în misiuni ale Parlamentului, deci din 172 minus 39, cvorumul de lucru este întrunit.

Titlul legii a fost adoptat.

Referitor la ordonanță, titlul ordonanței. Supun votului dumneavoastră titlul ordonanței.

Domnule Zoner, aveți ceva, acela a fost titlul legii. Acum discutăm interiorul, ce să facem!

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Înțeleg că este același echilibru.

Abțineri? Au mai intrat câțiva, oricum n-au intrat 31 de oameni.

Referitor la art.unic, vi-l citesc. "Accizele pentru produsele petroliere prevăzute la poz.9,10 și 11 din lista Anexa nr.1 la Ordonanța de urgență nr.82/1997 privind regimul accizelor și al altor taxe indirecte, așa cum au fost modificate prin Ordonanța nr.35/1998 - se stabilesc după cum urmează...". Referitor la acest text dacă dorește cineva să ia cuvântul.

Domnul Ruse.

 
 

Domnul Corneliu Constantin Ruse:

Domnule președinte,

Aici, domnul secretar de stat ne-a făcut o invitație la a explora și alte posibilități de a aduce bani la buget, chiar pe acest segment al produselor petroliere. După cum bine se știe, în România se extrag anual 16,5 milioane de tone de țiței care este introdus în procesul de rafinare la un preț mult mai mare decât prețul practicat pe piața mondială - aprox. cu 40-50 de dolari mai sus decât prețul practicat pe piața mondială, preț stabilit la bursele internaționale ale acestui produs care se numește țiței.

Pornind de la acest lucru, considerăm că nu ar mai fi nevoie să majorăm prețurile la produsele petroliere, anume, benzină și motorină, dacă la intrarea în rafinării prețul țițeiului românesc ar fi acela care este stabilit pe piața internațională, la bursă. În această situație, s-ar face o economie la bugetul statului de 250-300 de milioane de dolari anual, nu ar mai exista o escaladare a prețurilor de după lanțul de prelucrare și nici costurile plătite de populație nu ar mai fi atât de mari, nici nu ar trebui să se dovedească a fi inutile.

Din acest punct de vedere, noi știm și am observat, se spune de către toți producătorii de produse petroliere că după punerea în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, nu numai că prețurile au crescut, dar consumurile și apetitul populației spre produse petroliere a scăzut fantastic. Am vrea să știm dacă această sursă de venituri la bugetul statului este o sursă prezumtivă, iluzorie. În situația în care consumurile vor scădea în continuare, în mod cert, veniturile scontate nu vor fi aduse la buget.

Din acest punct de vedere, Partidul Democrat solicită să fie prezentate datele reale și să se ia în calcul varianta în care, la intrarea în rafinării, țițeiul românesc să fie introdus la prețul cotat de bursa mondială, astfel încât, cred că această sursă importantă de venit la buget va fi destul de mare.

O să ne spuneți că costurile la extracție în România sunt mai mari, dar cred că dacă vom impune această măsură printr-o comandă de stat, cu prețul țițeiului la prețul bursei mondiale, atunci în mod cert nu veți mai avea nevoie să faceți dumneavoastră restructurarea, în mod birocratic, să închideți și să lichidați unități, această restructurare va fi făcută de însuși sistemul respectiv, prin alinierea la prețul pieței mondiale.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Munteanu, domnul Anghel Stanciu și apoi domnul Dan Ioan Popescu, după care o să închidem discuțiile aici, pentru că la ora 18,00 avem transmisie la radio, cu întrebări și interpelări, așa cum este programul aprobat de dumneavoastră.

Aveți cuvântul, domnule Munteanu.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sugestia pe care a făcut-o domnul deputat Ruse, ca deputat prahovean, mai aproape de problemele prelucrării țițeiului, este interesantă, numai că ea reprezintă o sugestie bazată pe informații pe care le obținem noi, ca deputați dintr-o zonă unde prelucrarea țițeiului este esențială pentru viața economică și socială a comunității județului, numai că aceste date trebuie fundamentate și susținute cu responsabilitatea pe care numai Executivul o poate avea. Încât, apropo de sugestia făcută de domnul deputat Corneliu Ruse, cred că este neapărat necesar ca ea să fie analizată, comentată și concluziile expuse în fața noastră, atât de reprezentantul Ministerului Finanțelor, care este aici, de față, dar neapărat și de reprezentantul Ministerului Industriilor și Comerțului, cel care, de fapt, are în gestitune această activitate economică. Cred că este absolut logic să avem punctul de vedere al acestui minister.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Anghel Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați secretari de stat,

Stimați colegi,

Cred că sunteți de acord cu părerea Grupului parlamentar România Mare, că nu-ți trebuie prea multe studii, prea multe cercetări ca să ridici prețul la benzină, la motorină. Pur și simplu, anunți că de mâine crește! De aceea, noi credem pe cuvânt Guvernul, pentru că, indiferent dacă nu l-am votat și nici nu am avut motive să-l votăm, este totuși Guvernul nostru.

Dar, dincolo de a-l crede pe cuvânt, grupul nostru parlamentar vrea să aibă în vedere, atunci când votează, niște raționamente, dincolo de necesitatea de a aduce bani. Pentru că bani poți aduce și punând accize pe fumul care iese pe coș!

Prin urmare, am ruga atât Ministerul Industriilor și Comerțului, cât și Ministerul Finanțelor să ne prezinte, vizavi de prețul care se cere acum, și corelația dintre prețul din România și prețul din celelalte țări vecine, respectiv și cu puterea de cumpărare, deoarece aceste prețuri se propagă în mod indirect în prețul tuturor produselor și se suprapune peste taxa pe valoarea adăugată, pe care tot ministerul a adus-o. Or, nu credem și nici nu vrem să credem că atât ordonanța de mărire a TVA-ului cât și această ordonanță de mărire a accizelor reprezintă expresia practică a falimentului politicii economice a actualului Guvern.

Prin urmare, rugăm pe distinșii noștri colegi care sunt în banca ministerială să ne prezinte aceste date, spre a putea lua o decizie în cunoștință de cauză. În raport cu aceasta, grupul nostru parlamentar va vota favorabil sau nefavorabil.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Dan Ioan Popescu, după care o să trecem la celălalt punct al ordinii de zi.

 
 

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Sitmați colegi,

Nu pot decât să susțin punctul de vedere al colegului, domnul deputat Ruse, un cunoscător al problematicii petrolului românesc. Domnia sa a propus ca o soluție, nu ca singura soluție de înlocuire a acestor creșteri aberante ale accizelor produselor petroliere: se găsesc și alte soluții.

De altfel, modul în care Guvernul acceptă acest dialog cu reprezentanții Parlamentului se vede chiar din faptul că domnul secretar de stat Rușanu, pe care noi l-am ascultat cu mare atenție, nu ascultă nici un punct de vedere al colegilor din Parlament.

În al doilea rând, aș vrea să precizez faptul că politica falimentară a Guvernului este demonstrată de aceste accize aberante pe care doresc să le introducă. Ceea ce a afirmat domnul Rușanu este total lipsit de adevăr, nu este justificată majorarea pentru că, a spus domnia sa, "vor fi afectate numai anumite categorii ale populației". Prin creșterea accizelor se măresc toate prețurile, pentru că implicația combustibilului în preț se cunoaște foarte bine. Deci, ar fi fost normal ca Ministerul Finanțelor să ne spună și care este urmare acestor creșteri de 50% în prețul produsele petroliere, cât vor crește toate prețurile produselor din economia românească și cât va mai putea fi întinsă această coardă a suportabilității electoratului românesc.

Vă mulțumesc.

 
Prezentarea de răspunsuri la interpelări adresate Guvernului.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Încheiem aici această parte a programului nostru de astăzi.

Continuăm cu partea afectată răspunsurilor la interpelări și dați-mi voie să vă citesc ce avem în program.

Răspunsurile referitoare la interpelările adresate primului- ministru: domnul Remus Opriș, ministru delegat pe lângă primul- ministru, va răspunde unei interpelări a domnului Iuliu Păcurariu, privind nerespectarea procedurii de eliberare a titlurilor de proprietate în județul Cluj. Dar, deocamdată, domnul Remus Opriș răspunde la Senat și urmează să sosească imediat.

Apoi, domnul Liviu Hagea, secretar de stat la Ministerul Industriilor și Comerțului, îi va răspunde domnului Popa Neculai, la o interpelare privind liberalizarea exportului de fier vechi.

Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, prin domnul secretar de stat Sofronie Constantin Niculae, îi va răspunde domnului Vasile Stan la o interpelare privind nerespectarea legislației referitoare la regimul construcțiilor, în Argeș.

Domnul Mihai Gorcea, secretar de stat la Ministerul Educației Naționale, îi răspunde domnului Simion Darie, la o interpelare privind înviințarea de clase cu predare în limba maghiară în comunele Cleja și Livezi, și domnului Mihai Vâtcu, la o interpelare privind slaba conducere a învățământului sucevean.

Domnul Dan Radu Rușanu răspunde domnilor Aron Popa, Popa Neculai și Zsolt Silagy, din partea Ministerului Finanțelor.

Domnul Gheorghe Adrian Marinescu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, îi va răspunde domnului Mihai Vâtcu.

Domnul Viorel Raicu, secretar de stat la Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, răspunde domnilor Petru Bejinariu și Serac Florian.

Domnul Victor Eros, secretar de stat la Ministerul Privatizării, răspunde domnilor deputați Radu Mazăre și Gheorghe Ionescu.

Și mai sunt o serie de interpelări, care se reprogramează pe 30 martie a.c.

Vă rog.

 

Domnul Mihai Vitcu:

Domnule președinte,

Vă rog să îndreptați o greșeală făcută de către o secretară a Guvernului, care, probabil, în spiritul muncii pe care o depune acolo și cum muncește de obicei, mi-a pocit numele: mă cheamă Mihai Vitcu, și nu Mihai Vâtcu. Vă rog din suflet să se facă corectura corespunzătoare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De acord, o să facem corectura necesară. Domnul ministru își cere scuze pentru greșeala care s-a făcut.

Domnul Mihai Gorcea, secretar de stat în Ministerul Educației Naționale, răspunde domnilor Simion Darie... Este prezent? Nu este. Atunci, răspunsul pentru dânsul o să-l lăsați în scris, domnule Gorcea.

... și domnului Mihai Vitcu, care este prezent. Vă rog să dați citire numai acestui răspuns.

 
 

Domnul Mihai Gorcea:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

La întrebarea domnului deputat Mihai Vitcu adresăm următorul răspuns:

Conducerea echipei mangeriale a Inspectoratului școlar județean Suceava este asigurată prin concurs de către domnul profesor Vlad Boier Ciobotariu. Inspectorul general a fost numit prin Ordinul nr. 5063/1997 al Ministerului Educației Naționale, în baza rezultatului concursului organizat în conformitate cu prevederile art. 24 din Legea nr. 128/1997. Comisia de concurs a fost alcătuită din 5 membri, așa cum prevede art. 24 alin. 3 din Statutul personalului didactic, președinte fiind secretarul de stat răspunzător de învățământul preuniversitar, 3 inspectori generali din țară și 1 director general din departamentul preuniversitar. Pe lângă rezultatele de la concursul desfășurat la Ministerul Educației Naționale, la numirea în funcția de inspector școlar general s-a ținut seama și de faptul că domnul profesor Vlad Boier Ciobotariu a fost timp 10 ani director al Grupului școlar nr. 1 Suceava, iar din 1994 a îndeplinit funcția de profesor metodist la Inspectoratul școlar județean Suceava, la specialitatea matematică. A participat activ la diferite forme de perfecționare, cu referate și comunicări, și a pregătit elevi pentru olimpiadele școlare. În 1991, a publicat o culegere de exerciții și probleme de matematică pentru ciclul primar.

Cu prilejul controlului efectuat la Inspectoratul școlar județean Suceava, s-au constatat unele disfuncționalități: nereguli în organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea posturilor de inspectori școlari, acolo unde s-au constatat aceste nereguli, în urma contestațiilor, vor fi reprogramate trei astfel de concursuri pentru posturi, ținând seama de anumite vicii de formă ale acestor concursuri; încălcarea metodologiei repartizării absolvenților promoției 1997 a Școlii normale "Mihai Eminescu" din Suceava; achiziționarea, cu credite de la bugetul ISJ Suceava, a 1.000 de exemplare din lucrarea "Culegere de exerciții și probleme de matematică pentru ciclul primar", autor Vlad Ciubotariu Boier, actualul inspector școlar general. Pentru neregulile semnalate, domnul Vlad Boier Ciobotariu va fi sancționat administrativ, conform Legii nr. 128/1997, activitatea dânsului urmând să fie evaluată de un colectiv MEN, pe baza contractului de management semnat de acest cu ministrul educației naționale. Aici pot să adaug ceva, textul acesta este făcut în săptămâna trecută, când dumneavoastră ați pus întrebarea, între timp s-a propus și, după câte știu eu, s-a semnat sancțiunea cu avertisment.

Referitor la aplicarea Ordonanței nr. 10/1997 cu privire la acordarea unor drepturi sociale suplimentare elevilor din învățământul de stat, din cercetările noastre au rezultat unele nereguli, semnalate de altfel și în alte județe ale țării, MEN urmează să cerceteze aceste nereguli și să ia măsurile legale ce se impun. Adaug un pic la această lămurire, este vorba de organe economice, abilitate mai mult decât organele noastre să cerceze, noi vom prelua rezultatele anchetelor economice efectuate și sigur că atunci vom decide în consecință, în funcție de măsura în care domnul inspector general s-a făcut vinovat sau nu s-a făcut vinovat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dacă doriți să adăugați ceva? Vă rog.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Domnule președinte,

În legătură cu interpelarea pe care am făcut-o, de la bun început vreau să mă declar total nemulțumit! Se pare că reușesc să pun în dificultate Ministerul Educației Naționale, prin interpelările pe care le fac, atâta timp cât nu primesc răspunsul în perioada care este prevăzută de regulamentele noastre. Era vorba de 2 săptămâni, suntem în a treia săptămână și răspunsul este cel pe care l-am auzit cu toții. Nu este vorba de o persoană, ci este vorba de o instituție importantă a statului, și anume:Inspectoratul școlar județean Suceava, segment important în învățământul românesc, în general.

Domnul ministru Gorcea ne dezinformează în legătură cu numirea inspectorului general Vlad Boier Ciubotariu. Și anume, conform art. 24 din Statutul personalului didactic, din comisia care trebuia să-l numească pe inspectorul general era necesar, în mod normal, să facă parte 3 inspectori generali din țară, dar domnia sa probabil că nu a mai revăzut listele cu membrii comisiei, pentru că își putea da seama că din această comisie care l-a numit pe Vlad Boier Ciubotariu făceau parte 5 membri din Ministerul Educației Naționale, nici un inspector general din țară. Deci, s-a făcut o încălcare flagrantă a art. 24 din Statutul personalului didactic și normal că această numire este ilgală! Concursul trebuie refăcut în virtutea normelor legale!

Au fost prezentate aici câteva lucruri în legătură cu personalitatea domiei sale. Personal, nu le contest. O fi fost un foarte bun director, o fi fost un foarte bun profesor, dar este un slab inspector general. Prin prezența domniei sale, a reușit să afecteze atât învățământul, cât și buna desfășurare a lui, buna organizare a lui. Pentru că domnia sa, când a vrut să facă învățământ a făcut politică, iar când a vrut să facă politică, a făcut prostii! Și, în felul acesta, le-a amestecat pe toate, încât, în momentul de față, practic, nu se mai știe ce înseamnă reformă în învățământ, ce înseamnă reformă în învățământul județului Suceava!

Dar, de fapt, nu aceasta era problema...

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Problema era că art. 157 din regulament spune că aveți dreptul la 3 minute pentru partea aceasta și sunt foarte mulți colegi care așteaptă și foarte mulți miniștri care au venit aici, așa că eu vă rog să vă limitați la o frază de încheiere.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Imediat închei!

Este vorba de faptul că prin Ordonanța nr. 10/1997 s-a dat o sumă importantă de bani județului Suceava pentru ajutorul copiilor săraci, e vorba de 26 de miliarde, din care 16 miliarde au fost preluate de o firmă fantomă din județul Suceava, prin care s-au dat niște hăinuțe vechi copiilor care meritau acest sprijin din partea statului. Deci, e vorba de o afacere de vreo 16 miliarde, care este acum anchetată de organele abilitate, după cum spunea domnul ministru, și sperăm să se ajungă la concluzia normală. Mai devreme sau mai târziu se va afla adevărul!

Important este că Ministerul Educației Naționale ar fi trebuit să ia măsuri legale cu acest inspector general, și anume, destituirea lui, pentru că s-a făcut vinovat de foarte-foarte multe lucruri care vizează învățământul și vizează managementul școlar.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Remus Opriș, ministru delegat pe lângă primul-ministru pentru Secretariatul general al Guvernului, pentru a răspunde domnului Iuliu Păcurariu și doamnei Viorica Afrăsinei.

Dar, înainte, doriți să interveniți? Vă rog. Doamna Viorica Afrăsinei. Poftiți.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință,

Având în vedere prevederile regulamentare, voi prezenta interpelarea detaliat.

Am adresat în ultimele 15 luni nu mai puțin de 5 interpelări Guvernului României în legătură cu strategia privind dezvoltarea economico-socială a județelor defavorizate, printre care, desigur, și județul Botoșani, al cărui exponent în Parlamentul țării mă aflu. Am primit de fiecare dată răspunsuri al căror conținut nu numai că m-a dezamăgit, dar m-a și intrigat. M-ar fi mirat și bucurat totodată să văd o reacție pozitivă a membrilor Guvernului la ecourile din țară și, mai mult, consider că ar fi fost un câștig dacă ar fi dat curs invitației pe care am adresat-o în numele sindicatelor și patronatelor, al cetățenilor unui județ care, ce-i drept, este defavorizat din punct de vedere economic și social, dar este atât de bogat spiritual.

Din răspunsurile primite, atât de la ministrul industriei și comerțului, cât și de la domnul secretar general al Guvernului, am reținut că obiectul Guvernului a fost realizarea unei politici de dezvoltare echilibrată a tuturor zonelor, în interesul locuitorilor acestora, fără a aduce atingere principiilor democrației și ale economiei de piață, și că programul de guvernare are înscrisă politica de dezvoltare regională și locală a întreprinderilor mici și mijlocii.

Domnilor miniștri,

Doresc să vă atrag atenția că într-un an și jumătate, ca urmare a aplicării acestei politici, în economia județului Botoșani și, implicit, în viața socială s-a produs o involuție accentuată, care a făcut mai degrabă să moară și întreprinderile mici și mijlocii, decât să se revigoreze. Iată de ce, rămân consecventă în intenția de a vă determina să vă aplecați asupra problematicii expuse de mine și existente în fapt în județul Bototșani. În răspunsul primit în data de 13 noiembrie 1997 de la domnul director Daniel Tănăsoiu, din partea Secretariatului general al Guvernului, în plenul Camerei Deputaților, domnia sa a formulat și o informație de ultimă oră, ca răspuns la invitarea unei comisii guvernamentale în județul Botoșani: "În ceea ce privește formarea unei comisii guvernamentale, pot să vă dau o informație de ultimă oră. La inițiativa domnului ministru Ulm Spineanu, a fost constituită o comisie guvernamentală care, printre altele, urmărește și are drept scop și implementarea acestei politici de dezvoltare regională în zonele constituite în conformitate cu Cartea Verde, și din cadrul acestei comisii pot să vă spun că fac parte, printre alții, și reprezentanți ai Consiliului pentru reformă, Ministerului Finanțelor, Ministerului Industriilor și Comerțului, Departamentului pentru administrație publică locală."

Doresc să știu, domnilor miniștri, dacă în cele 4 luni care s-au scurs de atunci, această comisie a avut oarece activitate și, cum, rezultatele acestei activități, se pot reflecta benefic asupra economiei județului Botoșani, pentru că interpelarea mea a fost cât se poate de clară, iar răspunsul cât se poate de evaziv. Am dorit să reiau această interpelare în acest moment în care, desigur, sunteți preocupați de elaborarea bugetului de stat pe anul 1998 și, tocmai de aceea, vă propun să aveți în vedere promisiunile făcute și, declarându-vă în deplin acord cu situația existentă în fapt în județele dezavantajate din punct de vedere economic și social, să acordați mai multă atenție bugetului alocat pentru anul în curs acestora. Altfel, această interpelare a mea poate fi un preambul la intervențiile dure pe care le voi adresa cu ocazia dezbaterii bugetului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul ministru Remus Opriș.

 
 

Domnul Remus Opriș:

În primul rând, voi prezenta răspunsul meu pentru doamna deputat Viorica Afrăsinei.

Apreciem încă o dată preocuparea deosebită a doamnei deputat Viorica Afrăsinei în legătură cu situația social-economică a județului Botoșani, care continuă, din păcate, să se numere printre județele cele mai slab dezvoltate din România, cu toate eforturile pe care le-am depus. Industrializarea forțată din perioada dinainte de 1989, lipsa unei politici guvernamentale coerente în direcția realizării coeziunii economico-sociale în România, practicată de guvernele post-decembriste în perioada 1990-1996, amplasarea periferică a județului, precum și lipsa unor inițiative locale consistente din partea sectorului privat, dar și a celui public, au determinat accentuarea declinului economico-socal al județului Botoșani.

Răspunsurile noastre anterioare, ce v-au fost adresate, privind politica de dezvoltare regională ca posibil instrument de susținere a eforturilor de dezvoltare, au fost interpretate eronat, fapt care ne obligă să venim cu precizări.

Într-adevăr, politica de dezvoltare regională este nu numai un obiectiv înscris în Programul de guvernare până în anul 2000, dar reprezintă în același timp și una din condițiile estențiale pentru aderarea României la Uniunea Europeană, înscriindu-se în sistemul politicilor structurale promovate constant de aceasta ca instrument de bază pentru realizarea coeziunii economico-sociale între statele membre, între regiunile aceleiași țări, dar și între regiuni din țări diferite. De aceea, Guvernul României este pe cale să înainteze Parlamentului spre adoptare proiectul Legii dezvoltării regionale în România, care conține principiile, obiectivele, instituțiile și, mai ales, instrumentele specifice noii politici. Și considerăm că, în maxim 30 de zile, dumneavoastră veți putea avea în casete proiectul la care mă refer.

Chiar dacă ne repetăm, totuși, dorim să subliniem faptul că obiectul principal al acestei noi politici este de a dezvolta în mod echilibrat toate județele României, de a reduce discrepanțele economico-sociale și de a preîntâmpina accentuarea acestora. Esența acestei politici este de a sprijini inițiativele locale și județene, promovând dezvoltarea de jos în sus, pornind de la ideea că autoritățile ce reprezintă colectivitățile locale sunt cele care cunosc cel mai bine necesitățile lor.

Promovarea acestei noi politici se înscrie într-o politică mai largă a Guvernului de descentralizare administrativă și economică care stimulează colectivitățile locale și județene să se gospodărească singure, având asigurate astfel mijloacele legale și financiare de a interveni direct în dezvoltarea economică și socială. Ne aflăm doar în faza construcției instituționale a acestei politici, urmând ca, după adoptarea Legii dezvoltării regionale, Guvernul să poată interveni asigurând confinanțarea unor programe și proiecte de dezvoltare regională, alături de contribuțiile financiare ale bugetelor locale și județene, de finanțările Uniunii Europene și de alte surse externe.

În prezent, la nivelul Guvernului, în cadrul Departamentului pentru administrație publică locală, s-a constituit, prin decizia primului ministru, unitatea de politică regională, structură care are în principal coordonarea, promovarea politicii de dezvoltare regională în România.

Constituirea prin lege a unui fond național de dezvoltare socială și a fondurilor regionale va asigura baza finanțării unor proiecte promovate de colectivitățile locale și regionale, în baza unor principii și criterii clare, având drept scop reducerea diferențelor de dezvoltare economico-socială.

Guvernul cunoaște foarte bine situația din județul dumneavoastră și considerăm că putem să vă dăm deja unele exemple care sunt în măsură să demonstreze faptul că situația din acest județ o considerăm prioritară.

În 1997 au fost alocate județului Botoșani fonduri de investiții în valoare de 36,5 miliarde lei, față de 20,3 miliarde lei în 1996, reprezentând o creștere de 80% față de 59,1% cât reprezintă media creșterii la nivelul tuturor județelor.

Pentru anul 1998, proiectul de buget prevede o creștere de 30% față de anul precedent, în timp ce media pe țară va fi de 22,8%.

Prin Hotărârea Guvernului nr.577 din 1997, Guvernul României a lansat programul pentru pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apă a satelor, conectarea satelor la rețeaua electrică și de telefonie, program ce va concentra fonduri importante pentru soluționarea acestor probleme în perioada 97-99. Numai pentru județul Botoșani urmează să fie alocate 140 de miliarde lei din bugetul statului, bugetele locale și alte surse atrase, evident nu pentru un an, ci pentru perioada menționată.

Președinția României în colaborare cu Guvernul, cu Comisia buget, finanțe, bănci din Senat și autoritățile locale și județene au inițiat un nou program intitulat "Programul de dezvoltare economică și socială a Moldovei", care are în vedere promovarea și finanțarea unor proiecte prioritare, inclusiv în județul Botoșani, cu impact asupra nivelului general al dezvoltării economico-sociale.

Tot la inițiativa Guvernului, a fost promovat în Parlament un proiect de lege privind organizarea și funcționarea Fondului Român de Dezvoltare Socială. Între obiectivele principale ale acestui fond sunt următoarele: combaterea sărăciei, crearea capacităților locale de organizare și întrajutorare pentru îmbunătățirea nivelului de trai al locuitorilor comunităților rurale sărace și a grupurilor dezavantajate din mediul urban; întărirea capacității autorităților locale de a dezvolta astfel de programe, cât și o angajare civică și a capacităților de organizare.

Fondul Român de Dezvoltare Socială va fi condus de un consiliu director și de un președinte, iar din acest fond vor fi finanțate, pe baze evident de concurență, o serie de subproiecte pentru mica infrastructură rurală, servicii speciale pentru grupurile dezavantajate, mici activități generatoare de venituri și locuri de muncă. Evident, persoanele defavorizate în special din județele cu mari probleme în dezvoltarea economică-socială, în special județul Botoșani, vor fi avute în vedere cu prioritate.

Este bine cunoscut faptul că, din diverse motive, valoarea capitalului privat intern, dar mai ales cel extern, investit în economia județului Botoșani, este extrem de redus. De aceea, Guvernul dorește să stimuleze pătrunderea capitalurilor necesare creării de noi locuri de muncă în completarea programelor și fondurilor alocate de la bugetul statului.

Revenind la politica de dezvoltare regională, considerăm că viitoarea lege a dezvoltării regionale va putea contribui în mare măsură, în următorii doi-trei ani, la revigorarea economiei județului dumneavoastră, în bună parte prin stimularea inițiativelor locale și regionale.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule ministru,

Mai aveați un răspuns pentru interpelarea făcută de domnul Iuliu Păcurariu referitoare la nerespectarea procedurii de eliberare a titlurilor de proprietate în Prefectura Județului Cluj.

 
 

Domnul Constantin Remus Opriș:

Este vorba de interpelarea din 10 martie, domnule deputat? Da. Mulțumesc.

Este vorba de fapt de o reluare a unei teme pentru care dumneavoastră ați primit un răspuns socotit nesatisfăcător.

De la bun început, doresc să precizez că răspunsul la interpelarea dumneavoastră din data de 16 decembrie a fost formulat pe fond. În felul acesta, iată că am prilejul să vă și contrazic.

Prefectura, considerăm că a respectat cu rigurozitate atribuțiile ce-i sunt conferite prin Legea 18/1991 privind fondul funciar, neîncălcând prerogativele comisiei locale și comisiei județene.

Ceea ce se poate constata este tocmai grija de a impulsional aplicarea corectă a prevederilor Legii fondului funciar, prin măsurile luate, inclusiv prin Circulara nr.6829 din 2 iunie 1997 a Prefecturii Județului Cluj și, implicit, Hotărârea 17 din data de 10.12.1997 emisă de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și nu de Prefectură, cum dintr-o regretabilă necunoaștere sau eroare v-ați exprimat domnia voastră.

Credem că dacă v-ați fi aplecat mai mult asupra conținutului preambulului hotărârii în cauză, ați fi observat intenția accelerării ritmului de emitere a titlurilor de proprietate prin utilizarea formularului de cerere-declarație.

În legătură cu scrisoarea 5181 din 13.06. semnată de domnul secretar de stat de la acea dată, domnul Aurel Pană - și aici o mică precizare, funcția de ministru secretar încă nu a apărut în nomenclatorul românesc - vă rog să luați cunoștință că nu este decât expresia unui punct de vedere, nu a fost o lucrare elaborată în cadrul unei direcții de specialitate și nici nu am putut s-o regăsesc în arhiva Ministerului Agriculturii și Alimentației, probabil e vorba de un unic exemplar care a fost trimis Prefecturii Județului Cluj.

În plus, vă rog să țineți cont de următoarele, făcând referire la conținutul acelei adrese. O hotărâre de Guvern nu poate face parte integrantă dintr-o lege, așa cum prevede art.107 alin.2 din Constituție, ci este emisă în temeiul legii pentru a preciza, a detalia și nu pentru a completa și modifica legea. Iacătă că aici ne aflăm la distanță de punctul de vedere exprimat de domnul secretar de stat la acea vreme.

Art.37 din Hotărârea de Guvern nr.131, republicată în Monitorul Oficial partea I, menționează fără echivoc: "Punerea în posesie a proprietarilor în cadrul zonelor delimitate se face de către comisie pe bază de măsurători topografice" și nu în mod eronat, cum se afirmă de către fostul demnitar Aurel Pană: "Punerea în posesie a persoanelor îndreptățite nu se face prin măsurători topografice conform prevederilor art.35 și 36".

Pot, spre bună cunoaștere pentru dumneavoastră și pentru domnul Aurel Pană, să arăt că art.35 și 36 din același act normativ cuprind alte reglementări precum modele de formulare pentru titluri de proprietate, modul de întocmire, de eliberare și de arhivare, deci cine le semnează și în ce calitate, evidența, obligațiile comisiilor comunale, orășănești și municipale și altele. Invocarea acestor articole în scrisoarea pe care v-ați întemeiat interpelarea presupune cel puțin necunoașterea din partea aceluiași fost demnitar.

Art.36, ultimul paragraf, precizează că: "Marcarea parcelelor se face prin țăruși sau borne, care se asigură de fiecare proprietar", contrar afirmației din încheierea acelei scrisori, care este formulată astfel: "limitele între proprietari nu se stabilesc prin borne".

Trebuie oare să continui demonstrația că, fundamentată pe afirmațiile contrare legii, cuprinse în scrisoarea fostului secretar de stat, de altfel colegul dumneavoastră de partid, interpelarea dumneavoastră nu are obiect? Aceasta nu este un răspuns pe fond?

Tot pe fond vă citez din prevederile articolului 8 alin.1 al Legii 18, republicată, privind fondul funciar: "Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor se face în condițiile prezentei legi prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept". În mod similar reglementează și art.14 din Hotărârea de Guvern 131/1991, republicată în '93. Deci litera și spiritul legii precizează întâi reconstituirea și apoi constituirea.

Oare prevederile legii, de regulă, nu trebuie să aibă nimic comun cu logica? Apropo de termenii pe care i-ați folosit în interpelarea dumneavoastră.

Sper că de această dată nu veți mai repeta aceleași afimații și întrebări și că ați înțeles că trebuie să vă întemeiați interpelările atât pe litera, cât și pe spiritul legilor.

Pentru mine este clar, din modul cum ați formulat această întrebare, din termenii cel puțin vii, să spun așa, că ea a fost menită să pună în lumină nu atât interesul dumneavoastră pentru rezolvarea obiectivă a unor probleme, ci mai mult dorința de a continua dispute politice sterile.

Din cele relatate rezultă că ar trebui să vă frământe în mod deosebit competența colegului dumneavoastră, domnul Aurel Pană, ex-secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Alimentației sau, cu alte cuvinte, să vedem bârna din ochiul nostru și după aceea paiul din ochiul altora. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doriți să....? Da, aveți două minute.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule secretar general,

Interpelarea din 16.12.1997 avea două probleme: procedura eliberării titlurilor de proprietate pe baza Circularei 6829, care introduce, absolut original, cerere-declarație tip, pe care o completează viitorul titular al titlului de proprietate fără girul nici unei comisii funciare. Vă repet că avizul de punere în posesie definitivă îl face Comisia fondului funciar la nivelul unității administrative, pe baza anexelor validate de Comisia fondului funciar de la nivelul județului, al cărei președinte este prefectul județului. Deci, probabil dumneavoastră nu ați văzut această cerere-declarație. V-o arăt aici. Singurul care o semnează este cel care dorește terenul, fără ca pe această cerere să fie semnătura nici unui factor responsabil angrenat în aplicarea Legii 18/91.

Dacă toată lumea ar fi corectă, n-aveați sute de mii de procese, domnule secretar.

A doua problemă pe care v-am ridicat-o în acea interpelare din 16.12.97: e vorba de faptul că prefectul, în mod unilateral, refuză semnarea titlurilor completate de către OCOT, pe baza anexelor validate de către Prefectură, din dosarele Prefecturii, înainte de alegeri.

În acest moment, la nivelul OCOT-ului, din 915 titluri de proprietate completate de OCOT și nesemnate de către prefect, 820 sunt titluri de constituire.

În consecință, din 4.337 de declarații de punere în posesie definitivă, 2.000 privesc constituiri de proprietate, iar OCOT-ul pur și simplu refuză să le mai semneze, pentru că știe că prefectul nu le semnează.

Problema este: care este articolul din Legea 18 care introduce această discriminare în completarea titlului de proprietate?

Deci, vă repet procedura, domnule: se completează anexele la nivelul Comisiei fondului funciar la nivel local, se duc la Prefectură, se validează, se întorc la comisia locală, se trece la punerea în posesie, aceste puneri în posesie merg la Direcția agricolă, OCOT, prefectură.

Care este legalitatea acțiunii prefectului, domnule secretar general al Guvernului?

Drept urmare, vreau să vă spun care-i consecința faptului că mă izbesc de un refuz din partea dumneavoastră de a vă apleca cu seriozitate asupra problemei, vreau să vă spun că săptămâna viitoare deschid un proces penal împotriva prefectului dumneavoastră, membru PNTCD, pe care-l acuz de abuz în funcție.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doriți să reveniți? Vă rog. Aveți două minute.

 
 

Domnul Constantin Remus Opriș:

Domnule deputat,

Vreau un singur lucru să precizez și iată că am luat cuvântul tocmai pentru că ceea ce dorim este să aflăm adevărul și să nu ținem ilegalități și oameni care comit ilegalități alături de noi.

În acest sens, pornind și de la sesizarea dumneavoastră și de la alte probleme sesizate nouă, începând de astăzi, o echipă, să spun așa, de control administrativ a Departamentului de administrație publică locală se deplasează în județul Cluj, unde verifică legalitatea unor acte emise de Prefectură și de unele consilii locale. Tot ceea ce ni s-a sesizat se va concretiza într-un raport, iar răspunsul acelui raport nu o să fie secret, o să vi-l putem pune la dispoziție. Eu vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Din partea Ministerului Finanțelor este prezent domnul secretar de stat Dan Radu Rușanu, pentru a răspunde domnul Aron Popa. Este prezent domnul Popa? Domnului Popa Nicolae. Domnul Popa Nicolae? Este prezent. Și domnul Zsolt Szilagyi, care este prezent. Deci, sunt toți trei prezenți. Vă rog să răspundeți, dar să știți că timpul nostru pentru răspunsuri este de trei minute. Dacă toți domnii miniștrii prezenți depășesc foarte mult acest timp, nu o să mai putem răspunde la tot ce este pe acest program și înseamnă că i-am chemat de pomană pe colegii dumneavoastră și o să trebuiască să revină. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule președinte,

Promit să mă înscriu în cele trei minute.

Deci, domnului deputat Aron Popa.

Urmare a interpelării dumneavoastră referitoare la aplicarea prevederilor art.50 din Legea 77/94 privind asociațiile salariaților și membrilor conducerii societăților comerciale care se privatizează, vă comunic următoarele:

În conformitate cu prevederile Ordonanței 38/97 privind completarea Legii 77/94, art.50: "Societatea comercială care se privatizează prin cumpărarea de acțiuni de la FPS de către asociațiile constituite în conformitate cu prevederile prezentei legi beneficiază pe toată durata achitării ratelor, în condițiile prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni, de o reducere cu 30% a impozitului pe profit".

Art.35 din Legea 77/97, în vigoare din 11 august '94, rămas nemodificat prin Ordonanța de urgență 38, menționează că facilitățile fiscale prevăzute la art.50, mai sus enunțat, se aplică pentru impozitele datorate după data intrării în vigoare a prezentei legi și societăților comerciale care au fost privatizate anterior intrării în vigoare a prezentei legi, prin cumpărarea de acțiuni de către asociații ale salariaților și membrilor conducerii acestora, constituite ca persoane juridice.

Coroborând prevederile mai sus enunțate, rezultă că începând cu data de 10 iulie 1997, societățile comerciale privatizate potrivit prevederilor legale calculează reducerea cu 30% a impozitului pe profit, corespunzător cotei de acțiuni dobândite de la FPS.

Prevederile art.4 din Ordonanța de urgență 59 din 27 septembrie '97 privind destinația sumelor încasate de FPS în cadrul procesului de privatizare a societăților comerciale la care statul este acționar, se referă la sumele aferente ratelor devenite scadente după data intrării în vigoare a acestei ordonanțe care urmează regimul stabilit de reglementările legale în vigoare în momentul semnării de către FPS a respectivelor contracte de vânzare a acțiunilor, respectiv părților sociale, și nu la facilitățile fiscale din Legea 77/94.

Menționăm că aspectele indicate în interpelarea dumneavoastră referitoare la modul de calcul al facilităților fiscale pentru societățile privatizate prin cumpărarea de acțiuni de către asociațiile salariaților și membrilor conducerii au fost semnalate atât Agenției Naționale pentru Privatizare, cât și Ministerului Reformei, aceștia fiind inițiatorii proiectului de ordonanță pentru modificarea și completarea Legii 77/94. Deci, dânșii au fost inițiatorii, dar totuși noi vă răspundem.

Al doilea răspuns către domnul deputat Neculai Popa.

După cum cunoașteți, România, ca parte contractantă a Organizației mondiale de comerț, are obligația respectării regulilor internaționale în domeniul schimburilor comerciale, care, printre altele, impune și acordarea unui tratament egal tuturor importatorilor, indiferent de forma de organizare și tipul de proprietate, precum și tuturor mărfurilor importate, care se încadrează la aceeași poziție tarifară.

În cadrul Rundei Uruguay, România a notificat, în baza propunerilor fundamentate de Ministerul Agriculturii, nivelele de protecție la frontieră, precum și calendarele de reducere pentru unele produse ce fac obiectul tarifului vamal de import al țării noastre. Urmare a acestei acțiuni, pentru produsul lână necardată, nepieptănată, în anul 1998 taxa vamală a fost stabilită la nivelul 288 ad valorem care s-a considerat că asigură o protecție corespunzătoare producătorilor interni de lână, unități agricole și producători individuali.

Ținând seama de starea actuală a agriculturii, de greutățile cu care se confruntă această ramură importantă a economiei și în special a sectorului zootehnic, care a determinat o scădere serioasă a efectivelor de ovine și implicit a producției de lână destinată prelucrării industriale, pentru a asigura totuși unităților din sectorul industriei textile cantitatea și sortimentele de lână necesare realizării producției contractate la intern, dar îndeosebi la export, s-a aprobat până în 1998, în conformitate cu legislația în vigoare, importul unor cantități limitate de lână cu taxă vamală redusă, respectiv 5%.

Menționăm că măsura adoptată a avut ca temei legal prevederile art.35 din Ordonanța Guvernului 26/93 privind tariful vamal de import al României, care stipulează competența Guvernului de a aproba în cazuri temeinic justificate exceptări sau reduceri de taxe vamale cu caracter temporar pentru unele categorii de mărfuri.

Trebuie să subliniem că acordarea repetată a unor facilități pe linie vamală, reduceri sau exceptări de la plata taxelor vamale de la aceleași produse achiziționate din import nu poate continua la nesfârșit, întrucât această practică reprezintă o abatere de la angajamentele asumate de țara noastră pe plan internațional și totodată reprezintă un regim preferențial pentru unitățile interesate.

În concluzie, Ministerul Finanțelor nu a majorat taxele vamale de la 5% la 288, așa cum se afirmă în interpelare și cum dumneavoastră, am văzut aici, spuneți "peste noapte", s-a luat această măsură de majorare a taxei vamale "peste noapte", ci această taxă vamală este în vigoare de cinci ani de zile, deci nici noaptea polară nu durează atâta, și în acest an s-a revenit la cea inițială. Iar dacă dumneavoastră cunoașteți problemele celor care se confruntă în România cu vânzarea lânii, veți știi la fel de bine ca și mine, poate dacă nu, chiar mai bine, că la această dată, în România, țăranii noștri stau cu lâna și nu pot s-o valorifice pentru că noi aducem lână din import. Deci, atâta timp cât eu în România sunt producător de lână, trebuie să-mi protejez cumva producția mea internă.

Ceea ce s-a făcut până acum timp de cinci ani de zile prin acordarea excepțională a acestei taxe vamale de numai 5% a fost în dauna producătorilor interni.

În legătură cu intervenția domnului Syilagyi.

După cum este cunoscut în prezent, Hotărârea Guvernului 812 din '94, republicată în '97, persoanele fizice cu domiciliul în România, care călătoresc în străinătate cu autovehicule mai mult de patru călătorii pe an, una pe trimestru, plătesc la ieșirea din țară o taxă de 250% aplicată la valoarea carburantului corespunzător capacității maxime a rezervorului normal al autovehiculului. Prevederile respective se aplică și persoanelor străine în cazul depășirii limitei stabilite la alineatul anterior. De la aceste dispoziții sunt exceptate persoanele străine posesoare de pașaport diplomatic, precum și cetățenii Republicii Moldova care călătoresc în România.

Subliniem faptul că instituirea taxei a avut drept motivație limitarea scoaterii din țară și comercializării carburanților peste graniță, care, în perioada respectivă, aveau prețurile de desfacere mai reduse comparativ cu cele practicate în țările limitrofe sau în Europa Centrală.

Ordonanța de urgență 3 din martie '98 este în dezbatere, chiar astăzi s-a făcut dezbatere în Cameră,- prețurile interne de desfacere la combustibil, benzină și motorină au suferit o majorare substanțială - iar după aprobarea de către Parlament a acestei ordonanțe de urgență, vom înainta Guvernului, proiectul pe care noi îl avem deja, de hotărâre privind abrogarea HG-ului 812-94. Pot să vă spun că proiectul de hotărâre există deja, urmează să fie aprobat în Guvern în prima ședință după aprobarea noilor prețuri la carburanți. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Aron Popa.

 
 

Domnul Ioan Aron Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Ministerul Finanțelor, prin Ordinul 2242 precizează că: "Societățile comerciale care s-au privatizat și care beneficiază, potrivit Legii 77, de o reducere de 50% a impozitului pe profit pentru toate acțiunile dobândite atât la FPS, cât și la SIF vor calcula începând cu data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.38, o reducere de 30% aplicată pentru impozitul datorat la această dată."

Într-adevăr, Ordonanța 38 a fost inițiată de Ministerul Reformei, dar vreau să vă spun că domnul ministru Ulm Spineanu, prin adresa 3688 din 1.07.1997, a dat toate asigurările că modificările care se au în vedere se vor aplica pentru vânzările de acțiuni anterioare datei apariției respectivelor modificări.

Eu consider că cei care s-au privatizat și au încheiat contracte de vânzare-cumpărare înainte de apariția Ordonanței 38, le-au încheiat cu niște condiții. Acum, venim retroactiv și le anulăm o serie de facilități, printre care această prelevare a impozitului pe profit.

Întrebarea la care revin: prevederea din art.20, Ordinul 2242, rămâne valabilă sau poate fi eliminată?

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Popa Neculai.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Eu rămân surprins, pentru că în interpelarea mea n-am spus că s-a majorat taxa vamală, ci că intenția Guvernului este de a majora taxa vamală de la 5 la 288%.

De asemenea, aș vrea să vă spun că într-adevăr sunt pentru ca să asigurăm protecția producătorului român și am susținut-o de foarte multe ori, dar din cele relatate la Fabrica de covoare Alba Iulia, 50% din materia primă folosită pentru produsul covoare trebuie importată, pentru că acest tip de lână nu se produce în România, iar din acest punct de vedere nu putem pune în pericol o asemenea industrie ușoară cum este cea din România.

De asemenea, aș vrea să vă mai spun că ei au primit înștiințare, așa cum au primit și vămile, de altfel, cu privire la intenția aceasta de majorare a taxei vamale, pentru că în anul 1998 nu s-au mai făcut excepții, până în momentul de față, cel puțin, urmând ca dumneavoastră, fie prin hotărâre de guvern sau, eu știu, prin alte ordine ale Ministerului Finanțelor sau Ministerului Comerțului, să reglementați această situație, pentru că, din calculele pe care le-au făcut ei în acest moment, nu pot să facă față concurenței din afară la export și vă informez că au exporturi foarte multe cu prețuri, cu taxele vamale atât de mari. Și din acest moment ei refuză să mai importe materia primă de care au nevoie. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Szilagyi Zsolt.

 
 

Domnul Szilagyi Zsolt:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate secretar de stat Rușanu,

Am ascultat cu mare interes răspunsul dat de dumneavoastră.

Precum știți și dumneavoastră probabil, intrarea în vigoare a acestei hotărâri de guvern nu a făcut efectul dorit. Din păcate, scurgerea de benzină în străinătate s-a produs și în timp ce această hotărâre a fost în vigoare. Precum știți și dumneavoastră, persoanele juridice nu plătesc această taxă, numai persoanele fizice. Deci, cine este lovit de acea taxă? Tocmai omul mic, omul de rând, care a dorit să respecte legea.

Consider că menținerea în vigoare a acestei hotărâri îngrădește un drept fundamental garantat de Constituție. Nu se mai considera ca în moment ce o persoană fizică trebuie să plătească 700 de mii de lei pentru un rezervon plin pentru a călători în străinătate, că el călătorește liber, deci consider că ar fi fost și mai corect dacă în momentul în care Guvernul a introdus spre adoptare ordonanța de urgență care a prevăzut ridicarea prețului la carburanți, în acel moment să fie suspendată aplicarea acestei hotărâri.

Pe de altă parte, precum știți bine, e o discriminare față de cetățenii care trăiesc în partea vestică a țării; spre est, spre Moldova se călătorește liber, fără a plăti nici o taxă, spre vest nu. Deci, nu ne simțim că am avea aceleași drepturi. Bine, am înțeles că cu Moldova avem relații speciale și ceea ce v-am cerut nu este ca să moară și capra vecinului, ci și partea vestică să călătorească tot așa de liber cum călătoresc cetățenii din partea estică a țării.

Vă mulțumesc și cer în continuare ca Guvernul să ia măsurile de rigoare pentru abrogarea cât mai grabnică a acestei hotărâri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Popa Neculai.

În legătură cu interpelarea referitoare la liberalizarea exportului de fier vechi. S-a mai răspuns la această chestiune. E o interpelare nouă pentru că domnul secretar de stat de la Ministerul Industriei și Comerțului mi-a spus că a mai răspuns la această chestiune cu liberalizarea exportului de fier vechi.

Vă rog.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Într-adevăr, așa este, s-a mai răspuns la o asemenea problemă pentru că s-a mai ridicat și din partea unor colegi de-ai mei, dar una din întrebări era legată și de rezolvarea unor programe speciale care au fost destinate Combinatului Siderurgic Hunedoara, programe care ele au fost elaborate de prin anii '94 și nici în ziua de astăzi nimeni nu a abordat această problemă și lucrătorii de acolo, salariații, sindicatele, vor să știe dacă în momentul de față Guvernul este preocupat de o asemenea problemă, pentru că, într-adevăr, sunt neliniștiți de liberalizarea acestui export al fierului vechi și, bineînțeles, în situația în care vor rămâne fără materie primă normal, că și combinatul va fi închis, se vor disponibiliza cel puțin 15.000 de salariați de acolo, concomitent cu disponibilizarea altor salariați din alte sectoare de activitate care colaborează cu acest combinat siderurgic.

De asemenea, am spus în interpelare, Hunedoara trebuie tratată în mod special, combinatul siderurgic de acolo, pentru că este o zonă monoindustrială și ar însemna să rămână pustie zona respectivă. Vă mulțumesc.

Și, eventual, dacă, într-adevăr, a mai răspuns la o asemenea problemă, îl rog să-mi trimită răspunsul în scris.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Vasile Stan este prezent? Nu este prezent. Atunci o să primească răspunsul la interpelarea privind nerespectarea legislației construcțiilor din Argeș de la domnul Sofronie Constantin Nicolae, secretar de stat la Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.

De la Ministerul Transporturilor, domnul secretar de stat Marinescu Gheorghe Adrian răspunde domnului Mihai Vitcu referitor la reanalizarea măsurilor luate de Regionala Căi Ferate Iași.

Domnul Marinescu Gheorghe Adrian. Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Adrian Marinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la interpelarea domnului deputat Mihai Vitcu, răspunsul Ministerul Transporturilor este următorul privind transformarea haltei de mișcare Todirești în haltă de călători cu vânzare de bilete.

Traficul pe calea ferată a scăzut an de an astfel că a fost necesară adaptarea cheltuielilor corespunzător volumului de trafic și reducerea pierderilor. În acest sens, Societatea Națională a Căilor Ferate Române - SNCFR - a stabilit o metodologie care funcționează pe principii de rentabilitate economică, conform Legii 129/1996 și aprobată în Consiliul director al SNCFR cu Hotărârea nr. 10 din 7.VII.1997. În intervalul 1990-1997, SNCFR a închis un număr de 479 de stații și halte de mișcare, rămânând la 31 decembrie 1997 numai 1.070 de puncte de secționare, iar pentru anul 1998, în funcție de resursele financiare necesare, vor mai fi închise încă 70 de stații.

Halta de mișcare Todirești nu se încadrează în criteriile tehnico-economice stabilite de SNCFR pentru menținerea în exploatare a stațiilor și haltelor de mișcare, în conformitate cu prevederile contractului de activitate al SNCFR pe perioada 1997-2000, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 190 din 1997, modificată cu Hotărârea de Guvern 694/1997, anexa 1, precum și a Legii 129 din 1996 privind transportul pe căile ferate române.

Menționăm că în timp ce traficul în fosta haltă de mișcare Todirești a scăzut de la 244 de vagoane de încărcare-descărcare în 1996, la 205 vagoane încărcate-descărcate în 1997, structura cheltuielilor a rămas constantă.

Exemplificăm că în cursul anului 1996, în timp ce încasările au fost de 78.507.000 lei, cheltuielile cu munca vie și materialele necesare funcționării ca haltă de mișcare au fost de 186.375.000 lei, iar în 1997 încasările au fost de 203.917.000 lei, cheltuielile cu munca vie și materialele fiind de 329.947.000 lei - deci, mai mari de o dată și jumătate - motiv pentru care a fost transformată la 15 decembrie 1997 în haltă deschisă numai pentru traficul de călători.

Publicul călător din localitate va fi deservit, în continuare, prin oprirea trenului de persoane în halta de călători Todirești, cu vânzare de bilete, iar operațiile de încărcare-descărcare de mărfuri vor putea fi efectuate în subunitățile de cale ferată vecine: stația Dărmănești la 9 km. și Cacica la 12 km, SNCFR fiind interesată în preluarea întregului volum de mărfuri din zonă, precum și transportul călătorilor în condiții de rentabilitate.

Măsura luată de SNCFR este corectă și nu va afecta activitatea economică și socială din zonă.

De altfel, în sesizarea domnului deputat probabil că este o eroare, la capitolul "Venituri" pe anul 1997, la stația Todirești este trecută suma de 200.000 de milioane, adică 200 de miliarde. Dacă ari fi fost așa ar fi fost minunat, de la o stație ca Todirești să încasăm 200 de miliarde venituri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da, poftiți, domnule Vitcu.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Doar un minut, domnule președinte. Se pare că așa am eu noroc, fie că mi se întârzie răspunsurile, cum s-a petrecut cu Ministerul Educației Naționale, fie că mi se dau prea devreme, așa cum se petrece în acest caz.

La interval doar de o săptămână mi se răspunde la această interpelare - de fapt este o revenire la o interpelare mai veche, în speranța că s-ar fi reanalizat situația de la stația Todirești.

De ce am revenit? Pentru că după câte mi s-au spus, nu sunt specialist în domeniu, ca atare nu pot intra în discuții tehnice, dar după câte mi s-au spus, la baza acestei hotărâri au fost niște dezinformări datorate unor oameni interesați din zonă. Și din această cauză s-a ajuns la soluția pe care dumneavoastră ați dat-o și bănuiesc că așa cum a fost argumentată, ea este și corectă. Dacă lucrurile așa stau, normal că hotărârea este cea pe care ați luat-o, dar eu mă așteptam să se facă o reanalizare a situației și nu cred eu că în decurs de o săptămână s-a făcut această analiză la fața locului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

De la Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului este prezent domnul secretar de stat Viorel Raicu pentru a răspunde domnului Petre Bejinariu. Este prezent?

 
 

Domnul Petre Bejinariu (din sală):

Da.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

... și domnului Serac Florian pe care l-am văzut. Este prezent. Aveți cuvântul, domnule ministru.

 
 

Domnul Viorel Raicu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La interpelarea formulată de domnul deputat Petre Bejinariu: în zona localităților Ulma, Brodina, Straja, Vicovul de Sus, Vicovul de Jos, Rădăuții Mari, Măleuți - din județul Suceava - există un număr de 8 construcții hidrotehnice, cu rol de apărare împotriva inundațiilor pe râul Suceava și afluenții săi, lucrări de apărări de mal, ce totalizează 14,6 km, construcții care s-au dovedit insuficiente pentru combaterea inundațiilor repetate din ultimii ani.

În urma inundațiilor produse în bazinul hidrografic Suceava, în anii 1991 și 1992, filiala Bacău a Regiei Autonome Apele Române, a realizat un studiu care cuprinde întregul complex de lucrări necesare pentru combaterea inundațiilor și anume acumulări cu rol de atenuare a viiturilor, lucrări de îndiguiri și regularizări pentru apărarea localităților.

Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului a avizat acest studiu cu indicația ca lucrările să se realizeze etapizat, funcție de priorități și posibilități financiare. Astfel, în baza Hotărârii de Guvern nr. 534/1996 s-a promovat și este în curs de execuție lucrarea refacerea amenajării râului Suceava în zona sursei de alimentare cu apă a orașului Rădăuți, comuna Măleuți, județul Suceava. De asemenea, este în fază de avizare, în vederea promovării lucrarea amenajarea râului Suceava în zona localității Vicovul de Sus și Vicovul de Jos. Refacerea lucrărilor de apărări de mal existente, afectate de viiturile din perioada '94-'97 se realizează în acest an în cadrul programului de reparații al Regiei Autonome Apele Române - Filiala Bacău.

În condițiile bugetului de austeritate pentru 1998, în programul de investiții al Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, nu au fost cuprinse lucrări noi pentru apărarea împotriva inundațiilor ci numai terminarea lucrărilor în curs de execuție și reabilitarea celor afectate de viiturile din ultimii ani.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Petre Bejinariu.

Trebuie să vă spun că domnul Ioan Seceleanu, secretar de stat, care trebuia să răspundă domnului Serac Florian, în legătură cu domeniul forestier, este la Senat. Trebuia să ajungă, dar nu a ajuns.

La fel și domnul Victor Eros, care trebuia să răspundă domnului Gheorghe Ionescu.

Aveți cuvântul domnule Bejinariu.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul secretar de stat a adus aici câteva argumente la interpelarea subsemnatului. Eu îi mulțumesc pentru datele pe care le-a adus, dar am două notații, la care țin tare mult. Comunele acestea sunt înjumătățite, în sensul că terenurile agricole, pădurile și pășunile sunt jumătate sau mai mult de jumătate dincolo de graniță - și au fost și consolidate aceste plecări de terenuri - prin ratificarea din 1997 a Tratatului Româno-Ucrainean. Asta însemnează că oamenii nu au posibilitate. Mai adaug încă ceva și anume restructurările, respectiv reforma prin restructurări și lichidări, au făcut ca foarte mulți oameni care lucrau în alte zone mai puternic industrializate să revenă acasă. Deci, nu au posibilități ca să se apere împotriva acestor viituri foarte mari de pe râul Suceava. Și asta era dorința noastră: să se insiste pentru că acolo sărăcia e mare și oamenii nu se pot apăra singuri, să se facă aceste lucrări de infrastructură cu forțele financiare ale statului.

Eu bănuiesc că dacă mai vin ape foarte mari nu o să mai fie nevoie de astfel de lucrări, dacă ele se amână foarte mult.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Raicu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat, o să vă fac o mărturisire de natură sentimentală. Sunt cu totul de acord cu dumneavoastră că există zone în care sărăcia a devenit endemică și că intervenția intervenția statului este singura modalitate pentru a scoate din impas aceste zone.

Din păcate, și fac apel acum la dumneavoastră, pentru anul în curs, bugetul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului este 0,06%. Nu pot să exprim această cifră fiind insignifiantă. Și aceasta în comparație cu cifrele care se vehiculează în vestul Europei, care variază între 3 și 5% sau în unele țări din est care sunt de 1,5%.

Mă înțelegeți? Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Încheiem aici ședința noastră de astăzi.

Lucrările vor fi reluate mâine la ora 8,30.

Ședința s-a încheiat la ora 19,16.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 14 july 2020, 20:19
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro