Plen
Ședința Camerei Deputaților din 12 martie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 12-03-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 martie 1998

8. Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.13/1998 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă.  

Domnul Radu Mircea Berceanu:

................................................

Urmează proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, la care, plenul Camerei, în ședința de marți, 10 martie, a aprobat ca procedură de vot, votul nominal. Legea are caracter ordinar.

Are cuvântul domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Agenda de lucru a Camerei Deputaților de marți, a înscris un număr de patru proiecte de legi din domeniul organizări judecătorești. Asupra a trei dintre aceste legi, plenul Camerei Deputaților și-a dat votul. Urmează ca astăzi să fie exprimat, votul în legătură cu cel de al patrulea proiect de lege, cel referitor la aprobarea Ordonanței nr. 13, privind modificarea Codului de procedură civilă. Vreau să vă reamintesc, stimați colegi, și - oarecum - să-l pun în temă și pe președintele de ședință, care fiind în misiune, nu a participat la dezbaterea asupra acestui proiect de lege, dezbaterile au fost destul de confuze. Această stare de confuzie a fost generată, în primul rând; la prima chemare pentru a se lua în discuție acest proiect de lege, biroul Comisiei juridice, de disciplină și imunități a lipsit în totalitate. După mari eforturi, a fost găsit secretarul comisiei, care a venit în fața plenului pentru a susține raportul. A existat și există, în continuare, în rândul membrilor Camerei Deputaților, o stare de confuzie, în legătură cu rapoartele care au fost emise asupra acestui proiect de lege. De altfel, chiar și președintele de ședință din acea zi, domnul vicepreședinte al Camerei Vasile Lupu, s-a găsit într-o mare dificultate în conducerea dezbaterilor pe marginea acestui proiect de lege.

Domnule președinte, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată - în fond - cu examinarea acestui proiect de lege. Comisia a dat un raport de respingere a proiectului de lege. Țin să remarc că este printre puținele rapoarte care conține o motivare deosebită, față de altele, care vin destul de superficial, și care a fost adoptat, acest raport, de către comisie cu majoritatea voturilor, existând o singură excepție: președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități s-a abținut de la vot. Ulterior, s-a primit un raport suplimentar, prin care se introduc trei amendamente, fără ca acest raport suplimentar să conțină o motivare, de ce comisia și-a reconsiderat, care sunt argumentele pentru care și-a reconsiderat punctul de vedere asupra primului raport.

Vreau să subliniez că și la această ședință, președintele Comisiei juridice a lipsit. Se simte nevoia, domnule președinte, ca să se dea explicații în legătură cu această problemă.

A doua chestiune. Aș vrea, fie Comisia juridică, fie ministrul justiției, să precizeze plenului dacă soluțiile care sunt propuse prin acest proiect de lege se regăsesc și în legislațiile altor țări. Noi vrem să armonizăm legislația noastră cu legislația Uniunii Europene și poate ne spuneți dacă, într-adevăr, reușim, prin acest proiect de lege, să ajungem la ceea ce dorim.

Și, în fine, domnule președinte, aș ruga ca să ni se precizeze dacă cererea pentru redactarea hotărârii, pe care o face partea, este supusă timbrului, așa cum se face, de altfel, cu toate cererile care sunt adresate la instanțele judecătorești.

După aceste răspunsuri, vă rog, domnule președinte, să-mi permiteți ca să revin, pentru a explica votul pe care Grupul parlamentar PDSR urmează să-l dea în legătură cu acest proiect de lege.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Domnul Bălăeț.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Înainte de a trece la votul final asupra acestei ordonanțe, Grupul parlamentar PRM, consultându-se, m-a însărcinat să dau următoarea explicație de vot. Noi vom vota împotriva acestei ordonanțe și iată motivele care ne îndreptățesc să facem acest lucru: mai întâi că suntem împotriva modificării Codului de procedură civilă prin ordonanțe, în loc să se procedeze normal, prin dezbateri, în forul legislativ al țării. În acest sens, ne mirăm că tocmai domnul ministru al justiției, însărcinat să apere statul de drept și ordinea de drept, încalcă, el în primul rând, ordinea de drept și principiul separării puterilor în stat. Este drept că, foarte abil cum este, aceasta pentru că este oltean, domnul Stoica și-a luat drept acoperire Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe pe perioada vacanței de iarnă. Dar aceasta, pentru un om drept și cinstit cu sine și cu funcția pe care o ocupă, nu-l scuză, ci îl acuză și mai mult, precum îl acuză și potopul de ordonanțe de urgență, peste 90, cu care Guvernul Ciorbea a invadat Parlamentul în cursul anului 1997, și continuă și astăzi, și pe care ministrul justiției, în mod obligatoriu, le contrasemnează, fără să-și onoreze funcția de apărător al ordinii de drept și al principiului separării puterilor în stat.

Trecând, acum, la conținutul Ordonanței de modificare a Codului de procedură civilă se cuvine să observăm că ea este, în esență, antidemocratică, împotriva dreptului universal al cetățenilor de a avea acces deplin, asigurat prin lege, la motivația sentințelor cărora le sunt supuși. Acest drept universal are o existență seculară în Codul nostru de procedură civilă. El a devenit deja o cutumă în conștiința tuturor absolvenților facultăților de drept, care au învățat, generații după generații, că orice hotărâre judecătorească cuprinde 3 părți: introducerea, motivarea și sentința, care decurge, în mod logic, din motivație. Acest lucru îl știu și cetățenii, care participă la actele de judecată și care au nevoie să cunoască nu numai sentințele acestora, ci și motivația lor. Și iată că vine acum Ordonanța nr.13, cifră cu ghinion, să limiteze acest drept, în cadrul judecătoriilor, unde se dau cele mai multe sentințe, să-i oblige pe cetățeni și instituții să facă cerere scrisă pentru a obține acest drept. Și aceasta, motivația dlui ministru, datorită mulțimii proceselor. Dar procesele vor deveni și mai multe, procedând astfel.

Iată, de exemplu, la dosarul Comisiei juridice privitor la această ordonanță, există și o scrisoare a Televiziunii Române, care are un volum foarte mare de procese contravenționale, în toată țara, privind aparatele fără abonament. "În urma intrării în vigoare a Ordonanței nr.13/1998", se precizează în sesizare, "judecătoriile trimit instituției noastre sentințele civile cuprinzând numai soluția de admitere sau de respingere a contestațiilor, fără motivarea acelor soluții. În aceste condiții, vom fi nevoiți să declarăm, împotriva tuturor sentințelor civile, sute de recursuri, numai pentru a putea cunoaște motivarea soluțiilor și pentru a putea aprecia dacă mai este sau nu cazul să persistăm în recurs. Fiind nevoiți să procedăm astfel, apreciem că modificarea adusă Codului de procedură civilă, prin Ordonanța nr.13, este de natură nu să simplifice, ci să amplifice volumul de muncă al activităților juridice, atât în cadrul instituției, cât și în cadrul judecătoriilor". Având în vedere asemenea aspecte, Comisia juridică a Camerei Deputaților, din care fac și eu parte, a dat un aviz negativ acestei ordonanțe, precizând: "Lipsa considerentelor din expozitivul hotărârilor judecătorești este de natură să determine nerealizarea unei jurisprudențe unitare. Prin neincluderea motivației judecătorilor în hotărârile pronunțate, se elimină caracterul educativ al acestora, părțile necunoscând expozitivul, pot fi convinse să renunțe la calea de atac prevăzută de lege. Părțile în litigiu au dreptul să cunoască motivația judecătorilor".

Aflând de acest aviz negativ motivat, domnul ministru Stoica l-a determinat pe însuși primul-ministru să ne scrie o scrisoare de presiune, la Comisia juridică. A venit însuși domnul ministru Stoica, val vârtej, la comisie, însoțit de o seamă de subalterni, care au făcut o dezbatere destul de confuză, admițând câteva amendamente minore, care nu modifică, însă, esența problemei, ci, dacă observăm bine, o complică și mai mult. Uitați-vă, de exemplu, în acest sens, la ultimul paragraf din art.261 al Codului de procedură civilă, așa cum este modificat de ordonanță, unde se prevede posibilitatea cererii orale a motivației, în timpul ședinței de comunicare a sentinței, pe când în raportul suplimentar această cerere se face numai în scris și numai după comunicarea sentinței. În felul acesta, se mărește, și mai mult, birocrația și procesomania, de care, și așa, jurisdicția noastră suferă destul de mult.

Iată, domnilor deputați, câteva argumente care ne obligă ca votul nostru la această ordonanță să fie hotărât negativ și vă rugăm și pe dumneavoastră să facem împreună un examen de conștiință, să ne punem în postura cetățenilor, cărora, prin această ordonanță, li se ia un drept și li se oferă, în schimb, o birocratizare în plus a procesului justiției, cu posibilitatea de a fi jefuiți și mai mult prin costurile enorme ale acestuia.

Dacă aparatul judiciar este plătit atât de bine, ...

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule ...

Domnul Dumitru Bălăeț:

... cum ne-a forțat mâna, mai de curând, domnul ministru Stoica, apoi acest aparat trebuie să-și facă mai bine datoria față de cetățeni.

Iată de ce vă propun să examinăm, cu conștiință mai deplină, votul...

(Rumoare în partea dreaptă a sălii)

Domnilor, termin imediat.

... pe care îl dăm acestei ordonanțe. Pentru a putea realiza acest deziderat, în numele Grupului parlamentar propunem votul secret, adică votul absolut al conștiinței noastre de reprezentanți...

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu puteți, domnule Bălăeț, nu puteți!

Domnul Dumitru Bălăeț:

... ai intereselor și nevoilor cetățenilor României.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Știu, dar nu puteți, din cauza Regulamentului.

Domnul Jean Decuseară.

Domnul Jean Decuseară:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Noi am dezbătut acest proiect de lege și ordonanța, în ședința trecută, am ascultat toate opiniile, și pro și contra, și, cu tot respectul, aș dori să ridic doar, ca problemă, faptul că pentru astăzi nu a rămas decât votul final, așa că nu are nici un rost să mai reluăm, să discutăm, în continuare, ceea ce am discutat, pe parcursul a cel puțin o oră și ceva, marțea trecută. Așa că, domnule președinte, v-aș ruga ca, în afara declarațiilor politice, să se treacă la votul final, așa cum am stabilit, prin vot, marțea trecută.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul, înainte de a-i da cuvântul domnului ministru Stoica?

Domnul Emanoil Dan Barbaresso (din sală):

A mai vorbit odată!

(Se referă la domnul deputat Mitică Bălăeț, care s-a ridicat în picioare)

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Nu i-am dat... Deci eu am întrebat dacă mai dorește altcineva să ia cuvântul, înainte de a-i da cuvântul domnului Stoica.

Domnule ministru Stoica, aveți cuvântul.

(Rumoare)

S-au făcut, aici, niște referiri și s-au cerut niște clarificări. Domnul Stoica urmează să dea răspunsul.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mai întâi, cred că problema ridicată aici de domnul deputat Gaspar este foarte utilă și este nevoie de o explicație în legătură cu acele rapoarte care au fost întocmite de către Comisia juridică a Camerei Deputaților.

Este adevărat că primul raport a fost negativ, dar trebuie menționat că prima dezbatere care a avut loc în Comisia juridică a Camerei s-a făcut în absența inițiatorului. Este adevărat că această prezență nu este obligatorie, dar, potrivit Regulamentului Camerei, inițiatorul poate să participe la dezbaterea în comisii a proiectului de lege.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Și nu l-a împiedicat nimeni!

Domnul Valeriu Stoica:

Și ceea ce s-a sesizat, prin adresa primului ministru, făcută către președintele Camerei, nu a avut, în nici un caz, rolul unei presiuni asupra Comisiei juridice. S-a adus doar la cunoștință faptul că nu a fost invitat inițiatorul la dezbatere și, nefiind invitat, nu a avut cum să ia cunoștință de această dezbatere. Iată de ce conducerea Camerei a hotărât că este necesară reluarea dezbaterii, cu invitarea inițiatorului, pentru a-i da posibilitatea să susțină proiectul. Este ceea ce s-a făcut și, în a doua dezbatere la Comisia juridică, am participat, mai mult decât atât, prin bunăvoința conducerii Comisiei juridice, au fost invitați să participe la dezbateri și cei cărora le este destinată această ordonanță, respectiv reprezentanții magistraților și reprezentanții corpului avocațial. Au fost prezenți la dezbateri reprezentanții Curții de apel București, reprezentanții Tribunalului București, reprezentanții Uniunii avocaților. În prezența lor și în prezența inițiatorului, membrii Comisiei juridice au făcut o dezbatere amplă, iar în urma înfățișării tuturor argumentelor pro și contra Comisia juridică a dat avizul favorabil pentru această ordonanță.

Este adevărat că motivarea celui de al doilea raport nu mai este atât de completă, cum a fost motivarea primului raport și cred că, din acest punct de vedere, explicațiile pe care am să vi le dau, în continuare, sunt de natură să completeze ceea ce s-a scris în raportul după a doua dezbatere a Comisiei juridice.

Mai întâi vreau să vă spun, doamnelor și domnilor, că această ordonanță nu are caracter politic. Această ordonanță nu se referă la o chestiune care să trezească vreun partizanat, în funcție de împărțirea politică a Camerei Deputaților. Această chestiune este tehnică, este o chestiune care privește reforma justiției și, în această privință, vreau să vă anunț, cu această ocazie, că, la Ministerul Justiției, este pregătit un proiect amplu de Lege pentru modificarea Codului de procedură civilă.

Cei care sunt juriști în această Cameră și chiar cei care nu sunt juriști, dar au cunoștință despre modul în care se desfășoară procesele în ziua de astăzi, în România, știu foarte bine că una dintre principalele cauze care determină amânarea, la nesfârșit, a proceselor civile este caracterul învechit al procedurii civile. Este nevoie de o modernizare a procedurii civile, pentru că, vreme de mai bine de o jumătate de veac, această procedură nu a ținut ritmul cu evoluția procedurilor în Europa. Iată de ce acest proiect amplu de lege, pe care l-am pregătit la Ministerul Justiției, are în vedere modernizarea de ansamblu a Codului de procedură civilă.

Ordonanța pe care v-am prezentat-o astăzi spre dezbatere este numai punctul de început al acestei reforme a Codului de procedură civilă. Așa stând lucrurile, vreau să priviți această ordonanță în contextul mai amplu, mai larg al reformei Codului de procedură civilă.

Cu referire specială la ordonanță, vreau să înlătur confuziile care s-au creat, în rândul dumneavoastră, în legătură cu sfera de aplicare a acestei ordonanțe. Am constatat, din discuțiile pe care le-am avut cu mai mulți deputați, că există impresia potrivit căreia și hotărârile penale ar intra în sfera de aplicare a acestei ordonanțe. Or, este cazul să precizăm că este vorba de modificarea Codului de procedură civilă și nu a Codului de procedură penală. Deci toate hotărârile, în materie penală, se motivează. A doua precizare referitoare la sfera de aplicare a acestei ordonanțe: toate hotărârile pronunțate în recurs se motivează. Sublinierea aceasta este foarte importantă. Într-adevăr, dezlegările de drept cele mai importante sunt date de instanțele de recurs. Câtă vreme toate hotărârile în recurs se motivează, aceasta înseamnă că toate chestiunile de drept importante își vor găsi o dezlegare, printr-o argumentare amplă, bazată pe legile care sunt în vigoare în momentul de față. Așa stând lucrurile, dezvoltarea jurisprudenței se face, în primul rând, pe baza hotărârilor date în recurs.

În ceea ce privește hotărârile pronunțate la judecătorie, la instanțele de fond, în general, și la instanțele de apel, sunt două limitări foarte importante. Prima: toate cauzele în care se declară apel sau recurs se motivează. Toate hotărârile în care părțile cer să se facă motivarea se motivează. Această subliniere este foarte importantă, pentru că ea este în concordanță cu jurisprudența Curții europene a drepturilor omului. Și aici dau răspunsul pe care l-a solicitat domnul deputat Gaspar. În jurisprudența Curții europene a drepturilor omului, s-a precizat expres că, atâta timp cât partea are posibilitatea să-i ceară motivarea hotărârii, este îndeplinită exigența privind rațiunile care stau la baza pronunțării hotărârii. Dar procesul civil, doamnelor și domnilor, spre deosebire de procesul penal, este guvernat de principiul disponibilității, iar nu de principiul oficialității.

Câtă vreme părțile, cele care sunt în proces, nu doresc motivarea hotărârii, nu sunt nemulțumite de hotărârea pronunțată, nu au neclarități în legătură cu hotărârea pronunțată, este absolut inutil ca judecătorul să facă o muncă nefolositoare și, pe această cale, simplificând modalitatea de motivare a hotărârilor judecătorești, introducând acest criteriu selectiv de motivare a hotărârilor judecătorești, numai la fond și la apel, rezultă că îl degrevăm pe magistrat în așa fel încât să-și concentreze toată atenția asupra motivelor de fapt și de drept, în hotărârile unde motivarea este necesară. Suntem, de fapt, din punct de vedere practic, astăzi, în următoarea situație: să salvăm un principiu abstract, care nu folosește nimănui, acela al motivării tuturor hotărârilor judecătorești, cât timp, în practică, aplicarea acestui principiu determină nemotivarea tuturor hotărârilor judecătorești. Într-adevăr, cine citește astăzi hotărârile judecătorești realizează că foarte puține dintre ele sunt motivate, în drept și în fapt. Cele mai multe dintre ele nu sunt motivate. Or, dacă dorim ca hotărârile în care este necesară, într-adevăr, motivarea, să fie motivate, atunci avem nevoie de această modificare a Codului de procedură civilă. Ea permite magistraților să motiveze, într-adevăr, ceea ce este important, să motiveze acele hotărâri în care, într-adevăr, se pun probleme de fapt și de drept, acele probleme în care părțile sunt nemulțumite sau au neclarități în legătură cu modul în care s-a desfășurat judecata.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Domnule președinte, mai limitați timpul!

Domnul Valeriu Stoica:

Și vreau să vă spun că această ordonanță este rezultatul...

Domnul Radu Mircea Berceanu:

În final, în final!

Domnul Valeriu Stoica:

... unor discuții concrete, ample, pe care le-am avut cu toți magistrații din țară. Nu numai magistrații care au participat la dezbaterea ordonanței în Comisia juridică și-au spus punctul de vedere. Este vorba de o dorință pe care o au magistrații din toată țara. Nu este vorba de o chestiune teoretică, de o chestiune abstractă. Și, așa stând lucrurile, vă rog să țineți cont de dorința exprimată în primul rând de magistrați.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

V-ați făcut salarii de milioane și nici motivări nu dați!

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule Stoica, în legătură cu taxa de timbru, cred că domnul Gaspar a pus o întrebare.

Domnul Valeriu Stoica:

Este penultima chestiune asupra căreia vroiam să mă opresc, domnule președinte, vă mulțumesc. Nu se timbrează aceste cereri, pentru că ele nu sunt acțiuni în justiție, sunt numai cereri în legătură cu desfășurarea unui proces, or asemenea cereri nu sunt supuse taxelor judiciare de timbru.

Domnul Ilie Neacșu (din sală):

Banii pe care îi luați!

Domnul Valeriu Stoica:

Și, ultima chestiune, domnul Bălăeț a spus că cifra 13 este cu ghinion. Vreau să-l informez că, deși sunt oltean, până acum, pentru mine, cifra 13 a fost o cifră cu noroc.

Vă mulțumesc.

(Amuzament în partea stângă a sălii)

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Popescu, ultimul vorbitor.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnul Gaspar a pus în discuție niște aspecte esențiale bune și merită un răspuns adecvat. Noi am dat un aviz negativ, într-o anumită stare a textelor. Eu m-am abținut de la vot, fiindcă eram insuficient de mulțumit cu privire la două soluție care, pe parcurs, au fost remediate.

La a doua ședință, fiindcă mă aflam la Paris, la Consiliul Europei, la o comisie, împreună cu domnul Șincai, nu am mai fost eu prezent. Prin urmare, a condus altcineva ședința, dar aceasta nu a afectat cu nimic conținutul discuțiilor. Rezultatul este că între prima și a doua dezbatere, la nivelul comisiei, textele au fost modificate, flexate și s-au adoptat două soluții suple și s-a rezolvat și cu privire la complinirea semnăturilor, un aspect care eu am dorit foarte mult să fie rezolvat, și anume ca această complinire a semnăturilor, care este o modificare necesară, să se facă nu oricum, ci după o anchetă administrativă, de către președintele judecătoriei, în prezența lui, încheindu-se un proces-verbal și dându-se sancțiuni pentru cei care nu au semnat la timpul cuvenit.

În starea actuală a textelor, s-a ajuns în situațiunea că textele sunt nu numai bune, dar se confirmă în teritoriu, din statisticile prezentate de minister, pe care le-am verificat și noi, că ordonanța dă rezultate pozitive. Vă rog să rețineți acest aspect, și anume că există o multitudine de procese acumulate pe parcurs, atât datorită unei multitudini de legi, care nu existau acum 100 de ani, cât și datorită faptului că există o sumedenie de procese rămase nerezolvate și numărul de judecători este foarte mic, anume în loc să avem 4.000 și ceva de judecători, avem 1.700 - 1.800 de judecători. Ne lipsesc încă aproape 1.000 și ceva de judecători. Aceasta explică soluția pragmatică, la care s-a oprit comisia, în varianta a doua, și noi suntem astăzi convinși că această ordonanță, nu numai că nu va produce nici o perturbare, dar va provoca, va crea condiții mai bune, pentru ca actul de justiție să fie calitativ rezolvat în practică. Decât 1.000 de hotărâri slab motivate, mai bine 800 de hotărâri bine motivate sau 700 de hotărâri bine motivate. Părțile nu sunt cu nimic prejudiciate, pentru că ele au dreptul, orișicând, să apese pe buton și să spună: vreau motivarea. În clipa în care partea cere, imediat se face motivarea.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Fiecare hotărâre privește un om!

Domnul Emil Teodor Popescu:

Prin urmare, este vorba de o renunțare selectivă, un proces selectiv de renunțare la motivare, numai atunci când părțile nu cer.

Eu sunt, într-adevăr, de acord că, acolo unde este vorba de amenzi, contravenții, pensii de întreținere, chiar și divorțuri, nu contează atât de mult motivările și partea, chiar și în aceste procese mărunte, poate, totuși, să solicite să i se ofere o motivare.

Prin urmare, aliniindu-ne la soluțiile care deja s-au cristalizat, la nivel european, cred că acum, în starea actuală a textelor acestei ordonanțe, repet, și cu angajamentele pe care domnul ministru le-a făcut și care sunt clare, în sensul că în Regulament se va prevedea clar în ce condiții se face complinirea de semnături, vă rog respectuos să constatați că ordonanța poate să fie votată și vă rog respectuos s-o votați favorabil.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Gaspar, care dorea să motiveze soluția grupului, așa cum a spus, de altfel, la început, după care vom trece la vot.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței nr.13 aduce unele modificări și completări Codului de procedură civilă, vizând, pe de o parte, eliminarea din cuprinsul hotărârii pronunțată de instanța de judecată a motivelor de drept și de fapt care au stat la baza pronunțării ei, iar, pe de altă parte, suprimarea textului referitor la obligația instanței de a comunica hotărârile părților, dacă acest fapt nu este necesar pentru curgerea termenului de exercitare a unei căi ordinare.

Este de observat că noul sistem afectează substanța actului de justiție și până la administrarea acestuia. Lipsa obligației judecătorului de a-și motiva hotărârea duce la scăderea răspunderii acestuia. Luarea unei hotărâri nu interesează doar convingerea intimă a judecătorului, ci și conștiința actului de justiție, reflectată în convingerea cetățeanului că i s-a făcut dreptate, cu argumentarea corespunzătoare în fapt și în drept.

Procedura aleasă în doi timp, luarea deciziei și motivarea ulterioară nu vor scurta termenele de judecată, partea necunoscând motivarea, fiind tentată de a introduce calea de atac, pentru a forța, astfel, și motivarea hotărârii. Nu trebuie omis faptul că o motivare convingătoare poate determina partea să renunțe la continuarea inutilă a procesului. Pe de altă parte, motivarea hotărârii nu este necesară numai pentru exercitarea căilor de atac, dar și pentru asigurarea punerii ei în executare când este necesar să se cunoască exact înțelesul și întinderea dispozitivului și când pot interveni contestații la executare.

Un alt aspect care motivează criticarea soluției propuse este acela că redactarea tuturor hotărârilor este necesară nu numai pentru exercitarea căilor de atac, ci și pentru analiza justeții soluțiilor pronunțate în vederea unificării practicii judiciare.

Doamnelor și domnilor deputați,

Motivarea hotărârilor este una din cuceririle Revoluției franceze de la 1789 și este necesară pentru ca, pe de o parte, hotărârile să fie înțelese și acceptate de părți, iar, pe de altă parte, să facă posibil controlul instanțelor superioare, astfel încât tendința manifestată, uneori, la noi ori în alte țări, de a înlocui motivarea cu hotărâri tipizate, pentru a degreva judecătorii de această muncă și a spori, astfel, productivitatea lor, dezagreabil cuvânt aplicat la justiție, este privită, în doctrina franceză, ca un imens regres, care este de neimaginat.

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Grupul parlamentar al PDSR a înțeles să sprijine acele măsuri cu care dumneavoastră ați venit în fața plenului Camerei pentru reforma justiției. Am fost de acord atunci când ați propus modificarea Legii de organizare judecătorească, am fost de acord atunci când ați propus majorarea salariilor, dar nu putem fi de acord ca, majorând salariile, să treceți la reducerea activității acestora. Este motivul pentru care, domnule ministru, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România va vota împotriva acestui proiect de lege.

(Aplauze în partea stângă a sălii)

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Deci nu se mai poate! Doar dacă doriți ori pe procedură, ori să motivați poziția grupului, una din două.

Vă rog.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Pe procedură, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, văzând controversele asupra acestei ordonanțe, solicită un termen de 15 minute, pentru consultări.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Îmi pare rău, dar s-a cerut un termen, atunci când a fost discutată legea și, pe de altă parte, a fost un termen de, probabil, 4 zile sau 5 zile, de când s-a hotărât acest vot și până acum. Dacă fiecare grup parlamentar uzează de această posibilitate și se cer pauze după pauze, eu nu am decât să mă supun Regulamentului.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Regulamentul permite și eu am făcut, numai în temeiul Regulamentului, nu referindu-mă la 4 sau 5 zile să vă cer. V-am cerut 15 minute, pentru consultări.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnul Mitrea, tot pe procedură.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte, în momentul în care ați anunțat că trecem la votul celor 3 proiecte de lege, Grupul parlamentar PNȚCD, dacă nu mă înșel, a cerut o pauză de 30 de minute, ca să ne consultăm. Și ne-am consultat, pe aceste proiecte de lege, după care am venit la sală, ca să expunem votul. Și așa a fost anormal că s-au mai purtat discuții pe baza acestei ordonanțe, din moment ce noi încheiasem discuțiile acum 4 zile. Regulamentul spune, și, de fapt, nu este Regulamentul, este o cutumă, ca, înainte de fiecare vot, să se poată cere o pauză. Înainte de acest vot, s-a cerut o pauză.

Dacă, acum, fiecare grup cere, înainte de un vot, o pauză, înseamnă că nu vom vota niciodată. Cred că ceea ce Grupul parlamentar PNL a cerut s-a consumat acum 30 de minute, și să trecem la vot.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.13/1998 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă.

S-a votat ca procedura de vot să fie cea votului nominal.

Dau cuvântul domnului secretar Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Ca să fim cinstiți cu colegii care sunt, de multe ori, la urmă, fiind ultimele județe, am hotărât astăzi să luăm invers județele.

(Rumoare)

Județul ILFOV

Lixăndroiu Viorel - contra

Neagu Victor - absent

Păunescu Costel - pentru

Petrovici Silvia - pentru

BUCUREȘTI

Andronescu Ecaterina - contra

Badea Alexandru Ioan - pentru

Boda Iosif - contra

Chiliman Andrei Ioan - pentru

Ciontu Corneliu - absent

Cunescu Sergiu - absent

Diaconescu Ion - absent

Domnul Gabriel Țepelea (din sală):

Vine imediat. Are o delegație.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mai citesc o dată, ca de obicei.

Dobrescu Smaranda

pentru

Dorian Dorel

absent

Dumitrescu Paul Adrian

pentru

Furo Iuliu Ioan

absent

Gheorghiu Mihai

pentru

Iliescu Valentin Adrian

contra

Ionescu Alexandru

pentru

Ionescu Constantin

absent

Ionescu-Galbeni Nicolae-Vasile-Constantin

pentru

Iorgulescu Adrian

pentru

Macarie Sergiu

pentru

Năstase Adrian

absent

Negoiță Gheorghe Liviu

absent

Pambuccian Varujan

pentru

Petrescu Silviu

pentru

Popescu Ioan Dan

absent

Popescu Tăriceanu Călin

pentru

Raica Florica Rădiță

pentru

Sassu Alexandru

contra

Severin Adrian

absent

Stănescu Mihai-Sorin

pentru

Stoica Valeriu

pentru

Teculescu Constantin

contra

Voicu Mădălin

absent

Weber Ernest-Otto

pentru

Județul VRANCEA

Albu Gheorghe

contra

Dumitriu (Hunea) Carmen

contra

Mânea Radu

pentru

Mitrea Miron Tudor

contra

Nichita Dan Gabriel

absent

Udrea Florian

contra

Județul VÂLCEA

Decuseară Jean

pentru

Dumitrașcu Laurențiu

pentru

Gaspar Acsinte

contra

Sabău Traian

contra

Stancov George-Iulian

absent

Vâlceanu Gheorghe

contra

Județul VASLUI

Băsescu Traian

absent

Buzatu Dumitru

contra

Dan Marțian

contra

Ghiga Vasile

pentru

Ignat Ștefan

absent

Mera Alexandru Liviu

absent

Petrescu Virgil

pentru

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Fenoghen Sevastian

pentru

Lazia Ion

pentru

Meșca Sever

contra

Vajda Francisc-Atila

pentru

Județul Timiș

Bárányi Francisc

pentru

Drăgănescu Ovidiu Virgil

pentru

Dugulescu Petru

pentru

Glăvan Ștefan

contra

Gvozdenovici Slavomir

pentru

Miloș Aurel

contra

Puwak Hildegard-Carola

contra

Stanca Teodor

pentru

Șerban Gheorghe

pentru

Tabără Valeriu

absent

Tăvală Tănase-Pavel

pentru

Județul Teleorman

Buga Florea

contra

Cândea Vasile

contra

Ianculescu Marian

contra

Marineci Ionel

contra

Noica Nicolae

absent

Spiridon Didi

absent

Videanu Adriean

contra

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan Peter

absent

Bejinariu Petru

contra

Chiriac Mihai

contra

Ionescu Marina

contra

Iorga Leonida Lari

contra

Mândroviceanu Vasile

pentru

Nicolaiciuc Vichentie

pentru

Palade Dan

pentru

Panteliuc Vasile

contra

Sandu Alecu

absent

Vataman Dorin

pentru

Vitcu Mihai

contra

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

absent

Galic Lia Andreia

pentru

Pantiș Sorin

absent

Șincai Ovidiu

contra

Trifu Romeo

contra

Vâlcu Mircea

pentru

Wittstock Eberhard-Wolfgang

pentru

Județul SĂLAJ

Bara Radu-Liviu

contra

Chichișan Miron

contra

Vetișanu Vasile

pentru

Vida Iuliu

absent

Județul SATU-MARE

Biriș Anamaria Mihaela

pentru

Dragoș Iuliu Liviu

pentru

Gavrilaș Teodor

contra

Pécsi Francisc

pentru

Pop Viorel

contra

Varga Attila

absent

Județul PRAHOVA

Antonescu Niculae Napoleon

contra

Avramescu Constantin Gheorghe

absent

Barbăroșie Victor

pentru

Ivănescu Paula Maria

contra

Moldoveanu Eugenia

contra

Moroianu Geamăn Adrian Tudor

absent

Munteanu Mircea Mihai

pentru

Opriș Constantin Remus

absent

Ruse Corneliu Constantin

contra

Sirețeanu Mihail

contra

Tudor Marcu

contra

Vasilescu Valentin

pentru

Județul OLT

Achimescu Victor Ștefan

contra

Argeșanu Valentin

pentru

Arghezi Mitzura Domnica

contra

Georgescu Florin

absent

Grădinaru Nicolae

absent

Groza Nicolae

contra

Kovacs Carol Emil

pentru

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

contra

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

contra

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

contra

Hlinschi Mihai

contra

Radu Elena Cornelia Gabriela

absentă

Rădulescu Cristian

absent

Țocu Iulian-Costel

absent

Județul MUREȘ

Elek Matei Barna

pentru

Filipescu Ileana

absentă

Kakasi Alexandru

pentru

Kelemen Attila Bela Ladislau

pentru

Kerekeș Károly

pentru

Lădariu Lazăr

contra

Mureșan Ioan

pentru

Pop Leon Petru

pentru

Popa Ioan Mihai

absent

Județul MEHEDINȚI

Barbaresso Emanoil Dan

pentru

Honcescu Ion

contra

Micle Ulpiu Radu Sabin

pentru

Nicolicea Eugen

contra

Raicu Romulus

absent

Județul MARAMUREȘ

Berci Vasile

pentru

Böndi Gyöngyike

pentru

Bud Nicolae

contra

Godja Petru

contra

Moldovan Petre

pentru

Pașcu Ioan Mircea

contra

Remeș Decebal Traian

pentru

Ștefănoiu Luca

contra

Județul IAȘI

Aferăriței Constantin

pentru

Baciu Mihai

contra

Cotrutz Constantin Eremia

contra

Dobre Traian

contra

Dorin Mihai

pentru

Enache Marian

contra

Gazi Gherasim

pentru

Lupu Vasile

pentru

Mogoș Ion

absent

Rânja Traian Neculaie

pentru

Stanciu Anghel

contra

Stoica Valeria Mariana

absentă

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

Din sală:

Scoateți-l pe domnul Lupu, pentru că nu este aici.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Poftim?! Domnul Lupu Vasile nu este, dar înainte de a pleca mi-a spus cum votează. (Rumoare.)

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Pe domnul Lupu să-l lase, votul să-l scadă.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Există procedura care, când colegii au avut ședință, au venit înainte. OK. Îl scoatem pe domnul Lupu, îl scoatem pe Lupu Vasile, îl punem absent. Votul să-l scoatem.

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

absent

Cristea Gheorghe

pentru

Popa Virgil

contra

Tarna Gheorghe

contra

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

contra

Dimitriu Sorin Petre

absent

Giurescu Ion

contra

Ifrim Dumitru

contra

Neacșu Ilie

contra

Petreu Liviu

pentru

Priceputu Laurențiu

pentru

Șteolea Petru

contra

Județul HARGHITA

Antal Istvan

pentru

Asztalos Ferenc

pentru

Becsek Garda Dezideriu Coloman

pentru

Nagy Ștefan

pentru

Ráduly Róbert-Kálmán

pentru

Județul GORJ

Băbălău Constantin

contra

Drumen Constantin

contra

Nică Mihail

pentru

Pârgaru Ion

absent

Popescu Bejat Ștefan Marian

absent

Popescu Dumitru

contra

Județul GIURGIU

Cristea Marin

contra

Croitoru Mircea Adrian

contra

Grigoriu Mihai

pentru

Radu Alexandru-Dumitru

contra

Județul GALAȚI

Bălan Marilena

pentru

Buruiană-Aprodu Daniela

contra

Ciumara Mircea

absent

Gheciu Radu Sever Cristian

pentru

Iacob Elena

pentru

Manole Odisei

pentru

Mihu Victor Traian

contra

Nica Dan

contra

Protopopescu Cornel

pentru

Sandu Ion Florentin

contra

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

contra

Brezniceanu Alexandru

contra

Cazacu Vasile Mircea

pentru

Grigoraș Neculai

contra

Ionescu Bogdan

pentru

Ionescu Gheorghe

contra

Ioniță Mihail Gabriel

pentru

Manolescu Oana

pentru

Matei Lucian Ion

pentru

Nicolescu Mihai

contra

Roșca Ioan

pentru

Vasilescu Nicolae

contra

Județul DÂMBOVIȚA

Ana Gheorghe

contra

Boștinaru Victor

contra

Dîrstaru Dorin

pentru

Enescu Ion

absent

Neagu Romulus

contra

Popa Daniela

contra

Popescu Irineu

absent

Rădulescu-Zoner Șerban Constantin

pentru

Simion Florea

pentru

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

absent

Márton Árpád-Francisc

pentru

Tamás Sándor

absent

Țurlea Petre

absent

Județul CONSTANȚA

Andrei Gheorghe

pentru

Ariton Gheorghe

contra

Barde Tănase

pentru

Botescu Ion

pentru

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

contra

Hașotti Puiu

pentru

Marinescu Ioan-Sorin

pentru

Mazăre Radu Ștefan

absent

Nicolae Jianu

pentru

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Onaca Dorel-Constantin

absent

Osman Fedbi

absent

Șaganai Nusfet

absent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

absent

Ionescu Anton

absent

Kónya-Hamar Alexandru

absent

Lăpușan Alexandru

absent

Matei Vasile

absent

Mátis Eugen

absent

Miclăuș Vasile

absent

Păcurariu Iuliu

contra

Pop Iftene

pentru

Roman Ioan

pentru

Vida-Simiti Ioan

pentru

Județul CĂLĂRAȘI

Bălăeț Mitică

contra

Munteanu Ion

contra

Naidin Petre

contra

Pavelescu Claudiu-Costel

pentru

Sârbu Marian

contra

Județul CARAȘ-SEVERIN

Muscă Monica-Octavia

absentă

Oană Gheorghe

contra

Popovici Cornel Sturza

pentru

Spătaru Liviu

absent

Vilău Adrian-Ioan

absent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

contra

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

pentru

Morariu Teodor Gheorghe

pentru

Papuc Aurel Constantin

contra

Partal Petre

contra

Pâslaru Dumitru

contra

Petrescu Ovidiu Cameliu

contra

Județul BRĂILA

Alecu Aurelian Paul

absent

Bartoș Daniela

absentă

Corâci Ioan Cezar

pentru

Dragu George

absent

Șerban George

contra

Văsioiu Horia

absent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

absent

Bran Vasile

absent

Cojocaru Radu Spiridon

pentru

Gherasim Ion Andrei

pentru

Kovács Csaba Tiberiu

pentru

Lepșa Sorin Victor

pentru

Moucha Romulus Ion

contra

Secară Gheorghe

contra

Tudose Nicolae Florin

pentru

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

contra

Baban Ștefan

contra

Hilote Eugen

pentru

Ioniță Nicu

contra

Mihăilescu Ptru Șerban

contra

Popescu Emil Teodor

pentru

Sandu Dumitru

contra

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Constantinescu Dan

pentru

Oltean Ioan

contra

Pintea Ioan

contra

Săndulescu Aureliu-Emil

pentru

Sonea Ioan

contra

Județul BIHOR

Bot Octavian

absent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Drecin Mihai

contra

Negrău Mircea

absent

Paneș Iosif

pentru

Rákoczi Ludovic

pentru

Serac Florian

contra

Székely Ervin-Zoltán

pentru

Szilágyi Zsolt

pentru

Țepelea Gabriel

pentru

Județul BACĂU

Corniță Ion

pentru

Dan Matei-Agaton

contra

Darie Simion

contra

Duțu Ion

contra

Gheorghe Valeriu

pentru

Hrebenciuc Viorel

absent

Irimescu Haralambie

pentru

Moiceanu Constantin

pentru

Nistor Vasile

absent

Pavel Vasile

pentru

Popa Ioan-Aron

contra

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

contra

Ghibernea Dan

contra

Ionescu Nicolae

contra

Leonăchescu Nicolae

contra

Marin Gheorghe

contra

Nanu Romeo

pentru

Pițigoi Barbu

pentru

Rizescu Sergiu George

pentru

Stan Vasile

absent

Stănescu Alexandru-Octavi

contra

Județul ARAD

Bercea Florian

contra

Calimente Mihăiță

pentru

Gheorghiof Titus Nicolae

pentru

Ghidău Radu

pentru

Putin Emil Livius Nicolae

pentru

Rațiu Ion

pentru

Tokay Gheorghe

absent

Județul ALBA

Berciu Ion

pentru

Dărămuș Nicolae Octavian

contra

Dumitrean Bazil

pentru

Pereș Alexandru

contra

Popa Neculai

contra

Simedru Dan Coriolan

absent

De la capăt, până rămân eu singur.

Județul ILFOV

Neagu Victor

absent

Municipiul BUCUREȘTI

Ciontu Corneliu

absent

Cunescu Sergiu

absent

Diaconescu Ion

pentru

Da, a transmis omul votul, nu trebuie să fim formaliști, a fost omul în sală și sigur că da...

Dorian Dorel

absent

Ionescu Constantin

absent

Năstase Adrian

absent

Negoiță Gheorghe Liviu

absent

Popescu Dan Ioan

absent

Severin Adrian

absent

Voicu Mădălin

contra

Județul VÂLCEA

Stancov George-Iulian

absent

Județul VASLUI

Băsescu Traian

absent

Ignat Ștefan

absent

Mera Alexandru Liviu

absent

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Județul TIMIȘ

Tabără Valeriu

absent

Județul TELEORMAN

Noica Nicolae

absent

Spiridon Didi

absent

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan Peter

absent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

absent

Pantiș Sorin

absent

Județul SĂLAJ

Vida Iuliu

absent

Județul SATU-MARE

Varga Attila

absent

Județul PRAHOVA

Avramescu Constantin Gheorghe

absent

Moroianu Geamăn Adrian Tudor

absent

Opriș Constantin Remus

absent

Județul OLT

Georgescu Florin

absent

Grădinaru Nicolae

absent

Județul NEAMȚ

Bujor Liviu

absent

Rădulescu Cristian

absent

Țocu Iulian-Costel

absent

Județul MUREȘ

Filipescu Ileana

absentă

Popa Ioan Mihai

absent

Județul MEHEDINȚI

Raicu Romulus

absent

Județul IAȘI

Mogoș Ion

absent

Stoica Valeria Mariana

absentă

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

absent

Județul HUNEDOARA

Dimitriu Sorin Petre

absent

Județul GORJ

Popescu Bejat Ștefan Marian

absent

Județul GALAȚI

Ciumara Mircea

absent

Județul DÂMBOVIȚA

Popescu Irineu

absent

Județul COVASNA

Tamás Sándor

absent

Țurlea Petre

contra

Județul CONSTANȚA

Mazăre Radu Ștefan

absent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Onaca Dorel-Constantin

absent

Osman Fedbi

absent

Șaganai Nusfet

absent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

contra

Ionescu Anton

absent

Kónya-Hamar Alexandru

absent

Lăpușan Alexandru

absent

Matei Vasile

absent

Mátis Eugen

absent

Miclăuș Vasile

contra

Județul CARAȘ-SEVERIN

Muscă Monica-Octavia

absentă

Spătaru Liviu

absent

Vilău Adrian-Ioan

absent

Județul BRĂILA

Alecu Aurelian Paul

absent

Bartoș Daniela

absentă

Dragu George

absent

Văsioiu Horia

absent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

absent

Bran Vasile

absent

Județul BIHOR

Bot Octavian

absent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Negrău Mircea

pentru

Județul BACĂU

Hrebenciuc Viorel

absent

Nistor Vasile

absent

Județul ARGEȘ

Stan Vasile

absent

Județul ARAD

Tokay Gheorghe

absent

Județul ALBA

Simedru Dan Coriolan

pentru

Mai era o doamnă care mi-a spus că nu am înregistrat-o bine. La Neamț, da? La Neamț.

Județul NEAMȚ

Radu Elena Cornelia Gabriela

pentru

Și, la Hunedoara, domnul Dimitriu.

Județul HUNEDOARA

Dimitriu Sorin Petre

pentru

S-a încheiat votarea.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Stimați colegi,

Au fost 139 de voturi pentru și 133 de voturi împotrivă.

Legea a fost adoptată.

(Aplauze în partea dreaptă a sălii.)

Încheiem lucrările noastre aici și le reluăm luni, după programul adoptat.

*

Ședința s-a încheiat la ora 12,18.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 31 mai 2020, 4:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro