Petru Bejinariu
Petru Bejinariu
Ședința Camerei Deputaților din 15 octombrie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 15-10-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 octombrie 1998

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.11 Petru Bejinariu - despre nevoia și datoria de a apăra cu toată puterea identitatea românilor din nordul Bucovinei;

Domnul Adrian Năstase:

................................................

Urmează domnul deputat Petru Bejinariu, iar apoi domnul deputat Raicu Romulus, de la P.U.N.R.

Aveți cuvântul.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Recent, mai exact marți, 13 octombrie, la Senat, a avut loc o întâlnire a membrilor Comisiei pentru politică externă cu liderii societăților culturale din Regiunea Cernăuți.

Din acest colocviu, a rezultat că deznaționalizarea din teritoriile românești, respectiv nordul Bucovinei, Ținutul Herța și sudul Basarabiei, continuă. Și continuă riguros programat, pe căi ascunse, și pe lângă art. 13 din Tratatul româno-ucrainean, articol mereu lăudat și înălțat de actuala putere la rang de "lege izbăvitoare pentru românii din Ucraina".

Iată și câteva căi noi ale procesului ucrainizării românilor:

1. Înainte de începerea noului an școlar, 1998-1999, autoritățile locale, în multe locuri și cu ajutorul directorilor de școli, au organizat vizite la părinții elevilor și i-au îndemnat să renunțe la clasele în limba română și să treacă la cele cu predare în limba ucraineană.

Așa se face că la Școala medie nr. 29 din Cernăuți s-a constituit numai o singură clasă întâi.

La școlile românești din localitățile numai cu români, se înființează clase cu limba de predare ucraineană.

2. În discuțiile purtate cu cadre didactice de la școlile românești, autoritățile din învățământ ale Regiunii Cernăuți au recomandat ca, începând cu acest an școlar, 40% din cunoștințele la fiecare obiect de studiu să se predea în limba ucraineană. În sistemul concentric de predare, acest 40% devine mai mult de 60-70%.

3. În școli lipsesc mai cu seamă manualele de limba română, revenind un manual la 5 elevi, ceea ce este semnificativ, iar recent, tipografia din Cernăuți a oprit editarea manualelor pentru minorități.

4. Susținerea financiară a școlilor românești este mereu mai neînsemnată, ceea ce, de asemenea, este nesemnificativ.

Iată numai câteva din urmările unui tratat parafat, semnat și ratificat în mare grabă și fără negociere, ca într-un cadru de ultimatum.

Acum, unii demnitari, într-un fel, "cu căciula în mână", merg la autoritățile ucrainene pentru drepturile românilor și, de multe ori, nu-i bagă nimeni în seamă.

Partidul Democrației Sociale din România nu face din situația aceasta nici capital politic, nici problemă politică, deoarece ea este, fără vrerea noastră, o reală și complexă problemă politică.

Oamenii puterii trebuie să știe că această problemă apasă greu pe umerii coaliției guvernamentale, care, la ratificarea Tratatului, s-a comportat ca la un mare triumf de politică externă.

Noi am intervenit pe căi parlamentare, încă înainte de parafare, așa cum arată stenogramele și mass-media. am avertizat Ministerul Afacerilor Externe, pe liderii partidelor de la putere și am cerut negocieri reale, apărarea interesului național și mai puțină grabă spre și la ratificarea Tratatului româno-ucrainean.

Regretăm, dar am avut dreptate.

Ratificarea nu a avut vocația triumfului, ci a însemnat începutul dramei românilor din nordul Bucovinei, iar acum ne-a rămas doar să organizăm simpozioane și întâlniri româno-române, sau, eventual, româno-moldovene.

În încheiere, subliniez totuși, nevoia și datoria ca să apărăm cu toate puterile identitatea românilor din nordul Bucovinei.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 26 mai 2020, 21:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro