Lazăr Lădariu
Lazăr Lădariu
Ședința Camerei Deputaților din 3 noiembrie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-06-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 03-11-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 noiembrie 1998

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.3 Lazăr Lădariu - despre condiția românilor din afara granițelor;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu, se pregătește domnul deputat Radu Mânea. A venit? Nu. Domnul deputat Márton Árpád.

Domnul deputat Lădariu, după care domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

De prea multă vreme, din păcate, frații noștri basarabeni, ca și cei bucovineni, continuă să rămână pentru noi, cum inspirat se exprima poetul și prietenul Grigore Vieru, "copilul cu inima afară".

Asemenea lor, în postura celor suferind consecințele acestui "accident biologic" al istoriei, se află azi milioanele de români din afara granițelor, din Munții Pindului și Valea Timocului până în Macedonia și Bulgaria, din Tessalia și Subcarpatia până în Câmpia Tisei, în Magadan și dincolo de Cercul Polar, din Cernăuți și Hotin, până dincolo de Nistru.

Tot mai des până la noi răzbat știri că românilor din Tighina, Tiraspol, Comrat, Dubăsari, Coșnița și Cocieri le-a ajuns cuțitul la os. Dovezile sunt azi pretutindeni.

Dovadă e martirajul lui Ilie Ilașcu, deopotrivă uitat și așezat sub tăcerea puterii de la București și Chișinău, în temnița de la Tiraspol, cu dorul la un tată dus, fără a-și vedea fiul, în lumea eternă a umbrelor.

Dovadă-i Golgota copiilor și profesorilor din Tighina, batjocoriți și aruncați în clădirea improvizatei școli din afara orașului de străinii, de veneticii urcați în cârca stăpânului, de "vânduții de acasă" și de "mâncăii străini", care azi le bat cu pumnul în masă.

Dovadă-i străduința celor al căror soare tot de la Moscova răsare, preocupați să aducă iar la modă cazaciocul prin casele familiilor cernite după acel "război ignorat", care, prin Dubăsari și Tighina s-au făcut, prin agresiune și obrăznicie, stăpâni azi prin casele celor atunci aruncați în "masacrul inocenților", obligându-i să pornească în bejenie de pe pământul strămoșesc al moșiei Ștefane.

Dovadă-i umilirea și batjocorirea, la București și la Chișinău, a confraților Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolae Dabija, Dumitru Matcovschi, detractorii uitând că, poeții sunt, cum spunea Ioan Alexandru, "limbile clopotelor".

Dovadă-i decorarea liderului secesionist Igor Smironov de către Alexei al Moscovei, care, la rândul lui se revanșează acordând distincții unui Ovcinikov, trimisul moscovit în Basarabia, de parcă nimeni n-ar avea ochi de văzut și minte de priceput, că prin așa zisa Republică Transnistreană și prin Găgăuzia, Rusia își lărgește coridorul spre râvnita Mare Neagră, tocmai cu ajutorul "ploșnițelor din urechea balenelor sinucigașe".

"Când, dimineața, te trezești cu Nistrul în față", grăiesc versurile unei frumoase poezii, să-ți aduci aminte de mamă, de tată, de soră, de frate.

Să nu uităm că lor, fraților noștri din Basarabia, "trecută prin foc și prin sabie, / Trădată, furată mereu" le-a ajuns cuțitul la os.

Să ne amintim că ei sunt frații noștri, că dacă te tai la degetul cel mic sau la cel mare, mâna toată te doare la fel.

Că pe Câmpia Libertății de la Blaj a fluturat un singur gând și e regretabil că, pentru unii români, nu mai există lege străbună, nici glie strămoșească, nici mândrie, nici rușine.

Celor care nu-și mai pleacă genunchii, nici fruntea spre memoria celor duși sub cruci și sub glie, trebuie să le amintim că am avut domni martiri și sfinți ai pământului și altare ale neamului românesc.

Și pentru că știm că sângele apă nu se face, ne simțim obligați să pomenim aici strigătul lui Toma Jalbă, din 28 octombrie 1917: "Fraților, nu ne lăsați! Nu ne uitați! Iar dacă ne veți uita, noi văm săpa malul Nistrului și vom îndrepta apa dincolo de pământul nostru, căci mai bine să-și schimbe râul mersul, decât să rămânem noi despărțiți unii de alții!".

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 5 iunie 2020, 6:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro