Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 20 mai 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
30-06-2020 (comună)
30-06-2020
24-06-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 20-05-1998 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 20 mai 1998

3. Reluarea dezbaterilor la proiectul Legii bugetului de stat (art. 10, art. 11 alin. 17 — nefinalizat. Art. 11 alin. 1 se va discuta împreună cu art. 6 alin. 3)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

Trecem la dezbaterea bugetului în continuare.

Întreb comisia: ce articole ați reușit să analizați și să rezolvați? Era vorba de art. 10 alin. 1 și mai erau unele dinainte. O să rog comisia să își spună punctul de vedere.

Domnul deputat Traian Decebal Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

Vizavi de amendamentele prezentate ieri, dintre care unul se găsește în amendamentele respinse, amendament făcut de Grupul parlamentar P.D.S.R. privind majorarea cu 700 de miliarde a cheltuielilor pentru sănătate, 700 de miliarde care ar urma să se ia din suma de 1.400 miliarde prevăzută ca împrumuturi pentru datornici către RENEL și ROMGAZ, și un al doilea amendament prezentat ieri de domnul Partal aici, pentru 500 de miliarde, dintre care, 300 de miliarde să treacă la sănătate și 200 de miliarde să treacă la capitalizarea EXIMBANK-ului în plus, peste suma prevăzută în buget. Colegii din cele două comisii, care ne-am întâlnit astăzi în prezența și a domnului ministru Radu Berceanu și a domnilor secretari de stat Oprea și Rușanu de la finanțe, după discuții, am înțeles următoarea situație: RENEL-ul și ROMGAZ-ul sunt în atenția Guvernului și se dorește o restructurare și o despărțire a acestora în mai multe unități. Ele au în momentul de față datorii foarte mari către bugetul de stat. Au aceste datorii pentru că, la rândul lor, au foarte mulți clienți neîncasați.

S-a gândit, de către Guvern, ca cele două regii mari să fie eliberate cel puțin parțial de arierate care nu li se datorează. Drept urmare, în proiectul Legii bugetului pe anul 1998, la venituri sunt trecute și1.400demiliardede lei care ar urma să fie încasate de la RENEL și ROMGAZ, reprezentând impozite și taxe datorate bugetului, dar, atâta timp cât cele două regii nu își vor încasa de la clientela lor aceste sume, aceste venituri nu pot fi realizate. Pentru a fi posibilă încasarea acestei sume s-a gândit ca Ministerul Finanțelor să împrumute datornicii către RENEL și ROMGAZ cu o sumă echivalentă. În felul acesta vor rămâne datorii nu ale RENEL-ului și ROMGAZ-ului care se descarcă, ci ale unui număr de societăți comerciale care vor primi aceste împrumuturi acordate pentru o perioadă de un an de zile. În ideea în care, din suma de 1.400 de miliarde prevăzută la cheltuieli pentru aceste împrumuturi facem deplasări de cheltuieli pe alte destinații, parțial sau integral, de la RENEL și ROMGAZ nu se vor încasa acești bani.

Drept urmare, veniturile bugetului pe 1998 așa cum sunt ele prevăzute nu mai pot să cuprindă și integral suma de 1.400 de miliarde, mergând până la a o reduce total sau a o reduce parțial, funcție de o gândire și de suma care ar urma să fie deplasată pentru alte destinații. Ca atare, majoritatea membrilor celor două comisii am înțeles, și venim și vă spunem dumneavoastră acest lucru, că orice majorare de cheltuieli la o altă destinație din contul celor 1.400 de miliarde este imposibilă sau, dacă totuși plenul hotărăște așa, acest lucru presupune diminuarea cheltuielilor la alte poziții, iar în ultimă instanță, o majorare a deficitului.

Drept urmare, propunerea pe care v-o facem este aceea de a nu aproba amendamentele care s-au susținut ieri aici.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Deci comisiile au respins amendamentele făcute, inclusiv cele de majorare cu 300 de miliarde, da?

Domnul deputat Remeș, mă auziți? Deci ați respins, la comisie, inclusiv propunerea de majorare cu 300 de miliarde.

Domnul deputat Bercea, vă rog.

Deci, revenim la amendamentul dumneavoastră de la nr. crt. 19 de la amendamente respinse. Vă rog.

Domnul Florian Bercea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

O să vă rog să aveți amabilitatea să îmi permiteți să insist puțin asupra modului cum s-au derulat în timp, pentru că e nevoie de așa ceva atât în cadrul comisiilor, cât și astăzi, discuțiile în legătură cu propunerea pe care Grupurile parlamentare ale P.D.S.R. au făcut-o privind majorarea cheltuielilor la secțiunea "Sănătate" cu 700 de miliarde prin reducerea cu aceeași sumă a împrumuturilor, nota bene, noutate în materie, pe care bugetul binevoiește să le acorde pentru a salva de la înec niște agenți economici, nu știm care și care au obligații față de RENEL și față de ROMGAZ.

O primă precizare legată de ședința de astăzi: era normal, din toate punctele de vedere, ca aseară să se fi anunțat ora și locul la care începe ședința comisiilor de specialitate. Am sosit, am întrebat pe cei care trebuia să știe și nu au știut. Abia târziu, am ajuns la spartul târgului acolo, că se ținuse și începuse la o anumită oră. Deci nu s-a procedat corect. Asta este limpede.

În al doilea rând, când s-a dezbătut în cadrul comisiilor de specialitate această problemă, în mod absolut regulamentar, fiind prezenți 20, deci minimul necesar din cadrul celor două comisii, s-a aprobat cu 11 la 9 amendamentul propus de către P.D.S.R. privind majorarea cheltuielilor la sănătate în detrimentul celor la care am făcut referire mai înainte. După care, comisiile sau reprezentanții puterii în cele două comisii, văzând punctul nostru de vedere și mai ales că am spus, este adevărat, după întâlnirile cu ministrul finanțelor și cu ministrul industriei și comerțului, a doua zi, care, sigur, era normal să susțină ceea ce era trecut în proiectul de buget după ce noul Guvern a spus că păstrează proiectului bugetul înaintat de fostul Guvern condus de domnul Ciorbea. Au spus: "Nu! Venim și repunem din nou la vot problema respectivă, datorită faptului că cei doi miniștri nu sunt de acord cu diminuarea celor 1.400 de miliarde". Noi am spus că nu este normal să se pună din nou la vot pentru că a fost un vot corect și în condițiile în care dânșii susțineau: "Păi, nu putem să majorăm într-un loc dacă nu s-a aprobat să se diminueze în alt loc". Și noi am spus că într-o asemenea situație, de drept, cel care poate rezolva această problemă, deoarece comisiile nu pot altceva decât să propună, este plenul celor două Camere. Deci plenul celor două Camere, Parlamentul României, trebuia să decidă dacă se aprobă majorarea cheltuielilor la sănătate cu 700 de miliarde și diminuarea sumei prevăzute pentru acordarea de împrumuturi unor agenți cu datorii către RENEL și ROMGAZ. Nu s-a acceptat acest lucru, că "Nu ne putem noi prezenta în fața Parlamentului" ca și cum Parlamentul nu este în stare să analizeze și să decidă care este soluția cea mai potrivită în legătură cu o asemenea problemă.

Deci s-a trecut peste ceea ce înseamnă respectarea unor norme ale democrației în legătură cu care unii fac mult tapaj și s-a prezentat varianta pe care dumneavoastră o cunoașteți din raportul și anexele la acest raport, întocmite de Comisiile de buget, finanțe, bănci. Ieri a fost reluată propunerea, după cum bine vă amintiți, a fost și o intervenție din partea reprezentantului Guvernului, și coroborat și cu intervenția reprezentantului Partidului Democrat, reprezentantul Guvernului a achiesat la ideea ca din suma respectivă de 1.400 de miliarde să se accepte 300 de miliarde pentru sănătate, 200 de miliarde pentru dotări, ținând cont de starea mai mult decât precară în care se află o serie întreagă de unități spitalicești, și 100 de miliarde pentru medicamente. De asemenea, a fost de acord cu cele 200 de miliarde care să fie îndreptate către Banca de Import-Export, legat de acțiunea de încurajare a exporturilor și așa mai departe. Nu a venit să spună că nu este împuternicit să susțină un asemenea punct de vedere.

Nu a venit să spună că este o chestiune care îl depășește, nu a venit să spună că aceasta presupune o majorare a deficitului bugetar, așa cum a fost lansată o idee la spartul târgului, când am ajuns eu la ședința celor două comisii, așa încât ce să credem noi despre o asemenea atitudine sau punct de vedere?!

La toate acestea vă rog să-mi permiteți să mai fac niște sublinieri în legătură cu acele împrumuturi prevăzute în art.23 din proiectul Legii bugetului de stat pentru a salva niște agenți economici — nu știm care, nu știm ce situație au, nu știm ce perspectivă prezintă, nu știm ce produc, dacă produsele respective au sau nu cerere pe piața internă sau externă. Conform prevederilor din articolul respectiv. Parlamentul dă tot dreptul Guvernului să ia decizia. În Guvern, după cum se știe, nici nu poate fi altfel. Opoziția nu are reprezentanți. Deci noi ce votăm acuma?

În al doilea rând, la ora actuală, nu mai avem nici un fel de obligație, din acest punct de vedere, față de Fondul Monetar Internațional, datorită faptului că nu avem încheiat un acord — cel care a fost încheiat a expirat —, așa încât este la latitudinea noastră de a analiza cu toată atenția această problemă și de a stabili ce este mai necesar, ce constituie o prioritate dintre cele două. S-a făcut mult tapaj că agenții economici trebuie lăsați să se descurce. Cei care nu pot să se descurce este treaba lor. Totul urmează să fie privatizat. Acum, de unde până unde această grijă?

Mai departe. Nu se face nici o precizare în buget, dacă tot se acceptă ideea de împrumuturi — noutate în materie: bugetul de stat nu este o bancă, bugetul de stat nu acordă împrumuturi. Împrumuturi poate să acorde o bancă, statul. Bugetul de stat poate veni și subvenționa o parte din dobândă sau integral, să acopere dobânda respectivă de la buget, dacă vrea să facă acest lucru. Soluția care a fost aleasă încalcă prevederile de la Legea finanțelor publice, lege care stabilește cadrul general și nu numai, în ceea ce privește elaborarea proiectului bugetului de stat. Dacă tot s-a ajuns la această "ingenioasă" soluție, plecând de la faptul că în Legea finanțelor publice este prevăzut ca Ministerul Finanțelor să elaboreze clasificație bugetar㠗 adică o grupare a veniturilor și cheltuielilor după anumite criterii, sigur, precis determinate — cineva și-a permis să gândească și să acționeze: "Stai frate, că este rost, dacă scrie Legea finanțelor publice, că avem prin clasificație bugetară, să venim să stabilim și destinația pe care o capătă banii, puțini câți sunt, prevăzuți prin bugetul de stat". De unde și până unde această soluție?

Vă rog să rețineți că soluția care a fost aleasă încalcă prevederile din Legea finanțelor publice. Nu există o altă lege. Sau, dacă vreți, o ordonanță, ordonanță de urgență, care sunt sau au fost atât de la modă, prin care să se prevadă în mod expres că în mod excepțional, pentru anul 1998, ținând cont de anumite obiective pe care Guvernul le consideră prioritare și necesare, se pot acorda de la bugetul statului împrumuturi cu dobândă sau fără dobând㠗 pe ce termen? — pentru a fi sprijiniți anumiți agenți economici care au datorii față de RENEL și față de ROMGAZ. Nimic din toate acestea nu-și găsește nici un fel de precizare în nici o lege care să dea dreptul la acest lucru, știut fiind că nu poți să înscrii în bugetul statului nici un fel de cheltuială, dacă o lege nu prevede în mod expres acest lucru. Legea finanțelor publice dă dreptul să se înscrie sau să fie avute în vedere anumite măsuri cu caracter fiscal, dacă condiții deosebite impun acest lucru, și nicidecum prevederi legate de destinația care trebuie dată unor resurse, respectiv unor cheltuieli.

Noi apreciem că în aceste condiții, ținând cont de modul cum s-a acționat, de faptul că nu se fac precizări în legătură cu agenții economici, dacă sunt dintre cei care reprezintă importanță strategică sau alt fel de importanță, de situația absolut precară, deosebit de grea, cu care se confruntă sectorul sanitar în România, de faptul că acționăm pentru restructurare, că Guvernul s-a declarat de atâtea ori pentru accelerarea privatizării, de faptul că nu este stabilit un nivel de preț legat de ceea ce înseamnă privatizarea și că, până la urmă, acești agenți economici nu vor fi sprijiniți, acest lucru se va regăsi în valoarea, în prețul cu care vor fi privatizate, dar nu avem dreptul — considerăm noi — să nu sprijinim sectorul sanitar, unde este vorba de viața oamenilor. Ce este mai important decât acest lucru?

În consecință, vă rugăm să analizați cu toată responsabilitatea aceste probleme și sunt convins că la o analiză lipsită, într-adevăr, de orice patimă politică, nu poate fi luată altă decizie decât sprijinirea cu resurse cel puțin la nivelul la care Guvernul sau reprezentantul lui a achiesat în cadrul ședinței de ieri.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul domnului deputat Petre Partal. Urmează domnul deputat Gheorghe Ana.

Domnul Petre Partal:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu intenționăm acum să discutăm pe marginea obiecțiunilor aduse de domnul profesor Bercea aici. Multe din cele spuse se potrivesc adevărurilor economice, dar nu avem acum momentul respectiv pentru a dezbate cele menționate.

Când am făcut amendamentul ieri, am mers pe ideea că există o disponibilitate a Ministerului Finanțelor de a renunța la cele 1.400 de miliarde prevăzute la art. 23.

În cadrul Comisiei de buget-finanțe, astăzi, în cadrul discuțiilor pe care le-am avut, a reieșit că nu există această posibilitate și, de asemenea, ministrul industriilor, domnul Radu Berceanu, ne-a solicitat ca suma de 1.400 de miliarde să rămână integrală.

În aceste condiții, sigur că amendamentul meu nu mai are sursă de finanțare și, în mod normal, el trebuie să fie retras. Motiv pentru care și fac acest lucru, pentru că s-a mai lansat ideea ca el să fie susținut prin majorarea deficitului bugetar, lucru pe care eu nu mi-l pot asuma în acest moment.

Cred însă și rog Guvernul să țină cont de solicitarea pe care am făcut-o și la prima rectificare să fie prevăzută majorarea respectivă.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Ana. Se pregătește domnul deputat Miron Mitrea. Mai sunt înscriși la cuvânt domnul deputat George Șerban, de la Grupul P.D., și domnul senator Drăgulescu.

Aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Ana: Circumscripția electorală nr. 22 — Hunedoara

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni,

Dezbaterile pe marginea cuantumului alocațiilor prevăzute în bugetul de stat pentru sănătate îmi întărește anumite convingeri pe care, cu câtva timp în urmă, înce- pusem să mi le formez, ca urmare a unei declarații publice a unui iresponsabil guvernamental în ceea ce privește politica în domeniul sănătății, și anume, că acele unități spitalicești care nu întrunesc condițiile de funcționare vor fi închise.

Problema se pune foarte serios: de ce acele unități spitalicești nu îndeplinesc condițiile de funcționare în situația când erodarea biologică a populației este cea pe care o cunoaștem? Nu îndeplinesc acele unități spitalicești condițiile minime de funcționare pentru că nu le dăm resursele financiare care să le situeze la acel minim. Și, iată, legând starea sănătății de ceea ce s-a votat din punct de vedere cantitativ ieri la articolul precedent privind finanțarea și susținerea unei alte priorități naționale, învățământul, înseamnă că noi suntem aici nu pentru a ne manifesta și a lua decizia politică pentru care suntem trimiși în Parlament, ci pentru a asculta orbește — pentru că nu pot spune altfel — ceea ce ni se indică de la Palatul Victoria.

Vreau să fim foarte bine înțeleși: puterea legislativă este cea care în ultimă instanță hotărăște asupra dimensionării bugetului, asupra eforturilor pe care colectivitatea națională le face sau le poate face și, în ultimă instanță, asupra cuantumului deficitului bugetar, asupra împrumuturilor ce trebuie făcute pe piața internă sau externă pentru acoperirea neinflaționistă a acestui deficit bugetar și, în final, asupra impozitelor amânate care să acopere, finalmente, aceste împrumuturi.

Stimate colege și stimați colegi,

Ceea ce discutăm acum este vital pentru națiunea română. Eu trec peste invectivele care s-au adus și ieri și astăzi, în sensul că ar fi existat între opoziție și un anume ministru liberal o înțelegere care să perturbe echilibrul proiectului de buget care ne este înaintat. Doresc să fiți de acord cu minte că dacă vreo înțelegere există între toți membrii Parlamentului de a da țării un buget solid, un buget care, din puținele surse pe care le are națiunea în prezent, să poată oferi minimum de satisfacere a trebuințelor colectivității naționale.

De aceea, noi rămânem și susținem amendamentul privind majorarea finanțării de la bugetul statului cu 700miliarde de lei, menținându-se atât sursa pe care am luat-o în considerare inițial, și anume acel împrumut care, din punct de vedere al construcției sociale nu poate să-și găsească loc într-o lege a bugetului de stat și, mai ales, în condițiile în care bugetul de stat se înscrie cu un deficit. Cum adică? Din ce nu ai, îți permiți să dai împrumut?!

Mai departe. Dacă acceptăm ceea ce se spune aici că acele 1.400 de miliarde, de fapt, sunt înscrise numai așa, formal, în bugetul statului, înseamnă că punem problema: pe ce principii este elaborat bugetul statului? Or, Legea finanțelor publice imprimă cu imperativitate mai multe principii, dintre care două esențiale: principiul universalității și principiul realității. Pe principiul realității înseamnă că am ajuns să facem o evaluare aproape ideală a sumelor pe care le-am înscris la venituri și a sumelor pe care le-am înscris la cheltuieli. Dacă am încălcat acest principiu este foarte grav.

Merg mai departe. Pe aceste principii ale universalității și ale realității, bugetul trebuia construit plecându-se, mai întâi, de la a se înscrie în partea lui de "venituri" a rămășițelor de încasat din exercițiul bugetar anterior. Vă informez, stimați colegi, că rămășițele de încasat la bugetul statului au următoarea evoluție: în 1994 —3.556,9 miliarde; în 1995 — 3.281,7 miliarde; în 1996 — 7.393,2 miliarde și, din execuția preliminată a contului general al bugetului de stat, la sfârșitul semestrului I, nota bene, 1997, arieratele cuvenite dar neîncasate la bugetul statului erau de 14.020,7 miliarde lei. Astăzi ni s-a explicat că în partea de venituri a bugetului de stat au fost luate în considerare numai 3.000 de miliarde din cele 14.020 de miliarde. Aceasta îmi întărește convingerea că bugetul pe care îl discutăm și pentru care suntem chemați să ne dăm votul, pentru aprobare, evident, nu este construit pe baze reale și, dacă este vorba să luăm în considerare și aceste rămășițe neîncasate, stimați colegi, distinse doamne, distinși domni parlamentari, resursa pe care trebuie să o luăm în considerare pentru sănătate, pentru învățământ, pentru cultură, pentru cercetare este de cel puțin de 10.000 de miliarde de lei. De aceea, ne menținem amendamentul și dorim ca acea sumă, așa cum s-a exprimat un responsabil ministerial, care este trecută numai așa, ca o abureală, în bugetul de stat, care nu-și găsește corespondent în Legea finanțelor publice, să dispară de la art. 23 și să constituie surse de acoperire a trebuințelor naționale, solicitate inclusiv în domeniul sănătății.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat George Șerban și urmează domnul deputat Miron Mitrea. Le-am inversat a fost greșeala mea, pentru că dânsul era înscris înainte. Îmi cer scuze.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul George Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am auzit, începând de ieri, făcându-se afirmații pe care eu le găsesc întrucâtva juste, corecte. Adică, după ce timp de 4 ani nu ai reușit să realizezi niște lucruri, este foarte limpede că măcar din opoziție încerci să aduci soluționarea acestor lucruri.

S-a spus aici că actualul Guvern încalcă legea neacordând acel 4% învățământului. Niciodată în această țară învățământului nu i s-a acordat 4%.

Iată, acum, discutăm despre sănătate. Mărturisesc că am făcut o simplă socoteală, fără să am veleitățile de economist ale domnului deputat Bercea.

Guvernul P.D.S.R., în cel mai bun an al său, a acordat sănătății 6% din totalul cheltuielilor bugetare. Actualul Guvern acordă sănătății 12% din totalul cheltuielilor bugetare. Este limpede că este un efort la limita posibilităților acestui buget. (Discuții, proteste în sală.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, păstrați liniștea în sală!

Domnul George Șerban:

A discuta despre majorarea cheltuielilor pe soluții care merg pe principiul "Sunt de acord să dau, dar să dau din buzunarul altuia" este o chestiune care ține numai de populism, de demagogie și de imagine. Îmi dau seama că aici este vorba de un scenariu concertat, pe de o parte, de a întârzia bugetul, începând cu întârzierea de dimineață, care a fost vizibilă, pe partea stângă și nu pe partea dreaptă, prelungirea programului și, în continuare, propunerea de soluții care este foarte limpede că sunt imposibil de realizat, decât făcând alte restricții bugetare în domenii care țin de reformă. Pentru ca tot acest scenariu să fie coerent n-ar mai lipsi decât ca opoziția să ne lanseze scenariul bine cunoscut, deja, al părăsirii sălii.

Vă mulțumesc. (Aplauze, proteste, discuții.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Miron Mitrea.

Vă rog, păstrați liniștea!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Sincer să fiu, doream să intervin, referitor la subiectul în discuție Sunt ușor, ușor mirat de faptul că după ce ieri toată ziua ați făcut apel să stăm — fiindcă ați condus ședința — la subiect, domnul George Șerban a luat-o așa, prin arătură, la subiectul pe care îl discutăm și n-ați avut nici o intervenție. Dar se pare că acest lucru începe să fie natural: un tratament diferit al celor două părți ale sălii. Ori domnul George Șerban nu a fost dimineață în sală, când colegul nostru a făcut intervenția și a atras atenția că aici sus au apărut cei care conduc ședința după o oră de la începerea programului, ori cu rea-voință vrea să întoarcă realitatea. Ori nu știe că s-a convocat o ședință de comisie așa, ca să folosesc un termen academic, pe șest, de care nu știau decât parlamentarii membri ai comisiei ai majorității și despre care colegii noștri au aflat cam pe la orele 9, stând prin sală, pe aici, ori din nou încearcă să pună, un pic, lucrurile altfel. Ori Domnia sa nu a fost ieri prin sal㠗 fizic, sau cu atenția — de nu știe că amendamentul pe care îl discutăm a fost susținut de domnul Partal care, îmi aduc bine aminte, este membru al grupului dumneavoastră și nu numai aici, ci și la comisie a fost Domnia sa, și noi ne-am repliat, prin domnul Florin Georgescu, renunțând la amendamentul nostru, mergând pe amendamentul domnului Partal. Deci dacă domnul Partal este demagog, mă rog, este o problemă pe care o veți rezolva în cadrul grupului dumneavoastră parlamentar.

Referitor la ponderea din buget, domnul Florin Georgescu și-a manifestat ieri dispoziția către unii colegi să-i învețe probleme de economie. Domnul Bercea mi-a spus că este de acord să facă cu dumneavoastră probleme de aritmetică, nu are nimic împotrivă, dar după ora 20

Referitor la problema în discuție, ceea ce este absolut interesant este modul în care argumentele au evoluat. Ieri, după intervenția domnului Partal, domnul Rușanu, care am înțeles că reprezintă Ministerul Finanțelor, că reprezintă Guvernul în discuția bugetului, a fost de acord cu acele alocări de fonduri. Imediat, principalul argument al comisiilor conduse de colegii dumneavoastră a fost acela economic. Astăzi este o înțelegere între opoziție și Ministerul Finanțelor ca să arate că ei dau la sănătate. Acesta a fost primul argument care s-a adus. Apoi, au fost tot felul de argumente economice, nici unul referitor la venituri. Nimic despre venituri nu am auzit astăzi.

Singur, las economiștii să discute problema aceasta. Eu spun, însă, următorul lucru: ieri și astăzi, am înțeles, domnul Rușanu nu este reprezentativ pentru Guvernul României în problema bugetului. Așteptăm să vină domnul ministru Dăianu, ministrul finanțelor, singurul care ne mai poate da încredere că vorbește în numele Guvernului. Din moment ce cel pe care noi așa l-am creditat este pus în această situație delicată de către comisiile și grupurile majoritare, deși dânșii vă reprezintă pe dumneavoastră.

Domnilor președinți,

Grupurile parlamentare P.D.S.R. cer o pauză până la venirea domnului ministru Dăianu, cel care, în mod normal, trebuia să fie prezent la lucrările pentru buget. Nu cred că există astăzi, pentru domnul Dăianu, o problemă mai importantă decât aceea de a participa la discutarea bugetului, dacă bugetul este important pentru actuala majoritate.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Voi da cuvântul domnului ministru Sassu, pentru că este o chestiune care vizează Guvernul și, după aceea, voi da cuvântul domnului senator Varujan Vosganian.

Domnul Alexandru Sassu — ministru pentru relația cu Parlamentul:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am să vă spun ceea ce, probabil, cei care au trecut prin Guvern cunosc lucrul: reprezentarea Guvernului în fața Parlamentului este realizată de ministrul pentru relația cu Parlamentul și nicidecum de un alt ministru sau de primul-ministru. Celelalte chestiuni Nu are rost Aceasta este împărțirea funcțiilor în Guvern și așa este hotărârea de guvern care împarte atribuțiile. Reprezentarea este așa cum v-am spus. Parlamentul votează o listă a Guvernului și reprezentarea în fața Parlamentului se face de către ministrul pentru relația cu Parlamentul.

Domnul Marțian Dan (din sală):

Nu este adevărat!

Domnul Alexandru Sassu:

Ba este adevărat, domnule Dan Marțian!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, păstrați liniștea! Nu discutați în contradictoriu…

Domnul Alexandru Sassu:

Văd că nu știți ce se întâmplă în Guvern. V-am spus, pentru cei care au trecut prin Guvern, știu lucrul acesta.

Pe de altă parte, spuneam, reprezentarea se face de către primul-ministru, în cazul în care nu este ministrul pentru relația cu Parlamentul. Deci reprezentarea Guvernului este realizată în acest moment.

Sigur, pozițiile Guvernului pot fi susținute de oricare dintre miniștri. Și asta s-a întâmplat de fiecare dată aici. Și sper că, de când s-a instalat noul Guvern, această poziție a fot susținută de cei autorizați și sper că a fost susținută cu profesionalism.

Sigur, ceea ce s-a întâmplat ieri și astăzi poate pune sub semnul întrebării eventuala modalitate în care anumite amendamente au fost susținute sau acceptate, într-un fel sau altul. Însă vă reamintesc ceea ce ține de regulamentele parlamentare, că cel care decide este Parlamentul, și nu Guvernul, în Parlament. Deci propunerea este a comisiilor de specialitate, care acceptă sau nu acceptă vreun amendament, și votul este al dumneavoastră. Guvernul poate susține un punct de vedere, Parlamentul îl poate infirma.

Deci problema este la dumneavoastră, în Parlament, și nu la poziția Guvernului, care poate fi oricare, în fața Parlamentului. Deci propunerea este a comisiilor de specialitate, care acceptă sau nu acceptă vreun amendament, și votul este al dumneavoastră. Guvernul poate susține un punct de vedere, Parlamentul îl poate infirma.

Deci Parlamentul este cel care decide, și nu Guvernul.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să așteptați un pic. Dau cuvântul tuturor.

Acum dau cuvântul domnului senator Varujan Vosganian, după care urmează domnul vicepreședinte al Senatului, Mircea Ionescu-Quintus, și apoi domnul deputat Bercea.

Vă rog.

Domnul Varujan Vosganian:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă simt obligat, în calitate de președinte al Comisiei de buget, finanțe, bănci, să fac câteva precizări.

În primul rând, ați fost nedrept cu domnul George Șerban. Dacă veți aduna fondul special de sănătate cu ceea ce există în buget și veți raporta la totalitatea veniturilor și cheltuielilor bugetului consolidat, veți vedea că, față de anii guvernării anterioare, reforma în sănătate a avansat și că sănătatea se bucură de o finanțare mai mare. Și dacă 1998 este primul an (Proteste în sală.) este primul an de aplicare a acestei reforme (Discuții, proteste.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am rugămintea să păstrăm liniștea în sală, să putem să ne ascultăm. Vă rog mult de tot

Domnul Varujan Vosganian:

anexa nr. 13 — Bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate.

Așadar, atât am avut de spus în această privință. Părerea mea este că ați fost nedrept cu domnul George Șerban. Sunt de acord că ne putem întâlni și după orele 20, dar repet, pentru o informare reciprocă. Nu cred că este cazul să oferim lecții de la tribuna Parlamentului.

În al doilea rând, domnule Gheorghe Ana, dumneavoastră invocați principiul realității și bine faceți. În același timp, dumneavoastră, ca fost vicepreședinte al Comisiei de buget, finanțe, bănci, atâția ani, nu puteți să nu știți că o parte a veniturilor bugetare sunt condiționate de efectuarea unor cheltuieli, pentru că dacă am merge pe raționamentul dumneavoastră, de exemplu, ar trebui să nu includem în buget nici un fel de impozite pe profit care decurge din efectuarea unor investiții bugetare, pentru că cheltuielile în această situație trebuie făcute înainte de prelevarea veniturilor. Sau nu putem include impozit pe salarii pentru salariații bugetari, pentru că acolo cheltuielile cu salariile se fac înaintea prelevării impozitului. Așadar, domnule Ana, vă rog ca la art. 23 să nu mai reluați această teorie potrivit căreia raționamentul economic infirmă principiul realității, pentru că nu este adevărat. O mare parte din veniturile bugetare se datorează unor cheltuieli prealabile făcute tot din buget și dumneavoastră nu se poate să nu știți acest lucru. Dacă vorbiți de rămășițeatunci, vorbim după ce terminăm masa. De firimituri vorbim la sfârșit.

În al treilea rând, art. 23 este o chestiune aparte pe care n-o abordăm la art. 10. Și astăzi ministrul industriilor și chiar domnul secretar de stat Rușanu ne-au confirmat că, având în vedere modul în care este organizat circuitul economic, la art. 23 nu este posibilă o redimensionare.

Punctul 4.

Stimate coleg, suntem de acord cu toții că trebuie să avem cheltuieli mai mari la sănătate, la învățământ și în alte domenii. Trebuie însă să precizăm dacă este posibil să mai majorăm aceste cheltuieli pe seama deficitului bugetar sau altfel.

Din discuțiile de astăzi de dimineață de la Comisiile buget, finanțe, la care o parte din colegii dumneavoastră au participat, a reieșit că majorarea la sănătate, amendamentul dumneavoastră sau chiar amendamentul retras, nu se poate face decât pe seama deficitului bugetar. Ei bine, eu cred că majorarea deficitului bugetar este o problemă prea importantă ca s-o decidem fără o consultare cu primul-ministru. Deci, dacă considerăm că majorăm deficitul bugetar, atunci să facem o consultare cu primul-ministru și cu ministrul finanțelor și dânșii să fie de acord cu majorarea deficitului. În situația contrară, noi nu putem opera aici acest lucru. Deci suntem de acord cu dumneavoastră că trebuie majorate aceste cheltuieli, dar dacă se va face pe seama deficitului, atunci trebuie să avem acordul primului-ministru.

În altă ordine de idei, invocarea argumentului că această creștere s-ar putea face pe seama colectării superioare a veniturilor sau pe seama returnării împrumuturilor de la art. 23 sunt de acord ca aceasta să fie privită ca o sursă bugetară, dar să nu fie inclusă în buget decât atunci când ea se face, și anume, în rectificare. De altfel, am avut cu domnul B·r·nyi o consultare în care am fost de acord și cu Ministerul Finanțelor că, dacă se reîntorc sume din art.23 sau dacă se îmbunătățesc colectările, atunci Ministerul Sănătății să constituie o prioritate.

Așadar, stimați colegi, propunerea pe care o facem noi este: dacă deficitul nu se modifică, nu avem surse de finanțare pentru Ministerul Sănătății și atunci nu putem accepta amendamentele. Dacă Guvernul este de acord cu majorarea deficitului, atunci susține împreună cu Guvernul majorarea cheltuielilor social-culturale.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului vicepreședinte al Senatului, Mircea Ionescu-Quintus.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Noi trebuie să ne așezăm într-o parte a sălii și aluzia pe care distinsul nostru coleg, domnul deputat Mitrea, a făcut-o spre partea sălii unde stau și eu și unde se pare că sunt totuși nepricepuții în finanțe, am înțeles-o și o recunosc că sunt mai puțin cunoscut în probleme de finanțe și, de aceea, vă declar că mă voi înscrie imediat la cursurile pe care ni le-a propus domnul deputat Bercea, nu dânsul a propus, ci domnul Mitrea. Eu îl cunosc pe domnul deputat Bercea, de când am fost împreună în Guvernul Stolojan și cred că am ce învăța de la dânsul, încât mă voi înscrie după orele 20,00, dacă nu va veni vreo propunere de prelungire a programului. (Rumoare, animație, aplauze.)

M-aș înscrie și la cursurile domnului Florin Georgescu, fost ministru de finanțe. N-am avut norocul să fiu în Guvernul domnului Văcăroiu, așa că nu-l cunosc, eu rămân la domnul Bercea.

În ceea ce privește bugetul, până voi prelua învățăminte de la aceste cursuri, din examenul pe care l-am dat cu foarte mulți zeci de ani în urmă, și vreau să vă spun că singurul examen pe care l-am pierdut la Facultatea de drept a fost examenul de buget, știu că bugetul este o confruntare de cifre care trebuie să se echilibreze. Nu pot fi cheltuieile mai mari decât veniturile, ar fi bine să fie veniturile mai mari decât cheltuielile. Or, în această confruntare este foarte ușor să propui majorări acolo unde este nevoie stringentă, și nevoi sunt în aproape toate sectoarele societății noastre, bugetul fiind insuficient. Este foarte ușor să propui și aș propune și eu nu cu 700 miliarde lei, cu 1.000 miliarde lei să se majoreze bugetul sănătății, dacă ar răspunde altcineva de aplicarea unui asemenea buget. Or, noi avem răspundere, Parlamentul, să echilibrăm aceste cifre, dar și Guvernul are răspunderea aplicării lui. Încât, cu toată dorința de a mă alătura unei asemenea idei — cunosc foarte bine nevoile sănătății și nevoile sănătății poporului nu Ministerului Sănătății — să avem răbdare până în momentul în care o asemenea suplimentare este posibilă. Altfel, să mă iertați, sunt vorbe care pot servi în timpul campaniei electorale și nu acum.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bercea a cerut cuvântul. Îi dau cuvântul.

Domnul Florian Bercea:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Mai întâi o precizare. Cu stima și respectul pe care i l-am purtat dintotdeauna și-l port domnului senator și vicepreședinte al Senatului, Ionescu-Quintus, vreau să fac precizarea că nu-mi trece prin gând și nu mi-a trecut prin gând o idee de genul celei care a fost pusă aici, poate sub formă de glumă. Dacă, însă, cineva s-ar gândi vreodată la așa ceva, atunci, fără îndoială că cel care n-ar avea nici un motiv să participe la aceste cursuri este domnul senator Ionescu-Quintus.

Și, acum, cu aceste precizări, vă rog, să-mi permiteți să mai fac o subliniere, legată de intervenția colegului nostru, domnul deputat George Șerban. L-am urmărit cu atenție, de fiecare dată când a avut intervenții de la acest microfon, și am convingerea fermă că ori de câte ori vrea este un foarte bun economist. Și cu aceasta am spus ce era spus pe această linie. Când vrea. Ceea ce nu înseamnă că nu m-a ocolit prilejul, tot fiind la acest microfon, când n-am avut această convingere, eu personal, că vrea într-adevăr să convingă și să mă convingă, dacă este permis, că este preocupat de ceea ce înseamnă un bun economist.

Hai acum, ca să nu facem tapaj mai mult decât e necesar chiar dacă politica are, eu știu, componente de acest gen, cred că indicatorul care ne permite să facem aprecierile cele mai realiste, apropo de principiul realității, în legătură cu efortul financiar făcut pe stat pentru societate, pentru acțiunile de sănătate, este ponderea acestor cheltuieli în produsul intern brut. Asta nu minte. Altfel putem aluneca ușor pe panta prețuri comparabile, prețuri necomparabile, prețuri curente etc., etc., care, fără îndoială, pot conduce la manevre de genul celor dorite de către cel care vrea cu orice preț să convingă pe cineva în legătură cu un anumit aspect.

Deci, stimați colegi, ponderea cheltuielilor pentru sănătate în produsul intern brut: în 1993 — 2,73%, în 1994 — 3,07%, în 1995 — 3,05%, 1996 — 3,10%, 1997 — date preliminare — 2,58%, 1998 — în proiectul de buget — prevederi — 2,96%. Dacă coroborăm toate lucrurile acestea și nu ceea ce înseamnă masa produsului intern brut, care, din păcate, și eu regret sincer acest lucru, el a înregistrat scăderea pe care o cunoașteți în 1997, față de 1996.

După unii, sigur, dar datele, cel puțin cu caracter orientativ, pot fi avute în vedere, exprimând în dolari, dolarul este mai constant decât leul, ceea ce iar mă face să sufăr, legat de leu: a reprezentat în 1996 — 30 miliarde dolari, în 1997 — cel puțin cu un miliard de dolari mai puțin. Acestea sunt datele problemei. Dacă cineva are altele la îndemână, calculate cu simțul răspunderii necesar, eu personal sunt dispus să le ascult, dar cred că nu aceasta-i problema. Problema este ce soluție găsim la problema de sănătate în România. De ce s-a ajuns în această situație? Care sunt cauzele, care este contribuția, care este aportul în timp al unora sau al altora, evident, se poate discuta și asta. Poate-i vorba și de altă răspundere decât cea politică. Pentru cea politică s-a plătit în urma alegerilor din 1996, nu poate fi contestat acest lucru. Dar realitatea este cea pe care-o discutăm și dacă altă soluție nu există, pentru că, cel puțin, personal, prin răspunderile care-au fost date, de aici, de la acest microfon și nu numai, în legătură cu problema care, chiar dacă anticipăm, o să ajungem și la art. 23, pe mine nu m-au convins că aceasta este soluția cea mai potrivită la ora actuală și cred că Parlamentul României este cel care poate decide, inclusiv fiind vorba de sănătatea oamenilor. Unii pot să moară din cauză că medicamentele se acordă în limitele și în proporțiile în care se acordă. Parlamentul României și numai el este cel care poate să decidă dacă merită să majorăm deficitul bugetar cu o părticică foarte mică, care nu ne va face să ni se schimbe părerea în lume despre noi, pentru că ne-am întors fața către starea de sănătate a oamenilor și am acceptat, prin efortul nostru colectiv, pentru că aceasta înseamnă să te împrumuți, să contribuim fiecare în viitor cu niște bani pentru a-i salva pe unii sau pentru a-i face să trăiască mai mult.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul senator Marin Stelian.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Am ascultat tot ce s-a spus în legătură cu acest amendament. Părerea mea este că Parlamentul României este chemat să decidă asupra a două soluții: una, cea reflectată în amendament, respectiv în majorarea cheltuielilor pentru sănătate, majorare ce are efecte benefice asupra cererii interne, cererea internă de medicamente, de aparatură medicală și altele, cerere care este destinată să stimuleze producția și, prin stimularea producției, să crească baza de impozitare, deci să obținem niște venituri sănătoase pentru bugetul de stat.

Cea de-a doua soluție, susținută de președinții celor două comisii — din una fac și eu parte în calitate de vicepreședinte — este aceea de a da împrumuturi societăților aflate în incapacitate de plată, respectiv în stare de prefaliment, împrumuturi date în afara legii, ca pe o cale indirectă, așa-zisă, ele să plătească obligațiile către RENEL și ROMGAZ, iar RENEL și ROMGAZ să plătească fără respectarea principiului tratamentului egal între toți creditorii, obligațiile numai către buget.

Gândiți-vă ce venituri sănătoase are bugetul de stat acordând niște împrumuturi la societăți în stare de prefaliment și obținând venituri din această operaține. Probabil că asta este teoria liberală de ultimă oră Eu nu sunt de acord cu această soluție, să acordăm împrumuturi de la buget societăților aflate în stare de prefaliment, după cum ni se propune.

Ni s-a demonstrat aici de către un onorabil președinte de comisie că noi nu putem propune majorarea dificitului bugetar. Adică, n-avem competența să majorărm deificitul bugetar? Păi, domnilor, să ne aducem aminte, din mass-media am aflat că actualul premier, domnul Radu Vasile, a făcut foarte multe declarații în care arăta că poate să majoreze deficitul bugetului consolidat cu cel puțin un punct procentual. Noi ne cramponăm, și spunem: "Nu domnule, că, dacă a zis Executivul — 3,6...",iar premierul a declarat de nenumărate ori că poate să majoreze 3,6 la 4,6, noi spunem — "Nu! Nu, pentru că trebuie să păstrăm deficitul bugetar".

Domnilor, deficitul bugetar, dacă-i bine finanțat, cu resurse neinflaționiste, nu așa cum este acum finanțat cu bonuri de tezaur pe termen scurt — o resursă pur inflaționist㠗, e benefic pentru economie — majorează cererea guvernamentală. Prin majorarea cererii guvernamentale, normal, ai efecte favorabile economice, creșterea producției, ai efecte favorabile pentru buget, respectiv creșterea bazei de impozitare și pe această cale, a veniturilor bugetare.

Eu vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Rădulescu-Zoner, pe chestiune de procedură.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și vă rog să mă scuzați că uneori insist și poate vă supăr.

Care este problema de procedură? Întrebarea mea este: de câte ori va mai veni câte un reprezentant al aceluiași grup parlamentar să ne demonstreze exact același lucru? Până când? Aceasta este o întrebare pe care am dreptul s-o pun, pentru că, pur și simplu își fac aici, de față, propagandă electorală. În al doilea rând, aș vrea să intervin și să spun că pe vremea când dumneavoastră erați la putere, pe banca ministerială se afla domnul Nicușor Constantinescu, nu era tot timpul domnul Florin Gerogescu. Noi nu protestăm, dar dumneavoastră văd că mai vreți să mai luăm o pauză, să o mai lungim și să-l chemăm pe domnul Dăianu. Eu n-am nimic împotrivă, dar vreau să vă amintesc că așa erau lucrurile și cât de cât cred că nu am eu calitatea s-o cer, o aveți dumneavoastră, sunteți suveran în conducerea ședinței, dar eu cred că ce se face, acuma – vă spun eu, din experiența mea de istoric — se numește obstrucție.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doresc să atrag atenția că art. 25 din Regulamentul ședințelor comune spune că la discutarea fiecărui articol deputații și senatorii pot lua cuvântul și că președintele poate supune aprobării ședinței comune sistarea discuțiilor pe un anumit articol sau pe un anumit alineat. În cazul de față, eu cred că problemele de buget fiind foarte importante este bine să ascultăm părerea tuturor colegilor, motiv pentru care nu voi aplica această procedură care, de fapt, este un mod de a-i împiedica pe unii să-și susțină cu argumente ideile pe care le au de susținut. Cred că așa trebuie condusă o ședință, este punctul meu de vedere. Când o va conduce altcineva, poate să conducă altfel.

Domnul deputat Leon Pop.

Domnul Leon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc ca dezbaterea cu privire la adoptarea bugetului să capete un cadru constituțional și pentru aceasta încerc să evoc în fața dumneavoastră prevederile art. 110 alin. 2, care stipulează în mod imperativ și fără posibilitate de contestare că membrilor Guvernului, dacă li se solicită prezența, participarea lor este obligatorie. În virtutea acestui text, solicit ca domnul ministru Daniel Dăianu, cel puțin Domnia sa, dacă nu și domnul prim-ministru, care este membru al Guvernului, să participe la această ședință.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Bartoș.

Doamna Daniela Bartoș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Am asistat, și nu o dată, în sala Parlamentului la declarații care au fost făcute legat de sănătate, deoarece sănătatea a reprezentat o prioritate a Guvernului actual, că s-a dat o mare importanță acestui sector.

Ce se înțelegem noi?! Dacă anul trecut prin Legea bugetului am votat să reducem personalul cu 37.000 de salariați, lucru care s-a întâmplat și lucru care a dezorganizat în mare parte unitățile sanitare; dacă anul aceasta am votat și am redus personalul din unitățile sanitare cu 10%. Ce să înțelegem, ca prioritate, dacă nu luăm în considerare faptul că unitățile noastre sanitare au o aparatură veche, care nu a putut fi înlocuită, datorită anilor care au trecut, în care nu au fost bani pentru investiții, iar ceea ce s-a spus aici că au fost fonduri pentru utilarea a 400 dispensare este foarte adevărat, sunt fonduri venite prin Banca Mondială, dar aceasta n-a însemnat aparatură de performanță, ci a însemnat o mică aparatură care s-a dat acestor dispensare. Numai anul acest în bugetul pe care dorim noi să-l aprobăm, la Capitolul "Dotări" nu este prevăzut nici un leu. Unitățile noastre sanitare, așa cum s-a spus de multe ori, n-au autorizație de funcționare. N-au autorizație de funcționare, pentru că nu au condiții salubre pentru acordarea asistenței medicale. Sunt unități care nu au fost renovate, care nu au beneficiat de consolidări, din cauza lipsei de fonduri neputând fi făcute toate aceste lucruri.

De asemenea, în ultima perioadă, multe dintre unitățile sanitare nu și-au putut achiziționa medicamente, bolnavii fiind obligați să-și cumpere aceste medicamente pentru a putea fi îngrijiți. În aceste condiții, nu văd de ce, dacă aseară, reprezentantul Guvernului, prin domnul ministru Rușanu, a fost de acord să dea 300 miliarde de lei sănătății, astăzi ne-am schimbat părerea și nu mai suntem de acord.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului , îmi pare rău că nu vă cunosc numele, vă rog să vă prezentați, și pe urmă domnului deputat Gheorghe Șerban.

Domnul Ion Pârgaru:

Vă mulțumesc, domnilor președinți.

Mă numesc Pârgaru și sunt fostul secretar de stat de la Comerțul exterior.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnul senator Pârgaru, pentru stenogramă. Pardon! Domnul deputat Pârgaru.

Domnul Ion Pârgaru:

N-am fost prea des la această tribună, decât în situațiile în care răspundem interpelărilor. Acum, mi-aș permite doar să fac o propunere, alături de cea făcută de către domnul senator Marin Stelian, care consideră, și așa este, că prinicipala sursă de creștere a veniturilor statului este creșterea producției. Aș vrea să supun atenției dumneavoastră posibilitatea abrogării Hotărârii de Guvern nr.947/1997. Vreau doar să menționez că fac parte dintre cei care sunt adepții liberalizării comerțului internațional, dar hotărârea de guvern respectivă care se referă la o alta, anterioară, din luna mai a aceluiași an, nr. 161, cred că este în contradicție chiar cu legile noastre.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat George Șerban.

Domnul George Șerban:

Domnule președinte, vă rog, să-mi permiteți să-i mulțumesc domnului deputat Bercea pentru aprecierile făcute, care, venite din partea unui profesionist de talia dumnealui, chiar mă onorează.

Cred însă că s-a strecurat totuși o greșeală în comentariul pe care l-a făcut, pentru că, limitându-se la raportarea ponderii cheltuielilor cu sănătatea în totalul cheltuielilor și având aceeași referință, nu poate fi vorba de influență a evoluției prețurilor. Deci acest criteriu cred că este de luat în comparație și ponderea acestor cheltuieli, repet, este mai mare acum decât în trecut.

În ceea ce privește comparația cheltuielilor ca ponderea din produsul intern brut, aici nu-mi rămâne decât să-i mulțumesc pentru aprecierea făcută că deja în acest an această pondere este mai mare decât cea din anul trecut și este vizibil efortul pe care-l face acest Guvern. Aici, cred eu, este chestiune și de opțiune politică, așa cum și dumnealui a spus, pentru că preocuparea acestui Guvern s-a reflectat în propria sa autoevaluare, atât o dată cu remanierea, pe care a făcut-o în iarna anului trecut, cât și cu prilejul noilor învestituri care au fost făcute în acest an.

Deci acest Guvern, cel puțin la nivelul preocupărilor legate de sănătate, este vizibil preocupat de îmbunătățirea acestui sector.

Ceea ce cred însă că domnul deputat Bercea nu a luat în totalitate în calcul este constituirea resurselor din fonduri de asigurări sociale de sănătate, care este deocamdată într-o formă incipientă de constituire și este limpede că, o dată constituit, acest fond va ajunge și el la rândul lui să contribuie la creșterea ponderii cheltuielilor cu sănătatea, atât în produsul intern brut, cât și în volumul totalului de cheltuieli bugetare.

Ceea ce nu pot să înțeleg este, mie îmi pare rău, nu-l cunosc personal pe domnul senator Marin Stelian, am auzit și un interviu pe care Domnia sa l-a dat la PRO TV și am văzut că repetă și aici, de la tribuna Camerei, spunând că: "Domnule, în fond, ce contează dacă mărim deficitul bugetar?" Deficitul bugetar poate fi mai mare, poate fi finanțat din surse neinflaționiste. Chestiunea se pune acum ce înțelegem prin surse neinflaționiste, dacă cumva se referă la cele folosite anterior, respectiv la tipărirea de bani, sigur că nu poate fi vorba de o sursă neinflaționistă. Interesul nostru este însă ca acest deficit bugetar să fie ținut în limite cel puțin egale cu cele care au existat până acum și eventual să ajungem în situația de a nu mai avea deficit bugetar, ci de a avea un excedent de venituri la bugetul statului.

Cred însă că problema pe care trebuie să o punem aici este că în domeniul sănătății s-a spus ceea ce se putea spune. S-a încercat identificarea unor surse din alte capitole bugetare, s-a încercat o abordare politică a acestei probleme. Este limpede că până la urmă nu cred că există în această sală un parlamentar care să nu fie preocupat de îmbunătățirea ocrotirii sănătății, indiferent din ce parte a sălii este. Problema este de abordare, adică dacă vrei ca această problemă s-o abordezi realist sau să o abordezi de pe poziții mai mult sau mai puțin populiste.

Eu vă propun, domnule președinte, în numele Grupului parlamentar P.D., să testăm sala, dacă nu este cumva de acord cu încetarea discuțiilor în ceea ce privește acest articol.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da... În orice caz, încetarea discuțiilor privind acest articol am spus că... N-o voi face!

Îi dau cuvântul domnului ministru Sassu. Și, pe urmă, vedem cum continuăm...

Vă rog.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Așa cum spuneam mai devreme, reprezentarea Guvernului este asigurată, însă invocarea unui articol constituțional este o chestiune extrem de clară și articolul constituțional 110 alineatul 2 spune foarte clar că, la cererea Parlamentului, fiecare membru al Guvernului trebuie să vină în fața Parlamentului...

Rugămintea mea este... pentru ca să nu se considere, din partea opoziției, un act de blocare a discuțiilor... să oprim aici discuțiile despre acest articol, să le reluăm în momentul în care vine ministrul respectiv în Parlament și să continuăm cu celelalte articole, urmând ca, atunci, să se reia probabil și argumentațiile, și de o parte, și de alta, pentru a ajunge împreună la o concluzie. Astfel, putem trece peste acest moment... Eu am să încerc să asigur prezența ministrului respectiv în Parlament.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Am să dau cuvântul domnului senator Ion Vasile.

Vă rog.

Domnul Vasile Ion:

Domnilor președinți,

Domnilor reprezentanți ai Guvernului,

Eu aș avea o întrebare. În actualul buget, la articolul 10, am observat că pentru cheltuieli de personal au fost dirijate aproximativ 860 de miliarde de lei. Dar, în același buget, găsesc că cheltuielile de personal se dirijează către un număr de 37.000 de lucrători din domeniul sănătății. Întrucât în sistemul sanitar există, în momentul de față, 230 și ceva de mii de lucrători, întrebarea firească este din ce fonduri vor fi plătiți.

Probabil că răspunsul va fi "dintr-un fond care este efectul asigurărilor sociale". Și întrebarea evidentă este dacă, în acest moment, fondul respectiv este în stare să acopere aceste cheltuieli de personal, ținând cont că, în ultima vreme, salariații din domeniul sanitar au protestat împotriva modului în care sunt remunerați. Și cred că în mod corect au făcut acest protest.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun! Așa... Eu cred că, în situația în care ne aflăm, cea mai bună soluție — cel puțin mie — mi se pare cea propusă de domnul ministru Sassu. Și eu vă voi supune spre aprobare această propunere, ca să continuăm dezbaterea la acest alineat, 1, și la restul articolului 10, după ce va veni ministrul corespunzător solicitat de Grupul parlamentar P.D.S.R.

Domnul deputat Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Eu n-am cerut... și n-am făcut intervenția numai pentru acest text!

După aceea a intervenit, după mine, domnul președinte al Comisiei de buget-finanțe de la Senat, care mi-a confirmat faptul că cererea noastră a fost corectă. Domnia sa a spus că domnul Rușanu a avut, azi de dimineață, altă poziție în fața comisiei decât a avut ieri, în plen.

Este evident că orice discuție pe marginea bugetului, în lipsa celui care este responsabil în Guvern cu bugetul — și ce spune domnul Sassu, cu tot respectul... este o forțare în acest moment... — poate să ne ducă în aceeași fundătură! Din moment ce reprezentantul, singurul reprezentant autorizat din partea Ministerului de Finanțe — discutăm bugetul aici, nu discutăm o lege oarecare!... — a avut două puncte de vedere diferite, ieri, unul în plen, azi, altul în comisie...

Deci eu solicit, în numele grupurilor parlamentare — și mă raliez și solicitării Grupului parlamentar al domnului Pop — ca ministrul de finanțe să vină în sală, să participe la dezbaterea bugetului. Ne putem întâlni, peste zece minute, la alt articol, cu aceeași situație — în care cuvântul reprezentantului Ministerului de Finanțe să nu fie valabil pentru o parte a Parlamentului României. Vorbim de buget, totuși...

Deci solicit să vină domnul ministru. Nu văd ce poate să aibă domnul Dăianu, astăzi, când se dezbate bugetul — pe care Domnia sa ne-a spus că-l vrea aprobat de urgenț㠗 mai important decât să vină aici, să participe la lucrări.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am fost informat că domnul ministrul Dăianu nu poate să vină astăzi la lucrări; poate să vină mâine. Și tocmai din acest motiv, eu vă supun spre aprobare amânarea discuțiilor... (De pe băncile opoziției se aud proteste.)

Poftim?...

Da, vă rog!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Suntem și noi îndreptățiți să aflăm care este motivația pentru care domnul ministru Dăianu nu poate fi, astăzi, în Parlament la dezbaterea bugetului?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să-l rog pe domnul ministru Sassu să vă informeze... să vă dea mai multe detalii... eu nu am cum să fac lucrul ăsta...

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi.

Eu cred că problema bugetului, pentru fiecare țară, are o importanță deosebită. Modul în care Parlamentul tratează bugetul este nota pe care o va primi din partea populației țării. Nu se poate!... În afara textului pe care l-a invocat domnul deputat Pop Leon — art. 110 alin. 2 din Constituție —, eu am să vă citesc art. 137 alin. 2: "Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat pe care îl supune, separat, aprobării Parlamentului. Nota de fundamentare este semnată de către ministrul de finanțe". Or, dacă ministrul de finanțe nu poate să participe, singurul care poate să-l înlocuiască în acest moment este primul-ministru! Și, ca atare, vă rugăm, domnule președinte, să luați toate măsurile ca să fie invitat primul-ministru, dacă domnul ministru Dăianu se găsește în imposibilitatea ca astăzi să participe la această ședință!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, imediat îi dau cuvântul domnului ministru Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

E aceeași soluție, invocarea Constituției este aceeași și pentru primul-ministru, și pentru ceilalți miniștri... În consecință voi transmite primului-ministru...

Deci spuneam că articolul respectiv se referă la membrii Guvernului, deci și la primul-ministru. În consecință, eu îl voi invita pe primul-ministru în sală. Soluția dumneavoastră, în perioada asta, vă aparține.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Ați spus că îl invitați acuma pe domnul prim-ministru în sală? Bun!

Eu vă propun...

Domnule deputat Mitrea,... pe urmă. Să trecem să continuăm lucrările într-un fel, vă rog!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Am senzația că parcă suntem într-un teatru absurd. Am întrebat, în numele Grupurilor parlamentare P.D.S.R., unde este acuma domnul ministru Dăianu, de nu poate fi în sală. Poate este într-un loc în care și noi putem înțelege că trebuie să fie neapărat. Sau, poate, are o problemă personală extrem de gravă, nu? Nu se poate răspunde unde este ministrul finanțelor în ziua în care se discută bugetul României?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Eu n-am cum să știu lucrul ăsta. L-am rugat pe domnul ministru Sassu să vă răspundă...

Vă rog frumos, păstrați liniștea în sală! O să vină domnul ministru Sassu să ne spună ce a vorbit cu primul-ministru și o să știm, probabil, și răspunsul la această întrebare.

O să-i dau cuvântul domnului senator Spineanu și, după asta... sper să vină, între timp, domnul ministru Sassu să dea răspunsul la întrebarea pe care ați pus-o... Cum este, de altfel, și normal...

Domnule senator, vă rog.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnilor colegi.

Deși știu că suntem angrenați în această discuție asupra bugetului, vreau să încep prin a-i spune domnului deputat care a vorbit despre căderea bugetului că, dacă aplicăm seria de corecții, o să constatați dumneavoastră că sunt vreo 35 de miliarde și ceva de dolari, a crescut cam cu vreo 200 de milioane, cu toată căderea de anul trecut...

Dar nu pentru acest lucru am venit aici! Vă dau aceste cifre pentru că le-am analizat chiar azi-noapte... Aceasta este realitatea, dacă aplicăm seria de corecții corect㠗 așa cum se procedează...

Domnilor,

Îmi permit să mă adresez dumneavoastră și să vă readuc aminte că astăzi se împlinesc 84 de ani de la nașterea aceluia care s-a chemat Corneliu Coposu — născut la 20 mai 1914... (Agitație pe băncile opoziției.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog! Vă rog, păstrați liniște!

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mi-aș permite să vă aduc aminte un citat... și să nu uitați că avem și această obligație, printre altele, deși suntem în criză de timp... să găsim acel minut necesar să ne reculegem și să ne aducem aminte de un om care în zona noastră postrevoluționară a fost, totuși, un echilibru. Dânsul spunea așa, printre notele de memorie: "Eu nu am avut niciodată această tentație, nu mi-am dorit să fiu prim-ministru, ministru, președinte de adunare legiuitoare sau președinte de republică. În ceea ce mă privește, atitudinea mea personală și lipsa totală de dorință de a mă manifesta public, ocupând scaune și demnități, eu consider că lucrul cel mai important pe care eu pot să-l fac — și pe care-l poate oferi, acum, viața mea — este consolidarea partidului pe care-l îl conduc".

De aceea, domnilor, astăzi s-ar fi împlinit 84 de ani... V-aș ruga să vă deschideți sufletele un minut în memoria aceluia care a fost Corneliu Coposu.

(Întreaga asistență se ridică și păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc.

Și acum, desigur, putem să trecem la problemele cotidiene.

Vă mulțumesc, încă o dată.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da.

Îi dau cuvântul domnului ministru Sassu.

Ați fost întrebat despre domnul ministru Dăianu. Vă rog.

Domnul Alexandru Sassu:

Da. Am sunat și m-am interesat. Domnul Dăianu este la ședința Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, pentru tratativele care privesc un nou acord cu România, la Londra — și vine după-amiază; s-a dus dimineață și vine după-masă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. În condițiile acestea, eu vă rog să trecem peste acest articol 10 — unde nu putem lua decizia...

Domnul senator Oliviu Gherman.

Vă rog.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule președinte.

Desigur, obligațiile care stau în fața Executivului sunt multiple și noi nu avem nici un motiv să punem la îndoială necesitatea satisfacerii acestor obligații și nici măcar ubicuitatea unui membru al Executivului.

Dumneavoastră ați solicitat să trecem peste art. 10 și să continuăm discuțiile. Vreau să fiu lămurit asupra unui aspect. În situația în care la art. 11 se solicită punctul de vedere al Executivului, într-o situație controversată, eventual, vreau să știu dacă vom continua scenariul care cred c㠗 mai ales pe dumneavoastr㠗 vă face să vă simțiți jenați, deoarece nimeni nu exclude această posibilitate ca, la următoarele articole, să solicităm punctul de vedere al inițiatorului. Or, cum, de fapt, domnul secretar de stat Rușanu a fost, dacă vreți, eliminat din discuție chiar de dumneavoastră, cred că nu putem obține un asemenea punct de vedere.

Trecând peste aceasta, să presupunem că votăm. Presupunem că ieri, într-un mod, dacă vreți, iresponsabil, între ghilimele, s-ar fi trecut la art. 8 și am fi ajuns să votăm cele 300 de miliarde care au fost acceptate de reprezentantul oficial al Executivului, ce s-ar fi întâmplat astăzi? Am fi reluat votul?!

Rog să înțelegeți că, în această situație, unica variantă care elimină penibilul este sistarea discuțiilor la buget până avem reprezentantul oficial care să ne poată spune: "Acesta este punctul de vedere al Guvernului!".

Vreau să precizez: această propunere este în interesul dumneavoastră, pentru că, în situația în care se continuă, se poate ajunge... nu cum spunea domnul Mitrea, la un teatru al absurdului... am putea trece de la absurd la penibil...

Deci, vă rog apreciați situația... și propunerea cred că este generoasă...

Domnilor! Ne scufundăm într-o zonă a plaurului în care fiecare pas suplimentar ne poate duce cu o jumătate de metru mai jos!

Deci, deși am manifestat — și vă rog să credeți! — maximă solicitudine față de propunerea să lucrăm și sâmbăta — eventual 48 de ore din 24... —, putem lucra cât vreți, putem lucra și la noapte, dar nu putem lucra în condițiile în care, peste o oră, noi trebuie să revotăm sau să revenim asupra unui vot pe care îl dăm!

Deci, apelez la înțelegerea dumneavoastră... Vă rog încă o dată... Probabil că vor exista și colegi care vor spune că aceasta este o încercare de tergiversare. Chiar am auzit pe domnul vicepreședinte Lupu spunând că, dacă nu vom vota bugetul până la sfârșitul lunii martie — așa se spunea — responsabili suntem noi! Nu este vorba de nici o tergiversare! Este vorba de o propunere generoasă pentru a evita penibilul. Pentru că, dacă ieri am acceptat "târguiala" care s-a generat în urma situației legate de modificarea bugetului la punctul 10, cred că aducem Parlamentul în zona ridicolului, dacă continuăm aceste "târguieli"!

Deci, eu v-aș ruga să vă consultați la nivelul conducerilor, partea proguvernamentală, și să luați decizia cea mai înțeleaptă. Deoarece noi vom rămâne aici și vom vota! Dar vă asigurăm că, dacă apare o situație care să fie controversabilă, penibilul nu ne va reveni nouă, ci vă va reveni dumneavoastră.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor președinți și domnilor colegi,

Vă solicit o pauză de un sfert de oră și retragerea din nou a celor două comisii, rugându-i — dacă se aprobă acest lucru — pe toți colegii să ne întâlnim în sala de ședințe a comisiei și să revenim cu o propunere în fața plenului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul ministru Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Ceea ce a spus domnul senator Gherman este o construcție bună, dar are un singur viciu, și anume, faptul că pornește de la ideea că problema ar fi numai a Guvernului. Eu am spus mai devreme: problema este a comisiilor parlamentare, în care s-a expus punctul de vedere al Guvernului, comisiile au decis într-un fel și au propus Parlamentului acel punct de vedere.

Singura chestiune care rămâne în picioare este cererea constituțională, făcută aici — și care trebuie urmată. În rest, reprezentarea Guvernului în fața Parlamentului este realizată, în acest moment, și punctul de vedere al Guvernului a fost prezentat — chit că-i place, chit că nu-i place domnului Marțian!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, păstrați liniștea în sală!

Deci, președintele comisiei a cerut ca cele două comisii să se întrunească.

Dau o pauză de o jumătate de oră pentru a se întruni comisiile în sala de ședințe a Biroului permanent al Camerei.

La ora 12,00 continuăm lucrările.

PAUZĂ

DUPĂ PAUZĂ

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai las încă 3 minute. Dacă nu avem cvorum, mai facem un apel nominal.

Nu vom avea cvorumul minim de 200 de deputați în sală, facem un apel nominal.

Îi dau cuvântul domnului deputat Traian Decebal Remeș, președintele Comisiei buget-finanțe de la Camera Deputaților.

Pauza o să fie la ora 13,00.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

În urma reîntrunirii comisiilor am rămas la aceeași concluzie, că suma de 1.400 de miliarde de la art. 23 devine venit numai în măsura în care este aprobat împrumutul respectiv pentru datornicii către RENEL și ROMGAZ.

Drept urmare, amendamentele care s-au bazat pe reducerea sumei respective nu au putut fi luate în considerare.

Cele două comisii, având acceptul Ministerului Finanțelor și ale primului-ministru, vin să vă propună majorarea cheltuielilor la sănătate concomitent cu majorarea veniturilor totale din buget, venituri care ar urma să fie încasate printr-o mobilizare mai mare a Ministerului Finanțelor, pe baza arieratelor, pe baza plăților restante la impozite indirecte, cu o sumă de 350 de miliarde de lei.

În ideea în care va primi votul dumneavoastră, corectând toate anexele și toate pozițiile cu care are tangență, comisiile l-ar ruga pe domnul ministru al sănătății să ne facă o propunere de destinație a acestei sume, plecând de la ideea acoperirii cheltuielilor de capital strict necesare, a cheltuielilor curente și, dacă este cazul, a cheltuielilor de personal, rămânând ca Anexa III/16, după ce vom primi propunerea Ministerului Sănătății, comisia să o vadă și să o aprobe. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului ministru Rușanu. Urmează domnul vicepreședinte al Senatului, Mircea Ionescu-Quintus, și domnul Florin Georgescu.

Vă rog.

Domnul Dan Radu Rușanu — secretar de stat în Ministerul Finanțelor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Așa cum am afirmat și ieri, situația precară din sănătate ne-a determinat să aprobăm această majorare a veniturilor bugetului sănătății.

Reacția Comisiei de buget-finanțe, reacția parlamentarilor la această afirmație a mea, de unde găsim surse de finanțare pentru majorarea acestor venituri, a fost o reacție firească.

Vin aici să afirm în fața dumneavoastră, după o convorbire telefonică cu domnul prim-ministru, că Ministerul Finanțelor își asumă responsabilitatea pentru majorarea veniturilor realizate printr-o mai bună colectare, cu suma de 350 de miliarde lei la bugetul de stat pe 1998. (Aplauze.)

Garanția asumării acestei responsabilități de către Ministerul de Finanțe, pentru creșterea veniturilor cu 350de miliarde lei, printr-o mai bună colectare, este demisia mea în cazul în care nu se realizează aceste venituri.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, vicepreședinte al Senatului.

Vă rog.

Urmează domnul deputat Florin Georgescu.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Stimate doamne și stimați colegi,

Trăiesc un moment de împăcare și de mulțumire, pentru că, trăind în această țară, era imposibil să nu cunosc marile dificultăți pe care le întâmpină sănătatea, instituțiile de sănătate și pericolul la care era supusă sănătatea noastră, a tuturor.

Aflând cu mulțumire că există soluții pentru a se suplimenta cu această sumă de 350 de miliarde lei fondurile pentru sănătate, aflând și de responsabilitatea pe care și-o asumă secretarul de stat la Ministerul Finanțelor, Partidul Național Liberal își asumă și el răspunderea politică pentru acest gest, pentru această suplimentare, și grupurile parlamentare ale partidului nostru vor vota acest amendament. (Aplauze.)

Din sală:

Cu ce garantează?! Garantează cu demisia?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Urmează domnul deputat Florin Georgescu.

Vă rog.

Domnul Florin Georgescu:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș face o primă precizare cu caracter politic, și anume faptul că, iată, după ce Grupul parlamentar P.D.S.R. a lansat această propunere privind majorarea bugetului sănătății, îndeosebi la cheltuieli de capital, asistăm și în zilele acestea la faptul că spitalele românești nu dispun de aparatură pentru a se putea îngriji anumite tipuri de boli și trebuie să trimitem oamenii în străinătate pe valută importantă. Deci, iată, după ce am sesizat acest aspect, această insuficiență în alocarea surselor, și am fost catalogați, atunci când susțineam de la acest microfon importanța și sursa economică de suplimentare a bugetului sănătății, am fost catalogați ca fiind promotorii unor discursuri electorale, propagandistice și așa mai departe.

Iată că am asistat puțin mai devreme, din partea distinsului domn președinte al P.N.L., la reluarea aceluiași mesaj, că într-adevăr la Ministerul Sănătății sunt necesare fonduri pentru îngrijirea sănătății, care este o prioritate națională, mai ales în condițiile în care se trece și la un nou sistem de utilizare a fondurilor prin mecanismul reformei sanitare.

Poate ar fi bine ca în noul Regulament al desfășurării ședințelor atât comune, cât și pe Camere, să se treacă și o prevedere cu privire la paternitatea anumitor amendamente, pentru că, iată, vedem că se trece cu foarte mare ușurință de la o poziție la alta. Ieri, toată partea dreaptă a sălii era contra, astăzi, pentru că s-au mai adăugat 350de miliarde, care de fapt reprezintă o scădere față de cele 700 de miliarde lei propuse de P.D.S.R., se dorește asumarea paternității și a meritelor pentru înțelegerea situațiai deosebite cu care se confruntă acest sector tocmai de la cei care nu i-au acordat importanță, nu i-au dat bani suficienți și spuneau că n-au de unde în alte condiții.

Deci, dacă nu interveneam noi ieri cu foarte multă hotărâre și cu argumente profesioniste, nu se ajungea ca astăzi să se dea aceste 350 de miliarde, pentru că în comisie au fost respinși. Discursul comisiei de ieri a fost contra, discursul P.N.Ț.C.D.-ului, cu domnul Cristea, a fost contra, iar acuma se schimbă imediat coloratura discursului și se face apologia acestei inițiative ca aparținând puterii. Nu este important, până la urmă, cui aparține, este important că se pot găsi, printr-un dialog constructiv, profesionist, soluții pentru ca acest sector deosebit de important — dacă învățământul și-a obținut ceva mai mult prin reglementarea legală a Legii învățământului, a Statutului cadrelor didactice, totuși sănătatea este încă în suferință în ceea ce privește volumul de fonduri alocate.

Deci noi, P.D.S.R.-ul, care am avansat o propunere de suplimentare cu 700 de miliarde, ne-am declarat de acord în comisie ca să diminuăm această propunere la nivelul a 350 de miliarde, deci jumătate din cât am propus. Deci nu este vorba de o nouă propunere venită de la un grup parlamentar care are o soluție miraculoasă, ci este vorba de propunerea noastră care a fost ajustată și la care noi am aderat din considerente de natură financiar-bugetară.

Pe de altă parte, sursa de alocare a acestei suplimentări noi considerăm că putea fi în continuare și o sursă economică și acei 1.400 de miliarde care se acordă unor agenți economici rău platnici și care se vor învăța că cineva o să le acorde subvenții pentru a li se plăti consumurile energetice, notele de plată energetice, dar, până la urmă, am fost de acord și cu această soluție care totuși este ușor aritficială, sună cumva a angajament luat nu în fața Marii Adunări Naționale, ci a unui Parlament într-un stat democratic, că "vom depune toate eforturile, vom mobiliza toate forțele, vom lua toate măsurile, vom întreprinde toate demersurile pentru ca să realizăm mai multe venituri".

Mie îmi pare rău de domnul Rușanu că și-a oferit aici demisia pentru nerealizarea unor asemenea obiective, pentru că nu depinde numai de dumnealui. Din păcate, lucrurile sunt mult mai complicate și depind de o multitudine de factori, dar, sigur, este opțiunea dumnealui sau poate mă gândesc că după cum văd că decurg lucrurile în partidul dumnealui poate a fost și forțat, pentru că ieri a acceptat o soluție mai economică decât aceasta, să-și asume responsabilitatea pentru a ieși din acest impas și să-și ofere demisia. Este păcat de efortul profesional al dumnealui. Dar, sigur, asta este o chestiune internă a partidului din care face parte.

Deci suntem de acord cu 350 de miliarde, care reprezintă jumătate din cât am propus noi. Suntem de acord și cu sursa, deși mai economic era sursa pe care am propus-o noi. Dar pentru a debloca lucrările și a merge înainte cu acest buget, pentru că s-au realizat unele dintre propunerile noastre, și anume, suplimentarea bugetului sănătății, aderăm la soluția care a fost adoptată în cadrul comisiei și propunem ca atunci când se va rectifica bugetul, probabil în 2–3 luni, la fel, din sursele care se vor identifica pe parcurs — este vorba de unele cheltuieli care se vor face și așa mai departe — să se aloce, cu prioritate, sectorului de sănătate, care este dependent de un fond care și așa nu se prea strânge datorită restanțelor la plată.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului senator Ulm Spineanu. În ordinea înscrierilor. L-am notat și pe domnul Neculai Popa. Mai sunt o serie de alte luări de cuvânt. Am notat pe fiecare.

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Domnilor colegi,

Pe aceeași temă doresc și eu să spun câteva cuvinte și îmi pare rău că am început să jucăm electoral. Nici bine n-am terminat bugetul, ca să vedem dacă mai jucăm surprize, cine știe.

Din acest punct de vedere, eu aș spune că e bine când toate lucrurile se termină cu bine și atunci când găsim o soluție.

N-aș fi insistat atât de mult să vin, adică să spun: "Dom’le, am cerut 700 de miliarde și noi ne-am mulțumit cu jumătate, 350 de miliarde". Păi, de fapt, unde este valoarea corectă, dacă nu este altceva decât joc. Să mă scuze colegul Georgescu. Nu vreau să fac o ironie, ori sunt 350 de miliarde... știm toți situația în care se găsește sănătatea, știm atât de bine cât de demult, ca vreme, vine situația sănătății!

În al doilea rând, sigur că a trebuit să scotocim din nou și să vedem care sunt acele resurse.

L-aș corecta pe colegul Georgescu să-i spun că...

Domnul Marțian Dan:

Corectați-vă pe voi!

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu purtați discuții, vă rog!

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Deocamdată, eu îl iau pe dânsul așa... E o chestiune, luați-o ca amabilitate, n-aș dori să vă răspund, că aș putea și eu atât de tranșant să mai corectez și alte lucruri cu caracter electoral.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu purtați discuții, vă rog!

Domnul Ulm Nicolae Spineanu:

Că, dacă se face pe seama colectării arieratelor, înseamnă că undeva există voința politică de disciplinare a economiei. Și acesta este un lucru foarte bun, pentru că, de fapt, aici suferim. Iar acest comportament nu este nici de un an, nici măcar de un an de zile. Este un comportament care deja este endemic pentru economia națională și n-am mai fi fost puși în această situație de a nu găsi venituri dacă disciplina financiară este înțeleasă cum trebuie.

Prin urmare, atâta am dorit, să fac această îndreptare, da? și să vedem că, dacă judecăm lucrurile la rece, așa cum sunt, și de fapt toată lumea a fost de acord că sănătatea este în situația în care este, capitalul uman trebuie să aibă acest beneficiu de sănătate, cum mai trebuie să mai aibă și beneficiul de educație, și beneficiul de dezvoltare și alte beneficii.

Așa încât cred că cel mai loial și cel mai corect este să mergem mai departe pe celelalte articole și să nu le mai discutăm politic, pentru că nu este momentul acum.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului senator Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegii,

În primul rând vreau să subliniez faptul că aceasta este o lucrare colectivă, a Parlamentului. De altfel, dacă îmi aduc bine aminte, noi amendamentul colegilor de P.D.S.R. l-am și respins din lipsă de finanțare, de aceea ar fi regretabil să ne împărțim altceva decât responsabilitățile ce decurg din angajamentul nostru legat de aceste 350 de miliarde.

În al doilea rând, așa dori să mai spun ceva. Noi am primit circa 300 de amendamente care priveau majorări la toate domeniile. Așadar, vă rog să avem în vedere la rectificare și celelalte domenii decât acesta.

Și încă un lucru aș vrea să mai spun. Mie îmi e foarte drag domnul Rușanu. Dacă legislația și optica Ministerului de Finanțe cu privire la arierate vor rămâne neschimbate, tare mi-e teamă, domnule Rușanu, că la rectificare va veni altcineva din partea Ministerului de Finanțe.

Așadar, eu rog Guvernul să mediteze și la modul în care se poate pune în practică acest angajament, modificarea legislației, punerea statului pe picior de egalitate cu agenții economici în ce privește regimul juridic al datoriilor și folosirea instrumentelor moderne de plată. Pentru că altfel, repet, nu ne vom mai întâlni cu dumneavoastră aici. Deci luați acest angajament și ca unul de natură strategică și politică, nu numai ca un angajament de natură tehnică.

Și cu asta, vreau și eu să mulțumesc colegilor mei din comisie și dumneavoastră pentru acest rezultat colectiv.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Partal. Urmează doamna deputat Monica Muscă.

Domnul Petre Partal:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Partidul Democrat apreciază disponibilitatea Guvernului de a rezolva această situație a sănătății și consideră că este o decizie înțeleaptă.

De asemenea, trebuie precizat că în comisie discuțiile care s-au purtat au privit nu atât necesitatea alocării unor sume de bani cu această destinație, și anume, sănătatea, cât, mai ales, resursele de finanțare.

Aici nu am fost vinovați absolut nici unul dintre membrii comisiei, membrii comisiilor reunite, ci faptul că s-a oscilat atunci când au fost stabilite diverse surse de finanțare a acestei majorări. Și anume, o dată a fost vorba de împrumutul respectiv de 1.400 de miliarde, pe care îl vom regăsi la art. 23, ulterior s-a considerat că putem chiar merge în deficit, o ușoară majorare a deficitului bugetar, pentru ca în final să constatăm că lucrurile au găsit o rezolvare înțeleaptă, pe îmbunătățirea modului de administrare a veniturilor. Acest fapt vine în concordanță cu punctele de vedere pe care Partidul Democrat le-a exprimat în cadrul dezbaterilor generale, și anume, a pus, atunci, problema economiei subterane cu care se confruntă România astăzi și care poate constitui o sursă importantă de venituri suplimentare la bugetul statului și, de asemenea, a făcut aluzie la calitatea oamenilor puși să administreze veniturile statului.

În aceste condiții, Partidul Democrat este mulțumit de soluția care a fost adoptată.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O chestiune de procedură, domnul deputat Adrian Năstase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, după care doamna deputat Mona Muscă.

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Eu propun în numele grupului nostru parlamentar să acceptați sistarea discuțiilor la acest alineat.

S-a prezentat un amendament, a fost discutat. Chestiunea este rezolvată și eu cred că se pot continua discuțiile respective ulterior, după încetarea lucrărilor, sau în pauză.

Eu cred că, din spirit de eficiență, ar trebui să trecem la vot și după aceea la următoarele alineate. Nu cred că are rost să continuăm această hârjoană simpatică în legătură cu paternitatea amendamentului. Lucrurile sunt clare, sunt trecute în stenogramă. De aceea eu aș propune sistarea discuțiilor la acest alineat și votul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vreau să vă spun că, dacă acceptăm această propunere, s-ar putea altă dată să nu convină această propunere.

Ca atare, mai există niște colegi care au cerut cuvântul. Eu nu pot să nu le dau cuvântul, în mod procedural, conform regulamentului.

Procedură, domnul senator Cristian Dumitrescu, vicepreședinte al Senatului.

Vă rog.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnilor președinți,

În Regulamentul de desfășurare a ședințelor comune ale celor două Camere, care se completează cu regulamentele celor două Camere, când se face o astfel de propunere de sistare venită din partea unui grup parlamentar, se procedează ca atare. Eu cred că este foarte bine și vă rog foarte mult, domnule președinte, să supuneți la vot și vă asigur că pe parcursul dezbaterii proiectului de buget să procedați la fel de fiecare dată când se va face această solicitare.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu vă supun la vot această propunere care, procedural, se regăsește la alin. 4 al art. 50 din Regulamentul ședințelor comune, dar trebuie votul dumneavoastră.

Deci, votul pentru sistarea discuțiilor la acest alineat.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu două voturi împotrivă și 3 abțineri, a fost aprobată sistarea discuțiilor la acest alineat.

Ca atare, la art. 10 alin. 1.

Rog președintele comisiei să spună exact care dintre cifre se modifică și vă supun la vot alin. 1, cu modificările respective.

Vă rog.

Domnul deputat Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Plecând de la sâmburele amendamentului, ca să nu mai vorbim de paternitate, mergem cu 200 de miliarde la cheltuieli de capital, deci, în loc de 307,5 să fie 507,5; la cheltuieli materiale, în loc de 754,1 să fie 854,1 și la cheltuieli de personal, în loc de 870,9, să fie 920,9. În felul acesta se majorează totalul cu 350 de miliarde.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare alin. 1 al art. 10, cu aceste amendamente.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a adoptat alin. 1 al art. 10 (Aplauze.)

La art. 10 nu mai sunt alte intervenții.

La alin. 1, 2, 3 și 4, ieri s-au făcut dezbateri generale asupra a două alineate noi — alin. 5 și 6 — alineate propuse de Grupul parlamentar P.D.S.R., de diverși alți deputați, de comisia pentru sănătate, dar respinse de inițiatori și respinse și de către comisia sesizată în fond.

Discuțiile generale pe aceste alineate s-au făcut ieri, s-a întrerupt ședința ieri, pentru că nu am mai avut timp să le supunem la vot, s-a terminat timpul. Ca atare, eu vă supun spre aprobare, la cererea inițiatorilor, alin. 5 nou; se află la poziția 21 în Anexa II de la raport, cu amendamentele respinse.

Deci, pentru alin. 5, respins de comisie.

Voturi pentru?

Vă rog frumos, țineți mâinile sus, ca să putem număra corect!

76 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 136 de voturi împottrivă.

Abțineri?

Cu ocazia asta verificăm și cvorumul de lucru.

Două abțineri.

Deci cvorumul de lucru este 199. Or, sunt 76 de voturi pentru, 136 împotrivă, două abțineri. Deci depășim 200.

Alin. 6.

Tot așa, s-au făcut dezbaterile ieri și îl supun spre aprobare. A fost respins de comisie.

Voturi pentru? 6 voturi pentru.

Este insuficient pentru a trece.

Vă supun spre aprobare art. 10.

Un moment.

Poftiți la microfon, vă rog.

Domnul Vasile Ion:

Nu mai am nici un amendament, dar eu am pus aici o întrebare și nu mi-a răspuns nimeni.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, puneți întrebarea.

Domnul Vasile Ion:

Întrebarea a fost: ținând cont de faptul că în sistemul sanitar la ora actuală sunt în jur de 230.000 de angajați, în buget este alocată o sumă de 855 de miliarde pentru 37.000 de angajați. Întrebarea este: cine suportă sau din ce fonduri se suportă și dacă aceste fonduri sunt suficiente la ora actuală pentru salarizarea celorlalți 200.000 de angajați?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, în momentul de față... Asta este o chestiune pe care trebuia s-o puneți la comisie. Nu este o chestiune de plen.

Domnul Vasile Ion:

Domnule președinte, eu am întrebat acum o oră acest lucru. Eu am crezut că cineva aici și-a notat această întrebare și eu aștept un răspuns.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dăm cuvântul domnului ministru Dan Rușanu să vă răspundă, după care trecem la votarea întregului articol.

Domnul secretar de stat Dan Rușanu.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Diferența de personal se plătește prin bugetul asigurărilor sociale și nicidecum printr-o reducere de personal, așa cum s-ar crede.

Se finanțează integral numărul de personal, atât prin bugetul asigurărilor sociale, cât și prin bugetul de stat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Acesta este răspunsul dat.

Continuăm. Trecem la votarea art. 10 în ansamblul său.

Vă rog frumos, ocupați-vă locurile în sală, ca să putem trece la vot.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, cu majoritate de voturi... și două voturi împotrivă, a fost adoptat art. 10 în ansamblul său.

Art. 11 alin. 1.

La art. 11 alin. 1 există 3 amendamente respinse de comisie.

Îi dau cuvântul domnului deputat Stanciu Anghel.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Comisia de învățământ, știință și sport a Camerei și, respectiv, cea a Senatului, analizând acest articol, a constatat o discrepanță mare între fondurile care sunt alocate sportului și, respectiv, cele care sunt alocate pentru activitatea desfășurată cu tinerii.

Având în vedere că populația tânără este 26% din populația României, s-a căzut de acord că aproximativ 22miliarde care sunt alocate pentru activitatea de tineret sunt cu totul insuficiente pentru ceea ce dorim să stimulăm în această activitate. Noi credem că, dincolo de lozincile — să spunem — că tinerii au făcut Revoluția, că tinerii sunt cei care vor gestiona România de mâine, trebuie să existe și faptul care ar consta în mod direct în a acorda o sumă suplimentară pentru desfășurarea acestor activități.

Fără a se lua în discuție alimentarea din altă parte a fondului destinat activității de tineret, comisiile au propus o redistribuire din banii alocați fiecărui minister în parte pentru activități specifice de tineret. În această privință s-au propus:

– 5 miliarde, din 29,5 miliarde de la Secretariatul General al Guvernului, prevăzute pentru activități cu tineretul;

– 2 miliarde, din circa 9 miliarde de la capitolul corespunzător activității sportive de tineret, de la Ministerul Afacerilor Externe;

– 3 miliarde de la Ministerul Transporturilor, de la capitolul aferent activității sportive și de tineret, din 15 miliarde;

– un miliard din 16 miliarde de la Ministerul Apărării Naționale, tot de la capitolul activități sportive și tineret;

– 7 miliarde din 19 miliarde din capitolul aferent de la Ministerul de Interne;

– 7,6 miliarde de la art. 6 alin. 13.

În total, noi am solicitat o suplimentare de 25,6 miliarde. Această sumă ni se pare și în aceste condiții cu totul derizorie, ea neavând alt rost decât a găsi o soluție spre a da un semnal, nicidecum de a rezolva situația și a transla cumva activitățile specifice de tineret de la ministerele care au cu totul și cu totul alt tip de activitate.

În consecință, s-a modificat art. 11 alin. 1 atât în ceea ce privește suma totală, 1.464,9 miliarde, și suma aferentă capitolului de tineret și sport care ajunge la 332,7 miliarde lei, cu încrederea că cel puțin aducând în fața dumneavoastră această activitate pe care o lăudăm, ne raportăm și sugerăm că, în mod constant, este o bază a activității noastre, veți găsi soluții spre a suplimenta, dacă nu cu 25de miliarde, cel puțin cu 20 de miliarde activitatea tineretului din România.

Vă mulțumim.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Lazăr Lădariu, dau cuvântul în ordinea în care v-ați înscris, după care îi dau cuvântul domnului deputat Popa Neculai.

Vreau să fim preciși. Sunt 3 amendamente care au fost respinse de comisie la art. 111 și vă rog să vă referiți la alin. 1 al art. 11. Vă rog. (Discuții, rumoare.)

Nu! Eu pun la vot ce a hotărât comisia și pe urmă, dacă nu, celelalte... Conform regulamentului nostru, discutarea articolului începe cu amendamentele propuse în raportul comun care se supune la vot cu prioritate. Pe cale logică, amendamentele respinse se supun la vot după ce se supune la vot textul inițiatorului. Aici suntem, la discuțiile la art. 11 alin. 1... Nu! Aici vă puteți expune motivele pentru modificarea lui 11. Asta este... Știu că aveți un amendament la art. 111 și unul la art. 11.

Păi, dumneavoastră să ridicați mâna!

Domnul deputat Lazăr Lădariu, vă rog.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnilor miniștri.

"Fantomele lui Socrate, Aristotel și Phidias", spunea un scriitor român, "lucrează pentru bugetul actual al Greciei."

După acest motto poate urma o singură exclamație. "Fericită Grecie!" Întrebarea este: cât de fericită poate fi cultura României cu bugetul pe 1998? Când politicile privind capitalul uman așază cultura, cu rolul ei de liant istoric și fundament al identității naționale, ca indicator important al calității vieții, când apreciați și luminați români consideră apărarea culturii naționale echivalentă cu cea a frontierelor de stat, ca o proprietate a națiunii, ea continuă să se afle pe ultimul loc printre preocupările guvernanților.

Când singurul obiectiv cultural de investiții prevăzut în Bugetul de stat pe 1998 îl constituie doar Biblioteca Națională, când ne amărăște puținătatea dării de mână pentru priorități, precum: Ateneul Român, Muzeul Național de Artă, Muzeul Național de Istorie, pentru Complexul muzeal "Moldova", din Iași, Curtea Domnească, azi, când patrimoniul național cultural este jefuit ca în Codrii Vlăsiei, dovezi evidente sunt pânzele furate de la Castelul Peleș din Sinaia, când doar aerul nu s-a scumpit încă în România, cultura continuă să rămână o Cenușăreasă.

Când Ministerului Culturii îi revin noi datorii transformate în poveri, precum preluarea Arhivei Naționale de Film, a Bibliotecii Naționale, să susțină a XIII-a ediție a Festivalului "George Enescu", festival care, pe lângă celelalte fonduri necesare, cere încă 30 de miliarde lei, la cursul actual al dolarului, când sunt neglijate mânăstirile Horezu și Pângărați, cele 20.000 de monumente, biserici, cetăți, case memoriale, când nu se mai pune nici un preț pe lucrările de restaurare, pe târgurile de carte, festivaluri, concursuri și expoziții, când banii nu sunt pentru programe culturale, pentru tipărirea ziarelor și revistelor pentru frații noștri din Basarabia și Bucovina, pentru cei din afara granițelor României, cultura românească sărăcește pe zi ce trece, în vreme ce economia subterană de tip mafiot a gigikenților, fanespoitorilor, iskandaranilor și truțuleștilor absoarbe, după unii, 30–35% din avuția națională.

Când se aprobă prin ordonanță de urgență 9 miliarde de lei din banul public fostului ministru al turismului ca să scoată cărțile de pomină, nu pentru imaginea României în lume, ci pentru a învia mortul numit "Regiunea Mureș Autonomă Maghiară", când dau bani pentru publicații românești, o cultură națională continuă să fie umilită, iar cei mari și tari știu că cei umiliți pot declanșa cel mult o revoltă de cerneală.

Când am ajuns să importăm până și sare, când țara are doar în domenul cultural 230 de posibile obiective de investiții, când este nevoie de 228 de miliarde de lei numai pentru lucrări de conservare și restaurare pentru șantierele arheologice din Munții Orăștiei și ansamblul monumental "Constantin Brâncuși" de la Târgu Jiu, o condamnabilă nepăsare strivește o prioritate națională într-un act de tragică inconștiență.

Pe cine să mai mire oare acest buget de austeritate și supraviețuire? Acest art. 11 este o insultă adusă culturii românești. Când Eminescu, Vianu, Călinescu și Sadoveanu sunt batjocoriți în România, nu-i de mirare că un guvern atât preț pune pe cultură, care nu-i nici de partid, nici de grup, ci una națională.

Chiar să nu fi aflat încă mai marii zilei dacă nu de replicile referitoare la soarta artiștilor către Hamlet, prințul Daniei, și primul-ministru Polonius, măcar adevărul fundamental să-l știe: scaunele puterii și cele parlamentare trec, iar cultura rămâne. Măcar acesta să fie un motiv pentru care, în fața culturii, se cuvine ca politica să fie întotdeauna mai smerită.

Vă mulțumim.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi, fiind orele 13,00, luăm o pauză de o oră. Vă rog ca la ora 14,00, fix, să ne reîntâlnim aici pentru continuarea dezbaterilor. La continuarea dezbaterilor vor lua cuvântul domnii deputați: Neculai Popa și Petre Țurlea.

Membrii Biroului permanent al Camerei Deputaților sunt invitați la ședința de Birou permanent.

PAUZA

*

* *

DUPă PAUZA

................................................

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

Vă rog, cvorumul! Bun. Suntem 170, cvorumul de lucru este 199... (Discuții, rumoare.)

Eu voi continua cu luările de cuvânt, dar vă rog să țineți pregătite documentele.

Continuăm cu luările de cuvânt. Domnul deputat Neculai Popa. Urmează domnul deputat Petre Țurlea. Ne aflăm la art. 11 alin. 11.

Domnul Costică Ciurtin (din sală):

Procedură!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog, procedură.

Domnul Costică Ciurtin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să ridic o problemă de procedură. Dat fiind faptul că cineva dorește să-și bată joc de noi și să ne aducă și sâmbătă și duminică la lucrările Parlamentului, aș cere, domnule președinte, ca acei care au făcut asemenea propunere și Camerele reunite au votat-o, să-i aduceți în sală, pentru că tocmai dânșii lipsesc de aici. Adică își rezolvă problemele acum, ieri, azi, mâine, poimâine și pe urmă ne aduc sâmbătă și duminică. Păi, e interesul coaliției să vină în Parlament să-și voteze bugetul pe care l-au redactat și l-au făcut. Nu se poate așa ceva! Sau dacă nu, supuneți la vot ca sâmbătă și duminică să nu se mai lucreze. Păi, nu suntem bătaia de joc a unora care fac propuneri și pleacă, probabil că dânșii fac altceva. S-au dus la Budapesta ca să vadă cum se face aplicația româno-maghiară. (Râsete, aplauze răzlețe, discuții, vociferări.)

Vă rog foarte mult, domnule președinte! (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Problema este că a fost un vot al majorității, nu doar al unora din sală, privitor la programul de lucru. Este adevărat că vom putea aplica la nevoie și metoda apelului nominal — care mie îmi displace profund — însă trebuie să recunosc că în sală se află, cel puțin din partea deputaților, cei care sunt mereu în sală și lipsesc, tot așa, cei care mereu lipsesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Neculai Popa. Se pregătește domnul...

Da, procedură. Domnul deputat Mitrea.

Vă rog să mă anunțați când dorește cineva să ia cuvântul.

Vă rog.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Regulamentul Camerei, de fapt Regulamentul Camerei și Regulamentul ședințelor comune stabilesc cvorumul de lucru — jumătate plus unu — din care se scade numărul celor plecați la diferite activități.

Eu cred că dumneavoastră azi ne propuneți un nou cvorum, cvorumul de discuții, care nu există în regulament. Ori avem cvorumul de lucru în sală și continuăm discuțiile, ori dacă nu, găsim o soluție să avem colegi în sală. Asta deoarece nu este prima oară când am discutat, am adus și argumente pentru, contra, unui anumit amendament, după care vin o parte din colegii din această parte, habar nu au despre ce s-a discutat, au primit ordin să voteze într-un fel sau altul, nu cunosc argumentele împotrivă și, de fapt, schimbă substanța legii fără să participe activ la discuțiile respective. Deci, neexistând cvorum de discuții decât cvorum de lucru, dacă nu este cvorum în sală, vă cer, în numele Grupului parlamentar P.D.S.R. din Cameră, să găsiți soluțiile regulamentare să refacem cvorumul.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog secretarii să verifice din nou cvorumul și liderii de grupuri să-și facă datoria (Discuții.) Chestorii au altă datorie. În primul rând, liderii de grupuri au datoria asta.

Vă rog, verificați cvorumul. (Discuții.)

Deci sunt 170 în sală în continuare. Vă rog să trecem la un apel nominal. Apelul nominal se va face fără repetare și cei care nu sunt în sală când sunt strigați rămân absenți.

Vă rog.

Începe Camera Deputaților. Poftiți la microfon. Vă rog să-i dați materialul. (Discuții, vociferări.)

Nu, nu! Senatul spune că e rândul Camerei. Deci, vă rog frumos vă rog frumos și treceți (Discuții, rumoare.) Vă rog să păstrați liniștea în sală! Cei strigați se aud. Cei care nu sunt prezenți în sală în momentul strigării rămân absenți. Vă rog. Vă rog să strigați numele repede.

Domnul Corneliu Ciontu:

Berciu Ion — prezent

Dărămuș Nicolae — absent

Dumitrean Bazil — prezent

Pereș Alexandru — prezent

Popa Nicolae — prezent

Simedru Dan Coriolan — prezent

Bercea Florian — prezent

Calimente Mihăiț㠗 prezent

Gheorghiov Titu Nicolae — prezent

Ghidău Radu — absent

Putin Emil Livius — absent

Rațiu Ion — prezent

Tokay Gheorghe — absent

Cîrstoiu Ion — absent

Ghibernea Dan — prezent

Ionescu Nicolae — absent

Leonăchescu Nicolae — prezent

Marin Gheorghe — prezent

Nanu Romeo — prezent

Pițigoi Barbu — prezent

Rizescu Sergiu — prezent

Stan Vasile — prezent

Stănescu Alexandru Octavian — absent

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să păstrați liniștea!

Domnul Corneliu Ciontu:

Corniță Ion — prezent

Dan Matei Agathon — absent

Darie Simion — absent

Duțu Ion — prezent

Gheorghe Valeriu — absent

Hrebenciuc Viorel — absent

Irimescu Haralambie — prezent

Moiceanu Constantin — prezent

Nistor Vasile — prezent

Pavel Vasile — prezent

Popa Aron Ioan — prezent

Bot Octavian — absent

Cosma Liviu Ovidiu — absent

Drecin Mihai Dorin — absent

Negrău Mircea — absent

Peneș Iosif — prezent

Rakoczi Ludovic — absent

Serac Florian — prezent

Szekely Ervin-Zolt·n — prezent

Szil·gyi Zsolt — absent

Țepelea Gabriel — absent

Constantinescu Dan — prezent

Oltean Ioan — prezent

Pintea Ioan — prezent

Săndulescu Aureliu Emil — prezent

Sonea Ioan — prezent

Afrăsinei Viorica — prezentă

Baban Ștefan — prezent

Hilote Eugen Gheorghe — prezent

Ioniță Nicu — prezent

Mihăilescu Petru Șerban — prezent

Popescu Emil Teodor — absent

Sandu Dumitru — prezent

Babiuc Victor — absent

Bran Vasile — absent

Cojocaru Radu Spiridon — prezent

Gherasim Ion Andrei — prezent

Kovacs Csaba Tiberiu — prezent

Lepșa Sorin Victor — prezent

Moucha Romulus Ion — prezent

Secară Gheorghe — prezent

Tudose Nicolae-Florin — prezent

Alecu Aurelian Paul — absent

Bartoș Daniela — prezentă

Corâci Ioan Cezar — prezent

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am rugămintea ca cei care se aud strigați să spună prezent, dar tare, nu să ridice mâna, că nu ajunge.

Vă rog.

Domnul Corneliu Ciontu:

Dragu George — prezent

Șerban George — prezent

Văsioiu Horia — prezent

Albu Alexandru — prezent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae — prezent

Morariu Tudor Gheorghe — prezent

Papuc Aurel Constantin — prezent

Partal Petre — prezent

Pâslaru Dumitru — prezent

Petrescu Ovidiu Cameliu — prezent

Musca Monica — prezentă

Oană Gheorghe — prezent

Spătaru Liviu — prezent

Sturza Popovici Cornel — prezent

Vilău Ioan-Adrian — prezent

Bălăeț Mitic㠗 prezent

Munteanu Ion — prezent

Naidin Petre — prezent

Pavelescu Claudiu Costel — prezent

Sârbu Marian — prezent

Gavra Ion — prezent

Ionescu Anton — prezent

Kînya Hamar Alexandru — prezent

Lăpușan Alexandru — absent

Matei Vasile — absent

M·tis Eugen — prezent

Miclăuș Vasile — prezent

Păcurariu Iulian — prezent

Pop Iftene — prezent

Roman Ioan — prezent

Vida Simiti Ioan — prezent

Andrei Gheorghe — prezent

Ariton Gheorghe — prezent

Barde Tănase — absent

Botescu Ion — prezent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea — absent

Hașotti Puiu — prezent

Marinescu Ioan Sorin — absent

Mazăre Radu Ștefan — absent

Nicolae Jianu — prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan — absent

Onaca Dorel Constantin — prezent

Osman Fedbi — absent

Șaganai Nusfet — prezent

Birtalan Akos — prezent

Marton Arpad — prezent

Tam·s S·ndor — prezent

Țurlea Petre — prezent

Ana Gheorghe — prezent

Boștinaru Victor — prezent

Dîrstaru Dorin — absent

Enescu Ion — prezent

Neagu Romulus — absent

Popa Daniela — prezentă

Popescu Irineu — absent

Rădulescu-Zoner Constantin Șerban — prezent

Simion Florea — prezent

Berceanu Radu Mircea — absent

Brezniceanu Alexandru — prezent

Cazacu Vasile Mircea — prezent

Grigoraș Neculai — prezent

Ionescu Bogdan — absent

Ionescu Gheorghe — prezent

Ioniță Mihail Gabriel — absent

Manolescu Oana — prezentă

Matei Lucian Ion — absent

Nicolescu Mihai — prezent

Roșca Ioan — prezent

Vasilescu Nicolae — prezent

Bălan Marilena — prezentă

Buruiană Aprodu Daniela — prezentă

Ciumara Mircea — prezent

Gheciu Radu Sever — prezent

Iacob Elena — prezentă

Manole Odisei — prezent

Mihu Victor Traian — prezent

Nica Dan — prezent

Protopopescu Cornel — prezent

Sandu Ion Florentin — absent

Cristea Marin — prezent

Croitoru Mircea Adrian — prezent

Grigoriu Mihai — prezent

Radu Alexandru Dumitru — prezent

Băbălău Constantin — prezent

Drumen Constantin — absent

Nică Mihail — prezent

Pârgaru Ion — prezent

Popescu Bejat Ștefan Marian — absent

Popescu Dumitru — absent

Antal Istv·n — prezent

Asztalos Ferenc — prezent

Becsek Garda Dezideriu Coloman — absent

Nagy Ștefan — prezent

Raduly Robert-Kalman — absent

Ana Gheorghe — prezent

Dumitriu Sorin Petre — absent

Ciurescu Ion — prezent

Ifrim Dumitru — absent

Neacșu Ilie — prezent

Petreu Liviu — prezent

Priceputu Laurențiu — absent

Șteolea Petru — absent

Bivolaru Gabriel — prezent

Cristea Gheorghe — prezent

Popa Virgil — prezent

Tarna Gheorghe — prezent

Aferăriței Constantin — absent

Baciu Mihai — prezent

Cotrutz Constantin Ieremia — prezent

Dobre Traian — prezent

Dorin Mihai — prezent

Enache Marian — absent

Gazi Gherasim — prezent

Lupu Vasile — prezent

Mogoș Ion — prezent

Rânja Traian Niculaie — prezent

Stanciu Anghel — prezent

Stoica Valeria Mariana — absentă

Vintilă Dumitru Mugurel — absent

Berci Vasile — prezent

Bondi Gyongyike — prezentă

Bud Nicolae — prezent

Godja Petru — absent

Moldovan Petre — prezent

Pașcu Ioan Mircea — absent

Remeș Decebal Traian — prezent

Ștefănoiu Luca — prezent

Barbaresso Emanoil Dan — prezent

Honcescu Ion — prezent

Micle Ulpiu Radu Sabin — prezent

Nicolicea Eugen — prezent

Raicu Romulus — prezent

Elek Barna — absent

Filipescu Ileana — prezentă

Kakasi Alexandru — prezent

Kelemen Atila Bela Ladislau — prezent

Kerekes Karoly — absent

Lădariu Lazăr — prezent

Mureșan Ion — absent

Pop Leon Petru — prezent

Popa Ioan Mihai — prezent

Bivolaru Ioan — prezent

Bujor Liviu — absent

Burlacu Viorel — prezent

Cazan Gheorghe Romeo — prezent

Hlinschi Mihail — prezent

Radu Elena Cornelia Gabriela — prezentă

Rădulescu Cristian — prezent

Țocu Iulian Costel — absent

Achimescu Victor Ștefan — prezent

Argeșanu Valentin — absent

Arghezi Mitzura — prezentă

Georgescu Florin — prezent

Grădinaru Nicolae — prezent

Groza Nicolae — prezent

Kovacs Carol Emil — absent

Antonescu Nicolae Napoleon — prezent

Avramescu Constantin Gheorghe — prezent

Barbăroșie Victor — prezent

Ivănescu Paula Maria — prezentă

Moldoveanu Eugenia — prezentă

Moroianu Geamăn Adrian — absent

Munteanu Mircea Mihai — absent

Opriș Constantin Remus — prezent

Ruse Corneliu Constantin — prezent

Sirețeanu Mihail — prezent

Tudor Marcu — prezent

Vasilescu Valentin — prezent

Biriș Anamaria Mihaela — prezentă

Dragoș Iuliu Liviu — prezent

Gavrilaș Teodor — prezent

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog să răspundeți când vă auziți numele prin "prezent". Este multă lume și nu se aude în foiala și zgomotul de aici. Nu ridicați numai mâinile, strigați prezent.

Domnul Corneliu Ciontu:

Pecsi Francisc — absent

Pop Viorel — prezent

Varga Attila — prezent

Bara Radu Liviu — absent

Chichișan Miron — prezent

Vetișanu Vasile — absent

Vida Iuliu — prezent

Dejeu Gavril — absent

Galic Lia Andreea — prezentă

Pantiș Sorin — absent

Șincai Ovidiu — prezent

Trifu Romeo Marius — prezent

Vâlcu Mircea — prezent

Wittstock Eberhard Wolfgang — absent

Babias Johan Peter — prezent

Bejinariu Petru — prezent

Chiriac Mihai — prezent

Ionescu Mariana — prezentă

Iorga Leonida Lari — prezentă

Mândroviceanu Vasile — prezent

Nicolaiciuc Vichentie — prezent

Palade Dan — absent

Panteliuc Vasile — prezent

Sandu Alecu — prezent

Vataman Dorin — prezent

Vitcu Mihai — prezent

Buga Florea — prezent

Cândea Vasile — prezent

Ianculescu Marian — prezent

Marineci Ionel — prezent

Noica Nicolae — prezent

Spiridon Didi — prezent

Videanu Adriean — prezent

Baranyi Francisc — absent

Drăgănescu Ovidiu Virgil — absent

Dugulescu Petre — prezent

Glăvan Ștefan — absent

Gvozdenovici Slavomir — prezent

Miloș Aurel — prezent

Puwak Hildegard-Carola — prezentă

Stanca Teodor — prezent

Șerban Gheorghe — prezent

Tabără Valeriu — prezent

Tăvală Tănase Pavel — prezent

Antonescu Crin — absent

Fenoghen Sevastian — prezent

Lazia Ion — prezent

Meșca Sever — absent

Vaida Francisc-Atila — prezent

Băsescu Traian — prezent

Buzatu Dumitru — prezent

Dan Marțian — prezent

Ghiga Vasile — prezent

Ignat Ștefan — prezent

Mera Alexandru Liviu — prezent

Petrescu Virgil — prezent

Decuseară Jean — prezent

Dumitrașcu Laurențiu — prezent

Gaspar Acsinte — prezent

Sabău Traian — prezent

Stancov George Iulian — prezent

Vâlceanu Gheorghe — prezent

Albu Gheorghe — absent

Dumitriu Carmen — prezentă

Mânea Radu — prezent

Mitrea Miron Tudor — prezent

Nichita Dan Gabriel — prezent

Udrea Florian — prezent

Andronescu Ecaterina — absentă

Badea Alexandru Ion — prezent

Boda Iosif — absent

Chiliman Andrei — prezent

Ciontu Corneliu — prezent

Cunescu Sergiu — absent

Diaconescu Ion — absent

Dobrescu Smaranda — absentă

Dorian Dorel — prezent

Dumitrescu Paul Adrian — absent

Furo Ioan Iuliu — prezent

Gheorghiu Mihail — prezent

Iliescu Valentin Adrian — prezent

Ionescu Alexandru — prezent

Ionescu Constantin — absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin — prezent

Iorgulescu Adrian — absent

Macarie Sergiu — prezent

Năstase Adrian — prezent

Negoiță Gheorghe Liviu — prezent

Pambuccian Varujan — prezent

Petrescu Silviu — prezent

Popescu Ioan Dan — prezent

Popescu-Tăriceanu Călin — prezent

Raica Florica Rădița — prezentă

Sassu Alexandru — prezent

Severin Adrian — absent

Stănescu Mihai Sorin — prezent

Stoica Valeriu — absent

Teculescu Constantin — absent

Voicu Mădălin — prezent

Weber Ernest Otto — prezent

Lixăndroiu Viorel — prezent

Neagu Victor — prezent

Păunescu Costel — prezent

Petrovici Silvia — prezentă

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Continuați, vă rog, cu Senatul.

Domnii deputați care au întârziat nu se vor mai auzi la microfon. Poftesc aici ca să-i scutească, să-i motiveze. Vă rog.

Domnul Corneliu Turianu:

Pentru domnii senatori am să vă rog eu am bifat pe listă tot ce am văzut în sală și voi spune prezent. Restul să spuneți tare "prezent", ca să meargă repede.

Permiteți-mi să citesc. Nu i-am pus pe cei în delegație ca să nu pierdem timpul.

Domnul Achim George — absent

Aichimoaie Ionel — prezent

Alexandru Nicolae — absent

Apostolache Victor — prezent

Ardelean Ioan — absent

Avarvarei Ioan — absent

Avram Gheorghe — prezent

Badea Dumitru — prezent

Badea Nelu — prezent

Bădiceanu Nistor — prezent

Bădulescu Doru Laurian — prezent

Bălănescu Mihail — prezent

Băraș Ioan — prezent

Blaga Vasile — prezent

Bleahu Marcian — prezent

Blejan Constantin — prezent

Bogdan Florin — prezent

Boiangiu Cornel — prezent

Boilă Matei — prezent

Bold Ion — prezent

Din sală:

Nu aveți voie dumneavoastră să spuneți "prezent"!

Domnul Corneliu Turianu:

Obiecțiunea colegului este întemeiată. Spuneți dumneavoastră "prezent". Vă rog foarte mult. Spuneți mai tare, ca să pot nota.

Brânzan Emilian — prezent

Bucur Corneliu — prezent

Bunduc Gheorghe — prezent

Burghelea Ioan — prezent

Burtea Marcu — prezent

Buruiană Florin — prezent

Caraman Petru — prezent

Cataramă Viorel — absent

Căncescu Aristotel — absent

Câmpean Teodor — prezent

Cârciumaru Ion — prezent

Cerveni Nicolae — absent

Chiriacescu Sergiu — absent

Ciupe Aurel Liviu — prezent

Ciurtin Costic㠗 prezent

Cotarcea Haralambie — prezent

Cozmâncă Octav — absent

Crecan Augustin — prezent

Crețu Ioan — prezent

Csapî Iosif — prezent

Dide Nicolae — prezent

Dima Emil — prezent

Dobrescu Răsvan — prezent

Dobrescu Vasile — prezent

Drăgulescu Ștefan-Iosif — absent

Dumitrașcu Gheorghe — prezent

Dumitrescu Cristian Sorin — prezent

Dumitrescu Constantin Ticu — absent

Eckstein Kovacs Peter — prezent

Făniță Triț㠗 prezent

Feldman Radu Alexandru — prezent

Frunda Gheorghe — absent

Fuior Victor — absent

Gabrielescu Valentin — prezent

Gaita Doru — absent

Gavaliugov Corneliu Dorin — prezent

Găvănescu Vicențiu — prezent

Gheorghiu Costel — prezent

Gherman Oliviu — prezent

Ghițiu Paul — absent

Glodean Voicu Valentin — prezent

Grama Mihail — prezent

Hajdu Menyhert Gabor — prezent

Hauca Teodor — prezent

Huidu Dumitru — prezent

Ilie Aurel Constantin — prezent

Ilie Ștefan — prezent

Iliescu Ion — absent

Ion Vasile — prezent

Ionescu Cazimir Benedict — prezent

Ionescu-Quintus Mircea — prezent

Juravlea Petru — prezent

Kozsokar Gabor — prezent

Lăzărescu Amedeu Dan — absent

Lorinczi Iuliu — prezent

Maior Liviu — prezent

Marcu Ion — absent

Marin Dan Stelian — prezent

Marinescu Voinea Bogdan — absent

Marko Bela — prezent

Matetovici Mihai — prezent

Meleșcanu Teodor Viorel — absent

Mînzînă Ioan — prezent

Moisin Ioan — prezent

Mortun Alexandru — prezent

Muller Constantin — prezent

Nicolaescu Sergiu — prezent

Nicolai Marin — prezent

Ninosu Petre — prezent

Oprea Andreiu — prezent

Opriș Octavian — absent

Paleologu Alexandru — absent

Pană Viorel Marin — prezent

Pașca Titus Liviu — prezent

Păcuraru Paul — prezent

Pătru Nicolae — prezent

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să nu motivați acolo absențele.

Domnul Corneliu Turianu:

Vă rog, după ce termin!

Numai puțin, imediat!

Păvălașcu Gheorghe — prezent

Petrescu Mihai — prezent

Plătică-Vidovici Ilie — absent

Pop Stelian Alexandru — prezent

Popa Mircea — prezent

Popa Virgil — prezent

Popescu Dan Mircea — absent

Popescu Virgil — prezent

Popovici Alexandru — prezent

Preda Elena — prezentă

Preda Florea — absent

Predescu Ion — absent

Predilă Marin — prezent

Prisăcaru Ghiorghi — absent

Pruteanu George Mihail — absent

Puskas Valentin — prezent

Roman Petre — absent

Sava Constantin — absent

Săndulescu Șerban — absent

Secrieru Dinu — absent

Seres Denes — prezent

Sersea Nicolae — prezent

Solcanu Ion — absent

Spineanu Ulm — prezent

Stănoiu Mihaela Rodica — absentă

Szabo Karoly Ferenc — prezent

Ștefan Viorel — absent

Știreanu Octavian — absent

Șuteu Titus Lucian — prezent

Tambozi Justin — prezent

Tărăcilă Doru Ioan — absent

Timofte Alexandru-Radu — absent

Tocaci Emil — prezent

Tudor Corneliu Vadim — absent

Turianu Corneliu — prezent

Ulici Laurențiu — absent

Ungureanu Vasile — prezent

Vasile Radu — absent

Vasiliu Constantin Dan — prezent

Vasiliu Eugen — prezent

Văcaru Vasile — absent

Văcăroiu Nicolae — absent

Verestoy Attila — prezent

Vladislav Tiberiu — absent

Vornicu Sorin Adrian — prezent

Vosganian Varujan — absent

Zavici Nicolae — prezent

Domnul Burghelea este prezent? Da.

Domnul Șuteu Titus Lucian, prezent.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Efectele unui apel nominal sunt vizibile și cred că mâine dimineață vom începe cu un apel nominal. Acum că suntem în cvorum, îi informez pe colegii deputați că Biroul permanent al Camerei Deputaților a aprobat modificarea bugetului propriu al Camerei Deputaților și a trimis această propunere Comisiei de buget, finanțe, bănci a Camerei Deputaților care se va întruni mâine dimineață înainte de ora 8,30 pentru a face un raport asupra acestei propuneri, iar Camera Deputaților va fi convocată vineri dimineață de la 8,00—8,30, înaintea ședinței comune a celor două Camere, pentru validarea acestei modificări a bugetului propriu, urmând ca pe urmă, în baza reducerilor ce vor fi aprobate, eventual, Comisiile buget-finanțe ale celor două Camere să decidă utilizarea acestor sume. Deci mâine la ora 8,00, Comisia buget, finanțe, bănci a Camerei Deputaților, și poimâine, vineri, de la ora 8,00 la 8,30, plen numai al Camerei Deputaților, continuat de plenul comun.

Vă rog totuși să verificați cvorumul celor prezenți.

Continuăm lucrările. Dau cuvântul domnului deputat Neculai Popa.

În cazul în care constatăm din nou scăderea cvorumului, mai facem un apel nominal.

Aveți cuvântul.

Domnul Neculai Popa:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În primul rând, pentru domnul președinte de ședință, domnul deputat Chiliman: am avut impresia că la art. 10 a existat o ușoară discriminare, pentru că nu ni s-a dat dreptul să vorbim tocmai celor care am avut amendamente la articolul respectiv. Știu că trebuie să vorbească cu prioritate tocmai cei care au amendamente. V-aș ruga să țineți cont de acest lucru, pentru că noi ne-am înscris și tot am fost marginalizați, până când domnul Năstase a cerut să se sisteze discuțiile.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnule deputat, îmi asum o parte din această vină, însă a fost o ședință în care am supus votului plenului să se sisteze discuțiile. Erați într-adevăr pe ordinea de vorbitori, numai că lista a fost sistată și îmi asum numai partea de vină că am supus lista votului plenului în mod regulamentar. Vă rog.

Domnul Neculai Popa:

Revenind la art. 11, la care am făcut amendamentul, amendament legat de art. 6 cu privire la diminuarea bugetului Camerei Deputaților cu 22 de miliarde, am înțeles că în discuția de dimineață s-au aprobat numai 10 miliarde pentru învățământ. În această situație, cele 12 miliarde care erau afectate pentru cultură și religie de la art. 11, amendamentul nu mai are obiect și în această situație eu îl retrag.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Petre Țurlea, după care urmează domnul Vasilescu Nicolae.

Vă rog.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am două amendamente pe marginea cărora o să fac o mică discuție în fața Domniilor voastre, cu speranța că o să înțelegeți amendamentele pe care vi le supun și veți aproba ideile pe care vi le prezint aici. Amândouă amendamentele pe care vreau să le susțin în fața Domniilor voastre se referă la susținerea Bisericii Ortodoxe Române. Eu consider că Parlamentul este dator să accepte în bugetul de stat această idee, pentru faptul că în momentul actual, datorită bulversărilor din întreaga societate românească, Biserica Ortodoxă Română este un element, poate, unul din foarte puținele elemente de stabilitate și de asigurare a legalității. Statul îi este îndatorat și deci statul beneficiază de pe urma activității Bisericii Ortodoxe Române. De aceea, trebuie să fie interesat să o susțină și interesul se materializează, evident, prin Legea bugetului de stat.

Vă propun, în primul rând, un prim amendament la art.11 alin. 1 — este vorba de schimbarea accentului. Domniile voastre, dacă aveți în față amendamentele, vedeți că acolo se scrie, la art. 11 alin. 1, că se repartizează pentru susținerea cultelor religioase 129 de miliarde de lei, iar pentru activități sportive și de tineret 315 miliarde lei. Eu vă propun schimbarea accentului, adică inversarea sumelor, și amendamentul sună așa: "pentru sprijinirea cultelor religioase, inclusiv construirea și repararea lăcașelor de cult, să se aloce suma de 315,1 miliarde de lei, iar pentru activitatea sportivă și de tineret, 129,4 miliarde de lei. Deci, inversarea sumelor.

Evident, această aprobare a propunerii făcute de mine va duce la susținerea, cu precădere, a Bisericii Ortodoxe Române, pentru că ea reprezintă, după cum Domniile voastre știți foarte bine, conform recensământului din 1992, reprezintă 86% din populația țării. Lucrul este normal, susținerea cu precădere a acestei biserici și pentru faptul că ea este singura care s-a declarat națională și singura care nu primește subsidii din exterior. Este autocefală. De aceea, statul are obligații în plus față de Biserică.

Sportul nu ar fi dezavantajat, pentru simplul fapt că, după cum știți foarte bine Domniile voastre, spre toate domeniile sportului se îndreaptă extrem de multe sponsorizări, din partea diverselor instituții sau chiar a particularilor, instituții doritoare de reclamă prin intermediul sportului.

Celălalt amendament, este vorba de introducerea unui nou alineat, deci 11-1 bis să spunem, care ar suna în felul următor: "Pentru refacerea bisericilor din cuprinsul Episcopiei Ortodoxe a Harghitei și Covasnei se alocă suma de 3miliarde lei", sursa pe care am propus-o în amendament este dată de art. 11 alin. 4 lit. a) — e vorba de Memorialul de la Sighet, pentru care, conform proiectului de buget, au fost alocați 4,5 miliarde lei. Dumneavoastră știți foarte bine că și anul trecut s-au alocat niște fonduri. Memorialul beneficiază, din fericire, de subsidii și din străinătate și în mare parte lucrările sunt pe sfârșite la acest absolut normal obiectiv, cu caracter istoric, pentru generațiile și de azi, dar și pentru cele viitoare.

Rămân la acest Memorial 1,5 miliarde lei care, cred eu, împreună cu subsidiile primite din străinătate, sunt acoperitori acești bani și susținem cu 3 miliarde de lei Biserica Ortodoxă Română din Covasna și Harghita, care este pe punctul de a muri.

Ar mai exista și altă soluție: banii să vină din acel vestit Fond special al Guvernului. Eu nu știu cât este Fondul acela special și bănuiesc că nu o să am îngăduința Guvernului să atentez la acest fond.

Domniile voastre, dacă vă uitați în această culegere a amendamentelor respinse, vedeți repetarea unei formule. Se spune așa, la ambele amendamente ale mele: "Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a respins aceste amendamente". Eu sunt membru al acestei comisii și Comisia de culte, deci tocmai care ar trebui să apere cultele, în această comisie amendamentele au fost respinse. Mie mi s-a părut lucrul cel mai curios care mi s-a întâmplat până acuma în dezbaterea vreunui buget în Parlamentul României. La vot a existat în această comisie o alianță între reprezentanții P.N.Ț.C.D. din comisie și domnul președinte al acestei comisii, domnul Dan Marțian. Eu îl înțeleg pe domnul Dan Marțian de ce a votat împotriva ajutorării Bisericii Ortodoxe Române, dar nu înțeleg de ce reprezentanții unui partid creștin votează împotriva ajutorării Bisericii Ortodoxe Române. Cred că a fost o scăpare.

De aceea, rog pe reprezentanții acestui partid, deputați și senatori din această sală, vă rog să acceptați susținerea Bisericii Ortodoxe Române, pentru că susținând această biserică susținem statul național unitar român și susținem însăși dăinuirea națiunii române. Aceste amendamente nu sunt făcute pentru mine, ci sunt făcute pentru însăși dăinuirea unuia din stâlpii esențiali ai națiunii române, care este Biserica Ortodoxă Română.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Vasilescu.

Domnul Nicolae Vasilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am să fac în scurta mea intervenție o trecere în revistă a motivelor care au stat la baza primului amendament la acest articol. E vorba de amendamentul Comisiei de învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților, care a luat în calcul situația unui dezechilibru care există în România de după 1990, în fiecare buget.

Nu știu care a fost rațiunea și ce a stat la baza alcătuirii primului buget în 1990, dar de atunci și până acum se perpetuează această situație în fiecare buget, când tineretul reprezintă în raport cu sportul, în cadrul bugetului tineretului și sportului, maxim 8%, ceea ce mi se pare total nefiresc.

S-au încercat, de-a lungul timpului, mai multe amendamente la acest punct, dar nu s-a reușit să se treacă niciodată peste ele.

Vreau să vă spun că toate sursele care au fost găsite de către Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport sunt surse, ca să le spun așa, de bun-simț și dacă veți avea un pic de răbdare, am să vă dau și argumentele necesare, pentru că dacă respingerea a fost jusitificată printr-un motiv care mi se pare mie cel puțin pueril, și anume au fost stabilite la nivelul minim fondurile pentru ceilalți ordonatori de credite pentru desfășurarea unei activități normale.

Fondurile pe care noi le-am găsit în cadrul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, așa cum vă spuneam, sunt perfect pertinente și am să vă dau și unele exemple.

Deci, din suma alocată Secretariatului General al Guvernului pentru activități neprecizate sub formă de transferuri și care știți și dumneavoastră că, în mod deosebit, înseamnă niște rezerve pe care să le ai și să mai poți face ce apare în timp, deci din suma totală de 29 de miliarde, noi am cerut 5 miliarde, deci dintr-o rezervă neprecizată. De asemenea, din ordonatorii de credite.

Aici se petrece un lucru care, zic eu, de asemenea, este nociv în bugetul statului. Dacă trei ministere își fac cluburi sportive, de ce trebuie neapărat să fie suportate de la bugetul statului? De ce Atunci fiecare minister să-și facă câte un club și să suportăm pentru fiecare în parte sau — de ce nu? — să adoptăm o soluție care mi se pare mai pertinentă, aceea ca ministerele care doresc să aibă cluburi sportive să și le susțină financiar numai din fonduri extrabugetare, nu din bugetul alocat activităților curente ale ministerelor respective. Fără să vă mai dau exemple, s-a luat de la aceste ministere numai din sumele care sunt în plus față de anul trecut, deci nu le poate lovi în nici un fel activitatea pentru acest an, sume variind între un miliard și trei miliarde, deci foarte puțin în raport cu aproape 80 de miliarde alocate lor împreună.

Eu vreau să vă rog, având în vedere că se va supune la vot forma inițială din buget, având în vedere că toate cele trei amendamente au fost respinse, având în vedere că există două comisii care și-au exprimat acest punct de vedere asupra bugetului tineretului, una care a creat acest amendament și care vine, într-adevăr, în sprijinul tinerei generații și una care l-a respins Considerați un scor de 1 la 1 între două comisii ale Parlamentului, acceptați respingerea formei inițiale a bugetului și acceptați discutarea amendamentului în ansamblul lui și, bineînțeles, acolo unde considerați că nu este admisibil de luat de la anumiți ordonatori de credite, să nu luăm, dar să ajungem la o ajustare cât de cât minoră a acestui buget, care este total nesatisfăcător.

Închid prin a vă da un ultim exemplu: este inadmisibil ca un buget de unde vin și se alimentează peste două mii de organizații și asociații de tineret din România să fie sensibil mai mare decât bugetul alocat Fundației Culturale Române, care este o singură fundație. Vă dați seama, disproporția este clară și crasă și vă rog în numele tinerei generații să acceptați această formă de lucru.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul senator Răsvan Dobrescu.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Domnul deputat Țurlea vrea să decapiteze sportul românesc, propunând prin amendamentul său reducerea bugetului pentru sport de la 315 miliarde la 129 de miliarde, adică la mai puțin de jumătate.

Vreau să vă semnalez, doamnelor și domnilor sentori și deputați, că sportivii României sunt cei mai buni ambasadori ai țării noastre și sunt unii din puținii care creează o imagine bună României. De aceea, dacă ei nu vor avea fondurile necesare pentru a se prezenta în condiții bune la Jocurile Olimpice, la Campionatele Europene sau Campionatele Mondiale, este adevărat că anul acesta nu sunt jocuri olimpice, dar sunt Campionate Europene și Campionate Mondiale, care sunt trepte către Jocurile Olimpice din anul 2000, atunci România va fi într-o mare suferință din punctul de vedere al imaginii. Adică, exact acel element după care se aleargă de ani și ani de zile. Și s-a alergat rău până acuma, pentru că ne-am preocupat de o imagine, în loc să ne ocupăm de fondul lucrurilor.

Bugetul de 315 miliarde pentru sport este total insuficient, dar mai mult nu se poate, dar ca să reducem de la 315 miliarde la 129 de miliarde este absolut de neconceput. De aceea, vă rog să respingeți primul amendament depus de domnul deputat Țurlea.

În ce privește domnul deputat care a luat cuvântul înaintea mea, care propune ca să se taie bugetele cluburilor sportive departamentale, vreau să vă spun că nici mie nu-mi place faptul că există cluburi sportive militare sau militarizate, cum sunt "Steaua" și "Dinamo", dar, deocamdată, trebuie să le lăsăm să existe și să le sprijinim din fondurile de la bugetul statului, pentru că în aceste cluburi se concentrează mari valori ale sportului românesc. În materie de sport trebuie să reclădim lucrurile în așa fel încât, mai întâi, să creăm niște cluburi sportive puternice și după aceea să începem să dizolvăm vechile structuri, cum sunt "Steaua" și "Dinamo".

Eu sunt de acord că așa va trebui să fie să se procedeze; dar nu brusc, de anul acesta, ci în timp Întâi să creăm și după aceea să renunțăm la ceea ce avem. Nu să demolăm astăzi, pentru ca să se prăbușească sportul românesc și după aceea, cine știe când în viitor să reclădim, dacă vom mai avea elementele pe baza cărora să reclădim.

Propun ca ambele amendamente să fie respinse.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dumitru Pâslaru.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

În sprijinul amendamentului său, el însuși foarte judicios și deplin întemeiat, domnul deputat Țurlea indic㠗 așa cum este și corect și constituțional — sursa de finanțare care, în cazul amendamentului de la art. 11 punctul 1 b), o reprezintă diminuarea corespunzătoare a sumei exagerate, după părerea noastră, alocată Memorialului Sighet în coordonarea Fundației Academiei Civice, sumă care se ridică la 4,5 miliarde, încălcând între altele echilibrul arhitectonicii unei asemenea construcții, cum este bugetul României.

Spre exemplu, Departamentul informații publice al Guvernului, al capitolul "Cheltuieli pentru românii de pretutindeni" se alocă doar 3,1 miliarde, iar pentru Consiliul Național al Audiovizualului — instituție de rang național cu foarte importante responsabilități în administrarea audiovizualului — doar 3,1 miliarde.

În același timp, cum spuneam, se alocă nu mai puțin de 4,5 miliarde pentru reamenajarea unui local, a unei închisori, care își propune, între altele, o regenerare morală; de fapt, să alimenteze spiritul revanșard și culpabilizarea în funcție de interese a unor partide, personalități sau categorii sociale.

Pe de altă parte, pentru că a venit vorba despre culpabilizare, dumneavoastră puteți să alocați această sumă Fundației Academiei Civice, domnului președinte executiv, Valerian Stan, ca în acest fel să validați și să învestiți cu putere de adevăr recentele sale declarații, conform cărora actualii conducători n-ar fi incapabili, ci ar fi doar necinstiți, că după 1996 în România s-a înregistrat un grav eșec, că Președintele Constantinescu este victima camarilei sale, că tot dânsul protejează pe cei care au devalizat flota comercială și se bucură de locuințe luate în mod ilegal, referiri la Fundația Română pentru Democrație ș.a.m.d.

Dumneavoastră puteți să dați în acest context Fundației Civice pentru a realiza acest obiectiv. Totuși, eu vă rog, întrucât este vorba despre continuitatea națională în județele Harghita și Covasna, pentru că sunteți în majoritate partid creștin și democrat, să reorientăm aceste fonduri către calea bisericii, care este o instituție mult mai capabilă să reușească regenerarea morală, decât o închisoare, fie ea și politică.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dan Barbaresso.

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă suma de 4,5 miliarde era prevăzută pentru citadela comunismului, Doftana, cred că partea stângă a sălii ar fi votat-o și nu ar fi avut nimic de spus. Dar orice regim totalitar are victime. Și Memorialul durerii de la Sighet nu este suficient pentru a conștientiza în conștiința poporului român răul care ne-a fost făcut de un regim totalitar. Că e de dreapta, că e de stânga, tot totalitarism se numește. Că este comunist, că este legionar tot totalitarism se numește.

Pentru instituția care în toate sondajele de opinie este pe primul loc, pentru Biserica neamului românesc, sunt de acord pentru Episcopia Ortodoxă a Harghitei și Covasnei să se aloce 3 miliarde de lei. Dar suma, pentru că aici este vorba totuși de bani și trebuie să dăm suma trebuie să o dăm din bugetul Camerei Deputaților și pentru noi, aleșii neamului, care ne aflăm pe un loc codaș în sondajele de opinie, cred că vom crește în prestigiul națiunii române dacă vom da 3 miliarde de lei. Nu de la victimele comunismului să luăm banii, că au fost victime și ei, conștiința noastră trebuie să fie trează, să nu se mai nască niciodată nici victime, nici călăi și nici oprimați. Noi nu vrem să fim din asupriți să devenim asupritori și din oprimați să devenim oprimatori. Sursa de finanțare să fie din bugetul Camerei Deputaților, pentru Biserica Ortodoxă Română.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marton Arpad.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Conform Constituției României pe care, — după cum știți — noi nu am votat-o, domnul Țurlea de exemplu, da, toți cetățenii României sunt egali, indiferent de religie. Iar conform spiritului art. 29 al aceleiași Constituții, "religiile, confesiunile nu sunt obligatorii, în primul rând, ci sunt egale între ele".

Mi se pare cel puțin bizar un amendament care propune pentru două județe finanțarea unei singure religii. În plus, nu prea înțeleg sensul acestei propuneri. Ori mergem pe ideea acordării unor sume de bani diferitelor confesiuni conform procentului pe care îl reprezintă în județul respectiv, ori pe ideea discriminării pozitive dăm niște sume de bani acelor confesiuni care sunt în greutate financiară și trebuie să le ajutăm. Acestea ar fi două rațiuni, e adevărat, opuse, dar sunt rațiuni.

Dar, uitându-mă la datele recensământului din 1992, observ că amendamentul domnului Țurlea nu are nici un raționament. Nici unul, nici celălalt nu se potrivește cu ceea ce văd, de exemplu, în județul Covasna, unde sunt trei religii aproximativ de mărime egală. Mai puțin numeroasă este cea ortodoxă cu 50.000 de enoriași, romano-catolică cu 85.000 de enoriași, reformată 79.000 de enoriași. Față de aceasta, unitarienii sunt 10.000 de enoriași, greco-catolicii în jur de 500.000 de enoriași, Biserica Ortodoxă de stil vechi 313 enoriași, evanghelică de confesiune augustină 840 de enoriași, evanghelică presbiteriană 388 de enoriași.

Vă rog să-mi spuneți care este rațiunea pentru care doriți să acordați numai Bisericii Ortodoxe, de exemplu, pentru județul Covasna o susținere materială și nu și celorlalte religii, deci celor care sunt într-un număr aproximativ identic cu cei ortodocși sau pentru cei care sunt, clar, mult mai defavorizați, de exemplu, și mă adresez aici domnilor creștin-democrați, de exemplu, ritului greco-catolic din județul Covasna.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul senator Dumitrașcu.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Onorat auditoriu,

Desigur, toți cei care au vorbit înaintea mea în această problemă au dreptatea Domniilor lor. Chiar dacă un singur om susține un punct de vedere, unul singur, înseamnă că punctul acela de vedere se bucură de dreptatea unui singur om.

Eu nu am înțeles foarte bine ce este cu această prea repede trecere la principiul egalității acolo unde egalitatea nu a constituit niciodată o preocupare pentru cei care au avut numărul de partea lor sau forța politică, pentru aceia care au stăpânit, de fapt, politic această parte de țară.

Să o luăm pe rând.

Domnilor,

În legătură cu propunerea făcută de domnul petre Țurlea nu o consider una care face nedreptate, ci una care repară. Reparatorie. Și nu este singurul domeniu în care se cer reparații. De ce adică culte?! De ce adică minorități de toate felurile cer reparații în țara aceasta, iar noi, românii ortodocși, acolo unde avem toate motivele și este de prisos să dau nume proprii și să vorbesc despre politici de stat și despre stăpâniri, care în doar patru ani au marcat o minoritate națională pentru un veac sau pentru mai mult, de ce noi, românii ortodocși, nu am avea?!

Domnilor,

Nu se face nici o nedreptate nici unei biserici, făcân
du-i-se dreptate alteia! Se face o nedreptate Bisericii Catolice?! Se face o nedreptate Bisericii Evenghelice?! Se face o nedreptate făcându-i-se dreptate Bisericii românești?!

Este nevoie să trimit la perioada 1940—1944, când numai în teritoriul stăpânit de cei care au intrat pe 30august 1940 în această țară au fost dărâmate și distruse mai multe biserici decât sub regimul care — tot înjurat și care are și el geșelile lui... are și el greșelile lui, fără îndoială

Din sală:

La "cestiune", domnule, la "cestiune"!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos să reveniți

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Nu, nuuu, pentru că nici antevorbitoriul meu n-a fost chiar la chestiune, a fost călare pe chestiune, despre asta este vorba.

Domnilor,

1. Consider firesc să se dea Bisericii românești, care a avut de suferit atât, ceea ce a avut de suferit întreaga biserică în perioada comunistă, ambele sunt Biserici românești, fără îndoială, și dacă există și biserici greco-catolice care au fost lovite în această perioadă, cum a fost lovită și în perioada stăpânirii ungurești, deci este clar, am documente limpezi în această problemă, ar trebui ajutată și aceea; dar ajutorarea cu această sumă nu mi se pare o exagerare și nici suma. Ideile pe care le-a spus cineva aici, într-un spirit împăciuitorist pe care l-aș vrea peste tot — nu doar în acest moment și nu doar în această problem㠗 nu țin, pentru că nu există mijloace de opresiune și nu au existat mijloace de opresiune împotriva altor culte.

2. De unde banii?!

Domnilor,

S-a lansat aici ideea că banii aceștia ar putea fi luați dintr-o parte, ca o parte din banii dați Fundației Alianței Civice, Academiei Alianței Civice pentru Memorialul de la Sighet. Am fost la Sighet nu înăuntru n-am apucat să fiu înăuntru (Rumoare în sală.)

Am sprijint acțiunea Alianței Civice în timpul prezenței doamnei Ana Blandiana în cadrul Comisie pentru cultură de la Senat. Am sprijinit. Nu am vorbit însă de asemenea sume, care cresc mereu Sigur, este de prisos să spun că diferența între un monument de această natură, închinat unor asemenea oameni care au murit și un monument de aceeași natură închinat unor oameni care n-au murit este foarte mică.

Este limpede că ceea ce se întâmplă la Sighet naște amintiri triste.

Este limpede că sume trebuie date. Că din această sumă, însă, s-ar putea lua, iarăși, este tot atât de limpede, dar mai puțin. Fără îndoială.

Dar cel mai bine s-ar putea luat de la Guvern, domnilor. Dacă tot mărește Guvernul mereu numărul de funcționari, ce-ați zice dumneavoastră dacă de la finanțe, de la finanțe, unde am înțeles că aduc vreo două–trei–patru sute de funcționari în plus, ce-ați zice dumneavoastră dacă această sumă ar veni de la acest minister? Și în felul acesta eroilor, respectiv, oamenilor respectivi, amintirea unor oameni politici și de cultură de mare importanță, nu ar fi afectată cu nimic. Și s-ar da de la Ministerul de Finanțe.

Domnul ministru de finanțe umblă după bani. Fără îndoială că ăsta este rolul unui ministru de finanțe. Rolul unui ministru de finanțe este să strângă de bani și să nu-i dea. Dar, în această situație, de la Ministerul de Finanțe s-ar putea face acest gest.

Domnilor,

Eu consider că propunerea domnului Țurlea este bună. Eu consider că o parte mai mică se poate lua amânând pentru anii următori realizarea Memorialului, care am înțeles că va avea dimensiuni deosebite, la Sighet și, în ultimă instanță, sunt oameni care merită, pentru națiune.

Dar, în același timp, suma aceasta s-ar putea lua de la Ministerul de Finanțe. Argumentele pe care le-a adus aici chiar antevorbitorul meu nu rezistă, nu rezistă în fața unor oameni care au studiile liceale complete. Nu rezistă în fața unor oameni care știu cât de cât carte și care știu că societatea românească are memorie. Domnia sa mizează pe lipsa de memorie.

Fiți foarte atent, stimate domn! Poporul român, ca toate popoarele, are memorie în această situație.

Așadar, din acest punct de vedere, nu mizați pe lipsa de memorie.

Noi avem memorie în legătură cu aceste județe. Și nu forțați mâna în această chestiune.

Rămân la ideea, domnilor, că banii aceștia pot veni în cea mai mare parte de la Ministerul de Finanțe și că Memorialului de la Sighet i s-ar putea reduce, cu tristețe, o mică sumă, în același timp, pentru a contribui, o dată în plus, creștinii, ortodocșii și greco-catolicii uciși la Sighet, pentru a contribui și după moarte, în felul acesta, pentru sprijinirea bisericilor românești din Covasna și Harghita.

Ei care s-au opus, în ultimă instanță, Dictatului de la Viena. Am citit numele de acolo și aproape toți s-au opus, în Consiliul de Coroană, s-au opus Dictatului de la Viena, începând cu președintele partidului respectiv, pe care-l cunosc foarte bine ca istoric.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domule, vă rog frumos, la subiect.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Mă opresc aici și am această dublă propunere ca sursă: cea mai mare parte să fie din partea Ministerului de Finanțe, care ar face un gest demn de Ministerul de Finanțe, și o mică parte, aproape simbolică, din partea Memorialului Durerii, a acestui Memorial de la Sighet, ca expresie a înțelegerii superioare a istoriei, a acelor victime care înțeleg istoria și după moarte: Istoria noastră românească, creștină, ortodoxă și greco-catolică.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Are cuvântul domnul senator Oliviu Gherman, vicepreședinte al Senatului.

Un moment, domnule senator, se cere procedură.

Domnul deputat Miron Mitrea, din partea Grupului P.D.S.R., procedură.

Vă rog.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Când s-a stabilit programul pentru această săptămână eu am avut o intervenție în care mi-am exprimat îndoiala că cei care sprijineau cu atâta ardoare lucrul până la ora 20,00, sâmbăta și duminica, vor fi capabili să-și țină grupurile parlamentare în sală.

Este 16,10. La timp de 5 minute după apelul nominal lucrăm fără cvorum. Vă rog să refaceți cvorumul, să luați măsuri ca lucrările la buget să se facă în cvorum, nu cu un număr de 150 de oameni în sală, câți suntem la ora actuală.

Domnule președinte,

Va trebui să citesc un pic regulamentul pentru câțiva colegi. Orice grup parlamentar, în orice moment al desfășurării lucrărilor, are dreptul să ceară cvorumul. Pentru că unii colegi nu-și aduc aminte, în legislatura trecută două personalități de marcă ale actualei puteri, mă refer la domnul Lupu, deputat, și domnul Adrian Severin, au clarificat a cui este sarcina de a asigura cvorumul de ședință. A puterii. Au spus-o tot timpul și chiar de la acest microfon, în această legislatură, au recunoscut că așa au spus, deci așa trebuie să se întâmple și în această legislatură. Este sarcina dumneavoastră, a puterii, ca să asigurați cvorumul pentru a se adopta legile pe care dumneavoastră le propuneți.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Fiind o chestiune regulamentar corectă, îi rog pe domnii secretari să verifice cvorumul. Rog, de asemenea, liderii grupurilor parlamentare să ia măsurile necesare pentru aducerea în sală a colegilor, care, probabil, că sunt pe culoare.

Dau cuvântul domnului sentator Oliviu Gherman, vicepreședinte al Senatului. După aceea, voi da cuvântul persoanelor înscrise, dacă ni se va confirma că avem cvorum. Cvorumul astăzi este de 199 Liderii grupurilor parlamentare nu-și fac datoria.

Vă dau cuvântul. Domnul senator Gherman.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule președinte de ședință,

În afara absențelor există și o oarecare somnolență. O să-mi permit să vă revigorez atmosfera.

În primul rând, referitor la al doilea amendament al domnului Țurlea, sunt de acord cu această atribuire a celor 3 miliarde, rugând finanțiștii să găsească o posibilitate pentru a se găsi sursele.

În ceea ce privește primul amendament, aș vrea să vă spun că nu sunt de acord. Dar, dacă totuși am ajuns aici, în legătură cu transferul de la sport la culte, aș vrea să vă reamintesc un superb roman al lui Mark Twain, "Un yankeu la curtea regelui Arthur", în care acest yankeu, ajungând la o mânăstire, are ideea nemaipomenită ca aceste temeneli făcute de călugări să le pună în directă legătură cu un arbore cotit, care să genereze electricitate. Mă gândesc că, printr-un fel de simbioză între cele două componente și preluând mesajul lui Mark Twain, am putea, eventual, să învățăm călugării să facă mișcări sportive sau ca, oricum, sportivii să-și facă temenele în cadrul pregătirii fizice.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul senator, dacă este vorba de procedură... Numai procedură!

Domnul Nistor Bădiceanu:

Domnule,

Ca problemă de procedură, v-aș ruga să atrageți atenția domnilor vorbitori ca prin cele spuse, care de multe ori sunt greu de suportat, sub aspectul chiar al unora care nu și-au terminat liceul, cum spunea un antevorbitor, alungă categoric pe colegi din sală.

Păi, dacă vreți să menținem cvorumul, să se spună lucruri care au cap și coadă, care sunt în legătură cu ceea ce dezbatem astăzi, adică cu bugetu’

Dacă vom bate apa în piuă, e și normal că nu vom fi în cvorum. Cei care nu au adormit, au plecat să se plimbe pe coridoare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Prezența în sală n-are nici o legătură. Este o datorie atât a deputaților, cât și a senatorilor, pe care și-au luat-o în momentul în care au acceptat să fie reprezentanți ai partidelor respective, ai populației, aici, în Parlament. Și trebuie să suporte și luări de cuvânt care, eventual, îi plictisesc.

Vă rog să-mi spuneți care este cvorumul, în acest moment.

Da. Constat că marea majoritate a celor care au votat cu atâta entuziasm să se lucreze până la ora 20,00 și sâmbăta, și duminica stau pe afară sau nu au nici un interes să se voteze acest buget.

Rog liderii de grupuri să ia măsurile care trebuie.

În cinci minute vom reface un apel nominal, dacă nu avem cvorum.

Din sală:

unde-i Frunda, unde-i Frunda, că nu l-a văzut nimeni de când a făcut propunerea. A propus și a plecat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În momentul de față suntem 200 de parlamentari în sală, nu 199, un deputat sau un senator dacă părăsește sala va trebui să întrerup ședința și să fac apelul nominal. Vă spun în mod foarte serios: dacă mai părăsește cineva această sală, va trebui să fac apel nominal și-l voi face, dar de data asta nu voi mai permite să se facă motivări în diverse locuri. Cei care vor fi absenți vor trebui să-și ia absențele respective. Constat că sunt foarte mulți colegi care sunt în clădire, dar nu au nici un fel de interes față de această chestiune a bugetului.

Dau cuvântul domnului deputat Tăvală.

Domnul Tănase-Pavel Tăvală:

Domnilor președinți,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Intervenția mea este în legătură cu al doilea amendament al domnului deputat Țurlea, cu referire la transferul a 3 miliarde de lei pentru a fi trecuți în sprijinul construirii lăcașurilor de cult și acești 3 miliarde de lei să fie luați de la alin. 4 punctul a) unde sunt prevăzute cheltuieli pentru repararea ansamblului "Memorialul victimelor comunismului și al rezistenței Sighet". Și nu numai pentru terminarea lucrărilor, dar și pentru studii de cercetare în legătură cu victimele comunismului.

Sunt două chestiuni delicate, care nu trebuie să fie despărțite și eu le găsesc că sunt complementare. Că nu a fost acceptat acest amendament, a fost tocmai faptul că nu s-a făcut cu bună-credință, așa cum s-a apreciat de o parte dintre membrii Comisiei drepturilor omului, tocmai pe considerentul acestei gândiri de transfer. Trebuie să fim convinși cu toții, și eu, în primul rând, sunt convins de necesitatea ieșirii din criza morală a societății românești.

Or, atât lăcașurile de cult, indiferent care sunt ele, că aparțin Bisericii ortodoxe, care reprezintă lăcașurile de cult pentru majoritatea credincioșilor ortodocși, cât și al greco-catolicilor și al celorlalte culte, este indiferent, în aceste lăcașuri de cult se face o educație morală, se face o educație creștină, se face educația binelului și a răului, de ceea de avem nevoie. Deci nu este vorba de 3 miliarde de lei, ci este vorba și a fost vorba, în Comisia drepturilor omului, de unde vin, de unde s-a făcut propunerea să fie luați acești bani. Și sub această formă consider că este absolut nepotrivit și cred că n-aș vrea să insinuez că este o sămânță de tensionare a discuțiilor de la acest art. 11 și nu este cazul să-l angajăm sub această formă în discuțiile parlamentare.

Sunt pentru a se prevedea nu 3 miliarde, ci și mult mai mult, alăturate celor 129 de miliarde care sunt prevăzute pentru lăcașurile de cult. Nu sunt suficienți nici acești bani, dar pentru a propune sume, așa cum este cunoscut, trebuie să propunem și sursele de unde aceste sume să fie onorate. De aceea, eu vă rog să gândiți sub această formă atunci când se interpretează acest amendament și consider că nu este bine să uităm că la Sighet, în închisoarea cumplită, au murit 7 episcopi greco-catolici, au murit fruntași ai partidelor politice care au luptat, în primul rând, împotriva comunismului, împotriva sistemului comunist din țara noastră, împotriva ideologiei fără Dumnezeu, împotriva minciunii și a terorii.

Cultul pentru eroi, cultul pentru acei oameni care au acceptat să înfrunte comunismul cu ideologia lui ateistă, cu grozăviile pe care le-au conceput pentru distrugerea florii intelectualității românești și a florii Bisericii Greco-Catolice, considerăm că acești oameni merită să fie păstrați în memoria urmașilor lor, în așa fel încât să ne bucurăm că de aici încolo să fie avertizați, și vor fi avertizați, prin ceea ce se face acolo și se va face, că niciodată nu trebuie să uităm că în numele nici unui regim nu putem să sacrificăm vieți, nu putem să călcăm peste cadavre.

De aceea vă rog să înțelegeți că suntem de acord, sunt și eu de acord privind aceste fonduri și aceste acțiuni pentru a putea suporta, pentru a putea interveni, pentru reparații, pentru ridicarea de lăcașuri de cult, pentru că acestea sunt lăcașurile în care se va face ceea ce noi dorim să se facă: educația adevărului, educația binelui și prin aceasta să putem să nu mai admitem niciodată să se abată asupra neamului nostru acele grozăvii pe care le-am petrecut peste 45 de ani.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Prezența mea la microfon este legată de rugămintea pe care vreau să o adresez, pentru a vă apleca asupra amendamentului propus de Comisia de învățământ, știință, tineret și sport, amendament care vizează creșterea cheltuielilor la capitolul "Activități pentru tineret".

Desigur că tineretul este un segment al populației extrem de dezavantajat și nu este cazul să susțin această afirmație, pentru că dumneavoastră știți cel puțin la fel de bine ca și mine. Și tot la fel de convinsă sunt că amendamentul comisiei nu rezolvă problemele dificile ale tineretului, dar cred că acceptarea lui reprezintă un semnal pe care parlamentarii României îl dau către cei tineri.

De aceea sper în votul dumneavoastră de acceptare a acestui amendament.

De asemenea, aș vrea să mă adresez colegului de la U.D.M.R., care de la acest microfon a ridicat problema discriminării pe care ar face-o amendamentul propus de domnul deputat Țurlea.

Poate că dumneavoastră ați gândit bine. Dar, domnule deputat, dacă străbateți județele Covasna și Harghita, nu este imposibil să vedeți că, din păcate, bisericile românești sunt mai dărăpănate decât bisericile celorlalte culte. De aceea cred că se face un act de dreptate și permiteți-mi să cred că propunerea domnului Țurlea nu a fost o propunere de discriminare, ci dimpotrivă o propunere de a ajuta pe cei care sunt mai năpăstuiți și, fără îndoială, că aceștia sunt reprezentanții Bisericii Ortodoxe din cele două județe.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul senator Attila Verestîy cere procedură.

Domnul Verestîy Attila:

Domnilor președinți,

Onorat Senat,

Onorată Cameră,

Din păcate, noi avem o altă analiză și o altă concluzie privind amendamentul pe care l-a prezentat domnul deputat Țurlea, întărit și de domnul senator Dumitrașcu.

Întrucât suntem în fața unor probleme care trebuie analizate în profunzime și noi considerăm că trebuie să vă prezentăm cu cinste și informațiile sau datele de care noi dispunem, considerăm că putem cere în numele Grupurilor parlamentare U.D.M.R. o consultare, în primă instanță, în interiorul grupului nostru, de o jumătate de oră și, după aceea, o consultare între liderii politici ai Camerelor.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Procedural, consultările cerute de liderii de grupuri trebuie acordate.

Întrerupem aici lucrările și reluăm la ora 17,00.

PAUZĂ

*

* *

DUPĂ PAUZĂ

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală, să refacem cvorumul și să ne continuăm lucrările noastre.

Îi rog pe cei doi domni secretari să verifice cvorumul.

Continuăm lucrările. Suntem în cvorum. trebuie să fim 199 de parlamentari și suntem 199.

Vă rog să-mi permiteți să vă fac un anunț: în momentul de față se află în loja de onoare delegație belgiană condusă de domnul Robert Colignon, ministru-președinte al Guvernului Valon. (Aplauze în sală.)

Are cuvântul domnul deputat Zoner.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Unii dintre colegi susțin că, atunci când vin eu la microfon, produc scandal. Scandalul nu-l provoc eu, ci îl provoacă alții. Dar voi încerca să fiu cât se poate de calm.

În primul rând, când m-am înscris, domnul președinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte și probleme ale minorităților naționale... Întâmplător, în momentul când s-au repus în discuție cele două amendamente ale domnului deputat Țurlea, nu eram și de aceea eu am insistat să iau cuvântul. Vreau să arăt că singurul articol din buget pe care noi l-am discutat, fiind sesizați în fond, a fost acest articol, iar domnul deputat Țurlea l-a atacat pe domnul președinte al comisiei, pe domnul deputat Marțian Dan, care conduce întotdeauna cu calm, cu obiectivitate ședințele comisiei noastre.

La aceste două amendamente, unul a avut două voturi pentru: unul al domnului Țurlea, și unul — dacă îmi amintesc bine — al părintelui Pintea, preot, și era normal; poate, și o abținere. La al doilea, în ceea ce privește Sighetul, amendamentul a avut un singur vot pentru — al domnului deputat Țurlea.

Prin urmare, toate partidele, toate grupurile parlamentare reprezentate în comisia noastr㠗 și, sigur, toate reprezentate — le-au considerat inacceptabile. În primul rând, la primul, sigur, e o mare originalitate, dar, în același timp, cel puțin eu am avut impresia că își bate joc de noi. Pentru ca să inversezi două sume... și doamna profesoară, doamna deputat Andronescu, a pledat pentru tineri, dar, în același timp, a pledat și pentru amendamentul domnului deputat Țurlea. Eu nu văd cum, pentru că amendamentul domnului deputat Țurlea cerea exact invers. Deci să iei de la tineret, care are nevoie, și să dai, în plus, la bisericăi. Toți suntem pentru, sigur, dacă există posibilități, există surse financiare, să fie încurajate bisericile, cultele religioase, mai ales că în acest articol e vorba și de restaurarea bisericilor. Nu pot să nu fiu pentru, dacă ar exista resurse financiare.

Deci, asta a fost una.

În al doilea rând, ceea ce mi-a părut foarte rău, atunci când s-a vorbit de "Memorialul Sighet", un coleg de-al nostru — al cărui nume îl știu, dar nu-l spun și știți de ce — a început să vorbească de "spirit revanșard", că nu urmărim noi, care căutăm să susținem programul "Memorialul Sighet", susținut și de Consiliul Europei – și este cunoscut acest program aici, în Camera Deputaților – se vorbește de "spirit revanșard", iar unii dintre colegii de la P.D.S.R., de astă dată, și nu mă refer la domnul președinte al comisiei noastre, care nici măcar nu era în momentul acela, și nu dau nume, au aplaudat cu frenezie această expresie "spirit revanșard". Chiar și pe vremea comunismului, domnule secretar, se duceau în pelerinaj la Auschwitz și la Dachau președinți de state și prim-miniștri, și unde s-a recules cancelarul Helmut Kohl? La Auschwitz.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, reveniți la art. 11 alin. 1.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Exact. La alin. 1 mi-am spus cuvântul. Deci, acum sunt la alin. 2 și permiteți-mi să...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, nu am trecut la alin. 2.

Când vom fi la alin. 2, vă dau cuvântul.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Prin urmare — și cu asta am încheiat, domnule președinte – , nu numai că este indmisibil să iei bani de la "Memorialul Sighet", când holocaustul în România nu a fost fascist, domnule deputat, ci comunist, bolșevic, și, ca atare, cred că ar trebui măcar să cinstim victimele acestui holocaust, printre care se numără și elita intelectualității, între care și profesorul George Brătianu, pe care domnul senator Dumitrașcu — uneori — îl tot amintește în favoarea argumentelor dumnealui.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult, limitați-vă la art. 11 alin. 1.

Liniște, vă rog!

Îmi pare rău, vă iau microfonul. Nu trebuie să dați drept la replică. Vă rog foarte mult, poftiți în bancă. Suntem la dezbaterea bugetului acestei țări, nu la declarații politice. Vă rog.

Urmează domnul deputat Tam·s S·ndor.

Vă rog, domnule deputat Tam·s.

Domnul Tamas Sandor:

Domnule președinte,

Onorată Cameră,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Eu personal apreciez demersurile făcute de domnul deputat Petre Țurlea pentru salvarea și refacerea bisericilor din județele Harghita și Covasna, dar cred eu că ar fi cinstit și corect să mergem pe ideea nondiscriminării. Și, dacă vreți, chiar pe ideea Constituției.

Problema este că domnul deputat Țurlea vrea să sprijine numai Biserica Ortodoxă, însă ideea Legii fundamentale spune clar că "Cultele religioase sunt egale și sunt autonome față de stat". Deci nu cred eu că Parlamentul României poate să facă discriminare. În nici un caz, discriminare negativă.

Să le reluăm pe rând. Este, după părerea mea, inacceptabil să facem discriminare separat pe județele Covasna și Harghita și, mai ales, pe o singură biseric㠗 fie ea chiar Biserica Ortodoxă Română sau o altă biserică. Pentru că, de pildă, în județele Harghita și Covasna sunt și biserici romano-catolice din secolul al XII–lea și cred eu că dumneavoastră, chiar și dumneavoastră vreți să sprijiniți refacerea acestui monument istoric. Dar în țară, în România, există și alte județe decât Harghita și Covasna.

Eu propun să sprijinim Biserica Romano-Catolică, în județele Alba, Timiș; să sprijinim Biserica Musulmană, în județele Constanța sau Tulcea. Dacă vreți să sprijiniți cu adevărat bisericile din România, inclusiv Biserica Ortodoxă, din județele Harghita și Covasna, atunci este cinstit și corect — și, cred eu, este și european — să sprijim, în egală măsură, Biserica romano-catolică din Alba Iulia, de pildă, înființată în secolul al XI–lea. Dar ar trebui să sprijinim și Biserica reformată de la Oradea sau de la Cluj și așa mai departe.

Subliniez că, în general, trebuie sprijinite bisericile în România. Nu cred că e normal să sprijini unilateral vreo biserică. Dacă a primit sprijin Biserica Ortodoxă sau o altă biserică este foarte bine.

Să nu mă înțelegeți greșit. Eu cred că enoriașii și biserica au avut nevoie de acest sprijin, dar au nevoie și alte biserici decât cea ortodoxă. Are nevoie, desigur, și Biserica Ortodoxă, dar au nevoie, de pildă, și evreii, și musulmanii, și romano-catolicii.

În țara asta există și alte biserici — 13 la număr, precum bine știți și dumneavoastr㠗, care trebuie sprijinite în mod proporțional.

Deci eu nu sunt împotrivă sprijinirii — să nu mă înțelegeți greșit —, eu vreau sprijinire, dar nu vreau discriminare, ceea ce este inacceptabil pentru mine.

Dacă sprijinim, atunci trebuie să sprijinim fiecare biserică, în mod proporțional. Este inacceptabilă pentru noi o discriminare în acest sens.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Miron Mitrea are o replică scurtă.

Apoi urmează la cuvânt domnul deputat Traian Decebal Remeș.

Vă rog.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mă uitam după domnul deputat Țurlea și nu reușeam să pun ochii pe Domnia sa, care s-a mișcat. Probabil nu stă în zona obișnuită.

Sigur, îl ascultăm cu foarte multă simpatie pe stimabilul coleg. În momentul în care a spus "secretar" și s-a uitat în stânga, mi-am dat seama că se referă la mine. Eram singurul secretar din stânga. A spus "secretar" domnul Zoner și m-am simțit vizat. În primul rând, nu cred că am aplaudat când s-a vorbit de "spirit revanșard". Ar fi fost împotriva a ceea ce eu gândesc despre așa ceva.

Am mai spus de la acest microfon, dar probabil că dumneavoastră nu ați fost foarte atent atunci — și nu-i vina dumneavoastr㠗 că nu puteam să gândesc și să reacționez acum astfel, deoarece mă trag dintr-o familie din Sighișoara, care a făcut multă pușcărie, prin bunicul meu, care a fost primul editor de limbă română din Transilvania și care a făcut pușcărie, și sub austro-ungari, pentru că a luptat pentru români, și sub comuniști, pentru că au fost chiaburi.

Îmi pare rău. Probabil că nu ați fost foarte atent, când a fost vorba de aplaudat. Nu am aplaudat și aș ruga să nu mi se atribuie asemenea lucruri, care nu sunt aproape de mine.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Are cuvântul domnul deputat Traian Decebal Remeș, din partea comisiei.

Vă rog.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Vă rog să luați aminte de faptul că, prin amendamentul propus de domnul Nicolae Popa, s-a cerut să fie redus bugetul Camerei, cu suma de 22 de miliarde. Și am trecut peste art. 6 alin. 3, unde intervenea, prima dată, acest amendament. Dumnealui propunea, corelat, ca această sumă să fie acordată la capitolul "Cultură" etc., de la art. 11.1.

În cursul zilei de astăzi, Biroul permanent al Camerei, după ce și-a făcut socoteli, ce se pot finaliza la sfârșitul anului, a dat comisiei o reducere de 10,2 miliarde lei și s-a făcut aici anunțul că ne revine nouă sarcina să luăm în analiză această chestiune, mâine, și revine plenului Camerei sarcina ca, vineri dimineața, să aprobe această propunere a Biroului permanent.

Datorită faptului că amendamentul de reducere făcut de domnul Popa privea art. 6 cu 3, rămas în suspensie, și propunea la art. 11 cu 1 suplimentarea aceasta, eu vă propun să sistăm aici discuțiile la acest alineat. În caz contrar, dumneavoastră îngrădind, printr-un anume vot, și dreptul comisiei, de mâine, de a face această analiză, și dreptul plenului Camerei, de poimâine, de a rezolva prin vot acest lucru.

Să trecem la celelalte alineate ale art. 11, cu înțelegerea din partea tuturor că, dacă alin. 1, unde sunt sumele globale, va presupune niște modificări, acele modificări să le regăsim în celelalte alineate, funcție de modul în care comisia va prezenta raportul și modul în care plenul Camerei Deputaților, vineri, îl va valida prin vot.

În cazul acesta, poate că, totuși, reușim să și facem ceva astăzi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Țurlea, autorul unuia dintre amendamente.

Vă rog frumos, păstrați liniștea!

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Iată un foarte scurt drept la replică. O să vedeți că lucrurile se ușurează.

De ce am revenit aici?

Interpretarea dată de unii dintre colegii noștri, conform căreia propunerea pe care am făcut-o izvorăște dintr-o adversitate față de foștii deținuți politici, nu are nici un temei. Eu — fiind istoric — am convingerea că orice român trebuie să se plece în fața memoriei acestor oameni. De altfel, trebuie să vă spun că am sub tipar și va apărea peste 3 luni, la o editură cunoscută din București, volumul 2 din cartea care se numește "Din culisele Parlamentului Român", care are pe prima copertă fotografia unui ilustru fost deținut politic. Este președintele P.N.Ț.C.D.-ului, Corneliu Coposu.

Propunerea cealalt㠗 am discutat și cu domnul Neculai Popa —, sunt perfect de acord să corelăm cele două propuneri, mai ales că, în final — după cum am înțeles — s-a ajuns la aceeași sumă: 3 miliarde. Deci corelăm propunerea mea cu propunerea domnului Neculai Popa și rugăm Camera ca vineri dimineață să acceptați această propunere ca fondul să fie luat de la Camera Deputaților.

Ultima problemă, foarte pe scurt. Am fost întrebat aici, de aceea trebuie să răspund.

M-a întrebat domnul Marton Arpad că nu înțelege sensul propunerii mele.

Sensul propunerii mele, domnule M·rton, trebuie să-l căutați în 1940, când foarte multe biserici ortodoxe românești și greco-catolice au fost dărâmate de către maghiari, dar nici o biserică maghiară n-a fost dărâmată vreodată, de-a lungul veacurilor, de către români.

Vă rog să vă întrebați, doamnelor și domnilor colegi, de ce această înverșunare a U.D.M.R.-ului împotriva Episcopiei Ortodoxe. Tocmai pentru că este principalul stâlp al românilor din aceste două județe. (Aplauze în sală.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, domnule deputat, reveniți la art. 11. Să nu depășim cadrul acestei ședințe. Și așa s-au făcut o mulțime de declarații politice aici, sub masca susținerii unor articole din buget sau a unor amendamente.

Onorată sală,

Eu vă supun spre aprobare propunerea făcută de președintele comisiei, ca acest alin. 1 al art. 11 să-l discutăm o dată cu art. 6 alin. 3, după ce comisiile reunite vor avea suma respectivă disponibilizată de la bugetul Camerei.

Deci, voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Deci vom discuta art. 11 alin. 1 o dată cu art. 6 alin.3.

Trecem la alin. 2 al art. 11, însă înainte doresc să vă supun spre aprobare câteva chestiuni procedurale, pentru a nu limita numărul celor care doresc să ia cuvântul.

Doresc să vă supun spre aprobare următoarele propuneri:

– cei care au amendamente respinse de comisie să poată lua cuvântul cel mult 3 minute pentru susținerea lor;

– de asemenea, cei care doresc să intervină în cadrul fiecărui amendament să poată interveni timp de numai două minute. În acest fel, vor fi obligați să se refere la conținutul acelui articol, dar să nu limităm numărul de luări de cuvânt, pentru că acest lucru nu este în ordine.

Eu cred că aceste propuneri pot să accelereze votarea bugetului.

Domnul deputat Acsinte Gaspar, vă rog, procedură.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vă rog să observați că prezența parlamentarilor P.D.S.R., P.R.M., P.U.N.R. asigură aici cvorumul necesar pentru dezbateri. Dar nu înțelegem — prin propunerile pe care le faceți dumneavoastr㠗 să nu asigurați și condițiile pentru dezbateri.

Vreau să vă spun că propunerea și interpretarea făcute de dumneavoastră vin în contradicție cu art. 50 alin. 2 din Regulamentul ședințelor comune.

La art. 50 alin. 2 se spune foarte clar: "La discutarea fiecărui articol, deputații și senatorii pot lua cuvântul".

Dacă era în intenția celor două Camere, atunci când au adoptat acest regulament, ca să se ia cuvântul o singură dată, se spunea: "Au dreptul să ia cuvântul o singură dată".

Dar, în acest fel, cum este redactat textul — și o să rog, pentru că sunt aici președinții Comisiilor juridice — pot să asigure interpretarea că "deputaților și senatorilor, la fiecare articol, li se permite să intervină, ori de câte ori doresc".

A doua chestiune. Art. 50 alin. 4, spune următorul lucru: "Președintele care conduce lucrările poate supune aprobării ședinței comune sistarea discuțiilor la articolul dezbătut".

Deci dumneavoastră nu puteți să faceți o propunere generală.

Dacă constatați că, într-adevăr, atunci când se discută un articol, există deja un abuz în luarea cuvântului, atunci puteți propune plenului acest lucru. În nici un caz nu puteți face o regulă generală, în legătură cu toate articolele și cu toate anexele care privesc bugetul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Precizez că totul este valabil. Dar nicăieri nu scrie că pot să ia cuvântul, vorbind și o jumătate de oră. Din cauza asta, eu nu am spus să nu li se dea cuvântul. Am spus, dimpotrivă, să-i facem pe cei care iau cuvântul să vorbească la subiect, nu așa cum s-a vorbit până acum, și în felul acesta, să dinamizăm ședința.

De altminteri, acest regulament este urmarea votului unui plen și, acolo unde el este incomplet, poate fi completat prin votul plenului, dacă acesta se află întrunit regulamentar.

Procedură, domnul deputat Pițigoi.

Vă rog.

Domnul Barbu Pițigoi:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să-i spun distinsului coleg deputat Gaspar că Domnia sa a citit art. 50 pe sărite. Lăsând de-o parte faptul că a interpretat alin. 4 așa cum gândește Domnia sa, a omis să citească și alin. 3, care spune că: "În cursul luărilor de cuvânt, pot fi prezentate numai amendamente privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate".

Deci, toate celelalte discuții colaterale, care au natura să prelungească dezbaterile la acest proiect al bugetului de stat, trebuie sistate.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gaspar, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Domnul deputat Barbu Pițigoi a invocat aici un alineat din art. 50 la care m-am referit, dar care n-are nici o legătură cu problema pusă, iar discuțiile se poartă exact pe amendamentele care se găsesc în cele două rapoarte ale comisiilor — pe amendamente admise și pe amendamente respinse. Nimeni nu a venit aici să facă propuneri de amendamente de fond. S-au făcut — așa cum dă voie textul regulamentului — niște amendamente care țin de redactare, pentru scrierea legilor într-o limbă română curată și să se respecte normele de texte legislative.

Deci, discuțiile se poartă pe amendamentele din cele două rapoarte ale comisiilor, și nu în afara lor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, discuțiile se poartă pe rapoartele comisiilor, cum scrie aici, că: "În luările la cuvânt, pot fi prezentate numai amendamente privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate." Acolo însă, unde au fost amendamente respinse de comisie, este obligatoriu să-i lăsăm pe cei care au prezentat amendamentele să și le susțină în plen, votul urmând să tranșeze asupra lor.

Însă, având în vedere că de azi-dimineață s-a vorbit foarte mult pe chestiuni care n-au nici un fel de legătură cu amendamentele respective, făcându-se tot felul de declarații politice, abuzându-se de modul cum conduc eu ședințele, tocmai pentru a dinamiza mersul ședinței, eu propun ca în intervențiile respective... Am propus limitarea intervențiilor respective la 3 minute. Mie mi se pare o chestiune care se încadrează perfect în regulamentele noastre, eu neluând nimănui cuvântul, inclusiv atunci când este vorba să se dea o replică.

Are cuvântul, acum, domnul deputat Mațian Dan.

Apoi, vă voi supune propunerea mea votului dumneavoastră.

Vă rog.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Stimați invitați,

Eu cred că noi trebuie să fim foarte lucizi în ceea ce facem și să nu încercăm să alterăm cadrul de dezbatere a problemelor bugetului. Asta, dintr-un considerent elementar, dar, în același timp, determinant, anume: bugetul de stat condensează în prevederile lui, în opțiunile de alocare a resurselor elementele fundamentale ale politicii economice a Guvernului. În aceste împrejurări, cred că este firesc ca proiectul de buget să fie discutat foarte serios.

Pe mine mă surprinde propunerea pe care o face domnul vicepreședinte în legătură cu modul de desfășurare a lucrurilor, din mai multe motive.

În primul rând, cred că s-a văzut disponibilitatea noastră, a celor din opoziție, și chiar desfășurarea lucrărilor din cursul zilei de astăzi v-a arătat că, în anumite probleme, trebuie să vă aplecați cu mai multă atenție, în beneficiul acestei țări și al diferitelor domenii care trebuie să beneficieze de alocații de la buget, în alte dimensiuni decât cele gândite de Executiv.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, reveniți la subiect.

Domnul Marțian Dan:

Eu revin la subiect, dar vă rog să păstrăm, să prezervăm un climat de dezbatere parlamentară și acei dintre colegii noștri care au de spus ceva, să vină la tribună, pentru a spune de aici aceste lucruri, ca toată lumea să poată auzi ce idei și considerente au de comunicat aulei.

În al doilea rând, eventual, cine are de intervenit, să poată să facă acest lucru.

Deci mă surprinde, pentru că ne-am manifestat — încă în cursul zilei de ieri — disponibilitatea de a mări programul de lucru, nu numai în decursul zilelor afectate, ci și în ceea ce privește eșalonarea pe parcursul săptămânii a acestor dezbateri. Asta este o primă remarcă.

A doua remarcă, legată de surprinderea pe care o am.

Azi-dimineață în loc să respectăm o decizie pe care am luat-o, am început lucrările cu o oră și ceva întârziere. Astăzi, după pauza de prânz, de asemenea, nu s-au reluat lucrările la ora convenită și anunțată de domnul președinte al ședinței. Pauzele, în general, nu se respectă în limitele de timp pe care le anunțați.

În aceste împrejurări, când există defecțiuni serioase în gestiunea lucrărilor, dumneavoastră veniți acum și propuneți un regim draconic în ceea ce privește timpul afectat pentru intervenții.

Noi considerăm că aceste chestiuni sunt de natură să obstrucționeze, să împiedice posibilitatea de intervenție a reprezentanților opoziției și nu putem să împărtășim acest lucru.

Apoi aș vrea, domnule președinte, să vă spun că dumneavoastră ați propus aici o interpretare sui generis a procedurilor și cutumelor parlamentare, și anume, că dispozițiile care sunt cuprinse în acest regulament pot fi completate prin hotărâri ale plenului, dacă plenul dorește acest lucru.

Vreau să vă spun că este o încercare de inovație, dar o încercare de inovație perversă și inadmisibilă, pentru că aici sunt codificate — în acest regulament — dispozițiile esențiale pentru funcționarea ședințelor comune ale celor două Camere, procedurile la care se poate recurge în cadrul lor.

Și este, într-adevăr, o prevedere, în finalul acestui regulament comun, în care se spune că, dacă anumite reglementări nu sunt mulțumitoare, se poate face apel la Regulamentele ședințelor celor două Camere — regulamentele distincte ale lor. Atât și nimic mai mult! Rien de plus!

Din acest punct de vedere, dumneavoastră vreți să ne atrageți într-o anumită modalitate de tratare a lucrurilor, care deschide calea voluntarismului, voluntarism pe care dumneavoastră l-ați mai practicat chiar din primele zile de când a funcționat actuala legislatură.

Vă rog să aveți discernământul să încercați să luăm lucrurile așa cum sunt, să avem o dezbatere așa cum o merită bugetul acestei țări, prin repercusiunile pe care el le are asupra diferitelor activități și asupra soartei cetățenilor țării, și să încercăm să raționalizăm activitatea noastră, printr-o muncă mai punctuală, printr-un respect față de ceea ce decidem împreună.

De aceea, nu putem fi de acord cu propunerea dumneavoastră.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Are cuvântul domnul deputat George Șerban, Partidul Democrat.

Vă rog.

Domnul George Șerban:

Domnule președinte,

Răspund invitației domnului deputat Marțian Dan de a spune de aici, de la tribună, ceea ce avem de spus.

Vreau să informez plenul că Grupul parlamentar al Partidului Democrat este de acord cu propunerile făcute de dumneavoastră, iar domnul deputat Marțian Dan, într-adevăr, ne-a dovedit că ceea ce se poate spune în două minute, se poate spune și în 15. Nu-i nici o problemă.

Ceea ce vreau să vă rog este următorul lucru: am avut o demonstrație cum, de la un amendament care viza alocarea unor surse pentru lăcașele de cult, am derapat pe o discuție legată de "Memorialul de la Sighet", care nu era un amendament în proiectul de buget. Am asistat la o dezbatere de atitudini: unele generate de amintiri dureroase și crâncene, altele — de nostalgii romantice, probabil.

Rugămintea este să nu mai acceptați asemenea divagații și să conduceți ședința așa cum este normal, cu mai multă exigență. Pentru că, dacă suntem cu adevărat creștini, atunci înseamnă că trebuie să terminăm acest buget în termen, pentru a-l da țării.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun.

Trebuie să fac precizarea că art. 50 din regulament se completează, unde spune clar că "Președintele are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcție de obiectul dezbaterilor". De asemenea, vorbitorii sunt obligați — și scrie în regulament această chestiune — ca în cuvântul lor să se refere exclusiv la problema pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt.

Ca atare, eu am dreptul să și retrag cuvântul.

Am propus această limitare a luărilor la cuvânt, tocmai în spiritul obligării celor care vor să ia cuvântul de a-și sintetiza alocuțiunile strict pe subiectul respectiv. Trei minute sunt, de fapt, un timp foarte lung pentru acest lucru.

Domnul deputat Mitrea are cuvântul.

După aceea, chiar trecem la vot. Nu mai dau cuvântul nimănui.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Noi nu am cerut, astăzi, nici o pauză. Cred că cei care au cerut pauză sunt în dreapta. Unii au cerut și alții au făcut, în frunte cu cei care au condus ședința și care au întârziat, în total, o oră și jumătate la ședința de astăzi. Dar asta a spus-o domnul Marțian Dan și nu vreau să repet.

Domnule președinte,

Sigur că un regulament poate fi interpretat, în litera lui, mai aproape sau mai departe de spirit.

Această discuție am avut-o exact în aceste coordonate, în prima zi în care am început dezbaterea bugetului, când — tot dumneavoastră, dacă nu mă înșel — ați propus sau ați primit o propunere din sală de a fi sistate discuțiile la un articol.

Vreau să vă reamintesc că atunci domnul deputat Adrian Năstase, președintele grupului nostru parlamentar — în numele celor două grupuri parlamentare — a făcut o declarație pe care, se pare, ați uitat-o.

Nu vom accepta, nu vom admite încercări de a se bloca accesul la cuvânt al reprezentanților partidului nostru la discuțiile despre buget, iar dacă veți încerca acest lucru, prin manevre de acest gen, vă vom lăsa pe dumneavoastră să dezbateți bugetul.

În ceea ce privește această propunere cu 3 minute, ea vine târziu. Într-un fel sau altul, ea sprijină o propunere făcută de colegi de la P.R.M. și P.U.N.R., care au propus să votăm direct bugetul. Să dăm direct votul final. Sigur, din punctul dumneavoastră de vedere, ar fi o idee bună, chiar dacă domnul Barbaresso ne-a explicat astăzi că nu e nici o diferență între o dictatură de stânga și una de dreapta — lucru cu care am fost și eu de acord, și dumneavoastră. S-ar putea introduce și această metodă: direct bugetul, prin ordonanță de urgență.

Am vrut să vă reamintesc că nu vom accepta un asemenea tratament.

Referitor la modul în care ați condus ședința, domnule președinte, în primul rând, apreciez răbdarea dumneavoastră, însă nu am apreciat faptul — și este a treia oară când spun — că totdeauna ați adus la ordine, la subiect pe reprezentanții opoziției.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Rădulescu-Zoner e la opoziție?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dați-mi voie să termin, domnule președinte.

În exemplul dat de colegul George Șerban — și-i spun numele pentru a-i da ocazia să mai facă un drum până aici, la tribună, cel cu "Memorialul durerii" —, colegul nostru a indicat o posibilă sursă de finanțare a unui articol la care eram. După aceea, sigur, colegii din partea dreaptă a sălii au făcut un derapaj interesant, la care a trebuit să răspundem, pentru că erau niște acuze politice grave și nefondate. Aceasta — ca să pun lucrurile la punct.

Deci era vorba de un amendament pe care un coleg de-al nostru l-a făcut, în mod serios, la obiect; a și explicat cât trebuie luat și care sunt motivațiile. S-a luat de la spitale și nu era o problemă dacă se reducea un pic ritmul lucrărilor. Acesta a fost spiritul amendamentului și cred că s-a înțeles corect.

Revin la problema de procedură care m-a adus aici: nu este o lege în procedură de urgență și aveți posibilitatea ca la fiecare vorbitor, când derapează de la subiect, să-l aduceți la ordine. De aceea aveți un microfon și un buton.

Nu vom accepta un asemenea tratament. Nu încercați să supuneți la vot, pentru că veți vota numai dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Are cuvântul domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, vicepreședinte al Senatului.

Vă rog.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vreau să vă mărturisesc că sunt profund deziluzionat de modul în care ne desfășurăm lucrările.

Ascultându-l pe domnul deputat Marțian Dan, mi-am adus aminte — și cred că am o memorie bun㠗 că dânsul a condus lucrările Camerei Deputaților într-un mod foarte ponderat și potrivit regulamentelor. Îmi amintesc că adesea limita dreptului la cuvânt, indiferent dacă era din partea puterii sau a opoziției. Un asemenea drept trebuie să-l aibă cel care conduce lucrările Camerelor noastre comune, pentru că cu toții am convenit că trebuie să definitivăm dezbaterile cu privire la acest buget.

Vă mărturisesc că de azi-dimineață nu am izbutit să votăm un singur articol. Nu știu. Mi se pare că nu. Art.11 a fost votat ieri sau am început azi art. 11 și suntem în el.

Aș vrea să vă spun că, dincolo de regulament, există și un regulament al bunului-simț și eu cred că toți dintre noi îl avem. A se vorbi de nu știu câte ori și a divaga în legătură cu un amendament foarte precis exprimat de către domnul deputat Țurlea și a se ajunge să facem niște considerațiuni de politică generală, de politică națională înseamnă pur și simplu că nu dorim să rezolvăm o problemă foarte punctuală.

Vreau să vă mărturisesc că eu nu sunt de acord cu limitarea de timp pe care trebuie să o aibă fiecare vorbitor și să facem apel la limitarea de bun-simț, pe care fiecare trebuie să-l avem, și să nu abuzăm de dreptul de a vorbi la infinit pe probleme care — vă spun — înseamnă că se socotește de către unii dintre vorbitori că noi, cei din sală, avem o incapacitate de a înțelege lucrurile și trebuie să ni se spună de zece ori, ca să înțelegem ce doresc.

Cred că această limitare de bun-simț ne-o putem impune, fără să fie nevoie să votăm o limitare a timpului fiecăruia dintre vorbitori.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Continuăm.

Vă voi limita eu cuvântul, în cazul în care veți derapa de la subiectul respectiv și cred că este bine să o facem. Vă rog să faceți și dumneavoastră acest lucru, în spiritul bunului-simț de care vorbea domnul senator Ionescu-Quintus.

Art. 11 alin. 2.

Nu sunt amendamente.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Cu o mare majoritate, a fost adoptat.

Art. 11 alin. 3.

Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu o mare majoritate de voturi, adoptat.

Art. 11 alin. 4.

Domnul deputat Bălăeț dorește să intervină la punctula).

Este un amendament respins?

Domnul Dumitru Bălăeț:

Da, este un amendament respins la poziția 26.

Domnule președinte,

Stimați senatori și deputați,

Aș vrea ca — în momentul de față am ajuns la convingerea că se poate reduce textul de aici și se poate integra cu punctul a) — acest amendament făcut de mine ar trebui să se integreze la punctul a). Deci, după Žactivitățile de punere în valoare, cercetare, studii și de personal ale ansamblului "Memorialul victimelor comunismului și al rezistenței Sighet", sub coordonarea Fundației "Academia Civică", potrivit prevederilor Legii nr. 95/1997 privind declararea Complexului "Memorialul victimelor comunismului și al rezistenței Sighet" ca ansamblu de interes naționalȘ, și vine introdus ceea ce propune eu: Žprecum și restaurarea "Coloanei Infinitului" de la Târgu-JiuȘ, urmând ca suma care se propune în continuare să fie mărit㠗 de la punctul 3 sau de la punctul 1 art. 11 — în raport de cum se va conveni pe urmă.

De ce propun aici integrarea acestui amendament? Pentru că colegii de la Comisia pentru buget-finanțe și cei de la Comisia pentru cultură, care au respins acest amendament, aduc argument că restaurarea "Coloanei Infinitului" ar trebui să se integreze, în general, la capitolul restaurării monumentelor istorice. Aici există o deosebire esențială. "Coloana Infinitului" nu este monument istoric, ci este monument artistic de talie mondială și separarea lui de situri istorice, arheologice, de alte și alte categorii este absolut obligatorie, mai mult decât "Memorialul victimelor comunismului", care se poate integra la monumente de ordin istoric, dar eu nu susțin acest lucru, ci susțin să mergem pe o linie de izolare a acestora, pentru că necesită, într-adevăr, un efort special și o nominalizare în buget, tocmai datorită situației lor deosebite. Mai există și alte asemănări care cer integrarea lor la un loc și aș vrea să vă aduc argumentele necesare foarte pe scurt.

Dumnevoastră știți că și "Coloana Infinitului" a fost o victimă a comunismului. De ea au fost legate lanțuri, cu tractoare și s-a încercat doborârea ei la pământ. Deci a fost o victimă. Cei care au dărâmat, acum, în ultimii ani, "Coloana Infinitului" au invocat tocmai acest argument și au ajuns până la miezul de susținere a ei, tocmai să se vadă, într-adevăr, dacă a fost lovită de acea situație.

Eu admit acest fapt și trebuie să-l luăm ca un argument pentru integrarea ei aici.

În al doilea rând, ansamblul de la Târgu-Jiu a fost și el declarat prin lege, domnilor, lege dată de către Parlamentul nostru în legislatura trecută, ca monument de interes național. Eu aș zice că e mult mai mult: este un monument de interes internațional. Dar să ne menținem aici. Există lege, există o situație deosebită și cred că este o onoare pentru noi să-l scoatem de la această listă generală și să-l cităm aici, pentru că este absolut necesar, este o onoare a parlamentarilor noștri în acest sens. Pentru cei care sunt din Gorj este o rușine ceea ce se întâmplă cu "Coloana Infinitului" de la Târgu-Jiu.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte asemenea amendamente respinse la art. 11 alin. 4.

Are cuvântul domnul deputat Pâslaru, de la P.D.S.R. Apoi, domnul deputat George Șerban, de la P.N.Ț.C.D. După aceea, domnul deputat M·rton.

Vă rog.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Motivația respingerii în formularea comisie nu lasă nici o îndoială privind faptul că nu se va aloca niciodată suma necesară pentru restaurarea "Coloanei Infinitului". Această motivație sună așa: "Nu se justifică, întrucât în proiectul Legii bugetului de stat pe ’98, la art. 11 alin. 13 este prevăzută posibilitatea finanțării dintr-o sumă globală cu această destinație, cuprinsă în bugetul Ministerului Culturii, a restaurării monumentelor istorice, în general". Deci, și a celui la care se face referire în acest amendament.

Motivația este cât se poate de clară, deși formularea este sibilinică, după cum vedeți.

Eu însă vreau să vă ofer o sursă, conform procedurilor constituționale, o sursă de finanțare clară din bugetul actual. Vedeți? La 30 ianuarie 1998, Guvernul a emis una dintre celebrele sale ordonanțe privind legiferarea activității de standardizare în România,

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, reveniți la subiect.

Domnul Dumitru Pâslaru:

La subiect, domnule președinte.

Indic o sursă de finanțare, care înseamnă practic privatizarea acestei activități, prin crearea unei asociații de drept privat numită "Asociația de standardizare din România".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Reveniți la subiect. Propuneți mai pe scurt.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Da, domnule președinte.

Deci, propun ca de la anexa nr. 3/44, prin care se alocă 10 miliarde lei pentru cumpărarea, achiziționarea unui sediu "Asociației de standardizare din România" — privatizată, nu? — deși această asociație are contracte în derulare, are dreptul de a lua taxe și tarife, deci are surse proprii, să se preia această alocare bugetară de 10 miliarde, introdusă aici în mod fraudulos, și să se aloce, în parte, pentru restaurarea "Coloanei Infinitului" și pentru alte obiective pe care tocmai le-am discutat în articolele anterioare.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat George Șerban — Grupul P.N.Ț.C.D.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Șerban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Mi se pare că de-acum înțeleg toată această mișcare de sabotare a lucrărilor privind aprobarea bugetului. Este foarte clar că în motivația pe care a dat-o Comisia pentru buget-finanțe la respingerea acestui amendament a intervenit o prescurtare și aceasta este speculată acum. Faptul că în această motivare există specificarea că din bugetul Ministerului Culturii se pot aloca, pentru "Coloana Infinitului", bani de la "Restaurări monumente istorice", iată, această mică eroare este speculată, pentru a se dezvolta teoria că pentru acest ansamblu nu ar exista bani. Or, este suficient să ne uităm la punctul 3 și să-l citim așa cum este scris el, nu după motivarea Comisei pentru buget-finanțe, care a vrut să o facă scurtă, și spune că sunt 208 miliarde lei pentru finanțarea lucrărilor prevăzute la art. 22 din Ordonanța Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural național. Deci, există bani prevăzuți prin buget — 208 miliarde lei — pentru patrimoniul cultural național, patrimoniu în care intră, evident, și ansamblul de la Târgu-Jiu. În 1997 au fost alocați bani pentru acest ansamblu, tot la acest capitol. Și pentru 1998, ansamblul de la Târgu-Jiu va beneficia de susținere financiară din partea Ministerului Culturii de la acest capitol.

Ca atare, propun să se supună la vot varianta din proiectul de lege.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat M·rton.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Voi susține amendamentul respins, care apare la poziția27.

Comisia a respins-o, cum că n-ar exista temei legal. Tocmai de aceea a solicitat C.N.A.-ul ca să fie scris expres această participare.

Alin. 4 lit. b).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu vă supărați, discutăm despre alin. 4 lit. a).

Domnul Marton Arpad Francisc:

Mergeți pe litere?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mergem pe litere, pentru că sunt amendamente separate.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Atunci, intervin, după ce se va termina discuția, la alin.4 lit. b).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun.

Dau cuvântul domnului deputat Țurlea și, după aceea, domnului ministru.

Vă rog.

Domnul Petre Țurlea :

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am o întrebare pentru onoratul domn ministru, la litera aceasta a).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îl rog pe domnul ministru să fie atent.

Domnul deputat Bălăeț, îl rog pe domnul ministru să fie atent.

Domnul Petre Țurlea:

La lit. a), după cum vedeți, și "Memorialul" este cuprins acolo, finanțat de către Ministerul Culturii. Foarte bine. "Memorialul", după părerea mea, este un muzeu. Foarte bine că Ministerul Culturii finanțează muzeele.

Anul trecut — dacă vă aduceți Domniile voastre aminte —, în proiectul de buget era o listă cu 53 de astfel de muzee finanțate de către Ministerul Culturii.

Anul acesta a dispărut lista. S-ar putea să fie o asemenea listă secretă.

De aceea, vreau să-l întreb pe domnul ministru ce cuprinde această listă, dacă mai există și dacă nu cumva s-a omis de pe această listă pe care nu ne-a mai prezentat-o "Muzeul Carpaților Răsăriteni" din Sfântul Gheorghe, singurul muzeu românesc întreținut de la bugetul de stat, din ambele județe, din Covasna și din Harghita.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun.

Îi dau cuvântul domnului ministru Caramitru pentru a discuta acest amendament propus de domnul deputat Dumitru Bălăeț, respins de comisie și pentru a răspunde întrebărilor puse de domnul deputat Țurlea.

Vă rog.

Domnul Ion Caramitru — ministrul culturii :

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Vă rog să-mi permiteți întâi și întâi să vă mulțumesc pentru prestația celor două Camere, în anul trecut, și pentru cea pe care o simt favorabilă și pe anul în curs, în ceea ce mi se pare a fi, dintr-un anume punct de vedere, un salt calitafiv, fără precedent, în dezvoltarea unei anumite zone a culturii în țara noastră.

În 1996, în bugetul Ministerului Culturii pentru consolidarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice au fost prevăzute numai 11,5 miliarde. Anul trecut ați votat o sumă egală cu 231 de miliarde, care au fost apoi supuse rectificării, încât am putut cheltui până la urmă 146, iar în acest an bugetul este așa cum este prevăzut în proiect, mai mic ca cel inițial, dar vă putem raporta o activitate deosebită în domeniu. Mi se pare o prestație de un nivel să-i spunem patriotic cu totul excepțional și vă mulțumesc și în numele Ministerului Culturii și în numele beneficiarilor acestor restaurări.

Aș dori să vă reamintesc câteva lucruri fundamentale, și anume că în articolul pe care l-ați votat adineauri, art. 11 punctul 3, așa cum domnul deputat Șerban v-a amintit, toate domeniile care țin de patrimoniul cultural-național, mai bine zis toate obiectivele pot fi puse în valoare sau reparate din fondurile care sunt prevăzute la acest alin. 3. Deci inclusiv sau, dacă doriți, și "Coloana fără sfârșit" — pentru că așa se numește ea — a lui Brâncuși intră sub incidența acestei finanțări.

Însă ca să nu vă mai pierdeți în detalii v-aș ruga să preluați ca pozitivă informația că pentru restaurarea "Coloanei fără sfârșit" și a întregului complex avem o finanțare externă prin Fondul Monumental Mondial, așa-numitul WORLD MONUMENT FUND, în valoare de 1,7 milioane de dolari.

Situația în care ne aflăm acum, în care coloana este investigată, expertizată în mod profesional de cei mai importanți cunoscători în domeniu, veniți de la UNESCO, ne arată că, în termen relativ scurt, această coloană va fi pusă la loc, așa cum merită.

Deci nu este nevoie și adaug și refuzul nostru, al Ministerului Culturii, celui produs de comisii, de specificare în buget a "Coloanei fără sfârșit", deoarece avem un plus de finanțare pentru ea.

Pe de altă parte, am propus și avem garanția Ministerului de Finanțe pentru un împrumut la Banca Mondială care a deschis baierele pungii, să spun așa, și domeniului cultural pentru întreaga problemă legată de Brâncuși în România.

În plus, pentru ca să nu se intre din nou în dispute, v-aș ruga să luați în evidență și faptul că Ministerul Culturii din aceleași fonduri a alocat anul trecut celor două județe în discuție — Harghita și Covasna — pentru obiective, pentru unități de cult, pentru lăcașuri de cult care aparțin tuturor cultelor reprezentate acolo, în felul următor: în Covasna s-au alocat 2 miliarde 590 de milioane de lei pentru obiective importante printre care vă reamintesc câteva — Biserica ortodoxă din Belin, de la 1774, Biserica din lemn "Sfântul Arhanghel" din Boian, Biserica "Sfântu Gheorghe" de Bicșad, Biserica reformată din Chilieni, Ansamblul Bisericii catolice fortificate din Ghelnița, Capela romano-catolică cu turn, Clopotnița Sfântului Ștefan — Sânzieni, Ansamblul Bisericii reformate din Daia, în Harghita. Sunt în obiectivele noastre toate aceste lăcașuri de cult care aparțin patrimoniului național.

Deci, din sumele pe care le avem, așa cum Comisia Națională a Monumentelor Istorice lucrează, vor intra în atenția acestor fonduri și a restauratorilor toate lăcașurile de cult care sunt pe lista monumentelor istorice, indiferent dacă sunt ortodoxe, romano-catolice sau de altă orientare religioasă.

Întorcându-mă la finanțarea care este prevăzută la capitolul "Transferuri", la care vom ajunge imediat, "Ansamblul Memorialul victimelor comunismului și ale rezistenței din Sighet" primește prin proiect 4,5 miliarde, din care nu este necesar să se dizloce pentru alte obiective, deoarece ea are la bază o lege pe care dumneavoastră ați votat-o, Legea nr. 95/1997, și în ordinea firească a lucrurilor acest obiectiv istoric fundamental pentru timpurile noastre, conform statisticilor noastre și modului în care s-au gândit etapele restaurării și punerii în valoare, ar trebui ca la anul, în 1999, această importantă imagine a unui trecut care a costat atât de mult ființa națională să fie deschisă tuturor celor care vor să o vadă și să o cunoască.

Am să vă comunic și probabil foarte curând o să aveți la casetele dumneavoastră un document prin care veți afla toate amănuntele restaurării.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Lista muzeelor există? Unde este lista?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru,

Vă rog să completați, mai era un răspuns.

Domnul Ion Caramitru:

În Hotărârea de Guvern privind funcționarea Ministerului Culturii nr. 134, care a apărut acum, "Muzeul Carpaților Răsăriteni" este evidențiat în lista muzeelor, în directa subordine a Ministerului Culturii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În momentul de față sistăm discuțiile pe acest alin. 4 a)— "a" mic. Vă supun spre aprobare și vă rog să fiți atenți, Onorați colegi, ocupați-vă locurile în sală și să fiți atenți, da?

Domnul deputat Baciu, vă rog mult, ocupați-vă locul!

Vă mențineți amendamentul, domnu’ deputat Bălăeț? Îl mențineți, da? Bun. Fiind un amendament de completare respins de comisei, eu vă supun spre aprobare alin. a) în forma prezentată, susținută de comisie, forma inițiatorului.

Vă rog frumos să fiți atenți. Alin. a) forma inițiatorului, susținută de comisie.

Voturi pentru?

Vă rog să numărați. Cu ocazia asta verificăm și cvorumul, ca să nu fie nici un fel de discuții. 145 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Vă rog, țineți mâinile sus, ca să numărăm corect.

51 de voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri, 3 plus 2.

Suntem în cvorum, din păcate suntem 201 în sală în acest moment, 202 cu domnul deputat.

Vă supun spre aprobare, amendamentul domnului deputat Bălăeț care ar completa alin. a), amendamentul domnului Bălăeț care este trecut la numărul curent 26 din Raportul amendamentelor respinse de comisie, privind restaurarea "Coloanei fără sfârșit" din Ansamblul "Constantin Brâncuși" de la Târgu Jiu, respins de inițiator și de comisie pentru motivele arătate.

Deci, voturi pentru acest amendament? Vă rog.

Cu 66 pentru...

Voturi împotrivă?

Vă rog, țineți mâinile sus, și încercați să ocupați locurile în sală, ca să putem număra mai ușor, ca să meargă mai repede. Discuții în sală, vociferări.)

Liniște, vă rog. Vă rog, țineți mânile sus, că nu se poate număra.

Cu 136 de voturi împotrivă...

Abțineri? 4 abțineri.

S-a respins amendamentul.

Trecem la lit. b) mic de la alin. 4 — textul inițiatorului, susținut de comisie.

Vă rog, amendamentul la b) mic.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați senatori și deputați,

Amendamentul pe care-l propune este la b) mic. Iarăși optez pentru un text integrat acum, dar este același text, îmbunătățit și cu amendamente făcute de alți colegi în continuare.

La b) mic se prevede: ŽCheltuielile de participare a României la programele Comunității Europene, Media 2, Caleidoscop, Arian, Rafael, inclusiv cele pentru achitarea contribuției de participare a României la aceste programe, în anul 1998 — virgul㠗 precum și sprijinirea publicațiilor "Literatură și Artă", "Basarabia", "Glasul Națiunii", "Țara" și "Limba română" — BasarabiaȘ. Închidem paranteza și rămâne așa.

Sigur, amendamentul meu prevedea un punct aparte. Acum socotesc că este bine să fie integrat, este același lucru, și se completează cu propuneri venind din partea altor deputați cum este doamna Leonida Lari și alți colegi, domnul Țurlea și alții și care se regăsesc în continuare.

De ce susținem această chestiune?

Sigur că suntem de acord ca în buget să se prevadă cheltuieli de participare a României la programele Comunității Europene. Dar avem nevoie și de participare prin buget la programele noastre de integrare națională. Or, tocmai publicațiile acestea din Basarabia, nenominalizate nicăieri în buget, se află în situația de a fi sufocate, într-o mare de publicații care sunt făcute în limba rusă, cu alt alfabet.

Noi trebuie să avem în vedere că aici ne confruntăm cu una din problemele esențiale ale viitorului țării noastre. Ea formează o parte complementară la partea inițială din punctul b).

Vă rog foarte mult să fiți de acord, că este o propunere rezonabilă și că este necesar să avem această prevedere în cadrul bugetului nostru. Este posibilă, este firească, este necesară.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Ca unul din cei care cunoasc problemele Comunității românilor din Ucraina, alături de foarte mulți alți colegi, mă simt obligat să susțin amendamentul care s-a propus și, mai ales că domnul președinte Remeș a propus ca art.11 alin. 1 să fie definitivat și votat mâine.

Deci nu sunt probleme de mutat de la un articol la altul a unor sume care să vă impresioneze și să votați împotrivă.

Eu rog pe toți colegii să fim de acord să ajutăm și pe românii care — fără voia lor, și fără voința lor, și mai ales împotriva voinței lor — pe pământul lor strămoșesc, aparțin astăzi altei țări, aparțin Ucrainei.

Eu cred că primii români de pretutindeni pe care trebuie să-i apărăm să rămână români sunt cei din nordul Bucovinei, Ținutul Herța și sudul Basarabiei.

De aceea susțin acest alineat și m-am bucurat că l-am regăsit și în alte amendamente, ale domnului Bălăeț, bunăoară, ale domnului Matei Boilă la art. 11, respectiv, alin.17 și ale altor colegi.

Motivația: noi trebuie să nominăm aici, la acest articol, sume pentru cărți, pentru reviste, pentru post de radio, pentru post de televiziune local, pentru expoziții, pentru festivaluri populare, așa cum pentru alte etnii deja vom asista săptămâna viitoare la astfel de manifestări pe banii statului nostru.

A doua motivație. La respingere se vorbește de: "la dispoziția Departamentului Informațiilor Publice". "La dispoziție" înseamnă și un turism, fie el și cultural, fie și un protocol, care înseamnă și altceva. De aceea, susțin să se prevadă aici, să se sprijine publicațiile de aici și le nominez, adică, să se sprijine Revista "Plai românesc", "Concordia" și "Arcanul". De asemenea, să se sprijine "Casa Națională Română" din Cernăuți, care la această dată este datoare cu 3.000 de grivne și urmează să fie scoasă de acolo prin neplata datoriei și mai ales că mai are de plătit de mai multe ori geamuri sparte pentru delict de opinie a românilor din Cernăuți.

Eu vă propun — și insist la aceasta — și cred că o să găsesc înțelegerea dumneavoastră pentru ca în viitoarele bugete să nu mai avem a realiza și plăti un alt "Memorial", care s-ar chema "Memorialul limbii române din nordul Bucovinei".

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Traian Decebal Remeș.

Da, erați dumneavoastră? O să vă dau dumneavoastră de la comisie, după aceea.

Doamna deputat Lari.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Îmi amintesc la câte suferințe și chiar pierderi de vieți omenești s-a ajuns în Basarabia pentru reîntoarcerea limbii, grafiei latine, a istoriei românilor după 50 de ani de colonizare și când văd cu câtă ușurință Comisia de finanțe a Parlamentului României respinge un sprijin cât de mic publicațiilor de orientare unionistă din Basarabia, din Bucovina, mă cuprinde pur și simplu o mare nedumerire, ca să nu zic amărăciune.

Am propus un amendament la Comisia pentru cultură și mass-media a Camerei Deputaților, care a fost acceptat unanim, privitor la sprijinirea publicațiilor "Literatură și artă", "Glasul națiunii", primul ziar în grafie latină din Basarabia postbelică, "Țara", "Basarabia", "Limba română", citadele ale românismului în acel "ocean" de presă rusească.

Amendamentul meu prevede un adaos de 1 miliard și jumătate la Departamentul de Informații Publice pentru presa basarabeană de orientare unionistă.

O anume presă de orientare pro-românească din Basarabia i-a ajutat pe bieții români basarabeni să înțeleagă că se află într-o colonie a imperiului sovietic, să cuteze și să-și arunce jugul colonial, să aspire către patria-mamă. Datorită acestei prese mișcarea de eliberare națională din Basarabia a atins apogeul ei în 1989, în Parlamentul Republicii Moldova aprobându-se prin lege limba, grafia latină, însemnele naționale. Dar în timpul, precum și după războiul provocat în Transnistria de forțele imperiale în agonie, asupra acestor publicații au început atacuri acerbe, ajungându-se chiar până la hărțuire prin tribunale, cu interminabile procese, sau la devastări de sedii și prădare de bunuri redacționale.

Luând în vedere problemele cu care se confruntă presa de orientare pro-românească, guvernul din 1994–1995 a emis o ordonanță de urgență cu privire la sprijinirea presei basarabene de interes național.

Guvernul din 1996, dintr-un început, a aprobat această ordonanță, apoi, la insistențele Comisiei de cultură și mass-media

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți amabilă, doamnă, reveniți la subiect, și încercați să nu citiți toate paginile pe care le aveți, să spuneți clar: susțineți sau nu amendamentul respectiv?

Pentru că dumneavoastră aveți un text foarte lung, pe care vreți să-l citiți.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Mă iertați, trebuie să ofer niște explicații, ca să înțeleagă lumea despre ce este vorba.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Să nu credeți că nu înțelegem, să nu ne credeți chiar așa că nu înțelegem. Înțelegem foarte bine.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Îmi permiteți, acum închei.

Deci, la insistențele Comisiei de cultură și mass-media

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mai las o jumătate de minut să încheiați, vă rog.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Comisia de cultură a revenit

Domnule, vă rog frumos, eu vorbesc foarte rar în Parlamentul acesta, abia mi se oferă cuvântul și nu-mi permiteți să vorbesc încă două minute

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu vă permit să mai vorbiți decât jumătate de minut, doamnă, pentru că este foarte simplu, este un amendament; pe tema amendamentului ăsta se pot scrie romane în momentul de față și motive sunt serioase, dar aici este vorba de un amendament care trebuie susținut sau nu. Și puteți după aia să mai reveniți.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Ca să avem câștig de cauză pentru a-l susține trebuie să explic niște situații care s-au întâmplat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O cunoaștem, doamnă

Din sală:

Se știe situația...

Doamna Leonida Lari Iorga:

Deci, la insistențele Comisiei de cultură, totuși s-a revenit asupra acelei ordonanțe de urgență, s-a format Fondul "Moldova", dar acest Fond "Moldova" a dispus numai de un miliard de lei. Și acest miliard de lei era desemnat și pentru muzee, și pentru teatre, și pentru edituri, și pentru presă. Ceea ce firește nu s-a ajuns.

Acum noi vorbim mereu despre apropiere dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului, dar când e s-o dovedim la modul concret nu prea facem nimic. Pur și simplu pălim cu obrazul. La fel s-a întâmplat și cu

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Acum vedeți, doamnă, de ce erau bune cele trei minute.

Vă rog foarte mult să încheiați, vă mai las exact zece secunde, ca să încheiați. Vă rog, după care vă blochez microfonul.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Pe mine mă miră indiferența și chiar aversiunea cu care sunt tratați oamenii din Basarabia și Bucovina. Eu vă spun că îmi e teamă, pur și simplu, ca într-o bună zi să nu ne pomenim că rămânem numai cu trei județe și o stână.

Eu am propus un amendament la art. 11 alin. 17

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu am ajuns încă acolo, doamnă!

Doamna Leonida Lari Iorga:

Am ajuns.

Dați-mi voie să vorbesc, domnule!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu am ajuns încă acolo, suntem la alin. 4.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Am propus amendament la art. 11 alin. 17, dar era vorba de Departamentul Informații Publice, acum eu m-aș alătura amendamentului propus de domnul Bălăeț, ca problema care privește presa basarabează de orientare unionistă să treacă la art. 11 alin. 4 lit. a)...5.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun, am înțeles.

Vă mulțumesc.

Vă rog foarte mult.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Vreau să vă spun, doamnelor și domnilor, că am fost întreruptă de vreo șapte ori, nu mi s-a permis să-mi exprim punctul de vedere și toată situația care s-a întâmplat timp de doi ani, vizavi de acestă presă basarabeană și bucovineană, aflată într-o situație pur și simplu dezastruoasă...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, sintetic, ce spuneați dumneavoastră este ca, fiind de acolo, să susțineți; de fapt, asta ce ați spus dumneavoastră în atât de multe cuvinte, se sintetizează cam așa: susțin amendamentul domnului deputat Bălăeț. Iată că se poate vorbi și mai puțin.

Îi dau cuvântul domnului senator Dumitrașcu.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Vedeți dumneavoastră, tocmai intoleranța (Discuții în sală.)

De la Decebal ar trebui să o iau, domnule, că habar nu ai cine e ăla. (Aplauze în sală.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Liniște, vă rog!

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnilor,

Monitorul Oficial va reține totuși în paginile lui aproape incendiare o activitate de care unora nu le va fi dat să fie mândri.

Am vrut să spun altceva, de altfel.

Deci, important este, dacă discutăm aici marea problemă a românilor de pretutindeni și mai ales a românilor din jurul hotarelor țării noastre sau o discutăm la același articol, la punctul 17 c).

Dacă discutăm la punctul 17 c), eu vă spun că nu am excesivă încredere în Departamentul Informațiilor Publice.

Acest Departament al Informațiilor Publice este un departament care nu insistă pe problemele neapărat necesare ale neamului nostru, ci pe altfel de informații publice, care sunt uneori de natură politică. Dacă ni se făgăduiește de către conducerea de acum, de către biroul acesta și de către Guvern că vom face niște despărțiri, vom pune niște uluce între subiectele componente ale lui 17 c), atunci vom avea ceva precis în legătură cu românii de peste hotare. Normal că depășim această propunere, care nu se încadrează în mod excesiv aici — fie vorba între noi — adică nu merge cu totul neapărat aici și o discutăm la 17 c), dar cu această idee, dacă vom face la 17 c) un alineat anume pentru românii de peste hotare, o anume sumă și nu niște probleme în general și chiar trimiteri precise la românii din românii din românii din

Dacă lucrul acesta se face, eu nu voi sprijini în amendament făcut in extremis, pentru a nu pierde problema românilor de peste hotare.

Ce ziceți, domnilor conducători ai acestei ședințe? Se poate ca domnul ministru al culturii să intervină.

Îl rog chiar.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să-i dau cuvântul inițiatorului, domnul ministru Caramitru, pentru a interveni, după care o să vedem cum continuăm.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Ion Caramitru:

Domnule senator,

Țin să vă mulțumesc că ați deschis discuția de maniera asta, pentru că este o problemă care consider că este fundamentală. Români sunt pretutindeni. Fiind pretutindeni, este nevoie să ne ocupăm de toți românii de pretutindeni, pentru a întreține spiritul românesc, pentru a întreține relația cu țara, pentru a-i aduce în contact nemijlocit sau cât mai aproape cu ce se întâmplă aici și ceea ce ar trebui să se întâmple peste tot cu românii noștri.

În acest sens, vă anunț că toate avizele au fost luate, inclusiv al Ministerului Culturii și, probabil, mâine, în ședința de guvern, va avea și avizul Consiliului Legislativ și astfel va fi dezbătut înființarea unui Secretariat de stat pentru românii de pretutindeni, care va fi în subordinea directă a primului-ministru.

Am fost unul din cei mai apropiați ai acestei idei, pentru că ceea ce s-a întâmplat până acum, fondurile foarte mici, nesemnificative, o politică uneori obtuză, alteori difuză, de cele mai multe ori fără efect, a făcut ca foarte mult din ceea ce s-a petrecut în România în ultimii ani să nu se poată face cunoscut peste tot.

Unul din efectele pe care le-am urmărit la fața locului, când am plecat de câteva ori din țară și am vizitat români din Germania care s-au abonat la canalul de televiziune "Internațional" a fost să constat cât de important este pentru ei să vadă ceea ce se întâmplă în țară, fără înfrumusețări de prisos.

În plus, dacă ați răsfoi mai departe proiectul de Lege a bugetului pe anul în curs, la art. 24 lit. c), o să aflați în acest proiect de buget – Fondul "Moldova" crește de la 5miliarde în 1997 la 20 miliarde pe 1998.

Rugămintea mea este să-l votați în unanimitate.

În ceea ce privește celelalte aspecte care țin de depărtarea din punct de vedere geografic a românilor de țară, părerea mea este că eforturile conjugate ale Ministrului de Externe și, în special, ale Ministerului Culturii, ca și acest nou Secretariat de Stat, trebuie să fie expresive.

De aceea, deși am trimis la comisiile de specialitate ale celor două Camere o susținere, aș spune, dramatică, din partea Ministerului Culturii, dar, în același timp, pragmatic pusă în pagină de către Consiliul Europei, în luna iunie anul trecut, ca recomandare pentru guvernele lumii, ca bugetul culturii în țările civilizate să fie minimum 1% din P.I.B...

Vă reamintesc că bugetul culturii cu toate aspectele lui — așa cum este prins în proiectul nostru de buget — reprezintă în acest moment 0,50, cam 49 spre 50, cuprinzând activitatea Ministerului Culturii, Tineretului și Sportului, Cultelor ș.a.m.d.

Ministerului Culturii îi revine conform acestui buget 0,13%, și îmi aduc aminte de o expresie celebră a domnului ministru Pleșu: "Avem la cultură nimic virgulă fără ceva".

În măsura în care România se va dezvolta, aș spune, expresiv — și sper ca lucrul acesta să se întâmple în următoarele două luni — pentru bugetul pe anul 1999 am să vin la dumneavoastră, în plen, să vă pretind să acceptați ideea că prin cultură România se poate exprima lumii infinit mai bogat și mai expresiv decât în multe alte domenii. De aceea, cifra de 1% ar fi pentru România o imagine care ar face pe foarte multă lume să pălească în fața forței spirituale, înarmate cu talent a neamului nostru. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Adrian Năstase, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Vă rog.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Aș vrea să salut anunțul pe care l-a făcut domnul ministru Caramitru în legătură cu intenția de a se crea un Secretariat de Stat, în subordinea primului-ministru, pentru românii de pretutindeni.

Cred că este o foarte bună decizie. Această decizie va permite, într-adevăr, o organizare înțeleaptă a fondurilor și va încheia lungi discuții care s-au purtat de-a lungul acestor ani în legătură cu strategia pe care noi o dezvoltăm și pentru românii care se află în apropierea actualelor frontiere ale României și pentru cei care sunt în ceea ce se numește adeseori "diaspora".

Aș vrea sub acest aspect să spun că așteptăm cu interes să vedem textul proiectului de lege respectiv, pe care-l vom susține.

Înainte de a începe acest vot, aș vrea să-mi exprim o curiozitate personală, și profit de prezența domnului ministru aici, pentru a-l întreba dacă există cumva o legătură între statuia sau monumentul care este instalat în Piața Charles de Gaulle, instalat de curând, pe care unii l-au caracterizat drept un inspirat gândac de Colorado, și noua denumire a acestei piețe.

Aș vrea să încerc să înțeleg dacă astfel de operațiuni importante sub aspectul sprijinului pentru acte de cultură au în acest moment într-o mare metropolă cum este Bucureștiul, care nu are încă o statuie a lui Cuza, deci, dacă aceste inițiative vor continua în acest moment, dacă în vreun fel, comisiile Parlamentului, eventual cei care — într-un fel sau altul — vor putea să facă parte dintr-un comitet de patronaj pentru astfel de inițiative, ar putea fi implicați, pentru ca noi să înțelegem mai bine care sunt rațiunile unor astfel de inițiative "artistice", cum este cea de care am vorbit mai devreme.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului ministru pentru a răspunde.

Domnul ministru Caramitru.

Domnul Ion Caramitru:

Mulțumesc.

Domnule deputat, a trebuit să intru într-un conflict de idei cu dumneavoastr㠗 deși simpatia pe care v-o port o cunoașteți — și să vă bănuiesc de o lipsă de obiectivitate și de umor.

Toți avem umor. Vă reamintesc: s-a discutat mult despre Brâncuși, că bietul de el a trebuit să plece din România, pentru că atunci când a făcut acea coloană toată lumea a fost împotriva ei. Ba, mai mult, mai târziu au vrut să o dea și jos. Nu pentru frumusețea ei, ci pentru "urâțenia" în ghilimele, pe care o regăseau ceilalți.

Acest monument, pe care l-ați văzut în Piața "Charles de Gaulle" este al unui mare artist român, recunoscut în toată lumea, pe numele lui, Paul Neagu. Este rezultatul unui concurs de specialitate pe care l-a câștigat încă în anul 1991.

Realizarea ei, turnarea ei și montarea ei au durat câțiva ani, pentru că este o piesă grea.

Eu nu știu dacă am putea face o comisie de bun gust care să asigure gustul și de azi, și de mâine, și de peste o sută de ani.

Atâta vreme cât artistul este recunoscut pe plan mondial și este recunoscut în străinătate, și este un nume care face cinste României, chiar dacă unii au spus că seamănă cu un nasture, dar înăuntru este înscrisă o idee care este sfântă neamului românesc și aceea este a crucii, dacă o priviți din orice unghi. Am putea măcar să credem că ne putem închina, când trecem pe acolo, că nu avem cruciulița la gât.

Dar m-aș feri să fac judecăți de valoare într-un domeniu în care nu sunt specialist. De aceea, toate etapele succesive pentru ridicarea unui monument au fost îndeplinite. Și concursul, și numele artistului, și locul ales, și realizarea ei.

Unora le place, altora nu le place.

Despre "Coloana" lui Brâncuși astăzi toți vorbim ca desspre miracolul național al artei plastice. Noi vorbim așa, pentru că au trecut niște ani, de-a lungul cărora am învățat carte.

Despre Paul Neagu știm foarte puțin și nu avem deocamdată decât acest monument. S-ar putea să ne mândrim mai târziu cu el. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Bălăeț, care a făcut acest amendament, după care trecem la vot.

Vă rog.

Domnul deputat Lădariu, da, v-am văzut.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Eu aș vrea să spun că îmi mențin formularea și amendamentul și cer să fie supus la vot, aducând în plus niște argumente sau contraargumente la cele spuse de domnul ministru Caramitru.

Dânsul a invocat pentru publicațiile din Basarabia punctul 17 la acest articol lit. c) unde sunt indicate 3,1 miliarde la Departamentul Informațiilor Publice pentru sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora. Ceea ce este cu totul altceva. Este o activitate care într-adevăr poate să fie sprijinită pe linia organizațiilor reprezentative ale românilor de pretutindeni. Dar eu am cerut aici nominalizarea, conform părții anterioare a literii respective, unde se spun niște lucruri foarte concrete: Media 2, Caleidoscop, Ariane, Rafael. Nominalizarea publicațiilor noastre vine tocmai pe linia completării programului acesta național de integrare care trebuie să fie complementar cu programul de integrare europeană.

A mai fost invocat și la pagina 20 Fondul "Moldova", lit. c) din art. 24.

Vreau să spun, stimați colegi...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte, domnule deputat: să ne întoarcem la subiect, la art. 4 punctul b) mic, pentru că o să ajungem și la 24 c) mic mai încolo.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Sigur, domnule președinte, numai că acest Fond "Moldova" este și el spus la modul general, el este pe linia colaborării guvernamentale între cele două guverne. Or, noi știm că în Moldova politica guvernamentală nu este chiar aceea pe care o dorim noi, de apropiere cu România, ci de izolare, dacă putem să spunem așa. Și atunci noi nu trebuie să sprijinim întru totul programe guvernamentale, ci acolo trebuie să nominalizăm neapărat. Dacă nu o facem aici, va trebui să facem acolo această nominalizare a publicațiilor pe care vrem să le sprijinim, observate la modul concret, nu la modul acesta general.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lădariu.

Deci, alin. 4 punctul b) mic.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnilor miniștri,

Mie îmi pare amendamentul domnului Dumitru Bălăeț așezat, sprijinit pe o temeinică logică.

S-ar putea ca intervenția mea să pară puțin patetică. Aș dori și aș face un apel către toți domnii senatori și domnii deputați, dacă pot ca măcar în anumite situații să lase de-a parte anumite orgolii supradimensionate, interesele de partid sau de grup pentru a ne îndrepta privirea spre această dureroasă realitate, care o constituie românii din afara granițelor.

Totul fără prejudecăți și fără fariseism.

Eu aș aduce câteva argumente din această zonă a unor paradoxuri. În timp ce pentru refugiații care ajung în România se alocă 5 miliarde, pentru Departamentul Informațiilor Publice, pentru sprijinirea activităților românilor de pretutindeni și a organizațiilor acestora, de abia 3,1.

Nu voi intra în sfera unor speculații. Amintesc doar că pentru "Memorialul" de la Sighet se alocă 4,5 miliarde, pentru Departamentul pentru minorități — 13 miliarde.

Doamnelor și domnilor,

Este cunoscută puterea leului de astăzi, dar și mai cunoscute sunt necazurile fraților noștri de dincolo de Prut. Ce s-a dat de fiecare dată, trebuie să recunoaștem, este un mizilic, prea puțin.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, îmi permiteți.

Vă reamintesc, onorați colegi, că programul de astăzi nu se termină la orele 19,00. Văd că unii dintre colegi și-au luat servietele și, așa, pe nevăzute, vor să dispară din sală.

Rog liderii de grupuri să ia măsurile necesare, să-i aducă înapoi, pentru că vom face un apel nominal chiar la ora asta, dacă e nevoie.

Vă rog, domnule deputat. Asta, în respectul dumneavoastră, care rămâneți până la sfârșit aici.

Vă rog.

Domnul Lazăr Lădariu:

Trebuie să recunoaștem că s-a dat atât de puțin pentru publicațiile românilor din afara granițelor.

Apoi mai intervin și alte stări obiective. Să nu uităm că scriitori din Basarabia și, mai ales,... se află între ciocan și nicovală, că scriitori marcanți sunt loviți din toate părțile.

O dihonie calculată, bine cultivată duce la dezbinarea lor.

Aș încheia...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, reveniți la amendament: îl susțineți sau nu?

Domnul Lazăr Lădariu:

Aș încheia cu această dorință de a fi subvenționate aceste ziare, pentru că sunt impuse de o realitate. Realitatea aceasta se bazează pe argumente că toți dorim scoaterea de sub influența rusească, scoaterea de sub tutela alfabetului chirilic.

Sunt de acord cu ce se spune aici, că trebuie să ne gândim pentru toți, la toți românii, și la cei din Basarabia și din Bucovina,...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, suntem la 4 b) mic și, la 4 b) mic, vă rog foarte mult, am mai rugat pe toți cei care luați cuvântul, fiți sintetici și nu patetici.

Vă rog foarte mult.

Domnul Lazăr Lădariu:

Am încheiat, domnule președinte.

Nu vreau să revin la 17 lit. c) Dacă vor fi 3 milioane, 7 milioane sau 9 milioane, după Sandu Timoc nu aceasta este important.

Important este că acești români se afl㠗 cum spuneam — și în Basarabia, și în Bucovina, și pe Valea Timocului, și în Macedonia, și în Grecia, și în Bulgaria, și în Albania, și în Ungaria, și în America.

Deci să sprijinim aceste reviste, să sprijinim și să nu uităm un lucru.

Aș vrea să vă gândiți bine la ceea ce votați uneori. Dacă ne tăiem la degetul mic sau la cel mare mâna ne doare la fel.

Să nu facem în așa fel încât să lăsăm o umbră prin activitatea noastră și a Parlamentului asupra acestei realități pe care o știm și noi destul de bine, să fim considerați încă o dată cum am fost considerați, că ne-am abandonat frații.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul deputat George Șerban — P.N.Ț.C.D.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Șerban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Să revenim totuși la textele pe care le avem în față. Efectiv, noi avem acum de votat punctul 4 b) mic.

Domnul Bălăeț are amendament după punctul 4 b) mic, așa scrie, după punctul 4 b) mic. Însă domnul Bălăeț a venit aici și a amestecat și a creat iarăși derută.

Este a nu știu câta oară când se creează astfel de confuzii, spunând că la 4 b) mic se introduce.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult.

Domnul Gheorghe Șerban:

Dați-mi voie! De o jumătate de oră sau de o oră ne învârtim în jurul unui articol care este foarte clar aici. La 4 b) mic stă scris: cheltuieli de participare a României la programele Comunității Europene — Media 2, Caleidoscop, Ariane, Rafael —, inclusiv cele pentru achitarea contribuției de participare a României la aceste programe în 1998.

Acest articol trebuie supus la vot, pentru că nu există nici un amendament scris la acest articol. L-a făcut în sală domnul Bălăeț, atașând amendamentul său privind românii de pretutindeni. Or, nici nu cred că se pot amesteca aici caii cu covrigii.

Acest articol se referă la participarea noastră la programele Comunității Europene.

Vă rog să revenim la text, să votăm și... Pe amendamentul domnului Bălăeț s-a făcut suficientă vorbire. Să lăsăm să-și spună părerea președintele comisiei și să supunem la vot.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Baciu, de la Partidul Democrat.

Vă rog.

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Am o rugăminte la domnul președinte de ședință și insist asupra ei.

Să nu-i mai amenințe mereu pe cei care pleacă din ședință, să nu mai spună mereu "Nu plecați!", pentru că, de fapt, cei care pleacă, pierd. Noi suntem în câștig, cei care rămânem, pentru că asistăm pe gratis la un spectacol greu de găsit în altă parte decât în această sală. Asistăm la acest spectacol de ore întregi, pe cuvânt, pe gratis, fără să ne coste nimic.

Avem aici pe ministrul culturii, care poate să ne dea un certificat de calitate pentru spectacolul nostru. Așa că, vă rog încă o dată, domnule președinte, să-i lăsați să plece pe cei care vor, pentru că ei sunt în pierdere.

În legătură cu chestiunea pe care o discutăm. Nu a venit domnul Bălăeț să susțină pe românii de pretutindeni, și nici ceilalți. Au venit să-și facă propagandă electorală și imagine. Pentru că problema românilor de pretutindeni nu are nici o legătură cu articolul acesta pe care noi trebuie să-l votăm, absolut nici una.

Dacă întoarcem paginile bugetului, vedem că această chestiune este prevăzută la încă câteva articole mai încolo.

Eu vreau să vă mai spun ceva. La Comisia de politică externă a Parlamentului avem deja un proiect de lege, care se intitulează chiar așa: "proiect de lege pentru ajutorarea românilor de pretutindeni". Acolo sunt prevăzute o mulțime de măsuri, inclusiv măsuri de natură financiară.

Nu văd pentru ce, nu văd pentru ce am omorât noi acum o oră și jumătate, pentru ca fel de fel de colegi de ai noștri din partidele din stânga mai ales, să-și facă propagandă, imagine, ne omoară timpul nostru aici.

Eu le mulțumesc pentru spectacol, dar sper ca mâine sau poimâine să nu se mai întâmple așa ceva.

Să trecem la vot și după aceea o să ne ocupăm și de românii de pretutindeni, pe care-i iubim cu toții, la care ne gândim cu toții, dar să discutăm acolo unde este cazul și să nu băgăm această problemă și unde nu trebuie.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. S-a spus cam tot ce se putea spune.

Vă supun spre aprobare lit. b) mic a alin. 4, în forma inițiatorului, având în vedere că amendamentele au fost respinse de comisie, de inițiator.

Voturi pentru? Vă mulțumesc. Mare majoritate.

Voturi împotrivă? Dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu 7 abțineri, a fost adoptat alin. b).

Vă supun spre aprobare, pentru că insistă domnul Bălăeț, acest alin. c) mic, privitor la cheltuielile pentru sprijinirea activității culturale a românilor de peste hotare, care este un amendament prezentat, care ar fi un punct c) la alin.4.

Deci, voturi pentru, la acest amendament al domnului Bălăeț.

Vă rog, voturi pentru.

Vă rog foarte mult țineți mâinile sus, ca să se poată număra, pentru că este și lumina destul de păcătoasă în sală, poate și oboseala...

Vă rog.

Cu 58 de voturi pentru, insuficient, și cu unul pe partea dreaptă, 59, insuficient pentru a trece.

Vă supun spre aprobare alin. 4 în ansamblu.

Voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Un vot împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

A fost adoptat.

Trecem la alin. 5.

Domnul deputat M·rton.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Așa cum am început deja, la poziția 27 este un amendament al Comisiei pentru cultură, care, de fapt, corect ar trebui să intervină între alin. 4 și 5, deci nu o literă distinctă a alin. 4, ci între 4 și 5.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, este adevărat.

Înainte de a trece la acel alineat, la poziția 27, în anexa 2 a amendamentelor respinse este un alt alin. c) mic, care a fost de la Comisia pentru cultură.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Care merge exact pe sistemul alin. 4. Deci exprimă că din sumele prevăzute în bugetul Consiliului Național al Audiovizualului, ca și din sumele pentru cultură o parte se poate plăti să se finanțeze și cheltuieli de participare a României la platforma europeană a autorităților de reglementare.

Astea sunt instituțiile similare C.N.A.-ului.

Deci, așa cum am căzut de acord ca Ministerul Culturii să plătească anumite sume pentru participare internațională, includem aici, fără a cere o sumă în plus, o posibilitate legală, ca și acel spor al nostru, de reglementare, să fie prezentat în Europa, lângă celelalte foruri.

Deci acesta este amendamentul nostru, iar baza legală pe care noi încercăm să o creăm este tocmai această lege, pentru că, altfel, ei, fiind bugetari, nu au cum să plătească această contribuție și nu au cum să participe la acest for european.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnul deputat George Șerban — P.N.Ț.C.D.

Vă rog.

Fac precizarea că sunteți de la Grupul P.N.Ț.C.D. pentru că există doi George Șerban, în Parlament: unul la Partidul Democrat și dumneavoastră.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Șerban:

Deci fac o precizare: nu este vorba de alocarea unei sume în plus, este vorba de o sumă mică, de 12 milioane de lei, echivalentul a 3.000 de mărci, pe care C.N.A. îi are.

Problema este că, conform legii finanțelor, nu pot să facă această cheltuială, Curtea de Conturi nu permite, dacă nu sunt prevăzuți expres în buget.

Deci, ca atare, este un gest aproape formal.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru, inițiatorul? Punctul de vedere?

Vă dau cuvântul după ce o să ia cuvântul domnul deputat Acsinte Gaspar.

Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu aș ruga ca președintele Comisiei de buget-finanțe, totuși, să vină să dea niște elemente, niște explicații în plus față de motivarea care a dat-o, de ce a fost respins acest amendament.

Adică spune că nu pot fi prevăzute aceste cheltuieli, întrucât nu există bază legală pentru aceasta.

Putem crea prin Legea bugetului acte care să stea la baza alocării sumelor din buget?

Noi știm că avem anexa nr. 4 la proiectul de lege, unde sunt prevăzute toate actele normative în vigoare, pe care se construiește bugetul. Poate ne explică să înțelegem, pentru cei care nu au suficiente cunoștințe în legătură cu modul în care se construiește un buget.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului senator Dumitrașcu și, după aia, domnului ministru Rușanu.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnilor colegi,

Sigur că susțin punctul de vedere al domnului George Șerban. Vreau să spun însă că cel puțin de 4–5 ori am votat niște mici "legișoare" — ca să zic așa, de două ori diminutivate — pentru ca Academia, de pildă, să facă parte din nu știu care organism și să-și plătească o cotizație. Sunt situații în care unele organisme românești care se cer a fi integrate europenismului și mondialismului au nevoie, la urma urmei, de niște sume minore, iar noi ne împiedicăm de lucrul acesta. Putem noi, prin buget, să includem aceste sume minore pentru așa ceva? Ne dă dreptul domnul care va vorbi după mine să facem această chestiune, care, la o adică, face mai puțin chiar decât timpul pe care îl pierdem noi aici pentru acest element, dar care este absolut necesar?

Așadar, domnilor, sunt împotriva respingerii de către comisie a acestui amendament, care e necesar și care e normal. Este posibil să votăm normalul. (Comentarii în sală.)

Nu vă supărați! De ce vă supărați? Este posibil să votăm normalul. Nu v-am supărat, doamnă, cu nimic. Nici nu vă cunosc, nici nu v-am auzit ca fiind dumneavoastră parlamentar. Nici n-am auzit un parlamentar ca dumneata. Nu v-am văzut până acum. Hai să facem cunoștință! Pe mine mă cheamă Dumitrașcu. (Râsete în sală.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, nu purtați discuții cu colegii din sală. Nu știu dacă l-ați cunoscut pe domnul senator Dumitrașcu...

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Rușanu.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Art. 11 alin. 4 lit. c), amendamentul adus acolo, privind asocierea la platforma europeană a autorităților în reglementare — și această asociere care costă 3.000 de mărci — nu este vorba de participare la programe europene, ci de o asociere la un organism internațional care, conform Legii nr. 4 privind acordurile internaționale, se aprobă prin lege. Deci soluția acestui amendament este inițierea unui proiect de lege pentru asociere la această platformă europeană, pentru că este prevăzută pe partea de cheltuieli.

Vă mulțumesc. (Discuții în sală.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Întreb dacă vă mențineți amendamentul, având în vedere această explicație? Îl mențineți sau nu? Îl mențineți.

Vă supun, deci, acest amendament al Comisiei pentru cultură, care a fost respins de comisie și de inițiator... Da. Comisia. Domnul Traian Decebal Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Un prim răspuns pentru domnul deputat Gaspar.

La Anexa nr. 4 avem "Veniturile" — felurile de impozite și taxe care se constituie în venituri.

Explicația dată de domnul Rușanu este absolut pertinentă și comisia rămâne pe poziția inițială. Cerem respingerea acestui amendament.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Îl retrageți? Îl retrageți.

Atunci continuăm cu alin. 5.

Domnul deputat Țurlea.

Vă rog.

Domnul Petrea Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule ministru,

Iată la alineatul acesta 5, la punctul 5, se scrie printre altele despre achizițiile de case memoriale. Eu nu știu — pentru că am răsfoit aceste două kilograme de buget și n-am găsit — nu știu dacă există deja o listă a caselor memoriale care se au în vedere pentru a fi cumpărate sau dacă intenționează ministerul să facă o asemenea listă.

În ambele cazuri vă propun, domnule ministru, să introduceți neapărat pe această listă două lucruri esențiale pentru cultura românească, în ansamblu, și, în special, pentru cultura românilor din Covasna:

1. Clădirea primei școli românești din Sfântu Gheorghe, datând din 1799, și

2. Casa memorială "Romulus Cioflec" din Araci — județul Covasna.

Sunt niște monumente de cultură de importanță națională, dar în special pentru românii de acolo sunt de importanță capitală.

Vă rog să le rețineți, domnule ministru, atunci când veți face lista respectivă.

Dacă vreți, domnule ministru, le mai citesc o dată:

1. Clădirea primei școli românești din Sfântu Gheorghe — Covasna, 1799;

2. Casa memorială "Romulus Cioflec" din Araci, județul Covasna, două bunuri de importanță națională și extrem de valoroase pentru conștiința românească din acest județ.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul domnului deputat Baciu.

Vă rog.

Domnul Mihai Baciu:

Domnule ministru, domnule ministru al culturii!! (Râsete în sală.) Are un spate foarte frumos! (Domnul ministru Ioan Caramitru vorbește cu domnul deputat Alexandru Ioan Badea.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Badea, vă rog frumos să îl lăsați pe domnul ministru să fie atent la ce se discută.

Domnul Mihai Baciu:

Dacă tot este posibil, aici, de la tribuna Parlamentului, să punem un fel de "pile", adică să amintim case memoriale, muzee, instituții culturale care trebuie avute în vedere în mod deosebit, dați-mi voie să pun și eu o "pilă" asupra căreia insist în mod deosebit. Este vorba de Palatul Culturii din Iași. (Aplauze în sală.) Este un monument a cărui valoare — și arhitectonică, și culturală, și de suflet — nici nu mai poate fi pusă la îndoială. Am o documentație extrem de bine întemeiată și amănunțită.

O să v-o înaintez și vă rog să treceți în lista aceea deschisă de domnul deputat Țurlea — să treceți chiar în faț㠗 "Palatul Culturii" din Iași.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Eu am o rugăminte. Dacă sunt asemenea cereri, cred că nu este cazul să le facem aici pentru că nu o să stabilim lista asta aici. Este, de fapt, atribuția ministerului și cred că, dacă sunt asemenea cereri, e bine ca ele să fie fundamentate și sprijinite direct la minister.

Îi dau cuvântul senator Dumitrașcu. (Comentarii în sală.)

Deputații și senatorii pot să ia cuvântul la fiecare articol; la discutarea lui.

Din sală:

Corect!

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Eu nu voi cere nimic, cumpărarea nici unui monument istoric, dar voi avea trei probleme. Fără îndoială că sprijin propunerea domnului deputat Baciu. Am primit un material anume de la muzeu.

Domnule ministru, e de prisos să vorbesc despre "Palatul Culturii" din Iași: unde se găsește, cum se găsește și în ce situație se găsește.

Doi. Ideea domnului Țurlea o sprijin. Dar am venit aici să-mi exprim invidia.

Domnilor, invidiez intelectualitatea maghiară care are grij㠗 fără ghilimele, la modul cel mai sincer — are grijă de valorile sale culturale, intelectuale, științifice, de o asemenea manieră încât chiar din punct de vedere valoric, chiar dacă sunt cu mult mai mici decât altele, românești, Domniile lor le promovează, ca și personalitățile — oricât de puțin ar fi făcut, dar au făcut ceva. Dați-mi voie să-mi exprim, din acest punct de vedere, invidia pozitivă pentru ceea ce face U.D.M.R.-ul și să dea Dumnezeu să luăm o lecție ca lumea și noi, românii, de la U.D.M.R. și să ne întrecem, în ultimă instanță, în a ne valorifica valorile noastre culturale!

Vă mulțumesc. (Discuții în sală.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul senator Solcanu. Vă rog frumos, mai avem puțin. Vă rog să aveți răbdarea să depășim momentele astea. Vă rog.

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte,

Pentru că nu am cerut cuvântul imediat după ce a vorbit distinsul ministru al culturii, care a făcut vorbire și despre crearea unui Secretariat de stat pentru românii din afara granițelor, salut această idee și nu știu dacă n-ar fi bine să creăm și un Secretariat de stat pentru românii din România, pentru că aceștia suferă de foame mai mult decât cei de peste hotare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ce amendament aveți?

Domnul Ion Solcanu:

Revenind la punctul 5, aș vrea să-l rog pe domnul ministru, în primul rând, să ne spună ce sume are în vedere — ministerul, se înțelege — pentru a efectua achiziții de case memoriale.

În al doilea rând, firește că salut ideea colegului Baciu Mihai — deputat de Iași — în legătură cu "Palatul Culturii", dar după câte știu eu, deocamdată, "Palatul Culturii" nu este casă memorială. Și sumele necesare pentru conservarea "Palatului Culturii" trebuie prinse, în mod sigur, în altă parte.

În al treilea rând, l-aș ruga pe domnul ministru, dacă va avea în vedere să achiziționeze case memoriale, să aibă în vedere, neapărat, și casa memorial㠗 sau să o transformăm în casă memorial㠗 casa profesorului George Emil Palade, ieșean, singurul român laureat al Premiului Nobel.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, deci ați pus și dumneavoastră o "pilă" pentru lista aceea pe care o va face Ministerul Culturii.

Îi dau cuvântul domnului Traian Decebal Remeș.

Vă rog.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Pe toți ne-a impresionat apelul făcut de conducerea Muzeului Național de la Iași, dar atrag atenția că acestuia i se pot aloca sume din art. 11 alin. 3. Aici se vorbește despre suma de 12.972.000.000 lei care se regăsește în anexa Ministerului Culturii la "Alte cheltuieli de investiții" și se spune că "se pot achiziționa și case memoriale". Nu se pune problema să cumpărăm astăzi Muzeul de la Iași — acela este în patrimoniu —, ci se pune problema doar să se facă lucrările de reparații absolut necesare.

V-aș ruga, domnule președinte, să ne mărginim la asta, exact cum este alineatul și să-l supuneți votului. N-am avut nici un amendament prezentat la comisie la acest alineat.

Din sală:

La vot!

Domnul Ion Solcanu (din sală):

Am pus o întrebare domnului ministru...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnule ministru, vă rog să răspundeți.

Domnul Ion Caramitru:

La întrebarea privind banii pentru case memoriale, domnul președinte al Comisiei de buget, finanțe v-a răspuns.

În ceea ce privește "Palatul Culturii" din Iași, se află în pachetul — dacă putem să-l numim pachet — de unități de patrimoniu al capitalei Moldovei, pentru care Ministerul Culturii a alocat anul trecut 17 miliarde de lei. În acest pachet — să-i spun așa — avem: Palatul de care facem vorbire, Biserica "Trei Ierarhi", Catedrala — să-i spunem "Metropolitană" — a Mitropoliei de Iași, două case vechi memoriale, și încă aproape 17 miliarde de lei pentru edificiile în subordinea directă a Mitropoliei din Iași, care sunt prin alte județe. E o cifră pe care trebuie s-o cunoașteți.

De pe lista monumentelor istorice, lăcașurile de cult de toate cultele reprezintă 67% — lăcașuri de cult, biserici, mănăstiri și așa mai departe.

Din acest punct de vedere, lista pe care am înaintat-o, cu cheltuielile efectuate, cele contractate, cele în final decontate, la acele două comisii de specialitate, vă pot sta la dispoziție. În orice caz, la sfârșitul anului 1997, spre deosebire de sfârșitul anului 1996, când Ministerul Culturii a realizat 3 recepții, am avut 37 de recepții diferite.

Revin încă o dată cu ideea că atenția pe care Guvernul a acordat-o, și Parlamentul, în integritatea lui, a votat-o, de a da acestui aspect al culturii naționale o asemenea importanță, reprezintă, după părerea mea, una din cele mai esențiale idei ale reconcilierii naționale.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trecem la vot.

Alin. 5, forma inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu mare majoritate, a fost adoptat alin. 5.

Alin. 6.

Sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu mare majoritate, nici un vot împotrivă și o abținere, a fost adoptat alin. 6.

Alin. 7.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

În unanimitate, a fost adoptat.

Alin. 8.

Sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Două abțineri.

Nici un vot împotrivă, două abțineri, cu mare majoritate, a fost adoptat alin. 8.

Alin. 9.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu un vot împotrivă și o abținere, cu mare majoritate, adoptat.

Alin. 10.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere și mare majoritate, a fost adoptat.

Alin. 11.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere și mare majoritate, adoptat.

Alin. 12.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere și mare majoritate de voturi, adoptat.

Alin. 13.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Două abțineri.

Cu două abțineri, nici un vot împotrivă, mare majoritate, adoptat.

Alin. 14.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, mare majoritate, adoptat.

Alin. 15.

Intervenții? Nu sunt.

Deci alin. 15, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, mare majoritate, adoptat.

Alin. 16.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

În unanimitate, a fost adoptat.

Alin. 17.

Dacă sunt intervenții la lit. a)? Deci, la lit. a), în raportul amendamentelor admise, numărul curent 24, există un amendament făcut de domnul deputat Gheorghe Tokay și care completează textul alineatului în final cu sintagma "și proiecte" pentru o mai bună redactare.

Dacă sunt intervenții?

Domnul deputat M·rton, vă rog.

Deci suntem la alin. 17 a).

Domnul Marton Arpad Francisc:

La alin. 17 a), printre amendamentele respinse este un amendament al domnului Eberhard Wolfgang Wittstock — de eliminare a unei sintagme — și mai era un amendament care nu apare aici, al colegului nostru, de inversare a unor cuvinte și susțin acest amendament.

Despre ce este vorba? La lit. a) se spune: "Pentru sprijinirea activităților desfășurate de organizațiile nepolitice ale cetățenilor aparținând minorităților naționale". Noi considerăm că activitățile trebuie să fie nepolitice și nu organizațiile și acestea, activitățile nepolitice, trebuie să fie subvenționate de stat. Deci activitatea să nu fie politică. Asta este soluția pe care o propunem noi.

Domnul Wittstock a propus eliminarea cuvântului "nepolitice". Aici se justifică... este necesară menținerea expresiei "nepolitice ale", pentru a se face distincție între sumele alocate de la bugetul de stat cu destinația prevăzută la art. 11.7. Deci, dacă vorbim de destinație, atunci vorbim despre activități nepolitice desfășurate de organizațiile minorităților naționale. Solicităm această inversare de cuvinte.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul domnului deputat Dan Marțian.

Îmi cer scuze — s-au făcut niște reparații la acest pupitru de comandă și sunt niște butoane care funcționează destul de ciudat și care, probabil, s-ar putea în curând să nici nu mai funcționeze. Deci, dacă apar mici disfuncționalități, o să vă rog să ne scuzați.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Problema care a ridicat-o domnul M·rton a constituit obiect de dezbatere în comisia noastră pe baza unei sugestii de amendare pe care a făcut-o domnul deputat Wittstock Wolfgang Eberhard. Dânsul are niște probleme de sănătate — mi se pare —, motiv pentru care nu poate participa la această dezbatere. Cum însă problema pe care dânsul a ridicat-o a fost discutată în comisie și a fost însușită, aș vrea să spun câteva lucruri, în sensul de a lămuri temeiurile care au stat la baza unei propuneri de amendare a textului de la lit. a), pe care a făcut-o comisia noastră.

Noi știm cum a apărut în bugetul României, în anii din urmă, această expresie "organizații nepolitice ale minorităților naționale" și nu mai citez în continuare acest text. Colegii noștri, care reprezintă organizațiile minorităților naționale, ne-au atras atenția asupra faptului că această formulă nu este exactă. Nu este exactă pentru că, exceptând situația U.D.M.R.-ului, celelalte organizații prin care se exprimă și se implică în viața politică a României minoritățile naționale, inclusiv în Parlament, evident că nu pot fi considerate ca organizații care nu au nici un fel de finalitate politică prin acțiunile și revendicările pe care le au. Și din punctul ăsta de vedere s-a făcut acest amendament.

În al doilea rând. Problema asta cu privire la așa-zisele "organizații nepolitice" a apărut după ce a fost adoptată și a intrat în vigoare Legea partidelor politice și mai ales acele prevederi relative la finanțarea activității lor. Și, atunci, unele organizații, cum este U.D.M.R.-ul, puteau să aibă o dublă finanțare: în virtutea dispozițiilor Legii partidelor politice și în virtutea unor dispoziții de genul celeia pe care o discutăm acum în Legea privind adoptarea bugetului de stat. Și atunci, pentru a ține cont de o anumită sensibilitate pe care noi o considerăm firească a exponenților organizațiilor minorităților naționale și, în al doilea rând, pentru a nu exista nici un fel de echivoc în ceea ce privește o singură finanțare a unor organizații ale minorităților naționale, noi am propus o soluție a cărei esență este următoarea:

1. Să reluăm terminologia din Constituție și să nu creăm noi acum terminologii artificiale.

2. Stipulând finanțarea organizațiilor minorităților naționale, prin această Lege a bugetului de stat, să specificăm că este vorba de această finanțare în măsura în care ea nu se realizează prin Legea partidelor politice.

Vă reamintesc, deci, în spiritul acestei soluții modul în care este tratată această problemă în art. 59 alin. 2 din Constituție, unde spune: "Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale... etc., etc.", și în legea noastră electorală, și în altele. Asta este terminologia care s-a impus. Și atunci noi am propus o formulare a acestui pasaj în felul următor — am să atrag atenția asupra modificărilor. Deci, la lit. a) textul să sune așa: "Suma de 13 miliarde lei, Departamentului pentru Protecția Minorităților Naționale pentru sprijinirea activităților desfășurate de organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale — este deci altă formulare decât cea din proiect — după care vine următoarea formulare, în completare, propusă de comisia noastră, ca amendament: "...în măsura în care aceste organizații nu primesc subvenții de la bugetul de stat în baza dispozițiilor Legii nr. 27/1996 a partidelor politice". Restul textului curge așa cum este el formulat în proiectul de lege.

Mie mi se pare că aceste soluții sunt constituționale, sunt clare, nu mai pot să ducă la anumite interpretări care să ducă la dublă subvenționare, și nu pot decât să-mi exprim o anumită surprindere, de ce nu au fost de acord cele două comisii sesizate în fond cu acest amendament.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da.

Domnule deputat Dan Marțian, se pare că la comisia sesizată în fond nu a existat acest amendament în întregul lui.

Domnul deputat Remeș, președintele comisiei.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Nu-mi dau seama din care cauză acest amendament la care s-a referit acum domnul deputat Dan Marțian noi nu l-am avut. Avem trei sau patru amendamente reținute la acest alineat și la această literă. Acest amendament al domnului deputat trebuie să-l vedem și o să ne pronunțăm imediat asupra lui, că, pare-se, modul de formulare vine exact și în intenția noastră, când am respins amendamentul propus acolo.

Treceți la altă literă și vom reveni imediat la microfon.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun.

La cererea comisiei... Am o rugăminte. Ca să putem să lăsăm lucrurile să evolueze în mod normal, eu vă propun să depășim lit. a), ca să lăsăm comisiei timpul să analizeze acest amendament și să trecem la lit. b), c), d) e) și pe urmă revenim asupra lit. a).

Domnul Ion Solcanu (din sală):

O întrebare, vă rog!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului senator Solcanu pentru a pune o întrebare și apoi trecem mai departe.

Vă rog.

Din sală:

Vreți să faceți vorbire, da?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să vă rog să "nu mai faceți vorbire", ci "să vorbiți direct". E mai simplu. Mai românește.

Domnul Ion Solcanu:

Da, domnule președinte. Indiferent de ce decizie vor lua Comisiile de specialitate buget, finanțe, subscriind amendamentului domnului deputat Dan Marțian, doresc să pun o întrebare domnului secretar de stat Rușanu de la Ministerul Finanțelor, și anume, la cât se ridică suma care acoperă Legea nr. 27/1996, deci aceea de finanțare a partidelor politice? pentru a putea face Parlamentul României o comparație între suma care este destinată prin această lege partidelor politice și suma pe care o avem în vedere la acest alin. a) din art. 15.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bălăeț.

Sunteți tot pe alin. a), pentru că aș vrea să trecem de el.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Pentru că onorata comisie vrea să supună unei examinări atente alin. a), eu aș propune ca această comisie să revadă întregul art. 17, cu toate cele 4–5 puncte pe care le are sub formă de litere și să le examineze cu foarte multă răspundere și, după aceea, să ne prezinte o situație a repartizării sumelor. La lit. a) sunt 13 miliarde pentru o problemă pe care noi o socotim rezolvată atâta vreme cât din rândul minorităților avem chiar un partid la guvernământ astăzi și care sigur că participă la opera de guvernare. Iar la lit. c), acolo unde avem nevoie pentru sprijinirea activităților românilor de pretutindeni, se prevăd numai 3,1 miliarde lei. Iar la lit. d), se prevăd 2,3 miliarde lei la promovarea imaginii și intereselor românești peste hotare.

Noi știm, domnilor, cât de rea este imaginea țării noastre în străinătate, tocmai datorită lipsei de activitate pe linia aceasta. Eu cer comisiei să revadă în ansamblu — tot își propune să examineze lit. a) — dacă aceste sume sunt repartizate corect pe literele care le prevăd și să ne aducă argumentele în acest sens. Pentru că noi știm contrariul.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul domnului deputat Varujan Pambuccian. (Discuții, comentarii în sală.)

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să vă spun că suma care figurează acolo pentru organizațiile minorităților naționale nu este o sumă scoasă din eter, prin tot felul de mijloace alchimice. Este o sumă care are o destinație foarte preciză și foarte ușor de controlat. Ea se referă la subvenționarea unor publicații care pot fi periodice sau cărți. Ea se referă la plata întreținerii și chiriei sediilor și se referă la plata unui personal minim — e vorba de maximum 3 sau 4 persoane pe fiecare organizație. Toate calculele pe care le-am făcut — suma este foarte bine fundamentat㠗 și noi când am făcut această solicitare am prezentat o fundamentare, pentru această sumă, foarte precisă. Ceea ce doresc să vă spun este că, dacă vorbim de imaginea României în lume, modul în care este tratată această problemă a minorităților naționale este un exemplu. România a devenit un exemplu în acest sens.

Din sală:

Datorită P.D.S.R.-ului!

Domnul Varujan Pambuccian:

Da, este adevărat! Din 1990 și până acum se datorează tuturor guvernelor care s-au succedat. Așa este!

Și vreau să vă spun că acest model pe care noi îl creăm acum și-l menținem în continuare a început să fie urmat de tot mai multe țări.

Iată, Ungaria subvenționează minoritățile, și românii din Ungaria au urmat acest model. Sigur, acolo e problema reprezentării parlamentare, pe care trebuie s-o discutăm.

Iată, Iugoslavia subvenționează organizațiile minorităților după modelul nostru.

Și iată că în momentul de față noi suntem în acest domeniu cu un pas înainte. Părerea mea este că suma este mult prea mică pentru a ne consolida acest pas foarte important, pe care am reușit să-l facem.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dan Marțian.

Domnul Marțian Dan:

Stimați colegi,

După ce a vorbit domnul deputat Pambuccian, cred că sunt puține lucruri de adăugat. Sigur că, dacă facem anumite comparații, mai ales sumele care sunt alocate pentru partid, ar exista loc pentru comentarii și pentru discuții. Dar cele 13 miliarde care sunt prevăzute pentru a sprijini activitatea minorităților naționale sunt foarte serios fundamentate și comensurate. Este vorba de sediile lor. Este vorba de sprijinirea publicațiilor în limbile respective.

Din sală:

Votăm bugetul, domnilor?

Domnul Marțian Dan:

Da’ eu despre ce dezbat?!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, nu purtați discuții cu sala! Vă rog frumos!

Domnul Marțian Dan:

Da. Dacă dumneavoastră vreți să țineți mâna mereu sus la orice chestie și aveți răspuns la toate, nu putem decât să ne înclinăm în fața inteligenței și capacității dumneavoastră extraordinare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Reveniți, vă rog, la alin. 17 a).

Domnul Marțian Dan:

Da, dar discutăm despre această sumă de 13 miliarde. Deci este vorba despre sedii, este vorba despre publicațiile care ies cu o anumită periodicitate, este vorba despre publicații de carte prin care se exprimă limba, valorile, patrimoniul minorităților respective, este vorba despre unele acțiuni culturale fără de care nu pot fi prezervate anumite valori, bunăoară, anumite festivaluri de folclor și altele, care trebuie să beneficieze de un anumit sprijin. Eu vă rog deci, din acest punct de vedere, să rețineți că suma asta este bine gândită, bine fundamentată. Din păcate, economia noastră nu ne permite ca ea să fie mai mare și v-aș ruga să susțineți cuantumul acestei alocări.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului ministru Rușanu pentru a răspunde domnului senator Solcanu.

Vă rog.

Domnul Dan Radu Rușanu:

La întrebarea domnului senator Solcanu privind suma alocată partidelor politice față de suma de 13 miliarde lei care alocată Departamentului pentru Protecția Minorităților Naționale, vreau să fac următoarea precizare: la art. 6 punctul 19 din Legea bugetului de stat, Camerele reunite au aprobat 29,5 miliarde lei pentru sprijinirea activității partidelor politice parlamentare. Deci articolul este aprobat deja: 29,5 miliarde lei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul deputat George Șerban de la P.N.Ț.C.D.

Domnul Gheorghe Șerban:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu se pune în amendament problema cifrei. Iar s-a derapat de la subiectul dezbaterii. Nu s-a pus în discuție problema cifrei, nici defalcarea ei. S-a pus o singură problemă la 17 a): dacă se introduce termenul de "organizații nepolitice". Și, ca atare, aș propune ca președintele comisiei să dea un răspuns la propunerea domnului deputat Dan Marțian; dacă nu, să trecem la punctul următor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Traian Decebal Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Fără a avea pretenția că mă pricep exagerat la chestiuni tehnice — asta nu mai e o chestiune tehnic㠗 și dați-ne voie s-o judecăm măcar o noapte.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. O trimitem la comisie. E vorba de alin. 17 în ansamblu sau numai lit. a)?

Domnu’ deputat Remeș, tot 17 sau numai a)?

La comisie, ca să fie mai simplu.

Bun.

Domnul deputat Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

E o clarificare de un minut. În momentul de față noi nu avem votată o lege a minorităților naționale. Părerea mea este că natura acestor organizații ar trebui definită foarte riguros acolo. Iată, lipsa unei asemenea definiții poate să ducă la tot soiul de interpretări și aici. Dar eu cred că articolul, așa cum este, ar putea să fie votat în acest moment.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Lăsăm comisiei până mâine timp să mediteze.

Fiind, după ceasul acela, ora 20,00 și după al meu fără două minute, îl iau pe acela în seamă și declar închisă ședința de astăzi. Continuăm mâine.

Vreau să vă informez că mâine la ora 8,30 este foarte posibil un apel nominal, în cazul în care nu se asigură cvorumul de lucru.

Lucrările ședinței se încheie la ora 20,00.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 4 iulie 2020, 8:46
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro