Nicolae Vasilescu
Nicolae Vasilescu
Ședința Camerei Deputaților din 3 noiembrie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 03-11-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 noiembrie 1998

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.6 Nicolae Vasilescu - semnalarea prezentării Transilvaniei pe internet ca fostă "parte integrantă a Regatului ungar";

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Vasilescu; se pregătește domnul deputat Nicolae Ionescu. Este aici? Da.

Domnul Nicolae Vasilescu:

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

Pentru cine are timp să-și arunce o privire pe paginile internet, iată ce descriere poate fi găsită Transilvaniei: "Transilvania a fost parte integrantă a Regatului ungar și reprezintă citadela culturii ungare din bazinul carpatic.

La sfârșitul primului Război Mondial, în cadrul Tratatului de la Trianon, 1921, aliații au anexat Transilvania Ungară României, căreia Transilvania nu i-a aparținut niciodată. Cu toate acestea, regiunea rămâne o comoară, cuprinzând 1.000 de ani de cultură a vechiului popor ungar din bazinul carpatic".

Cei care știu, cu adevărat, cum stau lucrurile, nu pot decât să rămână uimiți, dar ce ne facem cu aceia care nu știu prea multe despre Transilvania?

Cum prima impresie contează, ei vor rămâne cu convingerea fermă că această zonă este pământ unguresc, pe care noi, descriși ca fiind "ciobani săraci", ne-am refugiat aici de pe alte ținuturi.

În prezentarea succintă care se face, se pomenește, deci,în treacăt și de români. Primele grupuri de români sunt menționate în cronici datând din secolul al XVIII-lea, ca fiind "ciobani săraci ce migrau cu turmele din Valahia, peste Munții Carpați, pentru a căuta refugiu în teritoriu ungar".

În schimb, se face o descriere minunată a secuilor care "trăiesc în frumosul ținut al secuilor de mai bine de 1.000 de ani, mai mult decât ungurii, germanii, românii sau oricine altcineva din Transilvania".

Și pentru cine nu înțelege noțiunile de secui sau de ținutul secuilor, nu este nici o problemă, pentru că ele sunt explicate pe înțelesul tuturor. Secuii aparțin ungurilor, vorbesc limba maghiară, au aceeași cultură și sunt priviți ca cea mai veche ramură a ungurilor din Transilvania.

Despre români nu are rost să se mai vorbească, pentru că, oricum, ei sunt o cantitate neglijabilă. Și pentru că tot sunt o cantitate neglijabilă, nu au nici o calitate. Dar, nu-i nimic, au secuii și pentru români. Sunt cunoscuți a fi oameni plini de voință, foarte muncitori, un popor plin de resurse, temperamentali, plini de virtuți, cu un deosebit simț al umorului. Ei sunt onești și pasionați, uneori încăpățânați și foarte mândri de moștenirea lor.

Ne întrebăm despre ce moștenire este vorba? Poate despre Transilvania?

Cât despre simțul umorului, cel al autorului acestei pagini pe internet este, desigur, foarte dezvoltat. Și pentru că a venit vorba despre autor, ei, bine, trebuie să vă spun că acest text nu aparține unui ungur cu capul înfierbântat, ci unui student de naționalitate maghiară al Universității de Stat din Târgu Mureș, deci un cetățean român. Nu cred că această istorie sinistră o cunoaște din programele de învățământ ale universității din Târgu Mureș, ci din bogata biografie iredentistă pompată din abundență în Transilvania de cercurile revizioniste maghiare.

Mie îmi este acum foarte clar că o universitate de stat a minorității maghiare, chiar dacă fardată puțin și cu apelativul de Schiller, va reprezenta un focar de educație mincinoasă, legalizată, pentru tinerii români de naționalitate maghiară. Clasa politică românească sănătoasă, opinia publică și societatea civilă și-au exprimat părerea nefavorabilă față de înființarea acestei universități.

Ieri a fost rândul studenților care, prin cel mai avizat for al lor, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, a depus la Ministerul Educației Naționale o listă de revendicări care, dacă nu vor fi soluționate, vor declanșa o grevă generală a studenților. Printre aceste revendicări regăsim și solicitarea abrogării hotărârii de Guvern 687/1998 privind înființarea Universității Petöffi Schiller. Și așa propaganda segregaționiștilor maghiari este foarte mare, dovadă că prin ea s-a reușit sucirea minților unor tineri. Acum trebuie să-i dăm acestei propagande și un sediu, un spațiu în care ea să se deruleze legal.

Cât despre aceste pagini pe internet, este clar că nu putem opri pe nimeni să-și exprime elucubrațiile, dar putem să cerem introducerea lor într-un capitol separat, numit "Povestiri științifico-fantastice".

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 29 mai 2020, 21:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro