Leonida Lari-Iorga
Leonida Lari-Iorga
Sittings of the Chamber of Deputies of March 10, 1998
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
12-08-2020 (joint)
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1998 > 10-03-1998 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 10, 1998

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.3 Leonida Lari Iorga - atitudine împotriva "unui atac politic organizat la adresa celui mai mare poet al românilor" în revista "Dilema";

Domnul Vasile Lupu:

Doamna Leonida Lari.

Se pregătește domnul Romulus Raicu.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

Știm toți că Mihai Eminescu este apărat într-atât de bine de opera sa, încât nu-l poate coborî nimeni de pe soclul de poet național și universal. Și, totuși, când străinii și vânduții autohtoni îl iau drept cal de bătaie pentru a distruge temeiurile politice și culturale ale poporului român din interior, este cazul să intervenim pentru a lămuri niște treburi.

Eu, personal, nu credeam vreodată că voi ajunge să pledez și în țara mamă pentru Mihai Eminescu, opera poetică și politică a căruia ne-a păstrat ființa națională în Basarabia și Bucovina.

Din păcate, cum Eminescu n-a încăput în tiparele vremii sale, iată că nu încape nici în tiparele vremii noastre, fiind etichetat cu cele mai murdare cuvinte de un grup de așa-ziși scriitori, aciuați pe lângă revista "Dilema". Citiți numărul 265/27 februarie - 5 martie 1998.

Este vorba de un atac politic organizat la adresa celui mai mare poet al românilor. Inițiatorul acestui atac este un perfect anonim, C.P. Bădescu, care recunoaște fără ocolișuri că el a propus revizuirea operei lui Eminescu ca temă de dezbatere.

Este de domeniul incredibilului ca niște scriitori, care nu au ajuns nici la călcâiul lui Eminescu, să-l foarfece într-un mod primitiv, cu agresivitate nedisimulată.

Dintr-un început am gândit că este o răzbunare de ratați. Dar sextetul de articole inserate îmi dovedește ceva mult mai grav. Așadar, ce deranjează în opera lui Eminescu grupul respectiv, ca să nu zic comandoul filosemit cu ingrediente țigănești, compus din: C.P. Bădescu, I.D. Lefter, R. Rădulescu, Foarță, Radu, Târtărescu, Bobe, Cornea, Preda? La care nu înțelegem ralierea lui Nicolae Manolescu.

Membrii grupului sus numit sunt deranjați nu atât de fondul estetic, ci de fondul social-politic al operei lui Eminescu, de actualitatea lui și în zilele noastre.

C.P. Bădescu, în argumentul său debitează că poezia lui Eminescu nu-l încântă, că poetul pentru el nu există, că este ceva inert, ridicol, ca o statuie goală pe dinăuntru și cu un dangăt spart. Păi, și Gioconda îi lasă reci pe unii, dar aceasta nu înseamnă că nu este operă de artă!

Abia la Zigu Ornea, cu toată ipocrizia sa, se vede clar. Zigu Ornea deconspiră totuși complotul grupului filosemit, grup care a stat îndelung la taifas, distribuind fiecăruia lucrul pentru acasă. Abia la Zigu Ornea apare cauza acestei acțiuni concertate de blasfemiere a lui Eminescu ca poet național și universal.

Eminescu, ca gazetar, a consemnat o stare de fapt din anii 1880, 1881, și anume "...că pătura superpusă - avocați, funcționari, politicieni, comercianți și alții - este compusă din alogeni și este străină de neam".

Cu ce a greșit Eminescu prin faptul că a consemnat o stare de fapt, un adevăr? Ei, uite, alianței israelite de pe atunci nu i-a convenit consemnarea care, se pare, a contribuit și la niște voturi în plus pentru cauza românilor în Adunarea Națională. Acea cutezanță de atunci a lui Eminescu este sancționată și acum. Mai ales acum, când avem aceeași stare de lucruri.

Oare românii din țară și din afara actualelor ei hotare nu sunt marginalizați, batjocoriți? Oare nu se simt străini în țara strămoșilor lor?

De altfel, Zigu Ornea vede un rău și în faptul că românii basarabeni îl iubesc pe Eminescu. Dar anume opera politică, anume poezia patriotică a lui Eminescu era cu noi pe baricade pentru a recăpăta dreptul la limbă, grafie, istorie, la identitate ca neam!

Abia acum, citindu-l pe Ornea, am făcut legătura între detractorii lui Eminescu la Chișinău și detractorii lui la București - au aceeași școală. Iar ultimul mișel din acest grup, C. Preda, cere pur și simplu un scuipat în față pentru afirmațiile sale dezonorante că, adicătelea, "Eminescu trebuie contestat și demitizat, dar nu ca gândire politică rudimentară, căci este nul". Atunci, neîndoielnic, are în vedere poezia. Regret, dar o nulitate este C. Preda și tot neamul lui de trădători. Iar pentru asemenea expresii, există și o judecată pe pământ, nu numai una în ceruri. Nici rușii nu și-au permis luxul de a-l defăima pe Eminescu, ci, dimpotrivă, i-au încredințat opera celor mai buni scriitori ai lor.

În sfârșit, se adeveresc profețiile despre cei care au făcut și fac în continuare cele mai mari deservicii neamului românesc, voindu-l dispărut din istorie. Anume acestora Eminescu le-a răspuns cu vehemență pe când trăia, răspunsul lui fiind valabil și astăzi: "Voi sunteți urmații Romei?/ Niște răi și niște fameni./ E rușine omenirii a vă zice vouă oameni".

Mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 14 august 2020, 18:04
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro