Plen
Ședința Camerei Deputaților din 9 martie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 09-03-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 martie 1998

20. Prezentarea de răspunsuri la întrebări adresate membrilor Guvernului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În deschiderea celei de a doua părți a ședinței noastre, domnul deputat Petre Țurlea a adresat o întrebare Ministerului de Interne. Domnul general de brigadă Nicolae Langa, secretar de stat, îi va răspunde.

Domnule deputat Țurlea, doriți să puneți întrebarea de la tribună?

Vă rog.

Domnul Petre Țurlea:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Iată întrebarea, deci, pentru Ministerul de Interne: ce măsuri a luat Ministerul de Interne pentru respectarea Legii privind arborarea steagului național cu ocazia manifestărilor ce vor avea loc pentru comemorarea Revoluției maghiare, pe 15 martie 1998?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Nicolae Langa, general de brigadă în Ministerul de Interne. Vă rog.

Domnul Nicolae Langa:

Doamnelor și domnilor deputați,

Am onoarea să răspund la întrebarea formulată de domnul deputat.

Vreau să amintesc cu această ocazie că Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice prevede situațiile în care acesta se arborează în mod permanent și temporar. Prin aceeași lege, s-a prevăzut, în sarcina Guvernului României, elaborarea unor norme referitoare la arborarea drapelului României și intonarea imnului național, în funcție de natura acțiunilor și manifestărilor, precum și atribuțiile specifice care revin autorităților și instituțiilor publice. Dar, până în prezent, aceste norme nu au fost întocmite. Totodată, legea nu cuprinde sancțiuni pentru cei care încalcă dispozițiile legale, referitoare la arborarea drapelului național. În această situație, în cazul încălcării prevederilor exprese ale acestei legi, se poate face aplicațiunea art. 236 Cod penal, referitor la ofensa adusă unor însemne.

În legătură cu arborarea drapelului altor state, cred că la asta vă referiți, domnule deputat, pentru că arborarea drapelului național nu este o faptă în contradicție cu legea: sunt cunoscute, din anii anteriori, localitățile unde au avut loc asemenea manifestări. Se vor lua măsuri ca un colectiv, constituit în mod special, să aibă discuții cu organizatorii acestor manifestații, să le pună în vedere necesitatea respectării prevederilor legale și, în caz contrar, vom trece la aplicarea prevederilor art. 236 Cod penal, împreună cu organele Parchetului. Vă raportez că am terminat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Țurlea, aveți două minute pentru întrebări și precizări suplimentare, după care domnul secretar de stat mai are încă două minute și dânsul pentru a vă răspunde. Vă rog.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Așa cum spunea și distinsul domn general, adineaori, într-adevăr, de 15 martie se petrec lucruri curioase, mai ales în Transilvania.

Eu fiind reprezentant al județului Covasna, vreau să vă aduc la cunoștință, domnule general, ca reprezentant al Ministerului de Interne, că anul acesta se petrec lucruri și mai curioase față de anii trecuți. Câteva mii de steaguri maghiare sunt pregătite pentru a fi arborate pe toate instituțiile de stat, deci ale statului român. Anul trecut, au fost arborate la Târgul Secuiesc, chiar pe Primărie. Anul acesta, se intenționează pe absolut toate instituțiile de stat, deci încălcându-se suveranitatea românească. Și iată ce spune art. 7 din acea Lege 75/1994. Sunt doar două cazuri, în care se admite arborarea unor steaguri străine: 1.- Cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat; 2.- Cu prilejul unor festivități și reuniuni internaționale.

Deci, 15 martie nu se încadrează în aceste două lucruri stipulate de legea românească. Evident că arborarea aceasta trebuie interzisă.

Iată, domnule general, pentru că domnia voastră faceți parte din Ministerul de Interne, am să vă prezint un document extraordinar. La această tribună, pe data de 30 mai 1995, deci de la Tribuna Camerei Deputaților, distinsul domn ministru de interne, de acum, domnul Gavril Dejeu, spunea următoarele, legate de cazuri similare. "După opinia noastră, arborarea drapelului unei țări străine, în contextul în care, potrivit legislației noastre și potrivit legislației obișnuite, nu se impune, este o încălcare a legii."

Se face acest lucru de mai multă vreme, este tolerat de mai multă vreme. El nu numai că are o semnificație politică specială, dar este de natură să întrețină în mod activ, în societatea românească, această stare de încordare și de zâzanie. Este un afront pe care noi îl condamnăm.

Iată ce spune Constituția: fidelitatea față de țară este sacră. Și fidelitatea se adresează, potrivit art. 4 din Constituție, "tuturor cetățenilor acestei țări". "În calitate de cetățeni ai acestei țări", spune domnul Gavril Dejeu, " ...avem nu numai drepturi, avem și obligații". Și asupra acestor obligații trebuie să stăruim atâta vreme cât dorim să fim cetățeni ai unor țări care ne adăpostește înlăuntrul fruntariilor ei. Și, în calitate de cetățeni, trebuie să îi respectăm simbolurile și semnificațiile. Unele din aceste simboluri sunt imnul și drapelul țării. " Nu se poate ", spune domnul ministru Dejeu, " ... în calitate de cetățean al țării să trădezi aceste valori".

Vă rog, domnule general, să-i amintiți domnului ministru Dejeu de ceea ce spunea cu atâta convingere, în aplauzele întregii săli a Camerei Deputaților, la aceste microfoane, pe 30 mai 1995. Ministrul de interne este primul dator să vegheze la respectarea legii. Acționând astfel, domnul ministru Dejeu își va respecta și propriul cuvânt. Îi urez să-și respecte acest cuvânt. Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat,

Aveți două minute pentru a răspunde acestor chestiuni. Vă rog.

Domnul Nicolae Langa:

Domnilor deputați,

Opinia domnului Petre Țurlea este justificată. Lucrurile așa au stat. Cunoaștem, am spus și înaite, zonele, localitățile unde se preconizează asemenea activități. Vom lua măsurile specifice în acele zone, așa cum am spus, inclusiv prin constituirea unor colective de ofițeri, în colaborare cu organele Parchetului și, acolo unde se va arbora steagul altor țări, pe instituții publice sau în alte locuri, interzise de Legea 75, vom lua măsurile în consecință.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Să vedem acum dacă secretarul general al Guvernului este aici. Nu este aici.

Deci, Ministerul Culturii. Cine a venit de la acest minister? Domnul Hunor Kelemen.

Domnul deputat Petru Bejinariu este aici? Da, este. Vă rog. Ați adresat o întrebare Ministerului Culturii. Vă rog, domnule deputat să poftiți la microfon.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Foarte scurt, să selectez din întrebare. Menționam aici că satul românesc a avut, cum se știe, în istoria sa culturală, o distinctă și generoasă activitate desfășurată în lăcașuri de cultură, respectiv în căminul cultural. În regimul comunist, acest cămin cultural a făcut educație comunistă, culturalizarea maselor, cum bine cunoașteți.

După Revoluție și, mai ales, în ultima vreme, aceste instituții au fost neglijate și, ca urmare, au ajuns, acum, într-un avansat proces de distrugere, iar activitățile lor s-au redus la nunți și cumetrii și, foarte rar sau deloc, la demersuri culturale de interes obștesc.

Întrebarea noastră, adresată domnului ministru Ion Caramitru are formularea:

Vă rugăm să precizați care sunt măsurile concrete, pornite de la Ministerul Culturii, pentru a pune în rolul lor aceste instituții culturale în mediul rural? Ne referim la demersurile de ordin cultural și la probleme de management cultural, pentru că întreținerea și gospodărirea acestor instituții aparțin consiliilor și, respectiv, primăriilor. Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat de la Ministerul Culturii Hunor Kelemen vă rog să răspundeți acestei întrebări.

Domnul Hunor Kelemen:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Așa cum domnul deputat a spus și a subliniat, aceste cămine culturale se află sub autoritatea consiliilor comunale și, în acest caz, acestea sunt responsabile de modul în care aceste instituții de cultură își desfășoară activitatea în folosul colectivității locale. Până în '97, aceste instituții culturale au fost trecute între instituțiile care erau subvenționate, care funcționau și care erau susținute numai din surse extrabugetare. Ministerul Culturii, prin modificarea Hotărârii de Guvern nr. 442/1994, deci este vorba despre Hotărârea de Guvern nr.6/1997, a creat cadrul și a dat posibilitatea ca aceste instituții culturale să fie subvenționate și din bugetul consiliilor locale și din bugetul consiliilor județene, precum și din bugetul central pentru diferite proiecte culturale.

În anul 1997, au fost alocate, de către Ministerul Culturii, 8 miliarde lei pentru susținerea financiară a peste 600 de acțiuni culturale. O bună parte din acestea s-au desfășurat în mediul rural, având ca organizatori inspectorate pentru cultură, în parteneriat cu căminele culturale. Ministerul Culturii a finanțat direct 24 de ansambluri și formații artistice, care s-au deplasat la diferite festivaluri și întâlniri internaționale. Amintim că au fost beneficiare ale acestui sprijin financiar și două formații aparținând căminelor culturale din Poiana Micului și Solonețul Nou, care au participat la Festivalul de la Pilan, din Polonia. Cu toate impedimentele organizatorice, logistice și financiare, cunoscute tuturor, avem și unele instituții culturale din comune ale județului Suceava, care se străduiesc și reușesc să organizeze acțiuni culturale artistice importante. Numai câteva exemple: comuna Fundul Moldovei, Festivalul de muzică corală religioasă; comuna Horodnic, Festivalul instrumentelor populare; comuna Vatra Moldoviței, Festivalul-concurs al rapsozilor, soliștilor vocali și instrumentiștilor; comuna Arboreni, Sărbătoarea salcâmului; comuna Boia, Simpozion-spectacol folcloric; comuna Udești, Concurs de poezie și proză; și, nu în ultimul rând, mai multe acțiuni metodice, lunare, cu directorii de cămine culturale.

În acest sens, trebuie să vă informez că în anul 1997, Ministerul Culturii și-a propus lansarea experimentală a unui proiect de formare a unor centre zonale metodologice de educație a adulților. Acest proiect s-a născut din necesitatea de adaptare a adultului la problemele transformării social-culturale. Ce s-a urmărit prin acest proiect: - să se elaboreze o strategie de dezvoltare pentru fiecare centru zonal metodologic, în funcție de specificul zonal și local; - atragerea de noi resurse umane în educația adulților; - reînființarea universităților populare din mediul rural; - acordarea de sprijin metodologic, organizatoric și material pentru întărirea acestor universități; să înființeze și să pregătească echipe de specialiști, la fiecare centru zonal metodologic, care la rândul lor să formeze specialiști din domeniul educației adulților. Este vorba despre funcțiile de referenți - din casele de cultură - și directori de cămine culturale. Prin aceste centre zonale, din județele Arad, Gorj și Giurgiu, Ministerul Culturii a organizat cursuri de formare a formatorilor, cu directorii de cămine culturale din aceste județe și din județele apropiate. La aceste cursuri au fost cuprinși aproximativ 150 de directori de cămine culturale.

Trebuie să vă informez că Ministerul Culturii, în acest an, vrea să inițieze un proiect de lege, un proiect care va reglementa situația așezămintelor culturale, ale căminelor culturale și centrelor de perfecționare. Noi sperăm că, până la sfârșitul anului, acest proiect de lege va fi gata și va fi înaintat Parlamentului. Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, Petru Bejinariu, mai doriți să interveniți? Vă rog.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Dacă rămânem la răspuns, înseamnă că întrebarea mea nu are sens, pentru că ceea ce spune domnul secretar de stat este adevărat, adică există o serie de activități pe care eu le cunoșteam, și-s foarte exacte, așa cum domnia sa le-a mărturisit aici. Dar, întrebarea noastră are intenția de a urmări celălalt spațiu, al altor lăcașuri de cultură, care sunt în starea pe care eu am relatat-o.

Deci, încă o dată, mulțumindu-vă pentru răspuns, vreau să-mi acceptați câteva idei. Eu aș vedea activitatea aceasta și în sfera unor activități la nivelul căminului cultural, fie sub formă de cercuri-cluburi, începând de la informatică și terminând cu arta, de toate tipurile ei, inclusiv cu posturi de radio local, inclusiv, cum ați mărturisit dumneavoastră, cu societățile culturale pe care le sprijiniți.

Iată, de pildă, tare aș fi curios, dacă îmi puteți răspunde la o întrebare de care sunt foarte interesat. Conduc o Universitate populară în municipiul Rădăuți, care se află la ediția a noua a cursurilor și care trăiește prin efort propriu și participă la ea câte 80 de cursanți, timp de 10 zile, din toată țara, iar lectorii sunt de la Academia Română, de la Universitatea "Ștefan cel Mare", de la Universitatea din Bălți, de la Universitatea din Cernăuți, de la Universitatea din Iași. Întrebarea ar fi aceasta: Este Ministerul Culturii în măsură să susțină măcar una din aceste ediții?

Și o altă chestiune: Dumneavoastră ați vorbit și ați vorbit corect, sigur, despre zonele acestea, centrele zonale, și cu o adresă, mai ales, la adulți. Eu v-aș spune foarte scurt, cred că este nevoie să avem un mesaj foarte clar, foarte sănătos la adresa tineretului din mediul rural, pentru că ei se mută încet, încet, în una dintre acele zone, care înseamnă "cele șapte păcate ale civilizației moderne". Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat, aveți două minute pentru a răspunde.

Domnul Hunor Kelemen:

Domnule deputat,

Sigur, Ministerul Culturii are posibilitatea de a sprijini - și din punct de vedere financiar - acest curs despre care ați vorbit. Acum nu pot să vă răspund foarte, foarte precis dacă pentru cursul respectiv, organizatorii au cerut un sprijin financiar. Dar, dacă la Ministerul Culturii există o solicitare scrisă, atunci, cu toată responsabilitatea, pot să vă informez că această solicitare va fi onorată.

În ceea ce privește tineretul, sigur, noi - prin aceste centre metodologice - am încercat și încercăm și în continuare acest lucru, dar este în faza experimentală. Până în 1996, acest lucru nu a fost posibil. Noi am început anul trecut și eu cred că un an de zile nu este un timp foarte lung ca să avem rezultate vizibile sau rezultate foarte, foarte concludente. Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, doamna deputat Viorica Afrăsinei, într-o chestiune de procedură. Oricând intervențiile pe procedură sunt acceptate.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte,

Cu deosebit respect, vă rog să ne spuneți dacă în Camera Deputaților este o nouă colegă. În caz că nu și totuși avem invitați, atunci aș vrea să vă rog ca invitatei noastre cât și colegilor care o înconjoară să-i citiți art. 124 alin. 3, din respect pentru noi, care suntem la această oră aici și pentru membrii Guvernului care sunt prezenți pentru a răspunde la lucrările noastre. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, eu acum văd lucrul acesta. Rog, deci, persoanele care nu sunt deputați să părăsească această sală, pentru că - în conformitate cu Regulamentul nostru - în această sală nu au dreptul să intre decât deputații, senatorii, membrii noștri sau ai Guvernului. Rog și pe colegii care au asemenea situații, pentru a nu pune în situații delicate invitații lor, să vină cu ei la balcon. Astăzi, domnul deputat Sassu, a avut niște invitați la balcon, în timpul dezbaterilor în plen. Vă mulțumesc.

Continuăm cu întrebările adresate de domnul deputat Petre Țurlea, secretarului general al Guvernului, domnul ministru Remus Opriș, care este prezent aici, lângă noi.

Îl rog pe domnul deputat Țurlea, dacă dorește, să poftească la tribună.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu am aici textul întrebărilor, dar prima se referea la promisiunile făcute de domnul președinte al țării și de către cei șase miniștri care l-au însoțit în timpul vizitei din Ungaria, cea recentă, din ianuarie, promisiuni privitoare la sărbătorirea pe teritoriul României a Revoluției maghiare de la 1848. Mă interesează dacă Guvernul României crede normală o asemenea sărbătorire.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, legat de această primă întrebare, îl rog pe domnul Remus Opriș să vă dea răspunsul.

Domnul Remus Opriș:

Vă mulțumesc.

Anul acesta aniversăm 150 de ani de la Revoluția de la 1848 și ea este un eveniment european, nu numai maghiar.

Dumneavoastră, domnule deputat, știți foarte bine că și pentru România anul 1848 a însemnat un moment istoric major. Astfel, în luna februarie a acestui an, am sărbătorit Ziua Tricolorului, marcând astfel împlinirea a 150 de ani de la prima expunere publică a drapelului românesc, fapt petrecut la Paris. Guvernul României a emis Hotărârea de Guvern nr. 65/9 februarie, publicată apoi în 16 februarie în Monitorul Oficial, prin care, în art. 1, anul 1998 este declarat an jubiliar, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la Revoluția de la 1848. În art. 2 al hotărârii citate, se stabilește că Ministerul Culturii și Departamentul Informațiilor Publice, alături de autoritățile administrației publice locale, vor sprijini organizarea și desfășurarea manifestărilor ocazionate de acest jubileu, manifestări ce se vor concretiza în expoziții, simpozioane și alte asemenea acțiuni cu tematică specifică.

Însă, Guvernul României nu preconizează nici o acțiune specifică dedicată zilei de 15 martie 1848. Este de reținut, însă, că Revoluția de la 1848 a fost un moment marcant al istoriei Europei și, prin urmare, jubileul acestei revoluții are o anvergură europeană. De aceea, acest eveniment trebuie înțeles în spiritul apropierii și cooperării între statele europene, și nu ca un motiv de exacerbare a naționalismului sau separatismului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Petre Țurlea, aveți două minute pentru intervenție, sau treceți la întrebarea cealaltă.

Domnul Petre Țurlea:

Nu, nu, nu, domnule președinte,

Cum pot să scap ocazia de a discuta cu vecinul meu de județ, domnul Remus Opriș?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți vecin de județ cu dumnealui sau ...?

Domnul Petre Țurlea:

Și de oraș.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

A, deci, dumneavoastră sunteți din Prahova? N-am știut. Vă rog.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Situația este puțin schimbată. Deci, printr-o acțiune a reprezentanților Guvernului român, s-a luat angajamentul față de un alt stat, față de Ungaria, ca să se sărbătorească, pe teritoriul României - și cu banii Guvernului României -, o acțiune antiromânească.

Eu știu că mulți dintre distinșii reprezentanți ai Guvernului nu știu istorie, dar nu este cazul domnului Opriș. Dânsul știe. Dar, este o chestiune de cultură generală. Se știe foarte clar că sunt trei elemente în discuție:

1.- Revoluția maghiară de la 1848 a început cu acea Declarație de la Pojon, din 15 martie, care este acum sărbătorită, care în art. 12 spunea foarte clar că se va uni forțat Transilvania cu Ungaria, încălcând voința populației majoritare, care era populație românească.

2.- Transilvania chiar a fost alipită forțat Ungariei în 1848, deci încălcând voința acestei populații, exprimată clar la Blaj, în mai 1848.

3.- Ceea ce este cel mai grav, pentru că populația românească s-a opus acestei acțiuni antiromânești și nedemocratice, armata maghiară a invadat Transilvania și a omorât 40.000 de români și a distrus peste 200 de sate ale acestor români.

Și, atunci, ne punem întrebarea: Cum poate un Guvern român, oricât de puțină istorie ar ști, să accepte sărbătorirea, pe teritoriul românesc, a unei asemenea crime împotriva populației românești?

Guvernul român și președintele României ar trebui să știe și istorie și, mai ales, ar trebui să aibă sentimente patriotice.

Spunea distinsul nostru coleg, domnul Opriș, adineaori, că Guvernul nu preconizează sărbătorirea. Cum nu preconizează, când dă bani? Chiar săptămâna trecută, secretarul de stat de la Cultură, domnul Hunor, ne-a citit aici o listă cu bani dați numai în două locuri, 62 milioane, doar în județul Covasna, pentru sărbătorirea acestei revoluții maghiare de la 1848, care a însemnat crimele respective. Deci, Guvernul românesc a dat bani. Cum putem spune că nu preconizează? Este aici o curiozitate. Deci, delegația aceasta în Ungaria a promis - în ianuarie - sărbătorirea Revoluției ungare pe teritoriul românesc. Uitase, însă, că a mai fost o revoluție românească și a trebuit să vin eu la această tribună pe 2 februarie, să propun Camerei Deputaților să ia măsuri pentru sărbătorirea revoluției române. Astfel, conducerea Camerei, pe 9 februarie, a acceptat acest lucru cu decizia "se va face în luna mai". Tot pe 9 februarie, Guvernul a dat acea hotărâre. Deci, mai întâi, s-a gândit la revoluția maghiară, și abia apoi la revoluția românească.

Deci, închei cu ideea că este o adevărată împietate la adresa celor 40.000 de români asasinați de unguri la 1848, să accept "sărbătorirea", acestei crime împotriva românilor, pe teritoriu românesc, cu banii contribuabililor români. Evident, istoria care este nepărtinitoare, mai devreme sau mai târziu îi va judeca și pe acești oameni care, temporar, au ajuns în fruntea României.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați depășit cele 2 minute!

Aveți tot 2 minute, dar, având în vedere că domnul deputat Țurlea ne-a vorbit adineauri 5 minute, ...

Vă rog.

Domnul Remus Opriș:

Eu, nevrând să intru în polemică asupra interpretărilor istoriei, ci doar să aduc în atenția dumneavoastră lucruri concrete ce țin de prezent, am să răspund așa: Guvernul României, prin Departamentul de Informații Publice și prin Secretariatul General al Guvernului, nu a alocat și nu va aloca nici o sumă pentru această sărbătorire. Pe de altă parte, însă, la inițiativa Academiei României, avem de gând să susținem financiar o serie de manifestări dedicate acestui an jubiliar, care se vor derula în această primăvară. În plus, și eu am făcut parte din acea delegație care s-a aflat la Budapesta și vă pot spune că nu a existat un angajament în acest sens.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Țurlea mai are încă o întrebare de adresat secretarului general al Guvernului. Îl rog să poftească la microfon.

Domnul Petre Țurlea:

Iată a doua întrebare, domnule președinte și domnilor colegi. Întrebarea se referă la o problemă pe care am ridicat-o în fața domniilor voastre și între timp, din fericire, s-a rezolvat. Prima acțiune de acest fel, care s-a rezolvat în actualul Parlament, datorită intervenției unui deputat. Este vorba de acțiunea ilegală a Consiliului local din Târgul Secuiesc, de rebotezare a 24 de străzi prin schimbarea denumirilor românești în denumiri maghiare, inclusiv strada care se chema 1 Decembrie 1918, de fapt, în primul rând această stradă 1 Decembrie 1918. Și întrebarea către domnul secretar general al Guvernului era dacă Guvernul crede sau nu că astfel de acțiuni sunt ilegale și ce măsuri, evident, poate lua în asemenea cazuri.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îl rog pe domnul ministru Remus Opriș să răspundă acestei întrebări.

Vă rog.

Domnul Remus Opriș:

Hotărârile Consiliului local din Târgul Secuiesc nr.94, 95 și 96 din 1 decembrie anul trecut, care se refereau la schimbarea denumirii unor străzi, la obligativitatea desfășurării lucrărilor Consiliului și a redactării documentelor acestuia în limbile maghiară și română și, respectiv, la obligativitatea cunoașterii limbii maghiare de către personalul primăriei, au fost revocate chiar de către Consiliul local Târgul Secuiesc, la data de 10 februarie 1998. Consiliul local a înțeles să revoce cele 3 hotărâri, ca urmar a intervenției prompte și bine motivate a prefectului județului Covasna.

Așa stând lucrurile, constatăm că întrebarea dumneavoastră nu ar mai avea obiect, Guvernul acționând prin prefect, pentru revocarea acestor hotărâri.

Așa cum am mai spus, de la această tribună, domnule deputat, vreau să vă asigur că Guvernul nu va tolera niciodată acțiuni cu caracter extremist, de natură să pericliteze ordinea constituțională, stabilitatea și integritatea statului.

Suntem promotorii ideii că autonomia locală reală este singura soluție pentru existența unei administrații publice eficiente și credem că descentralizarea, deconcentrarea și aplicarea principiului subsidiarității sunt căile ce trebuie urmate pentru reformarea administrației noastre, dar nu vom accepta ca aceste principii ale administrației publice moderne să fie folosite în susținerea unor acțiuni care periclitează caracterul național și unitar al statului român.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Țurlea. Vă rog, însă, să vă limitați la cele 2 minute, pentru că mai sunt o serie de colegi care au întrebări.

Domnul Petre Țurlea:

Vă mulțumesc, domnule președinte. O să mă limitez, într-adevăr.

Îmi plac dezbaterile acestea cu domnul secretar general al Guvernului. Succesiunea evenimentelor a fost, însă, cu totul alta. Acele hotărâri ale Consiliului din Târgul Secuiesc au fost date pe 24 decembrie 1997. Intervenția mea, atunci când nimeni nu mai intervenise și nu atenționase asupra acestui eveniment, a fost în luna februarie, imediat a intervenit ziarul "Adevărul" și ziarele românești din Covasna. În urma acestei presiuni conjugate, prefectul Tatu, al județului Covasna, a dat acea hotărâre de anulare a hotărârilor respective ale Consiliului din Târgul Secuiesc.

Bine că s-a ajuns, până la urmă, la un liman. Problema este, însă, următoarea: deci s-a adeverit că o asemenea situație este ilegală, este neconstituțională. Dacă s-a adeverit într-un caz, deci la Târgul Secuiesc și distinsul nostru reprezentant al Guvernului a acceptat ideea că a fost ilegală și pe drept au fost anulate acele hotărâri, în cazul acesta toate celelalte hotărâri ale unor consilii locale de acest tip din Transilvania sunt ilegale și trebuie anulate. Uitați-vă la Târgu Mureș sau în alte localități: peste tot s-a început cu străzile care se numeau 1 Decembrie 1918, ceea ce, în ultimă instanță, nu este doar anticonstituțional, dar este imoral ca, în România, strada care are drept nume data unității naționale să fie rebotezată și să i se dea un nume străin, de obicei numele unui om care a luptat împotriva acestei unități naționale a românilor.

Sunt perfect de acord și îi mulțumesc domnului reprezentant al Guvernului că a spus, cu atâta fermitate aici, că Guvernul României va veghea la respectarea legii. Aș vrea, însă, ca deputat de Covasna, știind cu totul altceva din teritoriu, ca acest Guvern să coboare din București, din când în când, nu doar în vizite oficiale anunțate, și să vadă ce se întâmplă, în realitate, în aceste autonomii locale maghiare, să vadă pașii care se fac permanent, spre ruperea acestor regiuni de țara care se cheamă România.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru Opriș, vă rog. Aveți tot 2 minute, pentru replică.

Domnul Remus Opriș:

Am înțeles că aceste întrebări și interpelări au și rolul de a pune în valoare diverse demersuri politice. Nu mi-am propus, repet, să fac polemică cu domnul deputat, însă aș vrea să vă spun că, în ce privește decizia prefectului și a Consiliului local, nu presiunile făcute de dumneavoastră, domnule deputat, ci analiza acelor hotărâri, în temeiul legii, au fost motivele pentru care s-a renunțat la ele. Altfel, să știți că prefecții, arareori, dacă vreți, se lasă împresurați de demersurile dumneavoastră.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Păcat!

Domnul Remus Opriș:

În plus, aș vrea, totodată, să aveți în vedere faptul că o serie de decizii ale consiilor locale din alte părți au fost luate în temeiul Ordonanței nr.22, ordonanță care, știți bine, se află, deocamdată, în dezbaterea plenului, în curând a Senatului, pentru că ea a depășit stadiul discuțiilor la nivelul Comisiei de administrație publică locală a Senatului și va fi, bineînțeles, și pe agenda dumneavoastră de lucru, iar cu acel prilej am încredințarea că vom purta discuții țintite asupra modalității în care consiliile locale pot să-și aplice aceste elemente de autonomie locală, inclusiv a reboteza străzi sau a stabili anumite denumiri.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Naidin a adresat o întrebare Ministerului Educației Naționale. Este cineva aici?

Trecem la următoarea. Domnul deputat Petru Bejinariu a adresat o întrebare Ministerului Tineretului și Sportului.

Domnule deputat, vă rog să poftiți la microfon.

Domnul Petru Bejinariu:

Da, mulțumesc.

Ne mutăm într-o sferă mai pentru tineret și dau citire conținutului întrebării. Activitatea sportivă s-a exprimat la noi, în municipiu, de-a lungul anilor, la hoche, lupte greco-romane, tir cu arcul, fotbal etc.

În perioada 1950 - 1965, echipa de hochei activa în Campionatul național și jumătate din echipa națională venea de la Rădăuți. A urmat o evoluție foarte bună la greco-romane, centrul de aici având secții în multe orașe și comune din județul Suceava.

Fac o mențiune aici și cred că domnii de la Ministerul Tineretului și Sportului știu și cred că și regretă că nu este așa și acum, că mulți campioni naționali precum și cunoscutul campion mondial și olimpic Ștefan Rusu erau de la Rădăuți. Paralel s-a dezvoltat și tirul cu arcul. Ca o recunoaștere, s-a înființat Centrul olimpic de pregătire la Rădăuți.

Întrebarea: vă rugăm, domnule ministru, să precizați dacă aveți în vedere investiții și alte demersuri privind activitatea sportivă pentru județ, dar mai ales pentru municipul Rădăuți, spre a revigora acest domeniu, inclusiv marea performanță sportivă de altă dată, pentru care trebuie, autentic, să avem toți mari nostalgii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat din Ministerul Tineretului și Sportului, Ioan Dobrescu.

Aveți 3 minute, pentru a răspunde. Vă rog.

Domnul Ioan Dobrescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la întrebarea pusă de domnul deputat Petru Bejinariu, vă informăm cu următoarele:

În județul Suceava, Ministerul Tineretului și Sportului deține baze sportive în administrare, în municipiul Suceava și orașul Fălticeni, constând din stadion de fotbal, cu pistă de atletism, săli de gimanstică, lupte și atletism, terenuri pentru tenis, baschet, rugbi, piste de patinaj viteză și de role, patinoar artificial descoperit, bac de canotaj, hotel și cantină pentru sportivi și sediile unităților din subordinea ministerului.

Conform legii, ordonatorul principal de credite, respectiv ministrul tineretului și sportului nu poate aproba investiții, reparații capitale sau curente, decât la bazele menționate aflate în administrarea unităților teritoriale din subordinea ministerului. În acest sens, unitățile respective au solicitat, pentru anul 1998, includerea în proiectul planului de investiții și reparații următoarele: CSM Suceava, reparații capitale la Complexul sportiv A.R., Sala de lupte "Unirea" și la cantină, în valoare de 1 miliard 51 de milioane de lei; C.S. Suceava - reparații capitale la sediul clubului - 120 de milioane lei.

În condițiile unui buget de austeritate pentru anul 1998, se va analiza dacă solicitările respective pot fi sau nu onorate, având în vedere că pe lista de priorități a ministerului se află centrele sportive naționale, în care se pregătesc componenții loturilor naționale și olimpice.

În ceea ce privește patinoarul artificial descoperit din Suceava, acesta intră în aceeași categorie cu solicitările prezentate.

Referitor strict la municipiul Rădăuți, întrucât Ministerul Tineretului și Sportului nu deține baze proprii aici și nici nu poate, conform legislației actuale, să se asocieze cu alte unități, ministerul nu va putea face investiții pentru o sală de lupte și pentru un patinoar. Deci, domnule deputat, vreau să menționez că nu avem, în acest moment, în municipiul Rădăuți, baze proprii, deci cluburi proprii. Ar trebui o inițiativă locală, pentru a solicita înființarea acestora.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, aveți 2 minute, pentru intervenții și întrebări suplimentare.

Vă rog.

Domnul Petru Bejinariu:

Îi mulțumesc domnului ministru, pentru elaborarea răspunsului. El, în principal, este așa, corect, datele enunțate sunt corecte, dar întrebarea mea era așa: dacă aveți în vedere investiții și ați spus că nu aveți, dar nici alte demersuri nu aveți pentru revigorare? Pentru că era jumătate de întrebare, la care pare-se că nu am răspuns.

Eu v-aș ruga să fiți de acord cu mine, în următoarele trei spații: dacă există un tineret, la Rădăuți, sănătos, frumos, dotat intelectual și bine educat, dacă există o tradiție atât de puternică și dacă există, cum știți dumneavoastră și cred că recunoașteți aceasta, cum știți că există tehnicieni de mare competență probată în activitatea sportivă, de ce nu se mai face încă un efor, să se vină cu al patrulea element și să se asigure această revigorare, nu numai prin acel patinoar, care, de fapt, a fost programat la Rădăuți și s-a născut la Suceava?

Deci eu zic că există nevoia ca în zona aceea, pentru că nu mă refer numai la zona municipiului Rădăuți, ci sus, până la granița de la Ucraina și, dacă vreți, și dincolo, pentru viitor și dincolo.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat, aveți dreptul la replică 2 minute.

Vă rog.

Domnul Ioan Dobrescu:

Într-adevăr, aveți dreptate. În Rădăuți există un tineret cu un potențial deosebit. Este un adevăr remarcabil, pe care l-ați enunțat. Într-adevăr este o zonă cu mare potențial, de fapt ca și acea parte de țară.

Problema este undeva de descentralizare. Avem nevoie de o inițiativă locală, pe care apoi s-o sprijinim. Nu putem să pornim de la centru o inițiativă, când nimeni din zona aceea nu ne-a solicitat, în acest moment, sprijinul. Deci vă rugăm foarte mult, prin influența dumneavoastră deosebită în acea zonă, puteți determina acest demers și noi vă promitem, cu absolut toată răspunderea.

Domnul Petru Bejinariu (din sală):

Deci este o promisiune?

Domnul Ioan Dobrescu:

Da.

Domnul Petru Bejinariu (din sală):

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Petru Bejinariu a mai avut o întrebare adresată Ministerului Afacerilor Externe, care însă va fi reprogramată pe 23 martie.

Domnul Petru Bejinariu (din sală):

Este de anul trecut!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vreau să știu dacă, de la Ministerul Educației Naționale, a venit cineva? Nu a venit.

De la Ministerul Muncii și Protecției Sociale se află aici domnul secretar de stat Radu Petru Păun Jura.

Domnul deputat Gheorghe Ana are o întrebare. Îl rog să poftească la microfon.

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Foarte multe din ofertele electorale cuprinse în "Contractul cu România", la care, în întrebarea pe care o am în față, m-am referit, se refereau, și ele, la puterea de cumpărare și insistent la viitoarea stare de îndestulare a celor circa 6 milioane de pensionari. Starea pensionarilor României a ajuns dezastruoasă, disperată, aducându-i, nu pe puțini, în situația de autorenunțare la viață.

Noua Putere a ignorat și ignoră, în continuare, cerințele îndreptățite ale acestora, în special pe cele legate de revalorizarea pensiilor, de așezarea lor la nivelul unui cuantum realist, raportat la timpul de muncă prestat, respectiv timpul de cotizare, baza valorică de calcul, grupele de muncă și alte elemente tehnice de fundamentare.

Am depus, alăturat acestei întrebări, o scrisoare ce mi-a fost înmânată de un grup de pensionari din Petroșani. Această scrisoare era adresată domnului prim-ministru și, făcându-mă ecou, l-am întrebat pe domnul ministru Alexandru Athanasiu, când se va reglementa, evident prin lege, revalorizarea pensiilor pentru limită de vârstă și, de asemeni, am întrebat dacă sunt avute în vedere, într-un viitor apropiat, acordarea înlesnirilor îndreptățite ale acestei categorii sociale, privitoare la reduceri fiscale, transport pe CFR, tratament și odihnă și alte asemenea înlesniri.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Radu Petru Păun Jura, de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Aveți 3 minute pentru răspuns.

Vă rog.

Domnul Radu Petru Păun Jura:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați,

Reforma sistemului de pensii și asigurări sociale reprezintă una din componentele principale ale procesului ce vizează reforma în domeniul economic și social din țara noastră.

Domnul deputat Ana are perfectă dreptate, când spune că sistemul actual de calcul al pensiei este nedrept și în noua Lege a pensiilor care, de la noi, a plecat pe procedura de legiferare, se prevede un nou sistem de calcul al pensiei, care va avea ca bază întreaga perioadă de contribuție din perioada salarială. Însă, în cazul pensionarilor în plată, vrem să recalculăm toate pensiile, la nivelul lunii octombrie a anului 1990 și apoi să le actualizăm, ținând cont de creșterea pensiei medii pentru întreaga perioadă.

Am avut mai multe negocieri cu organizațiile de pensionari, care au susținut să încercăm un proiect de act normativ, care să rezolve, într-o procedură de urgență, această recorelare, pentru că este știut că noua Lege a pensiilor va dura, până la punerea ei în aplicare, deoarece este o lege foarte mare, are 205 articole, în faza în care a plecat de la noi și este foarte tehnică. Desigur dezbaterea ei va dura destul de mult, în cele două Camere ale Parlamentului. Cert este că se va face această recorelare, iar în această fază, începând cu 1 aprilie, o să vedeți dintr-o hotărâre de Guvern care o să apară în zilele următoare, vom face o indexare automată a pensiilor, ținând cont de rata inflației și de indicele de creștere a prețurilor, deci indexare automată lunară.

Referitor la celelalte drepturi ale pensionarilor, menționăm că și la această dată, pensionarii beneficiază de 6 călătorii cu reducere de 50% pe biletele de transport CFR, beneficiază, de asemeni, de bilete de tratament și odihnă la prețuri avantajoase, cea mai mare parte din costuri fiind suportată de la bugetul de asigurări sociale.

În ceea ce privește reducerile fiscale, aici chestiunea este mult mai complicată, deoarece trebuie identificate alte surse, prin care ar urma să fie suportate diferențele. Cert este că cea mai grea problemă, aceea a recorelării, va fi rezolvată în mod cert, dacă nu printr-un act normativ special, în mod sigur în noua Lege a pensiilor, unde avem un capitol dedicat acestei chestiuni.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, aveți 2 minute pentru întrebări suplimentare sau precizări.

Domnul Gheorghe Ana (HD) :

Domnule președinte,

Domnule secretar de stat,

Din câte știu, dumneavoastră sunteți de obârșie între două puternice centre minerești, între Deva și Munții Apuseni, între Ghelar-Teliuc și între Valea Jiului.

În Valea Jiului sunt peste 15.000 de pensionari. De câtva timp, au mai apărut vreo 18.000 de rentieri, adică cei licențiați sau autodisponibilizați. Vă dați seama că ei trăiesc în prezent, ei au nevoie de resurse acum. Sigur că, probabil, din punct de vedere al noutăților, al cuantumului și poate chiar și al resurselor de susținere, viitoarea Lege a pensiilor, evident, se dorește și trebuie să fie un act reparatoriu, oricum mai bună decât cea existentă. Dar actualul Guvern a intrat în câmpul, în zona legilor organice prin ordonanțe de urgență, uneori, să-mi fie iertat și nu știu dacă trebuie să-mi cer scuze pentru ceea ce spun, când nu avea dreptul să intre cu ordonanțe de urgență în această zonă. De ce pentru acești obidiți, fiindcă toată lumea este de acord că au ajuns la limita răbdării, la limita subzistenței, de ce nu se procedează cu o ordonanță de urgență, așa cum s-a procedat în atâtea și atâtea cazuri, chiar în domeniul legilor organice? Acestea sunt problemele pe care am dorit să le ridic și cu care să vă sensibilizez pe dumneavoastră, mai mult decât sper și sunt convins că sunteți sensibilizat.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat, aveți 2 minute pentru replică.

Domnul Radu Petru Păun Jura:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Ca să fiți și mai precis informat, să știți că sunt originar exact din Valea Jiului, din satul Jieț de lângă Petroșani și vă mulțumesc pentru grija dumneavoastră de a mă sensibiliza, dar să știți că nu este nevoie să mă sensibilizați, pentru că sunt foarte sensibilizat. Lucrez, în acest moment, la foarte multe acte normative legate de pensionari. Este gata Legea protecției sociale a vârstnicilor, care a plecat pe procedura de legiferare, un proiect de lege care înființează un Consiliu național al persoanelor vârstnice, am terminat Legea reformei sistemului de pensii și este gata proiectul de Hotărâre de Guvern privind indexarea automată și lunară a pensiilor și avem gata a șaptea variantă a proiectului de Lege privind sistemul de pensii capitalizat administrat privat. Urmează ca, în negocierile pe care le avem cu organizațiile centrale de pensionari, să găsim o soluție, care s-ar putea să fie chiar o ordonanță de urgență, pentru a recorela pensiile. Deci dorința lor este să urgentăm recorelarea, până la apariția noii legi. Nu ne-am opus la această chestiune, urmează să găsim soluția legală. Să sperăm că o vom găsi foarte repede.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Naidin a adresat o întrebare Ministerului Comunicațiilor.

Domnule deputat, vă rog poftiți la microfon.

Domnul Petre Naidin:

Am corespondent?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți corespondent pe domnul secretar de stat din Ministerul Comunicațiilor Dan Chirontojan.

Domnul Petre Naidin:

Îi mulțumesc pentru bunăvoință, pentru că ministrul învățământului, atunci când aflăm, dintr-o statistică internațională, că suntem pe primul loc privind rata de analfabetizare în Europa de Est, nu s-a prezentat pentru a răspunde.

Domnul ministru de la telecomunicații doresc să-mi răspundă asupra implementării sistemului telefonic în 4.993 de localități, din care 42 de sate din județul Călărași, atunci când s-a aprobat și s-a dorit aplicarea programului privind conectarea satelor la rețelele telefonice, conform Hotărârii de Guvern nr.577/septembrie 1997. Întreb pentru că era o inițiativă lăudabilă, dar lipsită de surse de finanțare, poate nu știu eu, dar, în condițiile unui buget nu de austeritate, ci de supraviețuire, este evident că tot ceea ce s-a dorit nu s-a putut și realiza.

Aștept cu mare interes.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat Dan Chirondojan de la Ministerul Comunicațiilor, vă rog să răspundeți. Aveți 3 minute.

Domnul Dan Chirondojan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați,

Programul de dezvoltare pe termen mediu, în perioada 1998 - 2002, privind conectarea localităților rurale la rețeaua telefonică națională, prevede realizarea, în principal, a două obiective majore:

1) înlocuirea celor aproximativ 338.000 de linii telefonice manuale cu linii telefonice automate și

2) instalarea a circa 915.000 de linii telefonice automate noi și extinderea cu circa 81.000 de linii telefonice a unor centrale existente în zonele rurale.

Prin aceste obiective se urmărește desființarea centralelor telefonice manuale până în anul 2001 și atingerea unui grad de penetrație telefonică în zonele rurale de circa 14-15%.

Programul pentru anul 1998, cu privire la dezvoltarea telefoniei în zonele rurale, prevede înlocuirea a 38.000 de linii telefonice manuale și instalarea a 87.000 de linii telefonice noi în centralele automate.

Referitor la situația telefoniei în zonele rurale din județul Călărași menționăm următoarele: în cursul anului 1998 se va construi rețeaua locală pentru o centrală telefonică digitală tip Goldstar cu o capacitate de 1.000 de linii în localitatea Fundulea. Termenul de punere în funcțiune va fi luna decembrie 1998. Tot în cursul acestui an se va construi rețeaua locală în vederea instalării unei centrale telefonice digitale, tot de tip Goldstar, tot de 1.000 de linii, în localitatea Dragalina, cu termen de punere în funcțiune în aceeași lună decembrie 1998.

Pentru perioada de după 1998 și până în 2002, programele de dezvoltare pentru județul Călărași prevăd, pe de o parte, înlocuirea tuturor centralelor telefonice manuale din județ cu centrale telefonice digitale și aceasta până în finele anului 2001 și instalarea unor noi linii telefonice digita, într-un ritm de 7500 de linii pe an în perioada 99-2000, asigurându-se o penetrație telefonică de aproximativ 14% pentru zonele rurale ale județului. Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marian Ianculescu. Întrebare adresată tot Ministerului Comunicațiilor. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Întrebarea mea este foarte scurtă, se referă la taxele pentru instalarea de posturi telefonice la birourile parlamentare. Pentru biroul meu parlamentar am achitat suma de 280.000 lei pentru persoane fizice. După aceea nu mi s-a mai instalat postul telefonic, întrucât mi s-a spus: nu, trebuie să plătiți un milion de lei, pentru că sunteți persoană juridică și birourile parlamentare nu sunt asimilate cu partidele politice. Într-adevăr, nu sunt asimilate cu partidele politice, dar considerăm că biroul parlamentar este al unui anumit deputat, deci, persoană fizică. De aceea, am venit cu rugămintea la domnul ministru Sorin Pantiș, să analizeze această problemă și să reglementeze ca la birourile parlamentare, taxele pentru instalarea unui post telefonic să se realizeze după persoane fizice, întrucât un milion de lei este o sumă destul de mare și se ia din taxa forfetară, din sumele care revin experților și salariaților de la birourile parlamentare.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat din Ministerul Comunicațiilor, Dan Chirondojan va răspunde. Aveți 3 minute, vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Dan Chirondojan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați, într-adevăr, deci, Camera Deputaților și Senatul sunt asimilați unor persoane juridice. Pentru birourile deputaților și ale senatorilor plata telefonului, deoarece se face din aceste sume forfetare din Camera Deputaților, respectiv din Senat, sunt asimilate unor persoane juridice. Deci, dacă plata se făcea individual, pe numele dumneavoastră, atunci era persoană fizică, dar fiind făcută din sumele acestea forfetare, se asimilează unor persoane juridice.

Domnul Vasile Stan (din bancă):

Telefonul este pe numele Ianculescu.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Marian Ianculescu, aveți două minute, vă rog.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte, nu cred că este o soluție. Am rugat, depinde de ministru, nu este lege aici, să știți. Dacă ministrul vrea, se poate și cred că trebuie să se poată acest lucru și în continuare insist să se reanalizeze și să se dea după persoane fizice, pentru că acel telefon este pe numele Ianculescu Marian, persoană fizică, birou parlamentar.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, aveți două minute pentru replică, domnule secretar de stat.

Domnul Dan Chirondojan:

Deci, domnule deputat, voi informa pe domnul ministru Pantiș și vom analiza această propunere a dumneavoastră. (S-a produs un mic incident, a pocnit un bec din cupola aulei, situat deasupra lojei guvernamentale.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă țineți minte, la un moment dat s-a spus că nu știu ce-i cu lexanul acesta de sus, că se întâmplă..., că pică..., că... De fapt, nu era lexanul; sunt aceste "minunate becuri", care, când se ard, se topesc și acestea sunt bule de sticlă incandescentă care, evident, perforează mocheta și pot să genereze și un incendiu.

Din sală:

Blestemul constructorilor!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, nu este un material plastic de vină, ci aceste becuri.

Continuăm. Domnul deputat Nicolae Groza. Este aici? Lipsește. Departamentul de stat pentru protecția copilului este prezent prin secretarul de stat Cristian Tăbăcaru, însă cum nu este aici domnul deputat Nicolae Groza, o să vă rog ca răspunsul scris - îl aveți în mai multe exemplare? - O să rog ca răspusul scris să-l predați doamnei, ca să-l poată distribui domnului deputat Nicolae Groza și în acest fel să se închidă această întrebare.

Doresc să știu dacă de la Ministerul Educației Naționale a venit cineva? Nu a venit.

Lista de întrebări adresate de domnii deputați și doamnele deputate miniștrilor, practic se încheie aic. Pentru întrebarea adresată de domnul deputat Petre Naidin Ministerului Educației Naționale, vă rog frumos să o reprogramați și vă rog să atrageți atenția domnului ministru, domnilor secretari de stat, că asemenea întârzieri în răspunsuri creează o stare de nemulțumire în rândul colegilor deputați.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 25 mai 2020, 12:26
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro