Petru Bejinariu
Petru Bejinariu
Ședința Camerei Deputaților din 3 noiembrie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 03-11-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 noiembrie 1998

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
    1.1 Petru Bejinariu - relatarea vizitei întreprinse de o delegație a Parlamentului României în Ucraina;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

................................................

Dau cuvântul domnului deputat Petru Bejinariu, se pregătește domnul deputat Nicolae Leonăchescu. Vă rog să țineți cont de cele 3 minute.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În ultima decadă a lunii octombrie, deci foarte recent, o delegație a Parlamentului României, formată din nouă deputați, a desfășurat în Ucraina activitatea de recunoaștere și evaluare a gradului de promovare a prevederilor art. 13 din Tratatul româno-ucrainean.

În vizitele de la școli, în toate întâlnirile de la Cernăuți și Kiev, am constatat interes din partea autorităților ucrainene, dar și transferul unor probleme, fie în zona greutăților financiare actuale din Ucraina, fie în interes exagerat față de minoritatea ucraineană din România, datorită permanentei încercări de deturnare a dialogului din partea delegatului pentru minoritatea ucraineană din delegație.

Populația românească băștinașă, autohtonă de când lumea în nordul Bucovinei, nu a dorit și nu a acceptat niciodată sacrificiul istoric de a trăi despărțită de Patria Mamă. Dar așa a hotărât istoria și așa a ratificat, fără negocieri reale, prin Tratatul româno-ucrainean, actuala coaliție guvernamentală.

Acesta a fost primul lucru pe care am dorit să-l cuprindem în mesajul nostru. În toate întâlnirile noi am respins concepția privind învățământul pentru minoritățile naționale, prin care se urmărește desfășurarea învățământului în limba română, deci limba maternă, numai până la clasa a III-a sau a IV-a, cea mai gravă îngrădire în menținerea identității naționale în comunitățile românești.

Partea ucraineană a menționat că această concepție nu a fost însușită la Ministerul Învățământului, dar ea a fost elaborată de funcționari din acest minister, între care, iată unul, Igor Cizevschi.

Având în vedere nevoia de cadre didactice de la școlile cu limba de predare română, pentru toate disciplinele, de cadre cu pregătire superioară pentru toate domeniile, noi am solicitat înființarea de grupe și facultăți în limba română la universitatea din Cernăuți și, în perspectivă, înființarea unei universități multiculturale.

Acum, la universitatea din Cernăuți, funcționează numai Facultatea de Filologie română și clasică, cu doar 10 studenți anual.

La Rada Supremă, de la persoane cu înalte răspunderi politice, am aflat că românii care trăiesc în Ucraina sunt în număr doar de 135.000, adică a 8-a minoritate, în ordine numerică, deși noi cunoaștem că, în realitate, sunt peste 1.000.000 de români.

În plus, sub presiuni pornite din diferite cercuri politice, mulți români la ultimul recensământ s-au declarat moldoveni.

Sunt localități cu populație românească de 85 - 95 %, precum Herța, Dureatca, Cercești, Colincăuți, Sascăuți și altele, unde nu există nici școli, nici clase, nici măcar grupe de grădinițe cu limba de predare română.

Cadrele didactice ucrainene și autoritățile locale au grijă ca populația românească să nu dorească să învețe în limba română.

Delegația parlamentară și-a însușit și a susținut în relațiile cu autoritățile ucrainene propunerile și cerințele societăților culturale românești din regiunea Cernăuți, între care, în grabă, reînființarea de biblioteci și librării cu carte românească, reamenajarea Casei Muzeu Mihai Eminescu, acordarea numelui unor mari personalități ale istoriei și culturii românești unor străzi din Cernăuți, Odesa, Ojgorod, Kiev, înălțarea unui monument al poetului Mihai Eminescu la Cernăuți și a unui monument al domitorului Ștefan cel Mare la Codrii Cosminului, pentru că nici o comunitate românească nu poate trăi fără Eminescu și Ștefan cel Mare, retrocedarea către societățile culturale românești a Casei Naționale a Românilor și a Palatului Cultural și, respectiv, înființarea Centrului de cultură românească la Cernăuți.

Autoritățile ucrainene au primit cu interes mulțimea problemelor ridicate de delegația noastră, le-au considerat interesante și în cea mai mare parte corecte și au promis că le vor analiza cu atenție, pentru a fi promovate în legislația Ucrainei sau pentru a fi aplicate.

Avem, așadar, invitația și obligația monitorizării.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 3 iunie 2020, 16:09
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro