Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 10, 1998
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
28-07-2020
27-07-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1998 > 10-03-1998 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 10, 1998

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,43.

Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreședinte al Camerei Deputaților asistat de.

*

   

Domnul Vasile Lupu:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați.

Începem ședința noastră de astăzi cu programul de intervenții.

 
  Mihai Hlinschi - acuzații aduse Executivului pentru neîmplinirea programului de guvernare;

Domnul Hlinschi Mihai. Este prezent? Aveți cuvântul.

Urmează doamna Leonida Lari.

Apoi, de la PUNR, domnul Chichișan. Nu este prezent.

Domnul Marian Ianculescu este prezent.

Aveți cuvântul, domnule Hlinschi.

   

Domnul Mihai Hlinschi:

Domnule președinte,

Doamnelor,

De la Revoluția din 1989 au trecut mai bine de 8 ani și, după entuziastmul din 1990, am crezut, în mod naiv, mulți dintre noi, că în 2 -3 ani puterea noastră de muncă și regenerare va fi canalizată în direcția refacerii țării spre o viață mai bună pentru toți. Din păcate, nu a fost să fie așa, și de vină este toată societatea românească, care a fost lovită în esența ei. Dintr-o societate bolnavă din anii socialismului victorios a devenit o societate foarte bolnavă din anii de tranziție și post-tranziție. Vina aparține, însă, în primul rând clasei politice românești, care se pare că este și mai bolnavă decât restul societății. Altfel nu se explică cum de nu se înțelege că interesul național are prioritate și că, în fața acestuia, trebuie să ne închinăm cu toții, indiferent cine deține puterea, care este ceva efemer și nu corespunde nici unui algoritm care, la rândul lui, nu corespunde nicicum votului exprimat de electorat, ci doar intereselor unor grupuri restrânse și eterogene de oameni.

Anul 1997, din păcate, a fost un eșec pentru guvernarea care a luat puterea în 1996. Și aceasta nu ar fi cine știe ce dacă nu ar târî după sine întreaga țară, care a ajuns la limita suportabilității. Și nu mă refer la cele câteva mii sau zeci de mii de îmbogățiți ai tranziției și post-tranziției, nici la cei din pătura superioară a clasei mijlocii. Eu mă refer la milioanele de români care se gândesc cu ce să-și cumpere pâinea pentru a doua zi, ca să nu mai vorbesc de carne, lapte, legume, îmbrăcăminte și altele, sau, ferească Dumnezeu, de îmbolnăvirea cuiva din familie.

După o cădere economică în anii 1991 - 1992, și chiar 1993, a urmat o scurtă perioadă de stabilizare economică în 1994 și o nesemnificativă creștere economică din 1995 - 1996, după care, spre marea noastră dezamăgire și în pofida promisiunilor făcute, în 1997 am înregistrat din nou o scădere economică dramatică, care a dus la o scădere și mai dramatică a nivelului de viață, care este acum la numai 70% din ceea ce era la sfârșitul lui 1996, în momentul preluării puterii de către actualul Executiv.

Ni s-a spus că în a doua parte a anului 1997 vom începe să trăim mai bine. Apoi ni s-a spus că se amână pentru anul 1998 momentul când va începe să ne fie mai bine. Acum ni se spune că în 1998 nu se pune problema să trăim mai bine și măcar se recunoaște deschis eșecul și se minte mai puțin ca înainte.

Acum, doar ministrul agriculturii și alimentației mai face declarații triumfaliste, lăudându-se cu recolta mare de cereale din 1997, de pe ogoarele țării, însămânțate în toamna lui 1996, sub guvernarea Văcăroiu.

În loc de discursuri triumfaliste, domnul Gavrilescu ar face mai bine dacă acum, în luna martie, ar avea timp să observe pământul țării, în mare parte necurățat de coceni, nearat, neînsămânțat sau nepregătit pentru însămânțările de primăvară. Acesta este rodul ușor vizibil al politicii domniei sale față de agricultură în anul 1997.

Consider că pentru greșelile Guvernului în 1997 și neîndeplinirea programului de guvernare și a promisiunilor făcute public în fața Parlamentului și, deci, în fața întregii țări, cineva trebuie să răspundă. Și acel cineva este, în primul rând, domnul Victor Ciorbea, șeful actualului Executiv.

Domnilor, lăsați cearta! Faceți un Guvern credibil, cu un prim-ministru capabil să ia acele măsuri care să ducă la redresarea țării și ai cărui miniștri să nu mai primească sarcini de la domnul Ion Diaconescu.

 
  Marian Ianculescu - despre traiul românului în perspectiva unui buget de austeritate și mai mare față de cel din 1997;

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Marian Ianculescu.

Urmează doamna deputat Leonida Lari.

   

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Pe zi ce trece, traiul românului se înrăutățește tot mai mult. Ne așteaptă vremuri și mai grele, în condițiile unui buget de austeritate și mai mare față de cel din 1997, cu soluții ca românul să bage din nou mâna în buzunar pentru a plăti prețuri majorate, generate de majorarea accizelor la unele produse, cu verigi în lanț de majorare a prețurilor. Și toate acestea, după ce au trecut deja printr-o majorare a prețurilor, prin majorarea recentă a TVA-ului.

Ne întrebăm până când va trebui ca românul să tot bage mâna în buzunar. Oare i-o mai rămâne ceva pentru traiul de zi cu zi? În aceste condiții, unii membri ai cabinetului Ciorbea se întrec, care mai de care, să ia inițiative menite să scoată pe bietul român din liniștea de care are nevoie de pe o zi pe alta.

Recent, domnul ministru Dinu Gavrilescu declara cu nonșalanță că dânsul a fost lăudat de Poul Thomsen, negociatorul șef al F.M.I., cum că dânsul și-ar fi făcut, chipurile, reforma.

Normal, domnule Dinu Gavrilescu, ca Poul Thomsen să vă laude, pentru că i-ați făcut jocul - exact ceea ce v-a dictat! Dar nu uitați că, din interior, dumneavoastră sunteți receptat ca cel mai mare artizan al foamei. Să nu uităm că în anul 1997 s-a intrat cu 4,3 milioane hectare nearate; după unele surse, chiar 6 milioane. Și, în aceste condiții, ne așteaptă vremuri din ce în ce mai grele în 1998 și, respectiv, reculul va fi în 1999.

Un alt ministru al cabinetului Ciorbea, care calcă în străchini, este domnul ministru Ciumara, care, printr-un simplu ordin al domniei sale, liberalizează exportul de materie primă lemnoasă și de cherestea de stejar, în acest fel facilitând altor țări să-și achite datoria externă pe seama materiilor prime din România, în condițiile în care industria de prelucrare a lemnului este falimentată și cu perspectiva ca peste 100 de mii de muncitori să fie trimiși în șomaj.

Recent, domnul ministru Ciumara calcă pe cioburi de această dată, declarând cinic, după ce Guvernul a majorat prețul la benzină, cu 4.500 de lei la pompă, domnia sa vine și spune că a mai găsit resurse să scadă prețul cu 100 de lei. Ceaușescu, Dumnezeu să-i ierte păcatele, în 1989, în fața unei mulțimi înfometate și disperate, promitea și el 100 de lei. Dar să nu uităm să suta lui Ceaușescu din 1989 valora cu o mie de ori mai mult decât suta de lei a domnului Mircea Ciumara. Cât cinism!

Nu vă este frică, domnilor guvernanți? Cred că vă este frică, având în vedere faptul că, recent, v-ați făcut albumul de familie în noua configurație, desigur, pentru a-l avea totuși pentru posteritate.

Vă mulțumesc.

 
  Leonida Lari Iorga - atitudine împotriva unui atac politic organizat la adresa celui mai mare poet al românilor în revista Dilema;

Domnul Vasile Lupu:

Doamna Leonida Lari.

Se pregătește domnul Romulus Raicu.

   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

Știm toți că Mihai Eminescu este apărat într-atât de bine de opera sa, încât nu-l poate coborî nimeni de pe soclul de poet național și universal. Și, totuși, când străinii și vânduții autohtoni îl iau drept cal de bătaie pentru a distruge temeiurile politice și culturale ale poporului român din interior, este cazul să intervenim pentru a lămuri niște treburi.

Eu, personal, nu credeam vreodată că voi ajunge să pledez și în țara mamă pentru Mihai Eminescu, opera poetică și politică a căruia ne-a păstrat ființa națională în Basarabia și Bucovina.

Din păcate, cum Eminescu n-a încăput în tiparele vremii sale, iată că nu încape nici în tiparele vremii noastre, fiind etichetat cu cele mai murdare cuvinte de un grup de așa-ziși scriitori, aciuați pe lângă revista "Dilema". Citiți numărul 265/27 februarie - 5 martie 1998.

Este vorba de un atac politic organizat la adresa celui mai mare poet al românilor. Inițiatorul acestui atac este un perfect anonim, C.P. Bădescu, care recunoaște fără ocolișuri că el a propus revizuirea operei lui Eminescu ca temă de dezbatere.

Este de domeniul incredibilului ca niște scriitori, care nu au ajuns nici la călcâiul lui Eminescu, să-l foarfece într-un mod primitiv, cu agresivitate nedisimulată.

Dintr-un început am gândit că este o răzbunare de ratați. Dar sextetul de articole inserate îmi dovedește ceva mult mai grav. Așadar, ce deranjează în opera lui Eminescu grupul respectiv, ca să nu zic comandoul filosemit cu ingrediente țigănești, compus din: C.P. Bădescu, I.D. Lefter, R. Rădulescu, Foarță, Radu, Târtărescu, Bobe, Cornea, Preda? La care nu înțelegem ralierea lui Nicolae Manolescu.

Membrii grupului sus numit sunt deranjați nu atât de fondul estetic, ci de fondul social-politic al operei lui Eminescu, de actualitatea lui și în zilele noastre.

C.P. Bădescu, în argumentul său debitează că poezia lui Eminescu nu-l încântă, că poetul pentru el nu există, că este ceva inert, ridicol, ca o statuie goală pe dinăuntru și cu un dangăt spart. Păi, și Gioconda îi lasă reci pe unii, dar aceasta nu înseamnă că nu este operă de artă!

Abia la Zigu Ornea, cu toată ipocrizia sa, se vede clar. Zigu Ornea deconspiră totuși complotul grupului filosemit, grup care a stat îndelung la taifas, distribuind fiecăruia lucrul pentru acasă. Abia la Zigu Ornea apare cauza acestei acțiuni concertate de blasfemiere a lui Eminescu ca poet național și universal.

Eminescu, ca gazetar, a consemnat o stare de fapt din anii 1880, 1881, și anume "...că pătura superpusă - avocați, funcționari, politicieni, comercianți și alții - este compusă din alogeni și este străină de neam".

Cu ce a greșit Eminescu prin faptul că a consemnat o stare de fapt, un adevăr? Ei, uite, alianței israelite de pe atunci nu i-a convenit consemnarea care, se pare, a contribuit și la niște voturi în plus pentru cauza românilor în Adunarea Națională. Acea cutezanță de atunci a lui Eminescu este sancționată și acum. Mai ales acum, când avem aceeași stare de lucruri.

Oare românii din țară și din afara actualelor ei hotare nu sunt marginalizați, batjocoriți? Oare nu se simt străini în țara strămoșilor lor?

De altfel, Zigu Ornea vede un rău și în faptul că românii basarabeni îl iubesc pe Eminescu. Dar anume opera politică, anume poezia patriotică a lui Eminescu era cu noi pe baricade pentru a recăpăta dreptul la limbă, grafie, istorie, la identitate ca neam!

Abia acum, citindu-l pe Ornea, am făcut legătura între detractorii lui Eminescu la Chișinău și detractorii lui la București - au aceeași școală. Iar ultimul mișel din acest grup, C. Preda, cere pur și simplu un scuipat în față pentru afirmațiile sale dezonorante că, adicătelea, "Eminescu trebuie contestat și demitizat, dar nu ca gândire politică rudimentară, căci este nul". Atunci, neîndoielnic, are în vedere poezia. Regret, dar o nulitate este C. Preda și tot neamul lui de trădători. Iar pentru asemenea expresii, există și o judecată pe pământ, nu numai una în ceruri. Nici rușii nu și-au permis luxul de a-l defăima pe Eminescu, ci, dimpotrivă, i-au încredințat opera celor mai buni scriitori ai lor.

În sfârșit, se adeveresc profețiile despre cei care au făcut și fac în continuare cele mai mari deservicii neamului românesc, voindu-l dispărut din istorie. Anume acestora Eminescu le-a răspuns cu vehemență pe când trăia, răspunsul lui fiind valabil și astăzi: "Voi sunteți urmații Romei?/ Niște răi și niște fameni./ E rușine omenirii a vă zice vouă oameni".

Mulțumesc.

 
  Romulus Raicu - supunerea atenției plenului Camerei Deputaților situația tensionată creată la Întreprinderea CELROM - Turnu Severin;

Domnul Vasile Lupu:

Urmează domnul Romulus Raicu.

De la independenți, domnul deputat Popa Aron Ioan. Este? Da.

   

Domnul Romulus Raicu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În calitatea mea de deputat PUNR de Mehedinți, doresc să supun atenției dumneavoastră situația tensionată, creată la Întreprinderea CELROM Turnu Severin, unitate etalon a economiei românești, ca urmare a hotărârii F.P.S. de a o include pe lista societăților ce urmează să fie privatizate în perioada imediat următoare. Fac precizarea că nu privatizarea ca atare îi nemulțumește pe salariații de la CELROM, ci modul în care FPS-ul dorește să vândă pachetul majoritar de acțiuni.

Pentru corecta informare a dumneavoastră, menționez că în momentul de față salariații întreprinderii mehedințene dețin, prin intermediul PASCELROM, 39% din acțiunile societății, iar încercarea F.P.S. de a vinde unui investitor strategic pachetul de 51% din acțiuni nu se poate face fără a ține seama de poziția acestora.

Pentru rezilierea contractului încheiat în 1997 cu investitorul ROMCARTON București, căruia FPS-ul îi vânduse la un preț inferior acțiunile, comparativ cu cele cumpărate de salariați, angajații întreprinderii au desfășurat 82 de zile grevă, acțiunea grevistă din Turnu Severin fiind cea mai îndelungată mișcare revendicativă post-decembristă din România. În urma acestei mișcări greviste, salariații au obținut dreptul de de cumpăra 39% din acțiuni, restul acțiunilor fiind deținute în prezent de S.I.F. Transilvania - 10%, iar 51% sunt încă în proprietatea de stat.

Sub noua conducere a întreprinderii, sprijinită masiv de salariați, CELROM a reușit să obțină numai în 1997 un profit de peste 20 miliarde lei, devenind una dintre cele mai profitabile unități de carton ondulat din țară, a cărui producție merge la export în proporție de peste 60%.

Pe fondul unei asemenea activități economice eficiente, intervine F.P.S., care hotărăște scoaterea la licitație a întreprinderii, fără a fi consultat măcar cu PASCELROM și ceilalți factori responsabili.

Oare Fondul Proprietății de Stat nu are altă misiune decât să înstrăineze investorilor străini întreprinderile cele mai profitabile din țară? Or, în goana după un pumn de dolari, F.P.S. poate să vândă orice, numai să cadă un ban la bugetul aflat în suferință?

De ce nu ține seama FPS-ul de dorința salariaților de a cumpăra ei încă 12% din totalul acțiunilor, pentru a deține ei pachetul majoritar de acțiuni?

După ce salariații au făcut dovada că știu să facă rentabilă întreprinderea în care muncesc, este de-a dreptul de neînțeles atitudinea F.P.S. de a-i deposeda de dreptul de a fi stăpânii fabricii tocmai pe aceia care au trudit din greu pentru dobândirea tuturor bunurilor de care dispune întreprinderea.

Domnilor guvernanți,

Prin mine, salariații CELROM vă solicită să renunțați la scoaterea la licitație a întreprinderii înainte de a discuta cu reprezentanții lor legitimi. Dacă nu veți da curs unui asemenea demers, dumneavoastră riscați să declanșați un nou conflict de proporții la CELROM.

Oare, dumneavoastră, chiar nu vreți să evitați crearea unei stări conflictuale majore la Turnu Severin? De ce vreți acum să reaprindeți scânteia care poate provoca un foc mistuitor? Cui folosește redeschiderea conflictului la CELROM? Angajaților fabricii, societății românești, în nici un caz.

În numele celor peste 1.000 de angajați ai întreprinderii, vă solicităm, domnilor guvernanți, să renunțați la licitația ce se preconiza a avea loc pe 17 martie și luați în considerare cererile care v-au fost adresate.

În finalul intervenției mele, doresc să menționez aprecierea inserată în scrisoarea sindicatului "Solidaritatea CELROM", adresată președintelui României, primului-ministru, președintelui F.P.S. și parlamentarilor: "Mai devreme sau mai târziu, dacă între noi nu va exista un dialog constructiv, suntem siguri că evenimentele din 1996 se vor repeta. Suntem pregătiți pentru a ne apăra drepturile și dreptatea."

Vă mulțumesc.

 
  Aron Ioan Popa - despre nefuncționarea, la 11 luni de la promulgarea legii, a instituției Avocatul Poporului;

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Are cuvântul Popa Aron Ioan.

Se pregătește Ion Bivolaru.

   

Domnul Aron Ioan Popa:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În martie 1997 a fost promulgată și publicată Legea nr.35, lege privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.

În art.1 din lege se precizează: "Instituția Avocatul Poporului are drept scop apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor, în raporturile acestora cu autoritățile publice."

Din păcate, după mai bine de 11 luni de la promulgarea legii, instituția Avocatul Poporului nu are nici acum sediu, personal calificat și necesar, precum și mijloacele minime pentru îndeplinirea atribuțiilor legale. Zilnic, zeci de oameni din toate colțurile țării vin la București și caută disperați sediul acestei instituții, ca ultimă șansă și nădejde în apărarea drepturilor constituționale.

În art.55, 56, 57 din Constituția României se stipulează expres rolul și atribuțiile acestei noi instituții. Ce să mai creadă oamenii din Satu Mare, Suceava, Bacău, Toplița, Timișoara, Constanța, după ce au străbătut sute de kilometri și așteaptă de luni de zile un răspuns, o confirmare a speranțelor lor pentru o viață mai bună, mai curată, morală?

Triumful legii nu trebuie să se mai lase așteptat de toți cetățenii români, care se vor apărați în fața abuzurilor, nedreptăților și ilegalităților de tot felul!

În fața abuzurilor aplicării Legii funciare, a Legii caselor naționalizate, a ilegalităților comise în primării, prefecturi, instanțe judecătorește, cetățeanul român se simte tot mai singur, părăsit de către instituțiile statului, purtat pe drumuri de intoleranța și uneori de incompetența unor funcționari publici și chiar de către unele organe ale urmăririi penale.

Ceea ce se întâmplă astăzi cu destinul românilor, lezați în cele mai elementare drepturi și libertăți constituționale, devine tragic și nedemn pentru un stat de drept, cum ne pretindem astăzi cu toții.

Iată de ce, în conformitate cu art.57 din Constituția României, solicităm ca Avocatul Poporului să prezinte raportul anual în fața celor două Camere ale Parlamentului, recomandările și măsurile ce se impun pentru ca românii să se simtă ocrotiți în toată plenitudinea drepturilor și libertăților firești.

Dacă prevederile Constituției și ale Legii nr.35/1997 nu sunt respectate și aplicate de către Puterea actuală, dacă 7 ani s-a militat pentru o lege și o instituție nouă care acum nu are funcționalitate și eficiență, înseamnă că nu se vrea ca românii să aibă un reazem, un sprijin, o speranță. Nu comisiile și comitetele anticorupție aduc satisfacții și rezultate, ci instituțiile statului de drept.

A sosit momentul ca Avocatul Poporului să funcționeze, să îndrepte, să corecteze, să apere pe cei mulți și săraci, pe cei nedreptățiți și disponibilizați, pe cei amărâți și chinuiți, pe cei furați și pângăriți, pe cei care au făcut din muncă și cinste idealul lor de fiecare zi.

Dacă pentru Puterea actuală este mai bine ca poporul român să fie lipsit de apărare, de avocat, atunci tot românul va deveni deopotrivă procuror, judecător și propriul avocat.

Închei cu o întrebare: cui îi este frică de Avocatul Poporului și din ce motive?

 
  Ioan Bivolaru - reafirmarea responsabilității Parlamentului în probleme majore, de interes național;

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul Ioan Bivolaru.

Se pregătește domnul Petre Țurlea.

   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Săptămâna trecută, coaliția guvernamentală și-a făcut un titlu de glorie din a ne convinge cât de efemeră și de flexibilă îi este responsabilitatea, când, după ce a votat Ordonanța nr.30/1997, stabilind că "...regiile autonome de interes național vor fi reorganizate prin lege", la nici o lună de zile de la acest act de pasageră intrare în normalitate, convinsă de competența istorică a Guvernului Ciorbea, ignorând realitatea și rațiunea, hotărăște cu totul altceva, și anume că "...regiile autonome de interes național vor fi reorganizate prin acte administrative ale Guvernului".

Inițial, se stabilise, cum era normal, ca, în probleme de importanță națională, Executivul, prin ministerele sale, să elaboreze programe de reorganizare a regiilor autonome, pentru ca aceste programe să facă, cum era normal, obiectul analizei în cadrul legislativului, începând cu dezbaterea în comisiile permanente de specialitate, care au ca obiect de activitate amendarea sau aprobarea politicilor economice specifice.

Cu argumente ce țin de sofisme, Guvernul a ricanat, susținând că, printr-o astfel de abordare, Parlamentul își depășește prerogativele și că, astfel, se blochează reforma, o reformă pe care și opinia publică a sesizat că este blocată de mult și că este imperios necesară o aliniere la normalitate.

După 16 luni de zile de subordonare a Legislativului de către Executiv, acesta din urmă, prin decizia luată cu sprijinul coaliției, interzice Parlamentului de a interveni pe căi specifice în politici de interes național, ceea ce dovedește, o dată în plus, refuzul Guvernului de a contribui la reinstalarea și reinstaurarea normalității. Pentru că este anormal ca ministerele care elaborează programe de reorganizare a regiilor autonome să emită și decizia aplicării acestor programe, fără a consulta Parlamentul, fără a provoca o dezbatere deschisă asupra unor astfel de decizii majore, cu impact deosebit în plan economic și social.

Și când și-a propus Guvernul să obțină acest drept de a decide în probleme majore de interes național, fără consultarea Parlamentului și, implicit, a populației? În momentul când ministerele pe domenii și Guvernul pe ansamblu au dovedit coerență? Au dovedit eficiență? Au dovedit că înțeleg și stăpânesc procesele în economia națională? Au dovedit că sunt capabile să gestioneze țara într-un climat de normalitate? Aau dovedit că știu ce au de făcut? Nu. Guvernul a hotărât să coboare Legislativul la nivelul ministerelor în momentul când în țară era definită criza politică a susținerii sale, criza Executivului, lipsa de coerență recunoscută internațional, când în Parlament se cere înființarea unei comisii de anchetă asupra restructurărilor și privatizărilor realizate.

În acest context, Executivul a dispus, și coaliția majoritară s-a supus, obedientă și iresponsabilă, stabilindu-se că Parlamentul și, implicit, electoratul, să rămână în ipostaza de anexă contemplativă la marele jaf național instituționalizat.

Ce fond de credibilitate a acumulat de 16 luni încoace acest Guvern și ministerele sale, pentru ca Parlamentul să-și asume responsabilitatea de a ceda din prerogativele sale? Pentru că despre responsabilitatea Parlamentului este vorba în acest demers, iar astăzi Parlamentul este singura instituție reprezentativă rămasă, care nu trebuie să-și irosească vocația acestei responsabilități.

Prin ce se întâmplă acum, Parlamentul a suferit cea mai semnificativă înfrângere a sa, la care a contribuit din plin actuala coaliție majoritară, legată organic de interesele unui Guvern care nu mai reprezintă pe nimeni și nimic și cu care, împreună, au compromis reforma, prin conținutul și orientarea ei impusă, ipotecând pe termen lung viitorul României.

Acum, responsabilitatea este în băncile Opoziției.

Această coaliție majoritară, acest Guvern, această reformă trebuie oprite. Sunt speranțe. Săptămâna trecută, cele două comisii de mediere ale Camerei Deputaților și Senatului au stabilit restructurarea Companiei Naționale de Petrol prin lege.

Vă mulțumesc.

 
  Petre Țurlea - argumente privitoare la etichetarea UDMR ca partid fascist;

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul deputat Petre Țurlea are cuvântul.

Domnul Popa Nicolae este prezent, de la independenți? Nu este.

Domnul Udrea Florian nu este. Domnul Petre Naidin este.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Petre Țurlea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Săptămâna trecută, de la acest microfon, bănuiesc că unii dintre dumneavoastră ați fost deja și atunci, distinsul nostru coleg, Marton Arpad, afirma că "...pot fi fasciste, extremiste doar partidele ce reprezintă o majoritate etnică". Așadar, în concepția colegului nostru, UDMR-ul nu poate fi extremist, pentru că reprezintă o minoritate națională.

Distinsul coleg a uitat să se ducă la bibliotecă. Iată ce scrie, doamnelor și domnilor colegi, Dicționarul enciclopedic, ultima ediție, volumul II, București, 1996, pag.286 - 287: "Fascismul este caracterizat prin naționalism extremist și violență". Același dicționar, la pag.273, consemnează: "Extremism - atitudine a unor curente politice, mișcări politice care urmăresc prin măsuri violente sau radicale să-și impună programul".

UDMR-ul se încadrează strict în toate aceste definiții de mai sus. Am etichetat acest partid ca fascist de vreo două ori la această tribună, pentru că se încadrează deci în acele definiții, folosind "măsuri violente sau radicale pentru a-și atinge punctele din program".

În acest sens, se pot menționa:

1) Asasinarea unor români în 1989 - 1990 la îndemnul UDMR.

Cei judecați pentru crime au fost apărați de avocați UDMR-iști, exprimând punctul de vedere al acestui partid.

U.D.M.R.-ul, ca partid, le-a luat apărarea în diverse organisme internaționale. Același lucru l-a făcut delegația acestui partid la Atlanta - bănuiesc că unii dintre dumneavoastră vă aduceți aminte - pe 15 februarie 1995, în cadrul convorbirilor tripartite româno-maghiare-americane.

2) U.D.M.R.-ul a condus separarea cu violență - așa cum spune dicționarul - a școlilor. Separarea în sine a școlilor este o măsură radicală.

3) Alungarea românilor, în special a intelectualilor din Harghita și Covasna, acțiune dirijată de același partid.

4) Impunerea separatismului pe criterii etnice.

5) Pregătirea paramilitară a unor tineri maghiari.

6) Îndemnul prin presa de limba maghiară la rezistență împotriva statului român și chiar la război civil. Exemplul cel mai recent pe care l-am mai dat săptămâna trecută de la acest microfon este ziarul "Haromszec" din 9 ianuarie 1998, care include articolul: "O paralelă cu Tirolul de Sud".

Așadar, după cum vedeți, partidul acesta, U.D.M.R.-ul, se încadrează strict în definițiile date de dicționarul enciclopedic român.

Pe de altă parte, nici un partid parlamentar românesc nu poate fi acuzat de asemenea lucruri. Nici unui partid parlamentar românesc nu i se poate aplica definițiile extremismului și fascismului.

Concluzia, doamnelor și domnilor colegi, este una singură: distinsul coleg Márton Arpad trebuie trimis grabnic la bibliotecă. Mersul la bibliotecă este benefic la orice vârstă, chiar pentru deputații U.D.M.R.-ului.

Mulțumesc.

 
  Petre Naidin - despre austeritate, responsabilitate și nivel de trai sub conducerea celor care aplică sărăcia și supraviețuirea;

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Naidin. Domnul Bejinariu Petru este prezent? Prezent. Se pregătește.

Aveți cuvântul, domnule Naidin.

   

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Suspiciunea privind interesul de a ascunde datele sondajului "Curs", realizat în perioada 18 - 24 februarie, cu referire la audiența sau credibilitatea partidelor a ridicat tonusul vieții, evident politice, cea reală fiind percepută ca vai de capul nostru, gândită altfel, dar realizată strâmb, fără sacrificiul unora, înflăcărat lansat cândva, dar cu multă bătaie de cap, tocmai pentru a zicala că ceea ce este rupt din Rai nu este și necesar.

Bucuros că P.D.-ul a avut curaj în a forța adevărul, pentru a justifica media geometrică a creșterii intersului politic, domnul Roman uită că are o notă de plată de achitat societății românești. Marea speranță sau icoană a alternativei nu se poate clădi pe curbele de sacrificiu ale anului trecut, fără ca responsabilitatea să atârne, dacă trebuie, ca și o piatră de moară.

Cu o alocație pentru hrană de 7.500 lei, care nu asigură decât un sfert din caloriile de care au nevoie, cei bolnavi, evident că nu au șanse de supraviețuire.

Chiar dacă-ți pui cenușă în cap, nu trebuie uitat că cine iartă greșeala unuia, îndeamnă pe mai mulți să greșească. Iertător, cetățeanul mângâiat pe creștet, recunoașterea P.D.-ului că nivelul de trai a scăzut cu 30 %, iar PIB-ul cu 6,6 %, cu mult peste cele mai pesimiste estimări, privește cu milostivenie pe cei care își aruncă pisica mediatică de la unii la alții. Dar care uită, după fuga de curente cu lumini și sunete, că șomajul anul trecut a atins pragul de 8,8, investițiile au scăzut cu 19 %, că am atins cea mai înaltă rată de analfabetizare din sud-estul Europei, iar ultima anchetă medicală indică că numărul femeilor a scăzut cu 253.000, este adevărat, în ultimii 7 ani, dar în 1997 numărul căsătoriilor fără locuințe și habitat necesar a coborât la 6,5 la mia de locuitori și în mod automat și natalitatea. Sau că 10 milioane de români sunt bolnavi de gânduri și în special de hipertensiune sau afecțiuni digestive și pentru că dacă sărăcie și boală TBC e, precum filozoful s-a tăcut și aceste cifre nu mai sunt publice. S-au împărțit între partenerii algoritmului, atât de democrați și creștini. Acesta în timp ce, la noi prețul țițeiului crește, în lume scade, pentru că așa suntem specialiști în contratimp.

Un alt element care nu este numai imoral - să profiți de naivitatea politică a celor care sunt mari manipulați mediatic și pentru care se mai plătește, evident, sondajele de opinie destul de gras.

După ce suntem cu un nivel mediu de 117 dolari pe salariat, dictat de o productivitate mică și o prelucrare mică a bunurilor, în clasamentul codașilor est-europeni, se reușește ca în ianuarie al acestui an câștigul salarial net pe economie să cadă cu 3,7 % față de luna precedentă, deci decembrie 1997.

Tot căutând fazanul de la capătul tunelului, după ce s-au pupat acum doi ani în Piața Independenței, austeritatea responsabilității guvernanților reclamă: am chinuit un popor degeaba în 1997.

Disponibilizând, ca într-o întrecere socialistă, cât mai mulți pentru a-i face hotelieri, culegători de mușețel sau cioplitori de statui, pentru cei care s-au gândit că pot exista și magazine devalizate și oameni care să se bată pentru o bucată de pâine, aceasta este nota de plată a anului trecut, care trebuie împărțită frățește, spălatul pe mâini neputând să te curețe de păcate.

Cugetarea latină că cea mai mare fericire este să știi cum să trăiești în sărăcie aș lăsa-o să o guste pe cei care aplică sărăcia și supraviețuirea. Degeaba.

Vă mulțumesc.

 
  Petru Bejinariu - intervenție intitulată Îngrijorări pe termen lung;

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Urmează domnul Bejinariu Petru la cuvânt. Domnul Ilie Neacșu este prezent, de la P.R.M.?

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Intitulez intervenția mea: "Îngrijorări pe termen lung".

În decursul istoriei sale biologice și sociale, omul a învățat să lupte, prin cercetări și descoperiri, prin invenții și tehnică, pentru progresul vieții și prin ele a adus și grave prejudicii naturii și legilor ei.

În intervenția de astăzi ne oprim la unul din aceste prejudicii: alimentația superindustrializată.

Hormonii de creștere și alți biostimulatori, utilizarea de stârvuri în alimentația animalelor de carne, sistemul de reciclare în incubatoarele superindustrializate și alte tehnici, fac din sursa de hrană a omului un produs hipersintetic și foarte îndepărtat de natură.

În realizarea acestor produse sintetice, reciclarea biologică, manifestată de când lumea este lume vie, s-a înlocuit cu reciclarea industrială, care înseamnă modificarea prin ingrediente tehnice și compoziție a produsului destinat consumului.

În locul produsului alimentar natural, carnea de pasăre sau mamifer, bunăoară, provenite din animale crescute în curtea gospodarului sau în complexul zootehnic, aducem pe masa noastră produsele unor procese de creștere forțată, antibiologice, suspecte de orice, mai puțin de calitatea de a fi conforme cu natura.

Prin noul peisaj al produselor alimentare, de la "nevinovata" Coca-Cola, mereu în mână la copii, la alimentele superindustrializate, oamenii se îndepărtează tot mai mult de natural și intră în zona sinteticului, care este atât de impropriu.

Este firesc să mă întreb dacă aceste scurte relatări reprezintă o problemă politică, de prezentat în Camera Deputaților. Și răspund: cu siguranță că reprezintă o problemă de politică economică și, asociată cu evoluția structurii demografice, cu problemele actuale de lingvistică și de politică externă, devine problemă de sociologie, de viitorologie și de istorie.

Dacă nu mai avem complexe zootehnice, dacă nu mai subvenționăm cum se cuvine agricultura, dacă nu sprijinim crescătorii de animale, dacă nu mai avem carne și alte produse și le importăm, de altfel admirabil împachetate, cu mare design, vechi și din belșug, toate fac parte din politica actualei puteri. Primele consecințe: cazuri de malformații, nașteri de monștri, mutații, implicații în schizofrenie și psihoze cu comportament depresiv, apariția numai în anul 1997 a 120 de noi tulpini bacteriene și a peste 300 tulpini virale și din cauza consumului de medicamente.

Se dezvoltă, prin urmare, două urmări, ambele grave: 1) să cumpărăm carne cu creștere biostimulată de la străini, devenind o piață de desfacere cu prețuri reașezate, treptat, tot mai mari; 2) să scadă rezistența imunitară a organismului, prin alimentație cu produse sintetice. Ambele urmări sunt în desfășurare.

Acum credem că este necesar: Parlamentul să fie lăsat să construiască legislația necesară economiei de piață, democrației și statului de drept, Guvernul să asigure, prin politica sa, locuri, condiții de muncă și perspective pentru populația țării și să gestioneze gospodărește averea României, dacă este capabil, dacă nu, să lase pe altul, iar copiii și tinerii să fie formați în spiritul conform cu natura și conform cu munca. Mulțumesc.

 
  Ilie Neacșu - avertizare în legătură cu starea de spirit a minerilor disponibilizați din Valea Jiului;

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Ilie Neacșu are cuvântul. Se pregătește domnul Popa Nicolae.

   

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am meditat îndelung dacă voi începe sau nu declarația de azi cu un avertisment referitor la starea de spirit a minerilor disponibilizați din Valea Jiului și din alte zone hunedorene, temându-mă că în contextul actual, când țara fierbe de la un capăt la altul, efectul nu mai este același.

Îmi fac și de această datoria, colegială, față de parlamentarii puterii și vă informez că cei peste 19.000 de mineri disponibilizați din Valea Jiului, plus cei peste 35.000 de membri ai familiilor acestora, se află într-o situație critică și nu este exclusă o nouă explozie socială la Petroșani, la Vulcan, la Lupeni sau Petrila.

Ca să vă liniștesc și totodată să vă demonstrez că noi știm exact ce se petrece în zonă, vă aduc la cunoștință că cifra celor disponibilizați care au părăsit Valea Jiului se ridică la 800. Mai mult, această cifră se diminuează zilnic, pentru că foștii mineri nu se adaptează condițiilor noii revoluții agrare a domnului Gavrilescu și se întorc în Valea Jiului.

Stimați colegi,

Minerii disponibilizați s-au constituit într-o asociație proprie, "Abis", care, în curând, va avea și personalitatea juridică. Este drept, colaboratorii domnului Valeriu Stoica se străduiesc din răsputeri să amâne această hotărâre, transferând responsabilitatea decizională de la judecătoria Petroșani la tribunalul din Deva, deși până la această dată sunt înscriși în Asociația disponibilizaților aproape 9.000 de membri și numai absența unui sediu a condus la neînscrierea tuturor minerilor în asociație.

Vrând să nu fie mai prejos decât colegii lor din Valea Jiului, și minerii din Deva și din Brad au pus de o asociație. Am stat de vorbă cu câțiva lideri ai acestora și vă mărturisesc că supărarea tuturor disponibilizaților pornește de la nerespectarea de către Guvernul României a protocolului încheiat cu sindicatele din minerit. Documentul, semnat de cinci miniștri, Mircea Ciumara, Ulm Spineanu, Călin Popescu Tăriceanu, Alexandru Athanasiu și Vlad Roșca, și de trei importanți lideri ai sindicatelor miniere, Marin Condeescu, Marcel Macarovschi și Bogdan Hossu, stipulează angajamentele Executivului, condus de cel mai de "neînlocuit specialist" al P.N.Ț.C.D. în domeniile escaladării prețurilor, poverii fiscale, demolării industriei, sărăcirii generale și umilirii în fața străinătății, Victor Ciorbea.

Crezând că milioanele date cu generozitate minerilor au rezolvat întreaga problemă din minele județului Hunedoara, miniștrii semnatari au uitat cu totul de protocolul semnat și de angajamentele asumate.

După cum observați, stimați colegi, eu încerc să vă dau o mână de ajutor, informându-vă cu date crude, necizelate, pentru ca la întâlnirile pe care le aveți cu tehnocrații dumneavoastră, atât de preocupați în ultimele 400 de zile de pornirea motoarelor reformei, să-i mai trageți de mânecă, amintidu-le că măcar aceste promisiuni făcute minerilor să fie respectare, dacă de cele din campania electorală nimeni nu-și mai aduce aminte.

Dacă nici de această dată nu veți lua în serios semnalul nostru, înseamnă că dumneavoastră nu aveți alt țel decât să ne faceți o propagandă indirectă, dar foarte eficientă, pe toate planurile și pentru care nu pot decât să vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Popa Neculai. Domnul Dumitru Popescu de la P.D.S.R. este? Urmează.

 
  Neculai Popa - exprimarea nemulțumirii în legătură cu procesul privatizării;

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Revin astăzi la tribuna Camerei Deputaților, în fața dumneavoastră cu aceeași atitudine interogativă.

Domnilor, ce se întâmplă în această țară? Ce se ascunde în spatele acestor cuvinte declamate când vrei și unde nu vrei, de te miri cine, despre reformă, restructurare și privatizare?

Iată motivul care mă determină să-mi pun și să vă pun și dumneavoastră, din nou, aceste semne de întrebare.

Hemoragia de ordonanțe date cu rost și fără rost nu mai este o surpriză pentru nimeni. Nu mai miră pe nimeni instabilitatea și haosul legislativ care s-a abătut peste activitatea Parlamentului în anul 1997 și începutul anului 1998.

Ordonanța de urgență nr. 88/1998, cu modificarea Legii privatizării, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, a stârnit nemulțumiri chiar și în rândul politicienilor de la putere, prin lacunele și imperfecțiunile ei, efectele dezastruoase pe care le produce această lege în procesul de privatizare, restructurare și modernizarea tehnologică.

Articolul 40 din Ordonanța nr. 88 demonstrează încă o dată incapacitatea și neputința Guvernului de a elabora și de a prezenta în mod documentat proiecte de legi care să rezolve rațional problemele abordate.

Bunăoară, prevederile acestui articol se referă la desființarea Agenției Naționale de Privatizare, iar personalul aferent este transferat la Consiliul pentru Reformă. În schimb, activitatea concretă de administrație și de finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii a rămas suspendată în aer. Atunci când spuneam că ministrul reformei este de formă aveam perfectă dreptate. Tot la Consiliul Reformei s-a transferat și Direcția de coordonare a întreprinderilor mici și mijlocii și Secretariatul Centrului Balcanic pentru Cooperarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Pentru că în momentul de față nu mai există un alt act normativ care să stabilească activitatea și direcționarea creditelor către I.M.M.-uri s-a generat o situație cel puțin bizară, cu repercusiuni foarte grave asupra susținerii capitalului autohton și sprijinirea acestor intreprinderi mici și mijlocii, cu linii de credite atât interne, cât și externe, pentru relansarea și dezvoltarea lor.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 805/1994 s-au derulat credite cu dobândă subvenționată, care dispuneau de un fond permanent de 5 miliarde lei și care se acordau pentru IMM-uri, până la 50 de milioane, pentru fiecare întreprinzător. Odată cu apariția Ordonanței nr. 88 s-a sistat derularea acestor credite, iar mii de dosare au rămas blocate.

A doua situație nefericită este legată de sprijinul și creditările externe, de susținere financiară a întreprinderilor mici și mijlocii. Obținerea lor, prin intermediul Programului Phare și prin programele Băncii Mondiale au întârziat deoarece nu au fost abordate și discutate, pentru că organismele internaționale respective nu au avut cu cine discuta. Statul român, prin reprezentanții săi guvernamentali, în loc să răspundă rapid și cu solicitudine la aceste oferte, au lăsat documentațiile să zacă prin sertarele miniștrilor noștri, fără nici un răspuns.

Iată de ce am întârziat un sprijin pentru intreprinderile mici și mijlocii, prin Programul Phare, de 6 milioane de ECU, iată de ce am pierdut niște oportunități de finanțare, în condiții avantajoase din partea Băncii Mondiale, de zeci și sute de milioane de dolari.

Instabilitatea politică și lipsa de profesionalism a celor din Guvern lipsesc România de sume mari de bani, care ar putea relansa și ar putea consolida un sector important al economiei naționale, reprezentat de întreprinderile mici și mijlocii.

Cum ne putem permite așa ceva?

Stimați colegi,

Aș vrea să închei această declarație referindu-mă la interviul pe care ieri seară la BBC l-a acordat liderul sindical Matei Brătianu de la Blocul Național Sindical. Ce a spus, în esență, această persoană și la al cărui mesaj subscriu în întregime? Suntem pentru reformă? Da. Suntem pentru privatizare? Da. Dar ce fel de reformă și privatizare face Guvernul Ciorbea? Răspunsul este categoric "Nu"! Asistăm de aproape un an și jumătate la o uriașă bălmăjeală, pe spinarea poporului român. Nimeni nu mai înțelege nimic din ceea ce se întâmplă și nici Victor Ciorbea nu înțelege. V-am prezentat un exemplu din această situație de dramă națională. Toate trebuie să aibe un sfârșit! A venit momentul sfârșitului acestui Guvern!

Vă mulțumesc.

  Dumitru Popescu - comentariu pe marginea reformei, pornind de la un fapt concret: vânzarea IMGB - București;

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul Dumitru Popescu. Se pregătește doamna deputat Manolescu Oana. Este prezentă, da?

   

Domnul Dumitru Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe fondul prăbușirii economiei naționale, care a început în anul 1997, săptămâna trecută am înregistrat un moment semnificativ. Este vorba despre mandatarea F.P.S. de către Guvern să vândă unei firme norvegiene 90 % din acțiunile sale la Societatea Comercială I.M.G.B. București, contra sumei ridicole de 500.000 de dolari.

În I.M.G.B. funcționează o presă de 12.000 de tone, unicat în sud-estul european; numai aceasta ar fi putut fi valorificată cu de zece ori rușinosul preț al acțiunilor.

Acum ne apare mai clară prevederea din Ordonanța nr. 88 din 1997, cu privire la privatizarea societăților comerciale fără limită minimă de preț. Chiar luând-o în serios nu ne-am fi așteptat la o asemenea bătaie de joc.

S-a motivat că I.M.G.B. are 209 miliarde lei datorii și de aceea se vine pe nimic. Se trece sub tăcere faptul că întreprinderea are și creanțe și că înainte de a fi vândută trebuia făcută compensarea datoriilor cu creanțele. De asemenea, că întreprinderea este bine cunoscută peste hotare și are piețe de desfacere, de exemplu, în China.

Și în acest caz, ca și în întreaga industrie, diminuarea blocajului financiar, prin efectuarea unor compensări globale, ar fi condus la o privatizarea mai avantajoasă pentru statul român, mai aproape de valoarea unității.

Guvernul nu a inițiat nimic în acest sens, pentru că F.M.I. și Banca Mondială nu văd cu ochi buni o asemenea compensare, deși domnul Ciumara a lansat ideea aceasta, a unei compensări, cu două luni în urmă, idee care a murit, însă, la naștere.

Trebuie spus că toate acestea nu sunt întâmplătoare. Se conturează faptul că reforma de la care toată lumea așteaptă acel "mai bine" promis este o mare minciună a acestor ani. În fond, ea este o perdea de fum în spatele căreia se fură avuția națională și se stabilește pentru multă vreme dependența economică și politică a țării de grupul de interese străine.

I.M.G.B. este un început. Mă gândesc cu groază la privatizările regiilor Romtelecom, Renel, Romgaz și altele, cărora le-am deschis calea prin votul Camerei Deputaților din 3 martie, care a împuternicit Guvernul să facă privatizări după cum și cât îl duce capul.

Doamnelor și domnilor,

Asemenea păguboase înstrăinări sunt permise de Legea privatizării, pentru care Guvernul și-a asuma răspunderea. Această lege trebuie schimbată și, în acest scop, P.D.S.R. va face propuneri corespunzătoare.

De altflel, schimbarea se impune în cel mai scurt timp și pentru actualul Executiv, care a introdus în economie starea de haos.

Vă mulțumesc.

 
  Oana Manolescu - exprimarea îngrijorării Ligii albanezilor din România în legătură cu evenimentele de la Kosovo, Iugoslavia;

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Manolescu Oana. Domnul Octavian Bot este prezent? Este. Urmează la cuvânt.

   

Doamna Oana Manolescu:

Stimate domnule președinte,

Stimate colege și colegi deputați,

Liga albanezilor din România, pe scurt L.A.R., este o organizație a etnicilor albanezi din România și a tuturor cetățenilor din țara noastră, care au legături fizice sau spirituale cu Albania și albanezii, oriunde ar trăi ei. Albanezii, care sunt frați de sânge cu românii, prin rădăcinile comune tracoilire, așa cum afirmă Nicolae Iorga.

Liga albanezilor din România, printre ale cărei scopuri se numără și reprezentarea publică, promovarea și ocrotirea intereselor etniei albaneze, apărarea și lărgirea drepturilor individuale ale membrilor minorităților albaneze din România, își manifestă profunda îngrijorare și neliniște pentru evenimentele ce au avut loc în Kosovo, în Iugoslavia, și este alături de familiile îndoliate în urma violentelor ciocniri din acea zonă.

Liga albanezilor din România cheamă reprezentanții părților în conflict să-și reașeze relațiile pe principii și nu pe forță, prin respectarea drepturilor omului și a minoriotăților naționale, conform Cartei Drepturilor Omului și a Convenției-Cadru privind respectarea drepturilor minorităților naționale.

Tensiunile la cote înalte privind minoritatea albaneză din Kosovo trebuie să înceteze și există factori ce ar putea să rezolve în mod pașnic această dificilă problemă, pentru ca sârbii și albanezii să poată conviețui în pace.

Este necesară o grabnică analiză obiectivă a situației create și trebuie să înceapă discuții directe între autoritățile sârbe și reprezentanții albanezilor din Kosovo, fără condiții prealabile, despre toate punctele aflate în litigiu.

Orice soluție a conflictului trebuie să se bazeze pe recunoașterea reală a intereselor celor două popoare, care trăiesc laolaltă de sute de ani.

Liga albanezilor din România se pronunță deci constant pentru așezarea la masa tratativelor a celor două părți, pentru începerea negocierilor politice, pe căi concrete. Numai așa climatul politic se ve îmbunătăți și va progresa, practic, în rezolvarea tuturor problemelor din zonă, pentru menținerea păcii în Iugoslavia și în țările din Balcani, dintre care și România face parte.

Semnează, Oana Manolescu, deputatul Minorității albaneze din România în Parlament și profesor Ilia Mânzacu, președintele Ligii albanezilor din România.

Vă mulțumesc.

 
  Octavian Bot - prezentarea unei alianțe - Federația Liberală.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Octavian Bot are cuvântul și este ultimul vorbitor la acest program. Aveți cuvântul.

   

Domnul Octavian Bot:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După mai bine de 8 ani de la instaurarea democrației politice, a pluripartidismului în România, viața noastră politică stă sub semnul disputelor pasionale, măcinată de confruntări inutile, pe alocuri chiar dușmănoase.

Pentru atingerea unor obiective pe termen scurt sau lung, alianțele se fac și se desfac cu repeziciune, generând un acut sentiment de insecuritate politică. Una din cauzele acestui fenomen mi se pare a fi realizarea acestor alianțe în mod conjunctural, rezultând o mixtură de programe, cuprinzând idei și principii politice diferite, a căror armonizare este deoseori dificilă, uneori chiar imposibilă.

Istoria de câteva luni a disputelor din cadrul coaliției de guvernare mă scutește de orice comentarii. În contextul existenței acestor alianțe, mai mult sau mai puțin viabile, a luat ființă Federația Liberală, ca o alianță de tip doctrinar, capabilă să ofere o alternativă la guvernele ce s-au succedat după decembrie 1989.

Forța Federației Liberale constă în gruparea liberalilor în jurul unei doctrine, ceea ce poate da coerență unui program de guvernare. Federația este concepută drept cadru de înfruntare și armonizare a unor idei, la care să participe doar cei îndreptățiți, liberalii.

Apariția Federației Liberale nu înseamnă o înregimentare, o înrolare, ci o aderare benevolă la promovarea unor principii politice și economice a unor oameni animați de tendințe similare: aspirația spre libertate, apărarea și garantarea proprietății private și a individualismului, dezvoltarea economiei de piață. Pornind de la considerentul că reforma este prin excelență de natură liberală și că liberalismul nu poate fi monopolul nimănui, Federeația Liberală are porțile larg deschise pentru acei care gândesc liberal, indiferent dacă fac parte din partide cu doctrine diferite de cea liberală sau din partide constituite pe criterii etnice și mai ales pentru numeroasele personalități din societatea civilă, de orientare liberală.

Chiar dacă, de drept, Federația Liberală nu poate fi reprezentată în Parlament, datorită neparticipării în alegerile din noiembrie 1996, ea va fi reprezentată în fapt de către parlamentarii Partidului Liberal, membru al Federației Liberale, care vor susține orice inițiativă legislativă, în favoarea reformei.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.63/1997 privind stabilirea unor facilități pentru dezvoltarea turismului rural.  

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Invit secretarii de ședință să-și ocupe locul la prezidiu, liderii grupurilor parlamentare să invite deputații în sală, pentru a trece la dezbaterea inițiativelor legislative de pe ordinea de zi.

Vreau să vă informez, înainte de a trece la ordinea de zi, că la ora 11,00 este programat votul final la următoarele proiecte de legi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 35/1998 pentru modificarea Anexei nr. 1 și a Anexei nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor și al altor taxe indirecte; proiectul de Lege pentru completarea Anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 48/1994 privind modificarea unor taxe pentru folosirea drumurilor publice și pentru unele prestări de servicii în porturi și aeroporturi; proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 92/1997 privind stimularea investițiilor directe, precum și Propunerea legislativă privind proclamarea Zilei drapelului național.

(Domnii Kovacs Csaba Tiberiu și Miron Tudor Mitrea, secretari ai Camerei Deputaților, își ocupă locurile în prezidiu.)

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă anunț că din totalul celor 343 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 291, absenți 52, din care 29 participă la alte acțiuni parlamentare. Cvorumul prevăzut de art. 128 din regulament este întrunit.

Potrivit ordinii de zi, intrăm în dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilități pentru dezvoltarea turismului rural.

Din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul? Poftiți, domnule ministru!

   

Domnul Birtalan Akos:

Bună ziua, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Dați-mi voie, foarte pe scurt, să vă prezint câteva idei din Ordonanța nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilități pentru dezvoltarea turismului rural, care este supusă acum atenției dumneavoastră, să fie aprobată sub formă de lege.

Chiar înainte de Ordonanța nr. 63/1997, în 1994, prin Ordonanța nr. 62, au fost stabilite unele facilități pentru dezvoltarea turismului rural, act normativ, care, pe baza Legii nr. 145/1994, a devenit lege și era în vigoare până în august anul trecut, când, prin Ordonanța nr. 63/1997, pe baza abilitării pe care a avut-o Guvernul, am încercat să completăm și, de fapt, să extindem aria facilităților stabilite prin reglementarea care era în vigoare și care era restricționată la zona montană, Delta Dunării și litoralul Mării Negre. Noi am considerat că turismul rural poate fi practicat în întreaga Românie, în mediul rural, și am extins atunci această arie pe întreg teritoriul României, bineînțeles, în mediul rural.

Totodată, în ceea ce privește forma de practicare a serviciilor turistice în mediul rural, era prevăzută numai practicarea lor de către persoane fizice sau asociații familiale, noi am introdus încă o formă, și anume, societăți comerciale. Dar nu în general, o societate comercială care să aibă zeci de activități, ci cu obiect unic de activitate: turismul rural.

Pe lângă faptul că am păstrat facilitățile care au existat la momentul Ordonanței nr. 63/1997, am introdus și altele. Deci, s-a păstrat facilitatea care era dată prin Legea nr. 145/1994, și anume, scutirea de 10 ani de impozit pe venit, respectiv, pe profit, pentru cei care practică servicii turistice de turism rural. În această reglementare, o să vedeți, pe baza propunerii comisiei, s-a introdus o condiționare, zic eu, firească a acordării acestei facilități.

O altă facilitate pe care am introdus-o este plata utilităților din pensiunile turistice și pensiunile agro-turistice, mă refer la energie electrică, gaz, servicii de telecomunicații, nu la tariful industrial, ci la tariful pentru uz casnic.

Totodată, am considerat că avem nevoie de o clarificare a faptului dacă anumite localități beneficiază sau nu de facilități, și anume, este vorba despre acele localități care din punct de vedere administrativ aparțin unor orașe, dar în mod practic se află în mediul rural. Ordonanța nr. 62/1994 nu era clară din acest punct de vedere, prezenta reglementare clarifică situația acestor localități, fiind incluse și ele în cadrul celor care beneficiază sau pot beneficia de facilitățile care sunt stabilite prin prezenta ordonanță.

La propunerea comisiei, se introduce o nouă facilitate, și anume, acordarea de credite pentru investiții în turism rural cu dobândă preferențială, diferența de dobândă fiind suportată din fondul pentru turism, recent creat prin Ordonanța nr. 8/1998. Bineînțeles, în limitele și în plafoanele stabilite de Ministerul Turismului.

Eu mă voi opri aici și, cu ocazia dezbaterii articolelor, dacă va fi cazul, voi mai interveni.

Încă un singur lucru vreau să vă spun, că, prin această reglementare, Guvernul nu a țintit să reglementeze în general problema dezvoltării satului din România, pentru că nu acesta a fost obiectivul nostru. Obiectivul nostru era și este acordarea unor facilități pentru un segment din mediul rural, și anume, pentru cei care prestează servicii turistice în pensiuni turistice sau în pensiuni agro-turistice.

Vă mulțumesc și aștept intervențiile dumneavoastră.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim, domnule ministru, vor veni în curând.

Din partea comisiei sesizate în fond? Domnul vicepreședinte Barbu Pițigoi.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Cu adresa nr. 228/10.09.1997, Biroul permanent al Camerei Deputaților, în conformitate cu art. 86 din Regulamentul Camerei, a sesizat Comisia pentru industrii și servicii cu dezbaterea și avizarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilități pentru dezvoltarea turismului rural.

În urma dezbaterii în ședința din 17.02.1998 și 18.02.1998 a proiectului de lege menționat mai sus, având în vedere și avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia a hotărât ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare în plenul Camerei Deputaților, cu amendamente admise de comisie și prezentate în Anexa nr. 1 și amendamente respinse prezentate în Anexa nr. 2.

Conform art. 74 alin. 2 din Constituția României, proiectul de lege prezentat spre dezbatere și avizare pe fond are un caracter de lege ordinară.

De asemenea, domnule președinte, stimați colegi, o scurtă completare: Cu adresa nr. 397/18.02.1998, Comisia pentru industrii și servicii a înaintat raportul la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilități pentru dezvoltarea turismului rural, transmis comisiei noastre pentru examinare în fond cu adresa nr. 228/10.09.1997. Deoarece, cu adresa nr. 358/22.01.1998, comisia a fost sesizată în fond și cu Propunerea legislativă privind dezvoltarea turismului rural, care are același domeniu de reglementare, raportul înaintat face referire și la această propunere legislativă, unele articole ale acesteia apărând ca amendamente în raport.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Dacă, la dezbaterile generale, din partea grupurilor parlamentare, sunt înscrieri la cuvânt? Domnul deputat Raduli.

 
   

Domnul Raduly Robert Kalman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Pe scurt, câteva completări la ceea ce s-a spus până acum pe marginea acestui proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței privind turismul rural, respectiv, inițiativa legislativă. Pentru că sunt două proiecte de legi, în paralel, unul privind aprobarea ordonanței și celălalt, un proiect de lege inițiat de un grup de colegi deputați PDSR, din care o parte au fost preluate ca amendamente admise în raportul care v-a fost difuzat.

Observațiile ar fi următoarele:

Mai întâi, în comisie s-a încercat și, zic eu, s-a reușit să se stabilească un criteriu unic pentru a acorda aceste facilități celor care prestează activități în domeniul turismului rural. Dacă ați citit cu atenție, în textul inițial erau soluții diverse pentru anumite facilități, începând de la 5 până la 20 de camere. Comisia noastră vă propune să votăm un criteriu unic, și anume ca aceste facilități să le acordăm până la limita capacității de cazare de maximum 30 de locuri, care să fie asigurată de maximum 10 camere.

O altă problemă pe care noi cred că nu am tranșat-o foarte bine în raportul comisiei și, la alinetul respectiv, o să vă propun o modificare, este problema creditelor acordate cu dobândă preferențială, și aceasta ar fi formularea pe care aș propune-o, dat fiind faptul că ieri am primit la comisie raportul privind fondul de promovare și dezvoltare a turismului, de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în care aceasta ne propune o formulare foarte clară vizavi de această problemă și aș dori ca și noi să fim în concordonță, preluând textul și soluția juridică și economico-financiară ca atare.

Acestea fiind spuse, bineînțeles că grupul nostru parlamentar sprijină proiectul de lege, în forma în care v-a fost prezentat în raport.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Din partea Grupului parlamentar PDSR.

Domnl Petru Bejinariu:

Domnule președinte,

Cu privire la Ordonanța nr. 63, ea definește foarte clar facilitățile, pornind de la asigurarea de suprafețe până la scutiri de impozite. Facem o mențiune: este bine că în facilități este prevăzută și ideea îmbogățirii programelor școlare, respectiv, mă gândesc la pregătirea oamenilor care vor presta aceste servicii, și aș sugera Ministerului Turismului să intervină printr-o reacție rapidă după aprobarea acestei ordonanțe, pentru ca, chiar în acest an școlar, bunăoară, la clasele terminale, anumite capitole, care privesc modalitățile și tehnicile de prestări de servicii la viitorii prestatori, să fie incorporate încă din acest an școlar.

Mai fac o notație, eu cred că această lege trebuie asociată cu cerința pentru Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, pentru problemele de infrastructură. Un singur exemplu: ca să mergi la vestita Putnă și la soborul de mănăstiri, sihăstrii și biserici din nordul țării e tare greu, pentru că drumurile sunt degradate. Și atunci, trebuie asociată această lege cu lucrări pentru infrastructură. Iar, ca să adâncesc ideea (deși nu aparține legii, ci altui domeniu, dar trebuie luată în seamă), este vorba de lucrări, chiar la Putna, dau exemplu, în comună - nevoia canalizării localității, pentru a asigura confortul necesar.

Personal, și cred că și grupul nostru, susțin această lege.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea textului proiectului propus.

Titlul ordonanței. Sunt obiecții? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 1, nemodificat de comisie. Obiecții, comentarii? Aveți cuvântul, domnule deputat!

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În art. 1 se face referire la persoanele fizice, asociațiile familiale și societățile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea de servicii turistice. Această sitagmă, "obiect unic de activitate", restrânge foarte mult sfera activității acestor pensiuni turistice, care noi vrem să se dezvolte la această dată. E vorba de pensiunile turistice din mediul rural.

Și fac trimitere la ceea ce știu foarte bine în cadrul județului Neamț, există astfel de situații când anumite familii, societăți comerciale și, mai ales, asociații familiale și-au încropit și o astfel de activitate, dar ea nu este unică. Pentru că, dacă este unică, nu se poate susține destul de bine în foarte multe cazuri. Și mai avem, în situația gospodăriilor montane, activități specifice: de prelucrare a lemnului sau de creștere a vitelor, de exemplu. Activități înscrise și activități ordonate, ca să spun așa.

Comisia pentru administrație publică a făcut această trimitere, cu susținerea respectivă, și o susțin și eu personal, și anume să eliminăm acest cuvânt "unic" din text, pentru ca să dăm posibilitatea ca, pe lângă alte activități, să se poată dezvolta și cele turistice. Dacă le îngrădim să fie activități strict "unice", înseamnă că vom avea situația când se vor dezvolta cu foarte puțină susținere.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Raduli.

 
   

Domnul Raduly Robert Kalman:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ceea ce privește acest aspect, eu zic că este clar, dacă plecăm de la titlul ordonanței, care vorbește de "stabilirea unor facilități pentru dezvoltarea turismului rural" și parcurgem, la art. 2, facilitățile care sunt invederate a se acorda pentru cei care prestează servicii specifice turismului rural în aceste zone, o să vedem că legiuitorul vrea să excludă de sub incidența acestor facilități anumite categorii de activități, respectiv, cele care exced sfera activităților specifice turismului rural. Și a spus chiar domnul coleg Bivolaru, cum ar fi prelucrarea lemnului sau comerțul cu amănuntul. Eu cred că este benefică și firească această prevedere și vă rog să menținem textul așa cum este.

Și, încă un argument, țin să sper că, astfel, urmărirea aspectelor legate de impozitul pe profit și neplata acestuia pe anumite perioade va fi mult mai simplă și se va face într-un mod mult mai transparent.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Poziția comisiei la amendamentul formulat? Este cea din raport.

Domnul Gaspar. Este o propunere de eliminare? Aceasta voiați să spuneți? De acord.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu susțin amendamentul pe care l-a propus domnul deputat Bivolaru, în sensul ca sintagma "unic" să fie eliminată, deoarece, ori de câte ori se stabilește obiectul de activitate al unei persoane fizice sau juridice, se precizează în ce constă acesta, niciodată nu se spune că este obiect unic. "Are ca obiect de activitate asigurarea de servicii turistice, în pensiuni turistice și pensiuni agro-turistice clasificate". Deci, se va înțelege că nu va face altceva decât ceea ce ține de sfera acestor servicii.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Inițiatorul cere cuvântul.

 
   

Domnul Birtalan Akos:

Domnilor colegi,

Eu vă înțeleg pe dumneavoastră, dar aș vrea să ne înțelegeți și dumneavoastră pe noi! Și nu este numai o rugăminte, este o rugăminte constituțională! Putem noi să stabilim multe facilități, dar Constituția, la un moment dat, spune că trebuie să stabilim și sursele de unde le acoperim. Dacă extindem aria posibilității de acordare a facilităților pentru toți cei care, aproape, se află în mediul rural (că, de aceasta este vorba, dacă îmi permite domnul Bivolaru să-i traducem amendamentul), și anume, pentru toate asociațiile familiale, persoanele fizice și societățile comerciale din mediul rural, care au, printre altele, și obiect de activitate "turism", atunci nu putem să fim de acord cu acest lucru, nu avem de unde să suportăm diferențele, nici la tarife, nici la diferența de dobândă și la alte facilități prevăzute, pentru că, deocamdată, acestea sunt posibilitățile. Cred că trebuie să facem niște pași înainte, ca să generalizăm aria facilităților.

Deci, inițiatorul rămâne la forma propusă prin ordonanță și susținută de comisie în raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Stimați colegi,

S-au conturat cele două poziții. Propunerea de eliminare se supune votului cu prioritate. Deci, avem o propunere de eliminare a calificativului "unic" din textul art. 1. Nu "au ca obiect unic", ci "au ca obiect de activitate". Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? 31 de voturi pentru, insuficiente.

Din sală:

Și restul, câte sunt?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Varianta comisiei.

Voturi pentru? 90 de voturi pentru. (Vociferări ale membrilor Opoziției.)

Împotrivă? 25 de voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Dar constatăm că nu toți colegii votează...

Deci, 124 de deputați în sală, nu suntem în cvorum.

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite deputații în sală și, pentru orice eventualitate, secretarii de ședință să pregătească tabelul pentru apelul nominal.

Rog secretarii de ședință să mai numere o dată deputații prezenți.

Deci, mai avem nevoie de trei deputați. Cu domnul Mitrea intrat în sală, mai lipsesc doi și intrăm în cvorum.

Unul mai trebuie. A intrat și domnul Lazia.

Chestorii sunt rugați să invite deputații în sală. Precis, pe culoare sunt suficienți.

Stimați colegi,

Vă rog, nu părăsiți sala, pentru că trebuie să suspendăm lucrările.

Repetăm votul. Secretarii sunt rugați să numere cu atenție.

Deci, art.1, varianta comisiei.

Cine este pentru? 100 de voturi pentru.

Împotrivă? 58 împotrivă.

Abțineri? 10 abțineri.

Cu majoritate de voturi textul art. 1 a fost adoptat.

Deci, 168 de deputați prezenți, scăzând 29 din cvorumul de 172, rezultă 143 cvorumul de lucru.

Da. Vă mulțumesc.

Trecem la art. 2.

Există obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Vă rog să rămâneți în sală, dezbatem o lege importantă și suntem într-un cvorum rezonabil pe care trebuie să-l păstrăm.

Deci, la art. 2, pentru că avem unele intervenții ale comisiei, unele modificări ale comisiei, va trebui, totuși, să luăm pe litere.

Art. 2, lit.a). Obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 2, lit.b), amendat de comisie prin propunerile deputaților Oana Manolescu, Ioan Bivolaru, Dan Ioan Popescu, Róbert Ráduly.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2 lit.c). Nemodificat.

Domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La 2 c) se acordă o facilitate, prin lege se acordă, "asistență tehnică de specialitate sub toate formele din partea Ministerului Turismului și din partea asociațiilor profesionale". Consider că impunerea asupra asociațiilor profesionale de a acorda prin lege facilități pensiunilor de turism este o prevedere care excede puțin cadrul legii.

În consecință, propun ca să eliminăm și această obligație a asociațiilor profesionale de a acorda această facilitate pensiunilor, "de a acorda asistență tehnică pensiunilor".

Această propunere este susținută și de Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Care este atitudinea comisiei? Domnul ministru, mai întâi.

Domnul Birtalan Ákos:

Vă mulțumesc.

Nicidecum nu ne-am gândit să obligăm asociațiile profesionale să acorde asistență tehnică pentru cei care prestează servicii în pensiuni turistice sau agro-turistice. Ne-am gândit că împreună cu dânșii facem această treabă. Deci, atunci, vă fac o propunere și anume: "asistență tehnică de specialitate sub toate formele din partea Ministerului Turismului, împreună cu asociațiile profesionale".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, de aici s-ar înțelege, domnule ministru, că fără asociațiile profesionale Ministerul Turismului să nu poată acorda asistență tehnică.

Da. Comisia?

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Dacă pentru Ministerul Turismului chestiunea devine într-un fel o obligativitate, asociațiile profesionale pot fi cooptate, dar cooptarea lor se poate face în mod benevol și nu poate fi impusă prin lege. De aceea, o colaborare ar putea exista, dar numai o colaborare voită, acceptată ca atare și nu impusă.

Deci, comisia optează pentru înlocuirea cuvântului cu cuvântul "colaborare".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, "Ministerul Turismului în colaborare cu asociațiile profesionale".

Inițiatorul este de acord? Amendatorul la fel.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art. 2, lit. d) varianta comisiei. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 2, lit. e) se elimină, la propunerea comisiei.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 2, lit. f) devine, prin renumerotare, după eliminarea lit. e), art. 2, lit. e), cu text nemodificat.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 2, lit. g) devenită 2 f), amendat de comisie.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Supun votului varianta comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

2 h) vechi devenit 2 g) nou.

Mergem înainte, deci, nici o intervenție.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

2 h) nou, modificarea din comisie.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ráduly Róbert-Kálman:

Domnule președinte,

Deja am făcut referire și la dezbaterile generale asupra acestui aspect. Aș dori să continuăm textul care ne-a fost propus de Comisia pentru buget, finanțe și bănci în raportul asupra fondului de promovare și dezvoltare a turismului în ceea ce privește acordarea de credite pe termen mediu, spuneau dânșii, cu dobândă preferențială egală cu 50% din dobânda pieței bancare, cu propunerea noastră, și în acest sens, în acest spirit propun următoarea reformulare a literei noi care se va introduce h), deci, citez, domnule președinte: "Acordarea de credite cu dobândă preferențială, egală cu 50% din dobânda pieței bancare, pe o perioadă de maxim 10 ani pentru dezvoltarea și/sau modernizarea capacităților de cazare". Și atât. Restul textului se va elimina.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Inițiatorul acceptă. Comisia? Domnul deputat Bivolaru, în nume propriu.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

E foarte subtilă această propunere venită acum, pe picior, aș putea să spun și de care comisia încă nu a luat cunoștință.

În cadrul comisiei s-a dezbătut această facilitate de a se acorda aceste credite cu dobândă redusă în care s-a stipulat cu destulă claritate și cine suportă și cum se suportă aceste dobânzi subvenționate. Mă rog, acum se merge pe ideea să fie preferențiale. Deci, în textul care s-a propus mai înainte este un text care trimite nicăieri - pentru că efectiv nu reclamă nici o obligație din partea nimănui. Trebuie să stabilim printr-o lege, la un moment dat, probabil, cine va acorda aceste credite cu dobâzi preferențiale și în ce limite și așa mai departe, pe când în textul propus de comisie lucrurile sunt destul de clar stabilite.

Deci, nu suntem de acord cu această propunere acum și nici nu este suficient de bine argumentată.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Ráduly. Deci, rămâneți la amendamentul propus?

Domnule ministru.

Domnul Birtalan Ákos:

Deci, textul inițial propus de comisie, în raport, la art. 2, lit. h) este un text bun, mai puțin finalul. Și la final, și anume unde se face referire la dobândă se spunea în textul inițial "50% din nivelul dobânzii de refinanțare a Băncii Naționale" și, întrucât, la Comisia de finanțe-buget, la dezbaterea Ordonanței 8 din 1998 privind fondul pentru turism, de unde, de fapt, va fi subvenționată această dobândă s-a introdus un text bun - zicem noi - și anume se face referire acolo la dobânda de pe piața bancară, pur și simplu finalul acestui articol, respectiv, alineat, trebuie să fie modificat. În acest sens, să ne corelăm cu textul din Ordonanța 8 din 1998, care sperăm să devină lege în termen scurt, și anume va reprezenta "50% din nivelul dobânzii de pe piața bancară".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Comisia este de acord cu propunerea inițiatorului și amendatorii și-o însușesc.

Deci, supun votului dumneavoastră ....

 
   

Domnul Barbu Pițigoi (din sală):

De acord cu propunerea inițială.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Poftiți, domnule vicepreședinte, nu pe mine trebuie să mă convingeți!

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Vreau să fac numai o precizare. Ceea ce am spus este corect, finalul este acela pe care l-a enunțat domnul ministru, numai că în începutul acestui articol cuvântul "subvenționat" trebuie înlocuit cu cuvântul "preferențial".

Restul textului rămâne ca atare...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, onorată comisie și domnule ministru, puneți-vă de acord.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Birtalan Ákos:

Cred că se ivește o falsă problemă cu "preferențială" sau cu"subvenționată" pentru că nu este preferențială în sensul că pentru unele persoane se dă și pentru alții nu. Ca atare, dobânda este preferențială față de dobânda de pe piață. Deci, cuvântul "preferențială" nu trebuie să ne supere pentru că este, de fapt, același lucru cu "subvenționată".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog să dați citire întregului text, așa cum îl acceptați dumneavoastră.

Domnul Birtalan Ákos:

Deci, eu aș sugera atunci, art. 2, lit.h) să fie formulat în felul următor:"Acordarea de credite cu dobândă preferențială pe o perioadă de maxim 10 ani pentru dezvoltarea și/sau modernizarea capacităților de cazare. Dobânda suportată de beneficiarii creditelor va reprezenta 50% din nivelul dobânzii de pe piața bancară".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Comisia acceptă? La vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 4 abțineri.

Text adoptat.

Supun votului dumneavoastră art. 2 integral.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat.

Trecem la art. 3, poz. 12 din raport. Alin. 1. Comisia vine cu o propunere de modificare.

Inițiatorul? Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Birtalan Ákos:

Parțial suntem de acord cu amendamentul comisiei, dar limitând capacitatea pensiunilor turistice și agro-turistice la maxim 30 de locuri, cred că nu este bine.

Această cifră trebuie să fie ridicată, după socotelile noastre, la 50, minimum la 50. Ori rămânem pe textul inițial al Ordonanței unde am definit pensiunile turistice cu o capacitate de cazare de până la 20 de camere, pentru că socoteam, înmulțit cu 2 locuri în fiecare cameră sau cu 3, circa 50-60 de locuri, ori mergem pe varianta propusă de comisie - până la... totalizând maxim 30 de locuri, scriem "totalizând maxim 50 de locuri".

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Pițigoi, din partea comisiei și vă rog să dați citire textului final așa cum îl acceptați.

 
   

Domnul Barbu Pițigori:

Domnule președinte,

Comisia rămâne pe textul pe care va fost prezentat și care a fost dezbătut în cadrul comisiei pentru că stabilirea unor limite de cazare pentru pensiuni spre a le deosebi de structurile industriei hoteliere, în limita optimă pentru mediul rural. Deci, noi considerăm că limita maximă de 30 de locuri este cea care trebuie să definească turismul rural. Rămânem pe textul comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Atunci varianta comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Text adoptat.

Trecem la art. 3, alin. 2. Există comentarii? Nu.

Supunem votului dumneavoastră varianta comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 3. Comentarii?

Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Există un dezacord. Este vorba de o greșeală de dactilografiere. Textul care urmează, prevăzut la art. 1, "deținătoare de pensiuni turistice" nu "deținătoare de pensiunilor..."

Deci, trebuie....

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. E o greșeală de dactilografie.

Stimați colegi,

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Textul art. 3, integral.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 4, nemodificat la comisie.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 5, eliminat, în raportul comisiei. Sunt comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la art. 5, alin. 1), modificat de comisie.

Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Textele de lege nu se redactează la forma negativă. De aceea, v-aș propune ca în locul sintagmei "sunt obligate să nu-și schimbe", "sunt obligate să-și mențină obiectul de activitate și clasificarea pensiunilor..." și curge în continuare.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Amendamentul cred că este acceptat.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 5, alin. 2. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 5 integral.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Doamnelor și domnilor,

Am plăcerea să vă anunț că la lucrările noastre asistă din acest moment domnul Jean Pol Poncelet - ministrul Apărării Naționale al Belgiei, însoțit de o delegație militară, care efectuează o vizită oficială în România la invitația ministrului Apărării Naționale, domnul Constantin Dudu-Ionescu. (Aplauze).

Să-i salutăm și să le dorim un sejur cât mai rodnic.

Reluăm lucrările noastre.

Suntem la art. 6, poz. 19 din raport. Există comentarii din sală? Nu.

Domnul Ráduly.

Domnul Ráduly Róbert-Kálman:

Domnule președinte,

Foarte scurt, doar ca să fim în acel spirit cu care am votat textul anterior, în loc de "cu dobândă subvenționată", să avem "cu dobândă preferențială", textul rămânând același.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, corelarea cu textul anterior. În loc de "subvenționată", "preferențială".

Toată lumea de acord.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în bănci și să păstrăm liniștea în sală!

Art. 6 din textul inițiatorului, devine art. 7, nemodificat în raportul comisiei pentru că art. 6 a fost un text nou introdus.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 7 devine art. 8. Comisia păstrează textul inițiatorului.

Alte intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Doamnelor și domnilor deputați,

Supun votului dumneavoastră textul integral al legii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Domnul ministru, din partea inițiatorului, cere cuvântul.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Dumneavoastră ați supus la vot ordonanța. Acum trebuie să supuneți articolul din lege, prin care se aprobă ordonanța cu următoarele modificări, astfel cum au fost aduse.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Am supus proiectul de lege integral. Îl mai supun o dată votului dumneavoastră.

Vă supun votului dumneavoastră articolul unic de adoptare a ordonanței.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Domnul Birtalan Ákos:

Cu o singură frază vă mai rețin atenția, să vă mulțumesc nu pentru izul de protocol, dar totuși contează ca o astfel de lege să treacă în Parlamentul României, într-o Cameră, cu unanimitate de voturi.

Vă invităm să fiți beneficiarii serviciilor turistice din pensiunile agroturistice.

Mulțumesc.

 
Adoptarea propunerii legislative privind organizarea comunei Barcani și înființarea comunei Valea Mare.  

Domnul Vasile Lupu:

Nu în timpul sesiunii parlamentare!

Doamnelor și domnilor,

Trecem la pct. 2 de pe ordinea de zi. Avem propunerea legislativă privind organizarea comunei Barcani și înființarea comunei Valea Mare.

Există raport de respingere. Senatul a respins această inițiativă legislativă și, potrivit procedurilor constituționale, regulamentare, s-a întors la Cameră.

Domnul președinte al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului are cuvântul.

   

Domnul Ion Cârstoiu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Acest proiect de lege a fost dezbătut de noi și aprobat. Deși comisia noastră, încă de atunci, a solicitat respingerea, respingere care, în urma analizei efectuate de noi, se menține și pentru această dezbatere. Precizez că acest motiv de respingere îl constituie totuși ceea ce noi am discutat și discutăm de mult timp. Pentru reîmpărțirea teritorial-administrativă a țării avem nevoie de o serie de documente, conform Constituției, și unul dintre acestea este acea Lege a Referendumului care se află în momentul de față în Parlament.

Aș relua toate acele discuții de data trecută. Nu contest oportunitatea acestei înființări de localitate, însă v-aș supune atenției dumneavoastră o serie de lucruri, și anume mandatul primarului care este ...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Vă întrerupt pentru o clipă.

Stimați colegi, la orele 11,00 avem a ne pronunța prin vot asupra a 4 legi. Nu părăsiți sala!

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Cârstoiu:

Deci, în final, comisia propune respingerea proiectului de lege.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Munteanu, vicepreședinte al Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și mediu.

 
   

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Suntem în fața unei situații, să zicem, paradoxale, pentru că pornind de la dorința locuitorilor acestui sat - Valea Mare - care face parte din comuna Barcani, noi, în toamna anului precedent, am fost de acord cu această propunere legislativă. Este foarte adevărat însă că se încălca o prevedere expresă din Legea 69, a administrației publice locale, care, pe bună dreptate, solicită ca atunci când e vorba de reorganizara teritoriului unei localități, aceasta să se facă numai cu acceptul formal al locuitorilor, prin referendum.

Suntem lipsiți de acest instrument juridic care, în sfârșit, este în dezbaterea Parlamentului, a trecut prin Comisia pentru administrație publică unde a fost solicitat numai aviz și se găsește la Comisia juridică a Camerei noastre. Sigur, de aici decurge necesitatea ca să se grăbească Parlamentul pentru a putea fi promulgat acest act legislativ.

Din informațiile primite însă de la locuitorii acestui sat, rezultă că ei ar fi de acord ca să se despartă de Barcani, dar nu putem să trecem peste acest impediment al prevederilor legale. Sigur, aici mai intervine și o informare pe care Guvernul ne-a transmis-o și prin care suntem înștiințați că în vederile Guvernului se află un proiect de lege mai amplu, care pornind de la diverse sugestii făcute de autoritățile administrației publice locale are în vedere reînființarea mai multor comune, trecerea unor localități de la un rang la altul și așa mai departe.

Rezultă a doua necesitate, să solicităm Guvernului ca să înainteze cât mai repede Parlamentului acest proiect de lege pentru ca, în acest fel, într-o manieră unitară, cu prevederea mijloacelor financiare absolut necesare pentru funcționarea unor noi autorități ale administrației publice locale, să se poată face de o manieră cuprinzătoare această reorganizarea administrativ-teritorială.

Am ținut să vă aduc la cunoștință aceste date, amintindu-vă mai ales faptul că, cu câteva luni în urmă, Camera noastră a fost de acord cu această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare la dezbaterile generale solicită cuvântul domnul deputat Țurlea - din partea Grupului parlamentar PUNR.

Am zis bine, domnule deputat?

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Dumneavoastră mereu ziceți bine, mai trebuie adăugat ceva: sunt chiar inițiatorul acestui proiect de lege. Așa s-a întâmplat, să fiu singurul deputat român din județul Covasna. De aceea prezint eu acest proiect.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

S-au adus aici, de către reprezentanții comisiei, mai multe elemente de opoziție la acest proiect de lege, printre care inexistența Legii referendumului. Ea nu există, deși a fost prevăzută de mult, încă din 1991. S-ar putea, tot amânând așa niște legi cum este aceasta a referendumului, să nu mai ajungem la reorganizarea normală administrativ-teritorială nici în anul 2010. Ce facem? Așteptăm până când se va realiza acest proiect de lege?

Apoi, proiectul de lege al Guvernului privind reînființarea unor comune, a fost anunțat încă de prin 1996. Eu am aflat întrebând, informându-mă de la Guvern, că în următorii 2 ani cel mai probabil nu va fi înaintat acest proiect de lege Parlamentului.

În legătură cu acoperirea acelei legi privitoare la referendum. Consultarea populației din Valea Mare s-a făcut și sută la sută au fost pentru reînființarea acestei comune.

Iată, doamnelor și domnilor colegi, câteva elemente pe care vă rog să le aveți în seamă atunci când veți vota pentru sau contra acestui proiect de lege:

1. Localitatea Valea Mare este o foarte veche localitate românească din Covasna, documentele atestând-o din secolul XVII. Vă dați seama pentru o localitate de munte, atestarea din secolul XVII și biserică din piatră de la începutul secolului XVIII este o realizare cu totul deosebită. Deci, comunitatea a fost stabilă și numeroasă încă de foarte mult timp.

2. Până în 1968 a fost comună, deci a avut statutul de comună, și a făcut parte din acele comune abuziv desființate de fostul regim comunist. Parlamentul României, care își propune să înlăture aceste acțiuni samavolnice ale fostului regim comunist, nu cred că nu va fi de acord cu înlăturarea și acestei măsuri luate împotriva fostei comune Valea Mare.

3. Are un număr mare de locuitori, oamenii sunt extrem de harnici, niște munteni foarte harnici și sunt foarte buni patrioți. Proporția românilor este de 96%. Este o raritate, este una dintre foarte puținele localități din Covasna și Harghita în care sunt 96% români. Are o economie agrară dezvoltată.

5. Din Valea Mare, deci din această localitate, până în centul actualei comune Barcani, de care ea aparține, sunt 16 km. În zona de munte, vă dați seama că aproape 3 luni pe an acei locuitori din Valea Mare sunt pe deplin izolați de centrul administrativ al comunei. Imposibil să se ajungă 16 km peste munți până în centrul comunei.

6. Revenirea la statutul de comună nu este îndreptată împotriva nimănui. Aveți în documentarul pe care vi l-am înaintat accepțiunea nu numai a locuitorilor din Valea Mare, dar și a celor din comuna Barcani și a primarului comunei Barcani.

7. Toate partidele românești din acest județ - și cele din arcul guvernamental și cele din opoziție - susțin acest proiect de lege. Îl aveți aici pe domnul secretar de stat Clinciu, care este președintele Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat din județul Covasna și care poate să vă confirme acest lucru, faptul că toate partidele românești de acolo, trecând peste diferendele lor de partid, susțin acest lucru pentru că este în beneficiul populației de acolo. Și, într-o paranteză, trebuie să vă spun că, din fericire, în județul Covasna majoritatea partidelor românești de acolo au înțeles că românii fiind așa de puțini, între noi, acolo, între aceste partide de acolo nu trebuie să existe diferende politice, ci trebuie să luptăm cu toții pentru rezolvarea unor probleme vizând îmbunătățirea situației acestui mic grup de români care mai există în Covasna.

Este un exemplu care ar trebui urmat de partidele românești la nivelul întregii țări.

8. Aprobarea proiectului ar confirma - așa cum vi s-a spus, deja, aici - o aprobare a Camerei Deputaților dată în octombrie 1997. Este imposibil, cred eu, de motivat cum aceeași Cameră și-a schimbat radical părerea în decurs doar de câteva luni. Deci, chiar domniile voastre, cu mărinimie și înțelegând situația reală ați aprobat în octombrie 1997 acest proiect de lege.

În sfârșit, vreau să vă spun, doamnelor și domnilor colegi, că aprobarea proiectului ar salva o comunitate românească, una din foarte puținele comunități românești din județul Covasna.

Trebuie să vă gândiți și să începeți judecata domniilor voastre cu acest lucru: românii din Covasna și Harghita sunt pe cale de dispariție. Dacă nu facem niște fapte concrete pentru a-i salva, printre aceste fapte concrete fiind și acceptarea acestui proiect de lege, nu vom merita să fim recunoscuți în istoria acestei țări.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumim. Alte intervenții? Nu sunt.

Doamnelor și domnilor,

Potrivit procedurii regulamentare supunem votului dumneavoastră raportul comisiei, raport de repingere.

Cine este pentru? Deci, vă rog exprimați-vă clar votul.

Voturi împotrivă? Numărați! 36 de voturi pentru.

Împotrivă? 103 voturi împotrivă.

Abțineri? 18 abțineri.

Deci, stimați colegi, trecem la dezbaterea proiectului de Lege încă o dată.

Vă reamintesc că, în Camera Deputaților, acest text a mai fost votat odată.

Deci, la art. 1, sunt obiecțiuni? Nu.

Cine este pentru?

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Text adoptat.

Art. 2. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Text adoptat.

Art. 3.

Voturi pentru?

Împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Text adoptat.

Stimați colegi,

Legea în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Deci, fiind prezenți 175 în sală, cu 153 de voturi pentru, 11 împotrivă și 11 abțineri, textul a fost readoptat. (Aplauze).

Domnul deputat Márton Árpad, o declarație.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Da, în legătură cu acest vot.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog liniște!

Domnul Márton Árpád Francisc:

Mă bucură foarte mult că acest plen a votat ca dorința unei comunități locale să devină aevea.

Eu doresc, însă, și sper că acest plen cunoaște prevederile constituționale de nediscriminare, ca de acum încolo, orice comunitate va veni cu aceeași dorință va primi votul favorabil al dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
Supunerea la votul final și adoptarea următoarelor proiecte de lege:  

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vă rog luați loc în bănci și să trecem la voturile programate pentru astăzi.

  proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.35/1998 pentru modificarea anexei nr.1 și anexei nr.3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.82/1997 privind regimul accizelor și al altor taxe indirecte;

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 35/1998 pentru modificarea anexei nr. 1 și anexei nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor și al altor taxe indirecte.

Cine este pentru? Vă rog numărați. Numărați mai repede, vă rog, că avem un coleg care stă cu mâna sus și cu cealaltă pe ușă! S-a supărat și a plecat. Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Au mai intrat 7 colegi în sală. Vă rog să vă exprimați voturile.

Stimați colegi,

Reluăm votul pentru că nu suntem în cvorum.

În partea stânga - este observația domnului secretar Mitrea - nu au votat toți colegii. Luați loc în bănci și repetăm votul!

Deci, voturi pentru? 213 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 5 abțineri, textul legii a fost adoptat.

  proiectul de Lege pentru completarea anexei nr.1 la Ordonanța Guvernului nr.48/1994 privind modificarea unor taxe pentru folosirea drumurilor publice și pentru unele prestări de servicii în porturi și aeroporturi;

Stimați colegi,

Urmează proiectul de Lege pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 48/1994 privind modificarea unor taxe pentru folosirea drumurilor publice și pentru unele prestări de servicii în porturi și aeroporturi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, în condițiile cvorumului anunțat anterior, textul a fost adoptat.

  proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.92/1997 privind stimularea investițiilor directe;

Urmează proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 92/1997 privind stimularea investițiilor directe.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 210 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 1 abținere textul de lege a fost adoptat.

  propunerea legislativă privind proclamarea Zilei drapelului național.

Urmează propunerea legislativă privind proclamarea "Zilei drapelului național".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Proiectul de Lege privind stațiunile balneo-climatice în România și asistența medicală balneară (Aprobarea solicitării Guvernului de a se remite proiectul de lege comisiei.)  

Stimați colegi,

Vă mulțumesc pentru această colaborare excelentă rugându-vă să nu părăsiți sala pentru că urmează proiecte de legi foarte importante.

La pct. 3 pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind stațiunile balneo-climatice în România și asistența medicală balneară.

Din partea Guvernului, domnul Clinciu.

Vă rog nu părăsiți sala! Luați loc în bănci!

   

Domnul Eugen Clinciu (secretar de stat - ministrul pentru relațiile cu Parlamentul):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul solicită retrimiterea acestui proiect de lege la comisie, urmând ca într-un termen de 10 zile Guvernul să formuleze un punct de vedere unitar, pe baza observațiilor primite de la organismele și ministerele implicate în acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Sunteți de acord să-l trimitem la comisie?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

7 voturi împotrivă, 3 abțineri.

Stimați colegi,

Avem o obiecțiune la un vot dat anterior, vot care s-a exprimat ca pentru o lege ordinară, dar care este o lege organică.

Domnul deputat Gaspar are cuvântul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Potrivit art. 72 alin. 3 lit. o) din Constituție, "organizarea administrației locale a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală, face parte din categoria legilor organice".

V-aș ruga să se refacă votul pentru a ne conforma dispozițiilor Constituției.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, întru totul de acord. Comisia nu a sesizat acest aspect și nouă ne-a scăpat.

Deci, stimați colegi, supunem din nou votului proiectul de Lege privind reorganizarea comunei Barcani și înființarea comunei Valea Mare.

Cine este pentru? Numărați, vă rog!

175 de voturi pentru.

Împotrivă? 17 voturi împotrivă. Mulțumesc.

Abțineri? 12 abțineri.

Deci, cu 175 de voturi pentru, 17 împotrivă, 12 abțineri propunerea legislativă privind comunei Barcani și înființarea comunei Valea Mare a fost adoptată.

Trecem la pct. 4 de pe ordinea de zi. Nu părăsiți sala, vă rog.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.31/1998 pentru aprobarea scutirii de plata taxei pe valoarea adăugată la unele produse și echipamente importate pentru înzestrarea Ministerului Apărării Naționale, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciului Român de Informații, Serviciului1 de Informații Externe și industriei de apărare.  

Urmează proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 31/1998 pentru aprobarea scutirii de plata taxei pe valoarea adăugată la unele produse și echipamente importate pentru înzestrarea Ministerului Apărării Naționale, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe și industriei de apărare.

Din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, ocupați-vă locurile în bănci!

   

Domnul Aurel Victor Nemeș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt colonelul Nemeș, directorul comercial al Regiei Autonome Romtehnica, de resortul Ministerului Apărării Naționale.

Vreau să vă prezint câteva idei care duc la necesitatea emiterii acestei hotărâri de Guvern.

Având în vedere necesitatea înzestrării instituțiilor menționate cu materiale, piese de schimb, componente, echipamente și aparatură, în conformitate cu standardele de vârf în domeniu, prin planul de dotare din anii 1994 și 1997, s-au încheiat contracte de import care urmează să fie livrate în anul 1998, într-o valoare totală de 2.223 de miliarde de lei.

Plata taxei pe valoare adăugată care trebuie efectuată de aceste instituții se face...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Nu părăsiți sala!

 
   

Domnul Aurel Victor Nemeș:

... se face din alocațiile bugetare, care nu reprezintă o valoare adăugată.

Scutirea solicitată prin această lege nu ar greva pe ansamblu realizarea venitului bugetului de stat din încasarea taxei pe valoarea adăugată, deoarece aceasta, în cazul acestor instituții, este finanțată tot de la buget, în schimb, ar permite realizarea de economii din alocațiile bugetare, în contextul unui buget de austeritate, pe care instituțiile menționate să le utilizeze nemijlocit în scopul înzestrării.

În hotărârea de Guvern se precizează că agenții economici care urmează să efectueze aceste importuri sunt Regia Autonomă ROMTEHNICA și Regia Autonomă ARSENALUL ARMATEI.

Vă adresez rugămintea, și pe această cale, de a aproba această hotărâre.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Din partea comisiei?

 
   

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Comisia noastră susține, așa cum am prezentat și în raport, votarea, în forma prezentată, a proiectului de lege.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

În cadrul dezbaterilor generale, dorește cineva să ia cuvântul?

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vreau să susțin și eu, din punct de vedere al Comisiei militare, pentru apărarea ordinii publice și siguranță națională, necesitatea aprobării de către dumneavoastră a acestei ordonanțe, deoarece ea este foarte importantă, pentru cele 2.232 de miliarde de lei, angajate deja prin contractele anterioare, aflate în derulare cu diferiți parteneri străini și interni, pentru înzestrarea celor cinci..., patru, de fapt, structuri: Ministerul Apărării Naționale, Serviciul de Informații Externe, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Pentru derularea acestor contracte, este foarte importantă aprobarea dumneavoastră.

Comisia militară a fost în unanimitate de acord.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Cred că putem trece la vot.

Titlul ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 1.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 2.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Legea în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.2/1998 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată.  

Doamnelor și domnilor,

Urmează pct. 5 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/1998 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată.

Dacă din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvâtul?

Domnul ministru Rușanu.

   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

De această ordonanță privind majorarea taxei pe valoarea adăugată, am discutat foarte mult, atât în comisii, cât și în întreaga mass-medie. Până la apariția proiectului de Lege a bugetului, consider că a fost cea mai dezbătută și cea mai mediatizată ordonanță.

Evident că nici un proiect de lege nu este agreat și este foarte greu de susținut, în clipa în care vine cu o creștere a fiscalității, cu o majorare a impozitelor și taxelor, indiferent cine vine cu această propunere.

Este foarte ușor să combați o creștere de fiscalitate, o majorare de impozit. Argumentele, chiar și pentru mine, sunt mai multe pentru combaterea acestei ordonanțe, decât pentru susținere, însă eu v-aș ruga să nu priviți și să nu analizați singular acest proiect de ordonanță, ci să analizați, în clipa în care veți vota pentru sau contra acestei ordonanțe, întregul pachet de măsuri legislative care s-au luat în această perioadă, și mă refer aici la Ordonanța privind amortizarea accelerată, Ordonanța privind diminuarea impozitului pe salarii, facilitatea acordată privind plata impozitului pe profit la 3 luni de zile și, de asemenea, facilitatea acordată privind deductibilitatea integrală a cheltuielilor de reclamă și publicitate.

Pentru echilibrarea bugetului, în clipa în care am acordat aceste facilități, trebuie neapărat să compensăm golul de venituri cu o creștere de fiscalitate în partea cealaltă.

Deci, rugămintea este, ca în clipa în care veți vota pentru sau contra acestei ordonanțe, să vă gândiți la ansamblul pachetului de măsuri care s-au luat de către Executiv.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea comisiei, are cuvântul domnul deputat Traian Decebal Remeș.

 
   

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Comisia noastră propune să fie votat proiectul de lege, cu amendamentele aduse în cadrul comisiei.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc. (Se face apel sonor).

La dezbaterile generale...

Da. Aveți cuvântul, domnule deputat, din partea P.D.S.R.-ului.

Alte grupuri parlamentare, dacă-și desemnează oratorii, sunt rugate s-o facă în timp util.

 
   

Domnul Florian Bercea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dezbatem un proiect de lege foarte important prin prisma implicațiilor pe care îl are în ceea ce privește situația, atât pe plan economic, cât și social, existentă în România, în prezent.

După cum ați remarcat și din intervenția domnului secretar de stat Rușanu, acest proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență cu privire la unele modificări aduse taxei pe valoare adăugată, spun dumnealor, ar trebui privit în contextul în care are loc o mutare a centrului de greutate de la impozitele directe către impozitele indirecte. Până aici, toate bune și frumoase.

De aici încolo, însă, încep, după părerea noastră, niște probleme, niște implicații asupra cărora trebuie să stăruim. De ce anume? Impozitele indirecte pentru anul 1998, comparativ cu execuția, e-adevărat, preliminată, din anul 1997, vor cunoaște o creștere a ponderii lor în produsul intern brut, cu 2,49 puncte procentuale. Impozitele directe, respectiv impozitul pe profit și pe salarii, în primul rând, vor cunoaște o scădere, tot așa, ca pondere în produsul intern brut, cu 1,73 puncte procentuale. Deci, creșterea pe care este prevăzută să o cunoască impozitele indirecte este mai mare decât scăderea prevăzută la impozitele directe. Acesta este un aspect.

Cine anume beneficiază de reducerile la impozitul pe profit și la impozitul pe salarii? Nu trebuie prea mult insistat asupra acestui aspect, pentru că datele problemei sunt cunoscute.

Interesează, în mod deosebit, ce se întâmplă cu majorarea impozitelor indirecte, în speță, a taxei pe valoarea adăugată și a accizelor.

De reducerea impozitului pe salariu beneficiază salariații, care sunt în număr de 5,1 milioane, cu reduceri mai mari sau mai mici, în funcție de scara de impunere, scara de impozit și toate celelalte probleme - reducerea cotei maxime de la 60 la 45 și așa mai departe.

Impozitul pe profit a fost redus în ideea de a crea condiții agenților economici pentru impulsionarea procesului investițional. Aceasta din punct de vedere teoretic. Din punct de vedere practic, vom constata la urmă ce se întâmplă, dacă realmente profitul respectiv a fost folosit pentru investiții sau nu, că, altfel, toată povestea poată fi pusă sub semnul întrebării...

În ceea ce privește impactul pe care-l are majorarea taxei pe valoare adăugată, această taxă pe valoare adăugată este suportată, practic, de către toți cei care cumpără produsele care sunt supuse impozitării.

Sigur, gama produselor și a serviciilor supuse impozitării este foarte largă. Pe noi ne interesează, în mod deosebit, impactul social pe care-l are majorarea taxei pe valoare adăugată. Ce se întâmplă cu limita de suportabilitate ? Cu faptul că am ajuns în situația, deloc de apreciat, dar este reală, că numărul pensionarilor devansează numărul salariaților cu aproximativ 500.000 de oameni, sunt 5,6 milioane de pensionari față de numai 5,1 milioane de salariați.

Toți pensionarii, ca de altfel întreaga populație, de peste 22 de milioane de locuitori, apar în postura de consumatori, că nu se poate altfel.

Impozitele indirecte, în categoria cărora se înscrie și taxa pe valoarea adăugată, prezintă o serie întreagă de inconveniente. Nu este nici o noutate că ele sunt cele mai inechitabile, pentru că, indiferent de mărimea venitului pe care-l realizezi, la aceeași cantitate de produse cumpărate, suporți același impozit.

Problema este că, prin această ordonanță, care face obiectul acestui proiect de lege, a fost majorată cota de TVA tocmai, sau și la poduse de strictă necesitate, care fac obiectul consumului zilnic: 22% la paste făinoase, la biscuiți, la griș, la orez și așa mai departe. Știm și noi ce pondere ocupă acestea în consumul populației. De asemenea, 22% și la legume proaspete și la cele care sunt conservate.

Încercările noastre de a limita nivelul cotei la TVA, cel puțin la produsele pe care le-am nominalizat, nu au avut câștig de cauză în cadrul comisiei.

Noi înțelegem preocuparea Guvernului pentru a găsi resurse, datorită căderii care s-a înregistrat în anul 1997 în ceea ce privește produsul intern brut, rata inflației, scăderea volumului de investiții la totalul economiei cu 20% în 1997, față de 1996, dar un lucru este, cred, extrem de important: pe lângă reformă, oamenii mai trebuie să și trăiască. Deci, care este limita suportabilității pentru cei care au venituri modeste: 200.000 sau 300.000 de lei și așa mai departe? Ce pondere ocupă aceștia în totalul populației, dacă vreți, în totalul consumatorilor?

Făcând toate aceste calcule, ajungem la concluzia, greu de combătut, de altfel, că pentru un segment foarte important al populației, care, procentual vorbind, reprezintă majoritatea, actuala majorare a taxei pe valoarea adăugată devine insuportabilă.

Pentru toate aceste considerente, pentru faptul că propunerile și susținerile noastre în cadrul comisiei nu și-au găsit înțelegerea necesară, Grupul parlamentar al P.D.S.R. va vota împotriva proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de modificare a taxei pe valoarea adăugată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare există intervenții? Nu mai sunt.

Stimați colegi,

Trecem la dezbaterea conținutului ordonanței.

*

(În continuare, conducerea lucrărilor ședinței este preluată de domnul vicepreședinte Andrei Ioan Chiliman.)

*

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Începem cu titlul legii. Dacă sunt intervenții la titlul legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Vă rog, refacem voturile pentru ca să numărăm, să vedem și ce cvorum de lucru avem. Vă rog.

Voturi pentru? Repet. Numărați. Sunt 109 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Și vă rog, țineți mâinile sus, ca să putem să numărăm ca lumea. Vă mulțumesc.

Abțineri?

Deci, titlul legii a fost adoptat cu 109 voturi pentru, 38 voturi împotrivă și o abținere, cvorumul de lucru este de 143.

Trecem la titlul ordonanței. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă rog frumos, țineți mâinile sus, pentru că... Da. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Vă rog...

Au fost 112 voturi pentru, 36 voturi contra și o abținere.

Articolul I, preambul. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Sunt 115 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Și vă rog, țineți mâinile sus, ca să putem să numărăm. Sunt 37 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

A fost adoptat preambulul.

La art. I, pct. 1, referitor la art. 6 lit. A c) nr.crt. 1 din raportul comisiei. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Da. Mă scuzați. Revenim.

Inițiatorul dorește să ia cuvântul.

Domnul secretar de stat Rușanu.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Deci, dacă-mi permiteți, din partea inițiatorului, sintagma: "...indiferent de modul de exercitare a profesiei...", am ruga să fie fără: "...indiferent de modul de exercitare...", pentru că atunci asocierea între un profesionist autorizat și o societate comercială, ar conduce la scutirea de TVA a activității desfășurată în acea asociere. Deci, fără "...indiferent de modul de exercitare a profesiei".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

 
   

Domnul Traian Decebal Remeș:

Comisia cere să se rămână la formularea noastră, pentru că, noi înțelegem numai: liber-profesioniștii autorizați, indiferent de modul de asociere, numai ei, nu și persoane juridice. Nu poate să apară: "liber-profesioniști autorizați, indiferent de modul de exercitare a profesiei", o asociere cu o persoană juridică.

Nu se poate înțelege de aici așa ceva, sub nici o formă.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos să vă ocupați locurile.

Vă supun spre aprobare nr.crt. 1 din raportul comisiei.

Voturi pentru? Vă rog să nu părăsiți sala de ședințe. 117 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Sunt 42 voturi împotrivă.

Abțineri? Abțineri nu sunt.

A fost adoptat.

Punctul 2. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Deci, voturi pentru au fost 117, voturi contra 43 și nici o abținere.

A fost adoptat.

Punctul 3. Dacă sunt intervenții? Nr.crt. 2 din raportul comisiei.

Domnul deputat Ana. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Ana (HD):

La pct. 2 din raportul comisiei noastre, domniile voastre constată că se solicită introducerea unui nou punct, 6. Foarte lapidar, în raport arătăm "Pâine".

Colegii trebuie să înțeleagă că prin propunerea comisiei ne referim la faptul că acest aliment de bază al românului - pâinea, se dorește a rămâne produs scutit de plata taxei pe valoarea adăugată.

Am făcut această propunere având în vedere un principiu esențial al așezării impozitelor, taxelor și contribuțiilor, principiu care se regăsește în politica financiară încă de la Adam Smith, și anume, principiul echității sau al dreptății financiare în cadrul căreia, întotdeauna, luăm în considerare puterea contributivă a contribuabilului.

Or, stimate colege, stimați colegi, distinși invitați, pâinea, ca element nutritiv de bază al poporului român, se adresează alimentației curente atât pentru copii, cât și pentru adulți, cât și pentru cei de vârstă mai înaintată. Se adresează și celor care - în prezent - au ajuns să aibă salariul lunar de 20.000.000 lei, se adresează și celor care au - de la societatea noastră - un ajutor social de 200.000 lei.

În condițiile acestea, găsesc că dumneavoastră, care reprezentați toate categoriile economico-sociale, toate păturile sociale, veți accepta ca acest produs să rămână, în continuare, scutit de taxa pe valoarea adăugată, urmând ca aceasta să fie preluată în amonte de producătorii, atât de materii prime, cât și de servicii. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumim.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Rușanu, are cuvântul.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Susținem, în continuare, menținerea prevederilor din ordonanța Guvernului, deoarece trebuie să fim realiști. Prețurile la pâine au fost majorate încă din cursul lunii februarie, neexistând pârghii prin care să se procedeze la reducerea acestora, chiar dacă dumneavoastră veți aproba ca taxa pe valoarea adăugată să fie zero la acest produs. Trecerea produsului pâine în categoria produselor scutite, cu drept de reducere, ar conduce la nerealizarea, în 1998, a unor venituri bugetare și, în același timp, majorarea profitului agenților economici care produc acest produs. Pentru că, practic, după o majorare de preț, niciodată nu o să se realizeze o reducere, odată ce acest preț a fost asimilat de către populație. Deci, practic, la această dată, dacă dumneavoastră ați aproba reducerea TVA-ului la pâine, prețurile vor rămâne aceleași. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul deputat Mitrea are cuvântul.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Nu pot fi de acord cu motivația domnului secretar de stat. Am atras atenția de la începutul practicării acestui sistem de ordonanțe și ordonanțe de urgență, că Guvernul își asumă riscul de a pune în practică, prin aceste ordonanțe, anumite instrumente, ca, după aceea, ele să fie modificate de către Parlament.

În momentul în care, domnule ministru, v-ați asumat acest risc să lucrați prin ordonanțe de urgență, v-ați asumat și riscul ca noi să nu fim de acord cu ceea ce dumneavoastră ați scris în acea ordonanță de urgență. Deci, nu este deloc un motiv serios să nu votăm scutirea de TVA a pâinii faptul că ea s-a aplicat în mod greșit, după părerea noastră, prin ordonanța dumneavoastră de urgență.

Deci, vă propun, stimați colegi, să nu fim de acord cu poziția Guvernului și să votăm pentru scutirea pâinii de TVA. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Deci, cele două opinii au fost deja conturate. Comisia susține varianta Guvernului.

Deci, poziția comisiei, vă rog.

 
   

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Eu nu pot face altceva decât să trimit la amendamentul nr. 2, votat în comisie, și să susțin poziția adoptată acolo prin vot.

Așa cum v-a explicat domnul deputat Ana, este vorba de scutirea de TVA a produselor prevăzute la articolul respectiv, inclusiv pâinea, prin adăugarea din amendament.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, ați ascultat părerea comisiei, care susține - în continuare - raportul întocmit, ați ascultat poziția Guvernului, urmează să vă pronunțați prin vot asupra variantei comisiei.

Cine este pentru? 70 de voturi pentru.

Împotrivă? 78 de voturi împotrivă.

Abțineri? 14 abțineri.

Deci, varianta comisiei nu a trecut.

Varianta inițiatorului:

Cine este pentru? 111 voturi pentru.

Împotrivă? 50 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Varianta Guvernului a fost votată.

Doamnelor și domnilor, trecem la poziția 3 din raport. Domnul președinte Remeș.

 
   

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Urmare respingerii amendamentului comisiei de la punctul precedent, acesta de la nr. 3 din raport nu mai este binevenit și propunem eliminarea lui.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Alte comentarii? Nu sunt.

Supunem votului dumneavoastră propunerea de eliminare din partea comisiei.

Cine este pentru? 111 voturi pentru.

Impotrivă? 16 voturi împotrivă.

Cine se abține? 3 abțineri.

Stimați colegi, vă rog să vă exprimați votul, pentru că, altfel, ieșim din cvorum.

Deci, încă o dată:

Voturi împotrivă?

111 voturi pentru, 16 împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

123 de deputați și-au exprimat votul. Rog secretarii să numere deputații prezenți în sală. Deci, 111 în dreapta, 45 în stânga. Este clar că nu s-au exprimat toți deputații prezenți în sală.

Ca atare, cu majoritate de voturi, textul a fost eliminat.

Pct. 4 - din raport, deci art. 4 din ordonanță.

Deci, la lit. a), dacă există comentarii? Comisia nu a adus modificări.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 16 voturi împotrivă.

Abțineri?

Stimați colegi, aceeași situație. Numărați deputații prezenți în sală.

Deci, cu majoritate de voturi pentru, lit. a) - a fost votată.

Lit. b), pct. 4 din raportul comisiei.

Comentarii din sală nu sunt.

Cine este pentru? 111 voturi pentru.

Împotrivă?

Stimați colegi, vă rog, în modul cel mai serios, să vă exprimați votul, pentru că prevederea regulamentară o avem și o aplicăm.

46 voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Deci, lit. b) este votată în varianta comisiei.

Lit. c) din ordonanță:

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 46 împotrivă și 2 abțineri, textul a fost adoptat.

Lit. d).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Mulțumesc.

Cu majoritate de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă și două abțineri, textul a fost votat.

Lit. e).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 46 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Text votat.

Lit. f).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 46 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Textul a fost votat.

La lit. g), varianta comisiei, există comentarii? Nu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 46 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Text adoptat.

Lit. h), varianta comisiei:

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 48 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Text adoptat.

Lit. i) din ordonanță:

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 48 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Lit. j).

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 48 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 48 împotrivă și o abținere, textul a fost adoptat.

Lit. k).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 49 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi pentru, 49 împotrivă, textul a fost adoptat.

Lit. l).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 49 împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru și 49 de voturi împotrivă, textul a fost adoptat.

Lit. m).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 48 împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Lit. n).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 48 împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Lit. o).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 48 împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 48 împotrivă, textul a fost adoptat.

Lit. p).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 48 împotrivă și o abținere, textul a fost adoptat.

Lit. r).

Varianta comisiei, pct. 6 din raport. Domnul Remeș, vă rog.

 
   

Domnul Traian Decebal Remeș:

Pct. 2 și 3 se impune să revenim pe forma inițial prezentată. Deci, la lit. r), să apară și "pâine, grâu de consum și pentru semințe". Deci, renunțăm la amendamentul nostru.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, comisia propune eliminarea pentru a acorda acest articol cu textele votate anterior.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 51 împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Text adoptat.

Art. 4, integral:

Cine este pentru?

Stimați colegi, revocăm votul pentru că este introdus un alineat nou, de către comisie, la pct. 7.

Deci, supun votului varianta comisiei, pentru ultimul alineat de la pct. 4:

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 51 împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Acum pct. 4, integral, sunteți de acord? Da.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 50 împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Text adoptat.

Trecem la pct. 5 din ordonanță. "Art. 25, lit. d), va avea următorul cuprins", scrie în textul ordonanței.

La pct. 8 din raport se introduce un text nou.

Comisia, este corect? Da.

Varianta comisiei:

Voturi pentru?

Stimați colegi, domnul secretar de stat a cerut cuvântul, iar eu nu am observat în timpul util. Imi cer scuze. Are cuvântul domnul secretar de stat, dar obiecțiunea este că nu stă în banca din față, a Guvernului.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Îmi cer scuze.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este foarte greu să susțin un punct de vedere cu care comisia, în ansamblu, nu a fost de acord și întreg spectrul politic nu a fost de acord, dar în legătură cu rambursarea în termen de 30 de zile și, în cazul nerambursării diferenței de taxă, penalizările pe care să le plătească personalul Ministerului de Finanțe, în aceleași condiții și în același cuantum datorat, aș vrea să vă fac următoarea precizare. La această dată, pentru inspectorii din Ministerul de Finanțe, revine un număr foarte mare de agenți economici, în condițiile în care 3.000 de posturi sunt vacante în Ministerul de Finanțe. În același timp, restituiri de TVA, în anii 1994, 1995 și 1996, s-au făcut fără verificarea temeinică a acelor societăți și a realității deconturilor de TVA la societăți fantomă care, după încasarea TVA-ului, au dispărut.

Rugămintea ar fi și propunerea Ministerul de Finanțe, repet, ca normele privind rambursarea de TVA să fie aprobate, ca și până acum, prin hotărâre de Guvern, și nu prin ordonanță sau prin lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Corâci, mai întâi și apoi comisia.

Din sală:

A renunțat!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

A renunțat. Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Vom fi înțelegând noi necazurile Ministerului de Finanțe, dar înțelegem că între statul român, o persoană fizică sau juridică, oricare ar fi ea, trebuie să fie raporturi de egalitate.

Actuala reglementare de rambursare a TVA-ului de către Ministerul Finanțelor presupune să se facă decontul de TVA până în a 25-a zi după luna expirată, presupune ca TVA-ul deductibil să fie mai mare 3 luni consecutive, adică 90 de zile, după care Ministerul Finanțelor își ia libertatea ca în 30 de zile să facă verificarea și să procedeze la eventuala rambursare.

Vedeți bine că în cele 55 de zile de la data aprovizionării, dacă aprovizionarea este în ziua de 1 și până la 25 a lunii următoare sau în cele 25 de zile, dacă aprovizionarea este în ultima lună, în cele 90 de zile, adică cele 3 luni, în care agentul economic trebuie să aibă TVA-ul pe intrări mai mari decât TVA-ul pe ieșiri, Ministerul Finanțelor, deși are aparatul, am înțeles, redus, nu face nimic; stă și așteaptă. Abia după aceste 90 de zile, într-un termen de 30 de zile, procedează la verificare și la eventuala rambursare. Dacă socotim media între 55 și 25, între data aprovizionării și data decontului, avem 40 de zile. La acestea, mai adăugăm 90, perioada de așteptare, sunt 130 și mai adăugăm 30, acelea în care astăzi, cu actuala reglementare, Ministerul Finanțelor face verificarea și, probabil, trece la rambursare. Avem 160 de zile, în care un agent economic cu capital de stat sau capital privat, indiferent, creditează statul român fără nici un fel de folos.

În ideea în care agentul economic nu-și plătește dările către stat, acest TVA, este supus unor penalizări foarte, foarte apăsătoare și atunci comisia a venit și a propus ca exact aceeași perioadă, indiferent de mărimea aparatului Ministerului Finanțelor, de 30 de zile, i se lasă la dispoziție Ministerului Finanțelor să vadă dacă este sau nu de rambursat un TVA, așa cum pretinde agentul economic, iar în cazul în care Ministerul Finanțelor, din delăsarea oamenilor, din lipsă de oameni, din lipsă de fonduri, indiferent din ce cauză, nu își face plata către agentul economic căruia îi datorează, să suporte consecințele legii pe care a promovat-o și prin care a cerut penalizarea agentului economic, în ideea în care nu își plătește datoriile, impozitele, taxele către stat.

Vă rog, domnilor colegi, să înțelegeți acest raționament și să fiți de acord că între statul român și o persoană fizică sau juridică din statul român trebuie să punem raporturi de strictă egalitate și de strict respect. Cine nu îl respectă pe celălalt, indiferent dacă este persoană abstractă, statul român, sau este o persoană identificabilă, fizică sau juridică, să se supună legilor pe care statul, de fapt, le face, prin noi.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împorivă.

Abțineri? O abținere.

Deci, cu majoritate de voturi pentru și o abținere, varianta comisiei a fost adoptată.

Pentru textul nou introdus, la pct.9 din raport, avem o intervenție a comisiei, pentru lit.b). Deci mai întâi textul ordonanței. Lit.a) rămâne așa cum este în textul ordonanței, domnule președinte?

Supun votului lit.a).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 39 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi pentru, lit.a) a fost adoptată.

Lit.b), în varianta comisiei, dacă nu sunt comentarii, amendament propus de domnul deputat Ana Gheorghe.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Lit.c), text inițiator.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 41 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru și 41 împotrivă, lit.c) a fost votată.

Lit.d), textul inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Lit.d), textul integral.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 41 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Text adoptat.

Trecem la art.II.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă? 41 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Text votat.

Art.III din ordonanță.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 41.

Abțineri? O abținere.

Text votat.

Articolul unic al ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Ordonanța nu are articol unic!

(Rumoare în sală)

 
   

Domnul Florian Bercea (din sală):

Numai legea are articol unic!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, mulțumesc.

Reluăm votul. Deci...

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Ordonanța în ansamblu și pe urmă legea!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor,

Proiectul de lege, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 112 voturi pentru.

Împotrivă? 49 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru și 49 împotrivă...

Domnul Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, vă rog să anunțați, din nou, rezultatul votului. O să vă spun că nu aveți numărul necesar de deputați potrivit Constituției, ca să supuneți la vot legea.

Deci au votat pentru câți?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

112 pentru.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Împotrivă?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

49.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci fac 161, nu?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

161.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Abțineri?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu sunt.

24 de deputați sunt scăzuți din cvorum.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, sunt scăzuți din cvorum, atunci când ne găsim numai în timpul lucrărilor.

Potrivit art.64, Camera adoptă legi în prezența majorității deputaților. Deci dumneavoastră trebuie să aveți în sală 172, iar din aceștia 172, majoritatea, fiind o lege ordinară, să voteze pentru ea. deci constatați acest lucru, că legea nu a trecut.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Rugăm chestorii și liderii grupurilor parlamentare să invite deputații în sală, să-i numere, pentru că unii nu votează. Înțelegem ora aceasta incomodă, pentru vot, pentru unii, dar, altfel, suntem siliți să recurgem la apelul nominal.

 
   

Domnul Viorel Burlacu (din sală):

Votul s-a comis, este gata!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, propun să amânăm votul, până la refacerea cvorumului și să trecem la dezbaterile generale la celelalte proiecte de lege.

De acord?

 
   

Domnul Marțian Dan (din sală):

Pauză!

(Rumoare)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, după pauză, vom face votul final. În pauză, vă rog să convocați grupurile parlamentare și să avertizați deputații de posibilitatea apelului nominal sau a votului nominal.

Deci continuăm dezbaterile.

Nu părăsiți sala, stimați colegi!

Trecem la dezbaterile generale la celelalte legi.

Pauza este programată între ora 13 și 14, atunci o vom face.

Avem Guvernul prezent aici și vă rog să trecem la alte proiecte de lege, pentru care...

Vă rog să aduceți listele pentru prezență, pentru apel nominal!

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.10/1998 pentru modificarea art.8 din Ordonanța Guvernului nr.32/1995 privind timbrul judiciar.  

Stimați colegi,

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.10/1998 pentru modificarea art.8 din Ordonanța Guvernului nr.38/1995 privind timbrul judiciar.

Dacă din partea inițiatorului dorește să ia cuvântul domnul ministru?

Comisia juridică?

   

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

O singură frază: este vorba de o modificare succintă, care privește doar destinația utilizării sumelor obținute din taxele judiciare de timbru. S-a omis, inițial, să se precizeze că aceste sume pot fi folosite și pentru laboratoarele de criminalistică și pentru plata experților externi, care colaborează la redactarea actelor normative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Comisia a făcut raport de adoptare.

La dezbaterile generale, nu sunt intervenții.

Stimați colegi,

Cine este pentru?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Supuneți titlul!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Pentru titlul ordonanței? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic, la pct.2 din raport, varianta comisiei.

Cine este pentru?

 
   

Domnul Marțian Dan (din sală):

Nu este articol unic! Titlul ordonanței, după aceea textul ordonanței!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Suntem la textul ordonanței.

 
   

Domnul Marțian Dan (din sală):

Am votat titlul și pe urmă textul. Nu vă interesează?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Am adoptat titlul ordonanței și trecem la conținutul ei. Deci, în conținutul ordonanței, avem un articol unic, care se referă la art.8 și comisia, în raport, vine cu o modificare.

De la comisie nu s-a învrednicit nimeni să fie prezent?

 
   

Domnul Florian Bercea (din sală):

Nu se poate desfășura în condițiile acestea!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci art.8, textul inițiatorului. Corect, domnule ministru?

 
   

Domnul Florian Bercea (din sală):

Comisia!

 
   

Domnul Valeriu Stoica:

Și eu sunt în comisie!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul ministru face parte și din comisie.

 
   

Domnul Florian Bercea (din sală):

Nu este indicat!

(Rumoare)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule ministru, vă rog să prezentați textul convenit cu comisia.

Domnilor, din Comisia juridică nu este nimeni prezent?

 
   

Domnul Valeriu Stoica:

Eu sunt prezent din Comisia juridică, domnule președinte!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

În afară de domnul ministru?

 
   

Domnul Valeriu Stoica:

Dacă îmi îngăduiți să îmbrac și haina de membru al comisiei...

(Rumoare)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Apelul nominal! Deci vă rog aduceți listele. Mai avem o jumătate de oră și îl facem.

Este adevărat că majoritatea membrilor Comisiei juridice, făcând parte din Comisia pentru Regulament, printr-o hotărâre a Biroului Camerei Deputaților, un proiect de hotărâre supus plenului, au fost scutiți astăzi de prezența la lucrări, pentru a pregăti modificarea Regulamentului Camerei.

 
   

Domnul Florian Bercea (din sală):

Mai trebuia să fie și de sămânță unul!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci doar domnul Emil Popescu este scutit, corectează domnul secretar Mitrea.

Deci vă rog listele pentru apel nominal.

De fapt, cu colegii care au mai venit în sală, ar trebui să apelăm doar Comisia juridică.

(Discută cu domnul secretar Miron Tudor Mitrea)

Da, după ultima numărătoare, suntem în cvorum.

Stimați colegi,

Cu puțină înțelegere, putem depăși acest moment critic, doar cu accepțiunea dumneavoastră.

 
   

Domnul Florian Bercea (din sală):

Nu mai există în analele istoriei!

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Nu mai există așa ceva!

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.11/1998 pentru modificarea și completarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru.  

Domnul Vasile Lupu:

Deci vom dezbate acest text după-amiază, după pauză. Până atunci, să sperăm că vom reuși să identificăm Biroul Comisiei juridice și trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.11/1998 pentru modificarea și completarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Aici comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe și bănci, reprezentată prin domnul Traian Decebal Remeș. Inițiatorul este reprezentat, de asemenea, prin însuși domnul ministru al justiției Valeriu Stoica.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

   

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Tot o singură frază. Aceste modificări au fost adoptate pentru a se putea corela prevederile privind taxele judiciare de timbru cu acte normative care au apărut ulterior. Scopul acestor modificări este acela de a asigura scutirea de taxe de timbru, care sunt prevăzute deja în alte acte normative care au apărut ulterior. Așa fiind, modificările sunt strict tehnice. Vă rog să le adoptați.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Remeș.

 
   

Domnul Decebal Traian Remeș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci vă propune să fie votat proiectul de lege cu amendamentele care au reieșit după discuția și votul de la comisie.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Aveți textul ordonanței. Trecem la conținutul ordonanței.

Titlul ordonanței. Obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 2.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 3, varianta comisiei. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 4, varianta comisiei.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Sunt puncte, în cadrul art.I!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dar I cuprinde literele arabe și îl votăm la urmă.

Deci art.4, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 5.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 6, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.7 din ordonanță, varianta inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 8, varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.I, integral.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Sunt o serie de modificări în raportul comisiei!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, în raportul comisiei...

 
   

Domnul Marțian Dan (din sală):

La poziția 5!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, în raportul comisiei, la poz.5...

Domnule președinte al comisiei, vreți să faceți precizarea?

 
   

Domnul Traian Decebal Remeș:

La comisie, în prezența domnului ministru, s-au mai adăugat 2 puncte noi: pct.9, la pct.5 din raport și pct.10, la pct.6 din raport și v-aș ruga să le supuneți, în această ordine la vot și după aceea întreg articolul.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Le supunem, domnule președinte.

Deci, pct.9 introdus de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.10 introdus, de asemenea, de comisie. Aveți textul în raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Acum votăm art.I.

Stimați colegi, așa raport complicat, nu?

Deci, pct.7 un text adoptat de comisie.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Și acum deci, avem art.I integral, corect? Da.

Art.I - voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

În textul inițiatorului avem și art.II pe care a intervenit comisia? Nu.

Deci, varianta inițiatorului art. II.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 1 vot împotrivă și nici o abținere, textul a fost adoptat.

Mai întâi ordonanța în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul legii.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic, cu modificările de tehnică legislativă necesare.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

"Se aprobă ordonanța cu următoarele modificări..."

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, votul final îl programăm după pauză.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială.  

Deci Ordonanța 12 privind taxele pentru activitatea notarială. Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

   

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

De această dată, două fraze vreau să vă spun. Prima frază: în această materie, reglementarea era foarte veche, din 1955, se impune o modernizare a acestei reglementări. A doua frază: era nevoie să se coreleze cuantumul taxelor de timbru cu situația actuală, mai ales datorită ratei inflației.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florian Bercea (din bancă):

Va scădea rata inflației.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Comisia de acord, susține raportul întocmit.

 
   

Domnul Traian Decebal Remeș:

Comisia vă roagă să votați cu amendamentele propuse de noi.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Titlul ordonanței.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.1, comisia nu a intervenit. Deci, textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2, textul inițiatorului. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri?

Text adoptat cu majoritate de avoturi.

Art.3 suferă modificări la alin.2 alin.1. Rămâne cel din ordonanță din textul inițiatorului. Supun votului dumneavoastră alin.1.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru și 2 voturi împotrivă, alin.1 a fost adoptat.

Alin.2, varianta comisiei, pct.1 din raport.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Unanimitate.

Art.3 integral. Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru și 2 abțineri, art.3 a fost adoptat.

Art.4 la alin.1, pct.2 din raport. Comentarii? Nu sunt. Varianta comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi pentru și 2 voturi împotrivă, alin.1 a fost adoptat.

Stimați colegi, îngăduiți-mi ca alin.2 și 3 din ordonanță să le supun votului, dacă nu sunt comentarii, împreună.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Art.4 în ansamblu. Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Text adoptat varianta inițiatorului.

Art.5, text inițiator. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Text adoptat cu majoritate.

Art.6, text inițiator. Voturi pentru?

Împotrivă? 2 împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Text adoptat.

Art.7. Trecem pe raportul comisiei. Are două alineate modificate în pct.3 din raport. Dacă nu sunt comentrii, supun votului dumneavoastră variaanta comisiei pentru art.7.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.8, text inițitor. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Art.9, text inițiator. Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Art.10, pct.4 din raport. Obiecțiuni nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Text adoptat.

Art.11, pct.5 din raport. Voturi pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Text adoptat.

Art.12, inițiator. Voturi pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Text adoptat.

Art.13 din raport.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Din ordonanță, că nu este raport...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Din textul inițiatorului. Comisia nu a intervenit.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Text adoptat.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Anexa.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Anexa. Sunt comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Text adoptat.

Titlul legii.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Titlul ordonanței.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Titlul ordonanței. Ordonanța în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Text votat.

Titlul legii acum.

Voturi pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem.

Art.unic. Voturi pentru?

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri?

Text votat. Votul final după pauză.

 
Reluarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.10/1998 pentru modificarea art.8 din Ordonanța Guvernului nr.32/1995 privind timbrul judiciar.  

Stimați colegi,

La Ordonanța 10 avem un singur articol și cu răbdarea dumneavoastră, în timpul aprobat de dezbateri, după programul de lucru, o putem trece. Comisia o susține prin raportul întocmit. Are cuvântul.

   

Domnul Nicolae Grădinaru:

Sunt Nicolae Grădinaru, secretarul comisiei.

Deci, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată în fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.10/1998 pentru modificarea art.8 din Ordonanța Guvernului nr.32/1995 privind timbrul judiciar.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a hotărât, prin majoritate de voturi, să avizeze proiectul de lege cu două amendamente și supune spre dezbatere plenului Camerei proiectul de lege. Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, ca atare, dacă nu sunt obiecțiuni, titlul ordonanței.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Deci, unanimitate.

Ordonanța are un articol unic. Îl supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Ordonanța în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, textul a fost adoptat.

Titlul legii. Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Deci am votat titlul legii, potrivit raportului.

Stimați colegi, votul final îl vom realiza în condiții de cvorum după pauză.

Articolul unic mai este.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Este o bulibășeală totală aici, domnule președinte, uitați-vă. Explicați-vă, vă rog, comisia, are două amendamente. Inițial, ordonanța Guvernului se referea doar la modificarea art.8. Prin raportul comisiei s-a propus, pe de o parte, și bine s-a propus, modificarea titlului. În al doilea rând se propune să se introducă o nouă modificare la art.2 alin.2, deci, dumneavoastră, legea trebuie să o puneți la vot cu aceste două modificări.

Din sală:

Așa a fost pusă.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, din păcate, în mapa mea a fost omis raportul comisiei, comisia lipsește.

 
   

Domnul Florian Bercea (din bancă):

Suspendăm ședința.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu. Stimați colegi, în condițiile acestea nu se poate lucra. Reluăm textul după pauză, inițiatorul și-a spus punctul de vedere, nu mai este necesară prezența domnului ministru, dar în mod cert comisia treabuie să fie prezentă. Deci vom dezbate acest text după puază.

 
   

Domnul Nicolae Grădinaru:

Domnule președinte,

V-am citit raportul și v-am spus că sunt două amendamente: unul la titlu și art.2 din Ordonanța 32. Deci, proiectul și cele două amendamente, la titlu și la articolul unic.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, raportul..., dar aveți și un raport suplimentar...

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Trebuia să interveniți să-l ghidați pe președinte.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Suspendăm ședința.

 
Supunerea la votul final și adoptarea următoarelor legi:  

- după pauză -

Domnul secretar Tiberiu Csaba Kovács dă citire catalogului.

   

Domnul Tiberiu Csaba Kovács:

Județul ALBA

Berciu Ion

prezent

Dărămuș Nicolae Octavian

prezent

Dumitrean Bazil

absent

Pereș Alexandru

prezent

Popa Neculae

absent

Simedru Dan Coriolan

absent

Județul ARAD

Bercea Florian

absent

Calimente Mihăiță

absent

Gheorghiof Titus Nicolae

absent

Ghidău Radu

absent

Putin Emil Livius Nicolae

absent

Rațiu Ion

absent

Tokay Gheorghe

absent

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

absent

Ghibernea Dan

absent

Ionescu Nicolae

absent

Leonăchescu Nicolae

absent

Marin Gheorghe

absent

Nanu Romeo

absent

Pițigoi Barbu

prezent

Rizescu Sergiu George

absent

Stan Vasile

prezent

Stănescu Alexandru-Octavi

absent

Județul BACĂU

Corniță Ion

absent

Dan Matei-Agaton

absent

Darie Simion

prezent

Duțu Ion

absent

Gheorghe Valeriu

absent

Hrebenciuc Viorel

absent

Irimescu Haralambie

absent

Moiceanu Constantin

absent

Nistor Vasile

absent

Pavel Vasile

absent

Popa Ioan-Aron

absent

Județul BIHOR

Bot Octavian

absent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Drecin Mihai Dorin

absent

Negrău Mircea

absent

Paneș Iosif

prezent

Rákoczi Ludovic

absent

Serac Florian

prezent

Székely Ervin Zoltán

absent

Szilágyi Zsolt

absent

Țepelea Gabriel

absent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Constantinescu Dan

absent

Oltean Ioan

prezent

Pintea Ioan

absent

Săndulescu Aureliu-Emil

absent

Sonea Ioan

prezent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

absentă

Baban Ștefan

prezent

Hilote Eugen Gheorghe

absent

Ioniță Nicu

prezent

Mihăilescu Petru Șerban

absent

Popescu Emil Teodor

absent

Sandu Dumitru

prezent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

absent

Bran Vasile

absent

Cojocaru Radu Spiridon

absent

Gherasim Ion Andrei

prezent

Kovács Csaba Tiberiu

prezent

Lepșa Sorin Victor

prezent

Moucha Romulus Ion

prezent

Secară Gheorghe

absent

Tudose Nicolae Florin

absent

Județul BRĂILA

Alecu Aurelian Paul

absent

Bartoș Daniela

absentă

Corâci Ioan Cezar

absent

Dragu George

absent

Șerban George

prezent

Văsioiu Horia

absent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

absent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

absent

Morariu Teodor Gheorghe

prezent

Papuc Aurel Constantin

absent

Partal Petre

prezent

Pâslaru Dumitru

prezent

Petrescu Ovidiu Cameliu

absent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Muscă Monica-Octavia

absentă

Oană Gheorghe

prezent

Spătaru Liviu

prezent

Sturza Popovici Cornel

absent

Vilău Adrian-Ioan

absent

Județul CĂLĂRAȘI

Bălăeț Mitică

absent

Munteanu Ion

absent

Naidin Petre

prezent

Pavelescu Claudiu-Costel

absent

Sârbu Marian

prezent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

absent

Ionescu Anton

absent

Kónya-Hamar Alexandru

prezent

Lăpușan Alexandru

absent

Matei Vasile

absent

Mátis Eugen

prezent

Miclăuș Vasile

prezent

Păcurariu Iuliu

absent

Pop Iftene

absent

Roman Ioan

absent

Vida-Simiti Ioan

prezent

Județul CONSTANȚA

Andrei Gheorghe

prezent

Ariton Gheorghe

prezent

Barde Tănase

prezent

Botescu Ion

prezent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

absent

Hașotti Puiu

prezent

Marinescu Ioan-Sorin

absent

Mazăre Radu Ștefan

absent

Nicolae Jianu

prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Onaca Dorel-Constantin

absent

Osman Fedbi

prezent

Șaganai Nusfet

absent

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

absent

Márton Árpád-Francisc

prezent

Tamás Sándor

absent

Țurlea Petre

prezent

Județul DÂMBOVIȚA

Ana Gheorghe

absent

Boștinaru Victor

prezent

Dîrstaru Dorin

absent

Enescu Ion

prezent

Neagu Romulus

absent

Popa Daniela

absent

Popescu Irineu

absent

Rădulescu-Zoner Șerban Constantin

prezent

Simion Florea

prezent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

absent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Cazacu Vasile Mircea

prezent

Grigoraș Neculai

prezent

Ionescu Bogdan

prezent

Ionescu Gheorghe

absent

Ioniță Mihail Gabriel

prezent

Manolescu Oana

absentă

Matei Ion Lucian

absent

Nicolescu Mihai

prezent

Roșca Ioan

absent

Vasilescu Nicolae

absent

Județul GALAȚI

Bălan Marilena

prezentă

Buruiană-Aprodu Daniela

prezentă

Ciumara Mircea

absent

Gheciu Radu Sever Cristian

prezent

Iacob Elena

absentă

Manole Odisei

prezent

Mihu Victor Traian

prezent

Nica Dan

absent

Protopopescu Cornel

absent

Sandu Ion Florentin

absent

Județul GIURGIU

Cristea Marin

prezent

Croitoru Mircea Adrian

prezent

Grigoriu Mihai

absent

Radu Alexandru-Dumitru

absent

Județul GORJ

Băbălău Constantin

prezent

Drumen Constantin

prezent

Nică Mihail

prezent

Pârgaru Ion

absent

Popescu Bejat Ștefan Marian

prezent

Popescu Dumitru

prezent

Județul HARGHITA

Antal Istvan

prezent

Asztalos Ferenc

prezent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Nagy Ștefan

absent

Ráduly Róbert-Kálmán

prezent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

prezent

Dimitriu Sorin Petre

absent

Giurescu Ion

prezent

Ifrim Dumitru

prezent

Neacșu Ilie

absent

Petreu Liviu

absent

Priceputu Laurențiu

absent

Șteolea Petru

absent

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

absent

Cristea Gheorghe

prezent

Popa Virgil

absent

Tarna Gheorghe

prezent

Județul IAȘI

Aferăriței Constantin

prezent

Baciu Mihai

absent

Cotrutz Constantin Eremia

prezent

Dobre Traian

absent

Dorin Mihai

prezent

Enache Marian

absent

Gazi Gherasim

prezent

Lupu Vasile

prezent

Mogoș Ion

absent

Rânja Traian Neculaie

prezent

Stanciu Anghel

absent

Stoica Valeria Mariana

absentă

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

Județul MARAMUREȘ

Berci Vasile

prezent

Böndi Gyöngyike

prezentă

Bud Nicolae

prezent

Godja Petru

prezent

Moldovan Petre

prezent

Pașcu Ioan Mircea

prezent

Remeș Decebal Traian

prezent

Ștefănoiu Luca

prezent

Județul MEHEDINȚI

Barbaresso Emanoil Dan

prezent

Honcescu Ion

prezent

Micle Ulpiu Radu Sabin

prezent

Nicolicea Eugen

prezent

Raicu Romulus

prezent

Județul MUREȘ

Elek Matei Barna

prezent

Filipescu Ileana

prezentă

Kakasi Alexandru

prezent

Kelemen Attila Bela Ladislau

absent

Kerekeș Károly

prezent

Lădariu Lazăr

prezent

Mureșan Ioan

absent

Pop Leon Petru

prezent

Popa Ioan Mihai

prezent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

absent

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

absent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

prezent

Hlinschi Mihai

prezent

Radu Elena Cornelia Gabriela

prezentă

Rădulescu Cristian

prezent

Țocu Iulian-Costel

absent

Județul OLT

Achimescu Victor Ștefan

absent

Argeșanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura Domnica

prezentă

Georgescu Florin

absent

Grădinaru Nicolae

prezent

Groza Nicolae

absent

Kovacs Carol Emil

prezent

Județul PRAHOVA

Antonescu Niculae Napoleon

absent

Avramescu Constantin Gheorghe

absent

Barbăroșie Victor

absent

Ivănescu Paula Maria

absentă

Moldoveanu Eugenia

prezentă

Moroianu Geamăn Adrian Tudor

prezent

Munteanu Mircea Mihai

prezent

Opriș Constantin Remus

absent

Ruse Corneliu Constantin

absent

Sirețeanu Mihail

absent

Tudor Marcu

prezent

Vasilescu Valentin

prezent

Județul SATU-MARE

Biriș Anamaria Mihaela

prezentă

Dragoș Iuliu Liviu

absent

Gavrilaș Teodor

absent

Pécsi Francisc

prezent

Pop Viorel

absent

Varga Attila

prezent

Județul SĂLAJ

Bara Radu-Liviu

absent

Chichișan Miron

absent

Vetișanu Vasile

prezent

Vida Iuliu

prezent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

absent

Galic Lia Andreia

prezentă

Pantiș Sorin

absent

Șincai Ovidiu

prezent

Trifu Romeo Marius

prezent

Vâlcu Mircea

absent

Wittstock Eberhard-Wolfgang

absent

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan Peter

absent

Bejinariu Petru

prezent

Chiriac Mihai

prezent

Ionescu Marina

absentă

Iorga Leonida Lari

absentă

Mândroviceanu Vasile

prezent

Nicolaiciuc Vichentie

prezent

Palade Dan

prezent

Panteliuc Vasile

prezent

Sandu Alecu

absent

Vataman Dorin

prezent

Vitcu Mihai

prezent

Județul TELEORMAN

Buga Florea

prezent

Cândea Vasile

prezent

Ianculescu Marian

absent

 
   

Domnul Vasile Lupu:

O clipă, domnule secretar.

Stimați colegi, nu părăsiți sala, pentru că este posibil să avem un vot nominal, așa după cum mi-a propus un grup parlamentar, pentru legile pe care le-am programat la această oră.

Deci, vă rog, rămâneți în sală și vă asigur să toți cei prezenți vor fi motivați, dacă nu au răspuns la primul apel nominal, la sfârșitul ședinței.

 
   

Domnul Csaba Tiberiu Kovacs:

Marineci Ionel

prezent

Noica Nicolae

absent

Spiridon Didi

absent

Videanu Adriean

prezent

Județul TIMIȘ

Bárányi Francisc

absent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

prezent

Dugulescu Petru

prezent

Glăvan Ștefan

prezent

Gvozdenovici Slavomir

prezent

Miloș Aurel

prezent

Puwak Hildegard-Carola

prezentă

Stanca Teodor

prezent

Șerban Gheorghe (George)

absent

Tabără Valeriu

absent

Tăvală Tănase-Pavel

prezent

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Fenoghen Sevastian

absent

Lazia Ion

prezent

Meșca Sever

prezent

Vaida Francisc-Atila

prezent

Județul VASLUI

Băsescu Traian

prezent

Buzatu Dumitru

prezent

Dan Marțian

absent

Ghiga Vasile

prezent

Ignat Ștefan

absent

Mera Alexandru Liviu

prezent

Petrescu Virgil

prezent

Județul VÂLCEA

Decuseară Jean

prezent

Dumitrașcu Laurențiu

prezent

Gaspar Acsinte

prezent

Sabău Traian

absent

Stancov George-Iulian

prezent

Vâlceanu Gheorghe

prezent

Județul VRANCEA

Albu Gheorghe

absent

Dumitriu Hunea Carmen

prezentă

Mânea Radu

prezent

Mitrea Miron Tudor

prezent

Nichita Dan Gabriel

prezent

Udrea Florian

prezent

Municipiul BUCUREȘTI

Andronescu Ecaterina

absentă

Badea Alexandru Ioan

absent

Boda Iosif

absent

Chiliman Andrei Ioan

absent

Ciontu Corneliu

prezent

Cunescu Sergiu

absent

Diaconescu Ion

absent

Dobrescu Smaranda

absentă

Dorian Dorel

absent

Dumitrescu Paul Adrian

absent

Furo Iuliu Ioan

prezent

Gheorghiu Mihai

absent

Iliescu Valentin Adrian

absent

Ionescu Alexandru

prezent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

absent

Iorgulescu Adrian

absent

Macarie Sergiu

prezent

Năstase Adrian

absent

Negoiță Gheorghe Liviu

absent

Pambuccian Varujan

prezent

Petrescu Silviu

prezent

Popescu Dan Ioan

absent

Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton

absent

Raica Florica Rădița

prezentă

Sassu Alexandru

absent

Severin Adrian

prezent

Stănescu Mihai-Sorin

prezent

Stoica Valeriu

prezent

Teculescu Constantin

absent

Voicu Mădălin

prezent

Weber Ernest-Otto

absent

Județul ILFOV

Lixăndroiu Viorel

prezent

Neagu Victor

absent

Păunescu Costel

prezent

Petrovici Silvia

absentă

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Stimați colegi, vă rog să luați loc în bănci. Absențele vor fi motivate la sfârșitul ședinței.

Stimați colegi, cel puțin după votarea proiectelor de legi, programate pentru votul final, luăm o pauză și completăm catalogul.

 
   

Domnul Florian Bercea (din bancă):

Nu este corect. Este un sistem discriminatoriu. Eu vă rog să acționați principial.

(Rumoare în sală.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, votăm patru legi, pe care le avem programate, și apoi mai strigăm pe cei care au lipsit. Este atât de complicat?

În 10 - 15 minute putem reface apelul nominal, după ce votăm aceste legi.

Nu putem avea atâta înțelegere? Mai ales că regulamentul Camerei Deputaților, la verificare cvorumului prin apel nominal, nu prevede repetarea apelului imediat; și nu o prevede deloc. Această repetare se prevede numai la votarea prin apel nominal.

 
  proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.10/1998 pentru modificarea art.8 din Ordonanța Guvernului nr.32/1995 privind timbrul judiciar;

Deci, înainte de a trece la votul final asupra proiectelor de legi votate, avem raportul suplimentar la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.10/1998 pentru modificarea art.8 din Ordonanța Guvernului nr.32/1995 privind timbrul judiciar.

Acum am deslușit conținutul raportului, fiind prezentă Comisia juridică, de disciplină și imunități și, în cel mai scurt timp, ne putem pronunța prin vot.

Ca atare, avem textul ordonanței pentru modificarea art.8 din Ordonanța Guvernului nr.32/1995, compus dintr-un articol unic.

În raportul suplimentar avem două propuneri de modificare: o propunere de modificare a titlului legii și altă propunere de modificare a articolului unic.

Conținutul art.8 deja l-am votat.

Și acum vă rog să vă pronunțați asupra titlului legii, propus de Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Acum suntem în cvorum - este evident.

Articolul unic, în varianta propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi.

Abțineri? 1.

Cu majoritate de voturi pentru, 2 împotrivă și o abținere, proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.10/1998 pentru modificarea art.8 din Ordonanța Guvernului nr.32/1995 privind timbrul judiciar a fost adoptat.

  proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială;

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.12/1998 privind taxele pentru activitatea notarială.

Vot final.

Cine este pentru?

Vă rog, numărați voturile.

Domnule secretar Mitrea, câte voturi pentru aveți în stânga?

   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

72.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, 72.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 13.

Deci, cu 174 voturi pentru, 13 abțineri, nici un vot împotrivă, textul a fost adoptat.

 
  proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.11/1998 pentru modificarea și completarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru;

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.11/1998 pentru modificarea și completarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Vot final.

Cine este pentru?

Rog secretarii să numere voturile.

   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

73.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, 175 de voturi pentru.

Împotrivă? Nici un vot.

Abțineri? 2.

Cu 175 de voturi pentru, 2 abțineri, nici un vot împotrivă, proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.11/1998 a fost adoptat.

 
  proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.2/1998 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.2/1998 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată.

Vot final.

Doamna Afrăsinei, procedură.

   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Grupul parlamentar PDSR, având în vedere importanța acestei legi, precum și responsabilitatea pe care o are fiecare dintre noi pentru maniera în care vom vota, vă propune vot nominal.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Stimați colegi, avem o propunere de vot nominal.

Eu vă propun vot deschis.

Deci, supunem mai întâi votului propunerea doamnei Afrăsinei.

Cine este pentru vot nominal?

Numărați, vă rog.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

81.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, 82 de voturi pentru.

Împotrivă?

Numărați, domnule secretar.

125 de voturi împotrivă.

Abțineri? 1.

Stimați colegi, votăm prin vot deschis.

Deci, prima propunere a fost respinsă.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.2/1998.

Cine este pentru? 127 voturi.

Împotrivă? 82 voturi.

Abțineri? 1.

Deci, cu 127 de voturi pentru, 81 împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat. Fiind vorba de o lege ordinară.

Domnul deputat Anghel Stanciu solicită, în numele Grupului parlamentar PRM, cuvântul. Îl are.

Face acum dovada că este prezent.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu sunt singurul prezent-absent din această sală și nici din cea care a existat înainte de 1996. Dar nu acesta este subiectul.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare dorește nu să-și justifice votul, pentru că nu acesta este elementul esențial pe care acest partid dorește să îl facă în România, dar considerăm că votul nostru împotrivă nu a fost împotriva Ordonanței, ci a fost împotriva căilor prin care se consideră că se pot aduce bani la buget.

Este, după noi, inadmisibil să credem că această taxă trebuie pusă pe coșul zilnic al cetățeanului. S-au făcut multe înlesniri la importuri, s-au liberalizat prin acordul cu Uniunea Europeană, s-au liberalizat prin acordul CEFTA multe produse de a intra în România și acum completăm ceea ce cu prea mare larghețe, fără negociere, nu aș vrea să spun fără demnitate, pentru că sunt mulți oameni în opoziție pe care îi respect, s-a acceptat. Și această povară o punem pe umerii cetățeanului de rând. Nu poate cumpăra nimic, nici o supă, până nu dă ceva la buget.

Chiar aceasta este democrația? Chiar aceasta este libertatea?

Noi credem că nu. Și acest nu l-am pus prin vot. Iar votul nostru nu este împotriva unora sau altora, ci este pentru o politică normală, firească, în care producția și bugetul trebuie să se îngemăneze și nu taxele pe cetățean.

Vă mulțumim.

(Aplauze din partea stângă a sălii.)

 
Dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.13/1998 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă (amânarea votului final).  

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Pe ordinea de zi urmează proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.13/1998 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă.

Dacă din partea inițiatorului dorește domnul ministru să ia cuvântul? Aveți cuvântul, domnule ministru.

   

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Spre deosebire de prezentarea ordonanțelor anterioare, inițiate de Ministerul Justiției, de data aceasta îngăduiți-mi să spun mai multe fraze.

Rostul acestei ordonanțe este acela de a simplifica activitatea magistraților și, pe cale de consecință, de a crește calitatea actului de justiție. Am avut, însă, în vedere ca în același timp să păstrăm un echilibru just între nevoia de a simplifica activitatea magistraților și nevoia de apăra drepturile procesuale ale părților.

Prin această reglementare nu se aduce nici o atingere garanțiilor procesuale pe care părțile le au, atât în ceea ce privește exercitarea căilor de atac, și, de asemenea, în ce privește posibilitatea de a solicita motivarea hotărârii.

Simplificarea constă în aceea că, în cuprinsul hotărârii judecătorești motivele, în drept și în fapt, sunt cuprinse numai în ipoteza în care se exercită căile de atac și în ipoteza în care părțile cer expres motivarea hotărârii.

Ca urmare, suntem într-o situație în care se aplică pe deplin principiul disponibilității, care operează în procesul civil. Câtă vreme părțile doresc motivarea hotărârii, ea se motivează. De asemenea, dacă se exercită o cale de atac, fie că este vorba de apel, fie că este vorba de recurs, hotărârea se motivează.

Modul în care a fost îmbunătățită această reglementare la Comisia juridică, în urma unei discuții utile și care a condus la formularea unor texte raționale, constituie un argument în plus, care mă îndeamnă să vă solicit astăzi dumneavoastră adoptarea acestei ordonanțe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei sesizate în fond...

 
   

Domnul Nicolae Grădinaru:

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/1998.

În ședința din 10 februarie 1998, Comisia juridică, de disciplină și imunități a întocmit un raport de respingere a acestui proiect de lege, dar, cu Adresa nr. 94 din 16 februarie, Comisia juridică, de disciplină și imunități a primit de la președintele Camerei Deputaților proiectul spre reexaminare.

În urma dezbaterilor, în ședința din data de 4 martie 1998, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi ca proiectul de lege să fie supus plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, cu amendamente.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Stimați colegi,

Aveți textul ordonanței în față. Aveți, de asemenea, raportul suplimentar...

Stimați colegi,

Avem, în fapt, un singur raport, pentru că primul a fost de respingere, al doilea conține unele amendamente.

La titlul ordonanței, dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 2 împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, două împotrivă, nici o abținere, titlul ordonanței a trecut.

Articolul 1 a fost modificat în raportul comisiei. Vă rog să urmăriți în raport pct. 1, care prevede: "Art. 261 se modifică și se completează, având următorul cuprins:..." Este mai mult o intervenție tehnică.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră pct. 1 din raport.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Una.

Cu majoritate de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere textul a fost adoptat.

Punctul I, pct. 2 din raport. Deci, art. 261 pct. 3 va avea următorul cuprins: obiectul cererii, susținerile în prescurtare ale părților și ale procurorului".

Sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Text adoptat.

Punctul 2 rămâne în varianta inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Text adoptat.

Punctele 4, 5, 6. Doar pct. 4 și 5 rămân în varianta inițiatorului.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Și 6.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Punctul 6, mai jos, are o modificare.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu are 6 nimic!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci, pct. 4 și 5.

Domnule deputat Gaspar, pct. 6, până la alin. 5 nu are nici o modificare, dar la alin. 5 este una. De aceea, pct. 6 îl vom supune...

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Dumneavoastră încurcați punctele cu alineatele!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Punctul 6 are mai multe alineate, de acord?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Articolul 261 are 8 alineate. La primul alineat s-a adus un amendament al comisiei, la pct. 3, și l-ați supus votului.

Deci, supuneți alin. 1 în ansamblu, după aceea luați alin. 2, 3, 4. Mai există un amendament la alin. 5, la 6 nu aveți, la 7 nu aveți și la alin. 8.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dar 4 și 5 nu le-am votat! Pentru că 3 a suferit o modificare în raport.

Dacă vreți să veniți puțin, domnule deputat.

Stimați colegi,

Este o diferență de raport între ce am eu și ce are departamentul tehnic.

Alineatul 1 integral, așa cum a fost modificat de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri, text adoptat.

Alineatul 2, textul ordonanței. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Text adoptat.

Alineatul 3, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Unul.

Abțineri? Una.

Text adoptat.

Alineatul 4.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă? Unu.

Abțineri? Una.

Cu majoritate de voturi pentru, alin. 4 a fost adoptat.

Alineatul 5, varianta din raport.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri textul a fost adoptat.

Alineatul 6.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere textul a fost adoptat.

Alineatul 7, varianta inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere textul a fost adoptat.

Alineatul 8, varianta din raport.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Un vot împotrivă, o abținere, text adoptat.

Punctul 2 din textul inițiatorului.

Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Un vot împotrivă, o abținere, text adoptat.

Punctul 4, textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Text adoptat. Două voturi împotrivă, două abțineri.

Alineatul 5.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Două voturi împotrivă, două abțineri. Text votat.

Alineatul 6.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Două voturi împotrivă, două abțineri. Text votat.

Punctul 6 din textul inițiatorului. Votat.

Punctul 7, textul inițiatorului. Sunt comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă? Două.

Abțineri? Două.

Text votat.

Punctul 8, textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Două voturi împotrivă, două abțineri. Text votat.

Punctul 9, textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Trei voturi împotrivă, o abținere, majoritate pentru. Text votat.

Punctul 10 din textul inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Un vot împotrivă, trei abțineri, majoritate pentru. Text votat.

Stimați colegi,

Titlul legii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Trei.

Abțineri? Două.

Majoritate de voturi pentru, două voturi împotrivă, cinci abțineri. Text votat.

Articolul unic.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Patru voturi împotrivă.

Abțineri? 15 abțineri.

Text votat.

Textul în ansamblu al legii.

Cine este pentru? Numărați, vă rog. 110 voturi pentru.

Împotrivă? Șapte voturi împotrivă.

Abțineri?

Stimați colegi,

Încă o dată, vă rugăm, abținerile. Cine se abține? Numărați, domnule secretar! 27 abțineri.

110 voturi pentru, 7 împotrivă și 27 abțineri. Nu suntem în cvorum? Mă îndoiesc.

Rog secretarii de ședință să numere deputații prezenți în sală.

Votul se amână pentru marți la ora 11,00.

 
   

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În numele Grupului parlamentar liberal, îngăduiți-mi să cer vot nominal.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Dumneavoastră propuneți, adunarea aprobă!

Stimați colegi,

Există o dispută cu privire la numărul celor prezenți în sală, secretarii au numărat, s-a propus vot nominal.

Deci, nu rămâne decât să hotărâți dumneavoastră dacă reluăm votul prin vot nominal.

Domnul Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile Regulamentului, Grupul parlamentar al Partidului România Mare vă solicită 20 de minute de consultări.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Reluăm lucrările la ora 15,30. Vă puteți modifica absențele la...

Domnul Anghel Stanciu este vicelider al Grupului parlamentar România Mare.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Sunt, într-adevăr, vicelider al partidului. Am solicitat o anumită pauză, până ajungem în sălile aferente grupurilor parlamentare nu pot trece șapte minute. Deci, noi nu ne integrăm în timpul real. Eu sunt de acord că măsurile pe care le preconizați sunt în același sens, adică nu sunt în timp real. De aceea, noi am propus 20 de minute, ca să ajungem la sălile respective și să ne putem consulta efectiv.

Deci, vă rog să reveniți la cele 10 minute, care sunt în realitate 7.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul secretat de ședință va mai striga o dată absenții de la primul apel nominal, și dacă va fi nevoie vom mai face unul.

Domnul Tiberiu Csaba Kovacs:

Județul ALBA

Berciu Ion

- prezent

Dumitrean Bazil

- prezent

Popa Neculai

- prezent

Simedru Dan Coriolan

- prezent

Județul ARAD

Calimente Mihăiță

- prezent

Gheorghiof Titu Nicolae

- absent

Ghidău Radu

- absent

Putin Emil Livius Nicolae

- prezent

Rațiu Ion

- prezent

Tokay Gheorghe

- absent

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

- prezent

Ghibernea Dan

- absent

Ionescu Nicolae

- prezent

Leonăchescu Nicolae

- prezent

Marin Gheorghe

- prezent

Nanu Romeo

- prezent

Rizescu Sergiu George

- prezent

Stănescu Alexandru

- absent

Județul BACĂU

Corniță Ion

- prezent

Dan Matei-Agathon

- absent

Duțu Ion

- prezent

Gheorghe Valeriu

- absent

Hrebenciuc Viorel

- absent

Irimescu Haralambie

- prezent

Moiceanu Constantin

- prezent

Nistor Vasile

- absent

Pavel Vasile

- prezent

Popa Ioan-Aron

- absent

Județul BIHOR

Bot Octavian

- absent

Cosma Liviu Ovidiu

- absent

Drecin Mihai

- prezent

Negrău Mircea

- prezent

Rákoczi Ludovic

- prezent

Székely Ervin Zoltan

- prezent

Szilágyi Zsolt

- prezent

Țepelea Gabriel

- prezent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Constantinescu Dan

- absent

Pintea Ioan

- prezent

Săndulescu Aureliu-Emil

- prezent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

- prezent

Hilote Eugen

- prezent

Mihăilescu Petru

- absent

Popescu Emil Teodor

- prezent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

- absent

Bran Vasile

- absent

Cojocaru Radu Spiridon

- absent

Secară Gheorghe

- absent

Tudose Nicolae Florin

- prezent

Județul BRĂILA

Alecu Aurelian Paul

- absent

Bartoș Daniela

- prezentă

Corâci Ioan Cezar

- prezent

Dragu George

- absent

Văsioiu Horia

- prezent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

- prezent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

- prezent

Papuc Aurel Constantin

- absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

- absent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Muscă Monica-Octavia

Absentă

Spătaru Liviu

Absent

Vilău Adrian-Ioan

Absent

Județul CĂLĂRAȘI

Bălăeș Dumitru

Prezent

Munteanu Ion

Absent

Pavelescu Claudiu-Costel

Prezent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

Absent

Ionescu Anton

Absent

Lăpușan Alexandru

Prezent

Matei Vasile

Absent

Păcurariu Iuliu

Prezent

Pop Iftene

Prezent

Roman Ioan

Prezent

Județul CONSTANȚA

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

Absent

Marinescu Ioan Sorin

Absent

Mazăre Radu Ștefan

Absent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

Absent

Onaca Dorel-Constantin

Prezent

Saganai Nusfet

Prezent

Județul COVASNA

Birtalan Akos

Absent

Tamas Sandor

Absent

Județul DÂMBOVIȚA

Ana Gheorghe

Absent

Dîrstaru Dorin

Prezent

Neagu Romulus

Absent

Popa Daniela

Prezentă

Popescu Irineu

Prezent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

Absent

Ionescu Gheorghe

Prezent

Manolescu Oana

Prezentă

Matei Ion Lucian

Prezent

Roșca Ioan

Prezent

Vasilescu Nicolae

Absent

Județul GALAȚI

Ciumara Mircea

Absent

Nica Dan

Prezent

Protopopescu Cornel

Prezent

Sandu Ion-Florentin

Prezent

Județul GIURGIU

Grigoriu Mihai

Prezent

Radu Alexandru Dumitru

Absent

Județul GORJ

Pârgaru Ion

Absent

Județul HARGHITA

Nagy Ștefan

Prezent

Județul HUNEDOARA

Dimitriu Sorin-Petre

Absent

Neacșu Ilie

Prezent

Petreu Liviu

Absent

Priceputu Laurenșiu

Absent

Șteolea Petru

Absent

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

Absent

Popa Virgil

Absent

Dacă mai este cineva care este prezent și nu a fost strigat?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimași colegi,

Avem o delegație importantă de la Ministerul Finanțelor, vă rog ocupați-vă locurile în bănci și să mai parcurgem câteva proiecte de pe ordinea de zi.

Reluăm lucrările noastre.

Domnul Jean Decuseară, reprezentând Grupul Partidului Național Liberal, are cuvântul.

 
   

Domnul Jean Decuseară:

Domnule președinte,

Stimași colegi,

Având în vedere faptul că acest proiect de lege a fost destul de mult discutat și este deosebit de important pentru actul de justiție, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal își menține propunerea ca să se facă vot nominal.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Eu aș insista, totuși, să acceptați ca această procedură să se desfășoare joi, la ora 10,00.

Poftiți.

 
   

Doamna Mitzura Arghezi:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mi se pare foarte curios! În momentul când doamna Afrăsinei de la PDSR a propus o votare prin vot nominal, s-a refuzat, și acum, din partea unde a fost refuzul, se aprobă! Este ceva de neconceput și nu este o consecvență în gândirea dumneavoastră! (Aplauze ale Opoziției.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Era vorba de altă lege, nu de aceasta.

Doamna Afrăsinei.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință,

Nu am vrut să fac decât o intervenție pur colegială, observând puțin mai devreme că domnul ministru Stoica stă foarte mult în preajma domniilor voastre, acolo, la prezidiu, am vrut doar să sesizez că Ministerul Justiției face presiuni asupra conducerii Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Nu mă simt deloc presat, doamnă Afrăsinei.

Stimați colegi,

S-a făcut această propunere pentru vot nominal. Domnul Stancov, vicepreședintele comisiei.

 
   

Domnul George Iulian Stancov:

O întrebare colegei mele: dar domnul deputat Stoica are dreptul? Mulțumesc.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Nu are dreptul!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Eu sugerez că aceasta ar fi calea cea mai bună, să programăm un vot nominal pentru joi la ora 10,00. Este un proiect mai disputat, veți fi în cunoștință de cauză și ne vom putea pronunța atunci.

Dar, mai întâi, vă consult asupra procedurii votului nominal, propusă de Grupul parlamentar PNL.

 
   

Domnul Florian Bercea (din sală):

Pentru ora 9,00, nu la 10,00!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu majoritate de voturi pentru, 10 împotrivă și 7 abțineri, votul nominal a fost acceptat. Amânăm votul pentru joi, la ora 10,00.

 
Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.26/1993 privind tariful vamal de import al României (Amânarea dezbaterilor.)  

Trecem la următoarele proiecte de pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 26/1993 privind tariful vamal de import al României. Guvernul ne solicită dezbaterea acestui proiect de lege cu prioritate, întrucât domnul ministru este convocat la Guvern.

Stimați colegi,

Să dăm cuvântul inițiatorului.

   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Potrivit prevederilor art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 26/1993 privind tariful vamal de import al României, sunt scutite de taxe vamale bunurile provenite din import sub formă de ajutoare, donații cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de organizații sau asociații non-profit cu caracter umanitar-cultural din România. Ca urmare a acestui regim vamal, art. 5 din ordonanța de mai sus, și a modului facil de înființare și organizare al fundațiilor și organizațiilor non-profit, în cursul anilor 1995-1996, au fost introduse în țară de către numeroasele asociații și fundații cu caracter non-profit, în regim de urgență, scutite de taxe vamale, circa 14 mii de autoturisme, din care 90% au o vechime de peste 8 ani de zile.

Practic, introducerea în țară sub formă de donații a autoturismelor din import de către unitățile non-profit a avut ca efect, pe de o parte, neîncasarea la bugetul statului a circa 150 de miliarde de lei, reprezentând taxe vamale și taxe pe valoarea adăugată, iar pe de altă parte, sporirea numărului de autoturisme cu o vechime și un grad de uzură avansate, cu consecințe pe plan ecologic. Deci, numai prin această metodă se pot introduce în țară autoturisme cu o vechime de peste 8 ani de zile, lucru interzis prin legile în vigoare.

Subliniem, de asemenea, faptul că legislația europeană exclude de la acordarea facilităților vamale ajutoarele și donațiile care, prin natura lor, nu pot servi unor scopuri umanitare, sociale și culturale, respectiv: alcool, produse alcoolice, autovehicule, tutun și produse din tutun și cafea.

Ar trebui să mai prezentăm aici câteva date privind proliferarea extraordinară, în ultima perioadă de timp, a acestor așa-zise organizații non-profit cu scopuri umanitare, formate din 1-2-3 membri, și care, fiecare din cei 3 membri ai asociației, își aduc într-o perioadă foarte scurtă de timp un autoturism scutit de taxe vamale, scutit de TVA. Cred că și dumneavoastră cunoașteți la fel de bine ca și mine exemplul dat de către mass-media, al unei comune din județul Suceava care avea mai multe organizații non-profit decât locuitori existau în comuna respectivă.

V-aș ruga foarte mult, având în vedere impactul ecologic și nu în ultimul rând impactul asupra bugetului, să aprobați modificarea ordonanței.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Comisia? Domnul președinte Traian Decebal Remeș.

 
   

Domnul Traian Decebal Remeș:

Comisia cere să fie trecut proiectul de lege, cu amendamentele care au fost votate în comisie.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Mitrea.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Constat că suntem la pct. 12 de pe ordinea de zi, iar despre pct. 10 și 11 nu am hotărât nimic! Și eu cred că regulamentul nostru este foarte clar. De aceea, nu înțeleg de ce sărim și cum sărim. Care sunt motivațiile pentru care unele puncte le lăsăm, și trecem direct la altele. Și cer explicații în această direcție.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule secretar,

Am informat Camera despre acest aspect. Guvernul a insistat să acceptăm prioritatea acestei ordonanțe. Le vom lua apoi în discuție și pe celelalte.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Dumneavoastră știți mai bine decât mine că Guvernul poate să solicite, și numai plenul poate să dispună asupra ordinii de zi. Și dacă țin bine minte, ordinea de zi poate fi schimbată doar luni, la cererea unui grup parlamentar. Suntem deja în ziua de marți, nu mai poate să intre în discuție așa ceva!

Putem doar să trimitem, la cererea comisiei sau a unui grup parlamentar, aceste proiecte de lege la comisie, dacă există motive. Înșeleg că nu există.

Deci, noi nu putem inventa proceduri, chiar dacă ne roagă Guvernul.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnul secretar de stat Rușanu cere cuvântul.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă cer scuze pentru faptul că am intervenit peste rând cu acest proiect de lege, însă, la această oră, este o problemă în Valea Jiului, din banii care există acolo pentru salarii nu se poate plăti CAS și este un blocaj asupra salariilor minerilor. Când am fost chemat aici, eram în discușie cu domnul Makarovschi, de la Regia sindicatelor miniere de acolo, în legătură cu deblocarea fondurilor.

Având în vedere stringența acestei situații, am rugat să fim ascultați peste rând. Vă mulțumesc pentru înșelegere.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

În practica noastră parlamentară am mai avut asemenea situații și în legislatura trecută, când au condus liderii dumneavoastră, membri în Biroul permanent, care acum sunt în opoziție. Cred că nu putem bloca acum dezbaterea, cu puțină înțelegere.

Domnul Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar PRM este de acord cu această chestiune, dacă și dumneavoastră, când noi vom propune să sărim unele puncte de pe ordinea de zi, veți fi de acord! Deoarece eu cred că nu putem introduce arbitrarii acolo unde este lege, iar înscrierea pe ordinea de zi se face ordinea în care au fost primite la Parlament, iar eventuala modificare se face luni, prin propuneri și prin aprobarea votului dumneavoastră, cu toată stima și respectul pe care le port colegului meu de la Iași, nu putem face slalom, în funcție de cum bate vântul, printre fanioanele Opoziției sau Puterii!

De aceea, domnule președinte de ședință, să respectăm cutuma! Pentru că, altfel, ajungem într-o zonă greu de controlat! Și să luăm în ordine legile care sunt pe ordinea de zi!

Vă mulțumesc și sper că înțelepciunea dumneavoastră moldavă va da ceea ce trebuie Parlamentului: ordine și disciplină!

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/1997 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare (amânarea votului final).  

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, ca să nu pierdem mult timp pe chestiuni procedurale, eu am informat Camera despre această situație și, iată, revenim, că putem parcurge și celelalte ordonanțe. Revenim la pct. 10, dacă nu se poate altfel. Într-adevăr, ordinea de zi se poate modifica numai la începutul săptămânii.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/1997 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/1996 privind întărirea disciplinei financiar-valutare.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

   

Doamna Elena Ianda:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu vreau să vă rețin prea mult atenția, mă numesc Ianda Elena, sunt director general în cadrul Ministerului Finanțelor.

Necesitatea ordonanței cred că dumneavoastră o știți, s-a simțit nevoia majorării plafonului de casă și a plafonului de plăți pe care agenții economici le utilizează în mod obișnuit.

Propunerea Guvernului a fost ca plafonul de casă să fie majorat de la 5 la 10 milioane, iar plafonul de plăți de la 5 la 20 de milioane. În 30.09.1998, la Senat ordonanța a fost aprobată și amendată prin majorarea plafonului de casă de la 10 la 20 de milioane, iar a plafonului de plăți, de la 20 la 30 de milioane. Propunere cu care Guvernul, Ministerul Finanțelor și Banca Națională au fost de acord.

Celelalte modificări sunt de mai puțină importanță și nu vreau să vă mai rețin atenția.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc și eu.

Comisia a făcut raport de adoptare. Are cuvântul domnul Remeș.

 
   

Domnul Traian Decebal Remeș:

Comisia propune votul, cu amendamentul pe care l-am prezentat în raport.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Titlul ordonanței. Sunt comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la conținutul ordonanței. Pct. 1 din ordonanță, pct. 1 din raport. Dacă nu sunt obiecții, vă supun votului varianta comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.2 din ordonanță, textul inițiatorului, nemodificat de comisie. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul legii. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic. Sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Textul integral al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă rog, verificați cvorumul. Suntem în cvorumul de lucru, dar nu suntem în cvorumul de votat o lege. Prin urmare, votul final se amână pentru joi, la ora 10,00.

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.40/1998 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.70/1994 privind impozitul pe profit.  

Trecem la pct. 11 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/1998 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Domnul secretar de stat Dan Rușanu.

   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Pentru introducerea fiscalității la nivelul agenților economici, respectiv, perfecționarea legislației fiscale, s-a elaborat prezentul proiect de ordonanță, care urmărește, în principal, perfecționarea metodologei de calcul al profitului impozabil și o mai bună administrare și aplicare a legii. Astfel: înregistrarea la venituri, respectiv, la cheltuieli a ratelor ajunse la scadență în cazul vânzărilor de bunuri cu plata în rate; clarificarea deductibilității unor cheltuieli, în raport cu veniturile realizate; recuperarea cheltuielilor cu exploatarea de resurse naturale, care nu se finalizează în obiective economice - această prevedere va determina încurajarea realizării de investiții în domeniul exploatării resurselor naturale în România; majorarea perioadei de recuperare a pierderilor fiscale ale contribuabililor la 5 ani; scutirea de plata impozitului pe profit a instituțiilor de învățământ particular, de asemenea, se asigură același tratament fiscal instituțiilor de învățământ de stat; asociațiile de locatari sunt incluse în categoria contribuabililor scutiți de plata impozitului pe profit; și, nu în ultimul rând, eliminarea cotei suplimentare de 22% folosite pentru impunerea profitului contribuabilor în domeniul jocurilor de noroc, prin reducerea de la 60 la 38% și adăugarea, în același timp, a unei taxe de 20%.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia?

 
   

Domnul Traian Decebal Remeș:

Comisia propune votarea proiectului de lege cu amendamentele prezentate în raport.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Titlul ordonanței. Sunt comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. I, pct. 1,2,3,4 sunt variantele inițiatorului.

Vă propun să le votăm în ansamblu.

Domnul Anghel Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Nu cred că doresc să vă chinui, ci, dimpotrivă, să vă ajut.

Noi avem două ordini de zi: una care spune că e aprobată pe 9.03. și care la pct. 11 reglementează premiile anuale, al 13-lea salariu și așa mai departe, și alta care precizează această chestiune pe care dumneavoastră o puneți, impozitul pe profit. Până la urmă care din astea două...?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci este un proiect și o ordine de zi aprobată. Până acum a mers după cea aprobată și acum la fel.

La pct. 11 de pe ordinea de zi avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței nr. 40/1998 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 70/1994. La pct. 12 urmează ordonanța a cărei dezbatere am întrerupt-o la cererea dumneavoastră.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Îmi cer scuze că rețin Camera cu detalii nesemnificative, dar, totuși, cerându-mi aceste scuze, aș ruga pe distinsul domn președinte, colegul meu, cel puțin la nivel de palier, să precizeze timpii necesari discutării acestei ordonanțe.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

La ordonanța de urgență se cere, domnule președinte. La ordonanța simplă nu e nevoie.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, la aceasta putem interveni, pe grupuri parlamentare la discuții generale, da, și apoi vă rugăm solicitați înscrieri la discuții dumneavoastră.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Am ascultat părerea inițiatorului, am ascultat părerea comisiei. Domnul deputat Anghel Stanciu a dorit să intervină din partea Grupului parlamentar PRM la dezbaterile generale. (În acest moment domnul deputat Anghel Stanciu se îndreaptă spre locul pe care îl ocupă în banca grupului parlamentar).

Aveți cuvântul. (Ilaritate).

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, vă mulțumesc pentru amabilitatea dumneavoastră. Ea reprezintă, dincolo de orice, o cutumă parlamentară să ne purtăm unii cu alții, într-un anumit context clar, demn și serios.

Eu cred că această prevedere pe care dumneavoastră o aveți la pct. 11, prin care impozitul pe profit reprezintă o pârghie fiscală, demnă de luat în seamă, în " dirija " (și spun între ghilimele "a dirija") prioritățile....

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, apropiați-vă "cele fiscale" prin microfon, adică apropiați-vă microfonul, vă rog.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Înainte de '89, aveam prea multe microfoane și dumneavoastră îmi cereți acum să punem suplimentar. Vom găsi fondurile.

Deci, spuneam, domnule președinte, și distinților mei colegi, de aceea mi-am și permis să-mi iau ochelarii, spre a vedea sala plină, că este o pârghie acest impozit, o pârghie importantă, pe care colegii noștri de la PNL au cerut-o de mult timp și noi, de la PRM... (rumoare, agitație).

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, nu întrerupeți oratorul! Liniște în sală!

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

În consecință, semnalul pe care anumite forțe politice l-au dat privitor la reducerea impozitului pe profit spre a da oxigen celui care încearcă în această perioadă dificilă de tranziție să asigure prin propria lui îndrăzneală, prin propria lui, dacă vreți, nemulțumire că ar putea să rămână cuminte, la locul lui și să accepte un salar, ar risca să nu mai ia acest salar și să investească, uneori, punâd gaj chiar propria casă, chiar propria mașină și chiar, dacă vreți, liniștea propriei familii.

Noi, grupul parlamentar PRM, considerăm că intenția acestei legi este corectă și o vom vota. Ceea ce ne nemulțumește sunt cotele ca atare, pentru că fiscalitatea excesivă sufocă, iar exemplul de sufocare îl reprezintă bugetul și politicile fiscale pe '97.

M-a ferit Dumnezeu să fiu finanțist - și eu zic că e bine - pentru că, după urma noastră, a constructorilor, se vede o sală ca aceasta. Noi nu lucrăm cu cifre, nu lucrăm cu statistici, lucrăm cu ceea ce vedeți, iar ceea ce vedem este și rezultatul unei politici fiscale, este și rezultatul unei anumite cote de impozit pe care vrem să o luăm.

De aceea, domnule președinte, poate există o înțelepciune din partea unora care se declară liberali și cerem această înțelepciune din partea celor care sunt catalogați antiliberali.

Dar, noi credem că dacă nu vom da economiei acel oxigen de care are nevoie, acea reducere de impozit spre a putea investi, spre a putea da locuri de muncă, vom ajunge în situația în care suntem acum, vom pune taxe pe pâine, vom pune taxe pe fidea, vom pune taxe indirecte pe care cetățeanul nu le va putea scoate.

De aceea, cred că este prea importantă această lege ca să nu lăsăm colegilor noștri liberali posibilitatea să o amendeze, în mod esențial, și noi să o votăm, pentru că altfel nu vom mai avea despre ce discuta. Despre întreprinderile mici și mijlocii pe care, stimatul nostru coleg, domnul Rușanu, liberal fiind, cu o conducere înțeleaptă, țărănistă, le-a sufocat.

Noi ne opunem acestui lucru, dar nu votăm împotriva acesteia, pentru că este lucrul esențial pe care trebuie să-l facem.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

La aceste dezbateri, prea generale, mai dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Titlul ordonanței l-am votat.

Deci, art. I, în varianta inițiatorului, până la pct. 5.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 5 a reținut în raportul comisiei amendamentul formulat de domnul deputat Bercea Florian. Vă propun varianta comisiei votului.

Cine este pentru?

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și nici o abținere, pct. 5 a fost votat.

Pct. 6. Varianta comisiei.

Obiecțiuni sunt? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 7. Varianta inițiatorului.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 8 până la 19, varianta inițiatorului.

Obiecțiuni sunt? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. II, varianta inițiatorului.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. III, varianta inițiatorului.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul legii.

Sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic.

Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

În privința cvorumului suntem în aceeași situație ca la proiectul de lege precedent. Deci, propun ca votul final să fie acordat joi, la orele 10,00.

Revenim la pct. 12 din ordinea de zi - proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/1993 privind tariful vamal de import al României.

La acest proiect am ascutat punctul de vedere al Guvernului, am ascultat susținerea comisiei. Din partea grupurilor parlamentare.

Domnul Anghel Stanciu are cuvântul.

 
   

Domnul Dan Emanoil Barbaresso (din sală):

... de la PRM.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

... vicelider la Grupul parlamentar PRM.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc frumos, ca și distinsului meu coleg Barbaresso, care fără microfon are aceeași tonalitate, și credem că acest proiect trebuie gândit nu numai prin prisma a ceea ce interzice, dar poate și prin prisma a ceea ce permite.

De aceea, fără să ne surprindă hotărârea comisiei, pe care grupul nostru parlamentar o apreciază ca fiind benefică, totuși am considera, dacă dumneavoastră veți aplica ca și până acum prevederile Regulamentului, să ne permiteți 15 minute (este ora 16,15, iar ședința era programată până la ora 16,30 ) să mai discutăm câteva elemente care, zicem noi, că ar fi benefice. Este prea ușor ca în 15 minute să expediem o prevedere, fie pentru, fie contra, cu implicații pe care nu toți le-au sedimentat, în gândirea domniilor lor, foarte bine.

De aceea, vă rugăm, domnule președinte, să aveți amabilitatea și să acceptați grupului nostru parlamentar 15 minute de consultări. (Ilaritate)

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Aveți toată după amiaza, domnule vicepreședinte.

Stimați colegi,

În această situație, nu putem repinge solicitarea grupului parlamentar PRM. Mai avem doar 10 minute din programul nostru.

Vom relua lucrările în plen, joi dimineața, la 8,30.

*

Ședința s-a încheiat la ora 16,20.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 5 august 2020, 14:36
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro