Plen
Ședința Camerei Deputaților din 9 martie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 09-03-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 martie 1998

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru pentru perioada 9-13 martie 1998.

Ședința a început la ora 16,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Kovacs Csaba Tiberiu și Miron Tudor Mitrea, secretar.

*

 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală!

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 343 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări 249; 94 sunt absenți și, din aceștia, 40 participă la alte acțiuni parlamentare. Cvorumul prevăzut de art. 128 din regulamentul nostru este întrunit.

Pentru început, vom trece la dezbaterea ordinii de zi și a programului de lucru ale Camerei Deputaților pentru această săptămână, difuzate.

Dacă la ordinea de zi sunt intervenții? Domnul deputat Mihai Popa.

 
 

Domnul Mihai Ioan Popa:

Domnule președinte,

La ordinea de zi, referindu-mă la proiectul de Lege privind retrocedarea bunurilor Bisericii Greco-Catolice, vă solicităm sprijinul dumneavoastră și al colegilor noștri, de amânare pentru săptămâna următoare. Întrucât noi am acordat o importanță deosebită acestui proiect de lege, am făcut o amplă dezbatere în teritoriu, inclusiv privind elementele patriomoniale și de soluționare pe cale amiabilă a acestei probleme, în câteva zile vom finaliza acest studiu și vom fi în măsură să fixăm și un punct de vedere al grupului nostru parlamentar.

Motiv pentru care vă rugăm să aveți amabilitatea să amânați pentru săptămâna viitoare acest proiect.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Glăvan. Vă rog.

 
 

Domnul Ștefan Glăvan:

Domnule președinte,

În ședința din 25 februarie a.c., Comisia pentru politică externă a luat în discuție proiectul menționat la poz. 9, care se referă la acordarea de sprijin comunităților românești de pretutindeni. Având în vedere faptul că proiectul de lege este prezentat într-o formă insuficient elaborată, că inițiatorii nu au fost prezenți pentru a argumenta prevederile acestuia, precum și precaritatea justificărilor privind controlul financiar (a se vedea experiența nefericită a fondului Moldova); ținând cont de faptul că Comisia pentru politică externă a solicitat în repetate rânduri Guvernului instituirea unei agenții care să gestioneze ansamblul relațiilor cu diaspora, agenție care să fie sub controlul parlamentar (există la nivelul Comisiilor pentru politică externă ale Camerei Deputaților și Senatului câte o astfel de subcomisie) și întrucât dimensiunea parlamentară lipsește cu desăvârșire din proiectul de lege prezentat; susținând, în același timp, necesitatea existenței unei legi care să reglementeze problematica prezentă, Comisia pentru politică externă solicită Biroului Permanent amânarea discutării proiectului de lege menționat și returnarea sa inițiatorului, în vederea unei elaborări mai consistente, precedată de consultări cu toate organismele parlamentare și guvernamentale implicate.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Un proiect de lege odată intrat pe ordinea de zi nu mai poate fi scos de pe aceasta. Se poate amâna dezbaterea lui în plen, în cel mai bun caz, prin retrimiterea la comisie, pentru un raport suplimentar. Deci, un proiect de lege nu poate fi retrimis inițiatorului, este rolul comisiilor de aici să-l facă mai bun. În momentul în care vom ajunge la el, trebuie să ceară comisia să-i fie retrimis, se supune la vot și plenul va decide în această chestiune.

Domnul deputat Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Constat, nu e prima dată, de altfel, că se întâmplă lucruri ciudate cu ordinea aceasta de zi! De vreo 2 săptămâni, un proiect de lege privitor la reînființarea unei comune în județul Covasna se afla în jurul locului 10. Astăzi, constat că este aruncat pe locul 32!

Doamnelor și domnilor colegi,

Dumneavoastră știți foarte bine că, în Covasna, românii sunt pe cale de dispariție. Acesta este un sat care mai are încă foarte mulți români în interiorul său. Acești puțini români, dacă tot aruncăm la spate acest proiect de lege, care i-ar favoriza, ar putea trage concluzia că Parlamentul României nu vrea să ia în dezbatere și doleanțele lor și că așteaptă să dispară, efectiv!

De aceea, vă rog, domnule președinte, doamnelor și domnilor colegi, acesta fiind un proiect de lege care a mai trecut o dată prin Cameră și a fost aprobat de dumneavoastră, în toamna trecută, să-l aduceți pe un loc care ar putea să intre în discuție mâine. Eventual, dacă iese din discuție pentru mâine sau se amână pct. 2, aduceți-l pe locul 2, pentru că mai mult de 5 minute nici nu îi trebuie, întrucât, v-am spus, a mai fost o dată aprobat de Camera Deputaților.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc și eu.

Alte intervenții, dacă mai sunt, la ordinea de zi? Domnul deputat Bejinariu. Vă rog.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Domnule președinte,

Susțin propunerea domnului deputat Popa și vin și eu cu propunerea ca la poz.II/2 să fie adus proiectul de Lege privind facilitățile pentru dezvoltarea turismului rural, din trei motive: 1. Pentru zona noastră, mai ales pentru județul Suceava, această lege este foarte așteptată. 2. Dacă nu îl discutăm mai repede, riscă să meargă după buget și, deci, să întârzie foarte mult. 3. Dacă se pune în valoare, va aduce fonduri la bugetul oamenilor și la bugetul statului.

Deci, cu repetare, propun ca poz. II/8 să se mute la poz. II/2, unde domnul Mihai Popa a propus o amânare, cu care am fost de acord.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Raduli.

 
 

Domnul Raduly Robert-Kalaman:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,,

Mă bucur că și alți colegi au aceleași preocupări ca și mine. Și eu susțin ca proiectul de Lege privind dezvoltarea turismului rural să fie translat mai în față, cu deosebire că aș dori, dat fiind faptul că argumentele sunt aproape identice, să fie primul punct de pe ordinea de zi, respectiv, marți dimineață să începem cu acest proiect. Nu aș vrea să mai trag de timp și să invoc importanța turismului, în general, pentru țara noastră, importanța particulară a turismului rural, problemele sociale cu care se confruntă oamenii din mediul rural, mai ales din mediul montan, și importanța creării unei alternative pentru dânșii în încercarea de a subzista din punct de vedere economic.

Toate acestea cred că sunt argumente foarte importante și, repet, aș dori să începem cu acest proiect de lege marți, de la ora la care ne începem dezbaterea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții la ordinea de zi? Nu mai sunt.

Le luăm pe rând. Domnul deputat Popa a propus ca proiectul de lege aflat la II/2 privind utilizarea unor lăcașuri de cult de către Biserica Română Unită cu Roma-Greco-Catolică să treacă pe o poziție mai mare, în așa fel încât să intre în dezbatere abia săptămâna viitoare. Pe ce poziție doriți să treacă, domnule deputat Popa?

 
 

Domnul Mihai Ioan Popa (din sală):

Pe ultima poziție.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cap.I/41. Vă supun spre aprobare propunerea de mutare a poz. II/2 pe II/41.

Voturi pentru? Vă rog să numărați! 70 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 53 de voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Cu majoritate de voturi, s-a admis ca acest proiect să devină ultimul de la pct. II, urmând ca săptămâna viitoare să revină pe o poziție, din nou, avansată.

A doua propunere a fost făcută de domnul deputat Glăvan, ca proiectul de Lege pentru acordarea de sprijin comunităților românești de pretutindeni, aflată la I/9, să fie dezbătută ulterior și să treacă pe ultima poziție, I/17.

Voturi pentru? Vă rog să țineți mâinile sus, ca să se poată număra corect! 22 de voturi pentru, propunerea domnului deputat Glăvan a căzut.

Domnul deputat Țurlea a propus ca poziția II/32 privind reorganizarea comunei Barcani și înființarea comunei Valea Mare, care a fost respinsă de Senat, dar adoptată de noi în mandatul precedent de 6 luni, să treacă pe poz. 2.

Voturi pentru? 84 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 65 de voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu 84 de voturi la 72, această propunere a trecut.

În continuare, de fapt, au fost două propuneri privind același proiect de lege, făcute de domnii deputați Bejinariu și Raduly, ca proiectul de Lege privind dezvoltarea turismului rural să treacă de pe poz. II/8 pe II/2. Acum, pe II/2 a trecut cealaltă, așa că nu pot decât să vă fac propunerea să treacă pe II/1.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Deci, trecerea de pe II/8 pe II/1 a fost adoptată cu un număr de 20 de voturi împotrivă și 7 abțineri.

Cu aceasta, vă supun spre aprobare ordinea de zi în ansamblul ei, cu aceste amendamente votate.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost adoptată în unanimitate.

Programul de lucru. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost adoptat în unanimitate.

 
Informarea plenului Camerei Deputaților privind demisia domnului deputat Nicolae Grădinaru din Partidul Democrat.

Domnul deputat Nicolae Grădinaru i-a trimis domnului președinte al Camerei Deputaților următoarea scrisoare: "Domnule președinte, subsemnatul Grădinaru Nicolae, deputat în Circumscripția nr. 29 Olt, începând din 4 martie 1998, demisionez din cadrul Partidului Democrat din următoarele motive: refuz să particip la o luptă în coaliția majoritară, în timp ce poporul trăiește din ce în ce mai greu; refuz să fac parte dintr-un partid alături de Triță Făniță. (Aplauze sporadice.) Detalierea motivelor o voi face în mijloacele mass-media. Menționez că de la această dată voi reprezenta electoratul din județul Olt ca deputat independent. 4 martie 1998. Semnătura."

Conform regulamentului, aceste adrese trebuie citite pentru a informa plenul. (Rumoare.)

Informare cu privire la proiectele de lege și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Intrăm în ordinea de zi și vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente: 1. Propunerea legislativă privind jurământul de credință față de țară și popor al senatorilor și deputaților din Parlamentul României, inițiată de un număr de 10 deputați. Cu această propunere urmează a fi sesizată în fond Comisia juridică, de disciplină și imunități. 2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 3/1998 privind modificarea accizelor la produsele petroliere, primit de la Guvern. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe, bănci; pentru avize, comisiile pentru industrie și servicii și juridică, de disciplină și imunități. Fiind o ordonanță de urgență, proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Biroul Permanent, în ședința din 4 martie, a luat act de solicitarea inițiatorilor privind retragerea propunerii legislative - Legea monumentelor istorice.

În afară de aceste inițiative legislative, a fost înregistrată la Biroul Permanent al Camerei Propunerea legislativă privind întreprinderile mici și mijlocii, inițiată de un număr de 11 deputați, pentru care liderul Grupului parlamentar PNȚCD solicită dezbaterea în procedură de urgență, dar acest lucru trebuie să-l facă de la tribună. Deci doresc să știu dacă se află în sală. Dacă nu, este prezent vreun vicelider care să susțină această cerere? Dacă nu este, atunci își va urma mersul în procedură normală.

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:- Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență nr.77/1997 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1997;- Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență nr.80/1997 privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1997.

Vă informez că vă puteți exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi: Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență nr. 77/1997 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1997; Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență nr. 80/1997 privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1997.

Aprobarea cererii domnului Ioan Avram Mureșan de a participa la activitatea Comisiei pentru industrii și servicii.

Domnul deputat Ioan Avram Mureșan a cerut, devenind ministru și nemaifiind membru al Biroului Permanent al Camerei Deputaților, președintelui Camerei și Biroului Permanent să aprobe trecerea dânsului la Comisia pentru industrie și servicii a Camerei Deputaților. Biroul Permanent al Camerei astăzi a acceptat acest lucru și vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-a adoptat.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.65/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr.91/1996 cu privire la asigurarea facultativă a autovehiculelor Camerei Deputaților, Senatului, Curții Constituționale, Curții de Conturi și Consiliului Legislativ.

Continuăm cu pct. 2 din ordinea de zi de astăzi, raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr. 91/1996 cu privire la asigurarea facultativă a autovehiculelor Camerei Deputaților și Senatului, Curții Constituționale, Curții de Conturi și Consiliului Legislativ.

Comisia de mediere ne-a propus spre aprobare, în raport, la nr. crt. 1, textul Camerei Deputaților, în unanimitate. Vă supun spre aprobare acest punct.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, adoptat.

Această lege are un caracter ordinar, vă supun spre aprobare ca voturile finale pentru astăzi să le dăm prin vot deschis.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, adoptată procedura de vot.

Vă supun spre aprobare prin vot deschis raportul comisiei de mediere, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, adoptat.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/1997 privind înființarea Societății Naționale a Petrolului - PETROM S.A. București.

Continuăm cu raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/1997 privind înființarea Societății naționale a petrolului Petrom S.A. București. Comisia de mediere ne propune următoarele:

La nr. crt. 1, un text comun, în unanimitate. Intervenții, dacă sunt? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, adoptat.

La nr. crt. 2, în unanimitate, textul Camerei. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 3, textul Camerei Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 4, un text comun nou, în unanimitate. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 5, un text comun nou, în unanimitate. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 6, text comun nou, în unanimitate. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 7, textul Senatului, în unanimitate. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 8, text comun nou, în unanimitate. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 9, text comun nou, în unanimitate. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 10, text comun nou, în unanimitate. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 11, textul Camerei, cu majoritate. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 12, textul Camerei, în unanimitate. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este o lege cu caracter organic. Vă supun spre aprobare raportul comisiei de mediere, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Fac o remarcă. La nr. crt. 10 din raport, la pct. b), în materialul pe care îl am eu e făcută o corectură, transmisă de la Senat, a fost o greșeală de dactilografie: "Directorul general al societății îndeplinește următoarele atribuții" și nu "dispune de ". Este o modificare care a fost transmisă de la Senat în ultima clipă, apare în textul meu și nu v-am informat la timp, dar textul a fost adoptat în această formă.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.62/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr.32/1991 privind impozitul pe salarii.

Continuăm cu raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.62/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr.32/1991 privind impozitul pe salarii.

Comisia ne propune următoarele texte.

Nr.crt.1, textul Senatului. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.2, textul Senatului. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.3, tot textul Senatului. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.4, un text comun nou. În unanimitate. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.5, varianta Senatului propusă în unanimitate. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.6, tot varianta Senatului în unanimitate. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.7, textul Senatului în unanimitate. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.8, în unanimitate textul Senatului. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.9, în unanimitate textul Senatului. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare - lege cu caracter ordinar - raportul comisiei de mediere în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.67/1997 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/1994 privind punerea în siguranță a fondului construit existent.

Continuăm cu raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.67/1997 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.20/1994 privind punerea în siguranță a fondului construit existent.

Comisia de mediere ne propune spre aprobare următoarele texte.

La nr.crt.1, textul Senatului în unanimitate. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.2, textul Senatului în unanimitate. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.3, tot în unanimitate varianta Senatului Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.4, în unanimitate textul Senatului. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.5, în unanimitate textul Senatului. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.6, textul Senatului în unanimitate. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.7, în unanimitate textul Senatului. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.8, în unanimitate textul Senatului. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.9, în unanimitate textul Senatului. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr.crt.10, în unanimitate tot textul Senatului. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare raportul comisiei de mediere în ansamblul său, legea are un caracter ordinar.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Adoptarea proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenția Internațională pentru protecția artiștilor interpreți sau executanți, a producătorilor de fonograme și a organismelor de radiodifuziune, adoptată la Roma, la 26 octombrie 1961.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția Internațională pentru protecția artiștilor interpreți sau executanți, a producătorilor de fonograme și a organismelor de radiodifuziune, adoptată la Roma la 26 octombrie 1961.

Din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Kelemen Hunor, prezent, susține legea în forma ei.

Din partea comisiei sesizată în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, domnule președinte, sunteți de acord cu această lege, deci nu doriți să luați cuvântul. Domnul deputat Gabriel Țepelea, președintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, nu dorește să ia cuvântul, susține proiectul așa cum a fost susținut în raportul comisiei.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

La dezbaterile generale doriți să luați cuvântul? Vă rog. Domnul deputat Lădariu.

 

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cuprinzând 52 de state membre, printre care toate țările Uniunii Europene, precum și Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovenia și Ungaria, dintre cele ale Europei Centrale și de Est, Convenția de la Roma are ca scop protecția artiștilor interpreți sau executanți, a producătorilor de fonograme și organismelor de radiodifuziune. Actorii, interpreții, muzicienii, dansatorii și alte persoane care execută opere literare sau artistice sunt protejați astfel împotriva unor utilizatori ai prestațiilor lor pentru care nu și-au dat acordul, cum ar fi radiodifuzarea sau comunicarea către public, fixarea pe suport material, reproducerea făcută fără consimțământul lor, a execuției directe.

De asemenea, convenția prevede drepturile producătorilor de fonograme de a autoriza sau interzice reproducerea directă sau indirectă a fonogramelor, definindu-se sistemul de fonogramă.

Organismelor de radiodifuziune li se recunoaște dreptul de a autoriza sau de a interzice remiterea, fixarea pe suport material, reproducerea și comunicarea către public a programelor lor.

Important este de reținut faptul că pe lângă asigurarea protecției drepturilor de proprietate intelectuală și aplicarea unui nivel standard de protecție în relațiile internaționale ale României, Convenția de la Roma permite ca legislațiile naționale să prevadă excepții în ceea ce privește utilizarea privată pentru știri, utilizarea numai în scopuri de învățământ, de cercetare științifică sau în alte cazuri pentru care legislația națională prevede excepții de la protecția dreptului de autor asupra operelor literare și artistice.

Având în vedere toate aceste amănunte, deputații Partidului Unității Naționale Române vor vota proiectul de lege amintit aici. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește altcineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Intervenții la titlul legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la articolul unic al legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este o lege cu caracter ordinar. O supun spre aprobare în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptată în unanimitate.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenția pentru protejarea producătorilor de fonograme împotriva reproducerii neautoruizate a fonogramelor lor, adoptată la Geneva la 29 octombrie 1971.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția pentru protejarea producătorilor de fonograme împotriva reproducerii neautorizate a fonogramelor lor, adoptată la Geneva la 29 octombrie 1971.

Din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Hunor Kelemen susține proiectul așa cum a fost transmis.

Din partea comisiei, domnul deputat Gabriel Țepelea, președintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, susține raportul comisiei.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Domnul deputat Lazăr Lădariu. Vă rog.

 

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Având drept scop declarat protecția producătorilor de fonograme împotriva reproducerii neautorizate a lor, Convenția de la Geneva definește concret noțiunile utilizate. Fonogramă - orice fixare exclusiv sonoră a sunetelor provenite dintr-o execuție artistică sau altele. Producător de fonograme - persoana fizică sau juridică ce beneficiază prima. Copie - un suport conținând sunete reluate direct sau indirect, total sau parțial de pe o fonogramă. Distribuire către public - orice act al cărui obiect este de a oferi copii, direct sau indirect, publicului în general sau oricărei părți a acestuia etc.

Totodată, convenția stabilește criteriul, obiectul, durata, formalitățile, limitele, situațiile specifice ale protecției.

Convenția de la Geneva prevede obligația statelor contractante de a proteja producătorul de fonograme, resortisant al unui alt stat contractant, împotriva producerii de copii făcute fără consimțământul acestui producător, împotriva importului unor asemenea copii.

În funcție de legislația națională a fiecărui stat contractant, se alege unul din următoarele mijloace: protecția prin acordarea unui drept de autor sau unui alt drept specific, concurența neloială, sancțiuni penale în funcție de Legea dreptului de autor și a drepturilor conexe.

Aderarea nu implică vreo cotizație anume. Ea urmărește aplicarea unui nivel standard în relațiile sale internaționale.

Sunt câteva motivații în măsură să îndreptățească Partidul Unității Naționale Române să voteze proiectul de Lege privind aderarea României la Convenția pentru protejarea producătorilor de fonograme împotriva reproducerii neautorizate. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Intervenții la titlul legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate adoptat.

Intervenții la articolul unic al legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este o lege cu caracter ordinar. Vă supun spre aprobare legea în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptată în unanimitate.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice din 9 septembrie 1886, în formă revizuită prin Actul de la Paris la 24 iulie 1971 și modificată la 28 septembrie 1979 .

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice, din 9 septembrie 1886, în forma revizuită prin Actul de la Paris la 24 iulie 1971 și modificată la 28 septembrie 1979.

Din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Hunor Kelemen nu dorește să ia cuvântul.

Domnul președinte al comisiei, Gabriel Țepelea, susține raportul Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Domnul deputat Lazăr Lădariu. Vă rog.

 

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Document internațional încheiat la 9 septembrie 1886, care a stat la baza constituirii Uniunii Internaționale pentru protecția operelor literare și artistice, Convenția de la Berna, care are drept scop protejarea cât mai eficientă și uniformă a drepturilor autorilor asupra operelor lor literare și artistice, a fost succesiv completată la Paris în 1896, la Berlin în 1908, Berna - 1914, Roma - 1928, Bruxelles - 1948, Stokholm - 1967 și Paris - 1979.

Membră a Uniunii de la Berna din ianuarie 1927, România recunoaște forma revizuită și modificată a convenției, care uniformizează protecția internațională a drepturilor autorilor asupra operelor lor literare și artistice. Definind sintagme și termeni precum: opere literare și artistice, opere publicate, țări de origine, se stabilește care sunt autorii și operele protejate, drepturile exclusive și morale ale autorilor de a autoriza utilizarea operelor lor, reglementează durata protecției, limitele dreptului de autor, precum și clauzele administrative și finale.

Scopul urmărit constă în crearea unei baze comune a principalelor prevederi ale legislațiilor statelor membre ale Organizației mondiale pentru proprietate intelectuală, care să faciliteze circulația internațională a creației intelectuale din domeniul cultural.

Ținem să precizăm că legislația internă a României, prin Legea nr.8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe, acordă protecție proprietății literare și artistice, în condiții de armonizare cu reglementările internaționale în domeniu, conform formei revizuite a Convenției de la Berna.

Totalizând 93 de membri în prezent, convenția cuprinde țările Europei Centrale și de Est, plus țările baltice, unele implicate în procesul de asociere la Uniunea Europeană, precum Albania, Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovenia, Ungaria, Estonia, Letonia și Lituania, cu excepția României.

Aderarea României la Convenția de la Berna, decurgând din dorința logică a aplicării unor reglementări în relațiile cu celelalte state, are ca scop facilitarea circulației internaționale a creației din domeniul cultural și protejarea dreptului de proprietate intelectuală.

Partidul Unității Naționale Române va vota proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi mulțumim, domnului deputat Lădariu.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu dorește.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Începem cu titlul legii. Intervenții dacă sunt? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la articolul unic al legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare această lege cu caracter ordinar, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptată în unanimitate.

 
Proiectul de Lege privind acordarea de sprijin comunităților românești de pretutindeni (Procedură de urgență. Retrimis comisiei.)

Continuăm cu proiectul de Lege privind acordarea de sprijin comunităților românești de pretutindeni.

Domnul deputat Ștefan Glăvan, vă rog.

Vă rog frumos să păstrați liniștea, ca să putem să fim atenți. Vă rog.

 

Domnul Ștefan Glăvan:

Domnule președinte,

Solicit, doamnelor și domnilor deputați, ca proiectul de lege de la poziția 9 să fie retrimis la comisie pentru informații complementare.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci este o propunere care s-a făcut.

 
 

Domnul Ștefan Glăvan:

În prima intervenție am arătat că proiectul de lege prezentat este insuficient elaborat. Nu există nici o motivație privind susținerea... sau nu există dimensiunea parlamentară de control asupra acestui proiect de lege, deși susținem necesitatea existenței acestei legi.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu vă supun spre aprobare această cerere, ca acest proiect să fie retrimis la comisie pentru un raport suplimentar.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. Vă rog frumos, țineți mâinile sus, da? Vă rog frumos, țineți mâinile sus, ca să putem să le numărăm ca lumea, da?

Deci, sunt 86 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați voturile împotrivă. 48 de voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

A fost retrimis la comisie.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență nr.68/1997 pentru aplicarea unor articole din Legea învățământului nr.84/1995 începând cu anul școlar 1998-1999 (procedură de urgență).

Continuăm cu proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență nr.68/1997 pentru aplicarea unor articole din Legea învățământului nr.84/1995 începând cu anul școlar 1998-1999. Este ordonanță de urgență, proiectul urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Invit biroul Comisiei pentru învățământ să ne facă propunerile de timpi. Domnul deputat Stanciu, președintele comisiei. Vă rog.

 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de ordonanță...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, faceți liniște și ocupați-vă locurile în sală.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Acest proiect de ordonanță are un statut special, în sensul că a fost emis în condiții speciale, atunci când elevii solicitau bacalaureatul într-o anumită variantă.

Senatul a respins acest proiect de lege, iar comisia noastră a mers pe varianta Senatului, constatând că actualele prevederi ale Legii învățământului asigură desfășurarea bacalaureatului și respectiv examenului de capacitate în condițiile care sunt stipulate în ordonanță.

Prin urmare, obiectul ordonanței dispare și, în consecință, comisia noastră, ca și comisia de la Senat și plenul Senatului, a hotărât ca această ordonanță să fie respinsă.

Prin urmare, considerăm că nu ar mai fi nevoie de timpi necesari spre a fi discutată, deoarece este superfluă prin însuși obiectul ei.

Dacă considerați că trebuie să stabilim timpi, atunci considerăm că în maximum cinci minute se poate lămuri problema.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, propunerile de timpi. Domnul deputat ne va propune cei doi timpi. A propus numai un singur timp.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

În aceste condiții, propunem 5 și respectiv 10 minute.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare timpii propuși, 5 pentru intervenții și 10 în total pentru întreg proiectul.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe articole.

Vom începe cu titlul legii. Dacă au fost amendamente respinse. N-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Amendamente respinse la articolul unic dacă au fost? N-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare această lege cu caracter organic, în ansamblul ei. (Vociferări).

Păi, articolul unic prevede că: "Se respinge ordonanța de urgență" ș.a.m.d. Deci, textul articolului unic, o dată adoptat, prevede acest lucru.

Vă supun spre aprobare această lege, care are caracter organic, în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptată în unanimitate.

Continuăm cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.81/1997 pentru reglementarea plății premiilor anuale, a celui de-al 13-lea salariu sau altor sume de această natură, suportate din fondul de salarii.

O să invit biroul Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Deci, biroul Comisiei pentru muncă și protecție socială este ....

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

... absent și mă duc eu...

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Comisia este într-o ședință. Cum nu a venit nimeni nici de la Guvern pentru ca să susțină acest proiect de lege - chiar dacă este în procedură de urgență - vom trece peste el, și dacă o să vină de la comisie revenim asupra lui pentru dezbatere.

Continuăm cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 35/1998 pentru modificarea Anexei nr.1 și Anexei nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor și al altor taxe indirecte.

Inițiatorul?

Domnul deputat Munteanu a cerut cuvântul într-o chestiune procedurală. De la Ministerul Finanțelor, deci, de la inițiator, din păcate nu avem pe nimeni și procedural suntem blocați în momentul de față în dezbaterea acestui proiect de lege și a altora care au asemenea...

Sperând că vine cineva de la finanțe, îi dau cuvântul domnului deputat Munteanu, din partea Grupului PNTCD Civic- Ecologist.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

O parte din Grupul parlamentar al PNȚCD Civic-Ecologist, 11 deputați au făcut o propunere legislativă privind întreprinderile mici și mijlocii, care a fost înaintată Biroului permanent și pentru care, având în vedere importanța acestui subiect, rolul pe care întreprinderile mici și mijlocii sunt chemate să-l joace în procesul de reformă economică, s-a cerut procedură de urgență.

Am rugămintea, domnule președinte, să supuneți asistenței această propunere a grupului nostru parlamentar.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, s-a făcut o cerere de procedură de urgență pentru această inițiativă legislativă. Liderul grupului n-a putut să fie prezent în momentul respectiv.

Domnul deputat Vida. Vă rog, în legătură cu chestiunile procedurale.

 
 

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Cu regret, dar nu pot să fiu de acord cu propunerea făcută, întrucât deja sunt depuse trei propuneri legislative în legătură cu întreprinderile mici și mijlocii și la fiecare am căzut de acord să aprobăm procedura obișnuită, respectiv, dacă s-a depus astăzi a patra propunere legislativă, și această propunere trebuie să aibă același regim, respectiv să o discutăm după procedura obișnuită.

Solicit ca și colegii din Grupul parlamentar PNȚCD să fie de acord cu această chestiune.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Mircea Mihai Munteanu. Vă rog.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere precizările pe care președintele comisiei de specialitate le-a făcut adineauri înțelegem să sugerăm ca celelalte propuneri legislative să fie coroborate cu conținutul propunerii legislative făcute de grupul nostru parlamentar, în regimul în care vor fi analizate și celelalte trei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Am fost informat că de la Ministerul Finanțelor sunt pe drum încoace colegii care trebuie să susțină proiectul de lege. Între timp ... (Discuții la masa prezidiului) pentru proiectul de Lege pentru completarea Anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 48/1994 privind modificarea unor taxe pentru folosirea drumurilor publice și pentru unele prestări de servicii în porturi și aeroporturi nu avem pe nimeni din partea Guvernului, or, nu putem să dezbatem nici un proiect de lege fără reprezentantul inițiatorului.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.89/1997 pentru abrogarea punctului 3 lit. A din Anexa nr.1 la Legea nr.41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune (procedură de urgență).

Continuăm cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/1997 pentru abrogarea pct. 3 lit. A) din Anexa nr. 1 la Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Este ordonanță de urgență. O să rog pe domnul deputat Gabriel Țepelea, președintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în mas, sesizată în fond, să propună timpii pentru dezbaterea pe articole, respectiv pentru dezbaterea întregului proiect.

Vă rog.

 

Domnul Gabriel Țepelea:

Pct. 3 lit. A) din Anexa nr. 1 din Legea nr.41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune prevede sau prevedea - mai bine-zis - ca o clădire importantă să fie atribuită Radioului, Societății Române de Radiodifuziune. Ulterior, s-a revenit. Această clădire a fost atribuită unei alte instituții, dacă nu mă înșel Institutului de istorie, și Societății i se atribuie un teren, pentru a-și construi o nouă clădire.

Deci, abrogarea se referă la așa ceva și nu văd ce discuții ar mai putea comporta.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog să-mi propuneți timpii. Suntem în procedură de urgență și este nevoie de doi timpi: timpul pentru dezbaterea pe articole....

 
 

Domnul Gabriel Țepelea:

5 minute.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Și timpul pentru dezbaterea întregului proiect.

 
 

Domnul Gabriel Țepelea:

5 minute.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, 5 minute și 5 minute.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Deci, au fost adoptați timpii.

Conform regulamentului nostru trecem la dezbaterea proiectul de lege direct pe articole.

Amendamente respinse la titlul legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Amendamente respinse la art. unic al legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este o lege cu caracter organic. V-o supun în ansamblul ei spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 4 abțineri a fost adoptat acest proiect de lege cu caracter organic.

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

Lege organică și nu sunt nici 178 în sală. Nu se poate chiar așa!

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.35/1998 pentru modificarea Anexei nr.1 și a Anexei nr.3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.82/1997 privind regimul accizelor și al altor taxe indirecte (amânarea votului final).

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Rog biroul Comisiei pentru buget, finanțe, bănci să-și ocupe locul.

A venit cineva din partea Ministerului Finanțelor. Vă mulțumesc.

Deci, revenim asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 35/1998 pentru modificarea Anexei nr. 1 și Anexei nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor și al altor taxe indirecte.

Domnul deputat Miron Mitrea. Chestiune de procedură? Vă rog.

 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Din partea Grupului parlamentar PDSR vreau să atrag atenția că nu avem nici măcar cvorum de lucru, darămite cvorum pentru lege organică și vă rog să constatăm acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Îi rog pe domnii secretari să verifice cvorumul de lucru și cvormul pentru legi organice.

Vă rog frumos să vă ocupați locurile în sală!

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea (din sală):

Aici sunt 49.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnule secretar Mitrea, vă rog să-mi spuneți câți deputați sunt pe partea dumneavoastră?

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea (din sală):

Tot 49.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

46, 51 - da.

În acest moment, în sală se află 149 din cei 343 de deputați. Cvorumul de lucru pentru astăzi este de 132 și din acest moment nu vom mai putea vota decât pe articole legile, urmând ca voturile finale să le amânăm pentru mâine. Eu, totuși, sper să mai vină o parte din colegi.

Deci, suntem la acest proiect de lege. Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

Nu este chestiune de dorit. Este obligat să-și prezinte considerentele care o inspiră. O lege nu este facultativă...

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul secretar de stat Dan Rușanu. Vă rog.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța de urgență privind modificarea Anexei nr.1 și Anexei nr.3 la Ordonanța 82/1997 privind regimul accizelor și al altor taxe indirecte s-a făcut o redistribuire a accizei între acciza existentă în benzine, respectiv, benzina premium, benzina fără plumb și motorină, și cea existentă în țiței și gaze naturale.

Practic, prin această redistribuire s-a majorat acciza în benzină, prețul rămânând același, și s-a diminuat acciza în țiței și gaze naturale, pentru că se ajunsese la un moment dat în situația inedită ca petrolul în rafinărie în România să fie mai scump decât pe piața vestică, în condițiile în care benzina la pompă în România era mult mai ieftină decât benzinele pe piața vestică.

Prin această redistribuire s-a ajuns ca pe tona de țiței acciza să fie 4 ECU, iar la gaze naturale 7,5, iar la celelalte să fie de la 65 la 85 la benzină. Deci, a fost numai o redistribuire a accizelor între țiței și benzină.

Vă mulțumesc.

Din sală:

Pe seama cui s-a făcut?

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

N-am fost explicit. Deci, prețul a rămas același....

Prețul a rămas același. S-a făcut o redistribuire a benzinei din țiței în benzine.

Din sală:

Cum același?, că este 4.500 lei...

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Nu. Este altă ordonanță, domnule deputat. Îmi cer scuze.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Traian Decebal Remeș, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
 

Domnul Traian Decebal Remeș:

Comisia propune discutarea și votarea, cu amendamentele pe care le-am prezentat.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale la acest proiect de lege.

Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul legii, nr. crt. 1 din raportul comisiei. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul ordonanței. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. unic al ordonanței. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ordonanța în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii, nr. crt. 2 din raport.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Va trebui să amânăm votul final asupra acestui proiect de lege cu caracter ordinar pentru mâine la ora 11,00.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru completarea Anexei nr.1 la Ordonanța Guvernului nr.48/1994 privind modificarea unor taxe pentru folosirea drumurilor publice și pentru unele prestări de servicii în porturi și aeroporturi (procedură de urgență; amânarea votului final).

Continuăm cu proiectul de Lege pentru completarea Anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 48/1994 privind modificarea unor taxe pentru folosirea drumurilor publice și pentru unele prestări de servicii în porturi și aeroporturi.

Este un proiect de lege pentru care s-a adoptat procedura de urgență la noi, la Cameră. Invit biroul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci să facă propunerile de timp.

Domnul deputat Traian Decebal Remeș. Vă rog.

 

Domnul Traian Decebal Remeș:

Propunem 3 minute pe intervenție, 10 minute în total.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Cei doi timpi sunt: 3 minute și 10 minute.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptați în unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege direct pe articole.

Titlul legii. Amendamente respinse n-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii. Amendamente respinse? N-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Votul final asupra acestei legi îl vom da mâine, tot așa, la ora 11,00.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 92/1997 privind stimularea investițiilor directe.

Rog Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, domnul deputat Vida să facă propunerile de timp.

Vă rog, domnule deputat.

Și la această ordonanță de urgență privind stimularea investițiilor directe, domnul secretar de stat de la Ministerul Reformei nu a venit încă, și probabil că nu va apuca să vină în timp util ca să o mai susțină.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 91/1997 pentru prelungirea termenului prevăzut la art. 25 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizării și finanțării activității de cercetare-dezvoltare.

Doresc să știu dacă de la inițiator este cineva la acest proiect? Deci, nici aici nu avem pe nimeni de la inițiator.

Vă rog frumos să-mi spuneți care este cauza pentru care o serie de membri ai Executivului nu au venit. Vă rog frumos să veniți aici să-mi spuneți exact ce se întâmplă.

Deci, colegii din Executiv, care au ședință de Guvern, ne pun în situația neplăcută de a nu putea să dezbatem anumite proiecte de lege.

 
Dezbateri asupra propunerii legislative privind proclamarea Zilei Drapelului Național (procedură de urgență; amânarea votului final).

Am ajuns la ultimul punct de pe ordinea de zi, și anume la propunerea legislativă privind proclamarea "Zilei Drapelului Național", pentru care s-a aprobat dezbaterea în procedură de urgență. O să rog biroul Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, sesizată în fond, să facă propunerile. Domnul deputat Gabriel Țepelea, președintele comisiei. Vă rog.

 

Domnul Gabriel Țepelea:

Propun 3 minute pentru dezbaterea acestei ordonanțe.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trei minute pe articole. Și, pentru întreaga lege?

 
 

Domnul Gabriel Țepelea:

Tot 3 minute.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, 3 și cu 3 fac 6 minute, 3 minute și 6 minute, vă supun votului timpii pentru aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, adoptat.

Intervenții?

Trecem la dezbaterea directă, pe articole, a proiectului de lege. Amendamente respinse la titlul legii n-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 1, alin. 1. Amendamente respinse n-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 1, alin. 2, nr.crt.1 din raport. Amendamente respinse n-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 1 în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 2, alin. 1, nr. crt. 2 din raport. Amendamente respinse n-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 2, alin. 2, textul inițiatorului. Amendamente respinse n-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 2, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 3, nr.crt. 3 din raport. Amendamente respinse n-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este o lege cu caracter ordinar, votul final îl vom da tot mâine, la ora 11,00.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.92/1997 privind stimularea investițiilor directe (procedură de urgență; amânarea votului final).

Domnul ministru Șerbănescu este, în momentul de față pe drum încoace și cum programul nostru astăzi este până la orele 18,30, o să vă rog să avem amabilitatea să-l așteptăm, ca să putem trece și inițiativa Guvernului la care dânsul trebuie să fie de față, să o trecem prin Camera Deputaților, pe articole. Dânsul a avut ședință de Guvern și vine direct de acolo.

Din partea stângă a sălii:

Acesta este Parlament? Să aștepte un ministru?

Domnule Mitrea!

Propuneți să mergem noi acolo, la Guvern...

 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Miron Mitrea.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Am o propunere, o soluție, ca să ieșim din asemenea crize: când domnii miniștri au treabă, să mergem toți la Palatul "Victoria" și să facem acolo discuțiile, poate, prin reprezentanți...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Propunerea este interesantă, însă ar fi o imixtiune în separația puterilor din stat, așa că o vom privi ca atare.

Rugămintea mea este ca, totuși să încercăm să trecem și acest proiect de lege pentru care vine domnul ministru.

A venit și domnul ministru. (Aplauze) Vă rog frumos să vă ocupați locurile în sală.

Este o procedură de urgență, Guvernul trebuie să fie de față.

Dacă doriți să adresați câteva cuvinte sălii, vă rog s-o faceți, după care o să rog pe președintele Comisiei să ia cuvântul și să ne propună timpii.

Domnul ministru Șerbănescu. Vă rog. Vă rog frumos să vă ocupați locurile.

 
 

Domnul Ilie Șerbănescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Înțeleg că este o procedură de urgență...

Dacă tot mi s-a dat voie să spun, aș vrea să vă spun că este o mare onoare pentru mine să mă aflu aici. Este pentru prima dată. Până acum, am fost doar în fața comisiei de specialitate. Îmi îngădui să spun că am avut o colaborare foarte bună și sper s-o avem în continuare și în plen.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru,

O să vă rog să ocupați locul în bancă, aici.

Îl rog pe președintele Comisiei pentru reformă și privatizare, sesizată în fond, domnul deputat Vida, să ne propună timpii pentru dezbaterea acestui proiect de lege. Vă rog...

 
 

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Propun ca fond global de timp, o oră și jumătate și câte 3 minute pentru fiecare intervenție.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, o oră și jumătate pentru ansamblu și 3 minute de intervenție.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole. Amendamente respinse la titlul legii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Amendamente respinse la titlul ordonanței nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap. I. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 1, nr. crt. 1 din raport. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 2, preambul. Amendamente respinse nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Literea a), ba nu..., am greșit.

La art. 2, preambul, nr.crt. 2 din raport, amendamente respinse n-au fost.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Litera a), nr. crt. 3 din raport. Amendamente respinse n-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Litera b), nr.crt. 4 din raport. Amendamente respinse n-au fost. Da? Susține cineva amendamentul respins? Nu?

Deci, voturi pentru nr.crt. 4 din raport? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Litera c).Amendamente respinse n-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Litera d) de la art. 2, nr.crt. 5 din raport. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 2 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 3. Amendamente respinse n-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul I în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap. II. Numărul curent 6 din raport. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 4, primul alineat, nr.crt. 7 din raport. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 4 alin. 2, prima frază, nr.crt. 8 din raport. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Prima liniuță, care devine lit. a).

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Liniuța a doua, care devine b) în raport, nr.crt. 9 din raport. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Liniuțele, în continuare, numerotate cu litere, deci, toate celelalte liniuțe de la alin. 2. Dacă au fost amendamente respinse n-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 2 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 3, nr.crt. 10 din raport. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 4, nr.crt. 11 din raport. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 4 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 5, nr.crt. 12 din raport. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 6, nr.crt. 13 din raport. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 7. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 8, alin. 1, nr.crt. 14 din raport. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Domnule deputat Vida,

Sunteți amabil să veniți până aici?

Deci, la art. 8, alin. 1, lit.c),în textul inițiatorului. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 1 al art. 8, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 2 al art. 8, nr.crt. 15 din raport. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatele 3 și 4. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 8, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul II, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap. III, nr.crt. 16 din raport. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 1 art. 9, nr.crt. 17 din raport. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 2 al art. 9, nr.crt. 18 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 9 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 10. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 11, nr.crt. 19 din raport. Amendamente respinse+ Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul III, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap. IV. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 12, alin. 1, nr.crt. 20 din raport. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 2 al art. 12, nr.crt. 21 din raport. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 12.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 13.

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

Dar nu mai există art. 12!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Poftim? Se spune ca art. 12 să fie mutat după art. 13, alin. 2, ca articol renumerotat. Evident, urmează o renumerotare.

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală) :

Alineatul 1 se elimină!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alineatul 1 este eliminat, dar noi am votat articolul ca atare, el urmând să fie renumerotat, pentru că ele se renumerotează. Devine un articol cu un singur alineat.

Vă supun spre aprobare mutarea art. 12, am aprobat-o să fie după art. 13, vă supun spre aprobare renumerotarea art. 13, legat de această schimbare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 13, preambul.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Litera a), nr.crt. 22 din raport. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Litera b), nr.crt. 23 din raport. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Litera c),nr. crt. 24 din raport. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Literele d) și e), textul inițiatorului. Amendamente respinse n-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 13, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul IV, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap. V. Amendamente respinse? N-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 14, nr.crt. 25 din raport. Amemndamente respinse? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 15. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 16.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 17.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 18, nr.crt. 26 din raport. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul V, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Domnule deputat Vida... (Discută cu domnul deputat Iuliu Vida, la prezidiu).

Deci, la articolul unic al legii, dau cuvântul domnului președinte al Comisiei sesizate în fond, pentru politică economică, reformă și privatizare, domnului deputat Vida. Vă rog...

 
 

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Propun completarea textului articolului unic, astfel: "Se aprobă Ordonanța de urgență nr. 92 din 1997, privind stimularea investițiilor directe, cu următoarele completări și modificări: ..." și urmează amendamentele pe care le-am aprobat astăzi.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Evident, este o chestiune de tehnică legislativă, pe care am aplicat-o în toate cazurile în care au intervenit modificări în textul ordonanței aprobate de noi. Deci, vă supun spre aprobare articolul unic al legii, cu propunerile făcute și urmând să fie înșiruite toate completările și modificările făcute și aprobate de noi aic, astăzi.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Urmează ca această lege, care este o lege cu caracter ordinar, să o votăm în ansamblul ei, mâine, la ora 11,00, împreună cu celelalte legi, din cauză că în momentul de față nu mai avem decât cvorumul de lucru în sală.

Și, cu aceasta, declar închisă prima parte a ședinței noastre, urmând ca, de la ora 18,30, să urmeze expunerea întrebărilor adresate membrilor Guvernului și răspunsurile Guvernului la întrebările orale adresate membrilor acestuia.

 
Prezentarea de răspunsuri la întrebări adresate membrilor Guvernului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În deschiderea celei de a doua părți a ședinței noastre, domnul deputat Petre Țurlea a adresat o întrebare Ministerului de Interne. Domnul general de brigadă Nicolae Langa, secretar de stat, îi va răspunde.

Domnule deputat Țurlea, doriți să puneți întrebarea de la tribună?

Vă rog.

 

Domnul Petre Țurlea:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Iată întrebarea, deci, pentru Ministerul de Interne: ce măsuri a luat Ministerul de Interne pentru respectarea Legii privind arborarea steagului național cu ocazia manifestărilor ce vor avea loc pentru comemorarea Revoluției maghiare, pe 15 martie 1998?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Nicolae Langa, general de brigadă în Ministerul de Interne. Vă rog.

 
 

Domnul Nicolae Langa:

Doamnelor și domnilor deputați,

Am onoarea să răspund la întrebarea formulată de domnul deputat.

Vreau să amintesc cu această ocazie că Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice prevede situațiile în care acesta se arborează în mod permanent și temporar. Prin aceeași lege, s-a prevăzut, în sarcina Guvernului României, elaborarea unor norme referitoare la arborarea drapelului României și intonarea imnului național, în funcție de natura acțiunilor și manifestărilor, precum și atribuțiile specifice care revin autorităților și instituțiilor publice. Dar, până în prezent, aceste norme nu au fost întocmite. Totodată, legea nu cuprinde sancțiuni pentru cei care încalcă dispozițiile legale, referitoare la arborarea drapelului național. În această situație, în cazul încălcării prevederilor exprese ale acestei legi, se poate face aplicațiunea art. 236 Cod penal, referitor la ofensa adusă unor însemne.

În legătură cu arborarea drapelului altor state, cred că la asta vă referiți, domnule deputat, pentru că arborarea drapelului național nu este o faptă în contradicție cu legea: sunt cunoscute, din anii anteriori, localitățile unde au avut loc asemenea manifestări. Se vor lua măsuri ca un colectiv, constituit în mod special, să aibă discuții cu organizatorii acestor manifestații, să le pună în vedere necesitatea respectării prevederilor legale și, în caz contrar, vom trece la aplicarea prevederilor art. 236 Cod penal, împreună cu organele Parchetului. Vă raportez că am terminat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Țurlea, aveți două minute pentru întrebări și precizări suplimentare, după care domnul secretar de stat mai are încă două minute și dânsul pentru a vă răspunde. Vă rog.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Așa cum spunea și distinsul domn general, adineaori, într-adevăr, de 15 martie se petrec lucruri curioase, mai ales în Transilvania.

Eu fiind reprezentant al județului Covasna, vreau să vă aduc la cunoștință, domnule general, ca reprezentant al Ministerului de Interne, că anul acesta se petrec lucruri și mai curioase față de anii trecuți. Câteva mii de steaguri maghiare sunt pregătite pentru a fi arborate pe toate instituțiile de stat, deci ale statului român. Anul trecut, au fost arborate la Târgul Secuiesc, chiar pe Primărie. Anul acesta, se intenționează pe absolut toate instituțiile de stat, deci încălcându-se suveranitatea românească. Și iată ce spune art. 7 din acea Lege 75/1994. Sunt doar două cazuri, în care se admite arborarea unor steaguri străine: 1.- Cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat; 2.- Cu prilejul unor festivități și reuniuni internaționale.

Deci, 15 martie nu se încadrează în aceste două lucruri stipulate de legea românească. Evident că arborarea aceasta trebuie interzisă.

Iată, domnule general, pentru că domnia voastră faceți parte din Ministerul de Interne, am să vă prezint un document extraordinar. La această tribună, pe data de 30 mai 1995, deci de la Tribuna Camerei Deputaților, distinsul domn ministru de interne, de acum, domnul Gavril Dejeu, spunea următoarele, legate de cazuri similare. "După opinia noastră, arborarea drapelului unei țări străine, în contextul în care, potrivit legislației noastre și potrivit legislației obișnuite, nu se impune, este o încălcare a legii."

Se face acest lucru de mai multă vreme, este tolerat de mai multă vreme. El nu numai că are o semnificație politică specială, dar este de natură să întrețină în mod activ, în societatea românească, această stare de încordare și de zâzanie. Este un afront pe care noi îl condamnăm.

Iată ce spune Constituția: fidelitatea față de țară este sacră. Și fidelitatea se adresează, potrivit art. 4 din Constituție, "tuturor cetățenilor acestei țări". "În calitate de cetățeni ai acestei țări", spune domnul Gavril Dejeu, " ...avem nu numai drepturi, avem și obligații". Și asupra acestor obligații trebuie să stăruim atâta vreme cât dorim să fim cetățeni ai unor țări care ne adăpostește înlăuntrul fruntariilor ei. Și, în calitate de cetățeni, trebuie să îi respectăm simbolurile și semnificațiile. Unele din aceste simboluri sunt imnul și drapelul țării. " Nu se poate ", spune domnul ministru Dejeu, " ... în calitate de cetățean al țării să trădezi aceste valori".

Vă rog, domnule general, să-i amintiți domnului ministru Dejeu de ceea ce spunea cu atâta convingere, în aplauzele întregii săli a Camerei Deputaților, la aceste microfoane, pe 30 mai 1995. Ministrul de interne este primul dator să vegheze la respectarea legii. Acționând astfel, domnul ministru Dejeu își va respecta și propriul cuvânt. Îi urez să-și respecte acest cuvânt. Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat,

Aveți două minute pentru a răspunde acestor chestiuni. Vă rog.

 
 

Domnul Nicolae Langa:

Domnilor deputați,

Opinia domnului Petre Țurlea este justificată. Lucrurile așa au stat. Cunoaștem, am spus și înaite, zonele, localitățile unde se preconizează asemenea activități. Vom lua măsurile specifice în acele zone, așa cum am spus, inclusiv prin constituirea unor colective de ofițeri, în colaborare cu organele Parchetului și, acolo unde se va arbora steagul altor țări, pe instituții publice sau în alte locuri, interzise de Legea 75, vom lua măsurile în consecință.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Să vedem acum dacă secretarul general al Guvernului este aici. Nu este aici.

Deci, Ministerul Culturii. Cine a venit de la acest minister? Domnul Hunor Kelemen.

Domnul deputat Petru Bejinariu este aici? Da, este. Vă rog. Ați adresat o întrebare Ministerului Culturii. Vă rog, domnule deputat să poftiți la microfon.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Foarte scurt, să selectez din întrebare. Menționam aici că satul românesc a avut, cum se știe, în istoria sa culturală, o distinctă și generoasă activitate desfășurată în lăcașuri de cultură, respectiv în căminul cultural. În regimul comunist, acest cămin cultural a făcut educație comunistă, culturalizarea maselor, cum bine cunoașteți.

După Revoluție și, mai ales, în ultima vreme, aceste instituții au fost neglijate și, ca urmare, au ajuns, acum, într-un avansat proces de distrugere, iar activitățile lor s-au redus la nunți și cumetrii și, foarte rar sau deloc, la demersuri culturale de interes obștesc.

Întrebarea noastră, adresată domnului ministru Ion Caramitru are formularea:

Vă rugăm să precizați care sunt măsurile concrete, pornite de la Ministerul Culturii, pentru a pune în rolul lor aceste instituții culturale în mediul rural? Ne referim la demersurile de ordin cultural și la probleme de management cultural, pentru că întreținerea și gospodărirea acestor instituții aparțin consiliilor și, respectiv, primăriilor. Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat de la Ministerul Culturii Hunor Kelemen vă rog să răspundeți acestei întrebări.

 
 

Domnul Hunor Kelemen:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Așa cum domnul deputat a spus și a subliniat, aceste cămine culturale se află sub autoritatea consiliilor comunale și, în acest caz, acestea sunt responsabile de modul în care aceste instituții de cultură își desfășoară activitatea în folosul colectivității locale. Până în '97, aceste instituții culturale au fost trecute între instituțiile care erau subvenționate, care funcționau și care erau susținute numai din surse extrabugetare. Ministerul Culturii, prin modificarea Hotărârii de Guvern nr. 442/1994, deci este vorba despre Hotărârea de Guvern nr.6/1997, a creat cadrul și a dat posibilitatea ca aceste instituții culturale să fie subvenționate și din bugetul consiliilor locale și din bugetul consiliilor județene, precum și din bugetul central pentru diferite proiecte culturale.

În anul 1997, au fost alocate, de către Ministerul Culturii, 8 miliarde lei pentru susținerea financiară a peste 600 de acțiuni culturale. O bună parte din acestea s-au desfășurat în mediul rural, având ca organizatori inspectorate pentru cultură, în parteneriat cu căminele culturale. Ministerul Culturii a finanțat direct 24 de ansambluri și formații artistice, care s-au deplasat la diferite festivaluri și întâlniri internaționale. Amintim că au fost beneficiare ale acestui sprijin financiar și două formații aparținând căminelor culturale din Poiana Micului și Solonețul Nou, care au participat la Festivalul de la Pilan, din Polonia. Cu toate impedimentele organizatorice, logistice și financiare, cunoscute tuturor, avem și unele instituții culturale din comune ale județului Suceava, care se străduiesc și reușesc să organizeze acțiuni culturale artistice importante. Numai câteva exemple: comuna Fundul Moldovei, Festivalul de muzică corală religioasă; comuna Horodnic, Festivalul instrumentelor populare; comuna Vatra Moldoviței, Festivalul-concurs al rapsozilor, soliștilor vocali și instrumentiștilor; comuna Arboreni, Sărbătoarea salcâmului; comuna Boia, Simpozion-spectacol folcloric; comuna Udești, Concurs de poezie și proză; și, nu în ultimul rând, mai multe acțiuni metodice, lunare, cu directorii de cămine culturale.

În acest sens, trebuie să vă informez că în anul 1997, Ministerul Culturii și-a propus lansarea experimentală a unui proiect de formare a unor centre zonale metodologice de educație a adulților. Acest proiect s-a născut din necesitatea de adaptare a adultului la problemele transformării social-culturale. Ce s-a urmărit prin acest proiect: - să se elaboreze o strategie de dezvoltare pentru fiecare centru zonal metodologic, în funcție de specificul zonal și local; - atragerea de noi resurse umane în educația adulților; - reînființarea universităților populare din mediul rural; - acordarea de sprijin metodologic, organizatoric și material pentru întărirea acestor universități; să înființeze și să pregătească echipe de specialiști, la fiecare centru zonal metodologic, care la rândul lor să formeze specialiști din domeniul educației adulților. Este vorba despre funcțiile de referenți - din casele de cultură - și directori de cămine culturale. Prin aceste centre zonale, din județele Arad, Gorj și Giurgiu, Ministerul Culturii a organizat cursuri de formare a formatorilor, cu directorii de cămine culturale din aceste județe și din județele apropiate. La aceste cursuri au fost cuprinși aproximativ 150 de directori de cămine culturale.

Trebuie să vă informez că Ministerul Culturii, în acest an, vrea să inițieze un proiect de lege, un proiect care va reglementa situația așezămintelor culturale, ale căminelor culturale și centrelor de perfecționare. Noi sperăm că, până la sfârșitul anului, acest proiect de lege va fi gata și va fi înaintat Parlamentului. Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, Petru Bejinariu, mai doriți să interveniți? Vă rog.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Dacă rămânem la răspuns, înseamnă că întrebarea mea nu are sens, pentru că ceea ce spune domnul secretar de stat este adevărat, adică există o serie de activități pe care eu le cunoșteam, și-s foarte exacte, așa cum domnia sa le-a mărturisit aici. Dar, întrebarea noastră are intenția de a urmări celălalt spațiu, al altor lăcașuri de cultură, care sunt în starea pe care eu am relatat-o.

Deci, încă o dată, mulțumindu-vă pentru răspuns, vreau să-mi acceptați câteva idei. Eu aș vedea activitatea aceasta și în sfera unor activități la nivelul căminului cultural, fie sub formă de cercuri-cluburi, începând de la informatică și terminând cu arta, de toate tipurile ei, inclusiv cu posturi de radio local, inclusiv, cum ați mărturisit dumneavoastră, cu societățile culturale pe care le sprijiniți.

Iată, de pildă, tare aș fi curios, dacă îmi puteți răspunde la o întrebare de care sunt foarte interesat. Conduc o Universitate populară în municipiul Rădăuți, care se află la ediția a noua a cursurilor și care trăiește prin efort propriu și participă la ea câte 80 de cursanți, timp de 10 zile, din toată țara, iar lectorii sunt de la Academia Română, de la Universitatea "Ștefan cel Mare", de la Universitatea din Bălți, de la Universitatea din Cernăuți, de la Universitatea din Iași. Întrebarea ar fi aceasta: Este Ministerul Culturii în măsură să susțină măcar una din aceste ediții?

Și o altă chestiune: Dumneavoastră ați vorbit și ați vorbit corect, sigur, despre zonele acestea, centrele zonale, și cu o adresă, mai ales, la adulți. Eu v-aș spune foarte scurt, cred că este nevoie să avem un mesaj foarte clar, foarte sănătos la adresa tineretului din mediul rural, pentru că ei se mută încet, încet, în una dintre acele zone, care înseamnă "cele șapte păcate ale civilizației moderne". Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat, aveți două minute pentru a răspunde.

 
 

Domnul Hunor Kelemen:

Domnule deputat,

Sigur, Ministerul Culturii are posibilitatea de a sprijini - și din punct de vedere financiar - acest curs despre care ați vorbit. Acum nu pot să vă răspund foarte, foarte precis dacă pentru cursul respectiv, organizatorii au cerut un sprijin financiar. Dar, dacă la Ministerul Culturii există o solicitare scrisă, atunci, cu toată responsabilitatea, pot să vă informez că această solicitare va fi onorată.

În ceea ce privește tineretul, sigur, noi - prin aceste centre metodologice - am încercat și încercăm și în continuare acest lucru, dar este în faza experimentală. Până în 1996, acest lucru nu a fost posibil. Noi am început anul trecut și eu cred că un an de zile nu este un timp foarte lung ca să avem rezultate vizibile sau rezultate foarte, foarte concludente. Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, doamna deputat Viorica Afrăsinei, într-o chestiune de procedură. Oricând intervențiile pe procedură sunt acceptate.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte,

Cu deosebit respect, vă rog să ne spuneți dacă în Camera Deputaților este o nouă colegă. În caz că nu și totuși avem invitați, atunci aș vrea să vă rog ca invitatei noastre cât și colegilor care o înconjoară să-i citiți art. 124 alin. 3, din respect pentru noi, care suntem la această oră aici și pentru membrii Guvernului care sunt prezenți pentru a răspunde la lucrările noastre. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, eu acum văd lucrul acesta. Rog, deci, persoanele care nu sunt deputați să părăsească această sală, pentru că - în conformitate cu Regulamentul nostru - în această sală nu au dreptul să intre decât deputații, senatorii, membrii noștri sau ai Guvernului. Rog și pe colegii care au asemenea situații, pentru a nu pune în situații delicate invitații lor, să vină cu ei la balcon. Astăzi, domnul deputat Sassu, a avut niște invitați la balcon, în timpul dezbaterilor în plen. Vă mulțumesc.

Continuăm cu întrebările adresate de domnul deputat Petre Țurlea, secretarului general al Guvernului, domnul ministru Remus Opriș, care este prezent aici, lângă noi.

Îl rog pe domnul deputat Țurlea, dacă dorește, să poftească la tribună.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu am aici textul întrebărilor, dar prima se referea la promisiunile făcute de domnul președinte al țării și de către cei șase miniștri care l-au însoțit în timpul vizitei din Ungaria, cea recentă, din ianuarie, promisiuni privitoare la sărbătorirea pe teritoriul României a Revoluției maghiare de la 1848. Mă interesează dacă Guvernul României crede normală o asemenea sărbătorire.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, legat de această primă întrebare, îl rog pe domnul Remus Opriș să vă dea răspunsul.

 
 

Domnul Remus Opriș:

Vă mulțumesc.

Anul acesta aniversăm 150 de ani de la Revoluția de la 1848 și ea este un eveniment european, nu numai maghiar.

Dumneavoastră, domnule deputat, știți foarte bine că și pentru România anul 1848 a însemnat un moment istoric major. Astfel, în luna februarie a acestui an, am sărbătorit Ziua Tricolorului, marcând astfel împlinirea a 150 de ani de la prima expunere publică a drapelului românesc, fapt petrecut la Paris. Guvernul României a emis Hotărârea de Guvern nr. 65/9 februarie, publicată apoi în 16 februarie în Monitorul Oficial, prin care, în art. 1, anul 1998 este declarat an jubiliar, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la Revoluția de la 1848. În art. 2 al hotărârii citate, se stabilește că Ministerul Culturii și Departamentul Informațiilor Publice, alături de autoritățile administrației publice locale, vor sprijini organizarea și desfășurarea manifestărilor ocazionate de acest jubileu, manifestări ce se vor concretiza în expoziții, simpozioane și alte asemenea acțiuni cu tematică specifică.

Însă, Guvernul României nu preconizează nici o acțiune specifică dedicată zilei de 15 martie 1848. Este de reținut, însă, că Revoluția de la 1848 a fost un moment marcant al istoriei Europei și, prin urmare, jubileul acestei revoluții are o anvergură europeană. De aceea, acest eveniment trebuie înțeles în spiritul apropierii și cooperării între statele europene, și nu ca un motiv de exacerbare a naționalismului sau separatismului.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Petre Țurlea, aveți două minute pentru intervenție, sau treceți la întrebarea cealaltă.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Nu, nu, nu, domnule președinte,

Cum pot să scap ocazia de a discuta cu vecinul meu de județ, domnul Remus Opriș?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți vecin de județ cu dumnealui sau ...?

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Și de oraș.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

A, deci, dumneavoastră sunteți din Prahova? N-am știut. Vă rog.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Situația este puțin schimbată. Deci, printr-o acțiune a reprezentanților Guvernului român, s-a luat angajamentul față de un alt stat, față de Ungaria, ca să se sărbătorească, pe teritoriul României - și cu banii Guvernului României -, o acțiune antiromânească.

Eu știu că mulți dintre distinșii reprezentanți ai Guvernului nu știu istorie, dar nu este cazul domnului Opriș. Dânsul știe. Dar, este o chestiune de cultură generală. Se știe foarte clar că sunt trei elemente în discuție:

1.- Revoluția maghiară de la 1848 a început cu acea Declarație de la Pojon, din 15 martie, care este acum sărbătorită, care în art. 12 spunea foarte clar că se va uni forțat Transilvania cu Ungaria, încălcând voința populației majoritare, care era populație românească.

2.- Transilvania chiar a fost alipită forțat Ungariei în 1848, deci încălcând voința acestei populații, exprimată clar la Blaj, în mai 1848.

3.- Ceea ce este cel mai grav, pentru că populația românească s-a opus acestei acțiuni antiromânești și nedemocratice, armata maghiară a invadat Transilvania și a omorât 40.000 de români și a distrus peste 200 de sate ale acestor români.

Și, atunci, ne punem întrebarea: Cum poate un Guvern român, oricât de puțină istorie ar ști, să accepte sărbătorirea, pe teritoriul românesc, a unei asemenea crime împotriva populației românești?

Guvernul român și președintele României ar trebui să știe și istorie și, mai ales, ar trebui să aibă sentimente patriotice.

Spunea distinsul nostru coleg, domnul Opriș, adineaori, că Guvernul nu preconizează sărbătorirea. Cum nu preconizează, când dă bani? Chiar săptămâna trecută, secretarul de stat de la Cultură, domnul Hunor, ne-a citit aici o listă cu bani dați numai în două locuri, 62 milioane, doar în județul Covasna, pentru sărbătorirea acestei revoluții maghiare de la 1848, care a însemnat crimele respective. Deci, Guvernul românesc a dat bani. Cum putem spune că nu preconizează? Este aici o curiozitate. Deci, delegația aceasta în Ungaria a promis - în ianuarie - sărbătorirea Revoluției ungare pe teritoriul românesc. Uitase, însă, că a mai fost o revoluție românească și a trebuit să vin eu la această tribună pe 2 februarie, să propun Camerei Deputaților să ia măsuri pentru sărbătorirea revoluției române. Astfel, conducerea Camerei, pe 9 februarie, a acceptat acest lucru cu decizia "se va face în luna mai". Tot pe 9 februarie, Guvernul a dat acea hotărâre. Deci, mai întâi, s-a gândit la revoluția maghiară, și abia apoi la revoluția românească.

Deci, închei cu ideea că este o adevărată împietate la adresa celor 40.000 de români asasinați de unguri la 1848, să accept "sărbătorirea", acestei crime împotriva românilor, pe teritoriu românesc, cu banii contribuabililor români. Evident, istoria care este nepărtinitoare, mai devreme sau mai târziu îi va judeca și pe acești oameni care, temporar, au ajuns în fruntea României.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați depășit cele 2 minute!

Aveți tot 2 minute, dar, având în vedere că domnul deputat Țurlea ne-a vorbit adineauri 5 minute, ...

Vă rog.

 
 

Domnul Remus Opriș:

Eu, nevrând să intru în polemică asupra interpretărilor istoriei, ci doar să aduc în atenția dumneavoastră lucruri concrete ce țin de prezent, am să răspund așa: Guvernul României, prin Departamentul de Informații Publice și prin Secretariatul General al Guvernului, nu a alocat și nu va aloca nici o sumă pentru această sărbătorire. Pe de altă parte, însă, la inițiativa Academiei României, avem de gând să susținem financiar o serie de manifestări dedicate acestui an jubiliar, care se vor derula în această primăvară. În plus, și eu am făcut parte din acea delegație care s-a aflat la Budapesta și vă pot spune că nu a existat un angajament în acest sens.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Țurlea mai are încă o întrebare de adresat secretarului general al Guvernului. Îl rog să poftească la microfon.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Iată a doua întrebare, domnule președinte și domnilor colegi. Întrebarea se referă la o problemă pe care am ridicat-o în fața domniilor voastre și între timp, din fericire, s-a rezolvat. Prima acțiune de acest fel, care s-a rezolvat în actualul Parlament, datorită intervenției unui deputat. Este vorba de acțiunea ilegală a Consiliului local din Târgul Secuiesc, de rebotezare a 24 de străzi prin schimbarea denumirilor românești în denumiri maghiare, inclusiv strada care se chema 1 Decembrie 1918, de fapt, în primul rând această stradă 1 Decembrie 1918. Și întrebarea către domnul secretar general al Guvernului era dacă Guvernul crede sau nu că astfel de acțiuni sunt ilegale și ce măsuri, evident, poate lua în asemenea cazuri.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îl rog pe domnul ministru Remus Opriș să răspundă acestei întrebări.

Vă rog.

 
 

Domnul Remus Opriș:

Hotărârile Consiliului local din Târgul Secuiesc nr.94, 95 și 96 din 1 decembrie anul trecut, care se refereau la schimbarea denumirii unor străzi, la obligativitatea desfășurării lucrărilor Consiliului și a redactării documentelor acestuia în limbile maghiară și română și, respectiv, la obligativitatea cunoașterii limbii maghiare de către personalul primăriei, au fost revocate chiar de către Consiliul local Târgul Secuiesc, la data de 10 februarie 1998. Consiliul local a înțeles să revoce cele 3 hotărâri, ca urmar a intervenției prompte și bine motivate a prefectului județului Covasna.

Așa stând lucrurile, constatăm că întrebarea dumneavoastră nu ar mai avea obiect, Guvernul acționând prin prefect, pentru revocarea acestor hotărâri.

Așa cum am mai spus, de la această tribună, domnule deputat, vreau să vă asigur că Guvernul nu va tolera niciodată acțiuni cu caracter extremist, de natură să pericliteze ordinea constituțională, stabilitatea și integritatea statului.

Suntem promotorii ideii că autonomia locală reală este singura soluție pentru existența unei administrații publice eficiente și credem că descentralizarea, deconcentrarea și aplicarea principiului subsidiarității sunt căile ce trebuie urmate pentru reformarea administrației noastre, dar nu vom accepta ca aceste principii ale administrației publice moderne să fie folosite în susținerea unor acțiuni care periclitează caracterul național și unitar al statului român.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Țurlea. Vă rog, însă, să vă limitați la cele 2 minute, pentru că mai sunt o serie de colegi care au întrebări.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Vă mulțumesc, domnule președinte. O să mă limitez, într-adevăr.

Îmi plac dezbaterile acestea cu domnul secretar general al Guvernului. Succesiunea evenimentelor a fost, însă, cu totul alta. Acele hotărâri ale Consiliului din Târgul Secuiesc au fost date pe 24 decembrie 1997. Intervenția mea, atunci când nimeni nu mai intervenise și nu atenționase asupra acestui eveniment, a fost în luna februarie, imediat a intervenit ziarul "Adevărul" și ziarele românești din Covasna. În urma acestei presiuni conjugate, prefectul Tatu, al județului Covasna, a dat acea hotărâre de anulare a hotărârilor respective ale Consiliului din Târgul Secuiesc.

Bine că s-a ajuns, până la urmă, la un liman. Problema este, însă, următoarea: deci s-a adeverit că o asemenea situație este ilegală, este neconstituțională. Dacă s-a adeverit într-un caz, deci la Târgul Secuiesc și distinsul nostru reprezentant al Guvernului a acceptat ideea că a fost ilegală și pe drept au fost anulate acele hotărâri, în cazul acesta toate celelalte hotărâri ale unor consilii locale de acest tip din Transilvania sunt ilegale și trebuie anulate. Uitați-vă la Târgu Mureș sau în alte localități: peste tot s-a început cu străzile care se numeau 1 Decembrie 1918, ceea ce, în ultimă instanță, nu este doar anticonstituțional, dar este imoral ca, în România, strada care are drept nume data unității naționale să fie rebotezată și să i se dea un nume străin, de obicei numele unui om care a luptat împotriva acestei unități naționale a românilor.

Sunt perfect de acord și îi mulțumesc domnului reprezentant al Guvernului că a spus, cu atâta fermitate aici, că Guvernul României va veghea la respectarea legii. Aș vrea, însă, ca deputat de Covasna, știind cu totul altceva din teritoriu, ca acest Guvern să coboare din București, din când în când, nu doar în vizite oficiale anunțate, și să vadă ce se întâmplă, în realitate, în aceste autonomii locale maghiare, să vadă pașii care se fac permanent, spre ruperea acestor regiuni de țara care se cheamă România.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru Opriș, vă rog. Aveți tot 2 minute, pentru replică.

 
 

Domnul Remus Opriș:

Am înțeles că aceste întrebări și interpelări au și rolul de a pune în valoare diverse demersuri politice. Nu mi-am propus, repet, să fac polemică cu domnul deputat, însă aș vrea să vă spun că, în ce privește decizia prefectului și a Consiliului local, nu presiunile făcute de dumneavoastră, domnule deputat, ci analiza acelor hotărâri, în temeiul legii, au fost motivele pentru care s-a renunțat la ele. Altfel, să știți că prefecții, arareori, dacă vreți, se lasă împresurați de demersurile dumneavoastră.

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Păcat!

 
 

Domnul Remus Opriș:

În plus, aș vrea, totodată, să aveți în vedere faptul că o serie de decizii ale consiilor locale din alte părți au fost luate în temeiul Ordonanței nr.22, ordonanță care, știți bine, se află, deocamdată, în dezbaterea plenului, în curând a Senatului, pentru că ea a depășit stadiul discuțiilor la nivelul Comisiei de administrație publică locală a Senatului și va fi, bineînțeles, și pe agenda dumneavoastră de lucru, iar cu acel prilej am încredințarea că vom purta discuții țintite asupra modalității în care consiliile locale pot să-și aplice aceste elemente de autonomie locală, inclusiv a reboteza străzi sau a stabili anumite denumiri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Naidin a adresat o întrebare Ministerului Educației Naționale. Este cineva aici?

Trecem la următoarea. Domnul deputat Petru Bejinariu a adresat o întrebare Ministerului Tineretului și Sportului.

Domnule deputat, vă rog să poftiți la microfon.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Da, mulțumesc.

Ne mutăm într-o sferă mai pentru tineret și dau citire conținutului întrebării. Activitatea sportivă s-a exprimat la noi, în municipiu, de-a lungul anilor, la hoche, lupte greco-romane, tir cu arcul, fotbal etc.

În perioada 1950 - 1965, echipa de hochei activa în Campionatul național și jumătate din echipa națională venea de la Rădăuți. A urmat o evoluție foarte bună la greco-romane, centrul de aici având secții în multe orașe și comune din județul Suceava.

Fac o mențiune aici și cred că domnii de la Ministerul Tineretului și Sportului știu și cred că și regretă că nu este așa și acum, că mulți campioni naționali precum și cunoscutul campion mondial și olimpic Ștefan Rusu erau de la Rădăuți. Paralel s-a dezvoltat și tirul cu arcul. Ca o recunoaștere, s-a înființat Centrul olimpic de pregătire la Rădăuți.

Întrebarea: vă rugăm, domnule ministru, să precizați dacă aveți în vedere investiții și alte demersuri privind activitatea sportivă pentru județ, dar mai ales pentru municipul Rădăuți, spre a revigora acest domeniu, inclusiv marea performanță sportivă de altă dată, pentru care trebuie, autentic, să avem toți mari nostalgii.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat din Ministerul Tineretului și Sportului, Ioan Dobrescu.

Aveți 3 minute, pentru a răspunde. Vă rog.

 
 

Domnul Ioan Dobrescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la întrebarea pusă de domnul deputat Petru Bejinariu, vă informăm cu următoarele:

În județul Suceava, Ministerul Tineretului și Sportului deține baze sportive în administrare, în municipiul Suceava și orașul Fălticeni, constând din stadion de fotbal, cu pistă de atletism, săli de gimanstică, lupte și atletism, terenuri pentru tenis, baschet, rugbi, piste de patinaj viteză și de role, patinoar artificial descoperit, bac de canotaj, hotel și cantină pentru sportivi și sediile unităților din subordinea ministerului.

Conform legii, ordonatorul principal de credite, respectiv ministrul tineretului și sportului nu poate aproba investiții, reparații capitale sau curente, decât la bazele menționate aflate în administrarea unităților teritoriale din subordinea ministerului. În acest sens, unitățile respective au solicitat, pentru anul 1998, includerea în proiectul planului de investiții și reparații următoarele: CSM Suceava, reparații capitale la Complexul sportiv A.R., Sala de lupte "Unirea" și la cantină, în valoare de 1 miliard 51 de milioane de lei; C.S. Suceava - reparații capitale la sediul clubului - 120 de milioane lei.

În condițiile unui buget de austeritate pentru anul 1998, se va analiza dacă solicitările respective pot fi sau nu onorate, având în vedere că pe lista de priorități a ministerului se află centrele sportive naționale, în care se pregătesc componenții loturilor naționale și olimpice.

În ceea ce privește patinoarul artificial descoperit din Suceava, acesta intră în aceeași categorie cu solicitările prezentate.

Referitor strict la municipiul Rădăuți, întrucât Ministerul Tineretului și Sportului nu deține baze proprii aici și nici nu poate, conform legislației actuale, să se asocieze cu alte unități, ministerul nu va putea face investiții pentru o sală de lupte și pentru un patinoar. Deci, domnule deputat, vreau să menționez că nu avem, în acest moment, în municipiul Rădăuți, baze proprii, deci cluburi proprii. Ar trebui o inițiativă locală, pentru a solicita înființarea acestora.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, aveți 2 minute, pentru intervenții și întrebări suplimentare.

Vă rog.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Îi mulțumesc domnului ministru, pentru elaborarea răspunsului. El, în principal, este așa, corect, datele enunțate sunt corecte, dar întrebarea mea era așa: dacă aveți în vedere investiții și ați spus că nu aveți, dar nici alte demersuri nu aveți pentru revigorare? Pentru că era jumătate de întrebare, la care pare-se că nu am răspuns.

Eu v-aș ruga să fiți de acord cu mine, în următoarele trei spații: dacă există un tineret, la Rădăuți, sănătos, frumos, dotat intelectual și bine educat, dacă există o tradiție atât de puternică și dacă există, cum știți dumneavoastră și cred că recunoașteți aceasta, cum știți că există tehnicieni de mare competență probată în activitatea sportivă, de ce nu se mai face încă un efor, să se vină cu al patrulea element și să se asigure această revigorare, nu numai prin acel patinoar, care, de fapt, a fost programat la Rădăuți și s-a născut la Suceava?

Deci eu zic că există nevoia ca în zona aceea, pentru că nu mă refer numai la zona municipiului Rădăuți, ci sus, până la granița de la Ucraina și, dacă vreți, și dincolo, pentru viitor și dincolo.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat, aveți dreptul la replică 2 minute.

Vă rog.

 
 

Domnul Ioan Dobrescu:

Într-adevăr, aveți dreptate. În Rădăuți există un tineret cu un potențial deosebit. Este un adevăr remarcabil, pe care l-ați enunțat. Într-adevăr este o zonă cu mare potențial, de fapt ca și acea parte de țară.

Problema este undeva de descentralizare. Avem nevoie de o inițiativă locală, pe care apoi s-o sprijinim. Nu putem să pornim de la centru o inițiativă, când nimeni din zona aceea nu ne-a solicitat, în acest moment, sprijinul. Deci vă rugăm foarte mult, prin influența dumneavoastră deosebită în acea zonă, puteți determina acest demers și noi vă promitem, cu absolut toată răspunderea.

 
 

Domnul Petru Bejinariu (din sală):

Deci este o promisiune?

 
 

Domnul Ioan Dobrescu:

Da.

 
 

Domnul Petru Bejinariu (din sală):

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Petru Bejinariu a mai avut o întrebare adresată Ministerului Afacerilor Externe, care însă va fi reprogramată pe 23 martie.

 
 

Domnul Petru Bejinariu (din sală):

Este de anul trecut!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vreau să știu dacă, de la Ministerul Educației Naționale, a venit cineva? Nu a venit.

De la Ministerul Muncii și Protecției Sociale se află aici domnul secretar de stat Radu Petru Păun Jura.

Domnul deputat Gheorghe Ana are o întrebare. Îl rog să poftească la microfon.

 
 

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Foarte multe din ofertele electorale cuprinse în "Contractul cu România", la care, în întrebarea pe care o am în față, m-am referit, se refereau, și ele, la puterea de cumpărare și insistent la viitoarea stare de îndestulare a celor circa 6 milioane de pensionari. Starea pensionarilor României a ajuns dezastruoasă, disperată, aducându-i, nu pe puțini, în situația de autorenunțare la viață.

Noua Putere a ignorat și ignoră, în continuare, cerințele îndreptățite ale acestora, în special pe cele legate de revalorizarea pensiilor, de așezarea lor la nivelul unui cuantum realist, raportat la timpul de muncă prestat, respectiv timpul de cotizare, baza valorică de calcul, grupele de muncă și alte elemente tehnice de fundamentare.

Am depus, alăturat acestei întrebări, o scrisoare ce mi-a fost înmânată de un grup de pensionari din Petroșani. Această scrisoare era adresată domnului prim-ministru și, făcându-mă ecou, l-am întrebat pe domnul ministru Alexandru Athanasiu, când se va reglementa, evident prin lege, revalorizarea pensiilor pentru limită de vârstă și, de asemeni, am întrebat dacă sunt avute în vedere, într-un viitor apropiat, acordarea înlesnirilor îndreptățite ale acestei categorii sociale, privitoare la reduceri fiscale, transport pe CFR, tratament și odihnă și alte asemenea înlesniri.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Radu Petru Păun Jura, de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Aveți 3 minute pentru răspuns.

Vă rog.

 
 

Domnul Radu Petru Păun Jura:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați,

Reforma sistemului de pensii și asigurări sociale reprezintă una din componentele principale ale procesului ce vizează reforma în domeniul economic și social din țara noastră.

Domnul deputat Ana are perfectă dreptate, când spune că sistemul actual de calcul al pensiei este nedrept și în noua Lege a pensiilor care, de la noi, a plecat pe procedura de legiferare, se prevede un nou sistem de calcul al pensiei, care va avea ca bază întreaga perioadă de contribuție din perioada salarială. Însă, în cazul pensionarilor în plată, vrem să recalculăm toate pensiile, la nivelul lunii octombrie a anului 1990 și apoi să le actualizăm, ținând cont de creșterea pensiei medii pentru întreaga perioadă.

Am avut mai multe negocieri cu organizațiile de pensionari, care au susținut să încercăm un proiect de act normativ, care să rezolve, într-o procedură de urgență, această recorelare, pentru că este știut că noua Lege a pensiilor va dura, până la punerea ei în aplicare, deoarece este o lege foarte mare, are 205 articole, în faza în care a plecat de la noi și este foarte tehnică. Desigur dezbaterea ei va dura destul de mult, în cele două Camere ale Parlamentului. Cert este că se va face această recorelare, iar în această fază, începând cu 1 aprilie, o să vedeți dintr-o hotărâre de Guvern care o să apară în zilele următoare, vom face o indexare automată a pensiilor, ținând cont de rata inflației și de indicele de creștere a prețurilor, deci indexare automată lunară.

Referitor la celelalte drepturi ale pensionarilor, menționăm că și la această dată, pensionarii beneficiază de 6 călătorii cu reducere de 50% pe biletele de transport CFR, beneficiază, de asemeni, de bilete de tratament și odihnă la prețuri avantajoase, cea mai mare parte din costuri fiind suportată de la bugetul de asigurări sociale.

În ceea ce privește reducerile fiscale, aici chestiunea este mult mai complicată, deoarece trebuie identificate alte surse, prin care ar urma să fie suportate diferențele. Cert este că cea mai grea problemă, aceea a recorelării, va fi rezolvată în mod cert, dacă nu printr-un act normativ special, în mod sigur în noua Lege a pensiilor, unde avem un capitol dedicat acestei chestiuni.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, aveți 2 minute pentru întrebări suplimentare sau precizări.

 
 

Domnul Gheorghe Ana (HD) :

Domnule președinte,

Domnule secretar de stat,

Din câte știu, dumneavoastră sunteți de obârșie între două puternice centre minerești, între Deva și Munții Apuseni, între Ghelar-Teliuc și între Valea Jiului.

În Valea Jiului sunt peste 15.000 de pensionari. De câtva timp, au mai apărut vreo 18.000 de rentieri, adică cei licențiați sau autodisponibilizați. Vă dați seama că ei trăiesc în prezent, ei au nevoie de resurse acum. Sigur că, probabil, din punct de vedere al noutăților, al cuantumului și poate chiar și al resurselor de susținere, viitoarea Lege a pensiilor, evident, se dorește și trebuie să fie un act reparatoriu, oricum mai bună decât cea existentă. Dar actualul Guvern a intrat în câmpul, în zona legilor organice prin ordonanțe de urgență, uneori, să-mi fie iertat și nu știu dacă trebuie să-mi cer scuze pentru ceea ce spun, când nu avea dreptul să intre cu ordonanțe de urgență în această zonă. De ce pentru acești obidiți, fiindcă toată lumea este de acord că au ajuns la limita răbdării, la limita subzistenței, de ce nu se procedează cu o ordonanță de urgență, așa cum s-a procedat în atâtea și atâtea cazuri, chiar în domeniul legilor organice? Acestea sunt problemele pe care am dorit să le ridic și cu care să vă sensibilizez pe dumneavoastră, mai mult decât sper și sunt convins că sunteți sensibilizat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat, aveți 2 minute pentru replică.

 
 

Domnul Radu Petru Păun Jura:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Ca să fiți și mai precis informat, să știți că sunt originar exact din Valea Jiului, din satul Jieț de lângă Petroșani și vă mulțumesc pentru grija dumneavoastră de a mă sensibiliza, dar să știți că nu este nevoie să mă sensibilizați, pentru că sunt foarte sensibilizat. Lucrez, în acest moment, la foarte multe acte normative legate de pensionari. Este gata Legea protecției sociale a vârstnicilor, care a plecat pe procedura de legiferare, un proiect de lege care înființează un Consiliu național al persoanelor vârstnice, am terminat Legea reformei sistemului de pensii și este gata proiectul de Hotărâre de Guvern privind indexarea automată și lunară a pensiilor și avem gata a șaptea variantă a proiectului de Lege privind sistemul de pensii capitalizat administrat privat. Urmează ca, în negocierile pe care le avem cu organizațiile centrale de pensionari, să găsim o soluție, care s-ar putea să fie chiar o ordonanță de urgență, pentru a recorela pensiile. Deci dorința lor este să urgentăm recorelarea, până la apariția noii legi. Nu ne-am opus la această chestiune, urmează să găsim soluția legală. Să sperăm că o vom găsi foarte repede.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Naidin a adresat o întrebare Ministerului Comunicațiilor.

Domnule deputat, vă rog poftiți la microfon.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Am corespondent?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți corespondent pe domnul secretar de stat din Ministerul Comunicațiilor Dan Chirontojan.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Îi mulțumesc pentru bunăvoință, pentru că ministrul învățământului, atunci când aflăm, dintr-o statistică internațională, că suntem pe primul loc privind rata de analfabetizare în Europa de Est, nu s-a prezentat pentru a răspunde.

Domnul ministru de la telecomunicații doresc să-mi răspundă asupra implementării sistemului telefonic în 4.993 de localități, din care 42 de sate din județul Călărași, atunci când s-a aprobat și s-a dorit aplicarea programului privind conectarea satelor la rețelele telefonice, conform Hotărârii de Guvern nr.577/septembrie 1997. Întreb pentru că era o inițiativă lăudabilă, dar lipsită de surse de finanțare, poate nu știu eu, dar, în condițiile unui buget nu de austeritate, ci de supraviețuire, este evident că tot ceea ce s-a dorit nu s-a putut și realiza.

Aștept cu mare interes.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat Dan Chirondojan de la Ministerul Comunicațiilor, vă rog să răspundeți. Aveți 3 minute.

 
 

Domnul Dan Chirondojan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați,

Programul de dezvoltare pe termen mediu, în perioada 1998 - 2002, privind conectarea localităților rurale la rețeaua telefonică națională, prevede realizarea, în principal, a două obiective majore:

1) înlocuirea celor aproximativ 338.000 de linii telefonice manuale cu linii telefonice automate și

2) instalarea a circa 915.000 de linii telefonice automate noi și extinderea cu circa 81.000 de linii telefonice a unor centrale existente în zonele rurale.

Prin aceste obiective se urmărește desființarea centralelor telefonice manuale până în anul 2001 și atingerea unui grad de penetrație telefonică în zonele rurale de circa 14-15%.

Programul pentru anul 1998, cu privire la dezvoltarea telefoniei în zonele rurale, prevede înlocuirea a 38.000 de linii telefonice manuale și instalarea a 87.000 de linii telefonice noi în centralele automate.

Referitor la situația telefoniei în zonele rurale din județul Călărași menționăm următoarele: în cursul anului 1998 se va construi rețeaua locală pentru o centrală telefonică digitală tip Goldstar cu o capacitate de 1.000 de linii în localitatea Fundulea. Termenul de punere în funcțiune va fi luna decembrie 1998. Tot în cursul acestui an se va construi rețeaua locală în vederea instalării unei centrale telefonice digitale, tot de tip Goldstar, tot de 1.000 de linii, în localitatea Dragalina, cu termen de punere în funcțiune în aceeași lună decembrie 1998.

Pentru perioada de după 1998 și până în 2002, programele de dezvoltare pentru județul Călărași prevăd, pe de o parte, înlocuirea tuturor centralelor telefonice manuale din județ cu centrale telefonice digitale și aceasta până în finele anului 2001 și instalarea unor noi linii telefonice digita, într-un ritm de 7500 de linii pe an în perioada 99-2000, asigurându-se o penetrație telefonică de aproximativ 14% pentru zonele rurale ale județului. Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marian Ianculescu. Întrebare adresată tot Ministerului Comunicațiilor. Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Întrebarea mea este foarte scurtă, se referă la taxele pentru instalarea de posturi telefonice la birourile parlamentare. Pentru biroul meu parlamentar am achitat suma de 280.000 lei pentru persoane fizice. După aceea nu mi s-a mai instalat postul telefonic, întrucât mi s-a spus: nu, trebuie să plătiți un milion de lei, pentru că sunteți persoană juridică și birourile parlamentare nu sunt asimilate cu partidele politice. Într-adevăr, nu sunt asimilate cu partidele politice, dar considerăm că biroul parlamentar este al unui anumit deputat, deci, persoană fizică. De aceea, am venit cu rugămintea la domnul ministru Sorin Pantiș, să analizeze această problemă și să reglementeze ca la birourile parlamentare, taxele pentru instalarea unui post telefonic să se realizeze după persoane fizice, întrucât un milion de lei este o sumă destul de mare și se ia din taxa forfetară, din sumele care revin experților și salariaților de la birourile parlamentare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat din Ministerul Comunicațiilor, Dan Chirondojan va răspunde. Aveți 3 minute, vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Dan Chirondojan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați, într-adevăr, deci, Camera Deputaților și Senatul sunt asimilați unor persoane juridice. Pentru birourile deputaților și ale senatorilor plata telefonului, deoarece se face din aceste sume forfetare din Camera Deputaților, respectiv din Senat, sunt asimilate unor persoane juridice. Deci, dacă plata se făcea individual, pe numele dumneavoastră, atunci era persoană fizică, dar fiind făcută din sumele acestea forfetare, se asimilează unor persoane juridice.

 
 

Domnul Vasile Stan (din bancă):

Telefonul este pe numele Ianculescu.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Marian Ianculescu, aveți două minute, vă rog.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte, nu cred că este o soluție. Am rugat, depinde de ministru, nu este lege aici, să știți. Dacă ministrul vrea, se poate și cred că trebuie să se poată acest lucru și în continuare insist să se reanalizeze și să se dea după persoane fizice, pentru că acel telefon este pe numele Ianculescu Marian, persoană fizică, birou parlamentar.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, aveți două minute pentru replică, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Dan Chirondojan:

Deci, domnule deputat, voi informa pe domnul ministru Pantiș și vom analiza această propunere a dumneavoastră. (S-a produs un mic incident, a pocnit un bec din cupola aulei, situat deasupra lojei guvernamentale.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă țineți minte, la un moment dat s-a spus că nu știu ce-i cu lexanul acesta de sus, că se întâmplă..., că pică..., că... De fapt, nu era lexanul; sunt aceste "minunate becuri", care, când se ard, se topesc și acestea sunt bule de sticlă incandescentă care, evident, perforează mocheta și pot să genereze și un incendiu.

Din sală:

Blestemul constructorilor!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, nu este un material plastic de vină, ci aceste becuri.

Continuăm. Domnul deputat Nicolae Groza. Este aici? Lipsește. Departamentul de stat pentru protecția copilului este prezent prin secretarul de stat Cristian Tăbăcaru, însă cum nu este aici domnul deputat Nicolae Groza, o să vă rog ca răspunsul scris - îl aveți în mai multe exemplare? - O să rog ca răspusul scris să-l predați doamnei, ca să-l poată distribui domnului deputat Nicolae Groza și în acest fel să se închidă această întrebare.

Doresc să știu dacă de la Ministerul Educației Naționale a venit cineva? Nu a venit.

Lista de întrebări adresate de domnii deputați și doamnele deputate miniștrilor, practic se încheie aic. Pentru întrebarea adresată de domnul deputat Petre Naidin Ministerului Educației Naționale, vă rog frumos să o reprogramați și vă rog să atrageți atenția domnului ministru, domnilor secretari de stat, că asemenea întârzieri în răspunsuri creează o stare de nemulțumire în rândul colegilor deputați.

 
Prezentarea, pe scurt, a interpelărilor adresate Guvernului.

Continuăm cu interpelările adresate Guvernului. Domnul deputat Vasile Stan. Se pregătește domnul deputat Florian Serac, este aici? Da.

 

Domnul Vasile Stan:

Interpelarea mea este adresată domnului Nicolae Noica, ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului.

Vă aduc la cunoștință câteva din multe cazuri de nerespectarea legislației în vigoare privind regimul construcțiilor din județul Argeș. Aceste încălcări grave se fac sub ochii și cu știința primăriilor și a Inspecției de Stat în Construcții. Vă dau câteva exemple:

1. construcții de garaje inestetice fără autorizație pe domeniul public, pe Calea Bascovului și în parcarea blocului C2 din strada Negru-Vodă, Pitești - foto 1 și 2;

2. construcții de clădiri industriale fără autorizație în zone rezidențiale. Exemplu: clădirile firmei Eldi din strada Zorilor, Pitești;

3. construcție de clădiri pe domeniul public, fără autorizație de construcție, construcția în curs de derulare în fostul parc Olga Bancic din Câmpulung Muscel;

4. acordarea de autorizații de construcție în locuri inadecvate din zone ocupate sută la sută cu blocuri de locuințe, fără plan de urbanism global sau cel puțin zonal sau de detaliu: sediul firmei de piese de schimb Alben SRL din Calea Bascovului, Pitești, foto 3 și 4;

5. construcția de clădiri impozante care nu respectă prevederile autorizației de construcții, clădirea de la intersecția străzilor Teilor și Doaga din Pitești, care se construiește P + 4, în loc de P + 3, foto 5, 6 și 7;

6. construcția și funcționarea parcării pentru TIR-uri turcești pe autostrada Pitești-București, în apropierea rezervoarelor sferice cu gaze lichefiate de la ARPECHIM Pitești, cu pericol foarte mare de explozie cu consecințe incalculabile.

Deoarece nu cunosc cazuri de demolare a unor construcții ridicate ilegal, vă rog, ca prin organele dumneavoastră competente, să se cerceteze cazurile semnalate și măsurile întreprinse.

Vă mai sesizez asupra înmulțirii cazurilor de acordare de autorizații de construcție pentru clădirikitsch. Exemplific, pentru orașul Pitești, cu stația de benzină de pe strada Depozitelor din apropierea podului peste râul Argeș și "vila cu turnuri și turnulețe" în curs de construcție, vizavi de stația PECO, la ieșirea spre Slatina. Anexez 7 fotografii color.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Florian Serac, se pregătește domnul deputat Petre Naidin.

 
 

Domnul Florian Serac:

Domnule președinte,

Interpelarea mea se adresează domnului Romică Tomescu, ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului. Prin Legea nr.18/1991 art.41, se restituia persoanelor fizice terenuri cu vegetație forestieră și păduri până la un hectar din fostele proprietăți. De la adoptarea legii până la punerea în posesie a foștilor proprietari, organele ROMSILVA au început să exploateze tocmai acele parcele care erau vizate de lege a fi restituite. Prin intervenția parlamentarilor din județele în cauză s-a reușit stoparea fenomenului.

În 1997, prin Legea nr.169 de modificare a Legii 18/1991, art.41, 411 și 412, se dă posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate până la 30 de hectare. În județul Bihor, cetățenii, foști proprietari, au depus cereri și pentru pădurile și pășunile deținute în proprietate în cote părți, adică urbariale și composesorale, în speranța restituirii drepturilor lor firești și legale. Reprezentanții ROMSILVA însă nu și-au schimbat obiceiurile, recurgând la aceleași metode ca în 1991-93, de dijmuire a terenurilor cu material lemnos ce ar urma să fie atribuite foștilor proprietari. La adăpostul motivării igienizării acestor păduri, "igienizează" în continuare aceste suprafețe în așa fel ca în momentul în care va veni timpul să fie restituite foștilor proprietari, aceștia să nu mai aibă ce recolta.

Vă rog domnule ministru, să interveniți în această problemă și să vă precizați, în același timp, punctul dumneavoastră de vedere, în plenul Camerei Deputaților, cât mai urgent posibil.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Petre Naidin, se pregătește domnul deputat Aron Popa. Vă rog.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte, prin septembrie am adresat o interpelare primului-ministru privind privatizarea unui mare complex de creștere și industrializare a cărnii de porc din județul Călărași-Ulmeni. Domnul prim-ministru mi-a răspuns că trebuie să se edifice asupra subiectului, aceasta în decembrie și sunt nevoit să intervin pentru că poate s-a edificat și a uitat să-mi răspundă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Aron Popa.

 
 

Domnul Aron Popa:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Daniel Dăianu, ministrul finanțelor. Prin Ordinul ministrului finanțelor nr.2242 din decembrie 1997, publicat în Monitorul Oficial din 29.XII.1997 s-au aprobat precizările privind unele măsuri referitoare la închiderea exercițiului financiar-contabil pe anul 1997 la agenții economici. La pct.20 se precizează: "societățile comerciale care s-au privatizat și care beneficiază, potrivit prevederilor art.50 din Legea 77, de reducerea cu 50% a impozitului pe profit pentru toate acțiunile dobândite atât de la Fondul Proprietății de Stat cât și de la Fondurile Proprietății Private, vor calcula, începând cu data intrării în vigoare a ordonanței, o reducere de 30%, aplicată pentru impozitul datorat de la această dată, corespunzător acțiunilor dobândite de Fondul Proprietății de Stat raportat la capitalul social al societății comerciale".

Asociațiile salariaților constituite în baza Legii 77/94 care au cumpărat până la data apariției Ordonanței 38/97 pachetul de acțiuni deținut de Fondul Proprietății de Stat, au încheiat contracte de vânzare a acțiunilor în baza facilităților acordate de actele normative în vigoare la acea dată și anume: Legea 77/94, art.50, care prevede o reducere a impozitului pe profit la 50% și neimpozitarea dividendelor pe toată durata achitării ratelor sau a rambursării creditelor.

De asemenea, în vigoare la acea dată era Legea 55/1995 care la art.8 prevede ca din sumele încasate de F.P.S. pentru acțiunile vândute, 60% să se las, cu titlul gratuit, la dispoziția societății care se privatizează. În iunie 1997, odată cu apariția Ordonanței Guvernului nr.38/97, mai multe societăți comerciale au intervenit la Guvernul României pentru a nu iniția acte normative care să modifice facilitățile care se acordau la data perfectării contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni.

În răspunsul primit de la Guvernul României din luna iunie 1997 s-au dat toate asigurările că modificările care se au în vedere se vor aplica pentru vânzările de acțiuni anterioare datei apariției respectivelor modificări. Astfel, prin Ordonanța de urgență 59 din 27.IX.1997, care se referă la destinația sumelor încasate de Fondul Proprietății de Stat în cadrul procesului de privatizare, la art.4, alin.2 se stipulează clar, că "se aplică reglementările legale în vigoare în momentul semnării de către F.P.S. a respectivelor contracte de vânzare-cumpărare". Nu același lucru s-a întâmplat și în precizările privind unele măsuri referitoare la închiderea exercițiului financiar-contabil pe 1997, elaborate de Ministerul Finanțelor. Ca urmare a prevederilor paragrafului 20 din precizările Ministerului de Finanțe se încalcă principiul neretroactivității legii, enunțat la art.5, alin.2 din Constituția României.

În acest sens vă rog domnule ministru, să reveniți asupra Ordinului 2242/97 pentru a elimina prevederile art.20.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, domnul deputat Gheorghe Ionescu, urmează domnul deputat Mihai Vitcu. Fac precizarea că domnul deputat Nicolae Popa a depus două interpelări direct la secretariat. Vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule președinte,

Am o interpelare adresată Ministerului Privatizării, respectiv domnului ministru Valentin Ionescu.

În Ordonanța de urgență nr.88/97 privind privatizarea de societăți comerciale se prevede în Secțiunea a II-a care este denumită "Achiziții interne" în art.16 la 23, participarea la dobândirea dreptului de proprietate asupra acțiunilor și de către asociațiile de salariați constituite conform legii. Deși Ordonanța de urgență 88/97 vine în sprijinul asociațiilor salariaților care au avut contribuții la constituirea acestor societăți în cei 50 de ani, F.P.S. nu respectă prevederile de la art.16 la 23, în sensul că ofertele publicate în presă nu permit accesul acestor asociații la licitații cu facilitățile prevăzute de lege. Conform art.16 din Constituția României, care spune: "Nimeni nu este mai presus de lege", vă rog, domnule ministru, să precizați modul de resoluționare a situației prezentate. Depun alăturat oferta pentru licitații din județul Dolj, care spune la unul din puncte: "modalitatea de plată pentru câștigătorul licitației este plata integrală în termen de 60 de zile", deci, nu acordă facilitățile din art.16 la 23.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Vitcu, se pregătește domnul deputat Petru Bejinariu.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Anton Ionescu, ministrul transporturilor. Prezenta interpelare este o revenire la o intervenție anterioară, nerezolvată favorabil.

Întrucât datele prezentate atunci nu au convins pe fostul ministru Traian Băsescu, revenim cu date noi și sperăm în înțelegerea noii conducerii a Ministerului Transporturilor, într-o problemă de mare interes social pentru zonă. Este vorba de stația CFR Todirești care ființează din anul 1902 și deservește un număr de 5 comune mari cu potențial economic și social dezvoltat, care necesită obligatoriu o stație de CFR în zonă. Comunele care beneficiază de această stație CFR sunt următoarele: Todirești, Botoșano, Cașvana, Ciprian Porumbescu și Arbore. Zona arondată acestei stații se întinde pe o suprafață de 35-40 de km și este o zonă puternic dezvoltată din punct de vedere agricol. Stația Todirești este un centru de colectare a cerealelor și a plantelor furajere, precum și o importantă bază de recepție pentru achiziționarea animalelor din zonă, iar în condiții deosebite poate să aibă și alte utilizări.

Menționăm că această stație este necesară pentru aprovizionarea populației din zonă cu materiale de construcție, lemn, cărămidă, BCA, ciment, carburanți, motorină, benzină, cărbune de foc, îngrășăminte chimice, nutrețuri, concentrate și altele.

Ca dovadă a necesității funcționării stației în această zonă, exemplificăm că în toamna anului 1997 au fost expediate către fabricile de zahăr din Pașcani și Roman peste 3.500 tone sfeclă de zahăr. Din punct de vedere tehnic, stația CFR Todirești este dotată cu o linie publică de încărcare-descărcare și trei linii de circulație electrificate.

De asemenea, în anul 1997, în cadrul stației CFR Todirești au fost încărcate 110 vagoane cu 5.500 tone marfă, au fost descărcate 102 vagoane cu 5.000 tone marfă, au circulat peste 500.000 de călători, realizându-se din toate aceste activități încasări de peste 200 de milioane lei, iar pentru salariile oamenilor de deservire s-a cheltuit suma de 30 de milioane lei.

Vă întrebăm, domnule ministru, dacă aveți în vedere reanalizarea măsurii luate de Regionala Căi Ferate Iași, întrucât consecințele ei afectează un număr mare de cetățeni și unități economice din zona Todirești.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Bejinariu, se pregătește domnul deputat Sturza Popovici. Dânsul nu este aici, domnul deputat Zsolt Szilágyi.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc domnule președinte. Interpelarea se adresează domnului ministru al finanțelor, Daniel Dăianu și privește un fenomen economic local de interes general. O să selectez din interpelare și o să mă opresc la situația societății comerciale SAB Rădăuți SA, care are o istorie foarte complicată și evoluția ei a ajuns astăzi la situația de a-și opri producția. La 12 februarie 1998 și-a oprit producția societatea comercială SAB cu un capital social de 10,6 miliarde lei și 360 de salariați care produce alcool etilic de fermentație, bere, amidon, dextrină și alte subproduse și care a virat bugetului de stat impozite și taxe în sumă de: 17,3 miliarde de lei în 1995, 28,8 miliarde lei în 1996 și 56,2 miliarde în 1997, iar astăzi, în depozit, societatea are mari cantități de materie primă din zonă. Oprirea producției este rezultatul Ordonanței de urgență 82 din 1997.

Interpelarea: domnule ministru, vă rugăm să explicați, în Camera Deputaților, cum credeți că se poate aplica Ordonanța de urgență 82 din 1997, spre a determina reluarea producției la această societate comercială. Pierderile economice prin oprirea producției sunt considerabile. Detaliile sunt cuprinse în raportul societății comerciale, adresat Ministerului Finanțelor.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Szilágyi Zsolt, se pregătește domnul deputat Radu Mazăre.

 
 

Domnul Szilágyi Zsolt:

Mulțumesc domnule președinte. Interpelarea este a Grupului parlamentar UDMR, este însușită de grup și este prezentată de subsemnatul. Se adresează Ministerului Finanțelor, domnului ministru Daniel Dăianu și domnului secretar de stat Nini Săpunaru, director general al vămilor.

Hotărârea Guvernului nr.812/23 noiembrie 1994 privind modificarea unor condiții de scoatere din țară a carburanților de către persoane fizice, modificată prin HG 90/31 martie 1997, prevede ca persoanele fizice care călătoresc cu autovehicule mai mult de o dată pe trimestru, vor plăti, la ieșirea din țară, o taxă de 250%, aplicată la valoarea carburantului corespunzător capacității maxime a rezervorului normal al autovehiculului. La prețul actual al carburanților, aceasta înseamnă următoarele: la un autoturism obișnuit, dotat cu un rezervor de 45 de litri, valoarea carburantului, benzină Premium, de exemplu, calculat la 4.400 de lei/litru, înseamnă 198.000 de lei. Taxa plătită la ieșirea din țară este de 495.000 de lei. În total înseamnă 693.000 de lei, atât plătește o persoană fizică, cetățean român care folosește un rezervor de carburant, benzină, pentru a călători în străinătate.

Rezultă deci, că un litru de carburant cumpărat în România și folosit în străinătate costă 15.400 de lei, aproximativ 3,6 DM, ceea ce nu este corect pentru cetățenii români, având în vedere că prețul carburantului din majoritatea țărilor Europei de Vest este de aproximativ 1,4 DM.

Dacă luăm în considerare și prețul plătit pentru asigurarea obligatorie internațională, Cartea verde, care pentru o perioadă minimă de două săptămâni este de aproximtiv 200.000 de lei, rezultă că numai pentru trecerea graniței se plătește aproximtiv 900.000 de lei. Putem afirma că a călători în străinătate, pentru cetățenii români a devenit un lux.

O altă anomalie ar fi că, încă de la intrarea în vigoare a acestei hotărâri, taxa de benzină se aplică numai pe anumite porțiuni ale granițelor României, granița de vest, deși hotărârea nu conține prevederi care să limiteze aplicarea ei pe regiuni sau ca durată. Imaginea formată de locuitorii părții vestice a țării este că Guvernul favorizează călătoriile spre Est și defavorizează pe cele spre Vestul Europei. Aceasta, în contextul integrării României în Uniunea Europeană, nu corespunde voinței politice afirmate de Guvern, Parlament și partidele politice parlamentare.

Cu prilejul vizitei oficiale a Comisiei de politică externă a Camerei Deputaților în Ungaria, la sfârșitul anului trecut, în cadrul convorbirilor cu conducătorii comunității române din orașul Gyula, ni s-a solicitat ferm să facem demersurile necesare pentru aborgarea acestei hotărâri. Ei consideră că menținerea hotărârii restrânge profund dreptul lor de liberă circulație din Ungaria către patria mamă.

Menționez că prețul carburanților era aproape jumătate din prețul actual, deci, taxa era și ea aproape jumătate. Menținerea acestei hotărâri este contrară nevoilor și intereselor cetățenilor României. Totodată această hotărâre creează țării o imagine proastă în ochii străinilor, interesați, eventual, să facă turism în România, sau originari din țară, care vin aci pentru a-și vizita familiile sau prietenii. Un argument suplimentar și ultimul ar fi necesitatea armonizării eforturilor diferitelor departamente ale statului pentru a ușura călătoria cetățenilor în străinătate. Am în vedere, bineînțeles, strădaniile Ministerului Afacerilor Externe de a elimina restricțiile legate de obținerea vizelor.

Deci, având în vedere cele spuse mai sus, ce măsuri concrete propuneți pentru rezolvarea pozitivă a situației evidențiate?

De asemenea, solicit un răspuns clar privind posibilitatea de abrogare a acestei hotărâri care nu corespunde nici necesităților și nici posibilităților actuale a cetățenilor României și a românilor din diasporă.

Anexez scrisoarea președintelui Autoguvernării românilor din Ungaria, prin care se cere abrogarea actului normativ, textul hotărârii Guvernului și modificarea acesteia.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Radu Mazăre.

Se pregătește domnul deputat Alexandru Ionescu.

Fac precizarea că domnul deputat Anghel Stanciu a prezentat interpelarea în scris. De asemenea, același lucru l-a făcut doamna deputat Viorica Afrăsinei.

Vă rog.

 
 

Domnul Radu Ștefan Mazăre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată ministrului privatizării, domnul Valentin Ionescu.

Domnule președinte,

Onorați colegi,

În luna septembrie a anului trecut, de la această tribună, atrăgeam atenția asupra efectelor numirii unui ageamiu în funcția de manager al companiei NAVROM. Spuneam atunci că nu poate fi lăsată o companie cu 77 de nave și peste 500 de miliarde lei capital pe mâna unor diletanți decât cu riscul falimentării acesteia.

În urma unui control al FPS, care a confirmat previziunile mele, ageamiul din fruntea NAVROM-ului a fost destituit. La numai trei zile, din interese potrivnice companiei și țării, prin încălcarea legii, "terminatorul" a fost repus în funcție de către FPS.

Domnule ministru al privatizării, Valentin Ionescu,

Aveți idee în ce situație se află compania NAVROM?

Știți că nici un vapor nu se mai mișcă? Știți că salariile sunt neplătite de 3 luni? Știți că acum 3 săptămâni urma să fie arestat un avion al companiei TAROM în contul datoriilor NAVROM-ului, pentru că specialiștii Convenției au încunoștiințat partenerii străini că NAVROM este proprietatea Guvernului român?

Știți că NAVROM-ul are conturile blocate și practic este în stare de faliment? Știți că nava "Războieni", fiind în stare de funcțiune și având actele în regulă, zace în portul Constanța de peste o lună și jumătate?

Știți că prima reacție a creditorilor de pe piața internațională, la anunțul ministrului transporturilor de a lăsa o parte din nave să-și dea obștescul sfârșit, a fost aceea de recuperare imediată a datoriilor, solicitând aresturi?

Ceea ce s-a făcut cu flota română poate fi catalogat ca subminare a economiei naționale, iar cei care se fac vinovați de distrugerea conștientă a unor valori de zeci de milioane de dolari ar trebui să înfunde pușcăria.

În numele marinarilor, al mamelor și copiilor lor și a celor care, în 45 de ani de comunism, au trudit pentru crearea acestor valori, vă conjur, domnule ministru, să interveniți.

Aștept ca reacția dumneavoastră să ne fie prezentată, mie și întregii țări, de la această tribună.

Anexez memoriul salariaților NAVROM și copiile doveditoare la cele afirmate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Alexandru Ionescu.

Se pregătește domnul deputat Darie Simion, care este ultimul de pe listă.

Fac precizarea că domnul deputat Sturza Popovici lipsește și nu și-a prezentat interpelarea.

Domnul deputat Alexandru Ionescu este aici? Nu este. Deci, domnul deputat Alexandru Ionescu lipsește și nu a depus nici interpelarea în scris.

Ia cuvântul ultimul de pe listă, domnul deputat Simion Darie. Vă rog.

 
 

Domnul Simion Darie:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Andrei Marga, ministrul educației naționale.

Privitor la situația creată în județul Bacău, în urma așa-ziselor cereri ale unor părinți din comunele Cleja și Livezi, pentru a se înființa clase sau grupe de studiu al limbii maghiare, adresăm domnului ministru următoarele întrebări:

1. Știe domnul ministru că memoriul adresat ministrului, de către UDMR-istul Andrei Duma, a avut la bază un fals grosolan? Mai ales că cei care au semnat nu știau de fapt pentru ce semnează!

2. Cunoaște domnul ministru că Inspectoratul Școlar Bacău a întocmit un proces-verbal semnat doar de petiționar și încă vreo trei persoane? Nicidecum de directorul școlii sau de vreun părinte!

3. Care sunt argumentele pe baza cărora, în atare condiții, secretarul de stat Andras Beres a eliberat adresa nr. 28.098 din 4 martie 1998, prin care aprobă pentru anul școlar 1998 - 1999 înființarea unei formațiuni de studiu al limbii materne maghiare la școala din Buda, comuna Cleja, pentru clasele I - IV și a unei formațiuni de studiu al limbii maghiare pentru clasele V - VIII? Iar pentru anul școlar 1997 - 1998, atenție pentru ce an, funcționarea celor două formațiuni de studiu, învățământ simultan, respectiv I - IV la școala din Buda și V - VIII la școala din Cleja?

Sunt sigur că domnul ministru cunoaște că rețeaua de învățământ, planul și programul de învățământ se stabilesc înainte de 1 septembrie al fiecărui an de învățământ.

Anexez la interpelarea făcută și o copie după adresa Ministerului Educației Naționale menționată mai sus, pentru a o studia cât mai bine. Și atenție la dată - pentru anul în curs, an din care s-au scurs aproape două trimestre.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cu această ultimă interpelare, declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

*

Ședința s-a încheiat la ora 20,07.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 3 iunie 2020, 10:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro