Plen
Ședința Camerei Deputaților din 17 septembrie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 17-09-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 septembrie 1998

Informare cu privire la proiectele de legi și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

Ședința a început la ora 9,00.

Lucrările au fost conduse de doamna Paula Maria Ivănescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Corneliu Ciontu și Kovács Csaba Tiberiu, secretari.

 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Urându-vă spor la lucru și o zi bună și un sfârșit de săptămână și mai bun alături de alegătorii dumneavoastră, declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 342 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 225. Participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 18, iar 117 sunt absenți.

Cvorumul prevăzut de art.128 din Regulament este întrunit și este în număr de 154.

Pentru început, vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților a fost înregistrat proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuție al bugetului de stat, a conturilor anuale de execuție ale bugetelor fondurilor speciale și a contului general anual al datoriei publice aferente anului 1997, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport împreună cu Comisia pentru buget, finanțe a Senatului, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

Am să vă prezint în continuare o notă cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaților pentru sesizarea de către deputați a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia;

  • Lege pentru modificarea art.16 alin.2 din Legea nr.18/1996 privind paza obiectivelor, bunurilor și valorilor;

  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.18/1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, Banca Europeană de Investiții și Societatea Națională de Telecomunicații "ROMTELECOM S.A.", semnat la Luxembourg și la București la 12 și respectiv la 14 noiembrie 1997, aferent tranșei a doua privind finanțarea proiectului de dezvoltare a telecomunicațiilor;

  • Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.33/1998 pentru aderarea României la Statutul Organizației Intereuropene a Administrațiilor Fiscale, adoptat la Casa Papiernicka, Slovacia, la 29 septembrie 1997;

  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.63/1997 privind stabilirea unor facilități pentru dezvoltarea turismului rural;
  • Lege privind finanțele publice locale.
Aprobarea unor modificări în componența unor comisii permanente ale Camerei Deputaților.

Am să vă rog să vă exprimați opinia asupra cererii domnului deputat Ioan Gavra de a face parte din Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, cererea domnului deputat Gavra a fost aprobată.

De asemenea, supun aprobării dumneavoastră cererea domnului deputat Kelemen Atilla, deputat UDMR, care solicită, în cadrul algoritmului, mutarea sa din Comisia pentru politică externă la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Aprobarea, în proiect, a ordinii de zi și a programului de lucru pentru perioada 21-25 septembrie 1998.

Înainte de a intra în ordinea de zi propriu-zisă, pe fond, pe proiecte de legi, aș ruga să discutăm despre programul de lucru și ordinea de zi a Camerei Deputaților pentru săptămâna viitoare.

Programul de lucru.

Deci, programul de lucru prevede luni, marți și joi, ședințe în plen ale Camerei Deputaților; miercuri - activitate în comisiile permanente.

Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, programul de lucru a fost adoptat.

Ordinea de zi care v-a fost înmânată și care, desigur, poate suferi modificări și în cursul zilei de luni, dacă aveți comentarii. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru?

Da, poftiți.

Domnul deputat Kerekeș Károly.

 

Domnul Kerekes Károly:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

În casetele noastre am primit două rapoarte din partea comisiilor de mediere. Este vorba de proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr.80/1992 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor și încă un alt raport cu privire la aprobarea Ordonanței Guvernului nr.31/1998 pentru aprobarea scutirii de plata taxei pe valoarea adăugată la unele produse și echipamente importate pentru înzestrarea Ministerului Apărării Naționale.

V-aș ruga să supuneți votului ca aceste două rapoarte să fie incluse pe ordinea de zi luni, la pct.2 și 3.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Într-adevăr, dumneavoastră le-ați primit la casetă, dar Biroul permanent, în ședința sa obișnuită, nu a fost sesizat cu ele. Cutuma regulamentară, deci litera Regulamentului spune că trebuie să fie avizat întâi Biroul permanent.

Luni, conform bunei noastre obișnuințe, primele proiecte care vor fi discutate vor fi cele care au un raport de mediere. Deci se poate modifica și luni.

Dacă mai sunt și alte discuții?

Nemaifiind, cine este pentru ordinea de zi?

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, ordinea de zi a fost adoptată.

 
Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități asupra cererii ministrului justiției prin care se solicită ridicarea imunității parlamentare a domnului deputat Gabriel Bivolaru (Aprobarea amânării dezbaterii raportului, la cererea ministrului justiției.)

Primul punct în ordinea de zi de astăzi este discutarea raportului Comisiei juridice, de disciplină și imunități asupra cererii ministrului justiției, prin care se solicită ridicarea imunității parlamentare a domnului deputat Gabriel Bivolaru.

În legătură cu modul de desfășurare a lucrărilor la acest punct de pe ordinea de zi, vă propun următoarele aspecte.

Pentru început, ar trebui să ascultăm punctul de vedere și elementele care fundamentează solicitarea venită din partea ministrului justiției. După aceea, să ascultăm punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și, în continuare, va avea cuvântul, conform prevederilor art.176 alin.1 din Regulament, domnul deputat Gabriel Bivolaru, după care au loc dezbaterile susținute de componenții Camerei Deputaților.

Dacă sunteți de acord cu asemenea desfășurare a lucrărilor la acest punct din ordinea de zi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Deci, conform procedurii adoptate de Camera Deputaților, ar trebui ca domnul ministru al justiției să-și susțină cererea.

Domnul ministru a fost anunțat. Deocamdată, constatăm că nu se află în băncile rezervate domniei sale.

Dacă din partea Ministerului pentru relația cu Parlamentul aveți să ne comunicați altceva decât că l-ați anunțat?

În aceste condiții, constat că nu sunt îndeplinite condițiile procedurale pentru discutarea acestui punct de la ordinea de zi și va fi reprogramat pentru săptămâna viitoare.

Domnul deputat Adrian Năstase.

 

Domnul Adrian Năstase:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să constatați că nu sunt întrunite condițiile respective și să suspendați lucrările până când domnul ministru va putea veni. Până atunci, noi cerem o pauză pentru a aștepta ca domnul ministru, care ne-a asigurat că va fi aici la ora 9,00, înaintea ședinței de Guvern, știu că are ședință de Guvern la ora 10,00, dar ne-a asigurat că la ora 9,00 va fi aici.

Deci vă rugăm să suspendăm lucrările, până când veți cere explicații din partea domnului ministru și ne veți anunța în legătură cu felul în care putem să procedăm mai departe.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Conform Regulamentului, solicitarea unui lider de grup parlamentar pentru timp de pauză este regulamentară.

Deci, avem o pauză, eu aș zice că până la ora 10,00 maxim, pentru că atunci începe ședința de Guvern și ne-am convins că nu mai vine. Da? Deci, până la ora 10,00 cel târziu.

După pauză

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Reluăm lucrările. Vă rugăm să luați loc în locurile rezervate dumneavoastră.

Pentru că, între timp, domnul ministru al justiției a ajuns la Camera Deputaților, îi dăm cuvântul domnului deputat Valeriu Stoica, ministrul justiției, pentru a-și exprima punctul de vedere referitor la solicitarea adresată Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mărturisesc că am fost luat prin surprindere în momentul în care am aflat că această cerere a fost pusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților astăzi.

De ce am fost luat prin surprindere? Așa cum bine știți, în Comisia juridică a Camerei Deputaților a fost discutată această chestiune. Cu acea ocazie, Comisia juridică a dat un aviz favorabil, dar, în același timp, în cursul dezbaterilor care au avut loc la Comisia juridică, domnul deputat Bivolaru a afirmat că în timpul activității de urmărire penală procurorii nu au fost sensibili la toate cererile formulate în legătură cu apărarea pe care domnia sa considera că era necesară să și-o facă.

Am avut, de asemenea, aproape de sfârșitul sesiunii parlamentare precedente, o discuție foarte utilă cu Grupul parlamentar PDSR. În cadrul acelei discuții s-a subliniat încă o dată că domnul Bivolaru nu a avut posibilitatea, în cadrul urmăririi penale, să-și facă toate apărările. Și în special s-a invocat faptul că expertiza care s-a efectuat în cursul urmăririi penale nu a fost obiectivă, pentru că domnul Bivolaru nu a putut să participe la efectuarea acestei expertize.

În aceste condiții, ținând seama și de solidaritatea pe care Grupul parlamentar PDSR a demonstrat-o în mod generos față de domnul Bivolaru, printr-o intervenție spectaculoasă la Parchetul General, s-a dispus de către procurori efectuarea unei noi expertize, pentru a se împiedica crearea oricărei suspiciuni în legătură cu obiectivitatea desfășurării urmăririi penale.

Expertiza în această cauză este foarte complexă, este un volum foarte mare de documente contabile care trebuie să fie analizat.

Iată de ce înțelegerea pe care am avut-o cu Grupul parlamentar PDSR a fost ca această cerere să fie repusă în discuție în momentul în care expertiza este terminată, pentru că, în funcție de concluziile acestei expertize, și eu, ca ministru al justiției, va trebui să-mi precizez poziția.

Evident că, dacă expertiza ajunge la concluzia că nu există prejudiciu, atunci cererea mea n-ar mai avea obiect. Dacă însă expertiza confirmă concluziile anterioare ale celeilalte expertize, atunci îmi mențin cererea.

Iată de ce, astăzi, doamnă președinte, doamnelor și domnilor deputați, sunt pus în situația de a vă supune atenției această nouă conjunctură, să așteptăm să se termine expertiza. În acest sens am solicitat procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție să-mi dea date în legătură cu desfășurarea expertizei.

Ieri am primit aceste date. Rezultă că, în urma consultării cu expertul, s-a promis că în cursul lunii octombrie, cel mai târziu până la jumătatea lunii octombrie, expertiza va fi finalizată.

Așa stând lucrurile, pentru a putea avea o discuție în cunoștință de cauză pe această temă, cred că cea mai înțeleaptă soluție ar fi aceea de a rediscuta cererea pe care am formulat-o în partea a doua a lunii octombrie, imediat după ce această expertiză va fi efectuată.

Mi se pare o soluție rezonabilă și, de altfel, am înțeles și de la Grupul parlamentar PDSR, din discuțiile pe care le-am avut cu liderul grupului parlamentar, că această soluție este agreată și de Grupul parlamentar PDSR.

Mi se pare rezonabilă soluția și dacă dumneavoastră, doamnelor și domnilor deputați, sunteți de acord, aș fi bucuros să putem rediscuta această chestiune în partea a doua a lunii octombrie.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim, domnule ministru. Cu specificarea că totuși puteați să ne faceți acest anunț înainte de a programa pe ordinea de zi. Cunoașteți regulamentele, sunteți și dumneavoastră deputat.

Eu întreb, dacă la solicitarea domnului ministru al justiției, de a amâna discuția la acest punct de pe ordinea de zi în a doua jumătate a lunii octombrie, deci după finalizarea expertizei solicitate de domnul deputat Gabriel Bivolaru, dacă sunt comentarii.

Domnul deputat Adrian Năstase, de la PDSR.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Doamnă președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Problema pe care o discutăm astăzi, fără îndoială, nu are toate aspectele clarificate și iată că suntem în situația de a judeca, de a decide asupra unei suspendări a cererii de ridicare a imunității până la momentul în care vor exista toate elementele, pentru a se decide dacă cererea va fi retrasă, sau dacă ea va fi susținută în tot sau în parte.

Aș vrea să precizez faptul că din discuțiile pe care le-am avut în cadrul grupului parlamentar am aflat de la domnul deputat Bivolaru că din cele 4 cauze pentru care s-a cerut ridicarea imunității parlamentare, într-unul dintre aceste cazuri s-a dispus deja neînceperea urmăririi penale, pentru alte două situații s-a propus neînceperea urmăririi penale, de asemenea, urmând ca, eventual, aceste soluții să fie confirmate de către Parchet. Rămâne un al patrulea dosar în care, așa cum a precizat și domnul ministru, o expertiză este în curs și în termen de maximum o lună, din câte am înțeles și noi, vom avea date foarte clare în ceea ce privește situația legată de acest dosar.

Vreau să precizez și pentru domnul ministru și pentru ceilalți colegi, prezența noastră la Parchet, a grupului parlamentar, s-a justificat prin faptul că timp de un an și ceva domnul deputat Bivolaru și avocatul său nu au putut să vadă în nici un fel dosarele referitoare la cauza respectivă. Și noi am susținut că domnul Bivolaru, care poate să fie vinovat sau nevinovat, nu este treaba noastră să judecăm acest lucru, are dreptul, ca oricare alt cetățean, la apărare. Mai bună, mai rea, cum știe să și-o facă.

În ceea ce privește expertiza, se dovedește faptul că această expertiză era utilă și chiar faptul că ea este acceptată, dovedește că cercetarea putea să fie mai bine realizată și poate că cererea în sine putea să fie, să aștepte, deci cererea de ridicare a imunității, până la momentul finalizării tuturor aspectelor legate de trimiterea în judecată.

Pe de altă parte, vreau să observ că nu există nici un impediment în ceea ce privește cercetarea penală și că aceasta se poate derula fără nici un fel de opreliști, astfel încât în momentul în care toate aceste cercetări vor fi finalizate, se va putea decide asupra trimiterii în judecată, dacă va fi cazul.

Aș vrea însă să mă opresc asupra unei chestiuni pe care am aflat-o astăzi cu toții la ședința pe care am avut-o - vorbesc de grupul parlamentar -, din partea domnului Bivolaru. Ne-a informat că ieri a fost schimbat procurorul care se ocupă de cauza sa. Deci, cu trei săptămâni sau o lună înainte de finalizarea acestui dosar, procurorul sau procurorii, cei care s-au ocupat de această cauză, au fost schimbați. Este ca și cum, în timpul meciului, cu 10 minute înainte de sfârșitul meciului, este schimbat arbitrul, pentru că rezultatul care se profilează nu este convenabil.

Noi considerăm că este vorba de o decizie politică și, în măsura în care nu se va reveni la această chestiune, ne rezervăm dreptul de a face comentarii suplimentare în legătură cu ceea ce ni se pare în mod categoric o formulă prin care se încearcă orientarea procesului într-o anumită direcție.

Această chestiune este, după părerea noastră, nepotrivită și sperăm că domnul ministru va putea să revină asupra acestei chestiuni.

Repetăm încă o dată și repet acest lucru din partea grupului parlamentar. Noi am insistat ca astăzi să aibă loc o dezbatere în legătură cu cazul domnului Bivolaru, pentru că nu dorim să ne asumăm mai departe o povară care, în mod evident, este foarte dificilă pentru noi, ca partid. Și dorim ca această chestiune să fie tranșată.

Repet: nici unul dintre membrii grupului nu dorește să încerce să-l absolve pe domnul Bivolaru, dacă va fi vinovat, de datoria de a se apăra în fața instanței.

Dorim, însă, ca această procedură să se încheie cât mai rapid și, în funcție de elementele din expertiză, vă promitem că vom reacționa în mod responsabil și că avem toată dorința de a trimite o cauză eventuală de acest gen în fața instanței, pentru ca problema să fie rezolvată.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim, domnule deputat.

Are cuvântul domnul ministru Stoica, pentru o scurtă intervenție.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Regret că în intervenția domnului Adrian Năstase s-a strecurat această umbră în legătură cu motivele pentru care acest dosar, în momentul de față, este instrumentat de un alt procuror.

Cel puțin din presă ați putut afla cu toții că Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a fost restructurat în urmă cu două săptămâni. Există o nouă organigramă a acestui Parchet. Motivele care au determinat această restructurare a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție nu au nici o legătură cu această cauză.

Restructurarea a impus și această consecință. Nu este vorba de nici un considerent de ordin politic în ceea ce privește reorganizarea Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție. Există un singur considerent - și acest considerent este clamat de întreaga opinie publică românească. Din păcate, insituțiile juridice din România nu s-au dovedit până în momentul de față foarte eficace în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate.

Eu cred că în această privință întregul Parlament trebuie să fie solidar în a mă susține și în a susține această restructurare a Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, în scopul de a asigura rezultate concrete în lupta împotriva corupției și a crimei organizate.

Nu este suficient să facem declarații, fie la tribuna Parlamentului, fie în presă, pentru ca să diminuăm fenomenul corupției și al criminalității organizate.

Din poziția pe care o ocup, nu pot să nu recunosc, nu pot să nu constat că marile dosare care conțin fapte de corupție, fapte care țin de criminalitatea organizată, au fost în cea mai mare parte compromise de insituțiile judiciare. Societatea românească nu poate să rămână insensibilă față de această situație.

În orice caz, ca ministru al justiției, nici eu nu pot să rămân insensibil față de această situație.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Țigareta 2 ...

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Exact, și "Țigareta 2", doamnă. Este inadmisibil ce s-a întâmplat în dosarul "Țigareta 2" și eu am luat act, ca ministru de justiție, de această chestiune. Și, luând act, reorganizarea Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție este o măsură necesară dintr-un șir de măsuri care, vă asigur, vor urma.

Încă o dată, subliniez, nu există nici o legătură între situația din acest dosar și restructurarea Parchetului General.

Vă mulțumesc. (Rumoare)

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim, domnule ministru.

Vă rugăm, păstrați liniștea în sală.

Are cuvântul domnul deputat Boda.

 
 

Domnul Iosif Boda:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Mă tot gândeam că aveam toate motivele să înțelegem de ce a dat poporul român și pe fondatorii teatrului absurdului și pe Caragiale. Cred că ne aflăm în amândouă situațiile, din plin.

Trebuie să vă spun că am ajuns la o vârstă la care nu pot să-mi permit să mă joc cu propriile mele atitudini. În urmă cu aproape un an de zile, în ședința Grupului parlamentar al PDSR, din care atunci făceam parte, m-am opus, mă rog, ceea ce eu credeam atunci că este o simplă încercare de a nu lăsa Justiția să lucreze asupra unui caz, chiar dacă acel caz era reprezentat printr-un coleg parlamentar.

Am fost chiar somat de colegul Mircea Coșea să-mi retrag propunerea privind votul pentru ridicarea imunității parlamentare a domnului Bivolaru.

Trebuie să vă spun că la vremea respectivă, ca și acum, formularea ministrului justiției suna așa: ridicarea imunității parlamentare a deputatului Gabriel Bivolaru, pentru a putea fi judecat, deferit instanțelor judecătorești.

Eu înțeleg, prin urmare, că o astfel de cerere se face atunci când ai certitudinea totală asupra unui caz.

Sunt într-o situație absolut penibilă pentru mine și vă rog să mă credeți că și dumneavoastră, împreună cu mine și cu toții, ca Parlament, suntem într-o situație absolut penibilă.

De mai bine de un an de zile, numele unui om este vehiculat în presă, este asociat cu acte extrem de grave.

Astăzi de dimineață și eu, ca și dumneavoastră, am primit în casetă un material anonim. Chiar se intitulează: "De ce trebuie ridicată imunitatea lui Bivolaru Gabriel?" Deci, vă rog să sesizați faptul: nu este nici deputat, nu este nici domnul Gabriel Bivolaru, este Bivolaru Gabriel, deci că deja este formulare de instanță. Dar nimeni nu semnează, nimeni nu-și asumă răspunderea. În schimb, se suține că domnul Bivolaru a fraudat banca respectivă de peste 300 de miliarde de lei, la valoarea actuală, peste 35 de milioane de dolari.

Din două una: ori domnul Bivolaru este într-adevăr pasibil de aceste fapte și de condamnarea care survine în urma acestora, și atunci trebuie să finalizăm acest lucru, să dăm drept justiției să-și urmeze cursul. Nu noi stabilim aici verdicte, nici de vinovăție, nici de nevinovăție, noi nu facem altceva decât să permitem justiției române, în care măcar noi ar mai trebui să credem, se pare că însuși domnul ministru se îndoiește de eficacitatea acestor instituții... Deci ori asta, ori noi cred că în cel mai scurt timp posibil trebuie să ne pronunțăm asupra ridicării imunității parlamentare a domnului Bivolaru. Pentru că eu nu cred că putem continua la nesfârșit, într-un caz atât de grav care planează asupra unui parlamentar, asupra unui coleg de-al nostru, asupra unui cetățean care a obținut un anumit număr de voturi pe listă, din partea concetățenilor săi pentru a-i reprezenta în Parlament. Nu este, după părerea mea, vorba de domnul Bivolaru sau nu mai este vorba numai de domnia sa. Este de mult, de foarte mult și cred că ar trebui să ne trezim o dată, e de foarte multă vreme vorba de Parlamentul României. Noi dăm imagine unei instituții care bagă sub covor, care mătură sub covor fapte care altfel, pentru un cetățean simplu, sunt pasibile de pedepse foarte grave, dar nici unul din aceste dosare, la care cu generozitate a făcut apel domnul coleg ministru al Justiției, domnul Valeriu Stoica... eu nu știu de ce trebuie atâta timp, de ce chiar domnul Bivolaru, dacă dispune de bani, nu poate să suporte costurile unei expertize și paraexpertize care o dată să fie făcute ca să putem să ne pronunțăm. Suntem într-o situație jenantă, pot să fac și predicție, nu am pretenția altora, dar pot să prezic cu maximă certitudine că presa va ataca din nou într-o manieră directă, brutală, vertiginoasă-brutală, în sensul bun al cuvântului de gazetar - instituția Parlamentului României pentru o nouă dovadă de absolută absurditate în care se află. Eu cred că sunt bâlbâieli care nu mai sunt admisibile. Am senzația, nu numai că nu putem să ne guvernăm, dar că nu ne mai putem autoconduce nici măcar în această instituție care ar trebui să pună pe masa noastră, cât de cât, lucruri care să poată să fie apreciate, judecate. Trebuie să vă spun că dacă eu am intrat în sală cu maximă convingere și decizie de a vota pentru ridicarea imunității parlamentare a domnului Gabriel Bivolaru, acum am senzația fie că este vorba de o înțelegere între autoritățile care trebuie să se pronunțe și domnia-sa, fie că domnia-sa este nevinovat. Eu rog pe cei care sunt îndreptățiți să facă să mă ajute să scap de această povară de conștiință teribilă.

Eu, încă o dată, cred că nu ne mai putem juca, în calitate de instituție legiuitoare supremă, cu statutul nostru, așa cum este el la ora actuală. Putem să clamăm aici, nu sunteți mulțumiți de "Țigareta 2", domnule ministru, vă rog frumos, acționați mai întâi, produceți mai întâi, să ajungă unde trebuie și apoi se poate vorbi de ele. Dar cred că se vorbește mult prea mult și se face mult prea puțin pentru a avea un răspuns cert. Nu spun nici de vină, nici de a absolvi de nevinovăție. Dar, în orice caz, instanțele nu au numai misia de a condamna, au și misia de a disculpa pe acel care este învinuit pe nedrept, ceea ce până acum nu s-a întâmplat în acești 8-9 ani de zile și noi suntem vinovați ca și dumneavoastră, responsabili, dacă nu vinovați, domnilor colegi.

Rog, dacă îi stă în putere ministrului justiției, să influențeze nu în sensul traficului de influență și să-și pună autoritatea de ministeriabil în joc, de instituție în joc pentru a accelera ritmul de derulare a actelor de administrare a justiției în România, ca să putem o dată să ne pronunțăm în cunoștință de cauză în acest caz, măcar. Aici nu este vorba de calomnie, nu e vorba de opinie în presă, nu e vorba de alte chestiuni, ci este vorba de alte cazuri penale. Noi stăm acum și ne gândim dacă avem de unde da sau nu 15 miliarde de lei pentru alegerile parlamentare, dar iată că aici se vorbește de 300 și ceva de miliarde de lei, numai plusul de peste 300 și ar ajunge pentru organizarea de superalegeri în capitala României.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze)

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim și noi, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Iuliu Vida de la UDMR.

 
 

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc că m-ați făcut domn.

 
 

Domnul Iuliu Vida:

Doamnă, vă cer scuze.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu, că nu e nici o...

E chiar plăcut să mai faci schimbări din când în când. (Ilaritate, câteva aplauze.)

 
 

Domnul Iuliu Vida:

Doamnă președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Domnule ministru,

Doresc să abordez câteva aspecte legate de problematica înscrisă în ordinea de zi. Doresc, în primul rând, să vorbesc în calitate de expert judiciar cu o vechime de 30 de ani în această materie.

Vă spun de la bun început, am rămas cu un gust amar după informațiile care au ajuns la Camera Deputaților și anume, de la bun început, doresc să subliniez faptul că nu sunt mulțumit de informarea făcută de domnul ministru al Justiției, în primul rând. Și, în al doilea rând, nu pot să accept ideea ca să confundăm unele negocieri politice și unele decizii politice cu activitatea Justiției. Ar fi un aspect foarte periculos și pune sub semnul întrebării funcționalitatea statului de drept în România.

Domnule ministru, dumneavoastră trebuia să subliniați în fața plenului două aspecte care rezultă în mod clar din scrisoarea procurorului general din 11 sept. în legătură cu acest caz. Și anume, domnul procuror general face următoarea precizare: "Expertiza contabilă efectuată de domnul expert Cobzaru Mihai întrunește toate consecințele legale și constituie un mijloc de probă deosebit de important în stabilirea adevărului".

O altă remarcă pe care o face procurorul general: "Efectuarea unei noi expertize contabile în dosarul nr..., solicitată în apărare de învinuitul Bivolaru Gabriel nu înlătură legalitatea și temeinicia expertizei efectuate". Deci pun întrebarea: în cadrul unei contra-expertize, este vreo posibilitate de a înlocui probele materiale, care există la dosar, angajamentele de plată, extrasele de cont falsificate și pot să înșir toate documentele? În timpul vacanței parlamentare am rezervat 5 zile să parcurg toate piesele din dosar. Deci, în această situație ar fi cazul să clarificăm un aspect. Există o înțelegere politică ca să fie acest caz amânat sau există o voință a Parlamentului ca, în baza dispozițiilor legale și în baza Codului de Procedură Penală și a Regulamentului Camerei Deputaților, să luăm o decizie.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze)

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Bogdan Niculescu Duvăz din partea Grupul parlamentar al PD.

 
 

Domnul Bogdan Niculescu Duvăz:

Vă mulțumesc, doamnă.

Stimați colegi,

Vreau să fac precizarea de la bun început, pentru a nu fi confuzii, pentru că Grupul parlamentar al PD venise decis, după discuțiile pe care le-am purtat, să voteze pentru ridicarea imunității parlamentare a domnului deputat Bivolaru, tocmai pentru a se clarifica o cauză care până la urmă planează nu numai asupra Grupul parlamentar al PDSR, ci asupra întregii imagini a Parlamentului. Știm câte comentarii s-au făcut pe seama acestui caz și nu numai pe seama acestui caz. Cu toate acestea nu pot să nu mă întreb acum, cum s-au întrebat unii dintre antevorbitori, când am luat decizia cea mai serioasă, cea mai corectă. Știm foarte bine că nu ne aflăm prima dată în fața cererii de ridicare a imunității domnului deputat Bivolaru și că nu mă pot împiedica să nu mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă această decizie ar fi fost validată acum câtva timp. Dacă, iată, astăzi, ministrul Justiției, care este îndreptățit să facă această cerere, ne spune că există încă lucruri care trebuie lămurite și că, în consecință, trebuie să amânăm acest vot. Deschid acest comentariu pentru că iată, chiar astăzi, în ordinea noastră de zi, se pune problema inclusiv a modificării regulamentului privind chestiunea ridicării și cuantumului de voturi necesare ridicării imunității. Este un lucru extraordinar de sensibil nu faptul că vrem să simplificăm procedura, ceea ce este absolut corect, nu faptul că poate trebuie să reducem numărul de voturi, ceea ce este un lucru relativ discutabil, ci faptul că ne grăbim să facem niște gesturi care, în ultimă instanță, nu fac decât să ne pună într-o situație mai defavorabilă în imaginea opiniei publice decât ne-am afla. Închei prin a vă spune că eram realmente hotărât, dar că ne suprinde și rugăm pe domnul ministru al justiției să facă încă o dată apel la cei care trebuie să producă materialele doveditoare și decizia de a ridica imunitatea, de a supune la vot ridicarea imunității să se ia după ce lucrurile se cântăresc foarte bine. Este un lucru cu care nu ne putem juca.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul din partea Grupul parlamentar al PRM domnul deputat Duțu Ion.

 
 

Domnul Ion Duțu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Nu-mi propusesem să iau cuvântul, dar primind acest document la ora 9, sunt nevoit să intervin.

Vreau să vă aduc la cunoștință că încă de anul trecut, în sistemul financiar bancar, am analizat o serie de fraude, de credite fără garanții, care au trecut în dezbaterea organelor abilitate ale statului. La vremea respectivă o doamnă din sistemul financiar-bancar declara în fața Comisiei de cercetare a abuzurilor și corupției că a acordat credite fără garanții unor VIP-uri. Am întrebat la vremea respectivă pe doamna să explice noțiunea de VIP și nu a putut să dea o explicație foarte clară. Ne-a explicat dânsa, la vremea respectivă, ca și alte persoane din sistemul financiar-bancar că, chipurile, în Occident există asemenea acordări de credite. Da, există, dar sunt oameni care au banii, rulează banii în banca respectivă; este acționar majoritar și nu stă la ghișeu să ia un credit. Dar, nea Vasile al nostru, care nu avea nici pantofi în picioare, a venit la bancă și a luat 25 de milioane de dolari cu sacul. Deci i-a luat în brațe, așa. Or, pentru o investiție, un credit nu se acordă așa, sunt niște proceduri, i se dă pentru a cumpăra ce trebuie, utilaje și ce are el de cumpărat. Sunt foarte multe chestiuni de genul acesta.

Revenind la caz, primind acest document astăzi, din care, pentru prima dată, iau cunoștință că domnul Bivolaru a luat credite, dar cu garanții, ar fi trebuit să spună aici câți bani au fost recuperați pe aceste garanții. Deci să ne documentăm și noi puțin. Din acele imobile de la Eforie și din altă parte, câte au fost vândute și câți bani a recuperat banca care este bancă cu capital de stat și sunt bani publici. Trebuia domnul ministru să ne spună: am recuperat de la acești oameni care au fraudat sau se spune că au fraudat. Noi am cerut la Comisia de cercetare a abuzurilor din anul trecut dosarul spre analiză.

Vă informez, stimați colegi, că nici până astăzi eu nu am nici o informație în acest caz. Și, vă mai informez, cu strângere de inimă, că la ședința precedentă am votat pentru. Am votat pentru în necunoștință de cauză. La grupul parlamentar, colegul care a fost în Comisia juridică nu a putut să aducă nici un argument. Am spus: domnule, dă-mi și mie o dovadă, cu ce a greșit omul acesta? Că s-a căsătorit cu baroneasa Freitas? Că a luat, a semnat,... astăzi văd în spatele acestei informări, nesemnate, e o anonimă, văd aici câteva chestiuni care sunt de la SRI, sunt de la alt organ... După cum sunt scrise aceste anexe, mi-au dat impresia că sunt de la un organ... de la un serviciu secret. Pentru că nu are semnătură, nu are ștampilă de la bancă, de la cineva, de la un cetățean, de la un deputat. În dimineața aceasta am fost și sunt pus ca deputat, ca cetățean, dacă vreți, într-o situație foarte grea. Eu, care am votat rândul trecut pentru ridicarea imunității și care acum aș fi votat la fel, cu un argument, rog pe domnul ministru să ne dea o explicație, pentru că astăzi domnia sa nu a prezentat nici o explicație. De la ședința trecută și până în prezent, ce s-a întâmplat în acest caz? Și vom vota cât mai aproape de realitate. Sunt pentru adevăr. Este suficient să creăm un precedent, este suficient să ducem un caz în domeniul politic și nu facem o imagine bună Parlamentului. Cred că nu trebuia să întrunim astăzi cu acest caz până nu clarificam foarte clar care sunt motivele.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și noi vă mulțumim domnule deputat.

Are cuvântul, din partea PSDR, domnul deputat Sandu Dumitru.

 
 

Domnul Dumitru Sandu:

Doamnă președinte,

Domnilor colegi,

Domnul Bivolaru este nevinovat. În cazul acesta trebuie să-i ridicăm imunitatea, pentru a se putea apăra.

A doua ipoteză, domnul Bivolaru este vinovat. Trebuie să-i ridicăm imunitatea pentru a-și primi sancțiunile prevăzute de lege. Și într-un caz și în celălalt, imunitatea trebuie ridicată. Atunci, m-ar întreba cineva: ce rost mai are imunitatea? Imunitatea, votul nostru pentru imunitate este un vot pentru justiția română, deci măsura în care noi avem încredere în modul cum va fi judecat domnul Bivolaru. Orice argument fie pro, fie contra Bivolaru, orice argumnt juridic nu-și are rostul. Problema se pune dacă avem încredere în justiție sau nu avem încredere în justiție. Ca membru al PSDR, de membru într-un partid, care participă la coaliția guvernamentală, desigur trebuie să susțin încrederea în justiție, că domnul Bivolaru va fi judecat cu dreptate.

Pe de altă parte, după discursul penibil al domnului ministru de justiție care spune că nici domnia-sa nu are încredere în justiție, îmi pare rău, situația devine penibilă. Dacă dumnealui nu are încredere în modul cum a fost judecată afacerea "Țigareta", într-un anumit sens, putem să credem că justiția nici în alt sens nu ar judeca cum trebuie. În aceste condiții îți pui problema că într-adevăr poate că domnul Bivolaru ar trebui apărat, apărat de justiție. Cu toate acestea, justiția română nu este chiar atât de penibilă, așa cum a fost prezentată aici și sunt convins că încă mai poate exista o judecată dreaptă în România.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim și noi.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PUNR, domnul deputat Ioan Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru,

Domnilor colegi,

Ne aflăm într-o situație, cum spune un domn deputat, delicată.

Este surprinzător totuși modul în care își desfășoară activitatea Biroul permanent al Camerei Deputaților, fără a invoca trecutul și moștenirile dezastruoase ale fostelor Birouri permanente ale Camerei Deputaților. (Aplauze)

La celălalt birou permanent, de acum o săptămână, la care am participat, s-a cerut de către liderul parlamentar al PDSR, domnul deputat Adrian Năstase, un raport suplimentar, edificator, pe ceea ce noi discutăm de o oră și jumătate că nu există. Comisia juridică a fost împuternicită să realizeze acest raport suplimentar cu detaliile tehnice necesare în sensul unor noi expertize care să confirme vinovăția sau nevinovăția unui coleg de-al nostru, domnul Bivolaru. Domnul ministru a participat, cred, la lucrările comisiei, dar raport suplimentar nu există, iar probe finale prin care putem să judecăm noi, fără a prezuma vinovăția sau nevinovăția domnului deputat Bivolaru nu există. În momentul în care, deci, așa ceva nu s-a întâmplat, firesc și normal era ca Biroul permanent al Camerei Deputaților, înainte de a începe dezbaterea pe ordinea de zi, adoptată inițial, să se reunească, să invite șefii grupurilor parlamentare și să spună că în momentul de față, ordinea de zi cu punctul nr. 1 nu mai are obiect de dezbatere, întrucât nu s-a realizat solicitarea inițială a biroului, prin Comisia juridică, de a prezenta un raport suplimentar care să clarifice pentru totdeauna situația de față, pentru a nu ajunge noi Camera Deputaților, într-o poziție total ingrată, prin care, mâine, mass-media iar ne va învinovăți că amânăm, că sunt diverse înțelegeri, cum se spunea aici, politice, între Putere și Opoziție și alte lucruri care sunt nefirești.

Deci, în momentul de față, domnilor colegi, întrucât din partea ministrului justiției, cel care este autorizat să solicite Camerei Deputaților ridicarea imunității parlamentare la solicitarea procurorului general, nu avem fundamentul juridic necesar pentru a acuza sau dimpotrivă pe cineva, indiferent din ce partid ar face parte, eu cred că trebuie să ne oprim aici cu dezbaterile, pentru că o continuăm până la prânz și mâine în presă apare că, prin diverse strategii parlamentare și înțelegeri, iarăși am amânat o problemă care durează de câteva luni de zile în Parlamentul României.

Vreau să vă spun că Grupul parlamentar al PUNR a luat decizia dimineață. Decizia este nu numai pentru acest caz, decizia este pentru oricare caz care s-ar afla într-o asemenea situație. Noi vom vota pentru dacă se cere ridicarea imunității și dacă există confirmare și temei juridic de vinovăție, pentru oricare deputat și de la fiecare grup parlamentar, inclusiv de la Grupul parlamentar al PUNR. Eu am crezut că astăzi vom auzi ceva la acest capitol și că probele vor fi evidente într-o formă sau în alta. Din păcate, nu există nimic cert la acest capitol. Și, atunci, domnule ministru, rugămintea este următoarea: dumneavoastră, potrivit Constituției, aveți în autoritate Parchetul General. Parchetul General, prin fostul procuror general, v-a înaintat solicitarea de înaintare a imunității parlamentare cu câteva luni în urmă. S-au schimbat structurile de conducere de la Parchetul General, s-au mai schimbat și la Ministerul Justiției, rugămintea este să actualizați nu numai ce ați făcut în restrcturarea justiției, lucru foarte bun. Eu nu acum justiția în nici un fel. Nu am dreptul, este putere în stat separată. Nu am cu ce s-o acuz, pentru că nu am probele necesare. Dacă a greșit sau n-a greșit, deocamdată suntem încă în discuție, derulajul, demersul este în curs de realizare. Rog colegii care acuză justiția pentru "țigarete" și alte chestiuni să revină la tema de astăzi.

Noi nu discutăm astăzi "țigarete", ci discutăm ridicarea imunității parlamentare a unui coleg care a săvârșit altceva. Nu a avut nimic de-a face cu "țigareta". Deci să nu încercăm să învăluim lucrurile și să stârnim o confuzie generală prin care la urmă ne facem că am auzit și trecem la punctul următor al ordinii de zi. Este păcat să transformăm Camera Deputaților într-o tribună în care dezbatem lucruri care nu au nici un temei din punct de vedere al regulamentului. Și, atunci, propunerea regulamentară, deci indiferent despre cine este vorba, dacă se dovedește vinovăția, se cere ridicarea imunității conform procedurilor regulamentare, Grupul parlamentar al PUNR va vota în consecință. Dacă se demonstrează vinovăția, se cere ridicarea imunității pentru a continua cercetarea penală așa cum dispune legea. Dacă nu, bineînțeles, va vota așa cum crede de cuviință, dacă nu sunt probe necesare sub aspect juridic de vinovăție.

În cazul de față, deci ne aflăm la a treia dezbatere în Camera Deputaților pe acest caz, fără a realiza ceea ce trebuie să realizăm. Un vot prin care ori se ridică imunitatea cu 2/3, conform regulamentului actual, ori dimpotrivă, se întâmplă situația invers. Astăzi am venit la tribună toți liderii de grupuri parlamentare și, mă rog, poate și domnul Bivolaru va veni, ca să spunem ce? Că vom discuta în continuare acest caz. Vreau să vă spun că ne-am pus noi într-o situație ingrată în fața opiniei publice, ca să nu mai spun în fața massmediei.

Și, atunci singura soluție, doamnă vicepreședinte, este următoarea. Dumneavoastră să solicitați un vot Camerei Deputaților ca la următoarea instanță a Camerei Deputaților în care vom analiza și vom dezbate acest caz și ne vom pronunța asupra lui să existe toate documentele necesare și probele de vinovăție sau dimpotrivă. Deci, Comisia juridică să vină cu un raport clar prin care ne cere ridicarea imunității, nu continuarea cercetărilor, nu pe cazul 1, 2, 3... sau pe dosarele, câte există, ci pe tot ce a săvârșit colegul nostru și, dacă este vinovat, noi vom vota așa cum se cuvine.

Până atunci, vreau să vă spun că vom trece și la pct.2, următor, că este, pur și simplu, hazliu, domnilor colegi. La pct. 1 discutăm ridicarea imunității unui coleg parlamentar, conform vechii proceduri, cu 2/3. La pct.2 avem o inițiativă legislativă prin care, culmea ironiei, discutăm să modificăm regulamentul și să votăm cu jumătate plus 1. Păi, la următoarea instanță de dezbatere în Camera Deputaților cred că vom vota cu și mai puțin. Ce facem? Ne jucăm în Camera Deputaților cu această problemă? Vreau să vă spun că nu ne face cinste și onoare.

Domnilor deputați,

Doamnă vicepreședinte,

Vă rog frumos, conform regulamentului, să stabiliți și să solicitați Camerei Deputaților un vot pe ceea ce este regulamentar și să trecem la lucru în Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Vasile Lupu de la PNȚCD.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doamnă președinte,

Domnule ministru,

Domnilor colegi,

Este omenesc și noi parlamentarii, fiecare din noi ar dori să fie ultimul vorbitor de la tribună într-o chestiune. Că unii sunt obsedați de această chestiune, este altceva. Dar, aș vrea să răspund la câteva întrebări ale distinșilor colegi care s-au referit și la următorul punct de pe ordinea de zi, dezbaterea unei inițiative de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților, exact în această chestiune.

Ce s-ar fi întâmplat dacă, la prima dezbatere, Camera Deputaților ar fi aprobat ridicarea imunității parlamentare a domnului deputat Bivolaru?

Mai întâi că nu este vorba și nu a fost vorba de ridicarea imunității parlamentare. Textul constituțional vorbește de încuviințarea dată de Cameră, de una din Camere, pentru ca un deputat, învinuit de săvârșirea unor fapte penale, să poată fi percheziționat, reținut, cercetat, arestat. Deci, deputatul va rămâne cu imunitatea atâta timp cât nu va fi pedepsit penal, printr-o hotărâre judecătorească, cu interzicerea drepturilor electorale și pentru fiecare faptă în parte Camera Deputaților va trebui să dea din nou această încuviințare. dacă noi am fi dat încuviințarea la prima dezbatere, astăzi, într-adevăr, am fi fost scutiți de acea așteptare din cursul dimineții, de această dezbatere lungă în locul unor inițiative legislative privind reforma, în locul altor probleme mai arzătoare.

Pentru că, stimați colegi, nu este vorba de o condamnare a unui deputat. Este vorba, fie de a înlătura o suspiciune care planează asupra unui parlamentar, fie de a evita un scenariu asupra unui parlamentar. Astăzi s-a intrat deja în dezbaterea pe fond a acestui caz, emițându-se judecăți asupra conținutului dosarului care îl privește pe domnul Bivolaru. Și aici ajung la susținerea distinsului reprezentant al P.S.D.R.-ului: de ce nu am avea încredere în justiție? Dacă noi nu acordăm justiției încrederea necesară, avem pretenția ca funcționarii publici, ca cetățenii României să aibă încredere în noi?

P.N.Ț.C.D.-ul este suspectat de o intenție revanșardă asupra opoziției sau de răfuieli politice pe scenarii juridice, susținând coborârea cvorumului pentru această încuviințare de care este vorba. Dar, așa cum au evoluat dezbaterile parlamentare, în cazurile privind imunitatea parlamentară a unor colegi învinuiți de săvârșirea unor fapte penale, este foarte clar că P.N.Ț.C.D.-ul a fost în cele mai multe cazuri în minoritate și noi știm foarte bine că, chiar dacă am coborî cvorumul, foarte ușor, așa cum, în afara înțelegerilor guvernamentale, în afara înțelegerilor din Coaliție, s-a constituit o altă majoritate pe chestiuni precise.

De aceea, stimați colegi, exprimându-mi încrederea că veți rămâne și la dezbaterea care urmează, sper ca aceasta să fie ultima dezbatere ratată pe o chestiune, într-adevăr, importantă...

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, vă rog reveniți la subiectul dezbaterii!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

La subiect, doamna președintă.

... și când Camera Deputaților are pe ordinea de zi o asemenea procedură, lucrurile să fie foarte precise. Pentru că, cel puțin în această legislatură sau mai ales în această legislatură, de câte ori am avut a ne pronunța în niște probleme mai delicate, imediat s-au refăcut jocurile și de cele mai multe ori am înregistrat eșecuri.

Sperând că aceasta va fi ultima dezbatere ratată pe o asemenea problemă și că următorul punct de pe ordinea de zi va putea fi dezbătută în ședința de astăzi, vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Ioan Gavra, pe o chestiune de procedură. Dacă nu-i de procedură, vă întrerup, să știți!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

procedură regulamentată, doamna vicepreședintă. Mulțumesc.

Deci, pentru a infirma orice suspiciuni de înțelegere politică în Camera Deputaților asupra acestui subiect și pentru a nu deturna spiritul Constituției, pentru domnul Vasile Lupu, să fie foarte clar că în Regulamentul Camerei Deputaților, la art. 178, domnule vicepreședinte al Camerei Deputaților, este scris următorul lucru, valabil, cred că și pentru dumneavoastră: "Toate cererile privind ridicarea imunității parlamentare - deci, ați înțeles, este vorba de ridicarea imunității parlamentare - percheziție, arestare și alte chestiuni" sunt preambulul la articolul din Constituție și preambul la art. 75, 76, 77, care justifică cererea de ridicare a imunității pe care o face ministrul jusitiției.

astăzi este vorba, nu de percheziție, nu de arestare, ci de cerere de ridicare a imunității parlamentare pentru un coleg. Deci, așa se cheamă, domnule vicepreședinte, și nu altfel. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim pentru precizări, domnule deputat. Vă rog, păstrați liniște în sală!

Are cuvântul domnul deputat George Stancov.

 
 

Domnul George-Iulian Stancov:

Am sentimentul că, de vreo nouă ani de zile, vorbim de schimbare, vorbim de revoluție, dar am uitat, practic, sensul istoriei dat de revoluție, dat de nevoia de schimbare.

Constat cu amărăciune, așa, cel puțin personal, dacă nu cumva poate am un grup de prieteni pe care nu-i cunosc încă, care îmi sunt apropiați sufletește, că deși ne-am "domnit" după revoluție și ne spunem "domni", mai mult sau mai puțin adevărat, ne purtăm ca niște tovarăși, în cel mai urât sens al cuvântului. Pentru că transformăm aceste dezbateri în dezbateri de partid și de stat, în care folosim dublul limbaj cu o candoare demnă de tot disprețul - îmi pare rău de cuvântul "candoare" -, după aceea ne jucăm de-a Constituția, exact ca pe vremea tovărășilor lor, în anii '50, fac trimitere la memoria foarte scurtă de ieri, când dezbăteam proiectul Legii decopertării securității, nu deconspirării. Acolo există un mormânt numit România dreptății făcute rapid, eficient și cu ordin de la partid. Acolo există un cimitir al vieților judecate rapid și tovărășește, acolo există voința politică de a-i termina pe adversari, acolo chiar s-a și înfăptuit aceasta și greu mai putem afla adevărurile noastre de astăzi, pentru că nu le băgăm în seamă pe cele de ieri. Acolo s-a spus despre cazul Tămădău că este un caz de trădare peste hotare și Marea Adunare Națională, în muțenia ei criminală, a votat ridicare imunității patriotic și după aceea s-a făcut totul la dreptul comun. Că acum vedem parșivenia criminală, e prea târziu cu morții în cimitire! Nu mai restituim nimic și nu mai facem nici o restitutio, și nu folosesc cuvântul folosit odată, care ar merge mai bine, să nu trecem de la restitutio, apropo de restituirea moralei adevăratei românești, la prostituirea moralei românești. Pentru că în momentul în care ne aflăm noi nu este cazul Bivolaru în discuție, este cazul respectării cu sfințenie a principiilor separației puterilor în stat. Este cazul respectării independenței în cuget și simțire a ceea ce se cheamă independența magistratului, nu a masei de magistrați pe care îi pot transforma în ai mei sau ai voștrii sau ai noștrii.

În momentul acesta, spun cu o glumă tristă, ce ar fi să aflați o știre de ultimă oră: "La Washington s-a decis: Keneth Starr a fost demis!" Ați spune: ceva nu este în regulă în America!

La noi, putem bănui, atâta timp cât astăzi este învestit un procuror de anchetă, iar mâine este promovat sau trimis aiurea, că ceva nu-i în regulă cu pădurea!

Putem bănui, astăzi, de pe orice bancă am fi, că am fost și pe banca neagră și nu este nimic negru atunci când vrem să vedem culorile adevărate. Am fost și acolo și am bănuit permanent răfuiala. Răfuiala este tema de care trebuie să ne ferim, dacă vrem să trăim într-o lume democratică, așa, cu începuturile ei negre. Problemă: în cazul Bud - este aici în plenul acesta - nu s-a ridicat imunitatea.

Justiția pe care noi nu o putem controla și bine facem, că altfel chemăm procurorii la ordine, a dat o soluție. Este o soluție de trimite în judecată sau de neîncepere? Dumnealor au a răspunde, iar Bud este colegul nostru.

Din zvonuri, nu m-am interesat, că ar fi fost încă o ingerință în treburile justiției, măcar telefonic să știu și eu, crăpând de curiozitate ce a pățit cazul Bud, Bud a primit neîncepere de urmărire penală. Dar, dacă ridicam imunitatea, așa, heirupist? Și atunci, în cazul Bud, domnul Dejeu a spus: "Câtă vreme nu avem ultimul act de urmărire, prezentarea materialului de urmărire măcar, noi nu putem crede!" Vorbea de pe poziția de ministru de interne și membru al Comisia juridică, de disciplină și imunități, că este finalizată urmărirea. Iar astăzi vine ministrul justiției, cel care a sesizat și a cerut cu toată voința politică, și aș vrea să excludem din această voință ultima parte, cu politica, pentru că în momentul în care ne manifestăm voința politică, oricine ar spune, și infractorul de drept comun poate să facă pe dizidentul într-o vreme oarecare. Am fost supus presiunilor politice! Aici trebuie să fie voința juridică și voința constituțională, fără ură și fără părtinire. în acest sens să vorbim. Nu să vorbim după grupurile parlamentare care au hotărât în funcție de numerus clausus. Este greșit și aproape de încălcarea minimei speranțe în democrație. Aici nu este vorba de Bud, Bivolaru, Stancov și oricare vreți. Aici este vorba de a respecta cu sfințenie un principiu.

Dacă nouă ni s-ar întâmpla norocul de a avea un caz Monica, nu Mona De freitas, Monica Lewinsky, ar fi bine, pentru a verifica diferența de fus orar, nu de democrație! Pentru că, în momentul acela, am ști unde suntem: în România! Haideți să încercăm să fim în România democratică. Să nu facem cu ură și cu mânie proletară un proces de intenție nimănui!

Până când procurorul nu are stabilitatea funcției și independența conștiinței, prin această stabilitate garantată de corpul politic, care are dreptul la revoltă atunci când procurorii sunt schimbați după criterii discutabile, întotdeauna, că toate sunt discutabile în istoria aceasta, nu vom avea justiție independentă și nici credința într-o justiție dreaptă, cum spunea domnul Vasile Lupu. Căruia îi aduc aminte câtă necredință avea în justiția de la Iași, pe care o acuza că a luat pământul și l-a dat aiurea și eu mă întreb: astăzi, justiția civilă, care miroase a justiție criminală, este mai credibilă, câtă vreme public, domnul ministru spune că este multă corupție și multă ineficiență în justiție.

Dacă ministrul spune aceasta, eu ce să cred, că nu este adevărat? Ori credem în adevărurile ministrului ca om politic angajat și responsabil, și atunci ne temem să mișcăm soarta fiecăruia cu un simplu vot în plus sau în minus și așteptăm să așezăm prin voința noastră și prin conștiința profesională, justiția la locul ei, dar nu punând-o să fie de serviciu la partid, ci în slujba dreptății, ori ne batem joc de fiecare la rând și facem rotativa. Or, rotativa este ceea ce îngroapă democrația. Lăsați justiția să-și facă rosturile și când domnul ministru va veni și va spune: "Ultimul act de urmărire penală s-a încheiat, restul este treaba justiției!", noi ne vom pronunța fără ordin la partid, cu ordinul dinăuntrul și după principiul: "Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face!".

Vă mulțumesc.(Aplauze).

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumim domnului deputat Stancov.

Deoarece lista vorbitorilor a fost epuizată, supun aprobării dumneavoastră amânarea dezbaterilor pe acest punct al ordinii de zi, după data de 15 octombrie, în momentul în care expertiza solicitată de domnul deputat Gabriel Bivolaru va fi definitivată. Deci, nu putem preciza o dată fixă, pentru că este vorba de niște acte pe care trebuie să-și bazeze domnul ministru cererea de ridicare a imunității sau să și-o retragă.

Cine este pentru această solicitare? Este evident că este majoritatea.

Cine este împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Se abține cineva? 38 de abțineri.

Cu majoritatea voturilor Camerei Deputaților, acest punct de pe ordinea de zi este amânat pentru o dată care va fi precizată ulterior, după 15 octombrie.

 
Dezbateri asupra proiectului de Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților.

Trecem la următorul punct din ordinea de zi.

Înainte de a aborda proiectul de Hotărâre pentru modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților, din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul profesor Anton Ionescu, deputat, desigur, în același timp, dorește să ne vorbească. Este în sală? Deoarece nu este în sală, mergem să discutăm proiectul de Hotărâre pentru modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților.

Avem o comisie specială, instituită pentru modificările Regulamentului Camerei Deputaților. O rog să ia loc în spațiul special rezervat comisiilor.

Comisia specială, instituită pentru modificarea Regulamentului Camerei Deputaților, este solicitată să ia loc în spațiul rezervat special.

Pentru a începe dezbaterile asupra acestui punct la ordinea de zi, aș ruga pe domnul președinte al Comisiei speciale de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților să ne precizeze inițiatorii și modul în care s-a lucrat, pentru că sunt niște lucruri confuze.

Așa cum este alcătuit raportul, este prezentat ca o inițiativă a acestei comisii speciale și înțelegem că inițiatorul este altcineva și comisia a preluat modificările.

 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Lucrurile stau așa: s-a înființat prin votul domniilor voastre o comisiei specială pentru alcătuirea unui proiect de modificare a actualului Regulament. Această comisie a lucrat, după aceea comisia nu a mai lucrat, s-a discutat la Biroul permanent, comisia a reînceput lucrările și s-a bornat pe un material prezentat de domnul Lupu, care este inițiator al unui proiect cu privire la modificarea acestui Regulament, pe diferite texte.

Comisia a votat, în principiu, să fie discutate aceste propuneri ale domnului Lupu și comisia a lucrat pe aceste propuneri și pe vechile propuneri care existau. Și s-a ajuns la un anumit raport, cu privire la modificarea anumitor texte. Aceasta este situația la ora actuală.

Deci, lucrurile sunt clare, normale, lumea toată se miră: dar ce este, dar ce este? Aceasta este!

Drept este că ea, comisia, nu a putut să epuizeze toate propunerile de modificare a acestui Regulament. Ele sunt multe și dacă stăm să râșnim la ele, putem doi ani de zile să lucrăm în comisie.

Prin urmare, la ora actuală există un prim raport, care rezolvă anumite treburi, cu anumite texte, din Regulament.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă s-a descoperit și inițiatorul, pe care noi, de altfel, îl cunoșteam, dau cuvântul inițiatorului. Deja ne-a spus, la precedentul punct al ordinii de zi o mare parte din intențiile dumnealui... Deci, pe acest punct, domnul deputat Vasile Lupu are cuvântul și urmează, din partea comisiei speciale, să ia cuvântul cineva.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doamna președintă,

Doamnelor și domnilor deputați,

Istoricul acestei inițiative legislative a fost prezentat, în parte, de domnul președinte Emil Popescu, președinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, și, de asemenea, președinte al Comisiei speciale pentru modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a Camerei Deputaților.

În ce mă privește, este vorba de trei inițiative legislative. Am înregistrat o inițiativă de modificare a Regulamentului, în ce privește reglementarea imunității parlamentare.

Membrii Biroului permanent, ce reprezintă opoziția, s-au opus, au protestat la această inițiativă, motivând că este necesară o reglementare de amploare a Regulamentui. Am acceptat și această variantă, am prezentat o inițiativă de modificare a întregului Regulament.

Ne-am împotmolit cu această inițiativă, am revenit cu a treia inițiativă de modificare a reglementării imunității parlamentare.

Și atunci, într-un acord politic, aș spune, am convenit, și la nivelul comisiei speciale, să includem, într-o inițiativă de mai mică amploare, și cererile opoziției. Una din cereri: să se modifice prevederea regulamentară ce se referă la timpul de intervenții în Camera Deputaților, motivându-se că orele sau timpul cuprins între 8,30 și 9,30, marți dimineața, nu are audiența corespunzătoare, s-a mai cerut, de asemenea, modificarea statutului, instituindu-se o comisie permanentă pentru Regulament. Și această chestiune a fost inserată în inițiativa legislativă, dezbătută de comisia specială.

Acum ni se cere, din nou, o modificare de amploare și să nu luăm doar câteva articole în dezbatere.

Stimați colegi,

Am convenit înființarea unei comisii permanente, prin acest text, care a primit avizul și asupra căruia s-a făcut raport din partea comisiei speciale, comisie care va lucra la modificarea întregului Regulament. Deci, o cerere care ar veni în fața dumneavoastră, de amânare a acestei dezbateri, pentru o săptămână, două, trei, o lună, până când se va finaliza raportul asupra unei inițiative de modificare a întregului Regulament, nu este pertinentă, deoarece am convenit, am constatat, am tras concluziile că este nevoie de o comisie permanentă, care să aibă același regim regulamentar, ca și celelalte comisii care ființează acum.

Cu alte cuvinte, să nu se întrunească o comisie specială, la anumite ore din zi sau în timpul dezbaterilor parlamentare, ci această comisie să lucreze în ziua sau în zilele dedicate lucrărilor în comisiile permanente.

De aceea, stimați colegi, pentru a clarifica o chestiune, într-adevăr delicată, dar care aruncă o lumină destul de palidă sau, mai mult, aruncă o umbră de întuneric, o undă de întuneric asupra Camerei Deputaților și asupra Parlamentului României, eu vă rog să acceptați dezbaterea acestei inițiative legislative astăzi sau cel puțin să începem dezbaterea ei, dacă nu vom reuși finalizarea și să nu mai pierdem timp în chestiuni de procedură și cu încercări de tergiversare a unei probleme serioase.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim, mai ales pentru recomandări. Totuși există un regulament, noi nu putem să oprim domnii deputați să-și exprime punctele de vedere.

Din partea Comisiei speciale, are cuvântul domnul deputat Popescu, pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă dau citire Raportului privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților.

"Comisia specială pentru elaborarea propunerilor de modificare și completare a Regulamentului Camerei Deputaților, constituită prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. ..., în conformitate cu prevederile art. 69 din Regulamentul Camerei Deputaților, a examinat propunerile de modificare ale art. 36 alin. 3 și 4, privind comisiile permanente, ale art. 55, pct. 11, privind atribuțiile Comisiei juridice, de disciplină și imunități, ale art. 55, la care s-a adăugat pct. 15 nou, prin care se constituie Comisia pentru Regulament, ale art. 171 alin. 1 și 2, privind diverse intervenții și ale art. 176 privind procedura de ridicare a imunității parlamentare.

Cu majoritate de voturi, membrii comisiei au hotărât să supună spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților proiectul hotărârii privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților, care face parte integrantă din prezentul raport.

Hotărârea va fi adoptată de Camera Deputaților, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. 1, din Constituția României".

Semnat, președinte, secretar.

Iar aici avem Hotărârea, a cărei dezbatere urmează.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu este nevoie să o citiți, domnule deputat, o are toată lumea, în cadrul mapelor personale.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale dorește cineva să se înscrie la cuvânt?

Domnul deputat George Șerban din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

 
 

Domnul George M. Șerban:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Sunt câteva probleme care ar trebui clarificate aici. este limpede că inițiativa celor care au propus aceste modificări, pentru că modificările propuse de colegii noștri sunt cu mult mai multe, sunt făcute, pe de o parte, pentru a crea o imagine mai bună Parlamentului și, probabil, este o supoziție, pentru a răspunde în oarecare măsură presiunilor pe care societatea civilă și mass-media le face asupra noastră, pentru a rezolva această problemă punctuală.

Eu, însă, am reținut următorul lucru: că în presă au apărut cu mult mai multe semnale și presiuni asupra noastră, pentru a ne perfecționa activitatea, procesul legislativ și aceste presiuni mie mi se pare că sunt cu mult mai multe decât aceea a rezolvării problemei ridicării imunității, care deocamdată, cel puțin de doi ani încoace...

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, vă rog vorbiți în microfon, că nu se aude!

 
 

Domnul George M. Șerban:

Am văzut că s-a pus pentru - dacă țin eu bine minte - doi colegi.

În schimb, problemele de modificare a Regulamentului, care fac ca activitatea noastră să se desfășoare mai bine, să fie mai fluidă, să elimine blocajele care există în relația dintre Parlament și Guvern, în relația între comisii și plenul Camerei Deputaților, constat că rămân undeva într-o a doua prioritate, poate eventual chiar spre sfârșitul acestei legislaturi.

Pentru că mie mi se pare limpede: dacă această comisie de aproape doi ani, mi se pare că are de când funcționează, a reușit până acum să producă un raport care se referă la câteva chestiuni procedurale și problema ridicării imunității, păi celelalte probleme, care sunt cu mult mai complicate și care privesc procesul de fluidizare a mecanismului legislativ, înseamnă că vor fi gata, probabil, la sfârșitul acestei legislaturi și cu posibilitatea sigură de a fi discutate, probabil, în legislatura viitoare.

Or, noi, comisia aceasta am constituit-o, în primul rând, ca să fie utilă pentru noi, pentru cei din această legislatură.

Eu cred, în această situație, că este cu totul cu totul și cu totul anormal ca astfel de probleme importante să le discutăm decupate din restul modificărilor care se aduc regulamentului Camerei Deputaților. Mi se pare că observația făcută de domnul vicepreședinte Lupu este pertinentă, în sensul că ar trebui ca această comisie să capete statutul de comisie permanentă (deși, chiar și ca o comisie specială, probabil, dacă și-ar lua treaba în serios, ar putea să finalizeze aceste probleme; dar nu avem nimic împotrivă ca ea să devină o comisie permanentă a Camerei Deputaților).

Și eu cred că, în această situație, am putea să discutăm astăzi un singur lucru: ca această comisie, eventual, să devină comisie permanentă, să se ocupe în continuare de problemele de modificare ale Regulamentului Camerei Deputaților, dar să le acorde prioritatea care trebuie. Adică, în primul rând, să ne aducă în față problemele care țin de activitatea noastră curentă, și bineînțeles că în acest context putem discuta - într-o dezbatere care eu presupun că va fi destul de amplă - și problema ridicării imunității.

Deci, cu alte cuvinte, să vedem toate propunerile care s-au făcut asupra modificării regulamentului, trecute prin această comisie, cu posibilitatea de a ne spune punctul de vedere. Pentru că hotărârile funcționează după exact aceleași proceduri ca și propunerile legislative și putem face ca aceste lucruri să fie discutate într-o procedură de urgență, în așa fel încât în cel mai scurt timp, să le aducem în dezbaterea Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, ca să înțeleg eu ce doriți: propuneți ca, din toată hotărârea, să discutăm astăzi numai pct. 1? Da, vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Adrian Năstase, din partea Grupului parlamentar al PDSR.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Suntem, astăzi, în sală, împărțiți în două categorii: cei care consideră că ne-am adunat aici pentru a discuta cum putem să aducem la zi regulamentul și cei care consideră că, folosind acest moment, putem să modificăm procedura pentru ridicarea imunității parlamentare. Rămâne să vedem care reprezintă, în acest moment, prioritatea pentru activitatea noastră viitoare.

Este categoric că s-a produs un decalaj între regulamentul nostru și funcționarea Camerei Deputaților în această clădire, în noile condiții, în mediul politic nou în care ne desfășurăm activitatea. Deci, sunt numeroase aspecte care, încă din vechea legislatură, apăruseră a fi necesare spre modificare. Și vă aduc aminte, în acea perioadă, a existat o comisie specială pentru modificarea regulamentului, colegi din diferite grupuri parlamentare au mes în străinătate să vadă cum funcționează alte parlamente, au fost experți de la Curtea Constituțională, profesori care s-au implicat în aceste activități și avem din perioada aceea un număr important de propuneri de modificare a regulamentului.

Vreau să încep prin a spune că, fără să dorim să ne asumăm merite speciale, suntem conștienți că procedura de modificare a regulamentului, de aducere la zi, a fost pornită de către noi. De aceea, susținem nevoia de a perfecționa acest regulament, astfel încât activitatea noastră să fie mai eficientă.

Aici, din nou, se deschid două posibilități: fie modificăm acest regulament din când în când, atunci când apare o presiune mai mare pentru modificarea unor prevederi; fie facem acest lucru continuu, prin observarea unor disfuncționalități care pot să apară, și printr-o comisie specială înregistrăm aceste probleme și, din când în când, această comisie, așa cum se întâmplă și în alte parlamente sau cum se întâmplă la anumite organizații parlamentare internaționale, ne propune anumite chestiuni prioritare pentru a fi modificate în regulament.

Sigur că, până la urmă, Camera este suverană în a decide care din aceste modalități poate să fie mai potrivită. Noi considerăm că este important, la acest moment, totuși, să creăm o astfel de comisie permanentă, în condițiile conținute și în acest proiect de hotărâre, și sprijinim o astfel de variantă.

În ceea ce privește chestiunea imunității, sigur că aici sunt două observații de făcut: prima este că domnul Vasile Lupu, care, practic, s-a bătut pentru această modificare, a fost parlamentar și în legislatura anterioară, și dânsul a avut atunci 4 ani la dispoziție, în care putea să prezinte o astfel de inițiativă, și mă întreb dacă, atunci, nu am fi acceptat-o cu mai multă ușurință. Ceea ce, însă, mi se pare inadmisibil este ca, într-un moment în care vechea opoziție a ajuns la putere, ceea ce atunci i-a convenit, să încerce să modifice acum!

Noi nu suntem pentru o formulă sau alta. Practic, se va decide cum se crede că este mai bine: majoritate de două-treimi, majoritate de jumătate plus unu, majoritate de 60%. problema este ca aceste reguli să nu fie modificate în interesul politic al unui grup parlamentar sau al unui partid sau în condițiile în care s-ar putea considera că se trece de la ceea ce ar putea să fie o "majoritate morală", o majoritate de două-treimi - caz în care ar trebui să fie convinși și o parte din membrii opoziției - la o majoritate pur politică, majoritatea de jumătate plus unu. Pentru că se bănuiește că, întotdeauna, puterea are în Parlament jumătate plus unu, deci, o astfel de majoritate este automată.

De aceea, și aici putem să gândim - acceptând, eventual, o astfel de formulă, de jumătate plus unu - ca această modificare a prevederilor regulamentului să intre în vigoare după următoarele alegeri. De ce să acceptăm ca această prevedere să intre în vigoare acum? Așadar, putem să acceptăm la limită, dacă Camera consideră că din punctul de vedere al principiilor este potrivit... Deși, eu, vă spun, am încercat să văd în toate Parlamentele cum se întâmplă lucrurile și soluțiile sunt amestecate, nu se poate vorbi de o tendință foarte clară, de o soluție unitară, fiecare Parlament a judecat cum a considerat că este bine. Dar, repet, regulile acestea vizează, de obicei, o anumită protecție pentru opoziție și fosta opoziție a înțeles acest lucru: și dau din nou exemplul domnului deputat Sturza Popovici, care a beneficiat de această posibilitate. Nu știu dacă era nevoie, poate nu era nevoie..., dar, atunci, această chestiune a contat, dânsul fiind în opoziție.

Pe de altă parte, s-a văzut și astăzi, chiar în ceea ce privește situația domnului Bivolaru: dacă ar fi funcționat mecanismul de ridicare a imunității parlamentare cu jumătate plus unu, s-ar fi aplicat ceea ce a spus domnul Dejeu atunci - i se ridica imunitatea și domnul deputat Bivolaru era băgat direct la pușcărie, nu știu cum se mai făceau expertizele, ce se mai întâmpla pe urmă... Ce discutam noi acum. Acesta a fost mecanismul, dacă vă aduceți aminte, domnul Dejeu a spus: "Domnule, de îndată ce îi ridicați imunitatea, noi îl legăm, îi punem cătușele la mână în Parlament și îl ducem la pușcărie!" Că trebuia sau nu trebuia, dumneavoastră veți decide, dar eu vreau să țineți seama de faptul că ceea ce noi discutăm acum este pentru o succesiune de alternanțe la putere și trebuie să gândim dacă această instituție este necesară, nu este necesară; dacă ea asigură o anumită protecție și până unde trebuie să o asigure, împotriva unor eventuale tentații politice.

De aceea, încă o dată, în măsura în care se va merge pe o astfel de soluție, credem că ea nu poate să fie acceptată decât în măsura în care se stabilește că va fi aplicată din viitoarea legislatură. Poate că, atunci, această soluție va fi interesantă pentru grupul parlamentar al domnului Vasile Lupu, care s-ar putea să fie în acel moment la putere sau s-ar putea să fie în opoziție. Deci, va trebui să judecăm și din acest punct de vedere cum este mai bine.

Ca să închei și să nu vă rețin atenția mai mult, aș vrea să spun că noi vom sprijini proiectul de hotărâre, în măsura în care el este rezonabil și încearcă aducerea la zi a unor prevederi care în mod evident sunt depășite. Credem că o comisie permanentă specială pentru regulament este necesară, vom vota această formulă, dar în ceea ce privește soluția de acum (așa cum este ea prevăzută în hotărâre), probabil că ar fi mai potrivit ca o eventuală comisie în ceea ce privește ridicarea imunității și alte chestituni care pot să fie fi prioritare să judece prioritățile respective și să ne aducă în discuție, după o consultare mai atentă, variantele posibile, inclusiv pentru ridicarea imunității.

Încă o dată, noi nu respingem de plano ideea ridicării imunității cu majoriate plus unu, dar considerăm că o astfel de soluție nu ar trebui să fie pusă în aplicare decât pentru viitoarea legislatură parlamentară, ca să nu se gândească cineva că ea este, de fapt, un instrument de răfuială politică și să se creeze (neîntemeiat, bineînțeles) sentimentul că domnul ministru Dejeu sau domnul ministru Stoica sau alți miniștri sau alți reprezentanți ai puterii au niște ținte, au niște lucruri de rezolvat sub aspectul legăturilor, raporturilor cu actuala opoziție.

Vă mulțumesc.

(Aplauze.)

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim și noi, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ion Duțu, în numele Grupului parlamentar al PRM.

 
 

Domnul Ion Duțu:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Ne aflăm într-o situație dificilă astăzi, întrucât este prima dată când o modificare la un act normativ - proiect de lege sau hotărâre - se prezintă de către o comisie, în Camera Deputaților, pe bucăți. Vreau să vă aduc la cunoștință că, din martie 1997 și până în februarie anul acesta, au fost prezentate la comisia special constituită pentru analiza propunerilor de modificare a regulamentului peste 50 de propuneri. Deci, peste 50 de articole din regulament sunt amendamentate de 13 colegi deputați și de două comisii permanente ale Camerei Deputaților. Este vorba de Comisia pentru cercetarea abuzurilor și corupției, care a înaintat oficial la această comisie un document de modificare a regulamentului, aprobat și semnat de toți membrii comisiei, în unanimitate; de asemenea, Comisia pentru apărare și siguranță națională a prezentat propuneri, tot în numele comisiei. Plus, repet, cei 13 colegi deputați.

Din toate aceste propuneri prezentate comisiei într-un an și patru luni, venim astăzi, ca o chestiune dincolo de regulament, să analizăm sau să discutăm și să aprobăm un singur articol! S-a ajuns la această situație pentru că în comisie nu s-a lucrat - probabil că nu a existat voință politică. (V-o spun ca un om care am participat la lucrările comisiei și am fost prezent la toate chemările.) Deci, nu a existat voință politică la vremea respectivă să ducem până la capăt toate modificările de regulament, așa cum a fost mandatul acestei comisii speciale de la constituire.

Prin primăvara acestui an, domnul vicepreședinte al Camerei Deputaților Vasile Lupu, printr-o presiune politică - dacă îmi dați voie să o apreciez așa - la membrii comisiei a reușit să propună și să se aprobe numai un articol din toate cele peste 50! Acest articol, firește că a mai avut câteva chestiuni complementare, și anume: s-a uitat să se modifice și art. 139, în care membrii Guvernului, pentru a fi trimiși în fața instanței de judecată, trebuie să aibă acordul Camerei, cu două-treimi din numărul de voturi. Or, articolul a fost sărit din grabă, deci, această corelare în cadrul articolelor.

Și s-a mai aprobat, comisia să fie permanentă. Nu știu de ce trebuie să fie o comisie permanentă neapărat, dacă într-un an și patru luni nu a putut să discute decât un articol din regulament! Ori există voință politică și răspundere în fața Camerei Deputaților a membrilor comisiei (permanente sau nepermanente), ori, dacă nu, ne apucăm de altceva și nu mai modificăm legea de organizare și funcționare a acestei Camere!

Doresc să vă aduc la cunoștință că inclusiv în propunerile domnului vicepreședinte Vasile Lupu sunt chestiuni de fond. Și anume: transferul centrului de greutate din plenul Camerei către comisiile permanente și, prin aceasta, creștem răspunderea deputaților din comisii, vor lua cuvântul mai mulți deputați în Cameră, și nu numai doi-trei, care "înroșesc" aceste microfoane... sau le "înverzesc", ca să nu se supere cineva...; fiecare deputat din comisie care reprezintă un grup parlamentar va veni cu părerea grupului și numai el va fi cel mandatat de grupul parlamentar să prezinte acele propuneri spre susținere, dacă este în stare. În al doilea rând, ne va rămâne timp mai mult pentru activitate în circumscripții. Este posibil ca în sesiunea viitoare, cel puțin o dată pe lună, să putem, prin activitatea eficientă în Cameră, să avem încă o zi de circumscripție. Pentru că, în condițiile actuale, așa cum lucrăm noi în Parlament, timpul este afectat mai mult plenului, care plictisește, și unde nu există posibilitatea ca marea majoritate a colegilor să își spună punctul de vedere.

Din aceste considerente, propun Camerei Deputaților restituirea la comisie a acestei hotărâri și să acordați, stimați colegi, două săptămâni acestei comisii, să vină cu raportul complet în fața Biroului permanent și a Camerei, așa cum prevede regulamentul. Și, tot atunci, vom hotărî dacă va fi sau nu permanentă. Eu cred că în cel mult două zile normale de lucru aceste propuneri pot fi foarte bine parcurse.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Secară, din partea Grupului parlamentar al PUNR.

 
 

Domnul Gheorghe Secară:

Stimată doamnă președintă,

Stimați colegi,

Dați-mi voie să îmi exprim surprinderea pentru faptul că discutăm astăzi această problemă și vă motivez de ce. Sunt membru al acestei comisii de la înființare. mai mult de o jumătate de an, ea nu a desfășurat o activitate concretizată în ceva amendamente la regulament, motiv pentru care am fost chemați în fața Biroului permanent, care a spus că în câteva luni să prezinte comisia un raport substanțial, ținând seama de avalanșa de amendamente venite între timp acolo. Vă mărturisesc că, până la chemarea în fața Biroului permanent, nu am fost invitat niciodată la comisie! Nu cunosc motivele, nu vreau să fac nici un proces de intenție nici unuia dintre membrii comisiei, nici președintelui.

Am așteptat, după discuția în fața Biroului permanent, chemare la comisie. Am fost chemat de două ori, dar, din motive de neîndeplinire a cvorumului: în sensul că am fost numai 4 din 9 membri prezenți, comisia nu a lucrat. După care, tăcere până în ziua de astăzi... Practic, personal, nu am fost chemat la comisie, deci, nu am participat legal la întocmirea acestui raport, nu îl cunosc. Nu vreau să fac un proces de intenție că cineva a presat comisia să lucreze numai în această formulă (am informația, totuși, de la domnul Duțu că a lucrat cu majoritate, comisia), dar cert este că ea, din punctul meu de vedere, nu și-a desfășurat activitatea normală. Nu știu de ce nu am fost chemat la comisie...

Ținând seama de cele relatate, totuși, de domnul Duțu, apreciez și eu că a prezenta rapoarte fragmentare, pe felii, fără a putea face o corelare între ele, fără a constitui un întreg acest raport, este o mare deficiență. Motiv pentru care și eu insist pentru amânarea dezbaterii acestui raport și într-un termen suficient de scurt să putem prezenta un raport închegat, care să cuprindă, practic, toate amendamentele venite la comisie.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSDR, domnul deputat Constantin Avramescu.

 
 

Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu:

Stimați colegi,

În fapt, suntem în prezența a trei propuneri: 1. Instituirea unei comisii permanente pentru regulament; 2. Schimbarea programului zilei de marți dimineața; 3. Problema cu imunitatea parlamentară. Este evident că dacă ni se propuneau numai primele două subiecte nu se întâmpina nici o opoziție, se trecea la discutare și se obținea o hotărâre. Indiscutabil că fondul problemei, în realitate, este acea propunere de ridicare a imunității, și tot ceea ce se încearcă aici să se demonstreze (că, de fapt, mai trebuie niște amânări, pentru a se lua ansamblul propunerilor și a se face un raport final) nu face altceva decât să ascundă că vrem să amânăm discutarea punctului principal.

Vreau să atrag atenția că, dacă ați observat, în ultima vreme, avem o anumită tendință, ca atunci când este vorba de hotărâri esențiale, prin anumite motivații sau invocări de proceduri, să încercăm amânarea. Eu cred că este o practică periculoasă pentru noi, parlamentarii. Trebuie să ajungem la acel moment în care să nu mai încercăm să tergiversăm, să intrăm în discuție și să hotărâm. Se va lua o hotărâre, și în acest caz, care îi va mulțumi pe unii și îi va nemulțumi pe alții, dar aceasta se va întâmpla întotdeauna.

Dar, insist, să nu ne mai ferim cu această amânare! Nu aș vrea să fiu o Casandră (sigur, aici s-a propus la un moment dat o amânare de 2 săptămâni, după lunile de zile de amânări pe care le-am făcut până în prezent, 2 săptămâni nu ar mai conta și aș fi de acord cu ele), dar aș vrea să vă reamintesc ceea ce am mai spus: peste 2 săptămâni se va veni, probabil, cu o nouă argumentare, de ce, de fapt, mai trebuie încă o amânare... Argumentări care, aparent, nu o să aibă nici o legătură cu cazul ridicării imunității parlamentare.

Eu v-aș propune să ne schimbăm puțin stilul: suntem în prezența a trei propuneri pe care să le atacăm în bloc (sigur, primele două vor merge mai repede și ultima va dura mai mult), dar, în final, vom lua o hotărâre. Repet, o hotărâre care va mulțumi pe unii și va nemulțumi pe alții, însă nu putem să ne facem o practică din aceste întârzieri! Pentru că, spun din nou, nu este singurul caz!

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, are cuvântul domnul deputat Szekely Ervin.

 
 

Domnul Tudor Marcu (din sală):

Mai vorbim noi peste un an de mulțumirile și nemulțumirile pentru ridicarea aceasta!

 
 

Domnul Szekely Ervin-Zoltan:

Vă mulțumesc, doamnă președintă de ședință.

Înainte de a intra în fondul acestei hotărâri, aș vrea, totuși, să fac o reflecție și asupra problemelor procedurale care au fost ridicate aici, în legătură cu posibilitatea plenului de a discuta separat, desprins de celelalte amendamente ale regulamentului, numai pe acestea trei. După părerea mea, este un mod de lucru absolut firesc și un drept al comisiei speciale, ca să stabilească anumite priorități care nu mai pot fi amânate până când se va termina în întregime proiectul de modificare a regulamentului, care, și așa, înaintează foarte încet. Acum, între noi fie vorba, ar merita cercetat și acest aspect: de ce înaintează atât de încet acest proiect, pentru că se pare că sunt și anumite motive subiective. Dar, mă rog, aceasta este mai mult o problemă internă a comisiei și nu trebuie să afecteze plenul.

Însă acest lucru nu afectează cu absolut nimic posibilitatea comisiei de a spune că aceste trei probleme sunt importante, sunt urgente și trebuie să fie dezbătute cu prioritate. Deci, sub acest aspect, eu cred că hotărârea poate să fie adoptată în această formă, pentru că nu se încalcă nici o procedură.

În ceea ce privește fondul, Grupul parlamentar al UDMR va sprijini acea inițiativă ca o comisie permanentă să se ocupe de modificarea regulamentului. Pentru că, foarte multe blocaje, foarte multe disfuncționalități se datorează faptului că nu avme un regulament care să fie apt de a soluționa multiplele posibilități care se pot ivi în cursul procesului de legiferare.

Pe de altă parte, condițiile se schimbă mereu și sunt diferite situații politice, care necesită un legislativ mai rapid sau mai atent. De aceea, eu cred că și modificarea regulamentului ar trebui să fie un proces continuu, și specializarea unor colegi în acest probleme cred că ar fi bine venită.

În schimb, nu putem fi de acord cu acea propunere care dorește ca intervențiile politice să fie mutate la o altă oră, când autorii amendamentului speră că o să aibă o audiență mai mare. Noi venim cu o propunere tocmai contrară, și anume, de a elimina acest articol din regulament. Noi considerăm că arta politică constă tocmai în aceea că mesajul politic al unui partid trebuie să se îmbrace în forma unor texte de lege. Deci, mesajele politice directe de la acest microfon nu cred că au vreun rost, devin simple mesaje electorale, care nu cred că își au locul în Parlament, pentru că, oricum, șansele sunt minime de a convinge sau a determina pe cineva să își schimbe opțiunile politice fundamentale, pentru a căror reprezentare a venit în Parlament. În acest sens, aceste intervenții sunt mai mult niște spectacole de o calitate îndoielnică. Dați-mi voie să spun, e o remarcă subiectivă, dar marea majoritate a acestor intervenții nu se ridică la nivelul unor articole din ziare de scandal.

Deci, după părerea mea, și din acest punct de vedere, ar trebui eliminat acest punct din regulament și cred că ar mai avea un beneficiu eliminarea acestui punct, și anume că pe acei colegi care excelează mai mult în fața microfonului la aceste intervenții, i-ar obliga să lucreze la proiecte de legi, astfel încât, în cadrul intervențiilor privind anumite texte de lege, să poată să-și difuzeze mesajul politic al partidelor din care fac pare.

Iar în ceea ce privește a treia propunere, și anume modificarea cvorumului pentru ridicarea imunității, cred că aici trebuie să fim de acord cu toții că actuala reglementare nu mai corespunde necesităților și s-a argumentat foarte mult pe acest subiect.

Eu nu vreau să intru în detaliu, o s-o fac la momentul respectiv, aș vrea doar să subliniez un singur aspect: faptul că noul text apelează la responsabilitatea grupurilor parlamentare din care fac parte deputații a căror imunitate se cere a fi ridicată este benefic, pentru că, după părerea mea, grupurile parlamentare trebuie să-și manifeste opțiunea în acest sens. Ar fi foarte periculos dacă am permite ca grupurile parlamentare să fie solidare cu membrii lor, chiar și atunci când sunt anumite indicii evidente că acesta - un anumit deputat din grupul parlamentar respectiv - a săvârșit vreo infracțiune.

După părerea mea, eu nu cred că trebuie să actualizăm sau să căutăm neapărat conotații din politica actuală asupra acestei modificări.

Este vorba despre o modificare care este necesară de mult timp și nu cred că este o modificare făcută pro-cauza, pentru a condamna pe cineva din opoziție sau de la putere.

Deci, după părerea mea, este vorba despre o modificare principială, și Grupul parlamentar al U.D.M.R. va susține și această modificare.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Deoarece nu mai sunt înscrieri din partea grupurilor parlamentare, dau cuvântul domnului deputat Vasile Lupu, pentru un scurt drept la replică.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu este vorba numai de un drept la replică, ci, ca inițiator...

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Așa mi-ați solicitat.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

... ca inițiator, v-aș ruga să-mi îngăduiți vreo câteva minute, pentru a răspunde la niște chestiuni care s-au formulat aici, la niște probleme formulate.

Deci, domnul vicepreședinte Adrian Năstase a invocat necesitatea unei comisii permamente, care funcționează în multe parlamente ale lumii, și la nivelul organismelor europene - în Consiliul Europei există o asemenea comisie, pentru ca, această structură să intervină ori de câte ori este nevoie asupra Regulamentului Camerei Deputaților, cu chestiunile cele mai presante.

Deci, iată, stimați colegi, ideea că asupra regulamentulului trebuie să fie o lucrare continuă, și ori de câte ori este necesar să se intervină, această comisie s-o facă.

n-avem nimic împotrivă, dar, evident, pentru mine nu mai încape nici o îndoială că ideea unei comisii permanente contrazice imperativul unei modificări doar de ansamblu a Regulamentului Camerei Deputaților.

S-a spus aici că această modificare ar trebui să intre în vigoare din legislatura următoare.

Stimați colegi din opoziție,

Eu n-am nimic cu această inițiativă, special pentru dumneavoastră, care sunteți în opoziție. Eu am venit cu această inițiativă, în special pentru Grupul parlamentar al P.N.Ț.C.D., pentru Convenția Democrată, ca atunci când suntem calificați "lăcuste" și "corupți", să putem să apărem în fața justiției senini. În teoria dumneavoastră, deci, s-a respins și posibilitatea renunțării la această carapace pentru a te prezenta în fața justiției.

Eu am văzut în această legislatură că un interes personal, sau un interes de partid, poate antrena orice teorie juridică, orice teorie politică, dar aici sunt lucrurile clare: așa cum noi dorim Legea privind accesul la dosarele securității în primul rând pentru noi, cei care am cerut-o, pentru a ne prezenta în fața țării cu trecutul nostru, de care nu ne este rușine, așa cum suntem, așa am cerut și modificarea acestei reglementări, mai ales că în majoritatea țărilor democratice din lume, instituția imunității parlamentare există doar pentru a proteja parlamentarul în formularea liberă a opiniilor sale, și nu pentru a obstrucționa cursul justiției sau pentru a evita urmărirea penală.

S-a invocat aici necesitatea dezbaterii unor reglementări care să antreneze reforma, care să eficientizeze activitatea noastră parlamentară.

Stimați colegi,

Noi suntem la jumătatea legislaturii, am venit cu această inițiativă de modificare a regulamentului, nu știu cât timp ne-a mai rămas, mai ales că dumneavoastră - opoziția cereți insistent alegeri anticipate, ca s-o eficientizăm într-adevăr, despre activitatea noastră este vorba aici, și ne cereți mereu alte amânări.

Și apoi, încă o chestiune: pentru următoarea legislatură, noi n-am declarat public, și nici nu putem gândi că vom sta la guvernare, nu la putere, la guvernare 10-12 ani de acum încolo, așa cum declara public un senator, în prezent în opoziție.

Noi acceptăm jocul democratic, ne-am asumat riscul acestei reforme radicale și suntem conștineți că, cel puțin politic, pe un termen mai scurt, vom plăti.

Și apoi, iarăși, dacă este vorba de imunitatea parlamentară, să ne fie iertat, dar, cum s-a dovedit și astăzi, și cum se va dovedi și în viitor, în această chestiune există o majoritate foarte clară, o majoritate în care nu intră P.N.Ț.C.D-ul, P.N.L.-ul, și, iată, colegii din U.D.M.R., și dumneavoastră veți putea hotărî foarte bine, așa cum v-ați înțeles de atâtea ori, în probleme în care a trebuit să vă pronunțați după tradițiile dumneavoastră, după originea dumneavoastră comună, și după fraternitatea de neuitat de altădată.

În plus, nu putem lăsa o majoritate calificată de două treimi, majoritate necesară pentru modificarea textului constituțional, majoritate necesară pentru punerea sub acuzare a Președintelui României, majoritate necesară pentru răsturnarea deciziilor constituționale, în 3 cazuri determinate, și pentru o încuviințare dată în privința unui coleg parlamentar de a deveni egal cu cei pe care îi reprezintă.

Eu nu pot accepta ca un parlamentar care reprezintă aici 70.000 de alegători să n-aibă curajul să apară în fața justiției.

Noi - țărăniștii - suntem gata să apărem oricând în fața justiției, am acumulat sute de mii de ani de pușcărie în timpul când mulți dintre dumneavoastră erați încă la putere și nu vedem a ne folosi de această instituție, în continuare, pentru a contribui la scăderea popularității Parlamentului - forul legislativ al țării și organul suprem în stat. Noi - țărăniștii - plătim cel mai scump.

Badea Gheorghe de la Pătârlagele din Vale știe că președintele Emil Constantinescu a fost membru P.N.Ț.C.D., că primul-ministru este membru P.N.Ț.C.D., că ministrul de interne este membru P.N.Ț.C.D., și atunci, evident, când planează corupția asupra unor înalți demnitari, ne scot vinovați, în primul noi, pe noi. Or, vreau să ne înțelegeți cât de cât că ne este foarte greu să suportăm pe toată durata acestui mandat această acuzație, că ne-am săturat și noi să fim la guvernare, și dumneavoastră la putere, cum de fapt sunteți.

Vă mulțumesc. (Ovații din partea stângă a sălii; aplauze din partea dreaptă a sălii de ședință).

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat Vasile Lupu,

Două precizări: dumneavoastră ați cerut dreptul la replică, pentru că vi s-a cerut cuvântul. Regulamentar aveați, ca inițiator, dreptul să luați cuvântul la încheierea dezbaterilor de fond. Asta pentru precizarea faptului că trebuie să știți ce cereți și ce vorbiți. (Aplauze din partea stângă a sălii).

În al doilea rând, să spună..., să arate cu degetul cel care nu a făcut niciodată ceea ce învinuiește, chiar prin învăluire, pe alții.

Deci, dau cuvântul domnului deputat Miron Mitrea.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Două cuvinte, doamnă președintă...

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Miron Mitrea are cuvântul!

Din partea stângă a sălii:

Să te ferească Dumnezeu de dictatura femeilor! (Aplauze în sala de ședință, comentarii).

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Sigur că intervenția mea este mai degrabă la tonul și la modul în care au fost construite argumentele, decât la fond. Fondul a fost prezentat de liderul Grupului parlamentar al P.D.S.R., mă refer la intervenția domnului Adrian Năstase, și vreau să vă reamintesc că domnia sa a spus că, de fapt, astăzi vom discuta, în primul rând, ce vrem, care sunt prioritățile noastre privind abordarea regulamentului, prioritățile privind reforma regulamentului - și aici sunt de acord cu colegul meu, domnul deputat George Șerban - sau, necesitatea de a folosi politic anumite proceduri parlamentare, mă iertați de repetiție, în lupta noastră, care nu știu dacă ar trebui să fie luptă, dar care este, în mod cert.

Și vreau să-i rostesc numele domnului Lupu, ca să aibă dreptul să vină la microfon, dacă vrea să mă contrazică, vreau să-i spun domniei sale că sunt cu câțiva ani mai tânăr decât dânsul, și nu am fost la Putere niciodată, eu, personal. (Vociferări în partea dreaptă a sălii de ședință. Se strigă: "'Manivelă!").

Stimate coleg,

Dați-mi voie să termin.

Dumneavoastră sunteți la Putere, eu n-am apucat să fac parte din instituțiile puterii înainte de această perioadă, dar o să fac parte, probabil, cu ajutorul dumneavoastră, în perioada următoare și vreau să răspund colegului care îmi spune pentru a zecea oară "Manivelă!", și care, din păcate, mă iertați, activitatea dumneavoastră în Parlament mă face să nu vă țin minte numele, că nu mi-e rușine de faptul că eu vin dintre muncitori, și nu mi-a fost rușine niciodată să spun că în țara asta, muncitorii, ca și clasă muncitoare, au fost cei care au dus, împreună cu țăranii, greul, și pe spatele acestora, partidele istorice au trăit și înainte și vor să trăiască și acum. Asta ca să vă răspund la întrebarea dumneavoastră. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Deci, doamnă președinte, să mă întorc la intervenția domnului Lupu.

Așa cum un coleg, dimineață, de la această tribună, domnul Stancov, ne-a explicat niște lucruri legate de moralitate, aș vrea doar să spun că a avut dreptate. Să vă aduceți aminte ce a spus astăzi dimineață... A avut dreptate! Și sprijin ce a spus domnia sa. Refuz toate argumentele aduse de domnul Lupu, cu trimitere către o anumită parte a sălii. Moralitatea înseamnă și egalitate cu noi înșine, în timpul actului politic.

Dumneavoastră ați afirmat, repetat, de-a-lungul timpului că "n-aveți încredere în justiție". Dumneavoastră, domnule Lupu, nu altcineva. Brusc ne spuneți că "... aveți încredere în justiție". Apare o întrebare firească: aveți încredere în justiție, doar pentru că o conduceți dumneavoastră? Și știți care sunt rezultatele care vor reieși din actul de justiție?

Nu vă este suficient că ministrul justiției, și apreciez acest lucru, apreciez intervenția ministrului justiției, referitor la faptul că "...Justiția, în România, din diverse motive, nu și-a făcut datoria și nu și-o face". Îl cred și trebuie să luăm măsuri, noi, aici.

Nu cred că este de blamat ministrul justiției, pentru că a recunoscut că dânsul nu a reușit în doi ani de zile să facă altceva cu acest sector, decât să-l facă să fie demn de neîncrederea tuturor. Nu datorită celor care-l compun, ci datorită sistemului și reformei ce a avut loc.

Domnule Lupu,

Închei, spunând aici că reforma pe care dumneavoastră o doriți în ceea ce privește regulamentul nu este o reformă, nu este o schimbare a regulamentulului.

O reformă a regulamentulului ar fi fost aceea care ar fi schimbat ponderea activității noastre, nu să stăm toată ziua să vânăm cvorumul în sală, ci să lucrăm serios în comisii și să facem așa ca în orice Parlament din Vest, ca într-o zi din săptămână să votăm. Și atunci erau toți.

Aceasta este principala acuză care ni se aduce, în mod indirect, de către cei care nu înțeleg că procedura este cea care ne face să pierdem vremea în această aulă. Nu reaua-credință sau calitatea îndoielnică, cum chiar unii dintre noi, și nu sunt de acord cu ei, o spun c-o au parlamentarii români. Nu au o calitate îndoielnică, din contră. Părerea mea este că majoritatea sunt oameni demni de tot respectul, indiferent de partidul din care fac parte, indiferent de zona pe care-o reprezintă, indiferent dacă se înțeleg sau nu.

Avem un regulament care impune proceduri greșite, proceduri care ne fac să pierdem vremea, să dezbatem în această sală lucruri neinteresante din punct de vedere profesional, legislativ și politic, motiv pentru care foarte mulți colegi, care tocmai, o bună parte au un nivel ridicat, nu rezistă din punct de vedere al răbdării.

Deci, aceasta este reforma de care avem nevoie.

Dumneavoastră propuneți o reformă a regulamentului, care va avea același rezultat pe care l-a avut și reforma economică pe care ați propus-o, o reformă care s-a referit doar la avantaje aduse unor pături pe care le reprezentați. (Vociferări în partea dreaptă a sălii.)

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat,

Vă rog, reveniți la subiectul aflat în dezbatere.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna președintă,

Subiectul..., și acum am să închei, este faptul că domnul deputat Lupu m-a jignit profund, din nou, și-am cerut să nu mai facă acest lucru, jignind nu numai inteligența mea, dar și a celor din sală.

Când vrem neapărat o chestiune și-o urmărim de atâta vreme, cu atâta perseverență, când domnia sa știe care au fost discuțiile în Biroul permanent, știe că s-a format o Comisie pentru regulament, care nu putea să fie foarte eficientă, nu pentru că colegii de acolo nu voiau, ci pentru că, de exemplu, președintele comisiei, un om extrem de onorabil, este președintele a încă două comisii, între care una este dintre cele mai grele comisii ale Parlamentului, mă refer la Comisia juridică, de disciplină și imunități, știa că nu vor putea apare rezultatele, cele pe care le așteptam cu toții, în momentul în care s-a creat această comisie.

Ea a fost creată astfel ca să nu poată să rezolve problema, ca domnia sa să-și poată face această reformă pe care-o dorește, și pentru care eu, personal, n-am nimic împotrivă.

O putem discuta din punct de vedere procedural, așa cum spunea și colegul meu Adrian Năstase, oricând, dar să nu fim prostiți că nu asta se urmărește. Asta se urmărește, iar reforma procedurilor este o chestiune pe care domnul Lupu a trecut-o la "și altele" demult.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul, pe chestiune de procedură, domnul Gavra și domnul Lupu, apoi, dreptul la replică, da?

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, doamnă vicepreședintă.

Sigur că eu aș putea să invoc două articole din regulament pe procedură. Am să-l invoc numai pe 133 alin. 2 pentru a trece la l34 alin. 1 și 2.

Întrucât discuțiile de până acum n-au confirmat o susținere efectivă a începerii dezbaterilor la acest raport al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, potrivit art. 134, în numele Grupului parlamentar al P.U.N.R., vă propun încheierea dezbaterilor și adoptarea prin vot a acestei hotărâri.

Nu avem obiect de discuție, întrucât doar două grupuri parlamentare au susținut să trecem la dezbateri. Celelalte au propus, cam în aceeași variantă, alte soluții: amânare, realizarea Comisiei pentru a modifica regulamentul în întregul său, sau, pur și simplu, comisia aceasta să-și intre în activitate.

Parțialitatea nu are ce căuta în activitatea Camerei Deputaților.

Reprezentantul nostru în comisie, domnul deputat Secară, v-a spus că n-a fost invitat niciodată la Comisia pentru modificarea regulamentului, din care face parte, comisia specială.

Doi: raportul comisiei a fost adoptat neregulamentar, cu 4 deputați prezenți din 9.

Deci, domnilor colegi, fiindcă am abordat la primul punct o chestiune care are tangență cu ultimul punct - 4, din acest raport, care se referă la "imunitate", la "procedura de ridicare a imunității", vă rog frumos să fim consecvenți, să nu ne jucăm de-a modificarea regulamentului.

Și, trei: doamnă vicepreședintă, Regulamentul Camerei Deputaților îl adoptă doar Camera Deputaților. În final, tratamentul acestui regulament este ca al unei legi de organizare și funcționare internă a Camerei Deputaților.

Așa cum vedeți cu ochiul liber și acum, Camera Deputaților nu prea funcționează. Eu aș fi putut să vă cer cvorumul, cea mai ieftină chestiune regulamentară, pentru că nu există și să stopăm lucrările, iar dumneavoastră să ridicați ancora și să plecăm acasă.

Sigur, sunt proceduri regulamentare, care pot fi folosite oricând. Nu asta-i problema.

Uitați-vă în sală și vedeți că această Cameră nu funcționează regulamentar! De ce? Pentru că nu este bun regulamentul - așa am spus, deoarece cvorumul trebuie calculat altfel, pentru că deputații n-au mașini să meargă în oraș, pentru că deputații n-au mașini pentru ca nu știu ce să facă..., pentru că deputații n-au cazare și așa mai departe.

Regulamentul se numește: "organizarea internă a activității Camerei Deputaților".

Acest articol, care a venit "prin spate", cu "ridicarea imunității" - este atașat, anexat. De fapt, el este cel care contează astăzi, pentru că celelalte, cu comisiile, sunt pur și simplu apă de ploaie.

Noi trebuie să modificăm regulamentul în toate punctele unde vedem că avem probleme, și avem în 62 de puncte, atâtea propuneri de modificare a regulamentului sunt, nu în 4 puncte, în 2, sau în 3.

Modificarea parțială nu rezolvă problema regulamentului și a activității Camerei Deputaților.

De aceea, așa cum am propus și în Biroul permanent, așa cum vă propun și acum, dumneavoastră, invocând art. 124, vă rog să opriți dezbaterile. Aici nu este vorba de promovarea unui interes politic.

Domnule Lupu,

Țărăniștii pot fi aduși în fața justiției oricând, dar nu a Camerei Deputaților. Ei sunt prezenți aici. Duceți-i la justiție, dacă vreți... Nu este nici un fel de problemă, nu vă oprește nimeni.

Nu prin regulament îi duci în fața justiției. Doamne ferește să se întâmple asemenea chestiuni.

Nu suntem poliție secretă, suntem Camera Deputaților, suntem parlamentari, dar a veni cu o asemenea ingerință, înseamnă, domnule Lupu, cel puțin crasă imoralitate politică. De ce? Regulamentul Camerei Deputaților a fost modificat până acum de două ori, parțial, în sesiunea 1990-1992, în sesiunea 1992-1996, fără a se atinge cineva din acea majoritate care-a fost atunci de această problemă, care, vrând-nevrând are semnificație politică, semnificație nu de răzbunare politică, ci de rezolvare politică a unor neînțelegeri în alt plan.

Deci, oricum am lua-o, este imorală. De ce? Nu se modifică regulamentul la acest capitol, pentru a trage pe cineva la răspundere, cu jumătate plus unul, care se poate face oricând, și vreau să vă spun că dumneavoastră probabil nu v-ați uitat în sală. Cum ați spus, "țărăniștii", eu nu spun "țărăniști", că mi-e rușine să spun "țărăniști"... reprezentanții Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat - deputații din sală, ai Partidului Național Liberal și U.D.M.R., pe care i-ați nominalizat ca fiind "noua minoritate" din Camera Deputaților, că opoziție nu pot să fie, dați-mi voie să vă spun, n-au votat toți pentru suținerea propunerii de la pct. 1, ci doar jumătate. A fost un vot, cum se spune, "distributiv": unii au votat "da", alții "nu".

Deci, nu-i ancorați pe toți într-un anumit eșalon, nu faceți în Camera Deputaților alte mutații artificiale de majoritate și opoziție. Majoritatea este cea pe care o știm. Dacă nu mai există, vă rog să ne-o spuneți, că atunci trebuie să procedăm..., știți dumneavoastră, tot regulamentar și constituțional, la facerea unui nou Guvern. Chestiunea se complică foarte mult.

Deci, domnilor colegi, interesele politice ale unui partid, ale puterii, sau ale opoziției nu trebuie să aibă prioritate în fața legii.

Regulamentul este Legea de organizare internă a Camerei Deputaților.

Dacă-l modificăm..., eu am de propus modificări, 84. În primul rând, pentru ca deputații să-și desfășoare activitatea trebuie să le asigurăm condițiile necesare unei asemenea activități. Or, acestea nu sunt asigurate pentru că suntem în austeritate. Păi, dacă suntem în austeritate, să rămânem în austeritate.

Comisia pentru regulament, care nu și-a desfășurat regulamentar activitatea niciodată, să-și intre în activitate. Comisia, domnule Lupu, poate fi și permanentă..., și permanentă, avem dreptul, prin regulament, dar îi spunem: "Comisie specială, cu statut permanent", ca și Comisia de validare, pe întreaga durată a mandatului parlamentar, de 4 ani de zile, continuă să modifice Regulamentul.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat,

Vă rog, mai concis, că ați cerut cuvântul pentru procedură.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Am cerut sistarea, pentru că nu există obiect de discuție.

Vă rog frumos, să puneți la vot...

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Bun. Am înțeles. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

... întreruperea dezbaterilor și, haideți, domnilor, că-i ora 12,00, și, ori încheiem dezbaterile, ori să facem ceva astăzi, că ne-am săturat.

Vă mulțumesc frumos.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Popescu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Doamnelor și domnilor colegi,

Limbajul domnului Gavra este un limbaj eclectic și, îmi pare rău, trebuie să constat că-i și contradictoriu.

Eu vreau să vă învederez că, cu mult mai multă înțelepciune, a luat o atitudine domnul președinte Adrian Năstase, și-mi pare rău că dânsul a plecat, fiindcă am fi vrut să discutăm cu privire la spusele dânsului.

În orice caz, poziția contradictorie a domnului Gavra constă în aceasta că spuneți să fie o comisie permanentă, dar, în același timp, vă opuneți la discutarea pe bucăți. Natura comisiei determină natura discuției.

Domnule Gavra,

Zâmbiți dumneavoastră și faceți foarte multă logoree pe treaba aceasta, dar ieșiți din regulament.

Noi suntem acum în situația că vrem să modificăm regulamentul, dar ne opunem la modificări, invocând vechiul regulament.

Când este vorba de modificarea a însuși regulamentului, nu se mai poate opune regulamentul, decât în ceea ce privește proceduri cu privire la adoptarea unei legi.

Prin urmare, dacă noi dorim să modificăm regulamentul, și ați dorit cu toții, că de aceea s-a votat o comisie..., ați dorit cu toții, s-a votat o comisie. Pe mine nu mă interesează să fiu eu șef de mai multe comisii, că asta înseamnă multe servituți. N-am nici o poftă, nici o plăcere, dar așa-i situația.

Prin urmare, să plecăm de la această premiză majoră, care este decisivă în gândire actuală a acestei Camere.

De ce mai discutăm acum despre această comisie și despre ce trebuie să facă ea, când printr-un vot al Camerei Deputaților s-a hotărât că ea este Comisie pentru modificarea regulamentului?

Nu s-a discutat aici și nu s-a dat un vot cu privire la faptul, dacă ea să fie permanentă sau nu, și asta se propune în hotărâre.

Vă rog să aveți răbdare și să așteptați, că o să vă vină rândul să vorbiți din nou...

Prin urmare, întregul plen al Camerei Deputaților a apreciat că este cazul să se modifice regulamentul, în principiu, că el este rămas în urmă, ceea ce a spus și domnul Adrian Năstase, că el trebuie adus la zi, pe cât este posibil, și s-a mai acceptat ideea că trebuie să fie o comisie comună, pentru că nu se poate ajunge la o soluție finală, într-o lună, în două, în trei, adică într-un termen fix al unei comisii speciale, fiindcă, întotdeauna, aceasta-i diferența între comisia specială și comisia permanentă, comisia permanentă lucrează sine die, fără termen, în timp ce o comisie specială discută pe o anumită problemă, două sau trei, cu termen.

De aceea s-a ajuns la concluzia aceasta că trebuie să fie o comisie fără termen, adică "permanentă", tocmai fiindcă că problemele de Regulament al unui Parlament, care și el s-a născut într-o etapă cum este aceasta prin care trecem, și ele, aceste probleme sunt permanent în schimbare și, deci, pentru perfecționarea activității noastre, de aceea s-a ajuns la această concluzie, pe care comisia v-o propune, și anume: să fie o comisie permanentă și automat, din moment ce s-a acceptat acest lucru, și asta s-a acceptat acum, în această ședință, automat ea nu poate lucra decât pe bucăți, în sensul că, din când în când, tot discutând, stabilește ce anume trebuie să fie modificat în regulament pentru bunul mers al activității noastre și prezintă aceste priorități aulei.

Este ceea ce am făcut noi acum.

Tot ce s-a spus de domnul coleg al nostru, domnul Secară, este neavenit și am să vă explic și de ce. Îmi pare rău că trebuie să-l contrazic, eu am respect pentru domnia sa și pentru părul alb al dânsului, însă atunci când au fost căutați unii deputați, n-au fost găsiți.

Prin urmare, comisia a lucrat, domnule Secară, dar este adevărat că a lucrat și fără dumneavoastră, pentru că secretara, atunci când v-a căutat, n-ați fost găsit, dar aceasta nu înseamnă că sunteți vinovat. S-a întâmplat că ați avut treburi, eu știu ce probleme ați avut... Noi am căutat să vă anunțăm. Nu a fost singurul deputat în această dificultate, au mai fost și alți colegi care au lipsit, dar faptul că unii colegi lipsesc, nu înseamnă că în comisie nu se poate lucra regulamentar. Comisia a lucrat regulamentar, având cvorumul prevăzut de regulament.

Prin urmare, s-a adoptat o măsură, cu o anumită majoritate, este perfect valabilă. Faptul că dânsul n-a fost prezent, nu înseamnă că raportul nu-i valid.

Dar, să nu încercăm să ocolim, prin așa-zise chichițe avocățești, procedurale, prin fel de fel de găselnițe, fondul chestiunii. Ați votat că acest regulament trebuie să fie, în sfârșit, modificat, și s-a ajuns cu principalele probleme la discuție și cu privire la priorități. Dar cu privire la această faimoasă problemă a "ridicării imunității", vreau să vă învederez că, cel puțin atunci când s-a discutat despre aceasta, întotdeauna, toate partidele au spus, poate declarativ, poate din convingere, că vor într-adevăr să se ridice imunități acolo unde este cazul, și că nimeni nu vrea să-și acopere, mă rog, lucrurile neplăcute din ograda proprie.

Și eu vă învederez că propunerea pe care a făcut-o, și, în general, discursul domnului profesor Năstase, de astă dată nu mai este consecvent, pentru că ridicarea imunității lovește în acei deputați vinovați, dacă sunt vinovați de fapte, indiferent de partid, indiferent de culoarea politică.

Acesta este aspectul pe care domniile voastre nu-l neglijați și s-a părut că este o pledoarie făcută pro domo: aoleo, se întâmplă ceva cu PDSR-ul, aoleo, vrea cineva să lovească în PDSR, aoleo, nu cumva o să fie tras la răspundere numai Bivolaru! Hai să amânăm intrarea în vigoare a textului în anul 2000!

Vedeți că tocmai ceea ce spuneți dumneavoastră demonstrează caracterul partizan și colorat al argumentărilor și noi spunem: trebuie modificat Regulamentul, fiindcă societatea toată ne arată cu degetul, indistinct pe noi toți, repet, pe noi toți, fără să distingă culorile politice, și, pe fiecare în parte, ne arată cu degetul, că noi suntem cum suntem și că noi suntem ăia sau că noi îi acoperim pe ăia. De aceea domniile voastre ați căzut de acord cu aceasta și de aceea se propune, acum, această modificare, adică o simplificare a procedurii de ridicare a imunității. Și noi nu trebuie să hotărâm funcție de un caz anumit, concret.

Eu spun simplu: colegul nostru Bivolaru este prezumat de lege că este nevinovat și, dacă se ajunge în fața justiției, nu se întâmplă nimic. Eu am crezut că dânsul înțelege că este interesul dânsului să se ducă să se prezinte cu fața sus și, cu cât rămâne mai mult cazul Bivolaru în ceață, cu atât mai mult societatea e convinsă că partidul din care face parte îl ocrotește, îl apără, îi face nu știu ce ca să nu se vadă. Și eu plec de la premisa simplă și normală: domnul Bivolaru este colegul nostru, noi nu-l apăsăm pe domnul Bivolaru, interesul domnului Bivolaru este să-și facă lumină în ograda lui proprie. Dacă nu vrea să și-o facă, îl privește. Și este și treaba partidului din care el face parte, dar nu ne putem împiedica de un caz în parte, de un caz individual, pentru a rezolva ceea ce constituie factor de presiune în întreaga societate, așa cum este și cu dosarele acestea ale securității: atâta lume a vorbit că, în toate țările, s-a rezolvat și România nu rezolvă, dar vrem să ne meargă bine. În atâtea țări imunitatea este simplificată, în procedură, la noi este foarte complicat organizată, ca să nu se poată ridica apriori nici un fel de imunitate.

Eu nu am nimic împotrivă să votați cum doriți, dar vă învederez că, comisia și-a făcut datoria, aceasta susțin eu, în esență. Nu am depășit mandatul și este nevoie de o comisie permanentă, este nevoie ca această comisie să vă propună, din când în când, modificări pe anumite priorități. Camera hotărăște, dar nu putem rămâne la un Regulament desuet.

Eu vă rog respectuos să votați această hotărâre, s-o discutăm pe toate punctele ei, să lămurim odată, iar cine nu vrea, să voteze împotriva modificării cu imunitatea și, atunci, se va vedea cine se opune la simplificare și cine nu.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule Gavra, este altcineva înaintea dumneavoastră. Vă rog, trebuie să vă dau cuvântul, așteptați, nu vă înfigeți în microfon!

Deci sunt trei cereri de drepturi la replică, în ordine: domnul deputat Vasile Lupu, domnul deputat Ioan Gavra și domnul deputat Gheorghe Secară, deci, pentru cele două minute regulamentare.

 
 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Scurtați-i, că vorbesc mult și nu spun nimic!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor,

Această inițiativă legislativă a trecut pe la judecătorii de la Curtea constituțională, nu pe la Curte, nu era abilitată Curtea să se oprească asupra unui text, a trecut pe la Departamentul tehnic-legislativ, am chemat toți juriștii cu experiență să ne pună la dispoziție tot materialul pe care îl au, acest material a fost dus pe masa comisiei, comisiei speciale. Și dacă domnul Mitrea a citit această inițiativă legislativă, a constatat că noi am încercat, în comisie, și eu personal, să venim, într-adevăr, cu o propunere de reformare a activității noastre parlamentare, să deplasăm ponderea activității noastre în comisie, să reducem termenele procedurale și să acoperim acele goluri legislative, care ne-au pus în încurcătură de atâtea ori.

Dacă acum se dorește o comisie permanentă, înființăm această comisie permanentă care va lucra la Regulament, dar eu declar aici, și voi avea disponibilitatea să vin și să-mi cer scuze, declar aici că această, iarăși, amânare nu va duce la o modificare a Regulamentului, cel puțin în sesiunea aceasta, dacă nu în legislatura aceasta, cel puțin în privința imunității parlamentare. pentru că trebuie să vă mai spun, pe această inițiativă, a fost și un acord politic, și chiar cu opoziția. Opoziția a cerut, așa cum v-am relatat, modificarea acelei dispoziții care prevede timpul de intervenție marți dimineața, între orele 8,30 și 9,30, instituirea aceste comisii permanente și acest acord a funcționat până când s-a apropiat dezbaterea acestei inițiative. Un coleg membru în comisie își arăta surprinderea pentru această dezbatere de astăzi, ori nu s-a uitat, în ultimele două - trei săptămâni, pe ordinea de zi, să vadă această inițiativă pe ordinea de zi și să citească raportul?!

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, au trecut cele două minute!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Chiar când a fost aprobat raportul, ... Imediat termin, doamna președinte. Chiar când a fost aprobat raportul, în această comisie specială, s-a întrunit o majoritate, dar așa se întâmplă la noi: dacă este vorba să ții o inițiativă legislativă un an - doi, la Senat, cu posibilitatea s-o blochezi, eventual, la votul final, în Camera Deputaților, pe parcursul a 3 - 4 ani de zile, atunci, ca supapă de presiune, mai dai câte un vot, ici și colo, ca, la sfârșitul dezbaterii, când se hotărăște ceva definitiv, să fie răsturnat totul și să se prăbușească orice înțelegere. Pentru că, dacă s-ar fi votat astăzi acest text, am fi clarificat trei chestiuni astăzi și nu ar fi trebuit să mai revenim asupra lor. așa, vom prelungi, la nesfârșit și astăzi este cert că nu mai putem lua nici o decizie, pentru că nu avem cvorumul și, cum s-a întâmplat și altădată, rămâne așa cum am zis.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim, domnule deputat.

Domnul deputat Gavra. Vă rog să respectați timpul de 2 minute.

(Rumoare)

Deci s-a cerut dreptul la replică, la care se acordă 2 minute. Vă cronometrez, să știți.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Da, vă mulțumesc, doamnă președinte.

Îmi foarte rău, domnule președinte al Comisiei juridice, folosesc chichițele dumneavoastră judecătorești și mă exprim în vocabularul dumneavoastră, mă voi adresa cu respect, așa cum faceți și dumneavoastră, chiar dacă vă critic. Din păcate, probabil că limbajul meu o fi eclectic și contradictoriu, dar nu de astă dată. Dumneavoastră nu v-ați exercitat, ca președinte al comisiei, mandatul pe care vi l-a încredințat Camera Deputaților. Deci dumneavoastră sunteți la timpul viitor, eu vorbeam de timpul prezent. Această comisie se cheamă, deocamdată, Comisie specială a Camerei Deputaților, și nu permanentă. Eu vorbeam că se poate transforma și în permanentă, dar vorbeam pentru domnul Lupu, nu pentru dumneavoastră. Deci dumneavoastră trebuia să veniți cu următorul document, încredințat prin raport de către Camera Deputaților: Raport asupra modificărilor propuse la Regulamentul Camerei Deputaților, per total, nu per parțial, cum ați zis dumneavoastră. M-ați înțeles?! Acesta era mandatul!

Citiți stenogramele, dacă nu ați participat la lucrări, în momentul în care am aprobat comisia specială, ați fost și în Biroul permanent, vi s-a spus foarte clar: comisia specială se ocupă de modificarea Regulamentului Camerei Deputaților. Când o să fie permanentă, cum ziceți dumneavoastră, atunci, într-adevăr, aveți dreptate. Deci eu nu m-am contrazis, dumneavoastră v-ați contrazis flagrant! Comisia specială nu are statut...

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Ce spuneți este absurd!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte, ...

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rugăm păstrați liniște în sală!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Comisia specială nu are statut de comisie permanentă, după câte bine știți, decât la automobil și secretară. Citiți Regulamentul actual. Când îl modificăm, o să aibă dreptul și la portar, probabil. Deci, deocamdată, dumneavoastră nu sunteți comisie permanentă, nu modificați zilnic Regulamentul. Comisia specială a avut sarcină ca toate propunerile date de deputați - sunt 80 - să le studiați, să veniți cu raportul și să spuneți da sau nu. Or, dumneavoastră ați venit azi cu patru. Probabil că patru ați fost care ați votat, în comisie, raportul și mai mult nu ați putut decât patru. Când veniți cu toate, este în regulă. Azi nu putem face decât un singur lucru, ...

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim, domnule deputat.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

... un singur lucru: să transformăm comisia specială, conform propunerii din raport, în comisie permanentă și, după care, discutăm așa cum ați spus dumneavoastră. Deci eclectismul și contradicția și chichițele vă aparțin. În rest, vă rog să respectăm Regulamentul, că de aici nu abdic niciodată.

Vă mulțumesc frumos.

(Domnul deputat Marcu Tudor aplaudă)

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc.

Tot pentru dreptul la replică, domnul deputat Gheorghe Secară.

 
 

Domnul Gheorghe Secară:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Am cerut o intervenție, pentru ca să pot să relev realitatea.

Mulțumesc domnului președinte al Comisiei juridice, de apreciere...

 
 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Și pentru glume!

 
 

Domnul Gheorghe Secară:

Sigur, însă este, totuși, curios cum, imediat după ce am fost atenționați de Biroul permanent, următoarele două ședințe am fost găsit sau de găsit și am fost acolo, însă domnia sa nu a fost, motiv pentru care nu s-a putut ține. Și, imediat după aceasta, la toate celelalte, nu a mai putut fi de găsit. Vreau să vă relev că, în fiecare marți, la ora 14, eu am fost aici și comisia a lucrat în acest interval de timp. Eram în sală când comisia lucra, cum se poate spune că nu am fost de găsit?! Mai mult, nu am lipsit de la Cameră la nici o ședință, motiv pentru care eu refuz să accept această apreciere din partea președintelui comisiei.

Vă mulțumesc.

(Rumoare)

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Și eu vă mulțumesc.

Constatând că, în sală, nu mai este îndeplinit cvorumul necesar de lucru, încheiem ședința de astăzi și vă dorim, celor care ați avut răbdarea să rămâneți până la această oră, un sfârșit de săptămână bun.

 
 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Glume, nu au fost decât glume!

Ședința s-a încheiat la ora 12,16.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 30 mai 2020, 3:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro