Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 noiembrie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 16-11-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 noiembrie 1998

8. Prezentarea interpelărilor adresate de către deputați membrilor Guvernului.  

Domnul Vasile Lupu:

................................................

Trecem la interpelări.

Domnul Acsinte Gaspar are cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi, câți sunteți în sală,

Formulez o interpelare către ministrul culturii, domnul Ion Caramitru.

Domnule ministru, în ultima vreme, tot mai multe obiective muzeistice de interes local sau național situate în județul Vâlcea sunt scoase din patrimoniul artistic și cultural al țării, ca urmare a dezafectării clădirilor în care acestea sunt găzduite.

În această situație se află Casa memorială "Petrache Poenaru" din comuna Bălcești, Muzeul de istorie din Govora, Muzeul Viei și Vinului din municipiul Drăgășani, "Cula Greceanu" de la Măldărești, lângă Horezu.

Întrebarea firească pe care și-o pun locuitorii județului Vâlcea, cât și turiștii care străbat această zonă a țării se referă la măsurile pe care Ministerul Culturii înțelege să le ia pentru a asigura minimum de protecție a zestrei culturale naționale.

Se poate preconiza ca soluție exceptarea obiectivelor culturale de la restituirea în natură către foștii proprietari și acordarea acestora a unor despăgubiri în condițiile legii.

Doresc ca răspunsul să fie dat în scris.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Groza. Lipsește, nu?

Domnul Dan Matei Agathon.

Domnul Matei Agathon Dan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Suntem așa de mulți, încât aș putea chiar să vă salut personal pe fiecare, dar, totuși, din respect pentru timpul dumneavoastră, am să fiu cât se poate de scurt.

Prima interpelare, domnule președinte, aș dori s-o adresez domnului Andrei Pleșu, ministrul afacerilor externe.

Se știe că analiștii politici consideră, pe bună dreptate, că relațiile României cu Turcia sunt de un tip special.

În plan politic, este cunoscută poziția fermă a Turciei privind sprijinul acordat României pentru integrarea cât mai rapidă în NATO, ca și vizitele reciproce bianuale la nivel de președinte, prim-ministru, ministrul afacerilor externe. Iar în plan economic, ținta o constituie creșterea schimburilor comerciale la un nivel de aproximativ un miliard de dolari anual.

Cum comentează, în acest context, domnul ministru Andrei Pleșu faptul că nici până astăzi, la doi ani de la alegerile din 1996, România nu are ambasador acreditat în Ankara? Și până când va tolera domnul ministru această situație, nemaiîntâlnită în analele diplomației românești?

Domnule președinte, dacă-mi permiteți și a doua interpelare,… adresată domnului Radu Sârbu, președintele Fondului Proprietății de Stat.

Privatizarea Stațiunii Neptun-Olimp S.A., cea mai atractivă stațiune turistică din România, în loc să reprezinte un veritabil "success-story" românesc, s-a transformat într-un imens scandal politico-economic. În condiții conspirative, fără licitație și publicitate, într-un dispreț total față de opinia publică, cele mai importante hoteluri și restaurante de pe litoral, 102 active, au fost asociate cu forța, cu zeci de S.R.L-uri obscure, fără nici o experiență în turism, având ca obiect de activitate taximetrie, shipping, consultanță, studiouri muzicale, construcții-montaj etc.

Astfel, o societate turistică cu profituri constante de milioane de dolari, cu un capital social de peste 200 de miliarde de lei, cu o cifră de afaceri de peste 70 de miliarde de lei, plasată pe un onorant loc 2 în topul firmelor mari în 1997, este oferită pe tavă de acționarul principal, Fondul Proprietății de Stat, unor membri și apropiați ai Puterii.

Presa vehiculează nume sonore din Constanța, în spatele acestei operațiuni, prefectul, soția domniei sale, primarul Mangaliei, directori generali din Fondul Proprietății de Stat, chiar colegi deputați.

Cum comentează domnul președinte al Fondului Proprietății de Stat această tentativă frauduloasă de privatizare la Neptun-Olimp S.A., prin asociere cu S.R.L-uri având sedii în apartamente, în loc să utilizeze metode transparente, prin organizarea în licitații internaționale și vânzarea de acțiuni prin intermediul Bursei de valori?

Ce măsuri a dispus președintele Fondului Proprietății de Stat pentru sancționarea celor vinovați, indiferent de funcție sau poziție politică, și ce strategie va utiliza Fondul Proprietății de Stat pentru privatizarea celei mai importante stațiuni turistice din România?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Vetișanu are cuvântul. Se pregătește domnul Ionel Marineci.

Domnul Vasile Vetișanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Traian Băsescu, ministrul transporturilor.

În condițiile unei masive disponibilizări de personal calificat din sistemul de transport de călători pe calea ferată, doresc să aflu dacă la luarea unei astfel de măsuri de către conducerea Ministerului Transporturilor s-a avut în vedere asigurarea securității transportului feroviar. Există semnale că trenurile de călători nu ar avea personalul necesar unei bune desfășurări a mersului acestora, concretizată și în întârzierile mari ale trenurilor la stația de destinație, deși condițiile de timp sunt favorabile în prezent.

Ce măsuri se preconizează?

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Ionel Marineci. Se pregătește domnul Petre Naidin.

Domnul Ionel Marineci:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelara mea de astăzi o pun pentru a treia oară în discuția Parlamentului, pentru că din 30 septembrie, când am lansat-o pentru prima dată Departamentului pentru protecția copilului, cu revenire în luna octombrie, nici până la această dată nu am primit răspuns. După o intervenție la domnul ministru Sassu, mi s-a răspuns că este cazul s-o reformulez și s-o adresez din nou Departamentului pentru protecția copilului.

Având în vedere că Guvernul a lansat o nouă ordonanță privind reorganizarea acestui departament, este vorba de Ordonanța nr.34/1998, revin cu interpelarea mea, din care am să prezint numai câteva elemente, pentru că are câteva pagini, respectiv 4 pagini, și n-am să îndrăznesc să vă rețin atenția cu prezentarea întregii interpelări.

Prima parte a interpelării face referire la centrele de plasament, foste leagăne de copii, și anume, care sunt efectele noii politici de protecție a copilului în aceste instituții de la adoptarea Legii nr.108 și până în prezent, dacă politic în acest domeniu a avut efecte pozitive. Și am cerut niște date cu privire la numărul de copii internați în această perioadă, numărul de copii plasați în familie, mijloacele financiare puse la dispoziție, conținutul muncii în cadrul acestor instituții.

În partea a doua a interpelării cer date asemănătoare despre politica în domeniul protecției copilului în case de copii sau, așa cum este denumit mai nou, centre de plasament - o denumire nefericită, după părerea mea, motivele care determină în ultimii ani, mai precis în ultimii doi ani, creșterea numărului de copii instituționalizați, motivele pentru care au fost reduse raporturile între personalul educativ și personalul administrativ, de ce normele metodologice de aplicare a Legii nr.108 nici la această dată nu sunt aprobate de Guvern. Iar, în partea a treia, întreb Departamentul de protecție a copilului ce măsuri preventive de protecție a inițiat în această perioadă.

Am să depun interpelarea la secretariat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Naidin. Se pregătește domnul Mihai Vitcu.

Domnul Petre Naidin:

Mă adresez Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului privind modul cum urmărește programul special guvernamental privind finanțarea lucrărilor drumuri comunale și alimentări cu apă în comunele României. Și, deci, cum urmărește acest program cu aplicare la comuna Dor Mărunt, județul Călărași.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Mihai Vitcu. Se pregătește domnul Petru Bejinariu.

Domnul Mihai Vitcu?

O voce din sală:

Este absent momentan.

Domnul Vasile Lupu:

Absent momentan. Domnul Petru Bejinariu.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se adresează Ministerului Agriculturii și Alimentației. O prezint pe scurt.

În domeniul zootehniei situația devine îngrijorătoare în primul rând prin scăderea efectivelor de animale și, în acest sens, dau doar trei cifre. Comparativ cu 30 iulie 1996, scăderea efectivelor este de 380 de mii la bovine, 1 milion la porcine, l,800 milioane - la ovine.

Și acum, în județul Suceava, cu tradiție și posibilități, crescătorii de animale ne arată mereu că întâmpină foarte mari greutăți în valorificarea cu beneficii a produselor animaliere - carne, lapte, lână, ouă, piei etc.

Dacă avem în vedere și situația din cultura plantelor, înțelegem afirmația unui senator PD privind situația grea din agricultura românească de astăzi.

Interpelarea: vă rugăm, domnule ministru Dinu Gavrilescu, să precizați pentru crescătorii de animale din județul Suceava, care sunt măsurile concrete pe care le preconizează Ministerul Agriculturii și Alimentației pentru sprijinirea zootehniei din această zonă și care este atitudinea dumneavoastră față de complexele zootehnice semilichidate și față de cele care mai sunt încă în producție?

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Burlacu Viorel.

Domnul Viorel Burlacu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează deopotrivă Ministerului Sănătății, domnului Hajdu Gábor, și ministrului finanțelor, domnul economist Decebal Traian Remeș.

Recent, directoarea Direcției Sanitare Neamț, doamna Vintea Georgeta, a bulversat opinia publică nemțeană, declarând că, de la 1 ianuarie 1999, intenționează să nu mai acorde asistență medicală și sanitară, în primul rând în Spitalul județean Piatra Neamț, pentru salariații ce provin din societățile înregistrate cu datorii către sănătate.

Doamna directoare Georgeta Vintea nu a mai avut răbdare până la 1 ianuarie 1999. Din cotidianul "Monitorul de Neamț" de azi, 16 noiembrie 1998, aflăm că pacienta Elena Bălan, salariată la Fibrex Săvinești, a plătit suma de 800 de mii de lei reprezentând spitalizarea la Spitalul județean Neamț, deși, lunar, i s-a oprit pe stat de plată contribuția de ajutor social.

Două întrebări la adresa ministrului sănătății și colegului său de la Finanțe devin naturale.

1. Ce vină au salariații pentru "ocolirea" acestor plăți de către conducătorii societăților comerciale, fie de la stat, sau particulare?

2. În sensul moralei creștine propovăduite de segmentul politic țărănist, nu răspunde nimeni de noile numiri algoritmice în AGA și consiliile de administrație, la societățile controlate de stat, dacă acești reprezentanți nu-și achită obligațiile bugetare? Eu cred că se poate vorbi de sabotaj și complicitate la sabotaj.

Mai grav însă este că amenințarea lansată de directoarea Georgeta Vintea aduce o gravă atingere drepturilor constituționale ale românului și intră în contradicție și cu Legea siguranței naționale, căci ea pune în pericol siguranța unei comunități locale. Este, în bună măsură, și un subiect de siguranță națională.

Drept pentru care îi întreb pe cei doi miniștri dacă în județul Neamț nu mai sunt valabile Constituția României și Legea siguranței naționale. Cum o controlează pe abuziva directoare a Direcției județene Neamț?

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Doamna Viorica Afrăsinei are cuvântul.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am să spun interpelarea mai pe scurt, deci obiectul interpelării. Și vreau să menționez că interpelarea mea este adresată Guvernului, domnului prim-ministru Radu Vasile.

Domnule prim-ministru Radu Vasile, interpelarea mea se adresează direct dumneavoastră și vizează strategia politicii social-economice pe care Guvernul condus de dumneavoastră o are în atenție pentru județele defavorizate ale țării prevăzute în Hotărârea nr.1007/1996, respectiv Botoșani, Vaslui și Giurgiu, hotărâre pe care guvernele care s-au succedat din 1996 și până în prezent nu au abrogat-o, dar nici nu s-au învrednicit s-o pună în aplicare.

S-au dat câteva sute de ordonanțe de Guvern și ordonanțe de urgență în ultimii 2 ani, dar nici una nu vizează dezvoltarea economico-socială a județelor defavorizate, dincolo de faptul că Legea dezvoltării regionale are prevederi care condiționează sprijinul doar pentru zonele miniere.

Am adresat foarte multe interpelări în legătură cu strategia privind dezvoltarea economico-socială a acestor județe, strategie care de altfel era vizată și de Hotărârea nr.1007.

De fiecare dată, răspunsurile pe care le-am primit de la reprezentanții Guvernului, de la domnii miniștri, atât de la Ministerul Industriei și de la Secretariatul General al Guvernului, de la domnul Opriș, nu vreau să dau acum citate din răspunsurile dumnealor, dar, într-un fel, prin răspunsurile dumnealor s-au angajat că au o astfel de strategie care vizează aceste județe.

Iată că au trecut 2 ani, iată că am parcurs și am dat o lege care, însă, este departe de a aduce un cât de puțin sprijin acestor județe. De aceea, domnule prim-ministru, mă adresez dumneavoastră, așa cum m-am adresat și celorlalți prim-miniștri pe care i-a avut Guvernul României din 1996 și până acum, dar de la care nu am primit nici un rezultat concret.

Mă adresez dumneavoastră, domnule prim-ministru, și vă rog un răspuns corect în ceea ce privește această Hotărâre nr.1007 din 1996, hotărâre care, menționez, nu a fost abrogată de guvernele din 1996 până în prezent și, ca urmare, ar trebui pusă în aplicare.

Care este poziția dumneavoastră privind acest mod de a privi dezvoltarea județelor slab dezvoltate?

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Tabără.

Aici, pe listă, nu figurați. Poate informați și secretarul de ședință.

Domnul Valeriu Tabără:

Eu am transmis pentru înscriere de săptămâna trecută, chiar.

Domnul Vasile Lupu:

Da, aveți cuvântul.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Eu nu am să prezint în totalitate conținutul interpelării.

Ea se adresează domnului prim-ministru Radu Vasile și are ca obiect în primul rând modul cum se face și se promovează imaginea României în străinătate.

Cu ocazia prezenței mele la O.N.U. în perioada 25-30 octombrie 1998, un grup de ziariști români care lucrează la săptămânalul "Zoom" de la New York, ne-au prezentat două mostre de "promovare" a imaginii României în S.U.A. și în lume.

Primul este un atlas mondial editat sub egida cotidianului "New York Times", în care, printre alte neadevăruri se înscriu: limba oficială a României este română și maghiara, iar a Republicii Moldova - moldoveneasca, rusa și română. Să vezi și să nu crezi!

Materialul al doilea, pe care de altfel îl atașez la aceste interpelări, un ghid "Vizitați România", ghidul Bucureștilor și al orașelor României, întocmit de către doamna Rose Mary Klaskin, care trebuie să fie distribuit în librăriile din S.U.A., apoi, tradus în limbile franceză, germană și japoneză, va fi difuzat în țările europene și asiatice.

Pentru întocmirea acestui ghid, care prezintă erori grosolane din istoria României și a poporului român, s-a primit, așa cum precizează autoarea Rose Mary Klaskin, ajutorul de la Oficiul Național de Turism și, culmea, de la Ministerul Turismului.

Pentru serviciul de umplere cu noroi a țării și a poporului român, autoarea a fost recompensată cu suma de 5 mii de dolari.

Toate acestea au fost realizate în timpul mandatului de ministru al turismului, al domnului Akos Birtalan, reprezentant al UDMR, care a făcut și face parte încă din coaliția aflată la Putere în România.

Domnule prim-ministru, vă anexez la textul interpelării ghidul "Vizitați România", ghidul Bucureștiului, pentru a avea dovada evidentă a modului în care unii membri ai Guvernului României promovează imaginea țării noastre în străinătate și vă rog să prezentați în fața Parlamentului poziția dumneavoastră față de acest material, precum și măsurile ce le aveți în vedere pentru corectarea imaginii României peste hotare.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, suspendăm ședința de astăzi.

Reluăm lucrările în plen mâine, după programul de intervenții, care va începe la orele 8,30.

O seară plăcută!

Ședința s-a încheiat la ora 18,55.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 28 mai 2020, 16:24
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro