Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 22 mai 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
30-06-2020 (comună)
30-06-2020
24-06-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 22-05-1998 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 22 mai 1998

  1. Continuarea dezbaterilor la proiectul Legii bugetului de stat: art. 6, art.9, art. 11 (amânate anterior și votate integral acum); art. 23, 18 (revenire), art. 24-59, art. 51.1 nou, art. 60, art. 61 (se va vota după anexe).Anexele 3.01, 3.02, 3.04, 3.05, 3.06, 3.07, 3.09, 3.11, 3.12, 3.15, 3.18, 3.21, 3.22, 3.25, 3.26, 3.27, 3.29, 3.30, 3.32, 3.34, 3.35, 3.36, 3.37, 3.39, 3.40, 3.41, 3.42, 3.43, 3.44, 3.45, 3.46, 3.47, 3.48, 3.49, 3.50, 3.51, 3.52, 3.53, 3.54, 3.55, 3.57, 3.58, 3.59, 3.60, 3.61, 3.63, 3.64; Anexa 4; Anexa 7; Anexa 8; Anexa 9; Anexa 10; Anexa 11; Anexa12; Anexa 12 lit. a); Anexa 12 lit. b); Anexa 13; Anexa 14; Anexa 15; Anexa 16; Anexa 17; Anexa 18; Anexa 19; Anexa 20. Votul final la Legea bugetului pe anul 1998 se amână pentru ziua de marți, 26 mai 1998  

Ședința a început la ora 9,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Mircea Ionescu-Quintus, vicepreședinte al Senatului, de domnul Corneliu Turianu, secretar al Senatului, și de domnul Kovács Csaba Tiberiu, secretar al Camerei Deputaților.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor parlamentari.

Declar deschisă ședința comună de astăzi, vineri, 22mai 1998, a Camerei Deputaților și Senatului, anunțându-vă că din totalul celor 486 de deputați și senatori și-au înregistrat prezența la lucrări 347; participă la alte acțiuni parlamentare 41 și 139 sunt absenți.

Cvorumul legal pentru desfășurarea lucrărilor este întrunit.

Conform regulamentelor noastre, cvorumul de lucru de astăzi este de 244 minus 41, adică de 203.

Vom intra în ordinea de zi și reluăm dezbaterile la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 1998.

Vă rog, domnilor secretari, să verificați... Domnul secretar Turianu, vă rog și pe dumneavoastră să verificați cvorumul... Cvorumul de lucru este de 203. Vă rog, verificați cvorumul, ca să putem continua lucrările... la cererea Grupului parlamentar P.D.S.R. prin glasul domnului secretar Mitrea...

Onorați colegi,

Rog secretarii să verifice cvorumul. În cazul în care nu avem cvorumul, vom face apel nominal ca să vedem exact cât este cvorumul și...

Deci, sunt în momentul de față în sală 175 — oricum este un număr inferior lui 203... Este evident că trebuie să facem un apel nominal... O să rog colegii să înceapă cu Camera Deputaților. Cu ocazia asta vom verifica exact și vor avea ocazia liderii de grupuri să își cunoască absenții și să ia măsurile necesare.

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Județul Alba

Berciu Ioan — prezent

Dărămuș Nicolae Octavian — absent

Dumitrean Bazil — prezent

Pereș Alexandru — prezent

Popa Nicolae — absent

Simedru Dan Coriolan — absent

Județul Arad

Bercea Florian — absent

Calimente Mihăiț㠗 absent

Ghiorghiof Titu Nicolae — absent

Ghidău Radu — absent

Putin Emil Liviu — absent

Rațiu Ion — absent

Tokay György — absent

Județul Argeș

Cârstoiu Ion — absent

Ghibernea Dan — absent

Ionescu Nicolae — absent

Leonăchescu Nicolae — prezent

Marin Gheorghe — absent

Nanu Romeo — prezent

Pițigoi Barbu — prezent

Rizescu Sergiu — prezent

Stan Vasile — absent

Stănescu Alexandru — absent

Județul Bacău

Corniță Ion — prezent

Dan Matei Agathon — absent

Darie Simion — prezent

Duțu Ion — prezent

Gheorghe Valeriu — absent

Hrebenciuc Viorel — absent

Irimescu Haralambie — prezent

Moiceanu Constantin — absent

Nistor Vasile — absent

Pavel Vasile — prezent

Popa Aron Ioan — prezent

Județul Bihor

Bot Octavian — absent

Cosma Liviu — absent

Drecin Mihai Dorin — absent

Negrău Mircea — prezent

Paneș Iosif — prezent

Rákoczi Ludovic — absent

Serac Florian — absent

Székely Ervin-Zoltán — prezent

Szilágyi Zsolt — absent

Ţepelea Gabriel — absent

Județul Bistrița-Năsăud

Constantinescu Dan — absent

Oltean Ioan — prezent

Pintea Ioan — absent

Săndulescu Aureliu — prezent

Sonea Ioan — prezent

Județul Botoșani

Afrăsinei Viorica — prezentă

Baban Ștefan — prezent

Hilote Eugen — prezent

Ioniță Nicu — prezent

Mihăilescu Petru Șerban — prezent

Popescu Emil — absent

Sandu Dumitru — prezent

Județul Brașov

Babiuc Victor — absent

Bran Vasile — absent

Cojocaru Radu — absent

Gherasim Ion — absent

Kovács Csaba Tibor — prezent

Lepșa Sorin — absent

Moucha Romulus Ion — prezent

Secară Gheorghe — absent

Tudose Nicolae — absent

Județul Brăila

Alecu Paul — absent

Bartoș Daniela — absentă

Corâci Ioan Cezar — prezent

Dragu George — absent

Șerban George — absent

Văsioiu Horia — prezent

Județul Buzău

Albu Alexandru — absent

Ceaușescu Gheorghe Dan — prezent

Morariu Teodor — prezent

Papuc Aurel Constantin — prezent

Partal Petre — prezent

Pâslaru Dumitru — prezent

Petrescu Ovidiu — prezent

Județul Caraș-Severin

Musca Monica — prezentă

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Stimați colegi,

Ţin să vă informez că, în momentul de față, s-a refăcut cvorumul, așa că eu cred că nu are rost să continuăm cu apelul nominal. Însă pregătim documentele ca să putem continua oricând, dacă este cazul.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală și să continuăm lucrările.

Domnul vicepreședinte al Senatului, Ulm Spineanu, să poftească să-și ocupe locul!

Deci continuăm cu dezbaterile asupra proiectului Legii bugetului de stat pe 1998.

Ţin să informez colegii senatori că, astăzi dimineață, plenul Camerei Deputaților a hotărât reducerea bugetului propriu pe acest an cu suma de 10,2 miliarde lei și că această sumă de 10,2 miliarde lei... Comisiile reunite de buget-finanțe au hotărât în principiu, încă de ieri, o anumită repartizare a acestor bani. Au fost niște cereri și de fapt de asta am întrerupt dezbaterea articolului 6, la alineatul 3 — unde se prevede bugetul propriu al Camerei Deputaților —, cu implicații asupra alineatului 1 al articolului 6.

O să-i dau cuvântul domnului deputat Decebal Traian Remeș, din partea Comisiei de buget-finanțe a Camerei Deputaților, să propună amendamentul rezultat din reducerea bugetului Camerei Deputaților, pentru alineatul 3 al articolului 6.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală, și nu pe culoare!

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi.

Ca urmare a intervențiilor făcute în zilele precedente, Biroul Permanent al Camerei Deputaților și, pe urmă, prin validarea plenului de astăzi, s-a ajuns la reducerea bugetului Camerei Deputaților cu 10,2 miliarde lei. Drept urmare, vă citesc art. 6 alin. 3, unde era cuprins și este cuprins în proiect bugetul Camerei Deputaților, în forma pe care v-o propunem acum: "Cheltuielile pentru Camera Deputaților sunt în sumă de 262,1 miliarde lei. Veniturile extrabugetare realizate de Camera Deputaților vor fi reținute integral de către aceasta pentru acoperirea unor cheltuieli curente și de capital aferente acțiunilor și activităților extrabugetare. Administrarea, contabilizarea și raportarea veniturilor și cheltuielilor respective se vor realiza în regim extrabugetar, iar disponibilitățile de la finele anului se vor reporta în anul următor pentru a fi cheltuite cu aceleași destinații.

Achizițiile de bunuri destinate desfacerii în unitățile de alimentație ale Camerei Deputaților realizate din fondurile extrabugetare nu sunt supuse regimului achizițiilor publice de bunuri și servicii.

Biroul permanent al Camerei Deputaților poate aproba utilizarea încasărilor — "n lei sau în valut㠗 și pentru alte destinații, în condițiile legii".

Subliniez faptul că, dacă se aprobă acest alineat, cu aceeași sumă de 10,2 miliarde lei se diminuează totalul prevăzut la art. 6 alin. 1.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare alin. 3 al art. 6, în redactarea citită de domnul Decebal Traian Remeș.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Deci, sunt două voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu mare majoritate de voturi, a fost adoptat alin. 3 al art. 6.

În momentul de față, putem să trecem la dezbaterea alin. 1 al art. 6 și îl rog pe domnul Decebal Traian Remeș să propună amendamentul rezultat din modificarea introdusă la alineatul 3.

Vă rog!

Domnul Decebal Traian Remeș:

Urmare a modificării aprobate de dumneavoastră, art.6 alin. 1 sună astfel: "Cheltuielile pentru autoritățile publice se stabilesc în sumă de 3.285,1 miliarde lei..." — și curge mai departe. Deci, e acea diminuare de 10,2, de care am vorbit.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare alineatul 1 cu acest amendament de modificare a sumei totale, de reducere a ei cu 10,2 miliarde.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Deci, cu un vot împotrivă și o abținere, cu mare majoritate de voturi!, a fost adoptat alin. 1 al art. 6.

În acest moment, putem vota articolul 6 în ansamblu. Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. Abțineri, 30 și...

Cu două voturi împotrivă și 37 de abțineri, a fost adoptat articolul 6.

În continuare, îl rog pe domnul deputat Decebal Traian Remeș să facă precizări...

Deci, mai aveam încă două articole la care am întrerupt discuțiile... Era vorba, în primul rând, de art. 9 alin.1...

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Prin amendamentul propus, prin care se cerea diminuarea cu 22 de miliarde a bugetului Camerei Deputaților — din care s-a găsit soluția pentru 10,2 miliarde — erau gândite două destinații: una — pentru cheltuieli de învățământ, de la articolul 9/1, și alta — pentru cheltuieli de cultură-religie—acțiuni pentru activitatea sportivă și de tineret, de la articolul 11/1. Într-un raport suplimentar, pe care vi l-am pus și dumneavoastră la dispoziție, comisiile vin și propun ca suma de 10,2 miliarde de lei, cu care a fost diminuat bugetul Camerei Deputaților, să fie destinată pentru cheltuieli de cultură-religie și acțiuni privind activitatea sportivă, de la articolul 11/1 și 11/3. Eu vă citesc, în momentul de față, ce majorări propunem la articolul 11/1, și anume: majorarea cu 10,2 miliarde lei a următoarelor cheltuieli, urmând a se modifica corespunzător și anexele. Trei miliarde lei pentru construirea și repararea lăcașurilor de cult, urmând ca suma de 129,4 miliarde lei să devină 132,4 miliarde lei. 7,2 miliarde lei — pentru acțiuni, așa cum sunt ele specificate în proiect; ca total, deci, suma de 1.447 semărește cu asta, din care ar trece la acțiuni strict de cultură, în loc de 936,6, o majorare de 7,2, subîmpărțită: 1,5 miliarde lei trecând la cheltuieli de capital, deci rămânând la acțiuni pentru cultură un plus de 5,7 miliarde. Vizavi de suma de 1,5 miliarde lei, voi reveni când se va vorbi de alineatul 3 de la articolul 11, alineat votat de noi atunci, dar, în principiu, s-a hotărât, de la începutul dezbaterii bugetului, că se revine, în ideea în care se găsesc surse suplimentare.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Domnule președinte! Am o întrebare!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Îl rog pe domnul deputat Petre Ţurlea să poftească la microfon, pentru o întrebare.

Vă rog!

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În primul rând, vreau să mulțumesc Camerei Deputaților pentru că a acceptat această diminuare a cheltuielilor sale în favoarea unor lucruri cu totul esențiale pentru dăinuirea națiunii române.

Aș vrea să întreb pe conducătorul acestor Comisii de buget următorul lucru: amendamentul meu era foarte precis, ca acești 3 miliarde lei în plus să fie destinați, cu strictețe, celei mai năpăstuite Episcopii din țară: Harghita și Covasna. Aici se scrie că cele 3 miliarde vor fi destinați "pentru culte", în general. Deci se vor pierde în neant... sunt atâtea culte în țara aceasta! Întreb pe domnul președinte al comisiei dacă undeva, pe parcursul acestui proiect de buget, se va scrie, cu strictețe, că cele 3 miliarde lei sunt destinate acestei episcopii. În funcție de răspunsul Domniei sale, o să vă rog, domnule președinte, să-mi dați voie, după răspunsul Domniei sale, să și argumentez, un minut, cererea de mai sus.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Decebal Traian Remeș, președintele Comisiei buget-finanțe a Camerei Deputaților...

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Deci, în articolul 11 alineatul 1, scrie așa: "Pentru sprijinirea cultelor religioase, inclusiv construirea și repararea lăcașurilor de cult, 129,4 miliarde lei". Noi propunem majorarea cu 3 miliarde la această destinație. Eu, personal, cred cu tărie că sub ceea ce scrie aici se ascunde și Episcopia Harghitei și Covasnei, dar și a Sătmarului și Maramureșului, și nu am aici o defalcare la aceasă chestiune... Nu ne putem permite să venim și să facem o precizare de această natură în textul proiectului de buget. Că, într-un asemenea caz, ar trebui ca toată suma să o subîmpărțim noi pe toate cultele religioase, iar în cadrul cultului ortodox, pe fiecare episcopie în parte. Și nu este chemarea și rostul nostru acesta...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Ţurlea Petre.

Vă rog!

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule președinte,

Bănuiam acest lucru: că se va considera că se subînțelege. O lege nu lucrează cu subînțelesuri. Domniile voastre ați făcut chiar ieri afirmația că destinațiile sunt extrem de precise. Chiar când sunt firme particulare, în bugetul statului se dă o destinație precisă, pentru a nu se folosi banii în funcție de bunăvoința unuia sau altuia dintre miniștri.

Episcopia aceasta a Harghitei și Covasnei bănuiesc că toți dintre colegii noștri știu că este cea mai năpăstuită din țară. Am vorbit cu Preasfinția Sa Ioan Sălăjan, care este un om cu totul admirabil, din fericire pentru această episcopie, și mi-a spus că în acest moment din cele 120 de biserici din cele două județe, biserici ortodoxe, peste 70% au nevoie urgentă, dar foarte urgentă, pentru că altfel se dărâmă, de reparații capitale. Dacă nu destinăm special suma pentru această episcopie, ea se va pierde. Capacitatea, puterea economică a enoriașilor români din aceste două județe este extrem de mică. Datorită numărului, nu pot face față acestor nevoi și bugetul statului trebuie orientat în funcție de nevoi, nu în funcție de alte principii.

De aceea susțin, doamnelor și domnilor colegi, să aveți în vedere că și cele două județe fac parte încă, așa cum spunea cineva ieri, fac parte încă din teritoriul românesc și avem datoria să-i salvăm pe românii din aceste două județe pentru că episcopia de acolo și biserica ortodoxă de acolo au rămas, din nefericire, singurul stâlp în jurul căruia se adună românii în aceste două județe. Dispariția bisericii dintr-un sat, dărâmarea ei este o adevărată catastrofă pentru românismul din aceste două județe.

De aceea vă rog să faceți precizarea respectivă în acest proiect de buget. Deci, destinația, dacă nu la acest articol, într-o anexă, dar cu promisiunea fermă, într-o anexă să se spună precis că aceste 3 miliarde sunt pentru bisericile din Episcopia Harghitei și Covasnei.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Neculai Popa.

Domnul Neculai Popa:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Eu am fost cel care am propus acest amendament de eliminare de la articolul 6 a cheltuielilor, deci a bugetului pentru Camera Deputaților, cu 22 miliarde, din care s-au aprobat numai 10,2 miliarde și vă mulțumesc pentru înțelegere. Dar ce nu înțeleg eu? Eu cred că am fost destul de clar la momentul respectiv, că acești bani să fie destinați pentru cele două județe — Harghita și Covasna. Observ, după ultima hotărâre a Comisiei de buget-finanțe, bănci, că acești bani se duc și spre alte județe. Adică s-au împărțit cele 10,2 miliarde — cu care sunt de acord să rămână la articolul 11 — pentru sprijinirea cultelor din cele două județe — Harghita și Covasna —, dar nu înțeleg de ce au fost distribuiți și pentru cultură.

Deci, noi am spus foarte clar, la vremea respectivă, și eu am susținut două destinații: pentru învățământ și pentru religie. Deci pentru susținerea bisericilor ortodoxe din cele două județe. Iată că aceste sume s-au disipat, au luat alte destinații și eu nu sunt de acord să intervină cultura și să ia 7,2 miliarde.

De asemenea, așa cum spunea și domnul profesor Ţurlea, eu am fost de acord la vremea respectivă, deci când s-a discutat articolul 6, ca acești 3 miliarde de lei care sunt dați pentru culte să meargă pentru sprijinirea Episcopiei ortodoxe din cele două județe — Harghita și Covasna — și iată, acum iar venim și dăm o interpretare confuză acestui articol și nu mai înțelegem nimic la un moment dat.

Vreau să revin tot la acest articol și să vă spun că văd aici 1,5 miliarde pentru un teatru nu știu de unde, din Caracal și așa mai departe.

Eu aș dori să susținem cu toții că acești bani să meargă numai pentru cele două județe — Harghita și Covasna. Și, așa cum am propus inițial, să meargă pentru susținerea cultului ortodox din cele două județe. Pentru că aici mă refer la ce spunea domnul Márton, colegul nostru de la U.D.M.R., că într-adevăr cultul ortodox din cele două județe se confruntă în momentul de față cu niște dificultăți financiare extraordinar de grave. Și atunci noi trebuie să venim și să sprijinim acest lucru.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Miron Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca să nu mai cer cuvântul încă o dată, am să profit de această ocazie ca să fac o intervenție cu caracter general, pe care voiam oricum s-o fac, și după aceea să mă refer la articolul în sine.

Intervenția cu caracter general se referea la anumite declarații pe care un senator și un membru al Guvernului sau unii secretari de stat le fac referitor la întârzierea bugetului. Și voiam să atrag atenția că bugetul a venit la Cameră cu șapte luni întârziere și nu se poate pune egal între șapte luni și o zi, cu care întârzie datorită unor dezbateri mai aprinse pe un subiect sau altul.

Tot cu această ocazie vreau să le spun domniilor lor, și celor care nu au observat acest lucru — bugetul este o lege politică, nu este o lege tehnică. Și deci intervențiile pe marginea bugetului în Parlament, care este un for politic, este normal să fie și politice.

Domnule Remeș, și ieri un coleg de-al dumneavoastră care, din păcate, astăzi nu este, mă refer la președintele comisiei similare din Senat, în sprijinirea poziției Domniei sale de a respinge un amendament, a folosit argumente ca și dumneavoastră astăzi, pe care nu le folosiți în momentul în care aveți alt interes. Ne spunea domnul Varujan că este normal să privatizăm standardizarea în România, că privatizarea este cea care ne ajută să mergem mai departe. Eu aș fi vrut să intervin ieri și să spun că pe logica Domniei sale și Parlamentul ar trebui privatizat, și Guvernul, că în acest caz vor merge lucrurile mai bine. Așa și dumneavoastră ne spuneți: "Nu putem fi atât de exacți încât să spunem în buget unde se duc banii".

Domnule Remeș, cu toată stima, în acest buget, până acuma, sunt cazuri multe în care se spune și mai exact, nu Episcopia județelor Harghita și Covasna, cum spunea colegul Ţurlea, se spune clar: îSpitalul Iași". Deci când a avut interes domnul senator Vosganian, pentru că era de la Iași, a putut să scrie în proiectul de buget Spitalul de Urgență Iași, și noi am fost de acord. Deci, ăsta nu este un argument —"nu se scrie în buget". Când ați avut interes ca unui fost ministru să i se dea o sinecur㠗 mă refer la Institutul Român de Standardizare, dacă cineva mă provoacă și vrea să afle, pot spune și cum îl cheamă pe ministrul respectiv —, atunci ați putut să scrieți în buget, să votați cu toții 10 miliarde, de fapt constatați că la anexă este vorba de o sumă ceva mai mare, merg la o persoană juridică de drept privat.

Mai mult, Biserica Ortodoxă în România este singura biserică care nu are surse de la alte state sau de la biserici din afara granițelor românești. Toate celelalte culte, și e bine așa, deci e bine că se întâmplă astfel, au ajutoare, de obicei indirecte; e bine că noi am lansat ideea ca din bugetul de stat să dăm bani prin diferite fundații. E bine acest lucru. În state din jurul nostru acest lucru se întâmplă des. Se dau bani din buget unor fundații, care fundații sprijină alte fundații din România. Și e bine așa. Sau sprijină Biserica Romano-Catolică, sau Biserica episcopală sau alte culte care există în România și e bine așa.

Mi se pare foarte ciudat că noi românii refuzăm ca prin bugetul României să trimitem bani pentru o episcopie care este extrem de săracă în acest moment.

Sigur, spunea un coleg, și închei aici, pentru că am senzația că aceste intervenții pentru biserica ortodoxă din Harghita și Covasna sunt oarecum inutile și n-am să mai intervin, spunea un coleg că asta este o problemă de ortodoxism, dacă noi suntem sau nu ortodocși, și că senzația Domniei sale este că în partea dreaptă a sălii sunt foarte puțini ortodocși din multe puncte de vedere.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului…

Procedură? Nu.

Este domnul senator Caraman, după care urmează domnul deputat Acsinte Gaspar și s-a mai înscris la cuvânt domnul senator Hajdú Ményhert Gábor.

Vă rog!

Domnul Petru Caraman:

Deci, când s-a discutat ieri alineatul 3, eu cerusem cuvântul, dar nu s-a observat și s-a trecut peste. Azi nu mai aveam de gând să iau cuvântul pentru că am vorbit cu domnul ministru Caramitru, care s-a arătat foarte înțelegător. Având însă în vedere intervenția antevorbitorului meu, cred că totuși este necesar o impresie de ansamblu. Mai ales că se încearcă... adică această sumă care s-a obținut de la Camera Deputaților să se repartizeze integral la această biserică.

Vreau să vorbesc despre Palatul Culturii din Iași și doresc să atrag atenția că Iașul a fost, după Unire, capitala culturală a României, așa după cum Cracovia este capitala culturală a Poloniei, și unul din monumentele importante din Iași, care a ajuns de multe ori să reprezinte și să simbolizeze Iașul, este acest Palat al Culturii. Ei bine, experții au constatat că dacă ar avea loc un cutremur de cel puțin gradul 6 pe scara Richter, el, efectiv, s-ar prăbuși. Noi și până acum am obținut, grație domnului ministru Caramitru, câte un miliard, dar acuma este nevoie de o consolidare, inclusiv a fundațiilor, care ar implica, după experți, 50 de miliarde.

Deci doresc să spun că este natural ca o parte din acești bani să meargă la această consolidare a Palatului Culturii din Iași.

Mulțumesc. (Discuții.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos să păstrăm liniștea. Vă rog frumos, în intervențiile dumneavoastră să nu tensionăm relațiile. Suntem toți colegi și încercăm să scoatem un buget pentru țară. Sigur că există diferență de opțiuni politice în formarea lui și în construcția lui. Este o chestiune normală. Vă rog foarte mult să nu încercăm să tensionăm discuțiile aici.

Dau cuvântul domnului deputat Acsinte Gaspar și se pregătește domnul senator Hajdú.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca să putem să ieșim din impasul în care se pare că am intrat, ca să putem dezbate în continuare problemele la buget, soluțiile sunt două: suma de 10,2 miliarde să fie cuprinsă în art. 11, alin. 1, la total venit, iar la Anexa III/17 — Ministerul Culturii, lista obiectivelor de investiții cu finanțare integrală sau parțială de la buget pe anul… și atrag atenția Ministerului de Finanțe că în titlu se vorbește de anul 1997, este o eroare, vedeți că trebuie să fie anul 1998... la Capitolul îCultur㠗 religie" să se prevadă la lucrări în continuare obiectivele a căror nominalizare se cere aici.

Adică, aceasta este soluția tehnică care poate să rezolve problema în acest moment.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog comisia, înainte să dau cuvântul, mai sunt câțiva vorbitori, să ne spună punctul de vedere asupra acestei propuneri făcută de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul deputat Remeș Decebal.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Zilele trecute s-a aprobat acea sumă pentru sănătate de 350 de miliarde la articol, împărțită pe trei capitole: cheltuieli de capital, cheltuieli materiale și cheltuieli de personal.

Comisiile l-au rugat pe domnul ministru al sănătății să revadă anexa și să vină cu o variantă de defalcare a sumei.

Din punctul nostru de vedere, pentru că așa credem noi, ministrul culturii și secretarul de stat pentru culte au responsabilitatea în portofoliile dânșilor... trimitem această sumă și până ajungem la Anexa III/17, unde e cultura și la III/38, unde este Secretariatul de Stat pentru Culte, se va forma un punct de vedere; aceste anexe urmează să mai fie trecute o dată prin comisie, că le-am votat în defalcarea pe care o au astăzi, și v-aș sublinia, domnilor colegi, dacă aveți bunăvoința să vă uitați la Anexa III/38, unde suma pentru culte religioase, de 129,4 miliarde pe care o avem în proiectul inițiatorului, în varianta pe care ne-au prezentat-o este nedefalcată. Ni s-ar părea o ingerință... înainte de a ști ce cuprind acești 129,4 miliarde, să venim și să botezăm pentru Harghita și Covasna neapărat înainte de a ști ce-i acolo. Să avem, zic eu, răbdare, și când vom ajunge la aceste anexe, vom veni cu propunerile, de comun acord cu cei care conduc aceste domenii.

Domnule Mitrea, eu sunt doar coleg, ca omolog al domnului Varujan, nu sunt fratele dânsului siamez și nu vă pot răspunde la întrebări pe care i le-ați adresat de fapt dumnealui.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Există o propunere, înainte de a da cuvântul…

Domnul Varujan Vosganian:

Dacă îmi permiteți?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu v-am dat cuvântul, domnule senator. Trebuie să cereți cuvântul înainte să veniți la microfon.

Îi dau cuvântul domnului senator Hajdú. Se pregătește domnul deputat Pop Leon. Există niște înscrieri la cuvânt.

Domnul Hajdú Ményhert Gábor:

Domnule președinte,

Onorat Parlament,

Noi am considerat că egalitatea deplină dintre cetățeni, ca și egalitatea între culte, constituie valori supreme ale societății noastre. De altfel, aceste valori sunt confirmate prin prevederile constituționale.

Noi nu am fost niciodată împotriva sprijinirii celor aflați în nevoie; nu am fost împotriva aplicării principiului unei discriminări pozitive, dar acest principiu urmează să se aplice în mod consecvent.

Nu se poate ca principiul respectiv să fie aplicat pentru unele persoane sau pentru unele categorii de persoane sau să fie aplicat pentru unele instituții sau pentru unele culte, dar să nu se aplice și pentru celelalte, care se găsesc în aceleași situații.

S-a susținut că Episcopia ortodoxă română din județele Harghita și Covasna este Episcopia cea mai năpăstuită, cea mai săracă. Am în mână un document care datează din 18 mai 1998, din care rezultă că această Episcopie a preluat bunuri imobiliare și mobiliare în valoare de peste un miliard de lei.

Din sală:

Ce e rău în asta?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am rugămintea să păstrați liniștea în sală, să ne comportăm civilizat și să nu tensionăm relațiile. Vă rog!

Domnul Hajdú Ményhert Gábor:

Este un protocol semnat și de Episicopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, reprezentată de Preasfințitul episcop Ioan Sălăjan, preot Mioc Viorel, din care rezultă că a preluat printre altele atelier de reparații, atelier de garaj în valoare de 387 milioane, atelier reparații auto în valoare de 189 de milioane, magazin de desfacere și o serie de utilaje, scule și așa mai departe. Cum se poate susține că această Episcopie este cea mai năpăstuită, cea mai săracă dintre cele existente în România? Noi am putea arăta situații concrete când unor episcopate, de exemplu Episcopiatului romano-catolic din Oradea, nu i s-a restituit până în momentul de față, după 8 ani, după schimbarea intervenită în luna decembrie 1989…

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Treceți la subiect!

Domnul Hajdú Ményhert Gábor:

Sunt tocmai la subiect, domnule Mitrea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, păstrați liniștea în sală!

Domnul Hájdu Ményhert Gábor:

…nu i s-a restituit Palatul episcopal care i s-a luat din perioada regimului comunist. Nici dumneavoastră nu ați restituit și nici guvernele celelalte care s-au instalat după decembrie 1989. (Discuții.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Liniște, vă rog!

Domnul Hajdú Ményhert Gábor:

Mă puteți bruia, nu mă interesează. Trebuie să se știe realitatea.

Noi suntem pentru promovarea acelor principii care caracterizează orice societate democratică, dar nicidecum nu suntem pentru a se face niște discriminări culminante, iar dumneavoastră nu solicitați altceva decât culminarea discriminării.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Muscă Monica dorește să intervină pe procedură. Rugămintea mea este să ne păstrăm calmul, pentru că numai așa putem trece. Va fi o zi lungă și va trebui să ne suportăm unii pe alții, dar trebuie să avem și înțelegere.

Vă rog, doamnă!

Doamna Monica Octavia Musca:

Domnule președinte, vă cer sistarea discuțiilor. Având în vedere că s-a pierdut o jumătate de zi în trecutul apropiat pentru acest subiect, mai pierdem și astăzi timpul? Cer sistarea discuțiilor!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Tot o chestiune de procedură, îi dau cuvântul domnului senator Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

În numele Grupului Partidului Democrat — grupurilor parlamentare — cer, de asemenea, sistarea discuțiilor, cu atât mai mult cu cât domnul președinte Remeș vă va spune că există o soluție prin care această problemă se rezolvă la anexe, și să nu mai blocăm discuțiile.

Vă rog să supuneți la vot.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult, s-a cerut pe procedură o formulă absolut regulamentară. Eu sunt obligat în momentul de față la cererea aceasta să respect regulamentul nostru și… deci numai dacă mai sunt proceduri.

Domnul Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreședinte, doamna deputat a făcut o propunere regulamentară, conform prevederilor Regulamentului ședințelor comune și a celor două Regulamente ale Camerelor. Din păcate, Domnia sa nu are competență regulamentară să ceară așa ceva. Vă rog să citiți regulamentul, cine cere sistarea discuțiilor la un anumit articol? Deci, sunt trei competențe acolo. Dumneavoastră, un grup parlamentar, și încă cineva, citiți regulamentul! Din păcate, nu puteți pune la vot o asemenea propunere! Da?

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Tot procedură, domnul Păcuraru?

Vă rog foarte mult, păstrați liniștea! Atunci când se cer proceduri, ele au prioritate față de intervenții și ca atare trebuie să respectăm concret regulamentele.

Domnul senator Paul Păcuraru.

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnule președinte, în numele Grupurilor parlamentare liberale, solicităm sistarea discuțiilor și punerea la vot a articolului.

Domnul Ioan Gavra:

E șef de grup parlamentar? Îmi permiteți?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Numai dacă aveți procedură. Dacă nu aveți procedură, trebuie să supun la vot ceea ce s-a cerut de către liderii grupurilor respective.

Supun la vot sistarea, conform alineatului 4 al articolului 50, la cererea liderilor a două grupuri parlamentare, sistarea dezbaterilor la acest articol.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Vă rog, liniște!

Deci, sunt 59 de voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi, 58 de voturi împotrivă și o abținere, s-a adoptat sistarea discuțiilor la acest articol.

Vă rog foarte mult, păstrați liniștea! Înainte de a continua, o să-l rog pe domnul președinte — dacă domnii secretari ne-au anunțat că suntem în cvorum de lucru de 203… pierdem timpul cu aceste numărări succesive și cu intervențiile astea. Rog pe domnul președinte Remeș să facă o precizare la acest punct ca să putem trece la vot.

Vă rog!

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi, așa cum am precizat și când am făcut referire la majorarea aprobată pentru sănătate, că se va reveni de către minister cu anexa, același lucru îl vom cere Ministerului Culturii pentru suma aferentă și Secretariatului de Stat pentru Culte, anexele respective urmând să aibă o altă formă în momentul când vom ajunge la vot.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră ați propus ca dezbaterea asta să aibă loc pe anexele respective, și nu aici. Modul în care se împart banii pentru obiectul materiei este acolo.

Acuma, având în vedere acest lucru, deci sunteți de acord ca să se dezbată acolo această problemă?

Domnul deputat Ţurlea, autorul acestei cereri privind repartizarea unei părți din acești bani pentru biserica ortodoxă din județele Harghita și Covasna, este de acord ca să se mute dezbaterea la anexele respective.

Domnul deputat Traian Decebal Remeș, prin intervenția primă pe care a avut-o la art. 11 din partea comisiilor reunite, la alin. 1 al art. 11, a propus defalcarea sumei respective de 10 miliarde, o parte în alin. 1 al art. 11 și o parte în alin. 3.

Vă rog, faceți precizările exacte și supun la vot alineatul1.

Domnul deputat Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Suma de 10,2 miliarde intră la alineatul 1 defalcată pe două destinații: 3 miliarde lei pentru sprijinirea cultelor, și 7,2 miliarde lei pentru acțiuni de cultură.

Dar alineatele care vin sunt sub totaluri ale alineatului1, și propunem din cele 7,2 miliarde lei la acțiuni de cultură, 1,5 miliarde la cheltuieli de capital, sumă prevăzută la alineatul 3, care crește de la 208, cât este acolo, la 209,5. Alineatul 1 este un total al tuturor alineatelor care urmează în acest articol.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Deci, alin. 1 al art. 11.

Voturi pentru?

Vă rog, numărați, ca să existe o verificare a cvorumului.

Deci 152 plus 8.

Împotrivă? 4 voturi.

Abțineri? 41.

Deci, 160 voturi pentru, 4 contra, 41 abțineri.

205 este cvorumul de lucru.

S-a adoptat alineatul 1 al articolului 11 propus de comisie.

Alin. 3 cu amendamentul propus de comisie.

Voturi pentru? Sunt 155 în momentul de față.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog să țineți mâinile sus ca să numărăm corect. Sunt colegi care nu votează în nici un fel, fiind în sală. Cvorumul îl avem. Suntem cam 210 acum, după numărătoarea pe care am făcut-o.

46, 54, s-au completat. Deci s-a adoptat și alin. 3.

Vă supun spre aprobare art. 11 în ansamblu.

Voturi pentru? 155.

Voturi împotrivă? Vă rog să țineți mâinile sus. 4 împotrivă.

Abțineri? 49.

S-a adoptat art. 11. Vă rog frumos să păstrăm liniștea. Mai avem de încheiat un articol din urmă, art. 9 alin. 1, care, în condițiile acestea, rămâne în forma prezentată de inițiator. Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă rog să păstrați liniștea. (Discuții, rumoare.)

Din sală:

Majoritate de voturi!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult să ne lăsați să conducem ședința și păstrați-vă calmul.

Deci, 159 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 3 împotrivă.

Abțineri? 48 de abțineri.

S-a adoptat.

Vă supun spre aprobare art. 9 în ansamblu.

Voturi pentru. Vă rog frumos să vă păstrați răbdarea.

Da. 159. A rămas aceeași cifră.

Voturi împotrivă? Vă rog ridicați-vă mâinile pentru voturile împotrivă. 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 44 de abțineri. S-a adoptat și art. 9.

În momentul de față revenim unde am rămas ieri, la art. 23. Există la alin. 1 un amendament aprobat de comisie și există un număr de amendamente respinse de comisie.

Sunt intervenții la art. 23 alin. 1? Domnul deputat Barbu Pițigoi. Vă rog să vă înscrieți la cuvânt la domnii secretari, să ridicați mâinile. Urmează domnul deputat Bercea Florin.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Barbu Pițigoi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La acest articol se prevăd niște bani pentru niște investiții care se realizează în afara hotarelor țării. Investiții dictate de U.R.S.S., continuate neabătut după 1989, motivate de dorința de conservare a unor creanțe anterioare, de fapt un paravan pentru menținerea unor coloși falimentari, printr-o politică populistă dusă de guvernele văcăriste… (Discuții, râsete, rumoare) …care, pentru a-și îndeplini unele promisiuni electorale, nu au ezitat să sacrifice banul contribuabililor cu importante sume de la buget, de ordinul sutelor de milioane de dolari, cheltuiți fără discernământ pe meleaguri străine, în timp ce țara suferea de banii necesari, de capitalul inerent procesului de restructurare și retehnologizare, de realizare a reformei, a tranziției.

Timp de 4 ani la tribuna Parlamentului am tras semnal de alarmă asupra investițiilor începute pe vremea socialismului victorios dictat de la Moscova, bani aruncați într-un sac fără fund, o investiție de la care toți cei implicați au plecat, rămânând în lucrare partea română din dorința de a da de lucru unor coloși falimentari, blocând reforma și contribuind la starea de declin continuă parcursă de România în perioada guvernării văcăriste.

Sumele de bani cerute la art. 23 al bugetului sunt cheltuite, în principal, pentru conservarea unor lucrări începute, neterminate sau chiar terminate, undeva dincolo de fruntariile țării, fără nici un rost sau avantaj pentru România. Poate că acești bani ar fi putut fi cheltuiți mai cu folos pentru conservarea sau continuarea unor lucrări de interes național începute și neterminate în țară, ca de exemplu calea ferată Pitești—Vâlcele—Râmnicu Vâlcea, blocurile din Capitală etc.

Iată de ce socot că ar trebui diminuat efortul în direcția unor cheltuieli externe pe aceste domenii și utilizarea acestor bani în domeniul de interes național intern. De aceea, domnule președinte și stimați colegi, vă propun ca din suma de 153,9 miliarde lei, atribuită acestor cheltuieli externe, cifra de 70 de miliarde să fie transferată în contul Ministerului Transporturilor pentru întreținerea și continuarea lucrărilor la calea ferată Pitești—Vâlcele—Râmnicu Vâlcea. (Rumoare, vociferări.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi permiteți? Vă rog foarte mult să păstrați liniștea. Încercăm punct cu punct să rezolvăm aceste lucruri. Domnul Barbu Pițigoi s-a referit la amendamentul făcut de domnia sa care se află la nr. crt. 74 în lista amendamentelor respinse de comisie.

Îi dau cuvântul domnului ministru Berceanu, ministrul industriei și comerțului, pentru a răspunde, punctual, la această chestiune. După care îi voi da cuvântul domnului deputat Bercea Florian.

Vă rog.

Domnul Radu Mircea Berceanu — ministrul industriei și comerțului:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În foarte puține cuvinte, ceea ce a propus domnul Pițigoi este ca o serie întreagă de lucrări care sunt în România în curs de realizare și sunt ale noastre, ale României până la urmă!, indiferent din ce perioadă provin și când au fost începute, lucrări valoroase, care, finalizate, pot da o eficiență economică importantă, pentru astfel de lucrări să alocăm o sumă de bani pentru continuarea și finalizarea unor astfel de lucrări, în loc să alocăm în continuare o sumă de bani foarte mare pentru finalizarea unor lucrări la Combinatul de la Krivoi-Rog din Ucraina.

De fapt, sunt 155 de miliarde, cu aproximație, dintre care 105 sunt repartizate Ministerului Industriei și Comerțului și 50 de miliarde la M.L.P.A.T., cu destinație continuarea investiției de la Krivoi-Rog.

La Krivoi-Rog situația se prezintă în felul următor:

— noi suntem cu 85-86% din lucrări finalizate, de bună calitate, recepționate;

— partea ucraineană este la sub 60% din ceea ce-i revenea, ca să nu vorbesc de fosta R.D.G. sau fosta Cehoslovacie care, practic, au renunțat.

Atunci, considerăm că a repartiza din aceste 153 de miliarde o sumă de aproximativ 50 de miliarde pentru reluarea lucrărilor la calea ferată Pitești—Râmnicu Vâlcea care ar scurta enorm tranzitul din Muntenia spre Transilvania, pe relația Pitești—Râmnicu Vâlcea—Sibiu ș.a.m.d., (la ora actuală ruta este prin Piatra Olt, adică dincolo de Slatina și apoi Râmnicu Vâlcea), alocarea unei astfel de sume ar fi benefică nu numai pentru finalizarea acestei investiții, foarte bună, profitabilă, dar și pentru ocuparea forței de muncă din zonă. Doresc să vă spun că și acolo există minerit, la Berbești, unde se vor face disponibilizări. Sunt și alte disponibilizări, bănuiesc că deputații de Vâlcea vă vor putea da amănunte și în sensul acesta. Deci se creează un front de lucru care va putea fi continuat în anii viitori.

Pe de altă parte, această lucrare se degradează, s-a degradat deja destul de mult, și se degradează în continuare, dar nici să nu luăm practic toată suma, cu alte cuvinte să încheiem conturile cu investiția de la Krivoi-Rog, fiindcă aceasta ar fi modalitatea prin care partea ucraineană efectiv ar putea să se agațe de această chestiune și, la o investiție de 85% finalizată, să ne pună probleme care nu sunt de loc în interesul statului român. Trebuie să vă spun că totuși investiția de la Krivoi-Rog se finalizează, noi vom avea beneficii importante. Trebuie să facem în așa fel, încât să se finalizeze și, în orice caz, din partea noastră trebuie să existe toate posibilitățile. Și atunci, din partea M.I.C. sunt de acord ca o sumă de 30–35 miliarde din cele 105 miliarde să fie trecute la investiția de la Vâlcele, deci calea ferată respectivă. Dacă și de la M.L.P.A.T. o sumă de circa 20 miliarde poate fi disponibilizată, atunci se ajunge la 50–55 de miliarde care pot redemara aceste lucrări pe teritoriul românesc — care ne trebuie nou㠗 și putem continua într-un ritm care să nu ne poată fi imputabil și investiția de la Krivoi-Rog, ca să putem face și presiunile către partea ucraineană, asfel încât și dumnealor să facă eforturile necesare măcar până când vom ajunge la nivelul de 85% lucrări finalizate pe care îl avem noi.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, în ceea ce privește amendamentul domnului deputat Barbu Pițigoi, nr. crt. 74 la amendamente respinse, domnul ministru al industriei și comerțului, Radu Berceanu, declară disponibilitatea pentru cedarea unei sume de 30–35miliarde. Eu voi ruga comisiile, împreună cu Ministerul Finanțelor, să analizeze acum această propunere.

Dau cuvântul domnului deputat Bercea. Urmează domnul deputat Partal și pe urmă domnul deputat Decuseară.

Domnul Florian Bercea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mai întâi vă rog să-mi permiteți să fac o remarcă. Îl cunosc de câțiva ani buni pe domnul deputat Barbu Pițigoi. Îl stimez și îl apreciez. Este inginer și, cu atât mai mult, este doctor în științe în domeniul respectiv. În consecință, m-aș fi așteptat din partea domniei sale, fiindcă e un pragmatic ca formație, să fi spus exact, în loc de sute de milioane de dolari, apropos de guvernarea văcăristă, dacă tot voiați să fiți puțin răutăcios și să dați un răspuns celor care ieri și-au permis să facă niște aprecieri de natura asta, pe care eu personal nu le apreciez — poate văcăroistă, să spunem — dar era necesar că noi vrem să propagăm în mass media și peste tot o imagine reală, domn'e: ce a fost, ce gândim, ce ne propunem să facem. Or, legat de problema aceasta în discuție unde a intervenit și domnul ministru, nu putem face abstracție de cheltuielile care s-au făcut, ce a mai rămas de făcut și care a fost efortul, care este efectul cuantificabil la ora actuală și efectul cuantificabil într-o anumită perspectivă, altfel discutăm, discutăm și sunt necesare și discuțiile, dar probabil că nu întotdeauna sunt și eficiente.

Eu apreciez oricum intervenția dumneavoastră care s-a soldat cu succes, legat de ceea ce înseamnă continuarea lucrărilor de mult începute la linia ferată, indiscutabil importantă pe plan economic.

Acum, pe fondul problemelor în legătură cu care voiam să intervin.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, un moment. Am rugămintea ca domnii miniștri și domnul deputat Remeș să fie atenți la tot ce se discută pentru ca să poată da răspunsuri calificate, pentru că dacă dânșii discută și dumneavoastră faceți propuneri sau susțineți anumite amendamente, s-ar putea să nu fie atenți și să nu dea răspunsurile care trebuie.

Vă rog.

Domnul Florian Bercea:

Și acum, legat de fondul chestiunii, eu consider că în ceea ce privește sumele pentru finalizarea unor obiective adoptate prin convenții bilaterale și acorduri interguvernamentale, lucrurile s-au clarificat sau s-au clarificat suficient pentru ca noi să putem lua o decizie în cunoștință de cauză.

În ceea ce privește banii pentru persoanele care beneficiază de statutul de refugiat, sigur, nu era rea o anumită precizare legată de legea care permite acest lucru, dar oricum este un sistem care se practică și prin ambasade se dau asemenea bani pentru persoane aflate în dificultate pe diferite puncte ale mapamondului și care sunt români de-ai noștri.

Cât privește banii pentru agricultură, aici vă rog să-mi permiteți să subliniez, legat de ceea ce înseamnă atât prezentarea clară, fără echivoc, cât și faptul că în materie de utilizare a banului public, în lege, lucrurile trebuie prezentate de fiecare dată explicit, astfel încât, când pe bună dreptate Curtea de Conturi vine să-și facă datoria, să nu fie loc de întors din partea cuiva și să spună: așa am crezut, așa am gândit... ce să gândim? Trebuie să acționăm conform prevederilor legii. Aici despre ce este vorba? Acești bani, 940 de miliarde, indiscutabil necesari pentru agricultur㠗 partea proastă este că sunt doar atâți și nu s-a putut mai mult! — sunt puși la dispoziția Ministerului Agriculturii care, la rândul lui, îi pune la dispoziția unor bănci comerciale care vor acorda credite agriculturii, asta este situația, chiar dacă cineva îmi face semn că lucrurile ar sta altfel. Onor reprezentanții Guvernului vor avea și de data asta amabilitatea să intervină pentru a face precizările de rigoare, în măsura în care mie mi-au scăpat niște aspecte pe care unii le pot considera reprezentative.

Și, în sfârșit, în ceea ce privește suma de 1.400 de miliarde lei pentru acoperirea arieratelor către RENEL, ținând cont de timpul pe care l-am alocat și în comisii, în dezbaterile din cadrul comisiilor, de faptul că în două rânduri au fost invitați doi miniștri marcanți prin poziția lor în cadrul Guvernului pentru a ajunge la o înțelegere și tot din dorința de a prezenta lucrurile de maniera la care făceam referire mai înainte, eu propun următorul amendament, cu care reprezentanții Guvernului sper că sunt de acord, deoarece am și discutat în prealabil, și care să elimine orice urmă de îndoială în ceea ce privește opțiunea Guvernului privind transpunerea în viață a unui anumit program pentru care și-a asumat răspunderea politică în fața Parlamentului. Deci, punct după îcreditarea agriculturii", și în continuare:

î…în mod excepțional, legat de restructurarea economiei, se acordă împrumuturi în sumă de 1.400 miliarde lei, fără dobândă, unor agenți economici pentru acoperirea arieratelor către RENEL și ROMGAZ."

Urmează ca în alineatul următor, după cum remarcați, se fac precizările necesare în legătură cu misiunea Guvernului pe această linie.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Înainte de a continua, îi dau cuvântul domnului ministru Berceanu pentru a răspunde la acest amendament.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Eu sunt perfect de acord cu formularea propusă de domnul Bercea în legătură cu ultima parte a alin. 1 care se referă la suma de 1.400 de miliarde — RENEL, ROMGAZ— ca să fie lucrurile limpezi. V-aș ruga însă să lăsați în partea inițială a alineatului finalizarea unor obiective de investiții în curs și atât, pentru că noi mergem — "n sfârșit, poate nu noi, trimitem niște delegații— la negocieri. Și așa cum noi știm ce are prevăzut în buget partea ucraineană și știm că au avut vreo 60 de milioane de dolari pe care, de fapt, până la urmă nu i-a mai folosit la ce-și propusese în buget, știu și ei ce propuneri bugetare avem noi și dacă noi scriem exact îKrivoi-Rog — finalizări de tratate internaționale", atunci, la negocieri, noi vom avea o poziție ceva mai puțin fermă. Dacă noi lăsăm aici îfinalizarea unor obiective de investiții în curs", ele pot fi și la intern și la extern și putem, la negocieri, să adoptăm poziția celui care nu este legat de o prevedere bugetară, ci a celui care poate direcționa suma respectivă de bani și spre altă investiție dacă constată că, de cealaltă parte, mă refer la partenerii noștri ucraineni, nu există aceleași interese de a finaliza această investiție.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Îmi permiteți? Avem o serie întreagă de amendamente, unele respinse, unul singur adoptat. Eu vă rog să înaintăm pe fiecare… care a cerut să ia cuvântul. Dau cuvântul domnului deputat Petre Partal. Se pregătește domnul deputat Decuseară.

Domnul Petre Partal:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea va privi doar suma de 1.400 de miliarde utilizată ca împumut pentru eliminarea arieratelor de către RENEL și ROMGAZ. Argumentele sunt pro și contra. În foarte scurt timp aș dori să dezbat ambele chestiuni. Ca argumente contra utilizării acestui procedeu vin chestiunile economice, faptul că statul se împrumută cu dobânzi destul de mari pe piața externă și internă și utilizează aceste sume, sigur, pentru un scop nobil, deblocarea financiară, însă diferența de dobândă o suportă cetățeanul, o suportă, probabil că ea ajunge în datoria publică, lucru care nu este tocmai economic.

În anul 1997 au fost prevăzute în actele normative — și anume Ordonanța nr. 14, Hotărârea Guvernului nr. 494, Hotărârea Guvernului nr. 689 — sume de 400 de miliarde lei, iar gradul de încasare preconizat este de 360 de miliarde, deci 90%, înseamnă că 10% din aceste sume acordate nu pot fi încasate. Dacă aplicăm procentul de 10% și cele 1.400 de miliarde, probabil că 140 de miliarde au șanse foarte puține ca să se întoarcă la bugetul statului.

Deci astea ar fi argumentele contra. Însă economia României este în tranziție, situația conjuncturală și structurală ne arată că ne confruntăm cu un blocaj financiar destul de mare, apreciat de statistici aproape la 70.000 de miliarde lei și de faptul că restructurarea economiei este un proces la care trebuie să participe întregul spectru politic. Ea nu poate aparține unui partid, nu poate constitui problema unei coaliții, ci ea este problema întregii clase politice și, dacă vreți, a întregului Executiv, a întregii societăți. Nu ne este indiferent cum restructurăm RENEL, ci care sunt consecințele atât economice, dar mai ales sociale, ale acestei acțiuni.

De aceea, și mai ales pentru faptul că suma de 1.400 miliarde lei — ca pondere în P.I.B. — pe care am alocat-o în 1997 reprezintă 1,7% din P.I.B., iar în 1998 suma de 1.400 de miliarde, pe care intenționăm să o alocăm, reprezintă doar 0,3% din P.I.B.

Un alt argument pentru este dat de Ordonanța nr.30/1997 privind memorandumul cu F.M.I. în care se menționează un plafon de 850 miliarde pentru arierate RENEL și 925 miliarde pentru arierate ROMGAZ, în total 1.725 miliarde, în timp ce noi am prevăzut doar 1.400 miliarde, chiar ca cifră nominală suntem sub plafon, iar ca cifră reală știm cu toții că inflația a fost de 154,8% pe 1997.

În aceste condiții, P.D. consideră că este necesară menținerea acestei sume și, de asemenea, nu neapărat acum, dar în principiu, domnul ministru al finanțelor ar trebui să ne spună care sunt sau care au fost efectele utilizării sumelor respective în anul 1997 în deblocarea financiară utilizând acest procedeu.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi voi da cuvântul domnului deputat Jean Decuseară. Se pregătește domnul deputat Bivolaru. Dacă cumva, după intervenția domnului deputat Decuseară, dorește să intervină un ministru pentru răspuns, voi da cuvântul miniștrilor, astfel încât să fluidizăm puțin discuția.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Jean Decuseară:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Vreau să mă refer la amendamentul de la pct. 74, după lista amendamentelor respinse, amendamentul titularizat după numele domnului deputat Barbu Pițigoi. Aș vrea să spun următorul lucru: îl susțin cu toată convingerea, pentru că este unul din lucrurile anormale care s-au petrecut din 1990 încoace în ceea ce privește acest tronson de cale ferată. Aș vrea să aduc ca argumente în favoarea celor expuse faptul că pe acest tronson de cale ferată pus în funcțiune distanța dintre Arad sau Oradea și București se reduce cu circa 120 km. Este primul argument. Aș vrea să vă spun că această reducere ar aduce o reducere de costuri cu peste 15% la cheltuielile de transport.

Pe de altă parte, aș vrea să vă spun că este traseul cel mai favorabil în ceea ce privește rampele, pantele pe care se circulă pe acest traseu. Vreau să vă spun că legăturile care se fac și cu Moldova, și cu Bucureștiul, pe celelalte tronsoane de cale ferată, presupun pante care depășesc 30 de grade și depășesc costurile foarte mult. La un calcul estimativ brut, reducerea costurilor de transport dintre Oradea-Arad și București și, ca atare, o zonă destul de largă, limitrofă, înseamnă o reducere a costurilor cu peste 20%.

Argumente insuficiente și intenții obscure — după părerea mea — au făcut ca această cale ferată să rămână așa cum este la ora asta. Vreau să vă mai spun că peste 70% din lucrări sunt făcute și tot ce a fost costisitor a fost realizat.

Aș vrea să vă mai spun că dacă acordăm anul acesta 50 de miliarde, cu aproximativ 100 de miliarde pe care le-am putea acorda la anul, această cale ferată va fi pusă în funcțiune și această sumă, după părerea mea, se va amortiza în maximum 2–3 ani de zile. Adoptarea acestui amendament, în opinia mea, reprezintă exprimarea unei duble voințe, atât politice, cât și economice, privind restructurarea economică și dezvoltarea României. Este evident pentru toată lumea că această restructurare, această creare de noi baze economice în România trebuie să înceapă cu infrastructura.

Am fost și sunt de acord că dezvoltarea transportului auto este deosebit de importantă pentru dezvoltarea unei țări, dar a neglija transportul pe cale ferată, într-o țară cu structura pe care o are România la ora asta, după părerea mea este o greșeală mare din punct de vedere economic. S-ar putea spune încă multe pe această temă, dar eu mă refer la aceste probleme și susțin din toată inima și sper că atât colegii noștri care vor vota, cât și colegii care vor trebui să accepte rezultatul votului, să fie convinși că este un vot dat în cunoștință de cauză și cu mare responsabilitate.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Ați exprimat cu foare multe cuvinte un lucru care este absolut de evidență. Eu cred că… (Discuții.) Cel puțin pe cei care mai doresc să ia cuvântul la calea ferată respectivă i-aș ruga să renunțe la acest lucru, ca să putem avansa cu lucrările, întrucât s-au adus enorm de multe argumente în favoarea acestui amendament.

Domnul deputat Bivolaru Ion.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu propunerea făcută de colegul Radu Pițigoi… Barbu Pițigoi, mă scuzați…

Se dorește să rezolvăm o problemă de anormalitate, este vorba de calea ferat㠗 mă scuzați, domnule președinte, tot despre ea voi discuta și eu! — pe care a ridicat-o domnul Decuseară și să vedem în ce măsură aceasta poate deveni o normalitate, în timp ce investițiile care s-au făcut și realizările acestor obiective aprobate prin convenții bilaterale și acorduri interguvernamentale, trebuie, dintr-o stare de normalitate, să le transformăm într-o stare de anormalitate.

În condițiile în care aceste finalizări, cum este cazul Krivoi-Rog-ului în care domnul ministru Berceanu a specificat și a confirmat că această investiție este realizată în proporție de 85% de partea română, noi, Parlamentul, Camera Deputaților, în speță… — deci discutăm de partea român㠗… am trimis permanent în anii anteriori, chiar și pe vremea guvernării pe care domnul Pițigoi a catalogat-o cum i-a venit Domniei sale mai bine, că această investiție trebuie verificată și găsit un răspuns politic — aș putea spune— dacă este normal sau anormal ca România să-și continue obligațiile față de această încercare de a rezolva o problemă industrială.

În guvernele anterioare — Roman, Stolojan și Văcăroiu— s-a considerat că soluția politică de normalitate este să continuăm această investiție, deși nu ne-a făcut nici o plăcere, mă rog, în judecățile din 1989, pentru că acolo există o clauză prin care se spune foarte clar că îdacă una din părți renunță sau nu ține pasul cu aceste obligații pe care le are, pierde tot ce are acolo". A fost o alternativă care ne-a pus la zid și pe care a trebuit să o acceptăm ca soluție politică.

În condițiile respective, Camera Deputaților a trimis ca principal ambasador, de fiecare dată când a fost vorba să meargă acolo să se lumineze Camera despre ce este vorba, pe domnul deputat Barbu Pițigoi. De fiecare dată Domnia sa ne-a explicat în fața Comisiei de industrie complexitatea acestei probleme, și anume că în condițiile spargerii și desființării CAER-ului, investițiile de acolo trenează foarte mult, este o stare destul de degradată în ceea ce privește activitatea de acolo, ceea ce realizează partea ucraineană sau nu mai realizează, și că singura noastră soluție, volens nolens, trebuie să încercăm să menținem startul pe care l-am pornit acolo pentru a nu pierde definitiv ceea ce s-a petrecut acolo. Este responsabilitatea fiecărui guvern, a fost responsabilitatea fiecărui guvernări, fiindcă odată și odată cineva va răspunde pentru anumite pierderi.

În acest context, de fiecare dată în Comisia de industrie, cu suferința de rigoare, s-a acceptat să se avizeze aceste finalizări, aceste contribuții ale părții române. Mă uimește că domnul Barbu Pițigoi, acum, își susține problema locală cu acea cale ferat㠗 "n legătură cu care nu am nimic împotrivă, sunt de acord cu ea —, susține problema locală prin această, pur și simplu, invectivă la adresa activității unui guvern sau altuia și, mai ales, la propria activitate pentru că, de fapt, a făcut parte din aceste comisii, a făcut parte din comisiile care au mers la Krivoi- Rog de fiecare dată și de fiecare dată a informat Camera, Comisia de industrie, puțin în alți termeni decât cei pe care i-a prezentat azi, aici, la acest microfon.

Consider că Domnia sa, azi, în felul și maniera în care și-a susținut problema căii ferate de la Vâlcele, de acolo, pur și simplu a dezinformat Camera, probabil — consider eu — "n intenția de a epata și de a obține acest câștig electoral local.

Vă mulțumesc. (Discuții, rumoare.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi permiteți? Zău, zău, domnule deputat, haideți să depășim momentul acesta!

Comisiile s-au întrunit…

Vă rog. Vă dau cuvântul pentru o replică, dar jumătate de minut.

Vă rog.

Domnul Barbu Pițigoi:

Vă mulțumesc. Mă voi referi numai la partea de acuzații și nu la fondul problemei pentru că domnul deputat Bivolaru dezinformează fără nici un fel de discernământ Camera… (Rumoare, vociferări, discuții.) …și ca atare… vă dau… mă rog, cereți domnului președinte. Domnia sa a spus că am fost de nenumărate ori la Krivoi-Rog. Am fost o singură dată, domnule deputat. (Rumoare, vociferări, discuții.) Aici e vorba de Krivoi-Rog, da?

A doua oară, când am venit de la Krivoi-Rog v-am informat că acolo este un dezastru, nu așa cum ați prezentat dumneavoastră Camerei, că este o fericire. (Discuții, rumoare.)

Și, în sfârșit, vreau să vă spun că suntem în situația lui Stan și Bran…

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult…

Domnul Barbu Pițigoi:

…eroi fără voie, când războiul s-a terminat și dumneavoastră continuați să fiți în tranșee.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Pițigoi, eu îi dau cuvântul domnului deputat Remeș, comisiile s-au întrunit, s-au întrunit și cu cei care au mai făcut amendamente, cu miniștrii aici de față. A venit domnul ministru Borbély de la Lucrările publice… (Discuții, rumoare.)

Vă rog. V-am văzut și pe dumneavoastră. Există o propunere de text pentru alin. 1 al art. 23.

Vă rog.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Această propunere pe care v-o facem în urma consultărilor în cadrul comisiei, ținând cont de intervențiile făcute aici, având acordul domnilor miniștri prezenți, sună în felul următor:

îÎn anul 1998, prin bugetul de stat se vor acorda împrumuturi în sumă de:

– 2.454,8 miliarde lei, din care 113,9 miliarde lei pentru finalizarea unor obiective aprobate prin convenții bilaterale și acorduri interguvernamentale;

– 0,9 miliarde lei pentru persoanele ce beneficiază de statutul de refugiat și sunt lipsite de mijloace de existență;

– 940 miliarde lei pentru creditarea agriculturii". Și continuă cu… Da… și 940 de miliarde lei pentru că se închide fraza și vine punct. Continuă același alineat cu următoarea formulare:

î…în mod excepțional, legat de restructurarea economiei, se acordă împrumuturi în sumă de 1.400 miliarde lei, fără dobândă, unor agenți economici pentru acoperirea arieratelor către RENEL și ROMGAZ."

Vă precizez că în ideea în care se va aproba alin. 1 al acestui articol în felul prezentat, cu o diminuare de 40 miliarde lei, această sumă ar însemna să treacă și să majoreze suma de la art. 18 pentru Ministerul Transporturilor și, concomitent, pentru cheltuieli de capital la acest minister.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult. Având în vedere că acest text este rezultanta unor discuții care au cuprins și cuprind, în fine, cele dezbătute aici, eu vă propun să sistăm discuțiile și să trecem la aprobarea prin vot a acestui prim alineat al art. 23. Deci, alin. 23 alin. 1 în forma citită de domnul deputat. (Discuții, rumoare, vociferări.)

Am propus sistarea discuțiilor, tocmai ca să putem continua dezbaterea.

Insistați? Aveți un amendament? Poftim? La alin. 1 aveți amendament? Da?

Vă rog. Domnul senator Triță Făniță. După care îi voi mai da cuvântul domnului deputat Șteolea și sistăm discuțiile și trecem la vot. Vă rog.

Vă rog, reglați microfoanele și vorbiți în ele fiindcă nu se aude altminteri. Este o sonorizare păcătoasă în sală.

Domnul Triță Făniță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum s-a mai menționat, una dintre problemele de maximă importanță nerezolvată în agricultură o constituie nealocarea fondurilor pentru cumpărarea grâului din recolta acestui an.

Ploile din aceste zile favorizează dezvoltarea în bune condiții a grâului și ar fi regretabil dacă s-ar repeta greșeala din anul trecut când grâul, nefiind cumpărat de la producătorii agricoli pe măsura recoltării, a fost depozitat în mare parte în spații necorespunzătoare și nu mai putea fi preluat și pregătit în loturi corespunzătoare pentru panificație sau export.

Propun să se aloce fonduri pentru acordarea a 50% din valoarea grâului la preluare pentru o cantitate de minim 1.200 mii de tone, cu plata diferenței de 50% pe seama sumelor încasate din valorificarea grâului preluat de unitățile de morărit și panificație sau la export, precum și din alocări de sume cu ocazia rectificării bugetului de stat. Suma de care este nevoie pentru această acțiune importantă se situează la aproximativ 600 miliarde și, ca urmare, vă propun alocarea ei în mod corespunzător, modificând art. 23 din proiectul de lege, astfel:

îÎn anul 1998, prin bugetul de stat se vor acorda împrumuturi în sumă de 3.094,8 miliarde lei, din care:

– 153,9 miliarde lei pentru finalizarea unor obiective aprobate prin convenții bilaterale și acorduri interguvernamentale;

– 0,9 miliarde pentru persoanele care beneficiază de statutul de refugiat și sunt lipsite de mijloace de existență;

– 1.540 miliarde pentru creditarea agriculturii;

– 1.400 miliarde pentru acoperirea arieratelor RENEL și ROMGAZ.

Suma de 1.540 de miliarde propusă pentru creditarea agriculturii cuprinde următoarele acțiuni:

– 940 de miliarde, sumă prevăzută în propunerile de buget, având ca destinație finanțarea lucrărilor agricole;

– 600 de miliarde, sumă care se propune suplimentar, având ca destinație cumpărarea cantității de 1/2 milioane tone de grâu din recolta acestui an, respectiv, reprezentând contravaloarea avansului de 50%".

În mod corespunzător urmează a fi modificată anexa III/20 partea a VII-a.

Stimați colegi, doresc să vă spun că agricultura, față de anul trecut când i s-a atribuit 1,91% din PIB, în acest an i s-a atribuit 1,12%, iar dacă se au în vedere și împrumuturile, ajunge la 1,35%. Eu personal vă exprim părerea că nu știu dacă este mai important să cumpărăm helicoptere COBRA și tancuri de mare performanță în loc de tractoare și combine… (Aplauze furtunoase, discuții.)… și să lucrăm pământul care stă nelucrat an de an, iar economia națională își acoperă nevoile de produse agroalimentare prin importuri.

Insist în această direcție, fiind vorba de împrumuturi și nici măcar nu le cerem fără dobândă, cum le are RENEL și ROMGAZ.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Șteolea.

Și, cu asta, sistăm discuțiile. Comisiile își vor exprima punctul de vedere și trecem mai departe la vot.

Vă rog.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Domnilor miniștri,

Această disponibilitate a M.I.C. pentru a susține și alte domenii, respectiv domeniul transporturilor în România, o consider bună. Ea vine pe linia a ceea ce, probabil, s-a analizat la Ministerul Industriei în ideea în care această disponibilizare se poate face. Fără îndoială trebuie să avem în balanța gândirii și ceea ce înseamnă continuarea unor investiții externe, clarificarea acestora, în sensul volum de continuat/volum de investit acolo, și la fel este și acea linie de a le considera pe unele sistate, dar a lua măsuri de recuperare a ceea ce s-a investit acolo.

Sunt de acord cu formularea dată de domnul președinte al Comisiei buget-finanțe, în sensul ca și alte acțiuni să fie susținute de Ministerul Industriei pe această linie. Mă gândesc aici la această balanță care trebuie făcută și în ceea ce privește combinatul de înnobilare a minereurilor de nichel din Cuba, Las Camariocas. Adică, ideea: oprire, recuperare sau continuare!

Amendamentul domnului deputat Barbu Pițigoi și disponibilitatea domnului ministru Radu Berceanu, pe care o apreciez, mă fac să vin aici pe linia de a susține alocarea din această sursă a unor fonduri și pentru o altă cale ferată, singură din zona Ţării Moților, Deva—Brad, care a fost scoasă din funcțiune la inundațiile și alunecările de teren din 1995–1996 și a cărei reconsolidare trebuie făcută. Deci, este o lucrare de investiții care trebuie continuată. Un volum de circa 4–5 miliarde lei, acolo, este benefic. Spun încă o dată și merg pe acea linie care a fost exprimată aici de domnul ministru al industriilor, că se reușește ocuparea unei forțe de muncă disponibilizată din minerit din zona sucursalei miniere Brad—Gura Barza.

Deci, acea deschidere pe care domnul președinte al Comisiei de buget, finanțe a lăsat-o, ca suplimentarea să fie pentru domeniul de transporturi, fără a se face specificația, lasă deschisă calea pentru a se aborda și această propunere pe care o fac aici. Este ceva ce vine pe linia continuității politice a actualului guvern, declarată și angajată ca obiectiv de continuat pentru Ţara Moților de fostul premier Victor Ciorbea și pe care actualul guvern, normal și logic, trebuie să o continue, fiindcă s-a pornit și s-a declarat că se merge pe ea. O continuitate.

Deci, rog ca la Ministerul Transporturilor dimensionarea sumelor pentru calea ferată din Argeș și pentru cea din Ţara Moților să se facă pe un criteriu economic și de necesitate a ambelor. Ambele au aceleași priorități și ambele se pot susține prin aceleași motivații, inclusiv aceea pe care am amintit-o, de ocupare a forței de muncă disponibilizată din minerit.

Vă mulțumesc și rog să susțineți acest punct de vedere.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. În ceea ce privește cerința făcută de domnul senator Triță Făniță, rog să dați un răspuns și după asta să trecem mai departe.

Vă rog. Domnul deputat Traian Decebal Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi, când am vorbit de cele 40 de miliarde am spus că îvă propunem", în ideea în care se aprobă acest articol și alineatul…

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi permiteți? Domnul senator Triță Făniță a vorbit de cele 940 de miliarde pentru creditarea agriculturii. Nu știu dacă ați fost atent… Vă rog.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Am fost atent. Îi dau următorul răspuns domnului președinte al Comisiei de agricultură de la Senat. Nu ne-am întâlnit la comisie cu această sumă și nu suntem noi, cei de la comisie, în stare să suplimentăm cu sutele de miliarde cerute. În ce privește calea ferată din Apuseni, răspunsul este următorul.

Nu ne-am exprimat și nu ne exprimăm acum că suma de 40 de miliarde de lei ar trece la calea ferată Râmnicu-Vâlcea-Vâlcele-Pitești. Am spus că vă propunem să crească la cheltuielile pentru transporturi, și anume la cheltuieli de capital, urmând ca Ministerul Transporturilor să ne vină cu o propunere în anexa respectivă a acestui minister. Nu venim noi, comisia, să botezăm calea ferată, nici cea din Subcarpați, nici cea din Apuseni.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, în ceea ce-l privește pe domnul Șteolea, este de acord. Domnul senator Triță Făniță mai are de făcut o intervenție și trecem la vot. Îi rog pe liderii de grupuri să-și cheme colegii în sală.

Domnul Triță Făniță:

Vă rog să-mi permiteți să vă informez, domnule președinte, că este vorba de un amendament al comisiei… (Rumoare, discuții, vociferări.)… pe care dumneavoastră…

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să vorbiți la microfon.

Domnul Triță Făniță:

Îmi pare rău că colegul meu de la Senat, președintele Comisiei buget-finanțe nu este de față, că l-am rugat în nenumărate rânduri să ne întâlnim să discutăm această problemă. Ne desparte un perete, atât, deci nu ne reproșați nouă că venim cu noutăți, este o problemă cunoscută și eu vă rog să o rețineți, că o putem discuta de acum înainte. Nu uitați că primul-ministru, când și-a prezentat programul de guvernare, a început prin aceea că agricultura va avea prioritate, că se vor acorda subvenții și am ajuns la 1,12 din P.I.B., față de 1,91 anul trecut.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Traian Decebal Remeș, vă rog să discutați… așa… În momentul de față sistăm discuțiile.

Alin. 1… (Discuții, rumoare.)

Da, îmi pare rău, dar mie trebuie să mi se și spună lucrul acesta. Am sistat discuțiile pe chestiunile la alin. 1 și dacă vom continua așa, ne va apuca ziua de mâine cu acest alin. 1. Vă rog.

Domnul senator…

Domnul Victor Apostolache:

Apostolache mă cheamă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Apostolache. Aveți un minut. Dumneavoastră l-ați…

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor miniștri,

Mă adresez mai ales Comisiei de buget-finanțe. Și ieri am semnalat acest aspect, respectiv amendamentele care au fost făcute de noi în Comisia Senatului, nu au fost luate în calcul, și vreau cel puțin să se menționeze în stenogramă faptul că este o practică a Comisiei de agricultură de la Camera Deputaților de a întocmi propriul raport, de a-l prezenta ca raport comun și Comisiile de buget-finanțe să-l ia în calcul. Nici un amendament al nostru nu a apărut și am fost surprins că domnul Triță Făniță nu a spus acest lucru, deci raportul comun nu a ținut cont de amendamentele făcute de noi și asta este o practică instaurată de domnul președinte Cristea.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este un fapt. Probabil că s-au mai întâmplat asemenea desincronizări, dar mie… nu pot să-mi fie imputate… eu conduc ședința după niște reguli.

Vă supun spre aprobare alin. 1 al art. 23 în forma în care a fost citit de domnul deputat Traian Decebal Remeș.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? 19 voturi contra.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu mare majoritate, 19 voturi contra și 7 abțineri, a fost adoptat primul alineat.

Alin. 2. La acest alineat nu există intervenții. Nu există nici amendamente admise sau respinse. Vi-l supun în forma inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 5 abțineri.

Articolul 23, în ansambulul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Cu un vot împotrivă, 8 abțineri și mare majoritate, a fost adoptat art. 23.

Domnul deputat Remeș, vă rog frumos, spuneați că dacă se adoptă propunerea de micșorare aici, trebuie completat la art. 18. Vă rog să spuneți cum trebuie să-l completăm ca să supun la vot…

Domnul Decebal Traian Remeș:

Deci, o reducere de 40 miliarde operată la art. 23 alin.1 propunem să se transforme într-o majorare cu 40 de miliarde la art. 18 alin. 1 la total, din care: 40 de miliarde pentru transporturi — vă amintiți că ieri am împărțit acest articol în două alineate, transporturi și, respectiv, comunicații — și, încă o dată, aceeași sumă de 40 de miliarde să crească suma de cheltuieli de capital ale Ministerului Transporturilor cu 40 de miliarde, urmând să se facă toate operațiunile, inclusiv în anexă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Vă supun spre aprobare art 18, este o revenire asupra art. 18 cu majorările propuse de către comisie și rezultate din modificările aprobate la art. 23.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu mare majoritate de voturi, nici un vot împotrivă și 7 abțineri, a fost reaprobat art. 18 în noua formulă cu sume majorate.

Art. 24 lit. a) — există un singur amendament, al comisiei, la numărul curent 32 din raport.

Vă rog, dacă nu sunt intervenții, supun spre aprobare lit. a).

Da, vă rog, domnul deputat Traian Decebal Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Au fost aprobate două creșteri, două destinări de cheltuieli, una, de trei miliarde pentru Spitalul de la Iași și, încă 2 miliarde, îmi scapă acuma unde… și această sumă de 135 miliarde trebuie să o diminuăm cu 5 miliarde, la această literă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, este vorba de 135 miliarde care devin 130,3… Bun.

Deci, litera a) cu această reducere.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi, 9 voturi împotrivă și 5 abțineri, a fost adoptată litera a).

La lit. b) nu există amendamente. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 13 abțineri.

Cu un vot împotrivă, 13 abțineri și mare majoritate de voturi, a fost adoptată lit. b).

Litera c). Nu sunt amendamente. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri. A fost adoptat.

La lit. d) există, la art. 24, un număr de amendamente destul de mare, de amendamente respinse, cred că sunt vreo 10 și există unul care a fost, în schimb, aprobat de comisie, deci când vom trece la vot vom începe cu cel aprobat de comisie.

Dau cuvântul domnului deputat Cazan Leonard.

Domnul Gheorghe Romeo Leonard Cazan:

Domnule președinte,

stimați colegi,

Amendamentul propus de Grupul P.D.S.R. și acceptat de Comisia de politică economică, reformă și privatizare nu are în vedere vreo cerință de resurse suplimentare. Are în vedere o rugăminte de o invitație la transparență a bugetului.

Ar trebui să citim amendamentul la care mă refer și este figurat la poziția 78 din lista, din anexa cu amendamente respinse o dată cu poziția 33 din anexa cu amendamente admise.

Vedeți că s-a admis de către comisie ca aceste fonduri obținute din privatizare să fie destinate pe bază de proiecte. Este clar că în momentul în care banii se alocă, o lucrare trebuie să aibă la bază un proiect sau un program.

Ceea ce mi se pare foarte grav este modul în care a tratat Comisia de finanțe-buget acest amendament. Vedeți că nu s-a cerut decât un lucru foarte simplu: nominalizarea acestor proiecte într-o anexă existentă la buget; transparență la utilizarea banilor obținuți din privatizare.

Motivația dată de comisie este incorectă, dacă nu, este superficială: constituirea fondului respectiv în afara bugetului. Nu s-a cerut așa ceva. Se păstrează absolut identice fodurile pe care le-a propus Guvernul, fondurile care sunt trecute în acest amendament, deci solicitarea este numai de a nominaliza programe și proiecte pe baza strategiilor la care s-au făcut atâtea referiri. Este firesc ca la mijlocul anului — ne aflăm, practic, la mijlocul anului, este sfârșitul lunii mai —, la mijlocul anului 1998, să știm care sunt acțiunile de restructurare. Parlamentul trebuie să aibă o asemenea listă a acțiunilor de restructurare, salariații care se găsesc în întreprinderile care vor fi supuse restructurării au dreptul să știe ce se întâmplă cu întreprinderile lor, opinia publică trebuie să știe unde se duc banii din privatizare. Aceasta este cerința prin acest amendament. Ca, în completarea poziției 33, deci pe bază de programe și proiecte, prevăzute în anexă… și noi i-am dat un număr 21, ca fiind următoarea, după cele existente deja în buget.

Am credința că am convins toți colegii, indiferent de partidul în care se găsesc, de necesitatea transparenței utilizării banilor publici. Fără a avea certitudinea, totuși, aș dori să întăresc rugămintea de a vota o asemenea anexă, prin faptul că o respingere ar lămuri pe toată lumea, și mass-media văd că este aici, că nu există o idee clară de restructurare pentru anul 1998. Avem programe frumoase, nimic clar, nimic lămurit ce se întâmplă cu banii proveniți din privatizare.

Ar mai fi și posibilitatea interpretării că există intenția utilizării acestor bani în alte scopuri. Iată de ce, stimați colegi, vă invit să judecați dacă trebuie să dăm țării un buget transparent sau un buget artificial, care camuflează cheltuieli. Eu zic că o respingere ar fi total nedorită pentru că este cel mai bun exemplu de a pune legătură intimă între programul economic și buget. Lipsa unei asemenea liste arată că nu există nici o legătură și nu există nici un program concret de restructurare adoptat de Guvern.

Și v-am ascultat, domnule ministru de finanțe, cu tot respectul pe care știți că vi-l port, în interviul pe care l-ați avut de dimineață la radio.

Cred că, dacă nu veți susține introducerea unei asemenea anexe, vă va fi foarte greu să lămuriți pe cineva că riscul de țară stabilit nu este cel pe care instituțiile de profil l-au făcut.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

V-aș ruga să vegheați cu mai multă atenție la modul de manifestare a unor colegi de-ai dumneavoastră de partid, în sală, pentru că aici nu este cafenea, este un for de dezbatere serioasă, chiar dacă nu se dezbate privatizarea, pentru că, probabil, ceea ce a fost de privatizat pe gratis s-a luat în partea aceea a sălii.

V-aș ruga să-mi dați voie să mă refer în câteva…

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte… nu purtați discuții cu sala… îi rog pe colegii care sunt în picioare să-și ocupe locurile în sală… Vă rog frumos, aveți răbdare să ne ascultăm unii pe alții, în așa fel încât comisiile, miniștrii să poată să dea răspunsurile care trebuie și să putem să avansăm cu bugetul.

Vă rog, domnule deputat…

Domnul Florin Georgescu:

Da, vă mulțumesc.

Mă refer și eu tot în spiritul celor menționate de colegul Cazan, legat de transparență, dar totodată și de eficiența și de economicitatea acestor prevederi bugetare. La presiunea P.D.S.R.-ului și a opoziției în general, Guvernul, în mod cu totul artificial, a introdus aici o prevedere pentru a mai arunca unele confuzii în opinia publică, dincolo de cele pe care le lansează în mod regulat, legat de procesul de restructurare și reformă. O denumire generică în care unii înțeleg ceva, în campania electorală se spunea altceva, iar în fapt se face altceva.

Deci, coaliția aflată la putere și cei care au întocmit bugetul prin restructurare și reformă înțeleg asanarea economiei, în mod exclusiv, prin închideri de întreprinderi și nepunere a nimic în loc. Când au mers distinșii reprezentanți ai actualei puteri în teritoriu și vorbeau de reformă și de restructurare spuneau că vor retehnologiza, vor moderniza, vor crea locuri de muncă și, ca urmare, toate întreprinderile vor merge bine, vor exporta, vor vinde la intern ș.a.m.d. Când se face, însă, bugetul, se vine cu o exprimare total confuză și alambicată, în care se menționează că 3.500 de miliarde, din totalul celor vreo 6.000 de miliarde, pe care dânșii le programează din privatizare ca sursă de venit bugetar, să fie alocați pentru reformă și restructurare.

Când au fost întrebați dumnealor în discuțiile purtate în cadru oficial la Guvern ce înțeleg prin aceste tipuri de cheltuieli, au precizat că se referă la unele alocări pentru modernizarea RENEL, a ROMGAZ, a industriei miniere, ceva de genul acesta, deci cheltuieli uzuale de capital, pe care bugetul le făcea și până acum.

Și atunci, întrebarea: unde sunt banii din privatizare? Sunt la consum.

A focaliza anumite destinații de cheltuieli ca fiind provenite din privatizare, cheltuieli care se făceau în mod uzual și până acum din impozite și taxe, pentru că se refereau la regii care sunt de interes public, nu înseamnă decât a arunca confuzie în ochii opiniei publice, pentru a li se spune, în final: domnilor, banii din privatizare i-am folosit tot cu destinație de capital și nu i-am folosit la consum. Ba, i-ați folosit la consum, domnilor!, pentru că asemenea cheltuieli de modernizare a regiilor, de modernizare a structurilor de interes public se făceau din impozite și taxe. Acesta este și rolul impozitelor și taxelor. Dumneavoastră însă nu vreți și nu înțelegeți că este necesar pentru potențialul economic al României ca acesta să devină mai performant și, pentru a ne putea încadra ca un partener viabil și respectat în contextul globalizării economiei mondiale în această concurență internațională, să restructurăm conștient, prin intermediul organismului care gestionează acest proces, Fondul Proprietății de Stat și Ministerul Industriilor, Ministerul Transporturilor, după caz, și dumneavoastră vreți să lăsați procesul de restructurare numai în seama forțelor, deseori haotice, ale pieței, sigur că da, dictate și de anumite interese de grupuri în acest sens. Pentru că vedem că tot ceea ce se restructurează prin lichidare, mâine este cumpărat la preț de faliment, însă de către firme serioase care au anumite interese politice, strategice, la baza acestei decizii. La fel, în agricultură, 500 de miliarde unde se duc? Dânșii spun că se duc la… revitalizare, la repararea unor sisteme de irigații… acest lucru se făcea și până acum din impozite și taxe… deci, practic, 3.500 miliarde sunt impozite și taxe alocate în acest sens, iar banii din privatizare sunt la consum, ca să fie lucrurile foarte clare. Dacă nu aveau această sursă dumnealor, privind privatizarea, trebuiau să facă și modernizări la regiile statului, inclusiv la irigații, deci se făceau din impozite și taxe ca până în 1997, inclusiv, însă aceasta este o prevedere cu totul artificială pe care noi nu ne-o însușim, în sensul că nu reprezintă cheltuieli de natură economică care să fie legate direct de procesul de restructurare, ci de o reformă de tip șoc, care este contraproductivă intereselor țării și promisiunilor electorale, ca să nu mai vorbim de moralitatea în politică și propunem că dacă se dorește, într-adevăr, o tratare profesionistă și totodată transparentă față de banii și față de avuția acestei țări, pentru că cineva o să vină după aceea să analizeze toate aceste venituri din privatizare și destinația lor, că nu aveți grijă, că se vor scrie cărți pe acest subiect, pe această temă. Și nu știu pe unde vor fi cei care acum cu multă ușurință își permit să folosească banii din privatizare pentru diferite destinații de consum curent, urmând ca în anii viitori să nu mai aibă această sursă. Dacă dumneavoastră vă propuneți, cum declarați, să privatizați totul, anul acesta și la anul, în anul 2000, pe fondul scăderii P.I.B.-ului în acest an, pe fondul scăderii sau cel mult al menținerii mult apreciatei de către dumneavoastră creștere 0 la anul, de unde vor fi mai multe venituri în anul 2000? Și atunci, cu ce veți acoperi cheltuielile de sănătate, de învățământ? Sau se va proceda, potrivit acestei abordări neoliberale, ultraliberale… privatizați și sănătatea, privatizați și învățământul și sigur că vor avea acces numai grupurile privilegiate de interese care sunt în zona dumneavoastră, a unor îmbogățiți peste noapte, miliardari de carton, deveniți între timp de beton…

(Rumoare.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte, domnule deputat, vă rog să vă limitați la subiect, pentru că nu cred că sunt prea mulți miliardari de carton pe partea dreaptă, așa cum vă uitați la sală, în momentul de față, și, probabil, că nu sunt nici pe partea stângă, așa că eu cred că trebuie să ne întoarcem la subiect.

Vă rog. (Proteste în sală)

Domnul Florin Georgescu:

Înseamnă că am țintit la un punct sensibil, într-o anumită parte a sălii, și mă bucur pentru intervenția mea și-mi mențin calificativele atribuite… deci, vă întrebam pe dumneavoastră, retoric, bineînțeles, că nu vă cer să-mi răspundeți…

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, limitați-vă la subiect…

(Multă gălăgie în sală.)

Domnul Florin Georgescu:

Păi, este subiectul în discuție, domnule președinte de ședință… de unde se vor acoperi cheltuielile privind sănătatea, învățământul în anul 2000, dacă acum procedați la vinderea avuției naționale…

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Liniște, vă rog, liniște!

Domnul Florin Georgescu:

…și la consumarea banilor, cu destinații total obscure și netransparente?!

Deci, eu rog Guvernul să vină și să precizeze, în mod transparent și profesionist, la ce vor folosi acești bani, pentru că a ni se spune generic: în industria energetică și extractivă se vor face modernizări, aceasta este o afirmație total lipsită de acoperire, pentru că asemenea modernizări se fac din fondurile bugetare, ele fiind regii autonome de interes general, de interes public, iar în agricultură sistemul de irigații este, de asemenea, gestionat, potrivit legii, de o regie de interes public, care este alimentată din impozitele și taxele celor care beneficiază de serviciile acestei regii.

Deci, 3.500 de miliarde reprezintă o sursă pe care în lipsă de alte venituri bugetare, pentru că Guvernul optează pentru declin economic de la un an la altul și, sigur, se restrânge baza de impozitare — se gândesc —, domnilor, la veniturile curente adăugăm în acest an, prin vinderea mobilei și a bijuteriilor din casă, bănci, regii, la anul mai vindem și covoarele și după aceea ne vom vinde cu totul. Cam asta este abordarea acestui guvern care nu respectă și nu protejează interesul național.

După această politică, vom ajunge să plătim taxe și pentru mersul pe trotuare.

Dar, sigur că da, efectele acestei politici vă vor fi localizate în zona dumneavoastră de decizie politică și economică.

Vrem foarte clar să ni se spună ce programe de restructurare au dumnealor, pentru că dumnealor spun că privatizează RENEL, privatizează industria care este legată de energetică, privatizează gazele, privatizează băncile și atunci care sunt cheltuielile privind reforma în sectorul industrial?!

Să ni se spună foarte clar și să ni se precizeze că sunt cheltuieli care vizează restructurarea în sensul de construcție, și nu cheltuieli uzuale de capital, care se suportă din impozite și taxe, potrivit clasificației bugetare și Legii finanțelor publice.

La fel, în zona agriculturii, nu putem fi de acord cu această clasificare drept cheltuieli de reformă și de restructurare, în sensul că se mai procedează la unele reparații în domeniul sistemului de irigații. Acestea sunt cheltuieli uzuale de capital și nu suntem de acord cu calificarea lor, pentru uzul cetățenilor și pentru eventuale aprecieri ale unor organisme de specialitate, drept cheltuieli de restructurare și de reformă. Nu sunt cheltuieli de restructurare și de reformă, ci sunt cheltuieli care acoperă găurile din distrugerea provocată de acest guvern, care nu protejează interesul național și potențialul economic, deja existent, al țării, ci îl distruge, iar în ceea ce privește eventuale efecte favorabile privind riscul de țară, să știți că nu cu bani din vinderea activelor valoroase ale țării și astuparea găurilor datorate declinului economic se face o imagine mai bună externă, se obține o mai bună cotare privind riscul de țară, ci privind dezvoltarea sănătoasă a cererii interne, privind dezvoltarea potențialului economic și privind modalități concrete de atragere a investițiilor străine. Or, așa ceva nu există! Nu încurajați întreprinderile mici și mijlocii din banii din privatizare, nu încurajați nici exporturile în mod suficient, este o simplă socoteală aritmetică, pentru a dezorienta opinia publică.

Nu suntem de acord cu așa ceva decât în măsura în care se vine cu o anexă clară și se identifică obiective concrete, obiective viabile de restructurare, în sensul modernizării unor sectoare care să aducă o contribuție suplimentară la un produs intern brut în condiții durabile, deci din societăți comerciale viabile, cu segmente de piață, să se întoarcă pentru a putea concura din perspectiva globalizării, altfel vom ajunge o țară numai de prestatori de servicii. Ce fel de servicii?! Mai reflectați.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Având în vedere discursul foare lung ținut de domnul deputat Florin Georgescu, practic, sinteza este că dânșii nu sunt de acord cu metodele astea, decât dacă se adaugă niște anexe foarte clare de către guvern.

Dau cuvântul domnului senator Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Domnule coleg, în primul rând, în legătură cu neliniștea dumneavoastră privitoare la mersul pe trotuare: există o dezbatere acum cu privire la impozitul pe făcutul trotuarelor… cred că nu la asta v-ați referit…

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, vă rog… la subiect…

Domnul Varujan Vosganian:

…așa că există totuși o dezbatere în această chestiune… dar, funcție de modul cum vom soluționa, vom vedea cum includem trotuarele în politica bugetară.

Acuma, în legătură cu problema pe care ați pus-o și care este foarte importantă și vă mulțumesc pentru faptul că ați ridicat-o.

În legătură cu fondul la dispoziția Guvernului, au existat anumite discuții legate de elaborarea unei anexe, însă motivul pentru care nu am făcut-o este faptul că unele din domeniile care vor beneficia de aceste fonduri nu sunt încă reglementate prin lege. Am să vă dau numai două exemple: în primul rând, Agenția Națională de Locuințe, în al doilea rând, Dezvoltarea Regională.

Sunt proiecte de lege care, o dată ce vor fi aprobate în cadrul Parlamentului, vor beneficia de sume din Fondul de dezvoltare. Este vorba, apoi, de Fondul Național de Garantare a Investițiilor, iată, dar v-am dat trei exemple de proiecte care se vor realiza, dar care, până în clipa de față nu au baza legislativă. Acesta este motivul pentru care, neputând include toate destinațiile, am preferat ca destinația să fie trecută în mod generic, urmând ca ea să fie alocată de către Guvern și, în colaborare, evident, cu Parlamentul.

În această chestiune suntem la fel de interesați ca și colegii noștri din opoziție ca fondurile să fie derulate într-un mod foarte transparent și ele să fie destinate, exact, restructurării economice.

Așadar, domnule coleg, acesta este motivul pentru care ele nu au fost defalcate încă în acest moment.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Neculai Popa.

Domnul Neculai Popa:

Domnilor președinți,

domnilor miniștri,

doamnelor și domnilor parlamentari,

eu am făcut un amendament la art. 24 lit. d) prin care am solicitat ca, din suma de 3.500 miliarde ce rezultă din privatizarea societăților comerciale, 500 de miliarde să fie destinați pentru susținerea și relansarea întreprinderilor mici și mijlocii.

De ce am făcut acest amendament? Pentru că din studiul pe care l-am făcut asupra bugetului de stat pe anul 1998 nu se prevede nici într-un articol o poziție care să susțină activitatea întreprinderilor mici și mijlocii. Am rămas surprins, așa cum vă spuneam și ieri, la Capitolul îAgricultură", pentru că domnul Radu Vasile — și am ascultat cu toții cu sufletul la gură expunerea domniei sale, prin care spunea că în afară de agricultură, două priorități economice îi stau în față, și anume: susținerea și relansarea întreprinderilor mici și mijlocii și stimularea exportului. Sigur că până acum nu am văzut nimic, de aceea, la vremea respectivă, eu personal am spus că bugetul trebuia retras și trebuia să fie corelat cu Programul de guvernare.

În această situație, aș vrea să vă spun, în urma unui studiu făcut de Centrul pentru studii politice și analize comparative în 1997, în România, jumătate din numărul întreprinderilor mici și mijlocii au fost decapitalizate. Aproximativ 90% din numărul întreprinderilor mici și mijlocii nu-și pot permite să angajeze credite la bancă din cauza ratei dobânzilor extraordinar de mare, în jur de 50-–60%, și am lucrat și cu sută sau peste sută la sută și activitățile pe care le desfășoară nu sunt atât de rentabile încât să acopere rambursarea dobânzilor la credite.

De asemenea, aș vrea să vă mai spun că peste 25% din întreprinderile mici și mijlocii înregistrează pierderi imense din cauza menținerii artificiale a cursului de schimb leu-dolar, care, așa cum vă spuneam și ieri, este menținut tot în jurul sumei de 8.300–8.400 când, de fapt, el trebuie să ajungă la 11.000 sau 12.000 lei pe dolar.

Din 1991 și până în prezent au fost înregistrate 643 întreprinderi mici și mijlocii, din care, din cauza lipsei de facilități și a sprijinului de care trebuie să se bucure aceste întreprinderi mici și mijlocii, 80% dintre ele și-au redus substanțial activitatea, unele intrând chiar în situația de faliment.

De asemenea, un alt paradox care s-a înregistrat în această perioadă datorită lichidării complexelor mari și a coloșilor industriali, practic, Guvernul actual trebuia să aibă în vedere stimularea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, a acestui sector care va trebui să dețină o pondere din P.I.B. de până la 90%.

Iată că ponderea lui a scăzut la 35% din P.I.B. în 1997 și, ca un paradox, ca să vedeți ce se întâmplă, aceste întreprinderi mici și mijlocii au produs în 1997 300.000 de șomeri, deci vă dați seama că, în loc să absoarbă populația disponibilizată din lichidarea societăților comerciale nerentabile, ele au produs șomeri.

De aceea, vin în fața dumneavoastră și vă rog să fiți de acord cu amendamentul pe care l-am făcut, de acordare, din suma celor 3.500 de miliarde, a 500 miliarde pentru susținerea și relansarea întreprinderilor mici și mijlocii, prin diminuarea sumei care a fost afectată pentru industrie de la 2.800 de miliarde, deci să se diminueze la 2.300 de miliarde.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Fac precizarea că amendamentul se găsește la numărul curent 80 în raportul amendamentelor respinse de către comisie.

Dau cuvântul domnului deputat Iuliu Vida.

Domnul Vida Iuliu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Comisia pentru politică economică, privatizare și reformă a Camerei Deputaților a formulat un amendament la art.24 lit. d) în sensul de a găsi resurse pentru a cuprinde în proiectul bugetului de stat, respectiv în Legea bugetului de stat, suma de 500 de miliarde pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. În cadrul comisiei a existat un consens total asupra necesității de sprijinire a acestui sector, care constituie un factor de bază pentru relansarea economiei și pentru consolidarea și dezvoltarea sectorului privat din economie.

În urma discuțiilor care s-au purtat în zilele anterioare și astăzi, a rezultat că în condițiile create nu sunt posibilități pentru a găsi resurse în vederea satisfacerii în totalitate a acestei cerințe, în schimb după analize aprofundate s-a constatat că există o posibilitate de a cuprinde în acest articol, respectiv literă, suma de 80 de miliarde pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. Nu prin majorarea cheltuielilor bugetare, ci pe seama modificării structurii fondului aflat la dispoziția guvernului în sumă de 3.500 de miliarde lei pentru finanțarea procesului de restructurare și reformă, în sensul că suma de 2.800 miliarde de lei destinată pentru sectorul industrie să fie micșorată la 2.720 miliarde lei și, prin completare la textul din proiectul de lege, să cuprindem 80 de miliarde lei pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.

Nu vin cu motivații suplimentare, pentru că toată lumea știe că această chestiune este o necesitate, dar pornind de la faptul că acest buget urmărește stoparea inflației și încearcă să restabilească dezechilibrele produse, considerăm că în condițiile create unica soluție este această propunere pe care am formulat-o.

Există un acord de principiu din partea Guvernului cu privire la această problemă și solicit ca domnul ministru al reformei, dacă dorește, să facă precizările de rigoare, în legătură cu propunerea făcută.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți amabil să-mi spuneți la ce număr se află? Da. Este la numărul 86 din anexa cu amendamente respinse.

Este bine să avem aceste precizări pentru dezbaterea în continuare.

Vă rog, domnul deputat Ionescu.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Stimați invitați,

În momentul de față, la Comisia de politică economică și privatizare din Camera Deputaților există mai multe inițiative parlamentare privind această situație a întreprinderilor mici și mijlocii. ele sunt în număr de 6–7. Au participat la aceste inițiative aproape toate forțele politice din Parlament.

Colectivul de lucru format de deputați din partea inițiatorilor și reprezentanți ai Ministerului Reformei lucrează la elaborarea unui proiect de lege care să statueze organizarea și desfășurarea unui proces investițional stimulativ, coerent și nebirocratic, favorabil dezvoltării economice și sociale a țării.

Intensificarea procesului de restructurare a agenților economici mari implică dezvoltarea imediată a sistemului întreprinderilor mici și mijlocii în vederea preluării unor activități compatibile cu profilul acestora și al întregirii în condiții eficiente a plusului de producție și comercializare.

Având în vedere necesitatea stimulării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, domeniu esențial al construcției unei economii de piață efectivă, generator al clasei mijlocii în societatea românească, ca factor de stabilitate economică și de susținere însemnată a veniturilor bugetare, am solicitat în amendamentul propus de mine, în afara Comisiei economice, suma de 100 miliarde lei, ceea ce văd că se apropie de cea hotărâtă de cei doi miniștri: al reformei și al industriei.

Eu am făcut acest amendament de 100 de miliarde, față de comisie — de 500 de miliarde, având în vedere situația austeră a bugetului. Eu sunt de acord ca această sumă să nu fie majorată în afara sumelor alocate prin buget și din cei 2.800 de miliarde să fie prevăzute 100 miliarde lei pentru această activitate a întreprinderilor mici și mijlocii, modificând art. 24 lit. d), scriind în continuare: î… și 100 miliarde lei pentru sprijinirea, dezvoltarea întrepriderilor mici și mijlocii…" Este necesar să prevedem în buget această poziție, pentru a putea fi alocați banii pe parcursul desfășurării exercițiului bugetar din anul 1998.

Sunt de acord și cu ceea ce s-a spus de domnul deputat Vida, așa încât vă rog să susțineți acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

A cerut o intervenție foarte scurtă domnul deputat Cazan.

Domnul Gheorghe Romeo Leonard Cazan:

Eu am să revin la problema ridicată de mine și la argumentele pe care le-a adus domnul Vosganian.

Ieri, într-o discuție cu dânsul, încercând să aflu care este motivul pentru care amendamentul a fost respins, argumentul a venit: comisia nu avea ce face întrucât miniștrii prezenți la comisie au spus că nu pot întocmi o asemenea anexă. Astăzi vine cu un argument pe care eu îl consider jignitor pentru toți, ca să vorbească de Legea locuințelor, când este foarte clar că este vorba de industrie — 2.800, agricultur㠗 500.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul domnului deputat Mureșan, ministru al reformei.

Domnul Ioan Mureșan — ministrul reformei:

Mulțumesc, domnule președinte.

doamnelor și domnilor,

Pentru că domnul deputat Florin Georgescu a ridicat aici problema banilor pe care îi alocăm restructurării și reformării zonelor industriale și agriculturii, noi am recunoscut, de la instalarea Cabinetului Radu Vasile, că principala rămânere în urmă a Programului pe 1997 a fost tocmai încetinirea reformelor structurale. De aceea noua construcție bugetară conține această sumă de bani alocată pentru restructurarea marilor regii autonome, pentru că trebuie să o spunem aici foarte deschis, încercările Cabinetului pentru a porni acest demers au fost stopate în cursul anului trecut tocmai de structurile manageriale care conduceau aceste structuri industriale.

Iată de ce noul buget vă propune un procent de 1,5% din P.I.B. alocat costurilor și recunoaștem pentru prima dată că reforma costă. Am alocat această sumă de 1,5% din P.I.B. pentru aceste programe. Cerința domnului deputat ca aceste programe să se afle anexate în această importantă lege, și anume Legea bugetului de stat pe anul 1998, este în parte agreată de către noi. Doar atât că trebuie să spunem: Legea de restructurare a regiilor — Ordonanța de urgență nr. 30, care a trecut apoi prin Parlament și care a fost apoi reamendată și la care dumneavoastră ați dorit ca regiile de interes național să fie restructurate prin lege — a întârziat foarte mult demararea acestor programe.

Trebuie să recunoaștem că actele normative care vor sta la baza restructurării principalelor regii: RENEL, ROMGAZ, S.N.C.F.R. și a altor regii importante nu au fost încă date, tocmai pentru întârzierea aceasta legată de adoptarea legii.

Acum programele sunt pregătite. Ele vor fi dezbătute în ședințele următoare de guvern și vă vor fi prezentate în Parlament, stimați colegi.

Nu avem nici o reținere ca acest demers să-l facem împreună, pentru că sunt principalele obiective ale Guvernului în cursul anului 1998.

Trebuie să mai adaug aici la cele spuse de domnul deputat Florin Georgescu că dânsul bate la o poartă deschisă, la o ușă deschisă, atunci când spune să folosim banii din privatizare pentru aceste programe de restructurare. Tocmai pentru că nu vrem ca marea majoritate a sumelor ce provin din privatizare să fie alocate consumului și vrem să direcționăm banii către restructurarea acestor zone industriale și agricole, pentru infrastructură, apar aceste sume în art. 24 din Legea bugetului de stat.

Sigur, aș putea să fac trimitere la Programul Cabinetului Radu Vasile, care a fost adoptat în Parlamentul României și unde, în secțiunea pe termen scurt sunt puse termenele, sunt stipulați foarte clar pașii pe care-i vom face în urmarea acestor programe de restructurare. Sunt acolo detaliate, foarte bine, aș spune eu, calendarul restructurării RENEL, calendarul restructurării S.N.C.F.R., ROMGAZ și calendarul privatizării ROMTELECOM. Acolo nu apar însă costurile pe programe, dar în foarte scurtă vreme, doamnelor și domnilor, vom veni în fața Parlamentului și vă vom prezenta și aceste costuri.

În ceea ce privește problemele ridicate de colegii mei din Parlament, cele legate de întreprinderile mici și mijlocii. După cum s-a amintit aici, am pornit împreună cu Comisia economică, reformă și privatizare de la Camera Deputaților un program de susținere a acestui sector economic. Am avut primele discuții, am agreat ca din toate inițiativele legislative împreună cu propunerea noastră legislativă care nu și-a mai urmat cursul firesc prin ședința de cabinet să se poată face un raport comun și în cel mai scurt timp să prezentăm plenului Camerei Deputaților un raport pentru un cadru legislativ favorabil acestor entități economice.

Intenționăm ca până în toamna acestui an cadrul legislativ și instituțional să fie creat și pentru aceea avem nevoie și de o susținere financiară.

Iată de ce, în urma discuției cu colegul meu, domnul ministrul Radu Berceanu, am agreat ca, din fondurile de restructurare și reformă alocate Ministerului Industriei la art.24, din cele 2.800 de miliarde, în urma calculelor pe care le-am făcut aseară, am reușit să obținem 80 de miliarde care să intre în zona sprijinului întreprinderilor mici și mijlocii. Așa că propunerea noastră este să susțineți alocarea a 80 de miliarde pentru sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii. Sigur că această sumă va veni și își va găsi locul în momentul în care legea va fi gata și instituția pe care o vom crea pentru încurajarea acestor structuri economice va fi creată.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Neculai Popa.

Domnul Neculai Popa:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Nu aș fi venit la microfon dacă nu aș fi profitat de prezența domnului ministru al reformei, domnul Ioan Mureșan.

Eu vreau să atrag atenția la modul cel mai serios că, dacă până în două luni de zile nu se vine cu o inițiativă legislativă pentru susținerea și relansarea întreprinderilor mici și mijlocii, pentru a beneficia de credite cu dobânzi bonificate și alte facilități de care au nevoie aceste întreprinderi mici și mijlocii, ele vor falimenta peste 80%. Deci, este o situație foarte gravă.

De asemenea, aș vrea să-i spun domnului ministru Mureșan că-i urez succes în noul post pe care-l deține în momentul de față, dar pe timpul Guvernului Ciorbea, m-am interesat, foarte multe linii de creditare au fost blocate din cauza bâlbâielii și bramburelii care a existat în Ministerul Reformei și Ministerul Privatizării.

Concret, despre ce este vorba?

Aveam o linie de creditare și de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii, era vorba de 6 milioane de ECU, care nu s-au finalizat și nu s-au derulat aceste credite, din cauză că nu avea cine să semneze cu reprezentanții PHARE aceste credite. Or, nu se poate așa ceva. De asemenea, au fost oferte din partea Băncii Mondiale, de 250 de milioane de dolari, pentru susținerea sectorului privat. Nici aceste sume nu s-au derulat, pentru că cei de la Banca Mondială nu aveau cu cine discuta și nu aveau cu cine să semneze aceste documente.

Din acest punct de vedere, am încredere că domnul ministru Mureșan va face ordine în acest minister și să dea Dumnezeu să-i țină obiceiul.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Florin Georgescu.

Și mai rog liderii de grupuri să-și cheme colegii în sală pentru vot.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi, eu am ascultat cu multă atenție intervenția domnului ministru Mureșan și, drept să vă spun, în afară de faptul că am apreciat la Domnia sa hărnicia și conștiinciozitatea cu care și-a însușit câțiva termeni de specialitate în domeniul reformei, cum ar fi: reformă structurală, ajustare structurală, reforma costă… de fapt, reforma doare, după cum a spus dumnealui…

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La subiect, vă rog!

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte, vă rog să nu mă întrerupeți, pentru că eu expun aici un punct de vedere legat de intervenția și de…

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, domnul deputat…

Domnul Florin Georgescu:

Poate vreți să vorbesc ce vreți dumneavoastră… sau poate vreți să vorbiți dumneavoastră de la acest microfon…

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am următoarea rugăminte la dumneavoastră, domnule deputat, noi ne succedăm la putere sau în opoziție și e bine ca ironiile să le păstrăm pentru altă dată…

Domnul Florin Georgescu:

Acestea nu sunt ironii, sunt constatări. Dacă dumneavoastră le interpretați așa, e părerea dumneavoastră.

Deci, eu îl apreciez și și-l stimez pe domnul ministru Mureșan, dar trebuie să remarc acest fapt.

Vizavi de aceste exprimări ambigue și total generale, am constatat că Domnia sa, din păcate pentru dumnealui, nu a răspuns la nici una din problemele ridicate aici de către noi, Grupul parlamentar P.D.S.R., și de aceea ne declarăm total nemulțumiți de intervenție și l-am ruga pe domnul ministru Dăianu, care înțelege mai bine ce l-am întrebat noi, să vină să ne răspundă la întrebările adresate, pentru a ști cum să formulăm opțiunea de vot.

De asemenea, a venit la acest microfon distinsul domn președinte al comisiei de la Senat, pe care, de asemenea, îl apreciem foarte mult, dar care a dat încă o dată dovadă că-i place să rămână la suprafața lucrurilor, pentru că știind dânsul, probabil, din discuțiile în cadrul coaliției aflate la guvernare despre anumite intenții obiective de realizat în cadrul acestor programe de guvernare, legat și de construcțiile de locuințe, le-a afirmat ca fiind incluse în prevederile articolului pe care-l discutăm.

Să citească domnia sa formularea de la articolul pe care-l dezbatem acum de la punctul d) și o să vadă că atâta timp cât se nominalizează concret industria, agricultura și recapitalizarea EXIMBANK, nu este loc pentru o destinație foarte corectă pe care dânsul a sugerat-o, și anume cea de construcții de locuințe.

Doriți să faceți și construcții de locuințe? Noi v-am sugera mai mult. Noi am făcut cât am putut. V-aș ruga să faceți și dumneavoastră.

Rupeți de aici o sumă… din 2.800 de miliarde și spuneți: 500 de miliarde pentru Agenția Națională de Locuințe, pentru suvenționarea dobânzilor, pentru crearea capitalului inițial în cadrul creditului ipotecar ș.a.m.d., dar după cum este formulată nu aveți o asemenea posibilitate.

Dumneavoastră vreți să restructurați regiile autonome pe care le privatizați. Păi, n-am înțeles!

Dumneavoastră nu mai vreți să introduceți banii din privatizare la agenții economici care nu sunt atractivi pentru privatizare, dar care au segmente de piață și entități care sunt deosebit de atractive, cum sunt băncile și regiile autonome, întâi le cosmetizați și după aceea le vindeți!

Asta echivalează cu… — ceea ce vă repet de mai mult timp de la acest microfon — cu această orientare total antinațională, pe care o promovează actuala putere, și anume, de a naționaliza pierderile și de a privatiza profiturile. Deci, curățiți băncile și după aceea le vindeți pe nimic la străini. Dotați regiile autonome pe banii publici și după aceea le vindeți, la fel, când cursul va fi 12–13.000 de lei pe dolar. Este o atitudine și un comportament și o opțiune total antieconomice, antinaționale și antisociale!

Deci, construcții de locuințe, din păcate, nu au corespondent în aceste prevederi, pe de o parte, iar pe de altă parte, dumneavoastră vreți să restructurați niște regii autonome prin modernizare, ca după aceea să le privatizați. Păi, fiți consecvenți, domnilor! Privatizați-le în starea actuală și să vină, cum spuneți dumneavoastră, traducând din recomandările Băncii Mondiale care apără interese, uneori supranaționale, că d-aia se numește mondială, că altfel se numea bancă națională, deci, în care spune că restructurarea se face de către noul proprietar. Păi, lăsați-l pe noul proprietar, pe care probabil că dumneavoastră deja îi știți, lăsați-i pe aceștia să restructureze! Nu le mai dați și cadouri! Nu le mai dați și dotări din banii publici ai României! Folosiți-i în alte domenii… la agenții economici care nu sunt căutați acuma pentru o asemenea acțiune de privatizare, dar care au o piață și dovedesc că nu le lipsește decât ceva capital circulant și câteva elemente de modernizare.

Deci dumneavoastră înțeleg că sunteți de acord cu anexa.

În acest sens, v-aș ruga să veniți concret cu ea și să ne-o propuneți la numărul pe care-l veți stabili în cadrul anexelor bugetelor, pentru că a vă da un cec în alb nu înseamnă decât a vă da dumneavoastră o sarcină foarte grea pe care nu știu dacă veți reuși să o realizați în așa fel încât să satisfaceți o cât mai mare parte dintre contribuabilii țării, și anume o sarcină de a cheltui pe niște programe subiective și arbitrare banii proveniți din munca acestui popor în ultimii 50–60 de ani, pentru că 3.500 de miliarde este avuția poporului, pe care noi o dăm pe mâna unora care spun că știu să gestioneze, dar nu au dovedit până acum, prin ceea ce au făcut, în ceea ce privește calitatea, eficiența și economicitatea actelor de administrare publică.

Cadrul juridic a existat, domnule ministru Mureșan, pentru a putea folosi acești bani, pentru că Legea privatizării spune care sunt destinațiile în concepția dumneavoastră, ale veniturilor din privatizare și spune că prin hotărâri de guvern, punctuale, periodice, puteți face alocații în acest sens.

A existat cadrul juridic necesar pentru a face așa ceva.

De ce nu ați luat banii din privatizare și să-i alocați la regia RENEL care este astăzi regie? Dumneavoastră vreți să faceți altceva: vreți că transformați regia în societate comercială și banii proveniți din privatizare să-i introduceți pe anumite segmente ale acesteia ca după aceea să o vindeți la prețuri subevaluate.

Este total imoral ceea ce intenționați să faceți… și ați avut cadrul juridic să procedați în acest sens… cu atât mai mult cu cât s-a aprobat Legea privind restructurarea regiilor autonome, v-am ruga frumos să veniți cu această anexă, pentru că astăzi aveți, în ansamblul său, cadrul juridic, care înseamnă restructurarea în opinia dumneavoastră, repet, a regiilor autonome, și să precizați în anexă, concret, nu general, …industrie în România… vom folosi banii din privatizare în industrie… în ce fel de industrie?!… la ce poziții din activele întreprinderilor acestor regii veți acționa, veți moderniza, veți da capital circulant?…, pentru că dumneavoastră probabil că înțelegeți și acest proces de restructurare, cum se vede din anexa nr. 1 a bugetului de stat, cheltuielile acestea le vedeți ca pe cheltuieli de închidere a unor mine, cheltuieli privind plata de dobânzi la datoria publică, la Banca Agricolă, care n-au nici un fel de legătură directă cu procesul de restructurare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, vă rog foarte mult, ați avut un drept la replică. Nu abuzați de timp.

Domnul Florin Georgescu:

În încheiere, domnule președinte, vă precizez foarte clar ceea ce cerem Guvernului și doresc să ni se răspundă de la acest microfon de către domnul ministru Dăianu, care a semnat bugetul. Dacă este de acord, împreună cu colegii dumnealui, să facă o anexă în care să scrie foarte clar ce obiective și ce gen de acțiuni vor fi susținute din acești bani, care nu sunt sumă de neglijat, ci sunt 3.500 de miliarde de lei. Este vorba de o sumă deosebit de importantă, care reprezintă peste 1% din produsul intern brut.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul senator Cristian Dumitrescu, vicepreședinte al Senatului.

Vă rog.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Intervenția mea este o intervenție de procedură și se adresează domnului Chiliman, președintele de ședință de astăzi.

Domnule președinte de ședință, vă rog să aplicați prevederile regulamentare, în ceea ce privește o anumită situație care se creează cu obstinație în această dimineață. Efectiv, este vorba despre jigniri, despre aprecieri care sunt cu totul și cu totul lipsite de cele mai elementare fundamente de deontologie parlamentară, vizavi de persoane.

Noi știm că suntem aici, în Parlamentul României, toți egali. Nu are nimeni dreptul să evalueze, să aprecieze și să-și bată joc de competența ori pregătirea noastră. Nu suntem trimiși și nu suntem avalizați ca persoane și ca parlamentari de nici o altă instituție decât de către cetățean și este rușinos, degradant și mai mult decât populist, să se facă atacuri la persoane, la competența unor persoane, de către alte persoane, care ele însele nu dovedesc competență, ci un populism deșănțat. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Liniște, vă rog!

Am intervenit atunci când a fost nevoie și consider că acest gen de a ne lua de foarte sus de către majoritatea celor de-aici nu caracterizează, în orice caz, o educație solidă.

Eu cred că trebuie să încercăm să ne respectăm și, în momentul în care există asemenea accese ale unor colegi, ele în nici un caz numai respect nu denotă.

Eu am intervenit atunci când am crezut că este cazul și nu am vrut să iau microfonul. Data viitoare, când vor mai apărea asemenea situații, să nu vă mire că veți rămâne fără microfon.

Deci, în acest moment, s-au epuizat toate intervențiile la acest alin. d) al art. 24.

S-a solicitat un răspuns din partea Guvernului.

Doresc să știu dacă domnul ministru Dăianu poate răspunde.

Vă rog.

Îi rog pe liderii de grupuri să-i aducă pe colegi în sală, pentru că vom trece la vot.

Domnul Daniel Dăianu — ministrul finanțelor :

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum este formulat articolul, inexistența unei anexe nu semnifică dorința de a nu fi transparent. Vreau să spun că chiar dacă ar exista o anexă, o anexă în sine nu certifică bună purtare. Buna purtare, conduita pe care o așteptăm de la un act de guvernare responsabil depind de fapte, iar faptele oricând sunt sub controlul dumneavoastră, controlul exercitat de Parlament.

Există un angajament al Guvernului nu numai de a vă informa post factum, ci ex ante — deci, înainte. Aceste programe există. Este adevărat că programele nu sunt întotdeauna însoțite, mai ales atunci când se intră în adâncime, de estimări, pentru că ar fi și foarte greu. Estimările, de multe ori, te pot lega de mâini și de picioare, atunci când sunt, în mare, detalii. Pentru că un program de restructurare este dificil de anticipat cât va costa.

Atât vreau să asigur, că există dorință de transparență. Nu este în intenția noastră de a nu supune atenției Legislativului ceea ce înțelegem noi prin restructurare.

Totodată, aceste resurse nu se vor duce spre consum.

Există o dispută între noi, în legătură cu ceea ce înseamnă restructurare și asta și noi o încuviințăm, și dumneavoastră o încuviințați.

Dar vă asigurăm că nu există nici o intenție de a nu fi transparenți, de a folosi banii pentru consum, ci pentru ceea ce noi numim cheltuieli de reformă și restructurare. Și Legislativul va fi informat despre ceea ce avem în vedere să facem. Oricum, această informare există și prin Programul de guvernare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul domnului Traian Decebal Remeș, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, bănci de la Camera Deputaților.

Vă rog.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi, vă propunem, în numele comisiei, ca acest alineat să sune astfel:

îFondul la dispoziția Guvernului, constituit din vărsăminte din privatizare, în sumă de 3.500 miliarde lei, pentru susținerea programelor de restructurare și reformă, care vor fi aprobate de către Guvern. Sumele se vor aloca pentru sectoarele: industrie — 2.720 miliarde lei; pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii — 80 miliarde și pentru agricultur㠗 500 de miliarde, pe bază de programe și proiecte, precum și recapitalizarea Băncii de Export-Import îExim-Bank — S.A."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, e vorba de 70 sau 80 de miliarde lei?

Domnul Decebal Traian Remeș:

80 de miliarde lei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare, în primul rând, amendamentul comisiei, care este la nr. curent 33, referitor la lit. d) art. 24, cu completarea privind 80 de miliarde lei pentru IMM-uri.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Vă rog, numărați voturile împotrivă. 47 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog, numărați. 9 abțineri.

Deci, cu marea majoritate de voturi: 47 de voturi împotrivă și 9 abțineri, a fost adoptat amendamentul, în forma prezentată la nr. curent 33 din raport, lit. d).

În continuare, art. 24, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 44 de voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu marea majoritate de voturi: 44 împotrivă și 7 abțineri a fost adoptat art. 24.

Continuăm cu art. 25.

La art. 25 exist㠗 la nr. curent 34 din raport — amendamentul comisiei și atât. Este singurul.

Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog, numărați. 41 abțineri.

Domnul Acsinte Gaspar:

Art. 25 are un amendament.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Poftim? Nu am fost atent.

Deci, am supus spre aprobare nr. curent 34 din raportul comisiei, referitor la art. 25. Am făcut precizarea de la început. În anexa nr. 2, din raportul comisiei — amendamente respinse; la mine, între pag. 36 și pag.…

Domnul Florian Bercea

Amendamente admise…

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Păi, da, dar pe acela l-am supus la vot. Am supus la vot art. 25, cu amendamentul admis al comisiei, nr. curent 34 din raport. Am făcut precizarea de la început.

Trecem la art. 26, unde nu sunt amendamente depuse la comisie. Nici ale comisiei. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă la nr. 26? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog, numărați abținerile. 33 de abțineri.

A fost admis art. 26.

Art. 27.

De asemenea, nu sunt amendamente respinse. Nici comisia nu a făcut.

Vi-l supun spre aprobare, dacă nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 17 abțineri.

Adoptat.

Art. 28.

La art. 28 alin. 1 nu sunt amendamente. La alin. 2 sunt câteva amendamente respinse.

Deci, dacă sunt intervenții la alin. 2 al art. 28?

Supun la vot alin. 1, unde nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 37 de abțineri.

Cu mare majoritate de voturi și 37 de abțineri numai, a fost adoptat alin. 1.

La alin. 2, vă rog să-mi spuneți unde aveți amendament.

Dacă la lit. a) sunt intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare lit. a) de la alin. 2 al art. 28.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog să numărați. 27 de abțineri.

Cu mare majoritate de voturi — adoptat.

Lit. b) de la alin. 2 al art. 28.

Domnul deputat Petrescu, vă rog.

Să-mi spuneți și la ce număr din raport vă referiți.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La nr. 91 sau nr. 92.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

91. E amendament respins. Vă rog.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

91 sau 92, pentru că sunt la rând. E același amendament. Este o completare la lit. b), în sensul că, în situația cheltuielilor de capital, prevăzute integral sau în completare, pot fi procurate, instalate și modernizate centrale și microcentrale termice de scară sau de bloc. Este un amendament care nu implică modificări bugetare, permite înscrierea unor cheltuieli prevăzute din surse diferite și nu neapărat prin transferuri de la bugetul de stat și care rezolv㠗 măcar parțial — problema căldurii, care, în anumite locuri, este extrem de dificil de rezolvat. Și un al treilea argument: acest amendament a fost acceptat de Comisia pentru administrație locală de la Camera Deputaților.

Aș dori să știu punctul de vedere al Comisiei pentru buget-finanțe, bănci.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul domnului senator Varujan Vosganian, pentru a motiva respingerea acestui amendament de către comisiile pentru buget-finanțe.

Vă rog.

Domnul Varujan Vosganian:

Am avut o consultare ulterioară cu inițiatorul acestui amendament și — după o analiză în cadrul comisiilor — am hotărât să acceptăm acest amendament, pentru că e un amendament care presupune numai posibilitatea acestei soluții fără a obliga, și — "n acest sens — fără a opera modificări în sumele alocărilor bugetare.

De aceea, noi am considerat că crearea acestei posibilități este, în acest moment, posibilă. Așadar, în momentul de față, acceptăm acest amendament.

Domnul Florin Georgescu:

Aveți vreun S.R.L. pe-acolo?

Domnul Varujan Vosganian:

Așadar, după consultarea membrilor comisiilor care stau acolo – noi nu putem consulta pe toți membrii comisiilor — după consultări, în acest moment, noi am acceptat acest amendament.

Locul comisiilor este acolo, stimați colegi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Florian Bercea. Vă rog.

Deci, e vorba de amendamentul respins de comisie la nr. curent 91 privind centralele termice.

Domnul Florian Bercea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum rezultă din raportul întocmit de comisie și din anexe, acest amendament — "n plenul ședinței celor două comisii — a fost respins. Sigur că oricine poate să reevalueze, dintr-un motiv sau altul, un punct de vedere, un argument etc., dar asta nu însemnă să nu procedăm în mod regulamentar. După cum vedeți, acolo nici nu e loc. Chiar dacă am vrea să stăm toți, e vorba de două comisii, nu putem sta unul în brațele celuilalt, oricâtă armonie ar exista.

Deci, dacă lucrurile stau de o asemenea manieră, atunci vă rog insistent să lucrăm regulamentar. Asta înseamnă să cereți întreruperea lucrărilor ședinței, să se retragă cele două comisii, se analizează și, după aceea, votul rămâne vot și va fi luat în considerare.

De ce, de fiecare dată, trebuie să tot inventăm atâtea lucruri?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, eu fac următoarea propunere: voi închide ședința puțin mai devreme, lăsând timp comisiilor, până la ora 13,00, să analizeze acest lucru.

Așadar, noi continuăm până la fără un sfert, va rămâne un sfert de oră pentru analizarea acestui amendament și vom vedea, după pauză, la ora 14,00, când vom începe, comisiile vor veni cu o propunere.

Mie mi se pare că este corect să procedăm în felul acesta.

Astfel, alin. b), cu amendamentul respectiv, îl transmitem comisiilor pentru a fi reanalizat.

Vă rog, nu părăsiți sala de ședință. Este numai și jumătate, mai avem încă un sfert de oră și vrem să mai votăm ceva. Dacă părăsiți sala, nu vom mai avea cvorum și voi fi obligat să apelez la metode dure.

Continuăm cu alin. 3 al art. 28 la care nu sunt amendamente.

Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog, numărați. 29 voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

A fost adoptat.

Vom reveni la art. 28 după pauză.

Continuăm cu art. 29.

La art. 29 comisia nu are decât amendamente respinse.

Dacă sunt intervenții la primul alineat al art. 29? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 15 abțineri.

Adoptat.

Alin. 2 de la art. 29.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri.

Adoptat.

Alin. 3.

Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 5 abțineri.

Adoptat.

Art. 29, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, vă rog? 13 voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Deci, cu mare majoritate: 13 voturi împotrivă și 9 abțineri, a fost adoptat art. 29.

Art. 30.

La art. 30, dacă sunt intervenții la alineate?

La alin. 1 sunt intervenții? Nu sunt.

La alin. 2? Nu sunt.

La alin. 3? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare alin. 1, 2 și 3 ale art. 30.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri? 21 de abțineri.

Au fost adoptate primele 3 alineate.

Alin. 4.

Dacă sunt intervenții, vă rog.

Domnul deputat Ruse.

Domnul Corneliu Constantin Ruse:

Alin. 4 introduce obligativitatea respectării alocării unor sume pentru învățământ — respectiv, după niște criterii care sunt stabilite în anexa nr. 10, la pct. 6. În speță, toate comisiile locale vor fi obligate să aloce pentru învățământ 45% din sumele locale alocate de către consiliile județene prin transferuri și subvenții. Eu cred că este o ingerință inadmisibilă în autonomia administrației locale și este posibil ca uneori sumele acestea fixe de 45% să fie insuficiente, iar alteori să fie mai mult decât suficiente pentru învățământ.

Considerăm că este normal ca reprezentanții aleși ai populației să stabilească, respectând anexa nr. 10, ca toate acele criterii să fie orientative, astfel încât să-și poată îndeplini, în bune condițiuni, mandatul încredințat de către alegători. Dânșii sunt acei care cunosc foarte bine obligativitatea realizării stării de echilibru social și economic al fiecărei localități.

Eu cred că trebuie să-i lăsăm să determine singuri care sunt principalele criterii după care trebuie să aloce sumele din transferuri.

Deci, eu propun eliminarea alin. 4 din art. 30, considerând că anexa nr. 10, cu cele 7-8 criterii care sunt stabilite acolo, sunt suficiente, iar acele criterii orientative au un element de orientare pentru consiliile locale, în momentul în care vor face alocările pentru diverse activități social-economice din localitățile lor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Are cuvântul domnul deputat Tamás Sándor.

Apoi, domnul deputat Croitoru.

Domnul Tamás Sándor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorată Cameră,

eu m-am consultat și cu președintele consiliului județean pe care îl reprezint și eu, precum și cu alții, mai ales avându-se în vedere și cele expuse de colegul meu antevorbitor, referitor la autonomia locală.

Eu am propus — și propun și acum de la microfon — eliminarea alin. 4, pentru următoarele motive:

Începând din anul 1990, reparațiile capitale la instituțiile de învățământ s-au executat cu luarea în considerare a programelor prioritare stabilite în funcție de necesități. De aceste programe prioritare au beneficiat, în primul rând, unitățile de învățământ cu număr mare de elevi și cele la care clădirile au fost degradate.

Stabilirea cotei în funcție de numărul elevilor ar defavoriza unitățile cu un număr scăzut de elevi și ar exclude derularea normală a programelor prioritare stabilite și începute.

În consecință, având în vedere și cele expuse de mine, și cele prezentate de domnul coleg antevorbitor, eu cer eliminarea alin. 4 de la acest articol.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Croitoru, vă rog.

Urmează domnul deputat Munteanu.

Domnul Mircea Adrian Croitoru:

Aduc în plus câteva argumente, la fel, pentru eliminarea acestui articol.

În primul rând, la art. 30 alin. 4, art. 30 alin. 2, pe care l-am votat deja, prezintă foarte clar după ce criterii se face repartizarea atât la nivel de județe, cât și în cadrul județelor.

Se specifică: îrepartizarea pe județe a sumelor defalcate din impozitul pe salarii, ca și repartizarea pe unități administrativ-teritoriale, se face în funcție de condițiile specifice fiecărei localități, de situația economico-socială și demografică a acestora".

Pe de altă parte, această acceptare a ideii de respectare a criteriului, ca pentru învățământ să se repartizeze 45%, este în totală contradicție cu autonomia, cu descentralizarea de care vorbim așa de mult.

În altă ordine de idei, singurul care cunoaște adevărul în județul respectiv este consiliul județean, și acestea deja și-au făcut programe pe perioade mai lungi, în care — funcție de etape — prioritățile sunt acelea pe care le stabilește consiliul județean.

De aceea, sunt pentru eliminarea acestui articol.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Are cuvântul domnul deputat Munteanu.

Urmează domnul deputat Grigoraș.

Domnul Ion Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, aici nu putem avea o identitate de puncte de vedere, când e vorba de criteriile exprimate cantitativ din anexa nr. 10, la care se referă, de fapt, art. 30.

Vreau să rețineți că dacă, din punctul de vedere al principiului autonomiei locale, această obligație subliniată de alin. 4 al art. 30 este cam nepotrivită, totuși, în alin. 2 pe care noi l-am aprobat, criteriile defalcate conform anexei nr. 10 sunt cele care au stat la baza repartizării din bugetul de stat către bugetele județene.

Prin urmare — vedeți?— ar trebui să ne stabilim cu consecvență ideea păstrării autonomiei, în așa fel încât să nu contrazicem modul de repartizare pe care l-am hotărât prin alin. 2 votat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Grigoraș, vă rog.

Am o rugăminte: mai avem încă 5 minute. Dacă intervențiile se repetă pe aceeași temă, nu mai reușim să votăm articolul. Bănuiesc că toată lumea vrea să spună același lucru.

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea este tot pe aceeași temă, dar cu câteva argumente suplimentare. Nu voi repeta ceea ce s-a spus aici.

V-aș ruga să observați că există și o chestiune care ține de o anumită coerență legislativă.

În alin. 2 se prevede că criteriile de determinare a sumelor defalcate sunt prevăzute în anexa nr. 10 și ele vor fi utilizate și în repartizarea pe unități administrativ-teritoriale din cadrul județului, dar în funcție de condițiile specifice fiecărei localități. Deci, situația economică, socială și demografică a acestora. Astfel, către județ merg în funcție de condițiile specifice, județele repartizează, potrivit prevederilor de la alin. 1, împreună cu Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlul Financiar de Stat, după consultarea primarilor, tot în funcție de condițiile specifice ale fiecărei localități și ajungem la localitate, unde îi impunem obligativitatea de a respecta criteriul referitor la învățământ, respectiv de la pct. 6 al anexei nr. 10.

Este o chestiune care se distorsionează exact acolo unde ajunge — jos. Deci, impunem sau asigurăm o libertate și în repartizarea de la nivelul administrației locale către județe și de la județe către localități, iar la localități deja impunem să respecte în mod obligatoriu prevederile de la pct. 6, în condițiile în care nu este asigurat necesarul de a respecta obligatoriu ce se prevede la pct. 6 al anexei nr. 10.

Deci, categoric, după părerea mea, trebuie eliminată această prevedere, respectiv alin. 4.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Eugen Hilote.

Domnul Eugen Gheorghe Hilote:

Vreau să susțin ideea de a menține alineatul, așa cum este el, și de a menține aceste prevederi. Susțin acest lucru datorită faptului că, din experiența anilor trecuți, s-a constatat că foarte adesea diferite consilii locale au alocat pentru unitățile de învățământ sume total necorespunzătoare. Aceasta, în condițiile în care o serie întreagă de prestații de servicii, reparații capitale, igienizări și așa mai departe, pe care trebuia să le facă unitățile școlare, erau luate, scoase din sumele de bani centralizate trimise de către Ministerul Învățământului.

Mai mult decât atât, vorbim despre autonomie locală și despre necesitatea păstrării acestei autonomii locale. E perfect adevărat și probabil, cu timpul, se va ajunge ca această autonomie locală să fie cât mai largă și cât mai bine reprezentată. Dar, deocamdată, ce am constatat? În momentul în care s-a lărgit această economie locală, ea a început prin creșterea salariilor de la primării.

V-aș ruga să nu uitați că, în sistemul de învățământ național, avem de reabilitat 11.000 de școli. Prin sistemul de reabilitare centralizată, împrumuturi externe și așa mai departe, avem posibilitatea să reabilităm, anul acesta, vreo 7–8.000 de școli. Sunt numeroase școli vechi, construite din paiantă, chirpici, în sfârșit, care aproape stau să se dărâme. Or, în condițiile acestea, este imperios necesar să existe o obligativitate pentru consiliile locale să aloce aceste sume de bani. În ultimă instanță, este vorba de soarta copiilor din cadrul acestor comunități locale.

Deci, susțin menținerea prevederii.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Márton.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Într-adevăr, acest alin. 4 are anumite carențe, pentru că sunt localități cu populație mai redusă, care vor primi o sumă mai redusă, iar 45% din această sumă, evident, este mult mai redusă. Și nu trebuie să vă spun dumneavoastră că nu e același lucru să ai 10 copii într-o clasă, 15 sau 32 de copii într-o clasă, toate clasele respective necesitând totodată același număr de învățători sau profesori, deci aceeași sumă de bani pentru menținerea claselor respective, pentru anumite lucruri care se prevăd in acest buget. Însă acești copii, indiferent dacă sunt 10 sau 32 de copii într-o clasă, clasa respectivă trebuie să fie zugrăvită, iar acoperișul trebuie să fie pus la punct.

Drept pentru care, eu propun ca acest procent de 45% să fie fixat la nivel de județ, județul având posibilitatea să facă, acolo unde este nevoie, această alocare în plus, pentru acele comune care sunt defavorizate din punct de vedere al numărului de locuitori.

Astfel, amendamentul ar suna:

î...este obligatoriu pentru toate bugetele județene".

Restul, eliminat. Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Acum – pauză.

Rog comisiile reunite să se întrunească în sala Biroului permanent al Camerei Deputaților, pentru a dezbate acel punct rămas de la art. 28.

Ne revedem la ora 14,00, pentru continuarea lucrărilor.

PAUZĂ

*

* *

DUPĂ PAUZĂ

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Stimați colegi, reluăm lucrările.

Vom începe cu citirea catalogului, pentru a verifica cvorumul de lucru.

Mai întâi, Camera Deputaților,

Vă rog, domnule secretar Kovács.

(Se face apelul.)

Onorați colegi,

Eu zic să ne oprim aici și, dacă e nevoie, reluăm. Suntem 220, e un miracol. Încetăm strigarea catalogului. Cine are de motivat… Vă rog frumos, nu motivați nici un fel de absențe.

Vă rog frumos să vă ocupați locurile în sală. Nu se motivează nici o absență.

Domnul secretar Kovács, nu motivați nici un fel de absență acolo, vă rog foarte mult.

Vă rog foarte mult, ocupați-vă locurile în sală, pentru a putea continua!

Domnul secretar Kovács, vă rog frumos, luați catalogul și plecați de la tribună!

Vă rog frumos, eliberați microfonul, domnul Kovács!

Domnul Kovács, poftiți, vă rog, aici!

Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Ne reîntoacem la art. 28 alin. 2 lit. b).

Procedură, domnul Marțian Dan.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte, eu nu înțeleg după ce fel de proceduri lucrăm noi cu acest apel. S-a mai întâmplat și în cursul zilei de astăzi. Deci, se face apelul până la un anumit punct, după aceea se renunță. Se creează niște regimuri diferite pentru deputați: unii, care sunt absenți — dar, mă rog, au venit suficienți în sal㠗 nu sunt trecuți absenți, pentru că nu s-a ajuns să se strige numele dânșilor, iar alții — cum sunt eu, în această situație, am venit de pe hol un pic mai târziu, sunt absent, nu? — sunt prezenți aici. Mai rămân în sală, nu mai rămân în sală? Cei care au fost trecuți absenți li se taie ziua?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult, nu trebuie să fim frustrați unii, că am fost sau nu strigați. Aceste metode sunt în regulamentul nostru, pentru a restabili cvorumul de lucru, și nu pentru a propune, în mod special, absenți sau prezenți, pentru că absența sau prezența este constatată prin listele pe care le-ați semnat la venire, aici.

Mai departe, noi aici încercăm să stabilim cvorumul de lucru. Deci, nu veți fi frustrați, în cazul în care v-ați auzit numele absolut deloc, pentru că, de fapt, pe noi ne interesează să lucrăm aici, nu să pierdem timpul cu asemenea metode.

În momentul de față, cvorumul este restabilit sau, în fine, era restabilit acum câteva minute, dar cine dorește să-și anunțe prezența în mod special o poate face.

Vă rog, domnul deputat Duvăz-Niculescu.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule președinte, iertați-mă că intervin și eu asupra acestei chestiuni de procedură.

Atunci când se face apelul, el trebuie încheiat. Regulamentar sau după cutumă, cum vreți, trebuie repetat apelul absenților din diverse județe, pentru că, astfel, se creează o situație inegală între cei care participă la aceste lucrări.

Deci, vă rugăm, considerați că acest apel, dacă se poate, nu s-a făcut, pentru că nu e încheiat. V-aș ruga, în cazul în care el se repetă, să se facă după procedurile regulamentare.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este exact ceea ce doresc să fac, pentru că, atâta vreme cât noi nu luăm în considerare acest apel și s-a restabilit cvorumul de lucru, noi ne continuăm activitatea.

Însă rugămintea mea este să nu mai părăsiți sala de ședință, pentru că, altminteri, riscăm să ne blocăm și o luăm din nou cu metodele astea, care mie îmi displac profund.

Art. 28 alin.2 lit. b), părerea comisiei.

Domnul Decebal Traian Remeș:

La întrunirea comisiilor a participat și inițiatorul amendamentului și ne-a anunțat că l-a retras.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, a fost retras.

Domnul deputat Mitrea, supun la vot și vă dau cuvântul, da?

Deci litera b) de la alin. 2 art. 28, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog frumos — 11 voturi împotrivă.

Abțineri – 13.

Cu majoritate de voturi, s-a adoptat.

Alin. 2 în ansamblu.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog, numărați. 17 abțineri.

Cu majoritate de voturi, s-a adoptat.

Art. 28 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog, numărați. 9 voturi împotrivă.

Abțineri? 15 abțineri.

Cu majoritate de voturi, s-a adoptat art. 28.

Ne reîntoarcem la art. 30 alin. 4.

Mai rămăseseră doi colegi, vă rog, și domnul Ţurlea și cu asta încheiem dezbaterile aici. Scuzați-mă, înainte de a lua cuvântul, procedură, domnul deputat Miron Mitrea. Îmi pare rău.

Vă rog.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

În nici un caz nu aveam de gând să vă fac proces de intenție, mi-am dat seama că luat de vot ați uitat că am vrut să fac o intervenție, care este de procedură și care nu se referă neapărat la procedura care a avut loc, aceea a apelului neterminat, care, mă rog, am înțeles cu toții la ce folosește.

Tocmai motivația care duce la asemenea situații penibile și care ne creează o anumită imagine m-a adus la acest microfon.

Intervenția pe care am făcut-o în momentul în care s-a propus acest program prelungit, și sâmbătă și duminică și până seara la ora 20,00, a fost în esență aceea că un asemenea program trebuie să aibă în spate și angajamentul grupurilor parlamentare de la putere, cele care nu numai că trebuie să asigure cvorumul, dar trebuie să asigure votarea și pot asigura votarea articolelor și a bugetului, sarcina noastră fiind aceea de a lua cuvântul și a încerca să vă convingem pe dumnevoastră, prin vot nu avem cum să vă convingem, vă putem convinge doar prin argumente.

Deci, revin. Spuneam că dacă nu vom reuși să asigurăm acest cvorum și va fi nevoie să întrerupem sau să facem asemenea manifestări cum sunt cele ale apelurilor neterminate, în loc să câștigăm de pe urma activității acesteia prelungite și prezenței, mâine și poimâine, a parlamentarilor, vom avea de pierdut ca imagine. Pentru că nu trebuie să ne ascundem după cuvinte.

Propunerea de a se lucra și sâmbătă și duminică, și seara, deci acest program foarte prelungit, nu știu ce au avut în intenție cei care au făcut-o, dar votul a fost mai degrabă un vot de imagine. Deci ca să se arate că Parlamentul României este dispus să lucreze. Să fim foarte onești. Nu are nici un rost să fim obligați la asemenea tipuri de comportament, mă refer la cei care conduc ședința, apeluri neterminate ca să umplem sala, pentru că atunci, tocmai ceea ce am vrut să obținem — imaginea că suntem serioși și ne ocupăm de treab㠗 o pierdem. Mai degrabă intervenția mea este un apel la mai multă seriozitate pentru asigurarea cvorumului de către cei care și-au luat acest angajament.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este foarte corectă observația dumneavoastră.

Îi dau cuvântul domnului senator Cristian Dumitrescu, vicepreședinte al Senatului.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Un lucru este evident, dacă astăzi la orele 15,00 suntem în cvorum, înseamnă că toate grupurile parlamentare atât din majoritate cât și din opoziție s-au mobilizat, în așa fel încât să ne ținem de cuvânt față de votul pe care l-am dat.

Este evident că acei colegi care ar fi putut să plece au și plecat până la această oră, pentru că trenurile și avioanele către localitățile de baștină sunt în jurul acestei ore. Suntem în cvorum și cred că ne-am convins de acest lucru, ceea ce înseamnă că rugămintea către reprezentanții opoziției este, atât cât sunt în acest moment, împreună cu cei care sunt în majoritate, să facem cvorumul de lucru și să dovedim că putem într-adevăr să lucrăm chiar în situația aceasta anormală, nu ni se impută nouă, Parlamentului, că trebuie să lucrăm și sâmbătă și duminică, și spun acest lucru cu toată responsabilitatea, da, domnule deputat Florin Georgescu, o spun încă o dată dacă doriți dumneavoastră, într-adevăr nu ni se impută nouă, Parlamentului; facem un efort.

Deci cred că aceste discuții deja devin puțin inutile și aș dori să fructificăm acest efort pe care, trebuie să recunoaștem, l-am făcut toții.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Continuăm, vă rog.

Rămăsesem la alin. 4 al art. 30, mai erau doi colegi înscriși la cuvânt, a trebuit să intrăm în pauză.

Vă rog.

Domnul Radu-Alexandru Dumitru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Atunci când în Comisia de învățământ a Camerei Deputaților am luat în discuție acest alineat, și s-a insistat pentru procentul de 45%, noi am pornit de la o realitate care există în momentul de față.

În foarte multe cazuri primăriile acordă sume total necorespunzătoare pentru ceea ce școlile au nevoie și din acest considerent s-a apreciat că trebuie să avem o prevedere expresă în legea bugetului de stat.

De altminteri, s-a insistat pentru procentul acesta de 45% că nu se dă de foarte multe ori nici măcar 20% din sumele pe care noi le acordăm și pe care le au, de altminteri, primăriile la dispoziție.

De aceea eu împărtășesc propunerea pe care a făcut-o mai înainte colegul Hilote de la Comisia de învățământ și vă solicit să susțineți un asemenea punct de vedere pentru că este în interesul învățământului românesc. Se pare că o parte dintre dumnevoastră nu cunoașteți în suficientă măsură realitatea.

Foarte multe școli sunt în situația de a se prăbuși și trebuie sume mari pentru a putea să fie reparate.

În momentul de față se dau bani mai mulți pentru curățenie, și nu pentru consolidarea școlilor.

De aceea cred că sumele acestea, dacă vor fi prevăzute și în limitele pe care, de altfel, și inițiatorul le-a prevăzut, ar fi foarte bine venite.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Ţurlea. Nu mai doriți să luați cuvântul. Nu mai sunt doritori.

Domnul Traian Decebal Remeș, deci s-a propus eliminarea acestui alineat, vă rog să susțineți punctul de vedere al comisiei. Voi supune după aceea la vot, începând cu eliminarea.

Vă rog.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Cu ocazia întâlnirii din timpul pauzei, noi la comisie ne-am înțeles și asupra acestui alineat de la art. 30, ne-am consultat și cu colegii de la Ministerul Finanțelor.

Susținem să rămână alineatul așa cum este prevăzut în textul proiectului Legii bugetului și precizăm pentru colegi că la anexa nr.10 există o notă care obligă conducerile localităților să țină cont de această cotă. Și v-am propune, pentru a se înțelege că este o cotă fixată numai ca limită minimă, să introducem că este îminim obligatoriu".

Deci consiliile locale să aibă drepturi, în funcție de potența lor financiară, să dea și peste această cotă.

Deci vă propunem să introducem între îeste" și îobligatoriu" cuvântul îminim".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Înainte de a trece acolo…

Vă mulțumesc.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Județele sunt și ele unități administrativ-teritoriale, în împărțirea în funcție cu țara.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trecem la vot.

S-a cerut eliminarea acestui amendament.

S-au făcut susțineri, s-a făcut tot, trecem la vot. (Discuții.)

Vă rog să fiți atenți.

La alin. 4 au fost 4 colegi care au luat cuvântul, au cerut eliminarea acestui alineat. Comisia și inițiatorul nu sunt de acord, au explicat de ce, au fost și alți colegi care au susținut menținerea lui.

Conform regulamentului, vă supun la vot eliminarea acestui alin. 4 al art. 30.

Voturi pentru eliminare.

Deci cine este pentru eliminare? Vă rog să numărați.

Cine este pentru eliminare? Comisia nu este de acord. (Discuții.)

Liniște, vă rog!

Sunt 28 de voturi pe partea stângă și 16 pe partea dreaptă.

Voturi împotrivă? Este marea majoritate.

Abțineri? Vă rog, numărați abținerile. 8 și cu 7, 15 abțineri în total.

Deci amendamentul de eliminare a fost respins.

Vă supun spre aprobare textul inițiatorului, cu completarea făcută de comisie, introducerea cuvântului îobligatoriu minim".

Voturi pentru?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu se poate în lege îminim obligatoriu"!

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Este un nonsens!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 24 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt. 17 abțineri.

S-a admis textul inițiatorului.

Art. 30 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 28 de voturi împotrivă.

Abțineri? 5 și cu 3, 8 abțineri.

Cu mare majoritate, a fost adoptat.

Art. 31.

Nu există amendamente.

Art. 31 alin. 1, 2 și 3 — nu sunt amendamente nici admise, nici respinse, vi le supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt. Vă rog să le numărați. 7voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați abținerile. 15 abțineri.

Au fost adoptate cu majoritate de voturi alin. 1, alin.2, alin. 3.

Alin. 4 al art. 31.

Domnul deputat Traian Decebal Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Datorită întârzierii aprobării bugetului, data de 30 iunie 1998 nu mai este posibil de respectat și, ca atare, vă propun să închei acest alineat astfel: î… se vor regulariza până la data de 31 iulie 1998, pe baza conturilor de execuție încheiate la data de 30 iunie 1998, conform precizărilor elaborate de Ministerul Finanțelor".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenții? Nu sunt.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu se poate termina. Atunci, cum putem trece până când se poate realiza?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult, liniște!

Intervenții nu mai sunt.

Vă supun spre aprobare alin. 4 cu amendamentul comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri? 13 abțineri.

Adoptat.

Art. 31 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog, numărați. 15 abțineri.

Cu majoritate, a fost adoptat.

Art. 32.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc. Cu majoritate.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog, numărați abținerile. 6 abțineri.

Aprobat.

Art. 33.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu mare majoritate, a fost adoptat.

Art. 34.

Dacă sunt intervenții?

Da. Domnul deputat Mihai Vitcu are un amendament respins la nr. 106 în anexă, la alin. 1 al art. 34.

Vă rog.

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea mea este să nu se limiteze termenul de modificare a listei de investiții, și motivez acest lucru pentru faptul că dacă execuția bugetară s-ar realiza în condiții normale, atunci s-ar justifica această dată, dar în condițiile în care bugetul se aprobă după 6-7 luni și, mă rog, probabil că va intra în vigoare după încă o lună, această limitare mi se pare inoperantă.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia, vă rog!

Domnul deputat Traian Decebal Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Trebuie să facem distincție între o listă de investiții și realizarea investițiilor ca atare. Dar investiții deschise sau noi poziții introduse într-o listă după 31 octombrie, din punctul nostru de vedere, sunt sortite pieirii. Nu se poate să nu limităm închiderea listei, cu două luni înainte de închiderea exercițiului financiar.

Vă rog să înțelegeți acest lucru.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mențineți amendamentul?

Renunțați, da?

Bun. Vă supun la vot alin. 1 art. 34.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 13 abțineri.

Cu mare majoritate, adoptat.

Alin. 2.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Majoritate.

Voturi contra? Un vot contra.

Abțineri? 5 abțineri.

Adoptat.

Alin. 3, nr. curent 35 din raportul comisiei.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

A fost adoptat.

Art. 34 în ansamblu.

Voturi pentru? Majoritate.

Contra? Un vot contra.

Abțineri? 7 abțineri.

A fost adoptat.

Art. 35, alin. 1 și 2.

Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

A fost adoptat.

Alin. 3 – nr. curent 36 din raport.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

A fost adoptat alin. 3.

Alineatele 4 și 5.

Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Sunt adoptate.

Art. 35 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 7 abțineri.

Adoptat.

Art. 36.

Nu sunt amendamente admise sau respinse.

Îi dau cuvântul domnului deputat Traian Decebal Remeș.

Vă rog frumos, păstrați liniștea.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Din același motiv ca și la intervenția precedent㠗 neputința respectării datei de 30 iunie —, propunem ca acest alineat să se finalizeze astfel: î…se vor regulariza, până la data de 31 iulie 1998, cu bugetul acestui fond pe baza conturilor de execuție încheiate la data de 30 iunie 1998, conform precizărilor elaborate de Ministerul Finanțelor".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenții? Nu sunt.

Deci vă supun spre aprobare art. 36 în ansamblu, cu amendamentul propus de comisie de schimbare a termenului la alin. 3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Numărați! 11 abțineri.

Adoptat.

Art. 37.

Nu sunt amendamente respinse sau admise. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Adoptat.

Art. 38.

Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu mare majoritate, adoptat.

Art. 39.

Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Adoptat.

Art. 40 alin. 1.

Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Nici un vot împotrivă. Adoptat.

Alin. 2 – nr. curent 37 din raport. S-a propus eliminarea textului și s-a acceptat de către comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Cu mare majoritate, adoptat.

Alin. 3.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Adoptat.

Art. 40, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Adoptat.

Art. 41.

Nu sunt amendamente admise sau respinse. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 6 abțineri.

A fost adoptat cu mare majoritate.

Art. 42.

Intervenții? Nu sunt.

Da, aveți o intervenție?

Deci art. 42. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

A fost adoptat.

Art. 43.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

A fost adoptat.

Art. 44, alin. 1.

Deci este un amendament al comisiei la nr. curent 38.

Intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare nr. curent 38 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

A fost adoptat primul alineat al art. 44.

Intervenții la alineatele 2, 3, 4, 5? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

A fost adoptat.

Art. 44 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 9 abțineri.

A fost adoptat.

Art. 45.

Intervenții?

Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 10 abțineri.

A fost adoptat.

Art. 46, primele două alineate.

Dacă sunt intervenții la primele două alineate?

Îi dau cuvântul domnului deputat Florin Georgescu.

Vă rog frumos, liniște!

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumim pentru manifestările de simpatie, sunt aceleași sentimente pe care le am și eu către dumneavoastră.

În ceea ce privește acest articol, este cu totul redundantă includerea lui aici. Nu are nici un fel de semnificație economică pentru că se referă la o categorie de agenți economici care se află în competența de reglementare a Guvernului, adică regiile autonome, de subordonare centrală, cele locale la consiliile locale, în mod democratic. Societăți sau companii naționale, la fel, există Fondul Proprietății de Stat, unde puterea are…

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am următoarea rugăminte, vă rog frumos să nu perturbați activitatea Comisiilor buget-finanțe.

Domnul deputat Munteanu, vă rog frumos, nu perturbați comisiile, vor trebui să răspundă aici întrebărilor sau chestionărilor puse aici de cei care vorbesc și trebuie să fie atenți ca să știe ce răspund.

Vă rog, continuați, domnule deputat Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Deci ajunsesem la enumerarea acestor agenți economici pe care Guvernul vrea să-i reglementeze în ceea ce privește negocierea salarială, și anume societățile și companiile naționale care sunt sub atributele Fondului Proprietății de Stat în materie de reglementare a bugetelor de venituri și cheltuieli, a desemnării reprezentanților în adunarea generală a acționarilor ș.a.m.d.

Întrebarea este de ce are nevoie Guvernul, pentru prima dată în istoria bugetelor postdecembriste, de această prevedere într-o lege, atâta timp cât competențele celor care sunt administratori, Ministerul Industriilor, Ministerul Transporturilor, celelalte ministere care au regii, consiliile populare, consiliile locale, la nivel județean, precum și Fondul Proprietății de Stat dețin toate competențele pentru a compresa, asta se dorește, salariile până la nivelul la care gradul de eficiență al operatorilor economici respectivi le permite. Poate este nevoie în alte cazuri ca salariile să fie mai mici, poate este nevoie ca în alte situații să fie mai mari.

De ce se iau în mod arbitrar la pct. b) ca parametri de referință acești agenți economici, când sunt alți operatori economici cu capital de stat, care au salarii medii, față de cel pe economie, de n ori mai mari? De ce se localizează totul numai la câteva regii autonome?

Deci propunerea noastră, legat de acest articol, care, repet, este total inutil — există n pârghii în legislația actuală la dispoziția Guvernului, a F.P.S., a organelor de specialitate ale acestora pentru a introduce disciplină salarială și pentru a introduce disciplină financiară în general, dar, dacă nu există capacitatea de a aplica și de a administra aceste prevederi juridice, sigur se dorește să se paseze atunci când vor interveni reacții negative din partea agenților economici care sunt împiedicați să negocieze liber, cum tot o lege permite acest lucru.

Se dorește să se paseze răspunderea la nivelul Parlamentului, deci noi directori generali de regii, noi guvernanți, noi miniștri, noi secretari de stat cu relația cu Parlamentul. Nu avem nici un fel de competență.

Vă înțelegem doleanțele, ați avea dreptul la salarii mai mari, dar uite că nu ne lasă Parlamentul, prin Legea bugetului!

Nu, un asemenea instrument este total imoral, este total antidemocratic, și deci, domnilor guvernanți, luați-vă toate atribuțiile în funcțiune pe care le aveți și aplicați-le pentru a impune și disciplină financiară, și politică fiscală, și austeră și constructivă, și politică salarială în concordanță atât cu necesitățile nivelului de trai, vizavi de prețurile pe care tot dumneavoastră le-ați urcat până la niveluri inaccesibile, dar și în concordanță cu promisiunile făcute celor care v-au votat (că mulți dintre oamenii acestor regii v-au votat)!

Deci nu pasați răspunderea la Parlament, aveți legi care vă permit să reduceți salariile dacă vreți, să le înghețați, dar nu pasați răspunderea la Parlament, că este total antidemocratic și anticonstituțional!

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marton.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu sunt un biet actor și nu prea înțeleg problemele economice.

Ca atare, eu îmi pun următoarea întrebare și dacă puteți să răspundeți, ar fi benefic, poate.

Dacă într-adevăr există legile necesare pentru a facilita acest demers care se încearcă prin această lege și dacă voința politică doar din 1996 încoace nu există, atunci, vă rog să-mi dați explicația: de ce n-au fost plătite aceste sume înainte de noiembrie 1996, când dumneavoastră ați fost la guvernare și au existat tot aceleași legi?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun, este o întrebare retorică la care nu se va răspunde…

Domnul deputat Mitrea. Dorește dânsul să-i răspundă domnului Márton.

(Discuții, vociferări în sală.)

Vă rog frumos, păstrați liniștea în sală, păstrați-vă locurile! Trebuie să avem răbdare. Vă rog frumos.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Eu nu vreau să-i răspund domnului deputat Márton, voiam să intervin la acest punct.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mă scuzați, vă rog.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dacă acesta va fi și un răspuns pentru domnul Márton, cu atât mai bine. Un răspuns direct o să dea probabil domnul Florin Georgescu. Dânsul a fost întrebat, nu eu.

Domnule președinte,

Unul din drepturile fundamentale câștigate în România de forța de muncă indiferent unde este ea angajată, în 1990, a fost acest drept câștigat și vă reamintesc că am mai spus de la acest microfon. În 10 decembrie 1990 a avut loc marea manifestare sindicală, care, indiferent de ce s-a vorbit în jurul ei, ea a avut o singură mare revendicare, aceea a liberalizării salariilor, altfel spus, a recunoașterii și de către România a convențiilor internaționale care prevedeau… de fapt nu a recunoașterii, a aplicării și în România a convenției privitoare la negocierile colective de salarii, pe care România o semnase cu multă vreme înainte.

Până în 1996, unul dintre motivele de conflict rămas… existent între mișcarea sindicală în ansamblu și guvernare a fost acela că prin Legea contractelor colective de muncă nu era rezolvat în mod foarte convenabil pentru mișcarea sindicală modul de negociere a contractelor colective de muncă în cazul bugetarilor, deci a celor care primeau salarii conform alocațiilor bugetare.

În lume există două sisteme, un sistem, este adevărat, mai des întâlnit, cel care se aplică și astăzi în România, în care negocierea contractelor colective de muncă în cazul bugetarilor are anumite limite, și unul mai modern, care se aplică în țări precum Germania, în care înaintea încheierii bugetului au loc niște prenegocieri între sindicatele care reprezintă salariații din sectorul bugetar și patronatul respectiv, cel care angajează, respectiv ministerele în speță, negocieri care sunt preluate în bugetul țărilor respective.

Așa cum, acum câteva zile, spuneam de la acest microfon, în 1998, o putere care a vorbit șapte sau opt ani de zile despre drepturile salariaților, despre democratizare, despre descentralizare, introduce, și aceasta este a doua oară când introduce, o limitare a drepturilor de negociere colectivă.

Mai mult, majoritatea salariaților tinde să lucreze în regii autonome de interes național și de interes local pentru un fenomen economic vizibil cu ochiul liber. Societățile comerciale cu capital privat au fost și sunt în continuare duse în prag de faliment, deci salariații din acea zonă care și așa nu prea beneficiau de contracte colective de muncă trec în rândul șomerilor.

Societățile comerciale mari, cu capital de stat, care erau angajatorii principali din economie, sunt lichidate sau restructurate prin lichidare ca să răspundă intereselor unor grupuri financiare care parazitează actuala politică economică a Guvernului, astfel încât salariații, majoritatea salariaților, rămân cei din această zonă împreună cu bugetarii, care, după cum spuneam, și așa nu prea au dreptul să-și negocieze salariile prin contracte colective de muncă.

Prin acest articol din buget, de fapt, se limitează și acestor oameni definitiv dreptul de a negocia, deși și până acuma angajatorul – și așa trebuie interpretat ceea ce a spus domnul Florin Georgescu, și cred că așa au interpretat toți cei care au cunoștințe în această direcție –, angajatorul, deci cel care era și este ierarhic deasupra acelei regii autonome de interes național sau local are dreptul să stabilească anumite criterii, dar nu de salarizare, ci de personal, drepturi de muncă, ore ș.a.m.d., urmând ca salariile propriu-zise, conform legii, și nu legii românești, legii care se aplică în toate țările civilizate din lume, să fie stabilite pe baza negocierilor colective.

În primul rând, acest articol din Legea bugetului este un articol care încalcă prevederea constituțională conform căreia legislația internațională la care România este parte este mai importantă sau are prima importanță în luarea în calcul față de legislația internă. Cum spuneam, el încalcă un principiu pe care cu toții l-am apărat.

În al doilea rând, a doua idee, nu are ce căuta acest articol în buget. Nu are de a face cu nimic limitarea negocierilor colective cu Legea bugetului. Tindem, încetul cu încetul, să facem o Lege a bugetului care să reglementeze pentru un an de zile în toate domeniile. Nu mai avem nevoie nici de Legea învățământului, nici de contracte de muncă, nici de Legea conflictelor de muncă, toate încetul cu încetul, vor fi preluate în Legea bugetului și Legea bugetului va deveni cum era Legea nr. 57, un catalog, pe vremea comunismului, un catalog imens în care găsim răspuns la fiecare întrebare pe care vrem să ne-o punem.

Sigur, deja în această lege apar anumite legături care pot fi facil făcute între sistemul comunist și modul în care se legiferează prin buget. Nu am intervenit în momentul în care era vorba de cele 1.400 de miliarde cu ROMGAZ și RENEL, metodă pe care am trăit-o cu toții, cei care am muncit în economie, pe vremea lui Ceaușescu, metodă de compensare, de deblocare economică, pe care a inventat-o Ceaușescu, de fapt, regimul comunist, și pe care a folosit-o din ’50 încoace.

Eu care am lucrat 12 ani în industria comunistă am trecut prin două asemenea deblocări majore.

Am adus-o din nou în bugetul României, mă rog, e în regulă din punctul dumneavoastră de vedere, nu ne-am ridicat împotrivă.

Deci acestea sunt cele două calupuri de idei care cred că trebuie luate în considerare în mod serios și care să ducă la concluzia că singura soluție logică este să respingem acest articol, care este efectiv împotriva a ceea ce, cel puțin în mod teoretic, spunem și spuneți că vrem să construim în România, o democrație bazată pe instrumente democratice recunoscute la nivel internațional, printre care libera negociere a contractelor de muncă este unul de bază.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Intervenții?

Domnul deputat Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cred că eliminarea acestui articol, 46, din corpul Legii bugetului pe anul acesta se impune datorită faptului că ea încalcă două elemente, unul de fond și unul de formă.

În privința problemei de fond pe care aș vrea să o relev în fața dumneavoastră, aș vrea să atrag atenția că este absolut incorect și imoral, neetic, dacă vreți, ca transferul responsabilității acestor datorii pe care le au unele regii către bugetele la care se referă articolul respectiv să se facă în direcția și către salariați.

Este ca și cum am spune că pentru aceste datorii, că pentru faptul că regiile autonome, agenții economici respectivi nu plătesc aceste datorii, salariații sunt singurii vinovați.

Realitatea este tocmai invers. Realitatea este aceea că pentru aceste datorii sunt vinovați managerii, sunt vinovați cei care angajează.

Nu poate fi adus nici un fel de argument pentru faptul că unele regii autonome nu-și plătesc atâta timp contribuțiile către bugetele de asigurări sociale, de exemplu, pentru faptul că de acest lucru sunt de vină salariații.

Or, acest articol îi penalizează tocmai pe ei, plafonând fondul de salarii, se penalizează acea parte a societății care plătește în cea mai mare parte costurile sociale ale tranziției.

Este acesta un lucru corect? Este etic ca pentru neregurile existente într-o regie autonomă să plătească salariații?

Ce rol mai au contractele de management? Ce rol mai au managerii, consiliile de administrație, care în final sunt în mâna Guvernului?

Ce rost are introducerea unui astfel de articol în Legea bugetului de stat? Și mă surprinde că reprezentanții comisiei de specialitate argumentează la un moment dat introducerea acestui articol chiar cu argumente care țin de necesitatea apariției unui astfel de articol în Legea bugetului de stat, referindu-se la Legea nr. 14/1991, care nu face nici o referire la bugetul de stat.

În al doilea rând, în ceea ce privește încălcările formale, după opinia mea sunt încălcări grave, sunt încălcări flagrante și aici aș vrea să-l întreb pe domnul ministru Daniel Dăianu dacă știe că încalcă în mod flagrant Convenția 154 a Organizației Internaționale a Muncii, care garantează negocierile colective. O convenție care a fost ratificată de România în 1992.

Aș vrea să-l întreb pe onorabilul nostru coleg…

Din sală:

Guvernul nu ascultă!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, domnul secretar de stat Bara, lăsați-l pe domnul ministru să asculte întrebările care se pun!

Vă rog frumos. (Vociferări.)

Domnul Marian Sârbu:

Pentru faptul că poate dumnealor se consultă, sper, chiar în privința răspunsului, deci din acest punct de vedere putem să fim mai toleranți…

Am să repet întrebările și pentru domnul Remeș, onorabilul nostru coleg care alaltăieri, după opinia mea, într-o intervenție absolut de bun-simț, pe care am admirat-o, a spus-o într-un mod superb, dacă avem dreptul printr-o majoritate, printr-un anumit număr să votăm chiar împotriva legilor aritmetice.

Ați avut dreptate, domnule Remeș. Aș vrea să vă întreb astăzi dacă printr-o majoritate avem dreptul să votăm împotriva unor legi organice, împotriva unor convenții internaționale ale Organizației Internaționale a Muncii, pe care România le-a ratificat.

Și această întrebare este valabilă, evident, și pentru domnul ministru Dăianu.

În al doilea rând, vreau să-i întreb și să repet întrebarea: este corect, este etic, pe fond, să transferăm responsabilitatea pentru neplata acestor datorii către salariați?

Care este vina lor, domnule ministru? Care este vina lor, domnule președinte al comisiei? (Discuții.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Liniște, vă rog.

Domnul Marian Sârbu:

Aș avea și o întrebare punctuală, domnilor miniștri.

La pct. b) al alin. 2 vorbiți despre faptul că cei care în anul trecut au avut creșteri cu 25% peste câștigul mediu pe economie urmează să primească, ar urma să primească în anul acesta un fond de salariu majorat cu cel mult 30%, în timp ce pentru ceilalți această creștere nu poate fi decât de 60%, evident, ținând cont de faptul că pentru anul acesta ați ajuns la concluzia că trebuie să indexați salariile nu cu 75% din creșterea prețurilor, așa cum a fost ani și ani de zile indexată, ci numai cu 60%.

De unde această diferență de 30%, din moment ce creșterea lor de salarii, în raport cu salariul mediu pe economie în 1997, a fost doar de 25%. De ce 25%, de ce 30% în timp ce creșterea lor a fost doar de 25%?

Aș vrea, în final, stimați colegi, să atrag atenția că toate aceste încălcări flagrante ale legislației internaționale, ale normelor juridice internaționale, devenite norme de drept intern ca urmare a ratificării, ne îndepărtează din ce în ce mai mult de standardele europene în materie.

Să nu ne mirăm că zi de zi ni se mai închide o ușă de către Uniunea Europeană.

Vreau să-l întreb pe domnul ministru Dăianu dacă știe dacă vreuna din țările care au fost acceptate, din cele 5țări din zona noastră care au fost acceptate la negocieri în primul val pentru Uniunea Europeană, dacă au adoptat în legislația lor astfel de măsuri de plafonare a salariilor?

Dacă știe că este corect că o astfel de legislație, după părerea mea, nedemocratică, poate să reprezinte ceea ce am putea numi acquis-ul comunitar?

Ne batem în piept că vrem să intrăm în Europa, cu standarde, după părerea mea, comuniste. Încetul cu încetul legislația muncii se apropie de Legea nr. 57 din anii trecuți.

Aș dori, pe cât posibil, dacă puteți să ne răspundeți la aceste întrebări, poate reușim să votăm în cunoștință de cauză.

Vă mulțumim. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului ministru Dăianu, pentru a preciza anumite lucruri.

Domnule ministru, așteptați să vedem poate și domnul senator Predescu are de pus niște chestiuni. Să vedem, vă rog.

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Nu interveneam dacă nu se observa în mod evident că în acest articol 46 se aduce în discuție regimul general al salarizării. Nu cred că cineva se îndoiește de faptul că regimul general al salarizării este o componentă de bază, esențială a regimului general privind raporturile de muncă, așa cum prevede art. 72 lit. 1 din Constituție și care în mod expres face obiect de reglementare numai prin lege organică.

Cum bine se știe că Legea bugetului de stat este o lege ordinară, ea nu poate să aducă o reglementare de domeniul legii organice, modificând implicit o altă lege organică care are deja în vigoare o reglementare privitoare la regimul general privind raporturile de muncă.

În consecință, vă rog să se renunțe la acest text, să rămână regimul constituțional privind regimul general al salarizării.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Niculescu-Duvăz, după care îi dau cuvântul domnului… sistăm discuțiile și trecem la răspunsul domnului ministru.

Vă rog.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Am încercat să sper că după o retorică într-adevăr plină de o încărcătură emoțională extrem de populistă, recunosc, o să ajungem la o soluție prin vot și să nu mai trebuiască să intervenim.

Dar, în realitate, intervenția colegului nostru nu face decât să încerce să împingă lucrurile mai încolo.

Regimul general al salarizării domnul senator știe că este cu totul și cu totul altceva decât o prevedere de plafonare a fondului de salarii la niște agenți economici, mai ales vorbind de cei care au pierderi.

Și pentru ca să nu lungim acest discurs, vă rog doar să înțelegeți că această prevedere din Legea bugetului pe anul 1998 nu este decât un instrument și un început al restructurării regiilor, pe care — din păcate, cei care plâng aici pe umerii angajaților, unii poate vor trebui restructurați de mâine — nu le-au restructurat ani de zile.

Asta este diferența între Cehia, asta este diferența între Ungaria, care erau evocate aici și poate cu această ocazie să fim priviți realmente cu mai multă încredere de Uniunea Europeană și nu cu mai puțină.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Cer drept la replică, s-a făcut referire la cuvântarea mea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați luat cuvântul, domnule deputat.

S-a făcut referire la cuvintele dumneavoastră? Atunci vă rog, doar replică, ce s-a spus la cuvintele dumneavoastră.

Vă rog frumos să faceți liniște.

(Din sală se fac obiecții pentru o nouă luare de cuvânt a domnului deputat Florin Georgescu.)

Domnule deputat Grozea, replică se dă întotdeauna conform regulamentului, dacă este replică. Dacă este mai mult decât o replică voi fi nevoit să intervin.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc.

Domnule coleg, eu îi ofer un minut din timpul pe care mi l-a acordat domnul coleg Ruse și nu vreau decât să-i amintesc colegului care a menționat anterior despre intenția de restructurare a regiilor că aceste salarii pe care dumneavoastră, astăzi, în 1998, vreți să le plafonați, provin din atitudinea populistă de atunci a unui guvern condus de liderul partidului antevorbitorului meu, în perioada următoare, ’93–’96, nefăcând decât să se indexeze niște salarii care s-au rupt de restul salarizării din economie pe timpul liderului domnului Bogdan Niculescu-Duvăz.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să-i dau cuvântul domnului ministru Dăianu.

Vă rog frumos să păstrăm liniștea ca să lucrăm totuși în continuare.

Domnul Daniel Dăianu:

Este firesc să ne preocupe legislația muncii.

Este normal să ne uităm dincolo de frontierele noastre, să vedem și cum arată Carta socială a Uniunii Europene, să observăm însă și problemele pe care vecinii noștrii vest-europeni le au, în pofida faptului că această Cartă socială este extrem de generoasă.

Să nu uităm experiența pe care germanii, după unificare, au avut-o atunci când au vrut să acorde, pentru că vorbim de acquis-ul comunitar și că vrem salarii precum au alții, experiența unificării, atunci când au vrut să acorde fraților din est salarii precum în vest, în landurile vestice.

Să nu uităm că o piață, oricât de bine ar funcționa, are nevoie de reglementări antimonopol, antitrust, antimonopson.

Monopsonul și sindicatele pot reprezenta o grupare de interese foarte puternice, pot să exercite presiuni, pot să funcționeze precum lobby-uri extrem de puternice.

Eu nu pledez pentru a duce campanie împotriva sindicatelor, pledez pentru echilibru, pentru situații… atunci când prețul muncii, mai ales în ramurile care sunt intensive, când acești factori de producție pot să devină excesivi. Și când se întâmplă acest lucru? Când nu există un echilibru între efort și remunerare, și putem întâlni cazuri. Eu înțeleg vocile care spun: îcum să plafonăm salariile?"

Nu este vorba de a plafona salariile. Este vorba de a menține un echilibru între dinamica fondului de salarii și venituri.

Aceasta este chestiunea care ar trebui să obsedeze, așa cum s-a spus, și echipa de manageri, pentru că nu este vorba ca salariații să plătească. Pe termen lung oricum salariații plătesc dacă există negură și în mințile managerilor și în mințile celor care conduc treburile publice ale țării.

Pentru că o întreprindere dacă-și permite să acorde salariaților salarii peste măsură nu va fi viabilă în afară de un flux constant de subvenții. Nici fluxul constant de subvenții nu poate fi ca atare, că țara nu va fi subvenționată sine die.

O țară nu poate să fie subvenționată sine die. Aceasta este realitatea dramatică.

Deci este un neadevăr a spune că se dorește plafonarea salariilor. Se dorește menținerea unui echilibru între dinamica fondului de salarii și ceea ce se justifică în materie de venituri prin prisma funcționării unei entități, fie că este regie autonomă, fie că este societate comercială.

Și aici trebuie să găsim un răspuns înțelept. Ce putem să facem în momentul de față?

Nu aș vrea acum să intru în istoria ultimelor două săptămâni. Avem evenimente care în adâncul lor exprimă această luptă crâncenă din societatea românească, între diverse grupuri de interese.

Iar aceste grupuri de interese sunt reprezentate și de regii autonome, de mari societăți comerciale. Unele funcționează mai bine, altele funcționează mai rău.

Sunt puternice pentru că pot ține prizonier și un stat, pot greva și un buget, pot ține și pot exercita o povară mare și asupra sistemului bancar.

Deci eu cred că așa se cuvine să judecăm lucrurile. Deci dacă textul de Lege a bugetului dorește să consfințească și această conștientizare a realității, eu nu cred că este un fapt rău.

Permiteți-mi să nu-mi exprim o opinie din acest punct de vedere, pentru că nu sunt persoana autorizată de a judeca dimensiunea, legalitatea unei asemenea hotărâri.

Eu am încercat să ofer o explicație dintr-o perspectivă strict economică. Vă mulțumesc pentru atenție. Sigur că, colegul nostru de la Ministerul Muncii vă poate oferi o mai bună explicație, dar aici se poate discuta și Parlamentul poate să judece legalitatea unei asemenea măsuri.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Iuliu Bara de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Vă rog.

Domnul Iuliu Bara (secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Voi face câteva precizări privind legalitatea prevederilor art. 46, care se referă la mecanismul de planificare bugetară, inclusiv costurile salariale la regii și acele instituții pentru care se stabilesc și se aprobă prin hotărâri de guvern aceste bugete. Deci, subiectul acestui articol nu este regimul salarizării, nu sunt salariile, nu sunt drepturile celor care activează în regii, ci vorbește despre mecanismul și regula de stabilire a bugetelor.

În al doilea rând, trebuie să vă informez despre evoluția salariilor în 1997, în diferite sectoare ale economiei, dintre care am monitorizat salariile din sectorul bugetar, salariile din regii și salariile din sectorul concurențial. Am constatat că, dacă salariile din sectorul bugetar au urmat creșterile prognozate, asigurând un grad de acoperire a indicelui de inflație de 75%, dacă în sectorul concurențial am avut un grad de acoperire mai mic de 75%, atunci în regii am avut un grad de acoperire de peste 95%. Aceasta demonstrează cum instrumentele legale actuale asigură implementarea unor politici salariale viabile în sectorul îregii". De aceea, prin cele trei puncte de la alin. 2 al art.46 se stabilește înghețarea fondului de salarii în acele regii care în 1997 au înregistrat pierderi-arierate, invitând conducerile acestor regii să practice politici salariale în concordanță cu gradul de ocupare. Pe românește asta înseamnă ocupare — reducere de personal, menținere de salarii. Poate și creșteri salariale —, dar în contextul reducerii ocupării, numărului de personal.

La punctul b se prevede o moderare a creșterii fondului de salarii în acest an pentru aceia care în 1997 n-au abuzat de viciile de lege și n-au transferat, domnule deputat Sârbu, povara costurilor acestor bunuri și servicii la populație, cumpărătoare de asemenea produse și servicii. Deci, dacă formulăm întrebarea: de ce trebuie să sufere salariații?, răspunsul este: nu salariații suferă. Aceste costuri salariale, mergând direct în prețurile produselor și serviciilor, sunt suportate de populația cumpărătoare de produse și servicii.

Din derapajul de inflație din 1997 la 152%, singurul element salarial contributor la acestă inflație s-a regăsit la regiile autonome, la societățile comerciale cu capital majoritar de stat, unde aceste creșteri salariale au generat creșterea inflației.

Pledând pentru votarea și păstrarea art. 46 în textul Legii bugetului, aducând argumentele de natură legală și de rațiuni de politici salariale, vă supun atenției dumneavoastră votarea acestui articol.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sârbu. Vă rog.

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc.

Domnule președinte, doar o precizare necesară, cred, la intervenția domnului secretar de stat Bara.

Domnule secretar de stat, ați vorbit în mod corect, aș spune, despre unele elemente care influențează inflația și care până la urmă sunt și salariile, dar în legătură cu mecanismul de stabilire a salariilor, la care v-ați referit, nu pot să fiu de acord cu dumneavoastră, pentru că acest mecanism este stabilit de Capitolul II al Legii salarizării, care spune foarte clar că orice formă de intervenționism, prin lege, se poate face numai prin instituțiile puterii legislative, executive și judecătorești și prin hotărâre de guvern pentru regiile autonome cu specific deosebit. Nu suntem în acest caz la art. 46 la care vă referiți dumneavoastră, pentru că vă referiți la toate regiile autonome: și cele cu subordonare centrală, și la societățile naționale, și la regiile autonome de subordonare locală și națională și așa mai departe. Deci ieșiți mult din cadrul acestui mecanism de stabilire a salariului, care este stabilit de Capitolul II al Legii salarizării.

Și, în final, vreau să vă spun că în ceea ce privește influența salariilor în general în inflație, chiar dacă vorbim de 1990 și până acum, este, iarăși, inechitabil să spunem că aceste salarii au produs atâta degringoladă în masa monetară și în toate — argumentele pe care le-a adus domnul Dăianu, cu care, în principiu, sunt de acord –, atâta timp cât an de an puterea de cumpărare a salariaților, în primul rând, a scăzut. Deci, noi nu suntem la 7–8 ani după 1989 într-o situație în care să spunem că a crescut nivelul de trai. El a fost într-o perioadă de creștere până în 1996 — atunci când a avut loc schimbarea bine cunoscut㠗, dar el este acum la aproape 50% din puterea de cumpărare pe care românii au avut-o în octombrie 1990, o dată cu începerea liberalizării. Deci dacă vorbim despre liberalizare în toate domeniile nu putem vorbi despre plafonare în ceea ce privește salariile.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cu aceasta s-a spus cam tot ce era de spus, pro și contra, la acest articol 46. Așa cum s-a propus de Grupul parlamentar P.D.S.R., eliminarea întregului articol este prima chestiune pe care o voi supune la vot, urmând ca, în cazul în care nu va fi eliminat, să trecem mai departe.

Onorați colegi, vă rog să fiți atenți. S-a terminat cu discuțiile generale la acest articol și trecem la vot.

Deci, s-a propus eliminarea completă a articolului 46 din textul legii de către Grupul parlamentar P.D.S.R., amendament respins de inițiator, respins și la comisie la numărul curent 123 din raport.

Vă supun spre aprobare eliminarea acestui articol.

Voturi pentru? Vă rog să numărați.

62 de voturi pentru. Insuficient pentru a trece.

Totuși, pentru ca să nu existe dubii din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. sau a altor grupuri, voi supune la vot în continuare.

Deci, pentru au fost 62 de voturi.

Voturi contra eliminării? Vă rog să numărați. 134 voturi contra.

Abțineri? Vă rog numărați abținerile. 5 abțineri.

Sunt 201 voturi. Lipsesc două persoane. (Vociferări, comentarii.)

Vă rog frumos, lăsați-mă să conduc ședința! Am rugat liderii de grupuri să-și facă datoria. Rog liderii de grupuri să aducă colegii în sală. Trebuie să fie 203 voturi adunate și vreau să spun că sunt 201. S-au numărat corect. Deci, vă rog frumos, liderii de grupuri să-și facă datoria și să-i aducă în sală pe colegi, ca să aducem cvorumul de lucru din nou la 203. (În sală intră un grup masiv de parlamentari.) (Urale, aplauze.)

Vă rog frumos. Nu suntem la meci. Vă rog frumos. Nu suntem la meci și nu este o victorie faptul că prin insistențe deosebite mai binevoiesc colegi să ne viziteze prin sală.

Resupun la vot, pentru că votul nu a întrunit condițiile validării data trecută.

Resupun la vot eliminarea articolului 46 cerută de Grupul P.D.S.R., amendament respins de comisie și inițiator și care n-a putut să întrunească numărul corect pentru că nu eram 203 în sală.

Voturi pentru eliminare? Vă rog să le numărați. Vă rog să țineți mâinile în sus ca să se vadă că este corect modul în care lucrăm. Vă anunț că secretarii numără în cruciș, deci nu se pot face nici un fel de numărători incorecte.

Deci 58 plus 3 fac 61, de data asta.

Voturi împotriva eliminării? Și vă rog să numărați corect. Vă rog să vă ocupați locurile ca să numărăm ușor.

Deci sunt 151 plus 4 egal 155.

Abțineri? 3 abțineri.

Deci 61 pentru, 159 împotrivă și 3 abțineri. Suntem peste 203, deci s-a respins propunerea de eliminare.

Continuăm în cazul acesta cu adoptarea acestui articol.

La alin. 1.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Majoritatea.

Voturi împotrivă? 46 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Adoptat.

Alin. 2.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Majoritatea.

Voturi împotrivă? 27 voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Adoptat.

Alin. 3, numărul curent 39 din raport.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Majoritatea.

Voturi împotrivă? 37 voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Adoptat.

Alin. 46 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă rog să numărați, ca să nu fie discuții. 159 plus 3 egal 162.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați corect, complet, ca și până acum. 51 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

A fost adoptat.

Alin. 47.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 34 abțineri.

Cu 3 voturi împotrivă și 34 abțineri, a fost adoptat.

Domnul ministru Dăianu dorește să vină la microfon pentru o scurtă intervenție.

Poftiți!

Domnul Daniel Dăianu:

Ca și ieri, cer permisiunea — pentru că am fost chemat la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării — să mă înlocuiască domnul secretar de stat Valentin Lazea, dacă sunteți de acord.

Din sală:

Da…

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, Deci rămâne domnul secretar de stat Lazea.

Revenim.

Alin. 48.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 17 abțineri.

Cu 3 voturi împotrivă și 17 abțineri, a fost adoptat.

Art. 49.

Intervenții? Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Vă rog foarte mult, păstrați liniștea! Mai avem câteva articole. Nu părăsiți sala ca să putem termina ședința. Vă rog foarte mult să aveți răbdare, da?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog să stați liniștiți, că nu e o chestie de procedură.

Domnule președinte, la alin. 4 al art. 49 se stipulează următoarea normă: îInstituțiile publice au obligația ca în cadrul prevederilor bugetare aprobate să asigure cu prioritate plata facturilor reprezentând consumurile de energie electrică, termică și de gaze naturale". Domnule președinte, așa cum cunoașteți și dumneavoastră, indicatorii în cadrul structurii bugetului sunt cei doi: cheltuielile curente, care sunt cheltuieli de personal, și cheltuielile materiale și de servicii și după aceea cheltuielile de capital. Eu cred că, dacă nu se face mențiune că se vor asigura cu prioritate cheltuielile de personal și pe urmă plata facturilor, s-ar putea înțelege că înainte de a se asigura plata salariilor, totdeauna instituțiile bugetare trebuie să asigure plata facturilor la consumul de energie electrică și termică și gaze naturale. Ori se elimină textul, ori, dacă se consideră că trebuie menținut, trebuie neapărat să se introducă că îse va asigura cu prioritate, alături de plata salariilor și plata acestor facturi".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dumneavoastră aveți intervenție doar la alin. 4 și doriți eliminarea alineatului?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, în principal, eu propun să se completeze că se va asigura cu prioritate plata salariilor și pe urmă plata facturilor, iar dacă se consideră că poate să lipsească alineatul, să fie eliminat în totalitate.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Înainte de a răspunde domnul deputat Remeș, vreau să vă supun spre aprobare alineatele 1, 2 și 3, la care nu au fost intervenții.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri? 18 abțineri.

Cu 9 voturi împotrivă și 18 abțineri, au fost adoptate alineatele 1, 2 și 3 ale art. 49.

La alin. 4.

Domnul deputat Acsinte Gaspar a făcut un amendament. Îl rog pe domnul deputat Remeș, președintele comisiei, să răspundă.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Din capitolul îcheltuieli materiale" se cere plata cu prioritate a acestui gen de servicii. Între cele două capitole — cheltuieli de personal și cheltuieli materiale — nu se fac fără aprobări exprese schimbări de sume. Deci, nici nu se plătesc salarii din cheltuielile materiale, după cum nu se pot lua bani de la cheltuielile de personal și să se plătească facturi, indiferent de natura lor. Numai că în lanțul de facturi pe primul loc li se cere să acopere și să plătească acest gen de servicii.

Deci propunem să rămână în felul acesta alineatul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

În cadrul cheltuielilor curente avem cheltuieli de personal și cheltuieli materiale și servicii. Atunci să se treacă expres că este vorba de cheltuielile materiale. Sunt de acord. Că în felul acesta se înțelege că numai când este vorba despre cheltuieli materiale se vor acorda prioritățile necesare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Traian Decebal Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Admitem ca acolo să apară îdin capitolul cheltuieli materiale".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Deci s-a admis acest amendament.

Alin. 4 cu amendamentul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar, admis de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a adoptat acest alineat.

Alin. 5.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 8 abțineri.

Cu majoritate, a fost adoptat.

Art. 49 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri.

Adoptat cu 4 abțineri, nici un vot împotrivă.

Art. 50.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 18 abțineri.

Adoptat cu majoritate de voturi.

Art. 51.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 8 abțineri.

Adoptat cu majoritate de voturi.

Art. 52.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 14 abțineri.

Adoptat cu majoritate de voturi.

Art. 53 alin. 1.

Există un amendament la numărul curent 40 din raport.

Intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare numărul curent 40 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 8 abțineri.

Adoptat cu majoritate de voturi.

Alin. 2.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 11 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat alin. 2.

Art. 53 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 9 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat art. 53.

Art. 54, numărul curent 41 din raport. Se propune de către comisie eliminarea.

Intervenții? Domnul senator Găvănescu.

Domnul Vicențiu Găvănescu:

Da, domnule președinte. S-a discutat foarte mult că pentru întreprinderi mici și mijlocii, pentru dezvoltarea lor, s-au alocat numai 80 de miliarde lei. Acest articol face ca toate întreprinderile, și în special cele private, în momentul când se prezintă la bancă să-și plătească taxele și impozitele, să mai plătească încă un comision, în plus, pentru banii pe care îi depun. Eu, personal, nu sunt de acord ca acest articol să fie eliminat și sunt de acord cu art. 54, așa cum a fost propus de inițiator.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Comisia? Domnul deputat Traian Decebal Remeș?

Domnul Decebal Traian Remeș:

Stimați colegi,

Să nu hotărâm noi asupra deciziilor care le revin băncilor. Dacă vor să ajute clientela, n-au decât să fixeze comisioane zero, dar să nu le dictăm, că nu sunt toate bănci ale statului român. Sunt și bănci private.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Vă supun spre aprobare art. 54, numărul curent 41 din raportul comisiei. Este eliminare și este vorba despre ce a propus comisia.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotriva eliminării? 11 voturi împotrivă.

Abțineri? 16 abțineri.

Cu 11 voturi împotrivă și 16 abțineri, a fost adoptat numărul curent 41 din raport.

Art. 55.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 12 abțineri.

Adoptat cu majoritate.

Art. 56.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Adoptat cu majoritate de voturi.

Art. 57.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Adoptat cu majoritate de voturi.

Art. 58.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 13 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

Art. 59.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat art. 59.

Comisia ne propune la numărul curent 42 un articol 59.1 nou. Îl rog pe domnul deputat Traian Decebal Remeș să poftească la microfon.

Domnul Decebal Traian Remeș:

La acest amendament, admis de comisie în consens, aș dori ca să fiți de acord ca în loc de îscadente după intrarea în vigoare a prezentei legi" să scriem îde la data publicării prezentei legi".

Din sală:

De la data intrării în vigoare.

Domnul Decebal Traian Remeș:

îDe la data intrării în vigoare". Mulțumesc, domnule.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnul deputat Gaspar. Deci suntem la numărul curent 42, articolul 59.1, nou. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am să dau citire alineatului 2, ca să vedeți și dumneavoastră cu câtă grijă se propun și cu câtă grijă se admit unele amendamente.

îConstatarea și aplicarea prevederilor alin. 1 se face de către organele de specialitate ale Ministerului Finanțelor."

Este pentru prima dată în decurs de mulți ani de meserie când dau peste un astfel de text în care se vorbește despre îconstatarea aplicării prevederilor legii." Nu mai spun că se face. Aici sunt două operațiuni: constatarea, pe de o parte, aplicarea, pe de altă parte.

Domnule președinte, nu are ce căuta un astfel de text.

Vă propun să fie eliminat, urmând ca prin normele pe care Ministerul Finanțelor le va elabora în aplicarea acestui text să se stabilească toată procedura în legătură cu aplicarea alineatului 1.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia, vă rog.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Cu această ultimă propunere a domului Gaspar suntem de acord, însă, revin, datorită faptului că este vorba de o lege anuală, să nu se înțeleagă cumva dacă scriem îde la data intrării ei în vigoare" 1 ianuarie 1998, să nu ne întoarcem înapoi asupra acestor năpăstuiți ai soartei, zic eu, care sunt în fruntea firmelor respective și să meargă îde la data publicării". N-aveau de unde să știe ce-i poate paște.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

De la data publicării.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De la data publicării. Deci de la data intrării în vigoare, de fapt, așa este corect.

Domnul deputat Traian Decebal Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor, art. 59 nou insistăm să rămână: îde la data publicării", pentru că această lege prevede sume și pentru ianuarie, și pentru februarie, și pentru iunie. Directorul de unitate, nu știu care, n-avea de unde să știe înainte de a vota noi textul ce îl așteaptă și se poate trezi acum că plătește cu averea lui și a urmașilor lui situații deja trecute. Insist să rămână îde la data publicării".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

De la data publicării în Monitorul Oficial.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cu această sintagmă introdusă în acest nou alineat 59, vi-l supun spre aprobare și cu amendamentul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 28 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 28 de voturi împotrivă și 4 abțineri, a fost adoptat textul.

Art. 60.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 14 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat art. 60.

Art. 61.

Intervenții?

Domnul Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Am înțeles că se vor mai face niște anexe. Deci trebuie ca art. 61 să se refere la anexele 1 și cele care urmează. Până acum sunt 20. Dacă se mai introduc niște anexe, trebuie să trecem acolo exact numărul lor, îcă fac parte integrantă din prezenta lege".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Eu vă fac următoarea propunere care mie mi se pare rezonabilă: să trecem la anexe acum și art. 61 să-l votăm la sfârșit, înainte de votul final asupra legii. Mi se pare că e o chestiune care e corectă și ca logică. Deci ne rămâne acest articol și trecem la anexe.

Trecem la anexa nr. 1.

Am următoarea rugăminte la dumneavoastră: să încercăm să lucrărm cât mai mult astăzi și mâine, să încercăm să terminăm — dacă se poate mâine, în cursul zilei— și partea de anexe. Dacă rămân anumite probleme pe care, eventual, nu reușim să le terminăm, să rămână la comisii și să încercăm să terminăm bugetul ăsta cât se poate de repede. Este în interesul tuturor.

Ca atare, anexa nr. 1…

Vă rog, domnul președinte al comisiei de la Senat, domnul Varujan Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte,

Eu vă rog să trecem peste anexele cumulative, să trecem la celelalte, lăsând experții după aceea să calculeze cifrele de la anexa nr. 1. Adică lăsând până luni experții să potrivească cifrele pentru anexa generalizatoare, pentru că, altfel, este imposibil să votăm cifrele cumulative și să revenim asupra lor. De aceea, vă propun să trecem la anexele pe ordonatorii de balanță.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vorbiți de anexa nr. 3 — ordonatorii principali de credite — și anexele nr. 1 și 2… Bun. Întrebare: când pot experții de la comisii să termine anexele nr. 1 și 2?

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte, n-aș vrea să fiu acum ipocrit și să caut să fiu mai conștiincios decât putem fi. Înțeleg că Ministerul Sănătății nu ne poate da anexa decât la începutul săptămânii viitoare. Eu am propus, pentru operativitate, ca anexele să urmeze amendamentele respinse la sănătate și să acordăm satisfacție celor care au propus pentru diverse obiective și au fost respinși, că nu e o sumă care să depășească 50 de miliarde lei. Din păcate, oricum nu putem vota până duminică, pentru că înțeleg că Ministerul Sănătății mai devreme de luni nu ne poate da fișa de acolo. De aceea, ori lucrăm astăzi și facem toate anexele și noi luni vă aducem bugetul, ca marți să fie votat, ori, dacă nu, mergem în continuare, dar vor apărea tot felul de necorelări. Vreau să fiu foarte cinstit cu dumneavoastră.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Îi dau cuvântul domnului deputat Acsinte Gaspar. Pe urmă continuăm cu anexele la buget.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vreau să vă spun care a fost practica parlamentară în anii anteriori, în legătură cu discutarea anexelor și în special cu anexele în care se aduc modificări. Anexele trebuie făcute de către ordonatorii principali de credite, atestate de către Ministerul Finanțelor și difuzate parlamentarilor. Noi nu putem să discutăm pe ceea ce nu avem în față. Asta e procedura parlamentară.

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte…

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi permiteți întâi să vă dau cuvântul? Dacă-mi cereți cuvântul vi-l dau!

Domnul Varujan Vosganian:

Îmi permiteți?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Poftiți! Deci domnul senator Varujan Vosganian. Vă rog.

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte, suntem într-o situație extrem de ingrată. Am reușit, cu aportul tuturor, să majorăm cheltuielile la sănătate, dar iată acum, încercând să terminăm bugetul, suntem în acest obstacol. Sunt colegi care doresc să intervină la anexa pentru sănătate. Această anexă trebuie distribuită tuturor parlamentarilor. Asta face ca noi, practic, să nu reușim în acest week-end să votăm bugetul și va trebui să-l votăm săptămâna viitoare. Vă supun discuției, ca primul-ministru să intervină la Ministerul Sănătății ca sâmbătă să lucreze, sâmbătă noaptea să fie băgate în casete, duminică să le primim, lucru care nu știu dacă se poate realiza. Eu vreau să vă supun atenției această chestiune ca s-o tratăm nu numai cu conștiinciozitate, dar și cu realism.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Eu zic să oprim aici această dezbatere.

Îi dau cuvântul domnului senator Cristian Dumitrescu și după aceea trecem la anexa nr. 3/01.

Vă rog.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este evident că ceea ce am votat a produs o modificare la anexa pentru sănătate. Eu îmi exprim nemulțumirea că Ministerul Sănătății, care a avut vreo două zile la rând, nu a putut să… pentru că, spre deosebire de alții care poate au fost nevoiți să mai taie ceva, dânșii au primit și n-au reușit să refacă redistribuirea până acum și să fi avut această anexă în față. Și aceasta face să fie modificată și anexa nr. 1, care este anexa cumulativă. Avem însă toate celelalte anexe pe care le putem dezbate și care nu au decât o singură legătură, anexa cumulativă. Să dezbatem în continuare anexele următoare, după aceea — conform obiceiului, cum spunea și domnul deputat Gaspar — să votăm în continuare anexa care este la rând, mai puțin anexa de la sănătate și să mergem mai departe și o să ne oprim… când o să ne oprim.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Asta voiam să propun. Îi dau cuvântul domnului ministru Sassu.

Vă rog, domnule ministru. Și trecem la anexa nr. 3/01.

Domnul Alexandru Sassu — ministru pentru relația cu Parlamentul:

Și mie mi se pare că nu este posibil acest lucru, că dacă ceri niște bani să nu știi pentru ce și cum. Eu vă promit că Ministerul Sănătății va veni cel târziu mâine dimineață cu anexa făcută.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Vă rog.

Anexa nr. 3/01 — "Președinția României".

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 16 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată.

Anexa nr. 3/02 — "Senatul României".

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată.

Anexa nr. 3/03 — "Camera Deputaților".

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

La anexa nr. 3/03, care are ca ordonator principal de credite Camera Deputaților, trebuie făcute toate modificările în structură ca urmare a diminuării bugetului general cu cele 10.200.000.000 lei care au fost dimineață operate în hotărârea Camerei Deputaților, au fost preluate la art.11 alin. 1 și, ca atare, este necesar să vedem cum se va face distribuirea acestor bani. În plus, mai sunt și alte modificări la lista cu obiectivele de investiții, deci trebuie operate și acolo. Eu am să dau experților de la comisie și, după ce vor fi operate, și această anexă va trebui să fie distribuită pentru a putea fi discutată, ca și anexa de la Ministerul Sănătății.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dumneavoastră considerați că nu putem s-o votăm sau că putem s-o votăm… Eu vă propun s-o votăm cu modificările respective… (Discuții.) Eu vă rog să acceptați ca partea de buget a Camerei Deputaților care azi-dimineață a fost modificată de noi să o supunem la vot în cursul zilei de mâine sau când o să-i vină rândul, pentru ca să putem să vă distribuim modificările respective. Sunt colegi senatori care nu știu ce am votat noi azi-dimineață și mie mi se pare că este logic să nu forțăm lucrurile. Deci bugetul Camerei Deputaților trecem peste el — anexa nr. 3/03.

Anexa nr. 3/04 — "Curtea Supremă de Justiție".

Există un amendament la numărul curent 45 în rapotul comisiei.

Domnul senator Buruiană.

Domnul Florin Buruiană:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că există o cale firească de a ieși din situația în care ne aflăm, și anume, din cele 64 de anexe pe care ar trebui să le votăm, trebuie ca…

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să vorbiți în microfoane. Nu se aude absolut nimic. V-am spus, sonorizarea este proastă.

Domnul Florin Buruiană:

…spuneam că există o cale firească de a ieși din încurcătura în care ne aflăm, și anume, din cele 64 de anexe pe care trebuie să le votăm, comisiile pentru buget și finanțe trebuie să scoată acele anexe în care au intervenit modificări. Să zicem că sunt 10.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Asta și facem. Cred că n-ați fost atent…

Domnul Florin Buruiană:

Nu, nu, nu! Dați-mi voie puțin! După ce sunt scoase în afară cele 10 care vor urma să fie modificate, pe celelalte le putem vota foarte liniștiți.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

N-ați fost atent. Este exact ceea ce și făceam… Eram în curs de a face. Acolo unde au intervenit modificări în timpul votului, nu le votăm astăzi, ci le vom vota atunci când le vine rândul. Deci ele nu se scot, trecem peste ele.

Domnul Florin Buruiană:

Domnule președinte, nu cred că asta facem, pentru că ele trebuie anunțate și după aceea să trecem la votare mai departe. Deci trebuie să ni se spună foarte clar: nu vom discuta anexa nr. 14, 18, 32 și 37 și numai după aceea putem trece la vot.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Când ajungem la ele vom spune lucrul ăsta. Va fi foarte logic. Dar e o anumită suită în lucruri.

Anexa nr. 3/04 — "Curtea Supremă de Justiție".

Există un amendament la numărul curent 45 din raportul comisiei. Vă supun spre aprobare anexa nr. 3/04 cu acest amendament. Vă rog frumos să fim atenți. Vă rog să vă ocupați locurile în sală și să nu părăsiți sala.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptată.

Anexa nr. 3/05 — "Curtea Constituțională".

Nu sunt amendamente.

Domnule deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Aș vrea să vă reamintesc și reamintesc și celorlalți colegi din cele două Birouri permanente — ale Senatului și Camerei Deputaților — că în legătură cu bugetul Curții Constituționale s-a adresat președintele celor două Birouri, arătând că prin proiectul de buget pe care, potrivit legii, îl aprobă plenul Curții Constituționale și care se înaintează după aceea Ministerului Finanțelor pentru a fi inclus în bugetul general, au fost reduse două posturi. Vreau să vă spun că structura de personal la Curtea Constituțională este dată prin lege, iar eu nu cred că bugetul țării se va consolida dacă vom tăia cele două posturi de specialitate de la Curtea Constituțională. Și vă propun, domnilor senatori și deputați, ca numărul și structura de personal la Curtea Constituțională să rămână la nivelul anului 1997, adică de 81 de posturi. Au avut 81, prin proiectul de acum se propun 79. Trebuie să avem grijă de aceste instituții ale statului: Curtea Constituțională, Avocatul Poporului. Vă spun că-mi este și jenă… a venit un proiect de lege prin care Parlamentul trebuie să oblige Guvernul și Consiliul Municipiului București ca să asigure un sediu pentru instituția aceasta constituțională, Avocatul Poporului. Iar acum, prin proiectul de buget, venim să tăiem două posturi de la Curtea Constituțională.

Deci, rog, domnule președinte, să supuneți celor două Camere ale Parlamentului menținerea numărului de personal la nivelul anului 1997, adică 81 de posturi în loc de 79 de posturi. Repet încă o dată că tăria bugetului nu constă în aceste două posturi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul senator Vosganian, vă rog.

Domnul Varujan Vosganian:

M-am consultat cu inițiatorul și dânșii spun că a existat un număr de posturi libere și că nu este nici o problemă să lăsăm numărul așa cum spuneți dumneavoastră, 81. Așadar, comisiile sunt de acord cu amendamentul domnului Gaspar de a majora de la 79 la 81 numărul de personal al Curții Constituționale.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare anexa 3/05, cu amendamentul admis al domnului deputat Acsinte Gaspar.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi și numai 3 abțineri, a fost adoptată anexa nr. 3/05.

Anexa nr. 3/06 — "Consiliul Legislativ".

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

A fost adoptată în unanimitate.

Anexa nr. 3/07 — "Curtea de Conturi".

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi și numai 3 abțineri, a fost adoptată.

Anexa nr. 3/08 — "Secretariatul General al Guvernului".

Urmează să fie modificată. Sărim peste ea, pentru că urmează să se facă modificări în structura ei ca urmare a celor votate anterior.

Anexa nr. 3/09 — "Consiliul Concurenței".

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 7 abțineri.

Adoptată cu majoritate de voturi și numai 7 abțineri.

Anexa nr. 3/10 — "Ministerul Finanțelor".

Urmează să fie completată.

Anexa nr. 3/11 — "Ministerul Muncii și Protecției Sociale".

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

A fost adoptată cu un vot împotrivă și 5 abțineri.

Anexa nr. 3/12 — "Ministerul Afacerilor Externe".

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Adoptată cu două voturi împotrivă și 3 abțineri.

Anexa nr. 3/13 — "Ministerul Justiției".

Trecem peste ea.

Anexa nr. 3/14 — "Ministerul public".

Trecem peste ea. Le amânăm.

Anexa nr. 3/15 — "Ministerul Educației Naționale".

Există un amendament admis la numărul curent 49 din anexa nr. 1 din raportul comisiei.

Intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare anexa nr. 3/15 cu amendamentul de la nr. crt. 49.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă sunt? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog să numărați. 7 abțineri.

Cu 7 abțineri și nici un vot împotrivă, a fost admisă anexa nr. 3/15.

Continuăm. Anexa nr. 3/16 — "Ministerul Sănătății". O amânăm, urmând să ne fie adusă până marți. Continuăm.

Anexa nr. 3/17 —"Ministerul Culturii". De asemenea, se amână.

Anexa nr. 3/18 —"Ministerul Tineretului și Sportului". Se amână sau nu? Asta nu se amână. Bun. Anexa nr.3/18 — "Ministerul Tineretului și Sportului".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere și nici un vot împotrivă, în majoritate de voturi a fost adoptată.

Continuăm cu anexa nr. 3/19 — "Ministerul Industriei și Comerțului", pe care trebuie să o amânăm.

Anexa nr. 3/20 — "Ministerul Agriculturii și Alimentației", de asemenea, o amânăm pentru mâine dimineață. Aici se pare că vor veni mai repede modificările.

Continuăm cu anexa nr. 3/21 — "Consiliul Economic și Social". Nu sunt observații.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată.

Anexa nr. 3/22 — "Ministerul Turismului". Se poate trece la votare. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Cu două abțineri, în majoritate de voturi, a fost adoptată anexa nr. 3/22.

Anexa nr. 3/23 — Ministerul Transporturilor urmează să vină cu modificările. Trecem peste ea până vin documentele de la minister.

Anexa nr. 3/24 — "M.L.P.A.T." Se poate vota. (Discuții, vociferări.)

Domnule deputat Remeș, vă rog, la microfon. Vă rog frumos.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Are o modificare…

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu. Vă rog frumos. Domnule deputat Remeș, nu v-am dat cuvântul. După aceea. Să păstrăm ordinea.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnule președinte,

Este vorba de o singură poziție de 10 miliarde din cele 40 de miliarde pe care le-am dat la transporturi. Dați-ne voie, atâta s-a aprobat și aveți încredere că acele 10 miliarde care se iau de la M.L.P.A.T. le vom și lua, pentru că altfel nu avem de unde pune la transporturi cele 40miliarde hotărâte. Dacă nu se poate, venim cu ea mâine dimineață sau duminică dimineață… Duminică la vecernie, nu?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Mâine dimineață vine și Ministerul Sănătății cu anexele. Ca atare, le putem vota foarte repede. Și pe aceasta de la M.L.P.A.T. o amânăm.

Continuăm cu anexa nr. 3/25 — "Ministerul Comunicațiilor". Aici au fost făcute modificări? Nu. Intervenții?

Din sală:

Au fost modificări.

Au fost defalcate.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Poftim? La comunicații? Păi s-au defalcat, dar nu s-a umblat la sume. S-au defalcat doar la articol sumele pentru minister… (Rumoare, discuții.)

…pornind tocmai de la …

Deci, anexa nr. 3/25.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată.

Anexa nr. 3/26 — "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului". Intervenții sunt? La 3/26, Ministerul Mediului? Vă rog.

Domnul deputat Ţurlea. Vă rog, liniște.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

La anexa nr. 3/26, după cum vedeți Domniile voastre în materialul care vi s-a dat, am un amendament respins de onorata noastră comisie, privitor la poziția nr. 24. Este vorba de regularizarea — așa scrie acolo — râului Buzău în sectorul Crivina. Este vorba de sectorul Întorsura Buzăului, pentru care s-a alocat o sumă minimă. Am propus — și v-am spus care a fost rezultatul în comisie — o suplimentare cu 4 miliarde a acestei sume pe următorul motiv: din momentul în care am făcut propunerea — acum o lună și jumătate — duminică, când am fost din nou la Întorsura Buzăului, deja, fiind o zonă extrem de periculoasă, apele au mai distrus încă 6 m din malul respectiv. Conform aprecierii specialiștilor de la fața locului, în cazul unei simple ploi viforoase în acea zonă, pagubele ar fi de aproximativ 60 miliarde lei. Vă dați seama?! Puneți în cumpănă cele 4 miliarde care se cer pentru finalizarea acestei lucrări cu cele 60 de miliarde care oricând pot fi pierdute până în toamnă.

Vă propun să se ia aceste 4 miliarde, scutind bugetul de suma imensă de 60 miliarde de la Fondul special al Guvernului, chiar pentru calamități. Puneți în cumpănă cele 4 miliarde, pe care dacă le investim acum vom salva bugetul statului de cheltuiala a 60 de miliarde. Este părerea unor specialiști de la fața locului, nu a mea. Întorsura Buzăului este polul frigului din România, o zonă extrem de periculoasă, dintr-un colț al județului Covasna. Propun această sumă suplimentară de 4 miliarde lei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Traian Decebal Remeș. Vă fac precizarea că este vorba de nr. crt. 175 din amendamentele respinse. Domnul deputat a propus acolo o regularizare a râului Buzău pe sectorul Crivina.

Vă rog.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi, la anexe trebuie să înțelegem un lucru: jucăm în total. Aducem în Harghita și Covasna, luăm din Maramureș, luăm din Vaslui.

Am suplimentat cât s-a putut bugetul la articole, în față. Acum jucăm pe un total dat. În cadrul totalului, în momentul în care unul dintre noi vine aici și spune că îvreau să duc acasă, la Săsaru, care curge prin Baia Mare și iau frumos de la Bahlui din Iași"… În felul acesta nu se mai propun suplimentări. Am aprobat bugetul în limita lui. Propunem de acum mișcări de pe un obiectiv pe altul. Eu nu am curajul să cer pentru Săsar de la altcineva. Ca atare, cine îndrăznește, să vină să spună de la care județ, de la care obiectiv cere să se reducă pentru a avea la obiectivul care îl interesează suplimentar.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul Cristian Dumitrescu, vicepreședinte al Senatului. Vă rog.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este o chestiune de procedură. Acum mă uit la domnul deputat Gaspar care, pe tot parcursul dezbaterii bugetului, ne-a venit cu un argument forte, acela al stenogramelor, de fapt al buletinelor oficiale în care au fost prezentate dezbaterile.

Am venit și eu cu un astfel de argument și vă reamintesc că de fiecare dată a fost uzual la anexe să se procedeze în felul următor. Votăm anexa respectivă cu modificările de la articolul respectiv, după care staff-ul era cel care proceda la așezarea în pagină a anexei respective, în conformitate cu articolul votat. Așa s-a procedat de fiecare dată. Îmi pare foarte rău, domnule deputat, asta este situația.

Eu vă propun, doamnelor și domnilor colegi și conducerii ședinței, să procedăm în felul următor, de fapt, cum am acceptat. Anexa 1, centralizatoare, într-adevăr, numai după ce se votează toate aceste anexe poate fi discutată, deci poate rămâne pentru votul final.

De asemenea, anexa pentru sănătate, chiar că este complicată. Este vorba de 350 miliarde, poate mulți dintre colegii noștri vor să vadă cum au fost distribuite, mai ales cei care au făcut acest amendament. Dar celelalte anexe le adoptăm — și vă rog să ne întoarcem — "n felul următor: cu anexa respectivă, cu amendamentul făcut, cu modificarea făcută la articolul respectiv, urmând ca ea să fie pusă, prin acest vot — așa cum s-a procedat și în anii trecuți — la punct în momentul când ea… Așa s-a procedat, domnule deputat, îmi pare rău. Să nu inventăm alte proceduri față de cele pe care le-am uzitat. Eu cred că putem vota ca atare, pentru că există toate circumstanțele că modificările vor fi făcute corespunzător. Asta este situația, asta a fost procedura.

Deci, domnule președinte, să procedăm ca atare și să menționăm anexa respectivă, o discutăm și cu modificarea intervenită la articolul pe care îl indică comisia pentru ca să nu lăsăm 20 sau 10 anexe — cum este cea pentru 10 miliarde — "n care se prevede clar cum sunt distribuite. Deși parcă acolo — cea cu 10 miliarde — chiar este puțin cu o problemă. Putem să o lăsăm și pe asta, dar nu 20!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu. Deci, am decis să le lăsăm pentru ședința viitoare.

Dau cuvântul domnului Acsinte Gaspar, tot pentru o chestiune de procedură, după care vom continua. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

În legislatura anterioară, domnul vicepreședinte al Senatului… dânsul era senator, eu secretar general, eu făceam bucătăria, dânsul venea cu votul. Dar vreau să vă spun următorul lucru. Dumneavoastră nu puteți supune votului final proiectul de lege… (Vociferări.)

Păi, nu, dar stați puțin! În momentul în care legea se supune votului final, legea trebuie să aibă toate anexele și toate anexele refăcute. (Rumoare, discuții, vociferări.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult. Nici nu s-a pus în discuție să se supună la vot fără ca anexele să fie în ordine. Vă rog frumos.

Domnul senator Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule președinte,

Sunt întru totul de acord cu domnul deputat Gaspar. Nici nu se pune problema ca, până când vom da votul final, toate aceste anexe să nu fie puse la punct și noi, când dăm votul final să… sigur că da… sigur! Dar putem să votăm acum anexa nr. 10, cu modificările intervenite la articolul care face referire la domeniul respectiv.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

La anexa nr. 3/26 s-a făcut… (Rumoare, discuții.) Vă rog foarte mult… s-a făcut un amendament de domnul Petre Ţurlea, susținut aici, care a fost respins de comisie. I s-a cerut să spună sursa de finanțare din interiorul acestei anexe, dacă există. Aveți o sursă de finanțare?

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Am spus. Fondul special al Guvernului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog. De la microfon, ca să putem trece la vot. Vă rog frumos să ne păstrăm calmul, mai avem puțin.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule președinte,

Eu nu sunt economist, dar este o chestiune de logică. V-am spus că o eventuală ploaie puternică în acea zonă duce la pierderi la 60 de miliarde lei. Cum s-ar recupera acești bani? Din Fondul de calamități al Guvernului. Nu este preferabil ca din același fond să se aloce acum 4miliarde să se scutească 56 de miliarde?! Pentru că ideea cu cele 60 de miliarde este a unor specialiști de la fața locului, nu a mea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul deputat Traian Decebal Remeș. Vă rog frumos.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor, noi rămânem la părerea noastră și nu vom ceda. Ne vom supune oricărui vot, dar nu putem ceda. Anexele au rămas așa cum am votat pe articole, pentru fiecare ordonator principal de credite, un total. În cadrul acestui total se așază mozaicul altfel. Ca atare, orice suplimentare la un obiectiv se îndestulează pe seama altor obiective de la același principal ordonator de credite.

În cazul în care admitem această idee a domnului coleg Ţurlea, înseamnă că revenim asupra tuturor articolelor și sumelor pe care le-am votat și le-am admis în felul acesta.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

Eu sunt obligat, având în vedere regulamentele noastre, să supun spre adoptare amendamentul domnului deputat Ţurlea și după aceea îi dau cuvântul doamnei deputat Viorica Afrăsinei. Deci, domnul deputat Ţurlea a propus introducerea în plus în această anexă sau… mutarea unor bani în această anexă în valoare totală de 4miliarde lei pentru regularizarea unei porțiuni dintr-un râu care creează probleme în județul Covasna, dacă nu mă înșel. Așa.

Din sală:

Buzău.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Amendament respins de comisie. Eu vă supun spre adoptare acest amendament.

Cine este pentru? Vă rog să numărați voturile pentru. După aceea… Pe partea aceasta avem două voturi. Vă rog să numărați voturile. (Discuții.)

49 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Din sală:

Câte sunt împotrivă?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, abțineri. Vă rog să țineți mâinile ridicate, ca să putem număra corect la abțineri.

12 abțineri și cu 3 pe partea cealaltă, 15. Insuficient pentru a trece.

Vă supun spre adoptare anexa nr. 3/26 în forma inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Vă rog frumos.

Imediat îi dau. Tot aici la anexă aveați? Mă scuzați, revin. Am promis că-i dau cuvântul. Doamna deputat. Revenim. Nu am votat încă anexa.

Doamna deputat Afrăsinei, vă rog.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Intervenția mea se dorea de fapt o susținere a intervenției domnului deputat Ţurlea, dar mai ales o susținere a intervenției făcute în urmă cu numai două zile — dacă nu mă înșel — de colegul nostru de la P.D., domnul deputat Olteanu. Vreau să vă spun că natura s-a răzbunat pe noi pentru ceea ce am votat noi acum două zile, deoarece — după cum bine știți mulți dintre dumneavoastr㠗 "n județele din nordul țării a rupt Prutul, a rupt Siretul. Iată, aceasta este o dovadă a necesității alocării unor fonduri pentru astfel de lucrări de natura celor pe care le-a cerut domnul deputat Ţurlea și de natura celor pe care le-a cerut domnul deputat Olteanu.

Nu este rău să revenim asupra acestor amendamente, să ne gândim foarte bine că din rezervele de la guvern au mai fost alocate, tot cu aprobarea noastră sau, mai degrabă, probabil că a fost intervenția unui coleg din grupul majoritar, dar asta nu deranjează, dacă vom găsi înțelegerea dumneavoastră că și aceste lucrări sunt absolut necesare. Poate că exemplul dat de natură vă va convinge mai mult decât pot eu să vă conving.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz. Vă rog.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu aș vrea să minimalizez deloc ceea ce s-a spus aici și sunt lucruri absolut adevărate, însă, în realitate, există fond la dispoziția Guvernului din care se pot aloca inclusiv cele 4 miliarde, dacă specialiștii aceștia pot proba corectitudinea suplimentării acestor fonduri și nu o revenire a noastră asupra întregii construcții a bugetului atunci când se discută anexa. Deci, asta este soluția și aș vrea să fie înțeleasă ca atare.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Și mie mi se pare corectă această propunere.

Dau cuvântul domnului deputat Miron Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Sigur că domnul deputat are dreptate, dar asta înseamnă ca noi să lăsăm această problemă la lobby-ul care va fi făcut pe fondul de rezervă al Guvernului. Avem cu toții suficientă experiență să știm că banii din fondul de rezervă vor fi dați în funcție de lobby-ul care va avea loc. Eu sunt convins că domnul Ţurlea a avut dreptate. Cele 4 miliarde ori se dau acum, ori lobby-ul îl va face natura, pentru că nu va fi nimeni suficient de puternic. Nu va apărea un grup de interes suficient de puternic să spună: îDomn’e, lucrarea asta de 4 miliarde trebuie făcută că vrem să o facem noi!" Vor apărea alte lucrări mult mai interesante care vor face presiuni pe acest fond de rezervă al Guvernului. (Discuții, rumoare.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Îmi permiteți? Eu cred că… Doriți să supun amendamentul dumneavoastră la vot sau acceptați formula aceasta? Mie mi se pare corectă și va trebui să cerem Guvernului să găsească formula ca din fondul de rezervă să acopere o serie de asemenea lucrări necesare, care poate unele au fost scăpate fără rea intenție din lista asta. (Discuții.)

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Cum avem certitudinea că aceste sume vor fi pentru așa ceva?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sigur, este foarte greu să vă dăm acum asigurări pentru chestiunea asta, dar măcar puteți conta că vom încerca să dăm sprijinul pentru rezolvarea acestor lucruri.

Eu vă supun spre adoptare anexa nr. 3/26, în forma inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați voturile împotrivă.33.

Abțineri? Vă rog frumos, abțineri. 5 abțineri.

Cu majoritate, a fost adoptată.

Anexa nr. 3/27 — "Ministerul Cercetării și Tehnologiei".

Da, vă rog. Domnul senator Varujan Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte,

Am primit din partea inițiatorului o modificare în cadrul aceleiași structuri și aceluiași nivel la cheltuielile de capital și vă rog să fiți de acord cu această modificare între domeniile de la cheltuieli de capital îse majorează... și se diminuează respectiva…" Dacă doriți, pot citi sumele.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog.

Domnul Varujan Vosganian:

La cheltuieli de capital, "Administrație centrală", de la 9–10 miliarde la 20 de miliarde;

– "Cercetare fundamentală", de la 40 miliarde la 100de miliarde;

– "Cercetare aplicativă", de la 811 miliarde la 750 miliarde. Da?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun aprobării anexa nr. 3/27, cu amendamentul citit aici.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Unul.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, adoptată.

Anexa nr. 3/28 — "M.Ap.N." Trecem peste ea. O discutăm într-o ședință ulterioară. Mai sunt niște completări.

Domnule senator, vă rog să acceptați acest lucru.

Anexa nr. 3/29 — "Ministerul de Interne". (Discuții.)

Poftim? E o glumă, evident.

Vă supun spre adoptare anexa nr. 3/29.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 7 împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Continuăm cu anexa nr. 3/30—îS.R.I.", Este în ordine? V-o supun spre adoptare, anexa nr. 3/30. Da. Vă rog.

Domnul Liviu Spătaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi cer scuze că intervin. Știu că suntem obosiți, suntem tracasați. Știam că mă supun și ironiilor dumneavoastră vizavi de afacerea îŢigareta", dar aș vrea să vă amintesc că S.R.I. a demascat, nu a făcut-o. (Aplauze, râsete, discuții.) Mulțumesc, mulțumesc.

La capitolul acesta, noi, Comisia de supraveghere a activității S.R.I., am făcut 3 propuneri de suplimentare a fondurilor și, cu eleganța bine cunoscută, comisiile ne-au respins-o, spunând că nu se justifică propunerea de redistribuire de la alte ministere. De fapt, noi propuneam o redistribuire din fondul de recapitalizare a EXIMBANK, care nu este minister, apoi propuneam un alt fond, prin diminuarea alocațiilor de la buget pentru instituții publice și veniturile puteau fi luate de la vânzarea timbrelor judiciare și, în fine, un al treilea fond, pentru cheltuieli materiale absolut necesare S.R.I., ar fi putut fi obținut de data aceasta prin redistribuire de la Ministerul Finanțelor care construiește în jur de 35 de sedii noi ale finanțelor publice județene.

Consider că avem foarte multe îndatoriri noi, Parlamentul României, dar principala îndatorire este aceea de a asigura siguranța națională, de a face să existe toate condițiile pentru ca această siguranță națională să fie reală și puternică.

Eu, în numele comisiei, vă propun să reanalizăm aceste amendamente.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Traian Decebal Remeș din partea Comisiei buget, finanțe, bănci.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi, am fost destul de exigenți cu instituții mai aproape de inima omului și de oameni. (Aplauze, râsete, discuții.) Să rămânem la ceea ce am făcut noi ca comisie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu aș vrea să vă reamintesc că de foarte mulți ani Parlamentul României nu este deloc aproape de această instituție. E ca și când ne-am teme de ea și am avea ceva de ascuns, ceea ce nu cred că ar fi cazul. Vreau să vă amintesc că, în absolut toți anii de la înființarea S.R.I. și până în prezent, Ministerul Finanțelor a tăiat întotdeauna 50% din necesarul solicitat de S.R.I. și de fiecare dată Parlamentul, comisiile de buget-finanțe au mers pe această linie, considerând probabil că nu avem nimic de apărat, că serviciile de informații poate că sunt inutile.

Eu aș vrea să vă spun și un alt lucru și domnul Spătaru a adus aici un argument. Este adevărat că cine împarte, parte-și face! Spunem că suntem într-o perioadă de austeritate și Ministerul Finanțelor își prevede continuarea a vreo 30 și ceva de sedii, toate placate cu marmură, peste tot în țara asta, plus construirea de sedii noi. În schimb…

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu v-am luat microfonul.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Noi suntem obișnuiți cu faptul că nu suntem ascultați. Am ajuns, oarecum, să vorbim pentru stenogramă, pentru presă, pentru că oricum știm că este aproape inutil și ceea ce spunem noi nu se ia niciodată în considerare. Este un fel de a trata lucrurile. Dar vreau să vă spun că, dacă Ministerul Finanțelor poate să-și construiască 35 de sedii numai în marmură peste tot în țara asta, nu văd de ce pentru S.R.I. a existat această intransigență să nu-și rezolve nici măcar problemele materiale și cheltuielile de capital.

Mai mult decât atât, aș vrea să vă reamintesc faptul că acest serviciu este cel care poate că a deranjat, într-adevăr, și atunci suntem foarte exigenți față de el, pentru că afacerea îŢigareta" a fost demascată, până la urmă, datorită activității S.R.I. (Vociferări, rumoare, discuții, râsete.)

Și dacă vorbim… Nu râdeți, că așa este! Râdeți degeaba.

Vreau să vă spun un lucru. S.R.I. a contribuit la foarte multe alte capturi care sunt raportate de alte ministere și dumneavoastră știți foarte bine. (Discuții, vociferări.) Știți foarte bine acest lucru.

Deci, dacă vreți, aprobați. Eu sunt aproape sigur că nu o s-o aprobați, dar este o anumită atitudine pe care am vrut să o marcăm.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mitrea, vă rog.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am venit la acest microfon ca să sprijin amendamentul colegului nostru și, sigur, în momentul în care vorbim de S.R.I., există cel puțin două direcții care ne fac să privim cu oarecare subiectivitate. În primul rând, ne duce gândul la fosta Securitate și ne referim, de fapt, la o singură direcție a fostei Securități și avem tendința să zicem tot S.R.I. la realizări, iar, în al doilea rând, anumite afaceri derulate în ultima vreme de S.P.P., prin faptul că S.R.I. și-a spus un punct de vedere despre el, tindem să le trimitem în acea direcție.

Cred că ar trebui să lăsăm S.P.P.-ului și altor instituții implicate în afaceri problema îsă dăm Cezarului ce-i al Cezarului" și la S.R.I. să ținem seama de faptul că este o instituție fundamentală pentru siguranța națională și așa cum — sigur, nu știu dacă chiar Ministerul de Finanțe este cel care se dotează cel mai bine, dar se doteaz㠗 "n alte zone se dotează instituția… mai dau exemplu, chiar anumite fundații primesc bani de la buget, chiar anumite societăți private primesc bani de la buget, cred că netrimiterea unor surse către S.R.I. ne lasă descoperiți în continuare în fața unor acțiuni care nu sunt în favoarea României. De aceea, cred că ar trebui să privim cu mai puțină reticență, antipatie, această situație a S.R.I. și indiferent dacă are și el — și are destule! — defecte în activitate, așa cum au toate instituțiile statului, cum are societatea românească în general, să nu devenim anti S.R.I. doar că este vorba de el, ci să ținem seama de ceea ce spunea domnul deputat — și domnul deputat Petrescu — și cerem nu acum să decidă, dar să votăm o sumă în plus, cum este propusă, pentru S.R.I., iar această anexă să aștepte și ea până mâine sau până luni să vină modificată.

Poate că nu este cel mai bine să luăm de la EXIM- BANK — aici am oarece rețineri —, dar poate din fondul la dispoziția Guvernului putem lua sumele necesare pentru S.R.I.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Comisia își menține punctul de vedere.

Domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz, după care intrăm în procedura de votare.

Vă rog.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Cred că este bine să fie luată în seamă propunerea domnului deputat Mitrea și să încercăm să așteptăm modificarea, dacă este posibilă, și opinia cred că mai trebuie întărită de comisie, pentru că dacă această instituție nu este aproape de sufletul omului, așa cum s-a spus acum, este poate pentru că noi nu o construim bine sau nu o conducem bine sau nu o controlăm bine, dar ea este o instituție fundamentală a statului și nu trebuie să ne jucăm cu simpatii și antipatii, fiind vorba de siguranța națională.

Nu funcționează bine, trebuie să o corectăm. Este cu totul altceva.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. În acest moment trecem la vot. Este vorba de amendamentul de la nr. crt. 181 din raportul comisiei, anexa nr. 2, amendamente respinse, care a fost susținut aici, în fața noastră, de o serie de membri ai Comisiei de control a S.R.I., amendament respins de comisie și inițiator.

Ca atare, eu sunt obligat, având în vedere că acest amendament a fost susținut aici… (Discuții.) Poftim?…

…el trebuie supus la vot. Dacă se supune la vot și trece, atunci, evident că această anexă se va lăsa pentru altă dată.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Mă scuzați că am intervenit. Aici nu există respingere în mod direct. Spune doar înu se justifică propunerea de redistribuire de la alte ministere" și sunt de acord. Am sprijinit că nu se justifică de la alte ministere și am propus ca sursa să fie rezerva bugetară la dispoziția Guvernului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Remeș ca să explice exact cum stau lucrurile.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi, înainte de a vota, comparați bugetul Ministerului Agriculturii cu bugetul S.R.I. și pe urmă, cu dragă inimă, votați așa cum e normal să fie. (Aplauze, vociferări.)

Din sală:

Ce legătură au?!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult, păstrați liniștea și lăsați-mă să conduc așa cum trebuie ședința! Este o ședință lungă, obositoare, dar să încercăm să depășim aceste momente.

Ca atare, eu vă supun spre aprobare amendamentul de la nr. crt. 181, lista amendamentelor respinse, amendament care nu a fost însușit nici de comisie, nici de inițiator.

Voturi pentru acest amendament? Sunt? 42 plus 8, 50 de voturi, insuficient pentru a trece. Vă rog foarte mult, să nu tensionăm lucrurile de pomană! Insuficient pentru a trece. Este o procedură care se aplică de multe ori. Evident că 50 este mai puțin decât jumătate plus unu din 203.

Ca atare, vă voi supune spre aprobare anexa nr. 3/30, în forma inițiatorului.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc. (Vociferări.) Vă rog frumos. Vom reface voturile ca atare.

Voturi împotrivă? Vă rog frumos. Dacă un lider de grup cere să verificăm cvorumul în mod… Poftim? Poftiți la microfon!

Domnul deputat Mitrea va pofti la microfon și va cere după aceea...

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Vă rog. 11 abțineri.

În cazul în care domnul deputat Mitrea va cere… Vă rog.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Nu cer cvorum, cer doar să fie numărate și voturile pentru care au fost… conform regulamentului. Sigur că există o înțelegere a plenului și se întâmplă să nu se aplice regulamentul chiar în timpul votării bugetului, cam des, să nu se numere voturile pentru, dar, în momentul în care cineva din sală cere aplicarea regulamentului, nu mai este nevoie să fie lider de grup.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dumneavoastră ați cerut aplicarea regulamentului. Vom verifica și voturile pentru. În cazul în care nu avem cvorumul respectiv, vom reface, efectiv, numărătoarea.

Deci, voturi pentru? Vă rog, ridicați mâinile pentru anexa nr. 3/30, ca să putem număra.

Deci, sunt în total 149 plus 3, adică 152 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să ridicați mâinile ca să le numărăm corect. Data trecută nu s-au ridicat mâinile la voturile împotrivă.

Deci, 27 plus 5, adică 32 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog.

Onorați colegi… sunt colegi care nu au votat în nici un fel.

Deci, 19 plus 8, adică 25. Pardon, 27. (Discuții.)

Vă rog foarte mult.

Sunt 152 de voturi pentru, 32 împotrivă și 27 de abțineri. S-a verificat cu ocazia asta și cvorumul de lucru. Vă mulțumesc. S-a adoptat. (Discuții, rumoare.)

Continuăm cu următoarea anexă, nr. 3/31 — "S.P.P."

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Vă rog. Vă rog să păstrați liniștea în sală.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Bugetul pe anul 1998 al S.P.P. a fost conceput și finalizat într-o anumită concepție și structură. După câte am cunoștință, azi, C.S.A.T. dezbate toată structura, inclusiv bugetul acestui serviciu.

Ca atare, eu propun ca această anexă să fie lăsată deoparte, urmând ca cele două comisii de apărare să ia legătura cu C.S.A.T., cu secretariatul, că nu se pot adresa dânșii Consiliului Suprem având în vedere componența lui, însă cu secretariatul Consiliului Suprem, să vadă ce hotărâri s-au luat acolo și care sunt implicațiile acestora în volumul și structura bugetului S.P.P. pe 1998. (Discuții, rumoare.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog. Bun. În fața acestei situații, eu vă propun să amânăm aprobarea. Vă rog foarte mult. Să amânăm dezbaterea până la ședința următoare, pentru că nu se întâmplă nimic la o anexă în plus. S-ar putea să nu se întâmple absolut nimic, să rămână ca atare. (Vociferări, rumoare, discuții.)

Vă rog frumos. Am decis, se amână. (Vociferări.) Vă rog frumos. Am decis și președintele ședinței decide, există motive justificate în acest sens, urmează să o dezbatem în ședința cu celelalte anexe care au fost amânate din diverse motive tehnice, de calcul și așa mai departe.

Dacă doriți procedură, vă rog.

Domnul Gheorghe Șerban, P.N.Ţ.C.D.

Domnul Gheorghe Șerban:

De ce să mă dau de gol, că nu lucrez la S.P.P.!

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

S-a votat un program, să se lucreze sâmbătă până la ora 20,00, duminică până la ora 22,00. Vă atrag atenția asupra procedurii. S-ar putea foarte bine, dacă noi tot amânăm aprobarea unor asemenea anexe, să ajungem în situația ca mâine să fie gata bugetul în rest, dar anexele nu vor fi gata, nu vor fi votate, și atunci ce se întâmplă cu restul programului este problema noastră. Stăm sâmbătă și duminică conform a ceea ce am aprobat și ne uităm unii la alții, evident. (Vociferări, rumoare, discuții.) Ca atare…

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este de la sine înțeles că sunt o serie de anexe care presupun lucru asupra lor și care nu vor fi gata, probabil, în cursul zilei de mâine.

Domnul Gheorghe Șerban:

Nu vor fi gata nici mâine, domnule președinte, nici duminică nu vor fi, pentru că celelalte instituții nu lucrează în aceste zile și atunci Parlamentul pare oarecum caraghios în momentul în care și-a stabilit acest program. (Aplauze, rumoare, vociferări.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun, continuăm. Anexa nr. 3/32 — "Serviciul de Telecomunicații Speciale". Amendamente nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi.

Abțineri? 5 abțineri.

A fost adoptată cu majoritate de voturi, 6 împotrivă și 5 abțineri.

Anexa nr. 3/33 — "Administrația Națională a Rezervelor de Stat". O amânăm.

Trecem mai departe la anexa nr. 3/34 — "Oficiul de Stat pentru Probleme Speciale". Intervenții? Nu sunt. (Rumoare, discuții.)

Voturi pentru?… 3/34… Corect.

Anexa nr. 3/34 cu amendamentul de la nr. crt. 56, amendament aprobat de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Două.

Cu două abțineri și majoritate, a fost adoptată anexa anr. 3/34.

Anexa nr. 3/35 — "Secretariatul de stat pentru persoanele cu handicap".

Domnul deputat Dan Marțian. Vă rog. Vă rog frumos să păstrați liniștea, ca să putem avansa mai repede.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați invitați,

Dacă vă uitați la amendamentele respinse, referitoare la diferitele anexe la proiectul bugetului de stat, veți găsi și poziția 184 care se referă la anexa nr. 3/35, referitoare la bugetul Secretariatului de stat pentru persoane cu handicap.

În cadrul discuțiilor pe marginea bugetului de stat, în cele două comisii pentru drepturile omului din Cameră și Senat a fost formulat un amendament de către doamna deputat Mitzura Arghezi, domnul deputat Tănase Tăvală și cel care vă vorbește, prin care cerem să se revadă două poziții în ceea ce privește resursele alocate pentru acest secretariat de stat, respectiv:

— să nu se reducă cu 26 de posturi numărul de personal prevăzut pentru Secretariatul de stat și unitățile lui teritoriale din județe; (Discuții.)

— "n al doilea rând, să se mărească cu 200 de milioane lei sumele…

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am rugămintea să vă păstrați răbdarea, să rămâneți în sală. Mai sunt o serie întreagă de anexe. Altminteri trebuie să apelez la formula aceea de a vă chema în sală prin apel nominal, care nu-mi place. Să încercăm să terminăm azi anexele. Vă rog.

Mă scuzați că v-am întrerupt, dar e o foială absolut anormală! Vă rog.

Domnul Marțian Dan:

M-ați întrerupt tocmai la jumătatea… Știu… Asta reflectă capacitatea de muncă și de concentrare a Parlamentului în actuala lui ediție.

Spuneam că este vorba de o propunere de a mări cu 200 de milioane alocațiile pentru deplasări, detașări, transferuri în țară.

Care sunt motivele care au inspirat aceste amendamente? Dacă luăm în considerare numărul total de salariați pe care îl are Secretariatul de stat pentru persoane cu handicap și inspectoratele județene din subordinea lui, rezultă 200 de persoane. Împărțind aceasta la numărul de județe, revin în medie 4,8 salariați pe fiecare din județe, iar aceste posturi sunt ocupate de către următoarele responsabilități: un post inspector șef; un post contabil șef; un post casier; un post evidență cărți de muncă ale însoțitorilor persoanelor cu handicap.

Numărul acestora la nivelul întregii țări se ridică la 106.000 persoane. Există anumite variații în funcție de mărimea județelor și alte lucruri.

Vedeți, aici este vorba de o schemă a acestor inspectorate, extraordinar de strânsă. Dacă noi vom adera la ideea reducerii cu 26 de posturi, în aceste împrejurări va trebui ca în cel puțin 11 județe la aceste inspectorate să nu avem funcția de inspector șef, or, el este ordonator de credite și nu mai vorbesc despre celelalte lucruri legate de competența pe care trebuie să o aibă pentru ca această activitate să fie organizată, îndrumată și desfășurată în conformitate cu legislația în vigoare privind ocrotirea persoanelor cu handicap.

Deci, din acest punct de vedere, noi considerăm că comisiile pentru buget-finanțe ale celor două Camere au trecut foarte ușor peste substanța acestei realități și au propus respingerea amendamentului în dimensiunea lui referitoare la personalul Secretariatului de stat și a inspectoratelor județene, pe motivul că mai există persoane care se ocupă cu colectarea fondurilor în ceea ce privește, mă rog, fondul de risc și accidente, care are obligații foarte serioase în ceea ce privește colectarea acestor sume.

De aceea, noi facem apel la dumneavoastră. Aici nu este vorba de un interes de partid, ci este vorba de capacitatea Parlamentului României de a se apleca asupra situației uneia din categoriile cele mai sensibile și vitrege în ceea ce privește existența lor.

A doua propunere de amendare privește, cum spuneam mai înainte, suplimentarea cu 200 de milioane a alocațiilor pentru deplasări în țară, transferuri etc.

Am pornit de la ideea că, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 939/1997, s-a aprobat înființarea Corpului de control al ministrului și, în general, nevoia de control, de îndrumare, de supraveghere a persoanelor cu handicap instituționalizate sau care nu sunt instituționalizate dar beneficiază de sprijin la domiciliu trebuie să fie foarte serios îndrumată, pentru că ceea ce se întâmplă la ora actuală nu poate fi altceva decât obiect de îngrijorare.

Noi am făcut aceste două propuneri. Sumele pe care ele le antrenează în plus sunt în jur de 600 de milioane de lei și am propus să fie suportate din rezerva bugetară la dispoziția Guvernului.

În consecință, eu vă rog să reflectați asupra acestor chestiuni și totuși să adoptați altă decizie decât aceea care a emanat din deliberările celor două comisii pentru buget, finanțe și bănci.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Traian Decebal Remeș. Stați puțin!

Doamna deputat Arghezi, autoare și coautoare a acestui amendament. Vă rog.

Doamna Mitzura Domnica Arghezi:

Doamnelor și domnilor,

Domnule președinte… Nu se aude? (Râsete, discuții, rumoare.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Liniște, vă rog. Liniște, vă rog. Vă rog frumos…

Doamna Mitzura Domnica Arghezi:

Am dorit să mă auziți întrucât cuvintele mele aș vrea să ajungă la inima dumneavoastră și să vă gândiți poate chiar la familiile dumneavoastră care au avut vreodată un handicapat sau poate vreun prieten al dumneavoastră are în familie un handicapat.

Eu am un nepot handicapat care nu este în România, dar știu ce înseamnă tragedia unei familii, plus cel care este alături de el. V-aș ruga să vă gândiți bine la acest lucru și să aprobați aceste mici sume pentru a îmbunătăți puțin viața acestor nefericiți.

Cifrele… nu zâmbiți, domnilor, că este un păcat!… Fiți buni și aprobați și vă rog foarte mult. Cifrele date de domnul Dan Marțian sunt infime față de alte nevoi.

Este vorba de 26 de funcționari și 200 milioane lei. V-aș ruga să vă gândiți la aceasta.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog. Vă rog, nu demolați instalația acolo.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Bineînțeles că susțin cele două amendamente care au fost prezentate aici de cei doi deputați.

În legătură cu anexa nr. 3/35 — "Secretariatul de stat pentru persoanele cu handicap", la poziția 185, domnule președinte, vă rog să vă uitați în raportul cu amendamente respinse, figurează un amendament al domnului deputat Cezar Ioan Corâci, cu următorul text:

îSuplimentarea proiectului de buget pentru Secretariatul de stat pentru persoanele cu handicap, la Capitolul 71/01 — «Cercetare științifică» — suplimentarea sumei din proiectul de buget."

Vreau să-l întreb pe domnul deputat, să confirme sau să infirme dacă este autorul acestui amendament. Pentru că dacă nu este autorul acestui amendament, trebuie să vedem cine a încercat să-l compromită, pentru că pur și simplu este ridicol ceea ce s-a scris aici.

Domnule președinte, eu înțeleg cum este greșeala de dactilografiere, dar să treacă un amendament și să i se pună drept autor un om care nici nu a gândit acest amendament, plus că este și ridicol!…

Eu aș ruga pe domnul deputat, în primul rând, să-și expună punctul de vedere, urmând ca după aceea să vedem care este treaba.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Îi dau cuvântul domnului deputat Cezar Ioan Corâci. Oricum, dacă nu susține amendamentul, nu-l supun votului.

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Nu pot susține un fapt care nu s-a întâmplat. Nu înțeleg, personal, deși fac parte din această comisie, textul. Nu înțeleg ce legătură este între persoanele cu handicap și cercetarea științifică. Mi se pare o eroare care, mă rog, este absolut regretabilă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. E o eroare.

Îi dau cuvântul domnului senator Vosganian. E o eroare materială, probabil.

Domnul Varujan Vosganian:

Domnilor colegi,

În legătură cu majorarea de personal solicitată de cei trei inițiatori, cred că putem în continuare merge pe punctul de vedere al comisiei, potrivit căruia s-a majorat cu 86 de persoane personalul prin fondul de risc. În același timp însă, considerăm legitimă propunerea dumneavoastră pentru majorarea sumelor pentru deplasări și, în urma consultărilor cu inițiatorul, am fost de acord să majorăm acestă sumă cu 100 milioane lei, prin reducerea în mod similar a Fondului de rezervă la dispoziția Guvernului.

De aceea, vă propun să acceptăm această majorare cu 100 de milioane lei. Este tot ceea ce am reușit să negociez cu inițiatorul… Da… bine… (Discuții, rumoare.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt amendamente? Da. Domnul deputat…

Vă rog frumos, păstrați liniștea în sală, că nu se aude.

Domnul Varujan Vosganian:

Reprezentantul Guvernului îmi face semn că putem accepta integral acest amendament legat de sumele pentru deplasări. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Comisia a acceptat amendamentul integral. Îl rog pe domnul deputat Traian Decebal Remeș să ia cuvântul.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Pariez cu fiecare dintre dumneavoastră și cu mine, prima dată, că mâine nu ne vom aduce aminte de toate câte se întâmplă acum. Uitați-vă în anexa nr. 3/35! Veți găsi cercetare științifică și veți găsi inclusiv persoane pentru cercetare științifică. Susțin cu tărie că acest amendament a fost propus în comisie. (Rumoare, discuții.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. A fost propus în comisie. Să ne întoarcem la anexa nr. 3/35. Vă rog frumos, liniște!

La anexa nr. 3/35 comisia a acceptat amendamentul de la nr. crt. 184, susținut de domnul deputat Dan Marțian și de doamna Mitzura Arghezi, pentru deplasări.

Ca atare, vă supun spre aprobare acest amendament.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptat.

Vă supun spre aprobare bugetul de stat al Secretariatului de stat pentru persoanele cu handicap, anexa nr. 3.35 cu acest amendament.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Am depășit această anexă.

Anexa nr. 3.36. "Comisia Națională de Prognoză."

Amendamente? Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptată și această anexă.

Anexa nr. 3.37 — "Academia Română".

O intervenție. Domnul academician Săndulescu, vă rog.

Domnul Aureliu Emil Săndulescu:

Eu aș vrea să pun în discuție existența Academiei Române. Anul trecut, deja, s-a redus personalul de cercetare cu 10%. Și anul acesta, de asemenea, se reduce cu 10%. Toate propunerile, amendamentele care au trecut prin cele două comisii, atât ale Senatului cât și ale Camerei Deputaților, au fost respinse. Eu am făcut o analiză foarte atentă în cadrul Academiei, nu s-au cerut decât 10 miliarde pentru plătirea cheltuielilor, pur și simplu, de chirie și de întreținere și, în momentul de față, doresc două lucruri: una, să nu se reducă cu 10% încă o dată, căci toate institutele ar dispărea în timp, dacă mai continuăm și anul viitor la fel, și, al doilea lucru: o sumă minimă de trei miliarde, care ar acoperi numai cheltuielile de chirie, electricitate, căldură ale cercetătorului… Prin urmare, știți foarte bine că salariile lor sunt infime și dispariția lor din institutele de cercetare ale Academiei este evidentă și avem probleme de supraviețuire.

Ca atare, vă rog să se analizeze încă o dată situația Academiei Române și din fondurile de rezervă ale statului sau ale Guvernului să se acorde minimum trei miliarde, fără de care Academia Română nu mai poate exista.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Ţurlea.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

De nenumărate ori am vorbit la această tribună în sprijinul Academiei Române. Nu trebuie să o mai caracterizez în fața Domniilor voastre, pentru că toți sunteți intelectuali și știți ce rol maxim are în cultura românească și de astăzi, ca și de mâine. Este o sumă infimă, dar care poate să asigure supraviețuirea până când Domniile voastre, sunt convins, veți aproba legea pe care am propus-o, de restituire a bunurilor Academiei Române. Atunci ea va putea să se întrețină singură, dar anul acesta are absolută nevoie de ceea ce a propus domnul academician Săndulescu.

Deci, gândiți-vă nu numai la prezentul Academiei, ci și la viitorul acesteia, care asigură viitorul României în lumea de astăzi și de mâine.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnul deputat Bercea.

Domnul Florian Bercea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că uneori, din diverse motive, trecem cu prea mare ușurință peste ceea ce înseamnă în viața unei țări Academia, cu tot ce reprezintă, cu tot ce are ea în structurile ei. Cred că, mai mult ca oricând, a sosit momentul să acordăm mult mai multă atenție acestui for științific, pentru că altfel nu facem decât să contribuim, deși nu ne propunem, la încetinirea evoluției noastre ca națiune și la înscrierea cu mai multă convingere în rezultatele pe care cercetarea științifică le poate obține, atât în ceea ce privește, în primul rând, cercetarea științifică fundamentală, cât și sprijinul direct și indirect pe care îl poate oferi cercetării științifice aplicative.

În acest context și ca să nu abuzez de răbdarea dumneavoastră, cred că este indiscutabil necesar ca să sprijinim — și Grupurile parlamentare ale P.D.S.R.-ului susțin propunerea făcută de domnul academician aici — și cred că este necesar ca fiecare dintre noi să procedăm în consecință.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul senator Caraman.

Domnul Petru Caraman:

Doresc să susțin punctul de vedere al antevorbitorilor și, venind și cu niște detalii, salariul unui cercetător principal gradul 1, cum sunt eu, cu conducere de doctorat și doctor docent, este mai mic decât al unui sergent major de poliție și vreau să spun că am avut acum o lună ocazia să stau de vorbă cu șeful Poliției din Iași, colonelul Toarbă, și când se plângea că polițiștii au salarii mici și când i-am atras atenția că, totuși, poate în valoare absolută sunt mici, dar comparând cu cercetătorii de la Academie îs mai mari decât ale lor, i-am spus cazul unui cercetător principal gradul 1, față de un sergent major, mi-a răspuns: îDa, dar un cercetător nu se expune la riscurile pe care le întâmpină un sergent major de poliție".

În încheiere, vreau să mai spun că prestigiul de care se bucură o anumită categorie socială din partea oficialității se reflectă în salariu.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Vă cer scuze pentru această unică ocazie în care vă deranjez la bugetul pe anul 1998.

Vă amintiți că ieri toată sala a aplaudat când domnul Rușanu s-a angajat, garantând cu demisia Domniei sale, că va majora veniturile bugetare, gradul de încasare a veniturilor, cu aproape 300 de miliarde de lei pentru sănătate, deși, după știința mea, domnul Rușanu este sănătos.

Îl rog insistent pe domnul Lazea, care s-a format profesional pe banii Academiei Române, ca cercetător la Institutul de Economia Industriei, să-și asume și dânsul răspunderea că va putea să mobilizeze măcar trei miliarde de lei mai mult dintr-o disciplină financiară mai mare. Măcar în felul acesta să onoreze faptul că datorită Academiei Române este acuma unde este.

Al doilea lucru. Mi se pare umilitor să tratăm o parte din intelighenția românească la fel ca pe femeile de serviciu, să reducem cu 10% personalul Academiei la fel cu funcționarii publici, indiferent de grad. (Aplauze.)

De aceea, solicit ca din respect pentru cultura românească să nu acceptăm această regulă de 10% aplicată otova, indiferent de calitatea profesională umană.

Aș ruga Ministerul de Finanțe să găsească resurse pentru a nu aplica, pentru că și așa sunt foarte puțini.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Domnul senator Marcian Bleahu.

Domnul Marcian-David Bleahu:

Domnule președinte,

Onorați parlamentari,

S-a vorbit aici despre salarii, despre cercetarea fundamentală în Academie.

Eu mi-aș permite să abordez altă latură. Orice știință crește pe ceea ce au făcut înaintașii. Ceea ce au făcut înaintașii se găsește în cărți. Se găsește în publicații. La Academia Română și, în general, în știința românească nu am avut întreruperi în seriile de publicații nici în timpul celor două războaie mondiale. Ce nu au reușit să facă două războaie mondiale și ultimii 8 ani, avem acuma. Nu mai avem continuitate la publicații nicăieri în țară.

Or, găsesc că nu putem merge mai departe ca o țară civilizată, fără să avem fondul de carte total a ceea ce apare esențial în lume. Ei bine, Academia și-a întrerupt complet schimburile din cauză că nu poate plăti taxele poștale să-și expedieze cărțile, dar nu poate nici cumpăra cărți noi. Dacă nu dăm Academiei aceste posibilități și pe această latură, ne amputăm viitorul nostru în știință.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc.

Am o singură propoziție. La Suceava funcționează un institut de cercetări al Academiei Române.

Toată structura de personal are o anumită vârstă. Copiii, tinerii, elevii, studenții, olimpicii foarte valoroși nu vin în cercetare. Cred că a nu da atenție financiară domeniului… vom introduce o fractură foarte gravă în cercetare.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul domnului Traian Decebal Remeș, din partea comisiei.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Credem că dumneavoastră mai aveți argumente. Mai sunt trei miliarde de lei. Dacă vreți, rămân la Academia Română și restul anexelor... nu mai are rost să cerem bani la ele. Dacă nu, atunci îi împărțim și pe aceștia. Trei miliarde de lei pentru cheltuieli de personal la Academia Română. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Sunteți mulțumiți? Eu zic așa: să supun la vot anexa nr. 3.37, bugetul pe anul 1998 al Academiei Române, cu această suplimentare de trei miliarde pe seama rezervei de buget.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu trei abțineri, a fost votată anexa nr. 3.37.

Anexa nr. 3.38 — "Secretariatul de Stat pentru Culte". Da. Aici am hotărât să trecem peste acestă anexă, nu o dezbatem astăzi, pentru că se lucrează la modificarea anexei.

Continuăm cu următoarea: "Oficiul pentru Protecția Consumatorilor", Anexa nr. 3.39.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere și majoritate de voturi, a fost adoptată anexa nr. 3.39.

Anexa nr. 3.40 — "Comisia Națională de Informatică."

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere și majoritate de voturi, a fost adoptată și anexa nr. 3.40.

Anexa nr. 3.41 — "Comisia Națională de Statistică."

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Cu două abțineri și majoritate de voturi, a fost adoptată.

Anexa nr. 3.42 — "Agenția Națională pentru Dezvoltare și Implementarea Programelor de Reconstrucție a Zonelor Miniere."

Domnul deputat Dan Ioan Popescu.

Domnul Ioan Dan Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu cred că trebuie să mai expun acum situația deosebit de dificilă în care se găsesc minerii, mai ales minerii disponibilizați în ultimul an de zile. Văd că sunt total de acord cu dumneavoastră să luăm să dăm la mineri... Este un punct câștigat din punctul meu de vedere, deci veți vota alături de mine să mărim până la 2.000 de miliarde sumele alocate pentru Agenția Națională pentru Dezvoltarea și Implementarea Programelor de Reconstrucție a Zonelor Miniere.

Domnule președinte, în primul rând, aș vrea să știu de ce comisiile reunite au pus ca motivație a respingerii amendamentului Comisiei pentru industrie și servicii că nu se justifică... întrucât sursa menționată contravine prevederilor legale.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul domului Varujan Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Eu sunt de acord cu dumneavoastră. E omenește. Sentimentul meu este că justificarea dată aici nu este cea corectă și cred că tema fără a o nominaliza aici va trebui să o discutăm cu Guvernul, pentru a încerca să includem în acel fond ceva pentru domeniul de care spuneați.

Și eu cred că nu am dat aici cea mai bună justificare. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dan Ioan Popescu.

Domnul Ioan Dan Popescu:

Dați-mi voie să-l felicit pe domnul președinte Vosganian pentru fair-play-ul de care a dat dovadă și corectitudine... Noi, ca și Comisia de industrii și servicii, am solicitat totuși o reanaliză a fondurilor pentru această agenție, ea abia s-a înființat și are un rol extraordinar de mare în 1998, deci am solicitat, domnule președinte, dacă sunteți de acord ca cele două comisii reunite să reanalizeze posibilitatea creșterii acestor fonduri, eventual, preluându-se din fondurile provenite din privatizare.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

S-a pus problema să se reanalizeze bugetul pentru Agenția Națională pentru Dezvoltare și Implementare a Programelor...

Vă rog, domnule senator...

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Noi când am votat destinațiile am fost de acord cu majoritatea plenului, cu faptul că nu s-au nominalizat destinațiile celor 2.800 de miliarde din care s-au scăzut 80 de miliarde pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Așadar, vă rog să aveți aici aceeași perspectivă și să discutăm ulterior cu domnul Berceanu și cu domnul prim-ministru modalitatea în care putem include aceste observații care, altminteri, sunt foarte justificate și se corelează într-o politică regională și sectorială în fondurile acelea pentru restructurare industrială.

Asta este soluția pe care o propunem acuma.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dumneavoastră propuneți amânarea dezbaterii acestei anexe?

Domnul Varujan Vosganian:

Nu, nu. Aici trebuie să respingem, aici trebuie să mergem pe respingerea amendamentului și pe reluarea lui într-o dezbatere atunci când Guvernul va decide ce va face cu cele 2.720 de miliarde... nu putem nominaliza, pentru că noi la buget nu nominalizăm nimic în cele 2.720 de miliarde...

Stimați colegi, obiecția dumneavoastră a fost că nu s-au defalcat cele 2.720 de miliarde lei. Au fost mai multe explicații. A fost acum șase ore. Dumneavoastră doriți să se facă o nominalizare și eu am spus că, pentru a fi consecvenți cu votul nostru de azi dimineață, să rămânem pe ideea nenominalizării și a defalcării ulterioare a acestei sume într-o hotărâre de guvern.

Nu aș vrea cu asta să regretați strângerea de mână pe care mi-ați dat-o!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dan Ioan Popescu, vă rog.

Domnul Ioan Dan Popescu:

Domnul senator, eu sunt total de acord cu ceea ce propuneți dumneavoastră, dar eu înțeleg nu respingere, ci reanaliză. Deci, din moment ce nu facem defalcare, este reanaliză.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Înseamnă că-l amânăm. Deci, 3.42... Vă rog foarte mult să fie liniște... încercăm să facem un buget cât mai bun pentru țară.

Din această cauză, amendamentele care au justificare trebuie să fie dezbătute.

Vă rog, domnul senator Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Mă iertați, am pierdut din vedere fondul problemei... la anexa aceasta dezbatem cum funcționează agenția, cum salarizăm personalul... la această anexă nu discutăm restructurarea activității de minerit... Agenția are, în total, trei miliarde de lei.

Ceea ce spune domnul Popescu se referă la restructurarea domeniului pe care-l reglementează agenția. Așa că eu cred că, oricum, nu-și găsește locul aici propunerea Domniei sale. Noi aici discutăm despre cheltuielile de dotare și de personal ale agenției, care sunt de trei miliarde. 2.000 de miliarde, propunerea Domniei sale, se referă la altceva. Se referă la domeniul industriei miniere care-și are locul la alt ordonator de balanță.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dan Ioan Popescu.

Domnul Ioan Dan Popescu:

Domnule președinte,

Domnul președinte al Comisiei senatoriale de buget-finanțe, extrem de competent și de clar, propune acum ca să nu punem la agenție 2.000 de miliarde, dar să reanalizăm posibilitatea folosirii acestor 2.000 de miliarde în zona minieră. Sunt total de acord. Deci, punem la Ministerul Industriilor, ca să poată într-adevăr să execute această activitate. Și cu asta sunt total de acord. Deci, pe mine mă interesează distribuirea a 2.000 de miliarde acolo.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mențineți amendamentul aici sau trecem la vot?

Bun. Deci, sediul acelui amendament nu este aici. Bun. Deci. Agenția Națională pentru Dezvoltarea și Implementarea Programelor de Restructurare a Zonelor Miniere, anexa nr.3.42, în forma inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, anexa nr. 3.42 a fost adoptată.

Trecem la Biroul Român de Metrologie Legală.

Amendamente? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Și anexa nr. 3.43 a fost adoptată.

Anexa nr. 3.44 — "Institutul Român de Standardizare".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptată anexa nr. 3.44.

Anexa nr. 3.45 — "Oficiul Național al Cinematografiei."

Domnul senator Vasiliu.

Domnul Eugen Vasiliu:

Doamnelor și domnilor,

Vă rog, comisia să mă urmărească, pentru că aș vrea să fac o rectificare. În unanimitate, Comisia de cultură a Senatului nu a propus suplimentarea prin asterisc la subsol, pentru că nu este tehnic, nu se face așa ceva, ci a propus un asterisc la poziția îTransferuri" cu un comentariu de subsol la suma existentă, și anume, cu comentariul: îdin care două miliarde lei pentru filmele aflate în finalizarea producției, care au fost finanțate în bugetul de stat pe 1997." Deci, îdin care"... și nu suplimentare, vă rog frumos...

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, e vorba de amendamentul de la 188, în lista celor respinse.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu, doriți pe aceeași chestiune? Bun, după asta.

Deci, primul lucru... vă rog frumos, vă supun spre aprobare amendamentul propus de Comisia pentru cultură, artă, mijloace de informare în masă, care a fost susținut de domnul senator Eugen Vasiliu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Anexa nr. 3.45 a fost adoptată în unanimitate.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu, vă rog.

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnilor președinți,

Stimați colegi și colege,

După cum se vede, nu m-a impresionat amenințarea și nu tac din gură. Și aș vrea să o spun aici, în fața Domniilor voastre, că nimeni, absolut nimeni, indiferent de coloratura politică nu poate cere unui parlamentar să tacă din gură. Deci, atitudinea unui parlamantar nu poate fi dictată decât de propria lui conștiință.

Acum, în legătură cu 3.45, domnule președinte și domnilor colegi, am un fax pe care l-am primit din partea Oficiului Național Cinematografic în care mă roagă să intervin să se elimine anexa cu veniturile și cheltuielile extrabugetare, anexa la bugetul O.N.C., poziția 3.45 din Legea bugetului.

Motivarea: prin aceasta să contrazice Ordonanța de urgență nr. 67, aprobată în Camera Deputaților, trecută prin comisia de la Senat și care urmează să fie aprobată în plen de către Senat.

Deci, vă rog foarte mult, domnilor colegi, să fiți de acord cu eliminarea acestei fraze. Este vorba de eliminarea unei fraze. Anexa cu veniturile și cheltuielile extrabugetare, anexa la bugetul O.N.C.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să-l rog pe domnul senator Vosganian să răspundă.

Domnul Varujan Vosganian:

Pentru a elimina orice necorelare, suntem de acord ca la această anexă să eliminăm defalcările cheltuielilor pentru ca lucrurile apoi să meargă potrivit dispozițiilor legale. Deci, se acceptă principiul ridicat de domnul Sergiu Nicolaescu. De la îcheltuieli total", tot ce este în jos se elimină pentru nu că exista nici o defalcare, pentru că asta este de fapt obiecția ridicată de domnul Nicolaescu.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare anexa 3.45 cu amendamentul admis de comisii.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, s-a admis și această anexă.

Trecem la anexa nr. 3.46 — "Agenția Națională de Presă ROMPRES".

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Majoritate.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu un vot împotrivă, o abținere și majoritate de voturi, a fost adoptată și anexa nr. 3.46.

Trecem la Ministerul Privatizării.

Anexa nr. 3.47. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Cu două voturi împotrivă, opt abțineri și majoritate de voturi, a fost adoptată anexa nr. 3.46.

Anexa nr. 3.48 —"Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci."

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptată anexa nr. 3.48.

Continuăm cu anexa nr. 3.49 — "Consiliul Național al Audiovizualului."

Dau cuvântul domnului senator Varujan Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

În urma consultărilor cu inițiatorul vă propunem o majorare a cheltuielilor de capital cu 500 de milioane de lei, Consiliul Național al Audiovizualului — ca și Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, provenite dintr-o lege organic㠗 nu poate benficia de fondurile extrabugetare datorate diferitelor taxe, chiar dacă acestea au crescut în ultima vreme.

De aceea, până când vom permite acest lucru, eu vă propun să fiți de acord cu redistribuirea de la Fondul la dispoziția Guvernului, a 500 de milioane, un lucru cu care și inițiatorul a fost de acord, la îcheltuieli de capital."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă sunt alte intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare anexa nr. 3.49, cu amendamentul propus de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobată și anexa nr.3.49.

Trecem la 3.50 — "Secretariatul de stat pentru problemele revoluționarilor din Decembrie 1989."

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, două voturi împotrivă, a fost adoptată anexa nr. 3.50.

Anexa nr. 3.51 — "Agenția Națională pentru Resurse Minerale."

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate la anexa nr. 3.51.

Anexa nr. 3.52 — "Comisia Națională a Valorilor Mobiliare."

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi contra. Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate și la această anexă.

Anexa nr. 3.53 — "Societatea Română de Radiodifuziune."

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi contra? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată și anexa nr.3.53.

Anexa nr. 3.54. Există un amendament al comisiei la numărul curent 57 din raport, e vorba de bugetul Societății Române de Radiodifuziune pe anul 1998.

Dau cuvântul domnului senator Vasiliu.

Domnul Eugen Vasiliu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu am înregistrat cu surprindere acceptarea de către Comisia de buget-finanțe a acestui asterisc care s-a propus, și anume, "din care 3 miliarde lei pentru amenajarea și dotarea studioului teritorial Oltenia", dintr-un motiv tehnic, nu pentru că am ceva cu Oltenia. Doamne ferește! Este vorba de următoarea situație: conform Legii nr. 41 de organizare a societăților de radio și televiziune, aceste studiouri teritoriale primesc bani, nu pot fi finanțate direct de la buget și, mai mult decât atât spune textul legii, nici nu pot promova documentații pentru obținerea de subvenții. Or, e limpede ce a vrut legiuitorul. Cu acest asterisc, de fapt, eludăm prevederea, dăm bani direct cu destinație pentru un studio teritorial... și acum urmează bomba... care nu există!

Doamnelor și domnilor, studioul teritorial din Oltenia nu există. Există Cluj, Iași, Timișoara. Și vreau să vă spun că le vedeți pe post pe acestea. Acela nu există. Vreau să vă spun că sprijin ideea să se înființeze. Este o clădire în conservare. Mai mult nu este deocamdată și dacă se va face se va face cu aprobarea consiliului de administrație, că, în sfârșit, medierea s-a terminat.

Vă rog frumos, această mențiune este și împotriva Legii televiziunii și împotriva atribuțiilor consiliului de administrație.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ionescu.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule președinte, eu o singură mențiune aș vrea să fac. N-aș vrea să intru în dispută cu domnul Vasiliu. Eu cred că m-am înțeles și cu dânsul când s-a pus problema acestei televiziuni. Comisia de finanțe a analizat foarte atent această propunere, este legală, face parte din investițiile pe care le are această televiziune. Or, dacă din cele patru studiouri de televiziune care au fost închise pe timpul lui Ceaușescu trei s-au pus în funcțiune, unul nu s-a pus în funcțiune, pentru că nu se vrea, nu se vrea cu Oltenia, care transmite până-n Valea Timocului sârbesc, bulgăresc ș.a.m.d., mi se pare o aberație.

Aceeași poziție este nominalizată și la Pipera, deci nu este nimic ilegal.

Eu vă mulțumesc și vă rog să aprobați.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia, domnul deputat Traian Decebal Remeș. De fapt, trebuie să spun comisiile!

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Am știut și noi ce ne-a spus colegul de partid, senatorul Vasiliu, dar noi vrem să se înființeze acest studio și susținem să rămână așa.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Márton.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Doamnelor și domnilor,

Îmi pare cel puțin ciudat că, în momentul în care am solicitat specificarea unei sume de 15 milioane de lei, ni s-a spus că nu există prevedere legală conform căreia se poate face acea specificare. Or, acuma se face o specificare, deși legea interzice expres, Legea nr. 41 interzice să facă o astfel de precizare. Pur și simplu, mă mir.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Eu zic să trecem la vot...

Domnul Varujan Vosganian:

Votați repede, până să află că sunt născut la Craiova... vă rog...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul senator Vasiliu, vă mențineți eliminarea... Da, bun... Comisia își menține punctul de vedere, atunci eu zic să supun la vot anexa cu propunerea comisiei și vom vedea dacă trece...

Anexa nr. 3.54 cu numărul curent 57 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 11 voturi împotrivă.

Abțineri? 10 abțineri.

A fost adoptată și anexa nr. 3.54 cu majoritate de voturi, 11 voturi împotrivă și 10 abțineri.

Trecem mai departe și vă rog să păstrăm liniștea.

Anexa nr. 3.55 — "Societatea Națională de Cruce Roșie."

Intervenții? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate pentru anexa nr. 3.55.

Anexa nr. 3.56 văd că lipsește din materialul care mi s-a dat mie...

Trecem la anexa nr. 3.57 — "Oficiul Concurenței."

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împorivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Anexa nr. 3.57 a fost aprobată cu unanimitate.

Anexa nr. 3.58 — "Oficiul Român pentru Drepturile de Autor."

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Și la această anexă avem unanimitate.

Anexa nr. 3.59 — "Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie."

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Tot unanimitate și la 3.59.

Anexa nr. 3.60 — "Acțiuni generale — Ministerul Finanțelor."

Domnul deputat Decebal Traian Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Unele dintre amendamente au fost modificate de Ministerul Finanțelor și eu am greșit... când am ajuns la Ministerul Finanțelor la 3 cu 10... nu aici era modificarea, ci aici, la 3.60 îAcțiuni generale", și, ca atare, asta să o amânăm și la 3.10 să dăm votul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Amânăm 3.60, revenim la 3.10.

Vă rog foarte mult să ne păstrăm răbdarea... deci, la 3.10 să dăm votul...

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împorivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Cu o abținere, a fost adoptată anexa nr. 3.10.

Deci, anexa nr. 3.60 o amânăm.

Trecem la 3.61 — "Avocatul Poporului."

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împorivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat 3.61.

Anexa nr. 3.62 — "Comisia Națională pentru Controlul Activității Nucleare" se amână.

Anexa nr. 3.63 — "Serviciul de Informații Externe."

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată.

Anexa nr. 3.64 — "Consiliul pentru Reformă."

Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot.

Abțineri? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată anexa nr. 3.64.

Onorați colegi,

Modificările introduse de noi la nivelul anexelor și într-o serie de alte articole presupun revenirea asupra articolelor 1, 2 și 5, cu influențele de rigoare și, ca atare, eu vă rog... fiți amabili... ca să ni se poată prezenta nouă într-o ședință următoare anexele cu toate aceste modificări va trebui să introducem modificările pe care le-am produs în anexe și în restul textului, într-o serie de articole, asupra cărora am hotărât, încă de la început, că vom reveni, revotându-le.

Prima chestiune: la fondul de rezervă, la art. 24... care este diminuat, fondul de rezervă, ca atare, vă supun spre aprobare art. 24 cu diminuările pe care le-am cuprins în corpul restului textului și anexelor, cum este menționat în stenogramă...

Da, domnul deputat Mitrea dorește să știe exact sumele, da, vă rog...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Nu doresc eu să știu exact sumele. Cred că ne grăbim. Înainte de a se face toate calculele, am mai votat luați de avânt peste 100% din impozite... Mâine sau când ne va prezenta Guvernul, au timp să facă toate calculele să știm cât a mai rămas din fondul de rezervă.

Dacă am greșit acuma, fiind obosiți, și am dat mai mult decât este la fondul de rezervă?

Cred că este o intervenție care... Că vom vota încă un articol în plus sau în minus când vom vota anexele, nu cred că este o problemă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Și mie mi se pare că normal ar fi fost așa, însă cum mi s-a cerut de la comisie, evident... eu o să rog, totuși, cele două comisii să pregătească cifrele respective și să continuăm acuma cu anexa nr. 4.

Trecem la anexa nr. 4. Dacă sunt intervenții?

Da, vă rog, domnul deputat Decebal Traian Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

La anexa nr. 4, pagina 8, lit. e), din josul paginii, la îvenituri din concesiuni" mai trebuie să adăugăm și Legea minelor nr. 61/1998 la baze legale, pentru că avem un amendament care făcea trimitere la o sumă ce are tangență cu asta.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenții? Nu mai sunt.

Anexa nr. 4 cu acest amendament.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împorivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate, s-a aprobat și anexa nr. 4.

Trecem, în continuare, la anexa nr. 5, care prevede sume defalcate din impozit pe salarii pe anul 1998.

Dau cuvântul domnului senator Varujan Vosganian, președintele Comisiei buget-finanțe de la Senat.

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte,

Eu vă propun aici să recurgem la următorul principiu: să nu modificăm nici o cifră. Vreau să spun că nu există județ la care să nu fi avut amendamente privind majorarea sumelor. Avem 14 județe care au acum aeroporturi, avem leagăne pentru copii la care nu sunt toate sumele clarificate. Vă propun să acceptăm, de principiu, idea că nu majorăm sau nu umblăm la nici o sumă, pentru că toate județele doresc majorări de sume. Va fi extrem de dificil să mergem pe abordarea acestei chestiuni, dacă nu pornim de la principiul... pe această temă... nu putem accepta să reducem la un județ pentru a majora la altul, indiferent care sunt soluțiile...

Dacă se găsesc surse din afara acestui capitol putem fi dispuși să le discutăm.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Miron Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu vreau să-l contrazic pe colegul nostru referitor la a fi ușor sau greu. Aici are dreptate, este o problemă delicată. Însă nu pot să nu iau ca exemplu... pe care Domnia sa l-a dat... unele județe au mai mult, altele mai puțin... leagăne de copii, case de bătrâni care au fost trecute în administrarea lor... Unele județe au primit sau, de fapt, nu au primit nici unul, dar unele pot acoperi mai mult sau mai puțin din sumele care vin, suplimentare prin aceste alocări de noi... mă rog, nu alocări... necesități de noi cheltuieli... Cred că putem discuta în mod serios aceste anexe în momentul în care știm care este rezerva rămasă la dispoziția Guvernului. Dacă apar situații deosebite să știm dacă putem apela sau nu la ea...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul senator Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule coleg, hai să facem pace! Hai să cerem luni Ministerului de Finanțe să ne dea calculul pentru fiecare județ și atunci, noi până marți vom ști exact dacă sunt județe care se abat de la grilă și dacă nu.

De acord? Bine.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Amânăm anexa nr. 5. Continuăm cu... aici 5.11 privind bugetele locale pe anul 1998... de fapt aici cred că trebuia să fie 6.11, pentru că practic aici începe cu anexa nr. 6.

Deci, trecem la anexa nr. 6.

Acum nu putem dezbate 6.11 acuma... sunt legat de anexa nr. 5... le amânăm.. Deci, amânăm și anexa nr. 6. În momentul de față amânăm și anexele nr. 5 și 6. Vă rog, foarte mult, nu purtați discuții aici...

Anexa nr. 7. Vă rog, domnul deputat Munteanu, aveți cuvântul!

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Mă refer la punctul nr. 5 din anexa nr. 7, care stabilește categoriile de obiective și lucrări de investiții finanțate din transferurile la bugetele locale.

La punctul 5, la care mă refer, este vorba de amenajări hidrotehnice de interes local în intravilan. Vreau să vă spun, doamnelor și domnilor, că prin natura lor, amenajările hidrotehnice, chiar dacă sunt de interes local, pot ocupa, avea dimensiuni, suprafețe, respectiv lungimi care depășesc cu puțin, dacă vreți, depășesc conturul spațiului intravilan, așa cum este el definit prin proiectele de urbanism aprobate. Și ca să vă dau un singur exemplu pentru economie de timp, să admitem că într-un orășel oarecare există un pârâiaș care în anumite condiții produce inundații. Albia acestui pârâu trebuie să fie amenajată, malurile trebuie apărate. Ei bine, putem ajunge la situații penibile, chiar caraghioase, dacă limităm strict la intravilan această lucrare hidrotehnică măruntă, de interes local. Prin urmare, vă propun, pentru a evita o astfel de situație, să eliminăm partea finală a acestui rând, îîn intravilan". Deci, să rămână îamenajări hidrotehnice de interes local".

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Decebal Traian Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnule deputat, bugetele consiliilor județene și locale sunt insuficiente ca să se poată face amenajările acestea în intravilan. În afara localităților îl găsim la bugetul Ministerului Mediului. Apele sunt ale lor. Deci, dacă limităm și tăiem îîn intravilan", dăm de un buget absolut insuficient, responsabilități mult mai mari. Pot fi multe exemple date, însă un buget al unei localități nu poate să asigure anual nici sute de metri de amenajări de natura asta, darmite kilometri prin care trec, prin intravilan, apele.

Pentru a nu necăji consiliile județene și consiliile locale, pentru că rup pământul, și atunci vin oamenii pentru terenuri din afară... lăsați așa, în caz contrar ne aruncăm populația în cap...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mențineți amendamentul, domnul deputat?

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Da, este logic din punct de vedere tehnic.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să fiți atenți. S-a propus un amendament aici, la anexa nr. 7, și anume, eliminarea sintagmei îîn intravilan" de la punctul 5 din listă, amendament pe care vi-l supun spre aprobare...

Menționez că la acest amendament comisiile reunite nu sunt de acord...

Deci, pentru eliminare.

Voturi pentru? 28 de voturi pentru, insuficient pentru a trece.

Vă supun spre aprobare anexa nr. 7, în forma inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? 13 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată anexa nr. 7.

Trecem la anexa nr. 8.

Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? două abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobată anexa nr. 8.

Anexa nr. 9. Domnul deputat Traian Decebal Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

La anexa nr. 9, pagina 2, apare Serviciul public specializat pentru protecția copilului... și o paranteză... limitativ㠗 Centre de plasament și Centre de primire a copilului.

Acest serviciu are activități și mai diverse și aș propune eliminarea acestei paranteze. De fapt, se găsește numai aici, pentru că este limitativă...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnul deputat Ioan Dan Popescu.

Domnul Ioan Dan Popescu:

Domnule președinte,

Pentru că domnul deputat Francisc Bárányi nu este prezent aici la lucrări, are alte probleme, eu susțin amendamentul pe care l-a propus Domnia sa, și anume, introducerea unei litere noi, d), la punctul 2 al anexei nr. 9, cu următorul conținut: îcheltuieli materiale și de administrație ale serviciilor județene de ambulanță și ale serviciilor de ambulanță ale municipiului București".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci la punctul 2 un alineat nou, privind serviciile de ambulanță, la cererea domnului ministru Bárányi.

Domnul senator Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

După consultarea cu inițiatorul a rezultat că aceste cheltuieli sunt finanțate de la alt capitol, și anume, de la bugetul special, fondul special pentru asigurări de sănătate.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare anexa nr. 9, cu amendamentul de eliminare, susținut de comisii, la Serviciul public specializat pentru protecția copilului, eliminarea parantezei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri.

Deci, cu majoritate de voturi, a fost adoptată anexa nr.9.

Anexa nr. 10.

Domnul senator Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Aici am să vă rog să nu faceți amendamente, pentru că, chiar dacă încercați să faceți, este inutil, deoarece în momentul acesta nu mai putem schimba criteriile pe baza cărora am constituit toate calculele. Tehnic vorbind, nu e posibil să introducem acum amendamente noi. Vom putea folosi această experiență pentru bugetul anului următor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Eu îl respect foarte mult pe colegul meu, domnul senator, dar din moment ce trebuie să votăm un lucru, înseamnă că el trebuie discutat și trebuie să fie discutat. Nu putem pleca de la ideea că aceste criterii sunt bătute în cuie, mai ales că ele — după părerea mea — sunt greșite, prin omisiune.

În România, din motive obiective, există județe defavorizate și numai numărul populației, lungimea străzilor și a drumurilor, numărul de locuințe, lungimea rețelelor de canalizare și apă, numărul populației școlare de învățământ și numărul unităților administrativ-teritoriale — aceste criterii sunt departe de a fi suficiente. Chiar am să vă spun că numărul de locuințe poate fi folosit și ca un contracriteriu în județele unde nu există locuințe și cererea de locuițe este mai mare decât în alte județe. Probabil că acolo ar trebui mai mulți bani alocați din punctul de vedere al acestui criteriu, nu mai puțini bani alocați, în județele unde drumurile sunt prea puține, în anumite zone, în zona de munte a județului Vrancea, ca un singur exemplu. Probabil că sumele de bani care ar trebui să meargă în aceste județe ar trebui să țină seama de lipsa acestor kilometri. Mai mult, din motive care țin de dezvoltarea economică inegală pe teritoriul țării, datorită unor particularități culturale și sociale. Dau exemplu vestul și nordul Moldovei, unde numărul de copii pe familie este mai mare, numărul de șomeri este mai mare, numărul de asistați sociali este mai mare. Trebuie să introducem și aceste criterii în calculul pe care-l facem în ceea ce privește repartizarea sumelor pe județe. Altfel, suntem în situația în care repartizăm unor județe mai dezvoltate sau mai bogate bani mai mulți, și unor județe care au mai mare nevoie de bani — bani mai puțini.

De aceea, am să propun ca încă două criterii să fie introduse pe această listă. Mă refer la criteriile care țin seama de numărul de unități de asistență socială și mai ales de numărul de asistați în aceste unități.

Sigur, poate reușim să găsim o soluție, dacă nu se mai poate face nimic în acest an, deși eu cred că este bine ca aceste criterii să intre în această listă, în acest an și ele să fie valabile de-acum încolo, pentru că altfel, în fiecare an, când vine bugetul, nu se ține seama, în mod tradițional, de ele și ni se va spune: îNu mai pot fi luate în calcul", în momentul în care ajungem, de obicei, obosiți să votăm această anexă.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Are cuvântul domnul deputat Mátis.

Domnul Mátis Eugen:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Este lăudabil interesul domnului deputat Mitrea pentru înscrierea acestor criterii, dar îmi aduc aminte, cu câțiva ani în urmă, la discutarea Legii bugetului, când Domnia sa încă nu era înregimentat politic și se discuta proiectul de buget pe anul 1994, un distins coleg al Domniei sale nu a avut nici măcar curajul de a spune — de la microfonul Parlamentului din Dealul Mitropoliei — care sunt criteriile, unul, două, după care s-au făcut acele defalcări.

Aș dori să vă amintesc că prima dată aceste criterii au apărut ca anexă la proiectul de lege de anul trecut și, dacă vă uitați în proiectele de buget pe anii ’92 – ‘96, aceste criterii nu figurau ca anexă.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, aveți drept la replică, domnule deputat Miron Mitrea.

Urmează domnul deputat Munteanu.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu înțeleg deloc modul în care s-a făcut referire la nu știu ce neintervenție a unui coleg al meu.

Vreau să vă spun că nu mă simt responsabil pentru lucrurile pe care nu le cunosc și dacă am fost sau nu — "n ’94 — "nregimentat sau nu politic este o problemă care mă privește pe mine. Nu văd ce legătură are acest lucru de a se respinge o propunere? Ce argumentație ar putea fi această dizertație de a se respinge o propunere pe care eu o consider corectă? Poate există colegi care pot să-mi explice — sau să aibă o contrapunere — și eu să fiu de acord cu ei. Am spus ieri și mă simt obligat să repet pentru colegul care a vorbit mai înainte — "mi pare rău că nu i-am reținut numele...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mátis.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mátis. Eu respect toate opiniile, dar cer să mi se respecte și mie măcar dreptul să nu fiu de acord cu ele.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Are cuvântul domnul deputat Mihai Munteanu.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Îmi pare rău c㠗 probabil datorită oboselii —, pentru lucruri mărunte, ajungem să ne irităm. Pentru a restabili adevărul, ca să trecem peste acest incident, este foarte adevărat, în legislatura trecută s-a cerut cu insistență ca să existe la repartizarea sumelor defalcate din impozitul pe salarii, a transferurilor, să se precizeze niște criterii, o grilă din care să reiasă că aceste sume se dau unităților administrativ-teritoriale în temeiul unor reguli obiective. Cât de cât, obiective. Și este un fapt îmbucurător că, începând — cred — din ’96, ca urmare a acelor insistențe de care îmi aduc aminte, și apoi anul trecut, a apărut o listă de criterii. Că au fost fericite, că sunt bune sau nu, asta e o treabă pe care suntem datori să încercăm s-o îmbunătățim, de la an la an.

În acest sens, trebuie să recunosc că ceea ce a susținut domnul senator Vosganian e drept. A ne apuca, acum, să modificăm lista de criterii din anexa nr. 10 ar presupune o reconsiderare a anexei nr. 5, cu tot tapajul pe care o să-l începem, fiindcă e adevărat că la anexa nr. 5 sunt cele mai multe amendamente depuse de reprezentanții județelor.

Pe de altă parte, aș ruga mult, mai ales în ipoteza defavorabilă că nu va intra în acțiune, începând din anul 1999, Legea bugetelor locale, care ar atenua această situație de incertitudine și nemulțumire, ca Ministerul Finanțelor și colegii noștri, onorabilii noștri colegi din Comisiile de buget-finanțe să aibă în vedere, atunci când se discută această grilă de criterii, punctul de vedere al consiliilor județene, al unităților administrativ-teritoriale.

Altminteri, rămâne tot o regulă centralistă și exact acest fapt de nedorit se încearcă să fie eliminat. Dar, probabil că va intra în acțiune Legea bugetelor locale și atunci vom scăpa de această potențială nedreptate.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

E o anumită ordine în care s-au făcut înscrierile la cuvânt.

Are cuvântul doamna deputat Afrăsinei.

Urmează domnul deputat Ákos Birtalan.

Apoi, domnul deputat Acsinte Gaspar și domnul deputat Marțian Dan.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu am o foarte scurtă completare la amendamentul pe care l-a depus colegul nostru, domnul deputat Moucha, și care a fost susținut în fața Domniilor voastre de colegul nostru, domnul deputat Mitrea. Desigur, vin în contradicție cu argumentația adusă de domnul Vosganian, și anume, aceea că amendamentul nostru ar putea foarte bine să fie inclus, având în vedere că acest buget va suferi rectificări. Deci, noi avem în vedere și speranța că la rectificări se vor mai putea face corecturi asupra bugetului.

Așadar, solicităm introducerea acestui amendament, pentru a avea în vedere nu momentul actual, ci momentul în care bugetul va suferi rectificări. Eventual, se poate nota cu un asterisc.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Are cuvântul domnul deputat Traian Decebal Remeș, din partea comisiei.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi, și aceste criterii, ca oricare altele, pot fi contestate cu argumente de bun-simț.

Vă propunem următorul lucru: trecem o steluță la această anexă, în care scriem: îPentru rectificare, Parlamentul, prin grupurile parlamentare și Comisia pentru administrație publică locală și Comisia pentru buget-finanțe, va prezenta o altă grilă".

Aceasta numai pentru partea de rectificare a bugetului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi, acceptați această variantă?

Atunci, eu vă supun spre aprobare anexa nr. 10, cu acest asterisc.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Solicită cuvântul domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, pe fond, sunt de acord cu propunerea pe care a făcut-o președintele comisiei, dar nu în maniera de redactare prezentată de dânsul.

Nu se poate, prin Legea bugetului, să dea sarcini comisiile grupurilor parlamentare. Se trece un asterisc acolo și se menționează în felul următor: îPrezentele criterii se aplică până la prima rectificare a bugetului pe 1998".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți de acord? Bun.

Vă supun spre aprobare anexa nr. 10, cu acest asterisc.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, a fost acceptată.

Anexa nr. 11.

Intervenții?

Domnul senator Varujan Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Vă rog să aveți în vedere că această listă include numai proiectele de până acum și se pot include orice alte proiecte. Așadar, dacă județul dumneavoastră nu este inclus în anexa nr. 11, nu e nici o nenorocire. Atunci când vor apărea proiecte, vor fi incluse.

De aceea, vă rog să aveți în vedere când faceți amendamente.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, în unanimitate, a fost adoptată anexa nr. 11.

Anexa nr. 12. Intervenții nu sunt.

V-o supun spre aprobare, împreună cu nr. curent 60, amendament propus de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă. Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi și o singură abținere, s-a adoptat.

Anexa nr. 12 lit. a), împreună cu nr. curent 61 din amendamentele comisiei.

Voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Deci, cu majoritate de voturi, adoptată.

Anexa nr. 12 lit. b). Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Deci, cu majoritate de voturi, adoptată.

Anexa nr. 13, cu amendamentul comisiei de la nr.curent62 și 63 din raport.

Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată anexa nr. 13.

Anexa nr. 14.

Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr. 15.

Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Unanimitate.

Anexa nr. 16. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr. 17.

Vă rog, domnul deputat Antal. Aveți amendament respins, admis?

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De fapt, amendamentul respins figura la art. 40, dar viza îFondul special al drumurilor publice". Se referea la un nou alineat.

Cred că ar putea fi luat în considerare la capitolul îCheltuieli" pct. p), unde se face referire la îCheltuieli pentru drumuri locale".

S-a discutat aici, mai înainte, vizavi de niște criterii la împărțirea sumelor. La Comisia pentru industrie și servicii s-a acceptat acest amendament, ca să fie trecut aici, sub un asterisc, că defalcarea sumelor cuvenite consiliilor județene din Fondul special al drumurilor publice, la drumuri locale m-am referit... se vor acorda în funcție de lungimea și starea tehnică a drumurilor respective, pentru a ușura oarecum munca celor din minister, care au foarte multe greutăți, având în vedere faptul că 35% din suma care se colectează conform Legii nr.118 se împarte pentru recondiționarea drumurilor județene.

Eu consider că ar fi de dorit să se menționeze undeva, dacă nu e posibil sub forma acestui amendament, ca să se facă o referire la anexa nr. 17, că aceste criterii se vor stabili foarte corect pe baza unei hotărâri a guvernului. Pentru că, la ora actuală, există niște criterii, dar care sunt generale numai, și în lege se face referire la împărțirea sumei totale, respectiv 55% revine din acest fond drumurilor naționale, deci A.N.D.-ului, iar 35% se trece la consiliile județene.

Aș dori să mai fac o observație. Aici, în anexă, apar îCheltuieli de capital și investiții ale regiilor autonome", la pct. b), unde se face referire la îDrumuri locale". Este cunoscut faptul că, practic, aceste regii locale nu mai există, pentru că au fost transformate, potrivit legii respective, în societăți comerciale. Și în cursul anului 1998, practic, se va trece și la privatizarea lor.

Deci, consider că această referire la regiile autonome nu este bine venită.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia.

Domnul deputat Traian Decebal Remeș, vă rog.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Noi cerem să rămână anexa așa cum este prevăzută. îFondul special pentru drumuri" este legiferat și amendamentul la care se referea colegul nu privea această anexă.

Eu zic să-i dăm votul în forma prezentată.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, vă supun spre aprobare anexa nr. 17, în forma inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată.

Anexa nr. 18.

Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată.

Anexa nr.19.

Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată anexa nr.19.

Anexa nr. 20.

Intervenții?

Domnul senator Ioan Crețu, vă rog.

Domnul Ioan Crețu:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Aș cere îngăduința pentru un minut.

Consider că această anexă, la litera din ultimul paragraf, care specifică: îDocumentațiile tehnico-economice pentru obiectivele noi de investiții, a căror acoperire financiară se asigură integral sau în completare de la bugetele unităților administrativ-teritoriale, a căror valoare depășește plafoanele prevăzute la pct. 2 lit. a), b), c), d), respectiv 10 – 20 – 30 – 40 de miliarde, se aprobă prin hotărâre de guvern"... Aș propune ca — "ntrucât la toate investițiile de la două miliarde în sus se cere acordul Ministerului Finanțelor, prin care se verifică legalitatea și modul de calcul al acestor investiții, pentru a reduce birocrația și centralismul, 2.400 de primari, dacă depășesc cu un leu, să zic 10 miliarde, cât are competența, trebuie să meargă la hotărâre de guvern și sunt ordonatori principali de credite — atât comunele, cât și orașele și municipiile, până la 40 de miliarde, după ce au obținut acordul Ministerului Finanțelor, să obțină aprobarea Consiliului județean, să nu meargă la hotărâre de guvern, ci numai investițiile peste 40 de miliarde să ajungă la hotărâre de guvern. Supraîncărcăm Guvernul și creăm o birocrație în plus. Punem 2.400 de primari să umble 6 luni pentru o hotărâre de guvern, pentru că depășește cu un leu, sau 200, 300 de orașe, tot în aceeași situație.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Are cuvântul domnul Traian Decebal Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Problema este foarte simplă. Nu avem amendament. Al doilea lucru, vă spun eu: ca fost președinte de consiliu județean, i-am învățat să rupă o lucrare în două, în trei, în cinci și n-am venit la București. Am știut să ne descurcăm și trebuie să știe primarii noștri acest lucru.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Având în vedere că amendamentul respectiv nu a fost prezentat comisiei, vă supun aprobării anexa nr. 20, în forma inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată anexa nr. 20.

Are cuvântul domnul ministru Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Doamenlor și domnilor parlamentari,

Aș vrea, în primul rând, să vă mulțumesc pentru efortul făcut în aceste zile. Am ajuns la finalul bugetului. Au rămas câteva chestiuni care țin de modificările făcute în timpul discutării bugetului și cred că cea mai bună soluție, pentru ca votul final să fie dat în cunoștință de cauză, este ca, în perioada următoare, specialiștii Comisiilor pentru buget-finanțe și cei ai ministerului să lucreze la aceste modificări, să fie puse pe hârtie, transmise luni către Parlament și marți să facem votul final. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, nu părăsiți sala!

Domnul deputat Mitrea, vă rog.

Vă rog frumos, păstrați-vă locurile, că nu am terminat ședința.

Vă rog.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

În primul rând, vreau să spun că sunt absolut de acord cu propunerea reprezentantului Guvernului. Nu pentru acest lucru am venit la microfon, ci pentru că este bine să spunem aici, în numele tuturor celor care suntem acum în sală sau am fost de-a lungul acestor zile, că toate acuzele care au venit dintr-o parte sau alta referitor la faptul că Parlamentul vrea să tergiverseze, nu vrea să termine bugetul, s-au dovedit nefondate, ținând seama că în acest an se pare că bugetul a fost adoptat în minimum de timp. Este un record de adoptare a bugetului! (Aplauze.)

Am făcut această precizare mai ales pentru cei care cred că la buget trebuie să stăm toți parlamentarii — ai puterii sau ai opoziției — "n sală și să aprobăm, fără discuție, ceea ce Guvernul ne pune în față și că timpul în care se adoptă bugetul nu se măsoară în orele în care lucrăm noi în această aulă, ci în zilele care trec din momentul în care Guvernul ne pune pe masă bugetul și ziua în care noi dăm bugetul aprobat Guvernului, pentru a-l pune în practică.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu vreau — înainte de a trece mai departe — să vă supun spre aprobare această propunere de modificare a programului adoptat, în așa fel ca să lăsăm comisiilor și specialiștilor timpul să pregătească documentele pentru luni.

Vreau să vă propun să aprobăm acest lucru și să aprobăm tot aici ca, în cursul zilei de marți, să continuăm aceste lucrări și să dăm votul final asupra bugetului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate, practic, s-a aprobat această propunere.

Luni avem program separat, la Camera Deputaților și la Senat.

Vă mulțumesc tuturor că m-ați ajutat să conduc, în mod civilizat și normal, aceste lucrări foarte grele. (Aplauze.)

Lucrările se încheie la ora 19,20.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 4 iulie 2020, 5:08
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro