Plen
Ședința Camerei Deputaților din 15 octombrie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-04-2021
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 15-10-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 octombrie 1998

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,42.

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Miron Tudor Mitrea, secretar.

*

   

Domnul Adrian Năstase:

Bună dimineața! Înțeleg că este, din nou, un entuziasm moderat pentru această întâlnire matinală...

Stimați colegi,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei. Potrivit programului aprobat, urmează cele 50 de minute pentru diverse intervenții ale deputaților.

 
  Radu Liviu Bara - apel către Guvern de a pune capăt haosului legislativ din administrația publică locală;

Are cuvântul, pentru început, domnul deputat Radu Liviu Bara, de la Grupul parlamentar PDSR; urmează domnul deputat Vasile Vetișanu, Grupul parlamentar PNȚCD. Aveți cuvântul, domnule deputat!

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum se știe, în primăvara anului 1997, când nici nu se împlinise încă un an de la instalarea noilor autorități ale administrației publice locale alese în iunie 1996, Guvernul Ciorbea a procedat, fără nici o justificare reală, la o amplă modificare a Legii administrației publice locale, nr. 69/1991, republicată. Modificarea a fost determinată, în principal, de necesitatea satisfacerii unor interese personale ale fostului premier, legate de asigurarea posibilității păstrării de către acesta și a postului de primar general, precum și a intereselor Grupului UDMR, legate de introducerea inscripțiilor bilingve și a limbii maghiare în administrația publică locală. În loc să se limiteze doar la modificarea și completarea textelor implicate, Guvernul Ciorbea, pentru a arunca praf în ochii Parlamentului și ai întregului popor român, pe care l-a considerat, ca de obicei, "tâmpit", a operat la întâmplare și alte modificări ale legii, pe care a mutilat-o efectiv, sperând că astfel va masca adevăratutl scop al modificării.

Cum era și firesc, Senatul nu a aprobat ordonanța, adoptând o lege de respingere. La rândul său, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a Camerei Deputaților a propus prin raportul întocmit respingerea Ordonanței nr. 22/1997. Între timp, prin Decizia nr. 83/19 mai 1998, Curtea Constituțională a declarat ordonanța neconstituțională în integritatea acesteia.

Acum intervine circul administrației publice locale, circ câruia Guvernul nu i-a pus capăt nici până în prezent. Iată că au trecut mai bine de 6 luni de când în administrația publică locală există un adevărat haos legislativ. Unele autorități aplică Legea nr. 69 republicată, fără a lua în considererare modificările aduse prin Ordonanța nr. 22/1997, altele, în schimb, aplică dispozițiile acesteia, deși ele au fost declarate neconstituționale. Într-un stat de drept, o asemenea situație este intolerabilă!

Așa fiind, Guvernul României - Departamentul pentru administrație publică locală ce au de gând să facă pentru a pune capăt acestui haos legislativ din administrația publică locală? Vreau să fiu bine înțeles, nu mă pronunț asupra uneia sau alteia dintre soluții, insist asupra faptului că Departamentul pentru administrație publică locală trebuie să asigure prin toate mijloacele aplicarea în întreaga țară a acelei soluții, întrucât, după câte știu eu, încă suntem un stat național și unitar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Vetișanu - exprimarea dezamăgirii față de cercetările legate de Revoluția din decembrie 1989; solicitarea ca UDMR să ia atitudine față de acțiunile adverse și contrare statului român;

Are cuvântul domnul deputat Vasile Vetișanu, se pregătește domnul deputat Nicolae Leonăchescu, de la Grupul parlamentar PRM. Aveți cuvântul, domnule deputat!

   

Domnul Vasile Vetișanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am două scurte intervenții. Prima este legată de modul în care, după 2 ani de la schimbarea spectrului puterii, o serie de probleme legate de cercetările privind adevărul despre zilele tenebroase ale revoluției din decembrie 1989 nu s-au întreprins așa cum ar fi trebuit. Ar fi fost necesar să se știe: câte dosare au fost soluționate și modul în care au fost soluționate; câte cazuri sunt încă nelucrate și de cât timp sunt tergiversate cercetările și motivele acestei tergiversări. După cum ar fi necesar să se știe de ce au fost prescrise unele cauze în loc ca organele să facă cercetările de rigoare și să le trimită spre competenta soluționare a instanțelor de judecată. Ar fi, de asemenea, necesar să se știe cine sunt autorii pătrunderii în sediile unor partide, instituții și redacții de ziare și ce măsuri legale s-au luat împotriva lor. În fine, de ce, până astăzi, Miron Cozma și ceilalți vinovați nu au fost cercetați și trimiși în judecată pentru genocidul, jaful și distrugerile din iunie 1990 și cine se face vinovat de nesocotirea legilor în materie, protejând în acest mod infractorii.

A doua intervenție scurtă este legată de faptul că acum o lună, în intervenția mea, ceream UDMR-ului să se desolidarizeze de acțiunile agresive ale președintelui său de onoare, Laszlo Tokes, și să procedeze la excluderea sa din această organizație, pentru a se proba astfel faptul că nu există o acțiune convergentă, cu un singur scop, deci, dar care se duce pe două planui: unul mai moderat și altul radical. Nu s-a produs nici o schimbare în atitudinea UDMR, dimpotrivă, episcopul Laszlo Tokes a fost lăsat să acționeze nederanjat în tendințele sale tot mai provocatoare la adresa statului român.

După forumul de la Cernat, după întâlnirea de la Miercurea Nirajului, cu participarea "turistei" Eva Maria Barki, specialistă internațională în promovarea revizionismului, domnul Tokes a anunțat organizarea, pe 24 octombrie a.c., a unui nou forum în localitatea Valea lui Mihai, localitate de graniță cu Ungaria. Pentru a putea mai bine dezbina și incita, atât pe români, cât și pe maghiari, creând stări de tensiune socială.

Atrag atenția asupra acestor acțiuni adverse și contrare statului român, atrag atenția, deci, UDMR-ului și cer acestuia să ia poziția necesară, de clarificare față de coaliția din care face parte, procedând așa cum va considera de cuviință.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Nicolae Leonăchescu - comentariu în legătură cu un punct de vedere apărut într-un cotidian de provincie privind vizita unei delegații parlamentare în Ucraina;

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Leonăchescu, va urma doamna deputată Paula Ivănescu, de la Grupul parlamentar USD-PD. Aveți cuvântul, domnule deputat!

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnule președinte,

Onorat auditoriu,

Cu puțin timp în urmă, o delegație de parlamentari, printre care și subsemnatul, a efectuat o vizită în regiunea Cernăuți, la invitația unor asociații ale românilor băștinași. Această vizită ne-a permis o documentare la fața locului asupra condițiilor în care trăiesc și muncesc românii supraviețuitori ai terorii comuniste și ai ocupației ruse și ucrainiene.

Implicarea parlamentarilor români și sprijinirea fraților lor bucovineni în efortul acestora de a obține drepturi civile pe pământul lor au avut efecte notabile. Presa din țară, radioul și televiziunea au reflectat corect evenimentul și au apreciat rezultatele.

S-a găsit, totuși, un cotidian de provincie, care, sub semnătura unuia, "Palm Olive", a publicat un articol, pe data de 9 octombrie 1998, prin care a exprimat un punct de vedere contrar opiniei generale. Ne recomandă să stăm acasă, deoarece nu mai suntem tineri, și să ne ocupăm de problemele locale. În acest fel, numitul gazetar, care se ascunde sub pseudonim, ar fi dispus să "aprecieze prestația politică" și s-ar obține și o economie la buget. Și ne mai recomandă anonimul să nu mai vorbim prea mult pe această temă, ca să nu devenim neserioși, plictisind pe unii mai slabi de minte.

Un astfel de punct de vedere au exprimat cândva și autoritățile comuniste obediente față de ocupanții ruși. Decenii în șir nu s-au publicat studii și cărți de istorie referitoare la Bucovina și Basarabia, ca să nu-i "supărăm", chipurile, pe tovarășii de la răsărit. Nu ni s-a permis a publica studii etnografice, folclorice, de cultură și civilizație românească privind basarabenii și bucovinenii, spre a fi bine apreciați din "punct de vedere politic și ideologic" de către cenzorii plătiți ai ocupantului.

Între timp, românii au fost vânați și uciși la Fântâna Albă, în lunca Prutului, în Herța și la Chișinău. Între timp, sute de mii au fost deportați în Siberia, supuși regimului de sclavie și exterminare instituit de ocupanți și de slugile lor. Între timp, satele românești depopulate au fost ocupate de străini veniți de aiurea, înșelați și ei de o propagandă mincinoasă și perfidă; s-au schimbat toponimele, onomastica și hidronimele. Morții din cimitirul românesc din Cernăuți au fost scoși, spre a face loc ocupanților, care se credeau nemuritori. Între timp, creierele oamenilor au fost spălate sistematic, pe toate căile și cu mijloace perfecționate de slugi docile, inclusiv de ziariști avizi de banii trădării de neam. Între timp, istoria, literatura și limba românilor din Bucovina și Basarabia au suferit cosmetizări diabolice, cu efecte lugubre în mentalitatea oamenilor. Acolo, sub ocupație, cu tăcerea complice a multora, a avut loc cea mai mare mistificare culturală a acestui secol.

În tot acest timp, ziariștii noștri au tăcut și iată că mai sunt și acum astfel de slujitori ai răului. Nu, domnule "Palm Olive", n-ai dreptate! Scrutează atent în conștiința dumitale, dacă n-ai scufundat-o în alcool etilic și trădare, și vei vedea ce interese promovezi prin recomandările făcute! Tăcerea pe care ne-o recomanzi, băgarea capului în nisip ca struțul, spre a nu observa răul, nu sunt de acceptat! În loc să arunci cu noroi profanând și ce este sacru, mai bine du-te și dumneata în Bucovina cu un geamantan cu cărți pentru copiii fraților noștri! O țară se apără prin acțiuni energice, susținute cu toate mijloacele, pe toate meridianele, de toți cei la care sentimentul de patrie există și le mai învăpăiază ființa.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
  Paula Maria Ivănescu - remember - 17 octombrie, Ziua mondială a refuzului mizeriei;

Are cuvântul doamna deputat Paula Ivănescu, urmează domnul deputat Lazăr Lădariu, Grupul parlamentar PUNR. Aveți cuvântul, doamnă deputată!

   

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La 17 octombrie 1992, fostul secretar general al ONU, în numele unui grup important de personalități internaționale întrunite în Comitetul pentru Ziua mondială a refuzului mizeriei, a lansat un apel pentru recunoașterea de către Adunarea Generală a ONU a zilei de 17 octombrie ca dată oficială a Zilei internaționale pentru eliminarea sărăciei. De atunci, această zi este celebrată în lumea întreagă, având deviză celebrele cuvinte ale părintelui Josef Wreszinski, din 17 octombrie 1987, de la Trocadero - Paris: "Acolo unde oamenii sunt condamnați să trăiască în mizerie, drepturile omului sunt violate. Unirea, pentru a le face respectate, este o datorie sacră."

Această zi este cea a solidarității și a păcii, zi în care fiecare depune armele, abținându-se de la orice demonstrație de forță, acceptând să se unească în jurul celor mai săraci, care sunt peste tot în lume primele victime ale violenței. Peste tot în lume, cei mai săraci sunt obligați să trăiască în umilință. În această Zi mondială a refuzului mizeriei, trebuie să le permitem să manifeste demnitatea lor, să vorbim în numele lor, eliberându-i de umilința asistenței publice sau private.

Deci, nu voi vorbi de măsurile de asistență posibile pentru cazurile particulare, ci voi arăta că Parlamentul României, prin întregul său program, prin întreaga filosofie politică în care crede, întreaga clasă politică trebuie să considere că lupta împotriva sărăciei este esențială pentru reușita reformei și a tranziției în România. Esența acestei lupte, în acest moment, este preîntâmpinarea șomajului de lungă durată, prin accelerarea restructurărilor din întreprinderi și, nu în ultimul rând, prin creșterea calității resurselor umane, cu ajutorul unui sistem de învățământ reformat și modern.

Folosesc prilejul acestei zile deosebite, pentru a face apel la toate partidele politice, la toate structurile organizate ale societății civile, să manifestăm, măcar de acum înainte, solidaritate în bătălia pentru eliminarea sărăciei cronice din România, păstrând un echilibru între mecanismele economico-financiare și nevoile reale ale oamenilor, eliminând din disputele noastre politice sau civice toate rezidurile de ură, suspiciune și spaime inutile care ne fac să pierdem timp prețios în modernizarea României.

Astăzi este 15 octombrie. Peste 2 zile, vom "sărbători" (pun ghilimelele) ziua de 17 octombrie, Ziua mondială a refuzului mizeriei. Să ne aducem aminte că sunt atât de mulți oameni în mizerie în România!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
  Lazăr Lădariu - exprimarea dorinței ca Televiziunea Română să dobândească în sfârșit acel statut al obiectivității și echidistanței;

Urmează domnul deputat Lazăr Lădariu, după care va urma domnul deputat Becsek Garda Dezideriu Coloman, din partea Grupului UDMR. Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Așadar, de aseară, Societatea Română de Televiziune are, în sfârșit, președinte-director general. În declarația dată imediat după depunerea jurământului, domnul Cristian Hadjiculea i-a încredințat pe cei 95% dintre români, în casele cărora pătrunde lumina micului ecran, că va face în așa fel încât turnul televiziunii să devină "un simbol al informației corecte."

După 5 ani de căutări, Societatea Română de Televiziune își îndepărtează, în sfârșit, acea tristă imagine a unui trup descăpățânat. Pentru a devenit credibilă cu adevărat în interesul cetățeanului, pentru a dobândi într-adevăr acel statut al obiectivității și echidistanței necesare, proaspătul președinte-director general ales va avea ceva de lucru.

Mai întâi de toate, trebuie lăsat în urmă mesajul parabolei invocate de Nicolae Constantin Munteanu, care compara Societatea Română de Televiziune cu o corabie din care unii scot apa, alții o aruncă înapoi, câțiva privesc în stânga și în dreapta, prea puțini înainte.

Răstălmăcind acest mesaj, trebuie să constatăm cu regretul necesar că, în ciuda faptului că există deja un consiliu de administrație legal ales, în urma modificării și completării Legii nr. 41, Societatea Română de Televiziune continuă să lase impresia unei mori care merge în gol. Retușurile cosmetice de ultimă oră nu par a avea și efecte. Dovezi suficiente sunt gafele, disfuncționalitățile, nenumăratele păcate din ultima vreme.

O imagine defavorabilă asupra imaginii postului public o formează spectacolul jalnic oferit de Alina Mungiu-Pippidi și Anca Toader, cele două "paukerițe", cum le numește presa românească, care, îndeaproape sprijinite de domnii Stere Gulea (artizanul dezastrului de la televiziune) și Gabriel Liiceanu, prin jignire necenzurată, prin acuzarea de tip KGB, după defunctul model "aghitprop", prin delațiunea cultivată, amintind de procesele staliniste, recidiva în materie, au aruncat canistra de benzină pe un foc mocnit. Abandonarea echidistanței politice necesare, disprețul față de cetățeanul plătitor, dictatul au dus, prin Alina Mungiu și Anca Toader, Societatea Română de Televiziune în mocirla decăderii nepermise.

Dar câte nu ar mai fi de pus la punct pe acolo? Vreme de 2 ani, cultura națională a fost batjocorită prin nenorocita grilă de programe, prin neprofesionalism și subcultură uneori, prin aroganță și sfidare. La Societatea Română de Televiziune se întâmplă să nu fie loc pentru poetul național Mihai Eminescu, pentru Blaga, Goga, Arghezi, Călinescu și Nichita Stănescu, pentru un Gellu Naum, sărbătorit la cei 90 de ani în străinătate, dar nu și la Societatea Română de Televiziune. Scandaloase sunt și concursurile de pomină pentru ocuparea unor posturi cheie, condiționate de devotamentul unor bursieri Soros, aruncarea emisiunii Tezaur folcloric, îndrăgită de români, la concurență cu slujba de duminică din biserica neamului, disprețul față de valorile autentice. Pentru ieșirea din conul de umbră și din haos, pentru dobândirea credibilității se impune, bineînțeles, și sancționarea vinovaților.

Mult mai multe și mult are de făcut Societatea Română de Televiziune, ca post public, deși național, pentru românii din afara granițelor, știind că dacă te tai la degetul mare sau la cel mic te doare toată mâna. Ei sunt frații noștri și trebuie să-i ajutăm mai mult cu fapta și mai puțin cu vorba. Stăvilirea imperialismului cultural, așa cum au reușit s-o facă țări europene, precum Franța, Germania, Italia, Anglia, Grecia, de pildă, așezarea în contextul realității a binomului cultură națională-identitate națională, ca și a raportului între alin. 1 și 6 ale art. 30 din Constituția României referitoare la libertatea de exprimare și dreptul persoanei la propria imagine, ca drepturi și libertăți fundamentale ale omului într-un stat de drept, merită o atenție deosebită.

Pentru toate acestea, era nevoie de acea "mătură nouă". Acum, ea există. Nădăjduim că, ajunsă în mâna domnului Cristian Hadjiculea, va mătura bine prin locul năpădit de ilegalități, de afaceri dubioase, de orgolii supradimensionate, de hachițe, de incompetență uneori, chiar de fățișe accente antinaționale în ultima vreme. Altfel, acel dorit simbol al informației corecte se va îndepărta tot mai mult de noi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Becsek Garda Dezideriu Coloman - rememorarea momentului 6 octombrie 1849, când au fost executați, la Arad, 13 comandanți ai revoluției maghiare;

Are cuvântul domnul deputat Becsek Garda Dezideriu Coloman, urmează domnul deputat independent Nicolae Groza. Aveți cuvântul, domnule deputat!

   

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În dimineața zilei de 6 octombrie 1849 au fost executați la Arad 13 comandanți ai armatei revoluționare ungare. Astfel, prin ordinul mareșalului austriac Heinau, poreclit "hiena din Brescia", tirania, opresiunea și despotismul păreau să triumfe asupra libertății, egalității și fraternității. Însă, înfrângerea forțelor revoluționare, încununată prin acest măcel, nu a putut stăvili spiritul revoluționar. Deși revoluția nu a reușit să-și îndeplinească toate scopurile ei generoase, a deschis calea pentru o revoluție burgheză, menită a înlocui lanțurile opresiunii feudale.

Camarila de la Viena, deși la început a recunoscut oficial reformele impuse de guvernul revoluționar al Ungariei, în toamna anului 1848, odată cu recucerirea pozițiilor pierdute în urma revoluției burgheze din Austria, a mobilizat toate forțele de care dispunea pentru înăbușirea revoluției ungare. Evenimentele militare din toamna anului 1848 și primăvara anului 1849 au dus la victoria armatelor revoluționare maghiare, care au învins forțele, superioare numeric, ale Vienei în numeroase bătălii.

Ca urmare, camarila a fost nevoită să facă apel la ajutorul imperiului rus, iar țarul Nicolae, deja speriat de victoriile unor armate revoluționare la granița imperiului său, a dispus trimiterea unei forțe de 200 de mii de militari. Au urmat bătălii de apărare duse de trupele revoluționare împotriva unor forțe covârșitoare numeric, iar, în final, trupele maghiare au depus armele la Șiria.

Represiunea a fost cumplită, iar generalul țarist Pavlovici, care în numele suveranului său și-a dat cuvântul de onoare, s-a dovedit a fi un om lipsit de cinste, dând generalii și ofițerii maghiari pe mâinile austriecilor. Aceștia, pentru a da un exemplu tuturor rebelilor, au dispus executarea a 12 generali și a unui colonel.

Acest măcel nu a contribuit, însă, la demoralizarea celor oprimați. Dimpotrivă, imediat după execuție, se creau legende pe buzele poporului. Se adeverea, din nou, că setea de libertate și dreptate nu poate fi înfrântă nici de armate, nici de plutoane de execuție.

Să ne reamintim azi, cu pioșenie, de martiriul acestor bărbați!

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Nu ai pentru ce!

 
  Nicolae Groza - declarație institulată o amintire pentru anul 2235;

Domnul Adrian Năstase:

Urmează domnul deputat Nicolae Groza, după aceea va lua cuvântul domnul deputat Petre Naidin, Grupul parlamentar PDSR. Aveți cuvântul, domnule deputat!

   

Domnul Nicolae Groza:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Declarația mea de astăzi se intitulează: "O amintire pentru anul 2235".

Domnilor colegi,

Kosovo a fost, este și va fi. Universitatea maghiaro-română nu este și nu se știe dacă va fi! Dar, în aceste luni de sfârșit de an 1998, Guvernul Radu Vasile lucrează asiduu la proiectul de buget pentru anul 1999. Prin ce va fi însemnat anul 1999? În afară de greve și ieșiri în stradă, alegeri anticipate, fluctuația monedei leu, va fi însemnat prin eclipsa totală de soare care va avea loc în ziua de 11 august 1999 la ora 14 și 4 minute și care se mai repetă în țara noastră după 236 de ani.

Știe Guvernul ce înseamnă acest fenomen astral? Nu știe, pentru că el și acum este în eclipsă de guvernare!

Acest fenomen rarisim, eclipsa din 1999, care se va manifesta în toată plenitudinea sa în țara noastră, în București, singura capitală din Europa, precum și în mari orașe ca Pitești, Râmnicu Vâlcea, Petroșani, Arad și în alte localități în România, trebuie să se bucure de atenția și preocuparea cel puțin a unui campionat european de fotbal. De aceea, Guvernul trebuie să întocmească programul "Eclipsa 1999", cu prevederi financiare speciale în bugetul anului, care să însemne: manifestări științifice ale academiilor de știință, ale oamenilor de știință din marile orașe; inscripții adecvate pentru memoria țării; mediatizare, amenajări speciale în stațiunile de odihnă și balneo-climaterice care se vor găsi în banda de 112 km lățime în care se va manifesta eclipsa de soare.

În fața unui asemenea fenomen au îngenunchiat mari conducători ai lumii trecute. Pentru noi și pentru alții, acest fenomen trebuie să fie și să însemne respect pentru știință, respect pentru țară și respect pentru poporul român.

Vă mulțumesc.

 
  Petre Naidin - despre greșelile celor vinovați de dezastrul economic și social;

Domnul Adrian Năstase:

Urmează domnul deputat Petre Naidin. Va lua cuvântul după aceea doamna deputată Leonida Lari, din partea Grupului parlamentar al PRM.

   

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

"Am observat încă o dată că privatizarea merge destul de încet", afirmă mai elucidat, recent, domnul președinte Emil Constantinescu, după ce a palpat realitatea, inclusiv în T.I.B.-ul "micului Paris", așa cum ne-a obișnuit în perpetuul sacrificiu prezidențial, "atunci când iau o mașină și mă duc în sate să stau de vorbă cu țăranii, chiar și la crâșmă, să aflu adevărul", avertizându-ne nu despre adevărul stării națiunii la 2 ani de mandat, ci a iraționalității moștenirilor bolnave cu mentalități centraliste, induse de spectrul heraldic al secerii și ciocanului, dar, mai ales, despre insatisfacția criticilor la nivel înalt.

Retragerea, după câteva poze cu mascotele târgului, relevă și adevărul: "Dacă nu se întâmplă nimic la nivelul managerilor de întreprinderi, nu se va schimba nimic!" Responsabili, deci, de dezastrul economic și social sunt aceștia.

Se observă că nu a pomenit nimic despre "furtul național", care, să ne amintim, fusese dezvoltat ca teză de fostul premier, obsedat de ideea că directorii societăților cu capital de stat erau hoți și leneși, deci meritat a fi goniți cu televiziunea, la oră de maximă audiență.

Unde greșește președintele?

1. Nimeni nu e obligat la mai mult decât poate, ne sfătuiește filosoful. Nu și pe cei 15 mii de specialiști promiși, care au căpătat, până la sacrificiul colectiv, precum orbii lui Breugel, posturile grase ale atașamentului pentru reformă. Așa cum sunt ei, "verticali, dârzi, tenaci, consecvenți, fermi, solidari în jurul valorilor morale și ale intereselor naționale", caracteristici ce au consacrat câteva partide în "perioadele de rezistență și opoziție" (citat după Victor Ciorbea).

Restul de manageri ce au mai rămas după împărțitul frățesc al algoritmului par speriați de propria lor libertate, încât s-au resemnat în: "Adevărul este la mijloc. Remunerație mică, familie mare..."

Iată de ce ne declarăm consternați de blamarea prezidențială a propriilor activiști, "specialiști pe care lumea nu putea să-i mai încapă", că o "relație nepotrivită a acestora cu managementul serios" a indus blocajul privatizării și bunăstării.

2. Strategia de accelerare a privatizării societăților comerciale pe acest an ca act normativ, Hotărârea de Guvern nr. 362/1998, și încununarea sublimelor eforturi de implementare a reformei, nu poate fi, totuși, a managerilor, ci a instituțiilor guvernamentale și ale statului, patronate de ombusdmeni, luminați de camere TV, care trebuie, citez din actul normativ, "să îmbunătățească calitativ procesul prin crearea unui mediu concurențial, să dezvolte piețele de capital și să susțină politicile regionale, să asigure transparența tranzacțiilor, să stabilească prețul conform raportului dintre cerere și ofertă." Ceea ce se și realizează, în fapt, dolarul multor miliardari ilegaliști fiind bine cotat. Despre "mâini murdare", ne liniștește un ministru: "Ce-ar gândi părinții mei, dacă aș face ceva împotriva României

În timp ce PIB-ul și rezervele valutare scad, inflația și serviciul datoriei externe urcă, investițiile directe sunt numai de 1 miliard de dolari, restructurarea afectează în acest an cel puțin 150 de mii de salariați și, în timpul acesta, suntem cei mai săraci din Europa.

Și atunci, în această confuză atractivitate, la o sumă obținută de numai 0,7 miliarde, în loc de 2,1 miliarde din privatizare, cum să nu fim etichetați "cel mai ineficient și cel mai puțin dezvoltat stat mare din Europa centrală și de est?" Și de ce nu se supără Președintele nu pe "acarul Păun", ci pe cei care progresează lent și discontinuu, adică Guvernul, învechit, și la care nimeni, ca în istorie, nu mai coase o bucată de stofă nouă, cel mult o moțiune de cenzură?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
  Leonida Lari Iorga - apel pentru susținerea cu toată responsabilitatea a Departamentului pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni;

Umează doamna deputat Leonida Lari, iar apoi domnul deputat Petre Țurlea, de la Grupul parlamentar P.U.N.R.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

În nota de fundamentarea privind înființarea, organizarea și funcționarea Departamentului pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni am subliniat o frază importantă.

Poate mai mult decât oricând, este misiunea guvernării democratice a țării să găsească soluții care să readucă speranța pentru toți românii de dincolo de hotarele actuale ale țării.

Dincolo de considerentele morale, art. 7 din Constituția României stabilește obligația statului de a acorda sprijin, în acest scop, românilor de pretutindeni.

Toate țările lumii își protejează minoritățile naționale, inclusiv România. albanezii, germanii, ungurii, ucrainenii, țiganii, turcii, sârbii, tătarii care locuiesc pe teritoriul României sunt protejați și ajutați de către stat financiar, spiritual, politic, încât nu au de ce se plânge în fața Europei.

Țara Românească protejează minoritățile sale și chiar și pe cele ale altora, din Iugoslavia, de exemplu, Kosovo, uitând, în ultimă instanță, de proprii săi români, conaționalii etnici aflați lângă hotarele țării. Românii basarabeni, bucovineni - de la Herța, Storojineț și Cernăuți - nu sunt minorități. Românii din Banatul Sârbesc nu sunt minoritate națională pentru România. Toți sunt români ai țării.

Acest Departament pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni se cerea a fi înființat demult, pentru a ne interesa și a ne preocupa la modul concret de cele peste 12 milioane de români din afara hotarelor actuale.

Dar ce se întâmplă? Pentru minoritățile naționale, care sunt de două, trei milioane, se oferă din bugetul statului 13,7 miliarde de lei, iar pentru 12 milioane de români numai 5,3 miliarde de lei! Aceasta, pentru că nu există o instituție de coordonare a problemelor.

Și, mai apoi, de ce "Departamentul pentru Relații"? Adică, vom avea numai "relații" cu românii de pretutindeni, fără perspectiva de a-i uni? De ce nu "Departamentul Românilor de Pretutindeni"?

De ce să nu le dăm basarabenilor și bucovinenilor o speranță în plus? Ei așteaptă această speranță cu gura și sufletul arse de jumătate de secol de robie străină. Mai mult decât atât, ei au plătit cu sânge această speranță, semănând pământul cu oase, până în Siberia.

Acest departament trebuie să atenueze consecințele Tratatului cu Ucraina, în urma căruia ucrainenii au început să închidă școlile românești din nordul Bucovinei și din sudul Basarabiei, dar într-un mod diabolic de bine mascat, reducând orele de limbă și literatură română, instituind examenul la limba și literatura ucraineană.

La fel, este necesar ca departamentul să aștearnă mai multe punți peste Prut, peste Tisa... Pentru toate aceste activități, este nevoie de oameni care să lucreze nu numai ca niște funcționari oficiali, ci de la suflet la suflet, cu mare dragoste de frate.

Deocamdată, cunosc două persoane care convin acestor caracteristici: doamna Vatcu și doamna Grasu, dar anume ele sunt blasfemiate în fel și chip în presa noastră, care face exces de zel în dezinformare. Vorba populară: "Cine muncnește, acela e bătut"...

Departamentul Românilor de Pretutindeni este un act curajos, de cea mai stringentă necesitate și actualitate. Este nevoie de o instituție cu diverse sectoare, pe domenii care să reprezinte pe cei 12 milioane de români.

Să susținem cu toată responsabilitatea această nouă instituție, care va spori negreșit potențialul spiritual al României în Europa și în lume și-i va ajuta pe frații înstrăinați să-și țină capul sus, cu demnitate.

Marele Iorga, care nu admitea federalizarea, și vedea "statul român național și unitar", spunea judicios: "România e a românilor, numai a românilor și a tuturor românilor".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
  Petre Țurlea - protest împotriva elogierii de către reprezentanți ai UDMR, de la tribuna Camerei Deputaților, a celor 13 generali maghiari împușcați la Arad în 1849; prezentarea unor scurte fragmente din Comunicatul dat publicității în urma celei de-a treia întruniri a conducerilor tuturor partidelor românești din județul Covasna;

În continuare, domnul deputat Petre Țurlea.

Va urma domnul deputat Petru Bejinariu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Iată că am avut parte și anul acesta..., mă surprindea chiar că nu a existat până acum intervenția anuală a reprezentanților U.D.M.R., am avut parte și anul acesta de glorificarea, de la tribuna Camerei Deputaților, a celor 13 generali maghiari împușcați la Arad, în 1848.

Am avut parte, din nefericire și anul acesta, de această intervenție a reprezentanților U.D.M.R.-ului.

Repet ceea ce am spus, fără a intra în nici un amănunt, ceea ce am spus întotdeauna, după astfel de discursuri, repet că cei 13 generali maghiari au fost cei care au condus asasinarea a 40.000 de români la 1848-1849. De aceea, pentru români, cei 13 nu sunt eroi, ci sunt niște criminali. Glorificarea unor criminali de la tribuna Camerei Deputaților a României este o infamie.

Iată problema pentru care am venit astăzi la tribună.

Intervin pentru a sublinia încă o dată una dintre problemele cele mai îngrijorătoare ale lumii politice române de astăzi.: prăpastia tot mai adâncă între realitatea românească și dorințele populației românești, pe de o parte, și gândirea și manifestările celor mai mulți dintre liderii politici bucureșteni, pe de altă parte.

Între Președinție, Guvern, Parlament și țară nu mai există comunicare. Conducerea se exercită în neconcordanță cu dorințele cetățenilor. De aceea, ideea necesității alegerilor anticipate și a demiterii Președintelui Emil Constantinescu este acceptată de marea majoritate a românilor.

Convinși că-și vor pierde scaunele, pentru că după dezastruoasa guvernare, după cedările în fața revizionismului maghiar, după slugărnicia în fața unui occident disprețuitor, vor fi alungați de alegători, iar unii vor fi repartizați la pușcărie, liderii majorității parlamentare refuză însă alegerile anticipate. Mai mult, dau publicității sondaje de opinie trucate, îmbătându-se cu ideea că mai reprezintă voința majorității.

În realitate, nici membrii de rând ai partidelor de guvernământ nu mai acceptă politica liderilor lor și se revoltă împotriva acestora.

Iată cel mai recent și cel mai edificator exemplu: sâmbătă, 10 octombrie, deci acum câteva zile, a avut loc a treia întrunire a conducerilor tuturor partidelor românești din județul Covasna, în urma căreia s-a dat publicității un Comunicat.

O să vă citesc câteva fragmente din acest comunicat, edificator, pentru că, acest comunicat a fost semnat atât de partidele din actuala majoritate, cât și de partidele din actuala opoziție.

Unul dintre alineatele acestui comunicat: "Solicităm - spun partidele acestea românești din Covasna - parlamentarilor români, indiferent cărui partid aparțin aceștia, să sprijine Moțiunea ce se va introduce împotriva Hotărârii de Guvern nr. 687/1998 privind declanșarea procedurii de înființare a Universității Maghiaro-Germane "Petofi-Schiller", hotărâre ce introduce discriminarea în raport cu limba română și etnicii români, limitând multiculturalitatea la limbile de predare maghiară și germană, și împiedicând accesul românilor la o universitate publică, încălcându-se astfel Constituția țării".

"Comunitatea română...", ei sunt îndreptățiți să vorbească în numele comunității române din Covasna, "Comunitatea română din județul Covasna este profund îngrijorată de ușurința cu care Guvernul, neglijând interesul național, încalcă Constituția țării și înlătură posibilitatea afirmării culturii românești într-o universitate creată prin diversiune și șantaj, exclusiv în scopul rămânerii la guvernare a U.D.M.R.-ului și respectării angajamentului pe care liderii coaliției și l-au asumat față de această organizație.

Comunitatea română din Județul Covasna este profund îngrijorată de evoluția situației din Kosovo și de posibilitatea angrenării nejustificate a României în acest conflict. Interesul național al țării reclamă imperios ca România să-și mențină neutralitatea într-un eventual conflict, ce s-ar internaționaliza, acordând însă sprijin moral Serbiei".

Am încheiat citatele din acest Comunicat al partidelor românești. Vă citesc care sunt aceste 8 partide: P.D.S.R., Partidul Democrat, al domnului Roman, Partidul Liberal, al domnului Quintus, Partidul Național Liberal-Câmpeanu, P.U.N.R.-ul, P.N.R.-ul, P.R.M.-ul și P.S.M.-ul.

Aseară, am vrut să citez de la această tribună numai un fragment, cel legat de Kosovo, din acest comunicat, și parlamentarii majorității, după cum ați văzut domniile voastre, m-au oprit cu tropăituri și fluierături.

S-a verificat astfel ideea că între dorințele populației, ale membrilor de rând ale partidelor de la guvernare, și acțiunea liderilor acestor partide este o prăpastie tot mai mare. Cei de jos știu care sunt greutățile și primejdiile, cei de sus nu vor să le vadă. De aceea, aceștia de sus trebuie grabnic înlăturați, spre binele țării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Petru Bejinariu - despre nevoia și datoria de a apăra cu toată puterea identitatea românilor din nordul Bucovinei;

Urmează domnul deputat Petru Bejinariu, iar apoi domnul deputat Raicu Romulus, de la P.U.N.R.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Recent, mai exact marți, 13 octombrie, la Senat, a avut loc o întâlnire a membrilor Comisiei pentru politică externă cu liderii societăților culturale din Regiunea Cernăuți.

Din acest colocviu, a rezultat că deznaționalizarea din teritoriile românești, respectiv nordul Bucovinei, Ținutul Herța și sudul Basarabiei, continuă. Și continuă riguros programat, pe căi ascunse, și pe lângă art. 13 din Tratatul româno-ucrainean, articol mereu lăudat și înălțat de actuala putere la rang de "lege izbăvitoare pentru românii din Ucraina".

Iată și câteva căi noi ale procesului ucrainizării românilor:

1. Înainte de începerea noului an școlar, 1998-1999, autoritățile locale, în multe locuri și cu ajutorul directorilor de școli, au organizat vizite la părinții elevilor și i-au îndemnat să renunțe la clasele în limba română și să treacă la cele cu predare în limba ucraineană.

Așa se face că la Școala medie nr. 29 din Cernăuți s-a constituit numai o singură clasă întâi.

La școlile românești din localitățile numai cu români, se înființează clase cu limba de predare ucraineană.

2. În discuțiile purtate cu cadre didactice de la școlile românești, autoritățile din învățământ ale Regiunii Cernăuți au recomandat ca, începând cu acest an școlar, 40% din cunoștințele la fiecare obiect de studiu să se predea în limba ucraineană. În sistemul concentric de predare, acest 40% devine mai mult de 60-70%.

3. În școli lipsesc mai cu seamă manualele de limba română, revenind un manual la 5 elevi, ceea ce este semnificativ, iar recent, tipografia din Cernăuți a oprit editarea manualelor pentru minorități.

4. Susținerea financiară a școlilor românești este mereu mai neînsemnată, ceea ce, de asemenea, este nesemnificativ.

Iată numai câteva din urmările unui tratat parafat, semnat și ratificat în mare grabă și fără negociere, ca într-un cadru de ultimatum.

Acum, unii demnitari, într-un fel, "cu căciula în mână", merg la autoritățile ucrainene pentru drepturile românilor și, de multe ori, nu-i bagă nimeni în seamă.

Partidul Democrației Sociale din România nu face din situația aceasta nici capital politic, nici problemă politică, deoarece ea este, fără vrerea noastră, o reală și complexă problemă politică.

Oamenii puterii trebuie să știe că această problemă apasă greu pe umerii coaliției guvernamentale, care, la ratificarea Tratatului, s-a comportat ca la un mare triumf de politică externă.

Noi am intervenit pe căi parlamentare, încă înainte de parafare, așa cum arată stenogramele și mass-media. am avertizat Ministerul Afacerilor Externe, pe liderii partidelor de la putere și am cerut negocieri reale, apărarea interesului național și mai puțină grabă spre și la ratificarea Tratatului româno-ucrainean.

Regretăm, dar am avut dreptate.

Ratificarea nu a avut vocația triumfului, ci a însemnat începutul dramei românilor din nordul Bucovinei, iar acum ne-a rămas doar să organizăm simpozioane și întâlniri româno-române, sau, eventual, româno-moldovene.

În încheiere, subliniez totuși, nevoia și datoria ca să apărăm cu toate puterile identitatea românilor din nordul Bucovinei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Romulus Raicu - critici la adresa unor demersuri ale președintelui Emil Constantinescu;

Are cuvântul domnul deputat Raicu Romulus.

Se pregătește domnul deputat Nicolae Ionescu, tot de la Grupul parlamentar P.U.N.R.

Aveți cuvântul domnule deputat.

   

Domnul Romulus Raicu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În toate timpurile, România a avut la conducere, în vremuri de restriște, personalități de seamă, care au fost în stare să-și dea chiar și viața pentru țara lor. Din nefericire, astăzi suntem în situația ca România să fie condusă de un președinte care nu mai reprezintă și nu mai apără interesele naționale ale poporului român.

Știm cu toții că adevărata valoare a unui om politic se vede atunci când țara pe care o conduce traversează o perioadă grea. Atunci el, conducătorul, trebuie să aibă înțelepciunea de a lua cele mai bune decizii pentru statul pe care-l conduce.

Ceea ce este grav astăzi, este faptul că pe Președintele Constantinescu, în loc să-l preocupe situația grea prin care trece țara, și să dea dovadă de echilibru în hotărârile pe care le ia, el este cel care influențează adoptarea unor decizii care nu sunt în consens cu interesul național.

Domnule Președinte,

V-a plăcut în campania electorală să vă comparați cu marele domnitor Alexandru Ioan Cuza. Ați fost chiar la Ruginoasa, vrând să creați impresia că veți acționa spre binele tuturor românilor.

V-ați gândit, vreodată, domnule Președinte, după alegerile din noiembrie 1996, la memorabilele cuvinte adresate de Kogălniceanu lui Cuza, după alegerea sa ca domn al Moldovei? Le voi reaminti, pentru luarea aminte a unui președinte care a uitat că are datoria să apere interesele tuturor românilor: "Nu uita..." spunea marele Kogălniceanu, "... că dacă 50 de deputați te-au ales domn, însă ai să domnești peste 2 milioane de oameni. Fă dar ca domnia ta să fie cu totul de pace și dreptate. Fii simplu, Măria Ta, fii domn-cetățean. Urechea ta să fie pururea deschisă la adevăr și închisă la minciună și lingușire".

Dumneavoastră, domnule Președinte, nu conduceți doar 2 milioane de oameni, ci peste 22 de milioane.

Mă întreb și vă întreb, domnule Președinte, unde vă sunt simțămintele de respect față de națiunea română, când dumneavoastră faceți presiuni asupra Guvernului și Parlamentului, pentru a accepta înființarea unei Universități de stat în limba maghiară? Cum aveți curajul să apăreți în fața poporului și să încercați să-l convingeți de ceea ce el însuși este convins că nu e bine? Unde vă este demnitatea, atunci când solicitați oamenilor înțelegere față de unele măsuri care contravin intereselor naționale? Și, dacă dumneavoastră ați pierdut-o, de ce ne cereți să facem și noi, parlamentarii, același lucru?

Cred că românii s-au convins că persoana care, în mod nefericit, prin minciună, a fost aleasă în cea mai înaltă demnitate în stat, nu mai este în măsură să le reprezinte interesele de-acum încolo. Iar dacă ați reușit să duceți în eroare o mulțime de români la alegerile din 1996, aceiași oameni care v-au ales spun răspicat că acum: "nu mai au încredere în comportamentul și persoana dumneavoastră".

Ați desconsiderat marile probleme ale românilor din interiorul țării, privind indiferent la distrugerea economiei românești, la continua degradare a nivelului de trai și transformarea noastră în slugi ale străinătății. Ați sfidat limba și neamul românesc, acceptând șantajul U.D.M.R., a cărui politică antinațională o susțineți. Ați lăsat de izbeliște pe românii din afara granițelor, încheind un tratat nedemn cu Ucraina și renunțând la străvechi teritorii românești.

Acum, contrar voinței exprimată de cercuri largi ale populației, ați influențat adoptarea unei Hotărâri a C.S.A.T., care poate aduce România într-o stare conflictuală cu Iugoslavia, singura țară vecină care ne mai este încă prietenă.

Partidul Național al Unității Române consideră că, în momentul de față, dumneavoastră nu mai sunteți decât reprezentantul partidelor aflate la putere și a parlamentarilor respectivelor partide.

Nu doriți și nu vreți să mai auziți vocea opoziției, vocea presei, vocea poporului, v-ați izolat într-un turn de fildeș și acceptați să vedeți realitatea, așa cum apare ea de la Controceni.

Dacă doriți să vă duceți la bun sfârșitul mandatul, atunci, domnule Președinte, ieși din izolarea în care vă aflați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Traian Rânja - marcarea prăznuirii Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Iașilor și a întregii Moldove;

Înțeleg că domnul deputat Ionescu nu este aici? Nu este.

Îi dau cuvântul domnului deputat Rânja Traian, de la Grupul parlamentar P.N.Ț.C.D.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Traian Rânja:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Folosesc acest spațiu, consacrat declarațiilor politice, pentru a marca un eveniment ce depășește, cred eu, granițele strâmte și uneori înșelătoare ale politicii.

Ca parlamentar de Iași, membru al unui partid creștin-democrat, vă reamintesc faptul că ieri am prăznuit sărbătoarea Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Iașilor și a întregii Moldove.

Acum 350 de ani, într-o epocă de mare înflorire spirituală a Moldovei, domnitorul Vasile Lupu aducea la Iași moaștele Cuvioasei Parascheva, așezate întâi în ctitoria domnitorului, Biserica "Trei Ierarhi", și mutate apoi la Catedrala Metropolitană din Iași.

În tot acest timp, hramul Cuvioasei Parascheva a reprezentat o veritabilă sărbătoare a comunității noastre, pe care nici măcar represiunea comunismului ateu nu a reușit să o șteargă din memoria colectivă a românilor.

De trei secole și jumătate, credincioșii creștin-ortodocși din Iași și din întreaga țară vin, cu evlavie și speranță, să se închine la moaștele Cuvioasei Parascheva.

Și acum, când rostesc aceste cuvinte, sute de mii de pelerini religioși se află la Iași. La Iași au venit și vor mai veni în aceste zile oameni politici, ierarhi ai Bisericii, oameni de cultură, întregind tabloul unei adevărate cetăți a spiritului românesc.

Nu există un prilej mai nimerit decât acesta pentru a afla, dacă mai există cineva care nu știe sau care a uitat, ce înseamnă acest oraș pentru România, decât a merge, în aceste zile, la Iași.

Am avut onoarea de a face parte din primul Consiliu local al municipiului Iași, ales în februarie 1992. Una dintre primele hotărâri importante, adoptate în acel for, a fost aceea de a declara oficial, în luna iunie a anului 1992, sărbătoarea Sfintei Parascheva drept sărbătoare a Iașilor, o necesară și fericită reașezare a credinței la temelia Iașiului, a lucrării pe care încercăm să o realizăm în aceste zile. Ziua de 14 octombrie a devenit astfel punctul culminant al unui întreg ciclu de manifestări religioase și laice, organizate an de an, sub semnul bucuriei și speranței.

Doresc să adresez, în aceste zile de sărbătoare, urările mele sincere autorităților locale, tuturor locuitorilor Iașilor și Moldovei istorice, tuturor celor care, prin naștere, rudenie, studii sau pe alte căi au legături cu aceste locuri, tuturor românilor a căror inimă bate pentru Iași.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Rog toți liderii grupurilor parlamentare să invite în sală colegii, pentru a începe dezbaterile noastre de astăzi.

Vă rog ca în câteva minute să putem începe aceste discuții.

Este deja 9,35.

 
   

După pauză

 
  Emanoil Dan Barbaresso - felicitări adresate echipei de fotbal a României și considerații despre atmosfera nesportivă din afara terenului.

Domnul Adrian Năstase:

Îl invit pe domnul deputat Barbaresso să ia cuvântul. în primul segment al declarațiilor nu a reușit să ajungă la timp și m-a rugat să-i permit, înainte de a începe dezbaterile, să-i dau cuvântul, pentru a explica o chestiune care s-a întâmplat ieri.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, țin să felicit echipa României, pentru rezultatul excepțional obținut, luând 4 puncte în deplasare, în două meciuri.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Vă rog să faceți liniște.

 
   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Rezultatul este excepțional.

Însă, ne lasă și o urmă de tristețe pentru că am considerat că țara vecină și prietenă din nord-vestul țării noastre, Republica Ungară, se va comporta civilizat pe "Nepstadion".

În afară de faptul că imnul național a fost huiduit și fluierat, aproape atitudine normală, de către suporteri, cu toate că ne-au făcut "țigani români" tot timpul meciului, la un moment dat a apărut o lozincă injurioasă la adresa bucureștenilor și a poporului român, mai ales că se știa că în tribune sunt și oficialități ale statului român, mai ales că trebuia să vină și domnul ministru de externe, Andrei Pleșu, la acest meci, lozincă în care se spunea: "Bucureștiul va fi un sat unguresc!".

Nu s-a terminat calvarul nici de pe teren.

Pentru ca să nu se producă incidente, și aici am tot respectul pentru Federația de Fotbal Ungară, am fost ținuți pe aeroport, anunțați, 20 de minute. Vreau să vă spun, stimați colegi, că aeroportul de pe care aeronava noastră cu jucători și suporteri zbura, se închidea fix la ora 24,00. Da, am fost ținuți o oră, cu dublu scop, de a ne proteja, dar și de a rămâne baricadați pe aeronavă încă 8-9 ore, până când se redeschidea aeroportul.

În drum spre aeroport, în afară de mașinile oficiale, restul, toate mașinile suporterilor români, autocare, mașini, autoturisme au fost atacate cu pietre, li s-au spart parbrizele și geamurile din partea laterală stângă. (Comentarii în sală).

Vă rog, tăceți! Haideți să ne comportăm civilizat, că noi la aceste pietre sau la aceste huiduieli am aplaudat și ne-am purtat civilizat. (Se vociferează în partea stângă a sălii de ședință.)

Deci, poliția maghiară a stat impasibilă la toate aceste atacuri împotriva mașinilor noastre.

Este durerea noastră. Rezultatul ne era favorabil, dar închipuiți-vă ce s-ar fi întâmplat dacă noi am fi câștigat?

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Informarea dumneavoastră completează informarea care a fost prezentată de Ministerul de Externe, în legătură cu lucrările Comisiei mixte româno-ungare. Am înțeles că, colaborarea merge excelent în plan cultural, educațional și în aplicarea Tratatului de bază. (Amuzament și aplauze prelungite în toată sala).

Stimați colegi,

Declar că această ședință se desfășoară în mod regulamentar. Prezența este următoarea: din 343 deputați și-au înregistrat prezența 257, sunt absenți 86. Cvorumul legal, prevăzut de art. 128 din regulament, este întrunit.

 
Informare cu privire la proiectele de lege și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:  

Pentru început, vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent și care urmează să fie avizate de către comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 27/1998 privind preluarea la datoria publică internă a sumei datorate de către Curtea Supremă de Justiție, cu titlu de despăgubire, Băncii Române de Comerț Exterior - BANCOREX, pentru exproprierea imobilului situat în municipiul București, Str. Batiștei nr. 25, Sectorul II, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege privind declararea orașului Săcele, județul Brașov, municipiu, adoptat de Senat, în ședința din 8 octombrie 1998.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

3. Proiectul de Lege privind declararea orașului Gherla, județul Cluj, municipiu, adoptat în Senat, în ședința din 8 octombrie 1998.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

4. Proiectul de Lege pentru declararea orașului Târgu Secuiesc, județul Covasna, municipiu, adoptat de Senat, în ședința din 8 octombrie 1998.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

5. Proiectul de Lege privind declararea orașului Motru, județul Gorj, municipiu, adoptat de Senat, în ședința din 8 octombrie 1998.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

6) Proiectul de Lege privind declararea orașului Orșova, județul Mehedinți, municipiu, adoptat de Senat în ședința din 8 octombrie 1998.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

7) Proiectul de Lege privind declararea orașului Vatra Dornei, județul Suceava, municipiu, adoptat de Senat în ședința din 8 octombrie 1998.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

8) Proiectul de Lege pentru sprijinirea exporturilor, adoptat de Senat în ședința din 8 octombrie 1998.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

9) Proiectul de Lege privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, adoptat de Senat în ședința din 8 octombrie 1998.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

10) Propunerea legislativă pentru modificarea Legii fondului funciar nr.18/1991, inițiată de un număr de 17 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

11) Propunerea legislativă privind drepturile luptătorilor din rezistența armată anticomunistă, inițiată de un număr de 17 deputați.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

12) Propunerea legislativă privind restituirea la Academia Română a Fondului numismatic, filatelic și a Fondului "Casa Regală", inițiată de domnul deputat Aureliu Emil Săndulescu, PNȚCD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize - Comisia de cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

13) Propunerea legislativă privind Legea asigurărilor sociale pentru risc profesional, inițiată de domnul deputat Ion Giurăscu și domnul senator Dan Mircea Popescu.

Cu această propunere legislativă, au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru sănătate și familie, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

14) Propunerea legislativă privind reînființarea și organizarea Universității de stat cu limba de predare maghiară din Cluj-Napoca, inițiată de un număr de 4 deputați UDMR.

Cu această propunere legislativă, au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

15) Propunerea legislativă privind Legea ajutorului de stat, inițiată de un număr de 22 de parlamentari, membri ai Comisiei pentru integrare europeană.

Cu această propunere legislativă, au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

16) Propunerea legislativă pentru repunerea în unele drepturi economice a localităților foste comune grănicerești, inițiată de domnul deputat independent Ioan Sonea.

Cu această propunere legislativă, au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

17) Propunerea legislativă privind reînființarea și reorganizarea Universității de Stat cu limba de predare maghiară din Cluj-Napoca, inițiată de domnul deputat Varga Attila de la UDMR.

Cu această propunere legislativă, au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

18) Propunerea legislativă privind încurajarea construirii de locuințe, inițiată de un număr de 5 deputați PD.

Cu această propunere legislativă, au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun - Comisia de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

19) Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, aprobată și modificată prin Legea 90/1998, inițiată de un număr de 3 deputați UDMR.

Cu această propunere legislativă, au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

20) Propunerea legislativă privind industria de apărare, inițiată de un număr de 17 de deputați PNL.

Cu această propunere legislativă, au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun - Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

21) Propunerea legislativă privind Legea utilizării eficiente a energiei, inițiată de domnul deputat Jean Decuseară.

Cu această propunere legislativă, au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În continuare, vă informez că la Biroul permanent al Camerei Deputaților a fost înregistrată Propunerea legislativă de modificare a prevederilor Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervației biosferei Delta Dunării, inițiată de un număr de 5 deputați.

Se solicită procedura de urgență de către președintele Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Rog președintele comisiei, dacă dorește să prezinte rațiunile pentru care se solicită această procedură de urgență; sau pe cineva din conducerea comisiei...

Bun, în orice caz, pentru că s-a solicitat această procedură, eu o supun la vot.

Cine este pentru? 8 voturi pentru, insuficiente pentru aprobare.

Avizele vor fi date în felul următor: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități, iar în fond, urmând a elabora un raport comun, sunt sesizate: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Informare privind depunerea la secretarul general al Camemrei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

În conformitate cu prevederile art.17, alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi: Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului European din România; Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/1996 privind unele măsuri specifice pentru împrospătarea stocului de produse petroliere din rezervele de mobilizare ale armatei; Legea privind declararea orașului Târnăveni, județul Mureș, municipiu; Legea pentru ratificarea Protocolului de amendare a Convenției de la Viena privind răspunderea civilă pentru daune nucleare, adoptat la Viena la 12 septembrie 1997; Legea pentru aprobarea afilierii instituției Avocatul Poporului la Institutul Internațional al Ombudsman-ului și Institutul European al Ombudsman-ului; Legea privind declararea orașului Câmpia Turzii, județul Cluj, municipiu.

Aprobarea solicitării Comisiei de anchetă privind situația economiei forestiere din România de prelungire a activității până în decembrie 1998 (cu predarea raportului în sesiunea februarie 1999).  

Aș dori, de asemenea, să vă prezint solicitările Comisiei de anchetă privind situația economiei forestiere din România, fără să vă prezint întreaga notă. Știți foarte bine că această comisie avea activitatea stabilită până la 30 octombrie și, în condițiile unor activități multiple desfășurate de către comisie, comisia solicită, în vederea desfășurării activităților firești necesare pentru întocmirea unui raport complet, prelungirea activității Comisiei de anchetă privind situația economiei forestiere din România, astfel încât desfășurarea în continuare a unor activități de teren să poată să aibă loc în lunile octombrie - decembrie, pentru verificarea aspectelor noi apărute, iar în perioada vacanței parlamentare de iarnă să se redacteze raportul final, urmând ca acesta să se prezinte, în Camera Deputaților, în luna februarie 1999, să spunem 1 februarie. Da? Bun. Deci, precizez, este vorba de o solicitare de prelungire a activității comisiei, urmând ca raportul final să fie prezentat Camerei Deputaților până la 1 februarie 1999.

Supun votului dumneavoastră aceste solicitări.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, solicitările Comisiei de anchetă au fost acceptate.

Proiectul de Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților (Amânarea dezbaterilor.)  

Stimați colegi,

Intrăm în ordinea de zi și urmează să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi astăzi.

Se află în stadiu de dezbatere proiectul de Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților.

S-au realizat dezbaterile generale. Rog comisia să ia loc în banca rezervată pentru membrii acesteia, la dezbateri.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnule deputat Vasile Lupu, aveți cuvântul.

   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Membrii Comisiei speciale, probabil copleșiți de lucru la proiectul de modificare a Regulamentului, nu-i văd ajunși, în această dimineață, la dezbateri. De aceea, fie-mi îngăduit să vă reamintesc că suntem în continuarea dezbaterilor la această inițiativă legislativă. Dumneavoastră mă puteți corecta, dar se pare că am epuizat deja faza dezbaterilor generale și nu ne rămâne decât să trecem la dezbaterea pe articole.

Aș propune, în aceste condiții de prezență a deputaților, astăzi, la lucrări să discutăm textul pe articole și marți, când este ziua cea mai propice voturilor importante, să votăm acest text, atât pe articole cât și pe ansamblul textului.

Iată, domnul președinte al comisiei este prezent și poate agreează și domnia sa această propunere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Doresc și eu să salut prezența, la lucrări, a domnului președinte Emil Popescu, pe care îl rog să se pronunțe asupra sugestiei care a fost făcută de către domnul deputat Vasile Lupu. (Aplauze)

(Se consultă, la Prezidiu, cu domnii deputați Emil Teodor Popescu și Ion Duțu)

Are cuvântul domnul președinte Emil Popescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Ne-am consultat, ați văzut, în fața domniilor voastre și am ajuns la concluzia că cea mai înțeleaptă soluție este să mânăm orice discuție pe problemă pentru marți, atât pentru că astăzi este o discuție în legătură cu cvorumul, cât și datorită naturii chestiunilor deduse discuției. Și pentru că și există niște puncte de vedere diferite, domnul Duțu le-a exprimat. Prin urmare, vă propun să fiți de acord să prorogăm orice discuție cu privire la acest aspect pentru marți.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Supun votului dumneavoastră propunerea de a amâna această dezbatere pentru marți. Sunt mai multe rațiuni care v-au fost înfățișate de către domnul deputat Emil Popescu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 1 abținere, propunerea a fost acceptată.

Stimați colegi,

 
Adoptarea proiectului de Lege privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni.  

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni.

Din partea inițiatorului, are cuvântul doamna Iozefina Moroșanu, secretar de stat la Ministerul Finanțelor.

Aveți cuvântul, doamnă secretar de stat.

   

Doamna Iozefina Moroșanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Bună dimineața și vă rog să-mi permiteți să prezint, în fața dumneavoastră, expunerea de motive privind modificarea Legii nr.66 privind organizarea Casei de Economii și Consemnațiuni.

Față de Legea nr.66, elaborată în 1996, în vigoare, proiectul de lege prezentat conține dispoziții referitoare la statutul juridic al CEC-ului ca bancă de economii, destinată cu precădere micilor depunători și garantată de stat, caz în care portofoliul său de active va fi gospodărit astfel încât să nu încurajeze investiții riscante.

Principalele operațiuni vor fi limitate la atragerea de depozite de la populație, deschiderea de conturi pentru persoane fizice, acordarea de credite pentru cumpărarea, construirea sau modernizarea locuințelor, pentru cumpărarea de bunuri de folosință îndelungată, primirea de valori în consemnare și investiții în titluri de stat șii plasamente interbancare.

De asemenea, proiectul de lege propus promovează proiectele guvernamentale de dezvoltare a sectorului privat, al întreprinderilor mici și mijlocii, prin acordarea de credite, în special pentru producție și servicii. Se consideră că, în acest sector, având un volum mai mic de activitate și un ciclu scurt de fabricație, riscul de credit este mai restrâns. De asemenea, proiectul de lege prevede alinierea CEC-ului la toate normele bancare, la reglementările și supravegherea de către Banca Națională a României.

Având în vedere că CEC-ul se bucură, în percepția populației, de reputația de bancă a micilor depunători, cu o îndelungată tradiție istorică, iar prin rețeaua sa de unități, peste 2.200, acoperă teritoriul României mai bine ca oricare altă bancă, apreciem că proiectul de lege prezentat răspunde necesităților cetățenilor cu venituri mai reduse, care doresc să economisească.

Ținând seama de cele relatate, s-a elaborat prezentul proiect de lege, pe care îl supunem dumneavoastră spre aprobare.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului Camenco Petrovici, președintele CEC, care dorește să spună câteva cuvinte, înainte de a se începe dezbaterea pe această temă.

Rog, între timp, pe membrii comisiei sesizate în fond, să ia loc în banca rezervată pentru comisie.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

 
   

Domnul Camenco Petrovici:

Domnule președinte,

Doamnelor deputate,

Domnilor deputați,

Casa de Economii și Consemnațiuni, instituție care împlinește, în noiembrie, 134 de ani de existență, merită ca, prin proiectul de lege, care este supus discuției dumneavoastră, să i se găsească și să i se precizeze cât mai bine locul și rolul pe care îl are această instituție bancară, cu pondere însemnată în cadrul sistemului bancar românesc, în viața economică și socială a României.

Acest lucru, de a se preciza cât mai bine locul și rolul CEC-ului, a fost făcut prin Legea nr.66. De aceea, față de varianta pe care a adoptat-o Senatul României, proiectul de lege supus atenției și dezbaterii dumneavoastră nu face altceva decât să completeze, să amendeze Legea nr.66, astfel încât prevederile legii respective, sfera de activitate a CEC-ului, activitățile pe care le desfășoară, modul de organizare și desfășurare a activității să fie cât mai bine precizate.

Spre deosebire de Legea nr.66, proiectul prin care se completează legea respectivă urmărește și precizează următorul lucru: că CEC-ul, în întreaga sa activitate, aplică prevederile Legii bancare, aplică normele și reglementările emise de Banca Națională și duce, în context și în conformitate cu aceste prevederi, o politică prudențială, lucru care nu era evidențiat în vechea lege.

În același timp, în sfera activităților pe care CEC-ul le va desfășura legat de atragerea economiilor populației și depunerilor agenților economici, se diversifică sfera de plasamente pe care CEC-ul le va desfășura în viitor, începând, pe lângă creditarea populației, creditarea întreprinderilor mici și mijlocii și creditarea administrației publice centrale și locale, lucru pe care CEC-ul, în perioada interbelică și, respectiv, până în anul 1948, când a fost reorganizat, le-a făcut.

Eu sunt convins că proiectul care este supus dezbaterii dumneavoastră va fi adoptat și ne va crea condiții ca să ne desfășurăm activitatea și să fim, în continuare, la dispoziția depunătorilor mici și mijlocii, pentru că CEC-ul aceasta îi este vocația și sarcina lui, de a servi micul depunător și depunătorul mijlociu. În același timp, să se implice cât mai mult în creditarea întreprinderilor mici și mijlocii și a altor activități prevăzute de Legea bancară.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Rog comisia să se pronunțe asupra acestei inițiative.

Cine ia cuvântul din partea comisiei?

Domnul deputat Teculescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Constantin Teculescu:

Proiectul de lege a fost discutat inițial în Senat, după care a fost supus discuției Comisiei noastre de buget, finanțe și bănci.

Proiectul prezentat, într-adevăr, ar putea să aducă ceva nou, în sensul că, între timp, a fost votată Legea bancară, acolo prevăzându-se expres că orice instituție care are activități bancare trebuie să fie supusă supervizării, controlului Băncii Naționale. În rest, proiectul de lege este Legea nr.66 care s-a votat și s-a promulgat în anul 1996, obiectul de activitate fiind bine, în această lege, Legea nr.66/1996, actuala lege doar copiind acest obiect de activitate.

În acest sens, având în vedere puținele precizări pe care le aduce proiectul de lege, noi am aprobat, în comisie, ca această lege, titlul acestei legi să reflecte realitatea, și anume legea să se numească Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.66 privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni, lucru care era stipulat și în Legea nr.66.

Ce aduce nou această lege, v-am spus, ar fi faptul care nu știu dacă era absolut, dar, în sfârșit, s-a aprobat în comisie, să se precizeze, în corpul legii, această supervizare, acest control al Băncii Naționale, care trebuie să fie efectuat asupra tuturor instituțiilor care își desfășoară activitate bancară.

De altfel, din raportul pe care vi l-am prezentat, o să constatați că marea majoritate a articolelor se regăsesc în Legea nr.66, de aceea, nu am considerat necesar să se supună discuției dumneavoastră o nouă lege, ci, bineînțeles, modificarea și completarea cu ce a adus nou legea bancară a Legii nr.66 din 1996.

 
Aprobarea componenței Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.67/1997 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național al Cinematografiei și constituirea Fondului Cinematografic Național.  

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc domnule deputat.

Stimați colegi,

Înainte de a trece la dezbaterea acestui proiect de lege, vă rog să fiți de acord să constituim o Comisie de mediere. Este vorba de Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență nr.67/1997 privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Național al Cinematografiei și constituirea Fondului Cinematografic Național.

Propunerile sunt următoarele: Nicolae Jianu - PNȚCD, Nicolicea Eugen - PDSR, Filipescu Ileana - USD-PD, Tarna Gheorghe - USD-PD, Márton Árpád - UDMR, Iorga Leonida Lari - PRM, Voicu Mădălin - Grupul parlamentar al minorităților naționale. Dacă sunt obiecții? Dacă nu, supun votului dumneavoastră această Comisie de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, comisia a fost aprobată.

Adoptarea proiectului de Lege privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni.  

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dacă la dezbateri generale dorește cineva să intervină? Dacă nu, trecem la discuția pe articole. Începem cu titlul legii. În ceea ce privește titlul legii, vă rog să observați o propunere de modificare, un amendament conținut în raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. În legătură cu această chestiune, domnul deputat Gaspar.

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vă rog să observați că, dacă se acceptă propunerea făcută de către domnul deputat Teculescu, în sensul că trebuie să mergem la modificarea și completarea Legii 66/1996, atunci legea trebuie restructurată complet, pentru că, așa cum a fost înaintată de inițiator, avea o anumită concepție de redactare din punct de vedere al tehnicii legislative, iar propunerea dânsului modifică structural modul de amenajare a textelor și atunci ar trebui ca să introducem un articol I, în care să spunem că Legea nr.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni, publicată în Monitorul Oficial al României, partea a I-a, nr.140 din 5 iulie 1996 se modifică și se completează după cum urmează. Și vom începe cu pct.1, titlul legii, pentru că o să observați că în titlul legii pe care îl propune acum domnul deputat Teculescu, este introdusă sintagma "din România" și deci, legea ar fi: Lege privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni. Deci, acesta ar fi titlul legii și după aceea se ia fiecare text în continuare, dacă se acceptă ideea pe care dânsul a propus-o.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Deci, care este propunerea domnule Gaspar?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Propunerea este următoarea: vom avea un art.I care va avea următoarea redactare: "Legea nr.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni, publicată în Monitorul Oficial al României, partea a I-a nr.140 din 5 iulie 1996, se modifică și se completează după cum urmează: Titlul legii - Lege privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni". Deci, s-a introdus sintagma "din România" față de titlul inițial. Și după aceea se merge cu textele în continuare.

2. - "Art.nr.1 va avea următorul cuprins..." și se dă textul din lege, așa cum este rescris și vom merge cu textele la final, ținând seama și de amendamentele care se introduc la unele dintre aceste texte, urmând ca după aceea un art.II să dispună republicarea legii în vigoare în momentul de față.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Teculescu, sub aspectul tehnicii legislative, domnul deputat Gaspar susține următorul lucru: în măsura în care vreți să accentuați faptul că nu este vorba de o lege de reorganizare a CEC-ului, ci este vorba de o modificare și de o completare a unei legi de reorganizare deja existente, atunci, sub aspectul tehnicii legislative, trebuie să existe două mari blocuri de prevederi. Primul ar fi art.I, unde se arată care sunt prevederile care se modifică și se completează din legea de reorganizare și un art.II care să precizeze faptul că legea, așa cum a fost modificată, va fi republicată și, practic, toate celelalte prevederi rămân, cele care sunt aici; apare o singură mică diferență în legătură cu titlul legii, pentru că practic se introduce acea formulare "din România" și atunci, în mod evident, chiar titlul legii va trebui să fie modificat la art.I, pentru că este vorba de modificarea titlului legii din legea inițială de reorganizare a CEC-ului.

Domnule Gaspar, inițiatorii acestei modificări ar fi de acord să nu se mai facă precizarea "din România" pentru a se modifica titlul legii anterioare și atunci această chestiune ar însemna că nu ar mai trebui să apară între modificările la legea inițială.

Legea nr. 66 stabilește reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni. Deci, este o greșeală, nu este o adăugare, deci, titlul poate să rămână așa. Se intră direct pe text, dar se introduce art.I.

Inițiatorul dacă sunteți de acord cu acest mod de concepere a textului, da? Domnul Teculescu.

 
   

Domnul Constantin Teculescu:

Comisia este de acord.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Bun. În aceste condiții, titlul legii va suna așa cum se propune de către comisie. Deci, Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni, da? De acord. Așa este titlul legii inițiale, așa este. Vă rog să luați de aici.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră titlul legii în formularea propusă de către comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, titlul legii a fost aprobat. Înțeleg că a fost propus de către domnul deputat Gaspar, pentru rațiuni de tehnică legislativă, un art.I, pe care vă rog să-l mai precizați o dată. Care va fi formularea exactă, ca să o pot supune votului.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Art.I ar urma să aibă următorul conținut: "Legea nr.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni, publicată în Monitorul Oficial al României, partea a I-a nr.140 din 5 iulie 1996, se modifică și se completează după cum urmează ..." și se intră pe urmă cu textele.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Comisia este de acord? Inițiatorul? De acord. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Gaspar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la art.1. Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Teodor-Gheorghe Morariu:

La art.1 s-a făcut un amendament care nu a fost trecut în raport. După Casa de Economii și Consemnațiuni, denumită prescurtat CEC, apare "persoană juridică română de drept privat" și se elimină art.3, eliminare propusă de domnul deputat Bercea.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Se elimină art.3, să nu fie dublat, adică se preia textul de acolo și se introduce aici.

Practic, este vorba de o reorganizare a textului.

Atunci, să începem să mergem pe alineate.

Alin.1. La alin.1 ar trebui să examinăm amendamentul propus de către domnul deputat Morariu, care, de fapt, preia din textul art.3, care a fost eliminat, această formulare. Dacă sunt observații din partea inițiatorului? Nu. Supun votului amendamentul prezentat de domnul deputat Morariu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În raport, vă rog să observați, sunt introduse 3 alineate noi. Să le luăm pe rând.

Alin.2 Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.3. Dacă sunt observații? Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.4. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Și mai este pe pagina următoare un alineat, alin.5. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.1 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la art.2. Se propune reformularea acestui articol. Vom trece în revistă fiecare dintre paragrafele și literele conținute de acest articol. Rog inițiatorii, atunci când doresc să intervină, să îmi facă un semn, pentru a putea să obțină dreptul de a se adresa Camerei.

Începem cu pct.1, lit.a). Aici nu mai îmi este foarte clar dacă dispar literele și rămân numai cifrele. (Se consultă cu un membru al comisiei.)

Întâi, conform raportului, la pct.3, comisia propune o modificare în preambulul de la pct.1 și anume: "Casa de Economii și Consemnațiuni desfășoară următoarele activități, în limita autorității acordate de Banca Națională a României". Dacă sunt observații la acest punct? Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

V-aș propune să fie înlocuită sintagma "desfășoară" cu "efectuează următoarele activități", care mi se pare mai aproape de obiectul de activitate al CEC-ului.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Observații din partea comisiei?

 
   

Domnul Constantin Teculescu:

Nu sunt observații, comisia este de acord.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.3 din raport, amendamentul comisiei, cu subamendamentul propus de către domnul deputat Gaspar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La lit.b) se propune eliminarea unei sintagme în finalul textului. Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La lit.e) se propune completarea unui text, există o modificare de text, propusă de către comisie. Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră acest amendament al comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La lit.f) există de asemenea, o modificare de redactare. Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră această propunere a comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.7 în raport se propune completarea textului. Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului această propunere a comisiei.

Cine este pentru? Este vorba de lit.g), pct.7 din raport. Aveți cuvântul domnule deputat.

 
   

Domnul Teodor-Gheorghe Morariu:

Deci, aici s-a strecurat o greșeală, nu sunt "participanții", ci "participații de capital".

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Corect. Evident. Cu această precizare, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În ceea ce privește pct.2, se propune eliminarea acestui text, deoarece el a fost preluat în alineatele anterioare la art.1.

Cine este pentru propunerea comisiei de eliminare? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

De asemenea, se propune eliminarea paragrafului 3. Vă rog să observați la pct.9 din raport. Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră această propunere de eliminare a textului de la art.2 și preluarea sa de fapt ca text la art.3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Sunt propuse unele modificări la paragraful 4, pct.10 din raport. Dacă sunt observații? Dacă nu, propun votului dumneavoastră amendamentul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră acum art.2 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.3 la pct.1 nu sunt probleme sau, în orice caz, nu din partea comisiei, dacă dumneavoastră aveți observații? Dacă nu, trecem la pct.2 și vă rog să observați propunerea comisiei de înlocuire a textului inițial, ținând seama și de o modificare operată la art.1. Dacă sunt observații în ceea ce privește redactarea într-o formulă nouă a textului punctului 2 la art.3, pct.11 din raport. Dacă nu, supun votului dumneavoastră această propunere a comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.3 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În ceea ce privește art.4 se propune eliminarea sa. Dacă sunteți de acord cu propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.5, în formularea inițială, se propune să devină art.4. Dacă sunteți de acord pe fond cu acest articol în formularea inițială? Dacă și inițiatorii pot fi atenți la legea respectivă, sunt convins că domnul Ciumara va exprima punctele sale de vedere direct la microfon, pentru a fi urmărite de către toți colegii.

Supun votului art.5 în formularea inițială, la care nu sunt observații, cu precizarea că el va deveni art.4 într-o nouă numerotare, după eliminarea art.4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.6 din textul inițial se propune să rămână în versiunea sa depusă de către inițiator. Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.7 există o modificare propusă pentru completarea textului de la pct.2. Vă rog să observați pct.14 din raportul comisiei. Dacă sunt observații față de această propunere a comisiei? Dacă nu, supun votului dumneavoastră propunerea de amendare a textului, formulată de către comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă mai sunt observații la art.7? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Supun votului dumneavoastră art.7 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.8. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.9. Dacă sunt observații? Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.10. Dacă sunt observații? Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.11 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.12. Dacă sunt observații?

Supun votului art.12.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.13, vă rog să observați o propunere a comisiei, de reformulare a textului, dar aici probabil că acest text ar trebui să devină textul pentru art.II, nu?

Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Așa cum ați precizat dumneavoastră, va trebui ca actualul art.13 să fie eliminat și să introducem un articol II, cu următorul cuprins: "Legea nr.66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii și Consemnațiuni din România în societate bancară pe acțiuni, publicată în Monitorul Oficial al României partea I, nr.140 din 5 iulie 1996, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României partea I, dându-se articolelor o nouă numerotare."

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Comisia este de acord, da? Este vorba de concepția pe care am acceptat-o cu toții la începutul acestor dezbateri.

Supun deci votului dumneavoastră eliminarea art.13, în formularea actuală.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră acum art.I în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem acum la art.II și supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Gaspar.

Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră textul art.II, ca urmare a propunerii făcute de domnul deputat Gaspar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră acum proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi și cu respectarea procedurilor prevăzute de Constituție, proiectul de lege a fost aprobat.

Vă mulțumesc.

Să-mi dați voie, stimați colegi, să salut prezența în acest moment în sala de ședințe a Camerei Deputaților a domnului general Enrik Slumsky, șeful Statului Major General al Armatei republicii polone, în fruntea unei delegații militare. (Aplauze.) Delegația ne vizitează țara la invitația șefului Statului Major General al Armatei României, domnului general de divizie Constantin Degeratu. Le urăm bun-venit. Ne face o deosebită plăcere să-i avem ca oaspeți la dezbaterile din Camera Deputaților.

Vă mulțumim.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.26/1993 privind tariful vamal de import al României.  

Stimați colegi,

Am aprobat proiectul de lege pe care l-am avut pe ordinea de zi și trecem la următorul punct, punctul nr.3 din ordinea de zi de astăzi, proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.26/1993 privind tariful vamal de import al României.

Este vorba de o continuare a dezbaterilor.

Stimați colegi,

La acest punct urmează să discutăm de fapt un amendament care a fost depus de către domnul deputat Vasile Lupu și asupra căruia comisia trebuia să se pronunțe, în urma deciziei pe care plenul a luat-o, de a cere punctul de vedere al comisiei în legătură cu această chestiune care era de o importanță specială și care putea să aibă implicații deosebite. De aceea, plenul a hotărât trimiterea acestui text la comisie.

Rog pe președintele comisiei, domnul Dan Constantinescu, să ne prezinte punctul de vedere al comisiei în legătură cu amendamentul domnului deputat Vasile Lupu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În data de 17 martie, în urma dezbaterilor care au avut loc în plenul Camerei Deputaților asupra acestui proiect de lege, s-a hotărât retrimiterea la comisia noastră, pentru a se dezbate, și a amendamentului propus de domnul vicepreședinte Vasile Lupu.

Acest amendament presupunea completarea art.7 cu o nouă literă, e): "...privind scutirea de taxe vamale a importului următoarelor categorii de bunuri: utilaje agricole, subansamble, piese de schimb pentru acestea, care nu se fabrică în România."

Evident că am luat legătura cu Guvernul care, prin Adresa nr.3278, ne comunică punctul de vedere, în sensul că nu este de acord cu amendamentul propus, întrucât această scutire de taxe vamale a bunurilor, care implică automat și scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată, creează importante influențe negative pentru bugetul de stat pentru care nu sunt indicate surse de acoperire, potrivit legii, amplificând deficitul bugetar existent.

În consecință, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a hotărât cu majoritate de voturi acceptarea punctului de vedere al Guvernului, respingerea amendamentului în cauză și, în aceste condiții, comisia propune continuare dezbaterilor în plenul Camerei Deputaților în vederea adoptării proiectului de lege sus-menționat pe baza raportului inițial, din data de 4.03.1998.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Dacă inițiatorul, Guvernul, dorește să completeze? Sunteți de acord cu punctul de vedere al comisiei, da?

Comisia, vă repet, a propus respingerea amendamentului domnului Vasile Lupu, pe care vă rog să vi-l reamintiți. Amendamentul presupunea completarea art.7 cu o nouă literă, în felul următor: "De asemenea, este scutit de taxe vamale importul următoarelor categorii de bunuri:..." și erau adăugate "...utilaje agricole, subansamble, piese de schimb pentru acestea, care nu se fabrică în România."

Comisia a hotărât, așa cum v-a arătat președintele acestei comisii, respingerea amendamentului în cauză. Eu însă trebuie să-l supun votului dumneavoastră.

Supun votului, deci, amendamentul propus de către domnul Vasile Lupu, în condițiile pe care le-ați auzit, ținând seama de punctul de vedere al comisiei.

Cine este pentru acest amendament? Nici un vot pentru.

Amendamentul nu a fost aprobat.

În condițiile în care s-a terminat dezbaterea generală, a avut loc dezbaterea pe articole, urmează să trecem la votul final asupra proiectului de lege.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege în legătură cu modificarea Ordonanței nr.26 privind tariful vamal de import al României.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/1998 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.9/1993 privind taxele de eliberare a deciziilor de autorizare în domeniul audio-vizualului.  

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/1998 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.9/1993 privind taxele de eliberare a deciziilor de autorizare în domeniul audio-vizualului.

Inițiatorul nu este prezent.

Punctul de vedere al comisiei. Îl rog pe domnul deputat Dan Constantinescu, președintele comisiei, să ne prezinte concluziile comisiei pe care o conduce.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma examinării proiectului de lege în cauză, privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/1998 pentru modificarea și completarea Ordonanței nr.9/1993 privind taxele de eliberare a deciziilor de autorizare în domeniul audio-vizualului, comisia propune ca acesta să fie supus spre dezbatere și adoptare, practic cu un singur amendament. Amendamentul privește posibilitatea acordată Guvernului României de a modifica anual nivelul taxelor, în funcție de rata inflației, pentru a nu se mai ajunge în situația neplăcută de a rămâne la dimensiunile ridicole, din cauza inflației, și pentru a nu ajunge iarăși de fiecare dată în plenul celor două Camere pentru o simplă modificare procentuală.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale. Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii.

Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La articolul unic sunt mai multe texte, pe care vi le voi supune spre examinare.

În ceea ce privește titlul ordonanței, dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră titlul ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.I din ordonanță.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.II.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.III.

Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră art.III.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.IV, comisia are o propunere de modificare a textului, pe care vă rog să o observați în raportul comisiei, la pct.1.

Dacă sunt observații în legătură cu amendamentul comisiei? Dacă nu, supun votului dumneavoastră reformularea propusă de comisie pentru art.IV.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.V.

Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră art.V.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.VI.

Dacă sunt observații? Da, domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

O chestiune de tehnică legislativă.

Textul să aibă următoarea formulare: "Prezenta ordonanță intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României partea I."

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Dacă este de acord și comisia cu această propunere? De acord.

Supun votului dumneavoastră textul art.VI, cu amendamentul propus de domnul deputat Gaspar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.2.

Dacă sunt observații? Dacă nu, vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun acum votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.45/1998 privind abilitarea Băncii Naționale a României de a pune în circulație emisiuni monetare cu caracter numismatic din metale prețioase.  

Următorul punct pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.45/1998 privind abilitarea Băncii Naționale a României de a pune în circulație emisiuni monetare cu caracter numismatic din metale prețioase.

Inițiatorul este pe drum și urmează să sosească.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul deputat Dan Constantinescu, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Referitor la acest proiect de lege, comisia vă propune ca el să fie supus spre dezbatere și adoptare în forma prezentată.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Vă rog să examinăm ordonanța, în primul rând titlul ei.

Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră titlul ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1.

Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră acest articol.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2.

Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului acest articol.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic.

Dacă sunt observații? Supun votului articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.59/1998 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială.  

Următorul punct pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.59/1998 pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială.

Are cuvântul, din partea inițiatorului, doamna Vrânceanu Romanița, secretar general adjunct în cadrul Ministerului Justiției.

Aveți cuvântul.

   

Doamna Romanița Vrânceanu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dați-mi voie să vă prezint pe scurt motivele care au stat la baza inițierii acestei ordonanțe.

Prin prezentul proiect de ordonanță s-a prevăzut că taxele asupra succesiunilor se reduc cu 50% în cazul în care sunt datorate de descendenți, ascendenți, colaterali privilegiați sau de soțul supraviețuitor.

De asemenea, se prevede scutirea de taxe asupra succesiunilor ce revin descendenților minori lipsiți de venituri proprii, dacă în activul succesoral este inclusă numai casa de locuit care a aparținut defunctului.

În scopul de a se preîntâmpina eludarea dispozițiilor legale privind taxele de timbru notariale în materie succesorală prin introducerea unor cereri la instanțele judecătorești pentru soluționarea unor litigii fictive, s-a prevăzut că eliberarea de copii de pe hotărârile judecătorești cu mențiunea că sunt definitive și irevocabile în materie succesorală, în condițiile în care nu s-a plătit taxa de timbru pentru efectuarea procedurii succesorale notariale, se taxează potrivit dispozițiilor din anexa la Ordonanța Guvernului nr.12/1998.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

 
   

Domnul Petre Partal (din sală):

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Este raport comun.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da, este raport comun.

Vă rog să prezentați concluziile raportului.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Petre Partal:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități au luat în dezbatere prevederile ordonanței și împreună au redactat raportul care menționează ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere în forma adoptată.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Începem examinarea ordonanței.

Titlul ordonanței mai întâi.

Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului dumneavoastră titlul ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.I are mai multe puncte.

Sunt observații la punctele cuprinse în acest articol?

 
   

Domnul Leon Petru Pop (din sală):

Da.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Atunci, dacă sunt observații, vom lua aceste puncte pe rând.

La paragraful 1 din art.I. Deci, la pct.1.

Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.2.

Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.3.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Leon Petru Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La pct.3 doresc să intervin cu o completare, în sensul că: "Taxele asupra succesiunilor se reduc cu 50% în cazul în care sunt datorate de descendenți, ascendenți, colaterali privilegiați sau de soțul supraviețuitor, dacă activul succesoral este alcătuit din..." Deci doresc eliminarea particulei "numai", urmând: "...din casa de locuit, cu anexele gospodărești, terenul aferent, locurile de veci și certificatele de acționar."

Așa cum este conceput textul la ora actuală, nu se poate aplica, pentru că în masa succesorală aproape a fiecărui defunct, în afară de casa de locuit, există acest certificat de acționar cu o valoare nominală de 1 milion, și care nu mai are această valoare nominală la ora actuală, și există locurile de veci.

Deci, propun ca pe lângă: "...casa de locuit, terenul aferent..." să se completeze cu: "locurile de veci și certificatele de acționar."

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al inițiatorului. Sunteți de acord cu această completare.

 
   

Domnul Petre Partal:

Comisiile nu au primit acest amendament. Am putea să facem o respingere formală, dar, dacă inițiatorul este de acord... cu toate că tranzacționarea certificatului de acționar presupune trecerea pe la bursa de valori mobiliare și atunci intrăm într-o altă chestiune - nu mai este vorba de a-l moșteni.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat,

Eu vă propun următorul lucru: din moment ce inițiatorii au acceptat, oricum va mai fi un moment al discutării acestei soluții, cu ocazia comisiei de mediere. Până atunci veți vedea dacă sunt implicații speciale.

Sigur că propunerea vine din grija de a contura cât mai corect zona aceasta pentru care ar trebui să existe o formulă de protecție în ceea ce privește taxele respective. Este clar pentru locurile de veci, pentru celelalte aspecte - certificatele de acționar - există o anumită rațiune, dar veți mai examina această problemă în cursul pregătirii comisiei de mediere.

 
   

Domnul Petre Partal:

Bun. Considerăm că și Comisia pentru buget, finanțe și bănci îl acceptă.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Bine.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră amendamentul formulat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului pct.3, cu amendamentul care a fost acceptat anterior.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.4.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Leon Petru Pop:

La pct.4 vin cu o propunere la indigo, în sensul că se completează și aici: "...casa de locuit, cu anexele gospodărești, terenul aferent, locurile de veci și certificatele de acționar."

Este vorba de scutirea de taxă a minorilor care nu au nici un fel de venituri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Deci pentru similitudine se propune și modificarea pct.4.

Dacă sunteți de acord cu această propunere?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Sigur, această chestiune va trebui să fie văzută cu atenție și în perspectiva medierii, pentru ca să nu existe unele implicații pe care cumva le-a sugerat colegul nostru ceva mai devreme.

Supun votului dumneavoastră art.I în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.II.

Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului articolul unic al proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc. Proiectul de lege a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.126/1998 pentru modificarea Legii nr.12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite.  

Următorul punct pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.126/1998 pentru modificarea Legii nr.12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite.

Inițiatorul este în continuare pe drum.

În aceste condiții, îl rog pe reprezentantul comisiei să ne prezinte punctul de vedere în legătură cu acest act normativ.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Petre Partal:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a luat în dezbatere prevederile Ordonanței nr.126 și supune atenției dumneavoastră raportul, așa cum ne-a fost prezentat proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul ordonanței.

Dacă sunt observații? Dacă nu, supun votului titlul ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.I.

Dacă sunt observații? Dacă nu sunt observații, supun votului dumneavoastră art.I, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.II.

Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului articolul unic al proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.130/1998 privind regularizarea cotelor de capital social în procesul de privatizare a băncilor.  

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.130/1998 privind regularizarea cotelor de capital social în procesul de privatizare a băncilor.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Inițiatorul are chestiuni importante de rezolvat, nu poate să fie prezent la această dezbatere.

Are cuvântul reprezentantul comisiei, pentru a ne prezenta punctul de vedere al colegilor din comisie.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Petre Partal:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a dezbătut prevederile Ordonanței Guvernului nr.130/1998 privind regularizarea cotelor de capital social în procesul de privatizare a băncilor și a întocmit un raport care are și două modificări - una de fond și una de formă.

De aceea, vă supun atenției raportul respectiv.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat Partal.

Stimați colegi,

Doriți să participați la o dezbatere generală pe această temă? Dacă sunt voluntari? Nu sunt voluntari.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul ordonanței.

Sunt observații?

Nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră titlul acestei ordonanțe.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Începem cu art.1, dar vă rog să observați propunerile comisiei, conținute în raport.

La pct.1 se propune o modificare a paragrafului 1 de la art.1.

Dacă sunteți de acord cu această modificare propusă de comisie?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.2 se face o altă propunere de modificare, pe care o aveți în raport, la pag.2, la pct.2.

Dacă sunt observații față de propunerea comisiei?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră această amendare a textului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.1, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2.

Dacă sunt observații?

Dacă nu, supun votului art.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Voturi pentru nu înseamnă că la pct.2 este corectă formularea: "Comisia este formată din 5 membrii".

Art.3.

Dacă sunt observații?

Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

La alin.2 al art.3, tot ca o chestiune gramaticală: "Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor se fac de către Ministerul ....", și nu "se face".

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Corect.

Nu supun la vot această chestiune.

Supun votului în schimb art.3, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului articolul unic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.8/1998 privind constituirea Fondului special pentru promovarea și dezvoltarea turismului.  

Următorul punct pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.8/1998 privind constituirea fondului social pentru promovarea și dezvoltarea turismului.

Inițiatorul este pe drum.

Are cuvântul reprezentantul comisiei, cred că tot domnul deputat Partal, pentru a prezenta punctul de vedere al colegilor din Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Petre Partal:

Comisia vă propune să discutăm prevederile Ordonanței Guvernului nr.8 și, de asemenea, raportul așa cum a fost întocmit.

Chiar dacă în 9 martie ni s-a returnat spre discuție ordonanța respectivă, am constatat că amendamentele propuse de domnul ministru Sorin Frunzăverde au fost regăsite în cuprinsul Ordonanței Guvernului nr.43/1998, așa că vă propunem ca să fie discutat raportul inițial.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Dacă nu, începem dezbaterea pe articole.

Titlul ordonanței.

Sunt observații?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră titlul ordonanței.

Vă mulțumesc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă domnul deputat Dan Matei Agathon și-a pus haina, înseamnă că putem să începem și discuția pe articole.

Începem cu art.1.

Nu sunt din partea comisiei.

Sunt observații din partea dumneavoastră?

Dacă nu, supun votului art.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.2, comisia a propus completarea textului.

Vă întreb dacă aveți observații în această chestiune.

Dacă nu, supun votului dumneavoastră art.2, cu completarea adoptată de către comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.3, la lit.a) se propune introducerea unui nou alineat. Vă rog să observați pct.2 din raport. Deci, este un nou paragraf de fapt.

Cine este de acord cu această propunere a comisiei? Vă mulțumesc

împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

De asemenea, la art.3, la lit.c), se propune o modificare a textului.

Vă rog să observați propunerea comisiei la pct.3 din raport.

Sunt observații?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.3 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.4, în formularea inițială.

Dacă sunt observații?

Dacă nu, supun votului acest articol.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.5 este amendat de către comisie. Vă rog să observați raportul. Se propune completarea textului.

Dacă sunt observații în ceea ce privește propunerile comisiei.

Dacă nu, supun votului acest amendament venit din partea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului art.5, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.6, în formularea inițială.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.7.

Sunt observații?

Sunt observații din partea comisiei.

Comisia are un amendament la pct.5 din raport.

Dacă sunt comentarii în legătură cu aceste propuneri ale comisiei.

Dacă nu, supun votului dumneavoastră completarea textului în corelare cu amendamentul adus la art.2, propunere venită din partea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.7 - să-l mai votăm o dată în formularea modificată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.8 există o observație din partea comisiei, o reformulare, de fapt, pentru lit.e).

Supun votului propunerea comisiei conținută în raport la pct.6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Mai există o propunere pentru lit.i) de reformulare a textului. Această propunere a comisiei o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă sunt observații la alte puncte, la alte litere, alte prevederi din acest art.8.

Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, art.8 a fost aprobat.

Art.9, în formularea inițială.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geaman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Propun la art.9 o schimbare la alin.1: "se stabilesc prin norme metodologice elaborate de Ministerul Turismului, cu avizul Ministerului Finanțelor"; să apară textul "elaborate de Ministerul Turismului și Ministerul Finanțelor".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Sunteți de acord?

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.9 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.10, în formularea inițială.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.11.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.12.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.13.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.14.

La art.14, da? Domnul deputat Moroianu.

 
   

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geaman:

Aș dori să atrag atenția că se încalcă o prevedere constituțională, prevăzându-se data de 1 februarie 1998. Practic, legea începe să aibă caracter retroactiv.

Deci, propun să se modifice textul, în așa fel încât prezenta lege să-și facă efectele începând cu data publicării în Monitorul oficial.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Această ordonanță a intrat în vigoare de la data de 1 februarie, potrivit termenului pe care-l cuprindem în art.14.

Modificările care i se aduc ei prin această lege vor intra în vigoare pe data publicării lor în Monitorul Oficial. Deci, în timp, ea activează. Nu putem acum să spunem că ordonanța intră în vigoare de la data când se va publica în Monitorul Oficial și când va fi adoptată și de Senat.

Să lăsăm art.14 așa cum este.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da, este corectă observația domnului Gaspar.

 
   

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geaman:

De acord. Îmi retrag amendamentul.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Sigur. Și domnul deputat Moroianu își retrage amendamentul.

Supun votului dumneavoastră art.14, în forma din ordonanță.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al proiectului de lege.

Vă rog să luați cuvântul, domnule Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, la articolul unic, în partea finală - "Se aprobă ordonanța", să spunem: "modificată și completată după cum urmează ..." Pentru că se vor introduce amendamentele care au fost aprobate din cuprinsul raportului.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da, corect.

Supun votului dumneavoastră articolul unic, cu precizările pe care le-a făcut domnul deputat Gaspar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Aprobarea, în proiect, a ordinii de zi și a programului de lucru pentru perioada 19-23 octombrie 1998.  

Stimați colegi,

Vă propun să examinăm acum ordinea de zi și programul pentru săptămâna viitoare.

Dacă sunt observații la ordinea de zi, așa cum este prevăzută ordinea de zi în proiectele pe care le aveți?

Dacă nu aveți observații, supun proiectul ordinii de zi votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În ceea ce privește programul de lucru, îl aveți de asemenea în mapele dumneavoastră.

Aveți observații? Nu.

Supun votului dumneavoastră programul pentru săptămâna viitoare.

Aveți o observație la program.

Domnul deputat Moroianu.

   

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geaman:

Vă mulțumesc.

Nu are legătură directă cu programul aflat la casetă, cu care personal sunt de acord, dar a apărut o adresă din partea Guvernului. Se pare că luni, în data de 12 octombrie, pentru Comisia Europeană, care trebuie să încheie un raport și pentru România privind accederea noastră în Uniunea Europeană, se stabilesc o serie de priorități pe capitole.

Studiind proiectele de lege respective, am constatat că mai bine de jumătate nu sunt ajunse la Camera Deputaților, sau la Senat.

Cred că este o modalitate incorectă a Guvernului, de a arunca responsabilitatea asupra Parlamentului României și aș propune Biroului permanent ca luni să ia în discuție această adresă a Guvernului și să hotărască un răspuns oficial, un răspuns care să fie dat și către presă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Chestiunea a fost discutată deja la Biroul permanent în sensul celor pe care le-ați spus.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru săptămâna viitoare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Vă rog să observați că în acest moment nu mai avem cvorum pentru a continua lucrările noastre și vă doresc un sfârșit de săptămână cât mai plăcut în circumscripțiile dumneavoastră și să ne vedem cu bine luni.

Ședința s-a încheiat la ora 11,40.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 22 aprilie 2021, 6:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro