Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of February 25, 1998
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
07-07-2020
06-07-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1998 > 25-02-1998 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of February 25, 1998

Dezbaterea și adoptarea ordinii de zi

Lucrările ședinței încep la ora 14,40 și sunt conduse de domnul Cristian Dumitrescu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, domnul Corneliu Turianu, secretar al Senatului și domnul Miron Tudor Mitrea, secretar al Camerei Deputaților.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Stimați colegi,

Declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, anunțându-vă că din totalul de 486 deputați și senatori și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 355 parlamentari. Participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 39 de parlamentari, iar 131 sunt absenți. Declar întrunit cvorum-ul legal pentru desfășurarea lucrărilor care este, în condițiile de astăzi, de 224 de parlamentari.

Birourile permanente ale celor două Camere au adoptat proiectul ordinii de zi și al programului de lucru în forma care v-a fost distribuită.

Vreau să menționez că, spre deosebire de forma distribuită, Birourile reunite au hotărât ca punctul 6 al ordinii de zi, respectiv discuția privind cererea de constituire a unei comisii parlamentare de anchetă, să fie introdus pe ordinea de zi la poziția 3, urmând ca în continuare să se desfășoare ordinea de zi în conformitate cu textul pe care dumneavoastră l-ați primit.

Dacă la ordinea de zi sunt comentarii sau observații din partea Senatului?

Domnul senator Apostolache, poftiți!

 

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Propun ca din ordinea de zi să fie scos punctul 2, respectiv cel care prevede textele în divergență între cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii arendării nr.16/1994.

Domnule președinte,

În primul rând, vă informez că raportul asupra acestui proiect de lege a fost înmânat, după câte constat, deputaților, în timp ce senatorii nu au primit acest raport. Deci, de la bun început discutăm în necunoștință de cauză.

În al doilea rând, vreau să vă informez că în raport, printre altele, se spune că s-au întrunit comisiile și au dezbătut, în plenul lor, aceste modificări.

Lucrurile stau cu totul altfel. Deci, de la bun început nu s-a respectat hotărârea luată în ședința Camerelor reunite ale Parlamentului și aceste texte s-au discutat separat în fiecare comisie, respectiv, ieri, după câte am aflat, în Comisia de agricultură a Camerei Deputaților, iar
astăzi am fost invitați și noi, senatorii, la Comisia de agricultură a Camerei, în care am discutat cu totul altceva, respectiv o schiță de proiect de buget a Ministerului Agriculturii, sau mai bine zis un fel de schiță, pentru că mare lucru nu am realizat.

După ce am terminat cu această "măreață" dezbatere din comisia de astăzi, am fost invitați, senatorii, separat, de domnul președinte al comisiei, să luăm cunoștință de acest raport care era semnat de domnul președinte al Camerei Deputaților. Efectiv, noi, reprezentanții P.D.S.R.-ului și ai P.U.N.R.-ului ne-am spus punctul de vedere, în sensul că nu putem fi părtași la o încălcare a Regulamentului Senatului și Camerei Deputaților, precum și a Regulamentului Camerelor reunite și, ca atare, noi nu vom participa la asemenea vot.

Probabil s-a luat în considerare votul celorlalți trei, deci în mod normal, dacă ar fi avut loc un vot era de 3 la 3, și, ca atare, s-a întocmit acest raport despre care vă spun sincer că sunt surprins întrucât numai raport comun nu este acesta.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am impresia că deja instaurăm o practică, respectiv aceea a faptului împlinit și a bunului plac. La ora actuală, dacă există o majoritate, aceasta își poate permite orice, atât în dezbaterile din Cameră cât și din comisii.

În această situație, eu v-aș ruga să se facă o analiză serioasă a modului în care cei doi președinți de comisie au înțeles să abordeze această problemă, respectiv această hotărâre care s-a luat în Camerele reunite, și în prima ședință să se prezinte un punct de vedere și atunci, în cunoștință de cauză, să dezbatem, într-adevăr, aceste texte care efectiv nu modifică nimic față de situația anterioară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

În legătură cu propunerea domnului senator Apostolache, de eliminare a unui punct de pe ordinea de zi, aș vrea să fac unele precizări.

În legătură cu participarea sau neparticiparea unor reprezentanți ai comisiilor la lucrările comisiilor, acesta este dreptul Domniilor lor, comisiile deliberează și iau hotărâri în conformitate cu regulamentul. Vreau să reamintesc că textele în divergență cu privire la Legea nr. 16/1997 nu sunt texte care sunt aduse la cunoștința plenului celor două Camere astăzi. Este o întreagă dezbatere în această materie. Vreau să vă reamintesc că la un moment dat s-a creat o situație cu totul specială, aceea a unui vot care a eliminat, practic, textele în discuție și s-a aplicat o procedură care a fost însușită de către Birourile permanente și ratificată prin folosire de către plenul celor două Camere, respectiv a propunerii de către comisiile de specialitate a unui nou text. Ne aflăm, deci, în această situație, nu într-o procedură specioasă, lucru pentru care reamintesc că azi de dimineață, azi la prânz, cu ocazia reunirii celor două Birouri permanente, reprezentanții tuturor partidelor au acceptat această ordine de zi, bineînțeles în condițiile în care s-a spus că procedura care a fost utilizată la rezolvarea aceleiași probleme sau aceluiași tip de situație pentru Legea Serviciului de Informații Externe și în materia Legii circulației juridice a terenurilor, se poate rezolva și tranșa numai prin votul plenului celor două Camere.

Dacă mai aveți o problemă de procedură?

Domnul deputat Năstase și apoi domnul senator Csap— Iosif și domnul președinte al Comisiei pentru agricultură a Camerei Deputaților.

Aveți cuvântul, domnule deputat!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Chiar dacă noi nu am fost de acord cu procedura care a fost propusă, cu retrimiterea textelor sau a problematicii respective la cele două comisii, a existat un vot al celor două Camere și ceea ce ne-a spus astăzi, aici, domnul senator Apostolache, în măsura în care este corect, și nu am nici un fel de motive să cred că aceste aspecte nu sunt corecte, ar pune în discuție întreaga procedură, pentru că noi am decis ca cele două comisii, împreună, să dezbată această chestiune și să vină cu un raport comun. Și nu aveam această informație în momentul în care am discutat în cele două Birouri și de aceea aș ruga și eu ca președintele Comisiei pentru agricultură de la Senat să ne prezinte elementele clare ale desfășurării acestei proceduri, pentru că, în mod categoric, dacă noi am cerut un raport comun, trebuia ca ședința să fie convocată pentru toți membrii de la Senat și de la Cameră, să aibă loc o dezbatere, să aibă loc un vot comun, în nici un caz procedura aceasta nu putea fi realizată din bucăți: o procedură la Cameră și apoi o acceptare eventuală de către unii sau alții dintre membrii comisiei de la Senat.

Aș vrea să avem lămuririle necesare în legătură cu această chestiune înainte de a merge mai departe.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul senator Csapo Iosif.

 
 

Domnul Csapo Iosif:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Comisia pentru agricultură a Senatului, în data de
25 februarie s-a întrunit și a luat în discuție textele în divergență asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 16/1996. Au luat parte 6 senatori, deci majoritatea membrilor senatorilor a fost prezentă. Votul final asupra textelor supuse dezbaterii a fost 4 la 2, deci au fost adoptate aceste texte.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Observațiile sunt corecte.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Cristea, președintele Comisiei pentru agricultură.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Solicitarea de eliminare mi se pare absolut inutilă pentru că mandatul, pe care cele două comisii l-au primit prin votul Camerelor reunite, a fost să prezinte în fața dumneavoastră un text. Textul a fost, de fapt, același. Cu ace-
eași insistență el a fost retrimis la comisie de vreo 3 ori până acum și se tot discută de vreo 3 luni de zile, iar ca procedură, Comisia de agricultură din Camera Deputaților, pentru că noi am avut două zile de comisii, a elaborat un astfel de text pe care l-au votat, urmând ca Comisia de agricultură de la Senat să facă același lucru, care s-a și întâmplat, de altfel, având, de data aceasta, hai să-i spunem așa, avantajul de a discuta pe un text pe care comisia de la Cameră și-l însușise și dacă erau observații de făcut sau deosebiri de text, sigur că da, atunci se impunea să se reia toată această procedură, dar în condițiile în care textul a fost votat în cadrul comisiei cu 4 voturi pentru și 2 voturi împotrivă, el a fost acceptat ca text comun prin votul exprimat al celor două comisii, atât Comisia de agricultură de la Cameră, cât și cea de la Senat. Deci, nu se justifică în nici un fel solicitarea de eliminare datorită procedurii, ca să nu spun că textul, ca atare, este același pe care-l știți toți și pe care l-am discutat de 5 ori până acum.

Deci, asupra acestui text existent în divergență, s-au pronunțat prin vot ambele comisii, că votul n-a avut loc în același timp este o altă chestiune și textul pe care l-au acceptat, prin vot, ambele comisii este cel pe care l-am prezentat Birourilor permanente.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul senator Apostolache, vă rog, după aceea domnul deputat Năstase și apoi decidem prin vot pentru că, de fapt, asta a fost și decizia Birourilor permanente reunite, această problemă care este, iată, controversată o
s-o decidem prin votul Parlamentului.

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte de ședință,

Deja, dumneavoastră remarcați că președintele Comisiei pentru agricultură de la Camera Deputaților a recunoscut că s-a încălcat hotărârea luată în ședința trecută.

Aș vrea să clarific lucrurile, având în vedere declarația domnului Csapo Iosif.

Votul a fost de 3 la 3 și, probabil, dânsul consideră 4 la 3 prin votul dublu al președintelui. Altfel stau lucrurile. Deci haideți să prezentăm realitatea așa cum este ea, de la bunul început să spunem că nu am respectat o hotărâre a ședinței comune. Și aș mai vrea să vă spun ceva, stimați colegi, dacă dumneavoastră ați primit textul, pe mine mă îngrijorează curajul domnului președinte al Comisiei pentru agricultură a Camerei Deputaților, care vine și vă spune că e același text. Nu-i adevărat, domnilor! Textul este modificat! Deci, uitați-vă bine la textul pe care l-ați primit, e cu totul altceva față de ce-am dezbătut în ședința trecută. Dacă dânsul are hazul să vă spună acest lucru în plenul Camerelor, nu mă surprinde că în fiecare comisie se poate spune orice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Adrian Năstase, poftiți!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Noi va trebui să decidem acum, înainte de un eventual vot asupra acestei chestiuni, dacă regulamentele noastre și dacă hotărârile pe care le luăm au vreun sens pentru desfășurarea activităților în Parlament.

Repet: noi nu am fost de acord cu hotărârea de a se trimite această problemă pentru rezolvare la cele două comisii, considerând că se inovează o procedură care nu este stabilită în Constituție sau în regulament.

Dincolo de această chestiune, din moment ce hotărârea Parlamentului, deci a celor două Camere în ședință comună, a fost luată și s-a trimis această problemă spre examinare celor două comisii care să dezbată, împreună, și să adopte, tot împreună, un raport care să fie supus astăzi celor două Camere.

În realitate, dezbaterea nu a avut loc, dezbaterea s-a făcut pe cele două comisii, în mod separat, și n-are importanță că textul este același, s-ar fi putut, la limită, ca unul dintre colegii, minoritari într-una sau în alta dintre comisii, să convingă pe unul dintre colegii care erau majoritari în cealaltă comisie în legătură cu validitatea și valabilitatea argumentelor respective.

Eu vreau să vă întreb următorul lucru: atunci când Constituția stabilește că noi facem ședințe comune, să nu le mai facem, să le facem pe Camere și să verificăm dacă votul dintr-o Cameră este identic cu votul din cealaltă Cameră, n-are rost să mai facem ședințe comune, deci, dacă argumentul pe care l-a adus domnul președinte al comisiei, domnul Cristea, este acceptat de dumneavoastră, eu vă propun ca în viitor să nu mai facem ședințe comune, pornind de la ideea că votăm pe Camere și în momentul în care votul este identic, nu are rost să mai facem astfel de ședințe.

De aceea, eu vă rog să observați că procedura nu a fost îndeplinită, să cereți celor două comisii să se întrunească conform hotărârii celor două Camere, pentru a ne prezenta un raport comun în urma unei adevărate dezbateri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Cristea, poftiți!

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Aveți dreptate, domnul Năstase! Sigur, noi ne întrunim aici când sunt voturi diferite, ambele Camere. Deci, când poziția dumneavoastră, a Senatului, este diferită de cea a Camerei, ne întrunim, dar când în cele două comisii… (Discuții, rumoare.)

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Este nerespectarea hotărârii Parlamentului.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Deci, când dumneavoastră, Senatul, sau noi, Camera, nu suntem de acord, întrunim cele două Camere, dar dacă acest text care este în acest raport, domnul Năstase, este votat, acest text este votat de către Comisia de
agricultură de la Senat și textul este identic, sub toate aspectele, cu cel votat de comisia de la Camera Deputaților. Considerați că este divergență faptul că cele două comisii votează același text?

Deci, domnul președinte, dacă cele două Camere ale Parlamentului ar vota același text, reunirea lor n-ar mai avea sens, conform Constituției, cum spuneți dumneavoastră.

Dacă n-ar exista divergență, dacă de la Senat, Comisia de agricultură n-ar fi votat acest text, este absolut normal că el n-ar fi putut fi prezentat în fața dumneavoastră spre a fi supus votului plenului celor două Camere, așa cum au hotărât în ședința de joia trecută, dar dacă ele au votat același text este normal ca el să fie textul celor două comisii, nu un text dintr-o parte și alt text dintr-o parte și el, conform deciziei Camerelor reunite, trebuie supus la vot.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, aveam de votat ordinea de zi la care s-au făcut două propuneri:

– eliminarea unui text, făcută de către domnul senator Apostolache; este vorba despre punctul 2, și

– să trecem pe punctul 3 al ordinii de zi punctul 6.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Trebuie să dați o decizie în legătură cu chestiunea care a fost ridicată.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Prin vot o să decidem, domnule senator!

Domnul deputat Gavra, poftiți!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Înainte de a trece la adoptarea ordinii de zi, în care figurează și acest punct care este contestat de către Opoziție, noi, cele două Camere, trebuie să decidem împreună asupra acestui punct, dacă suntem de acord să introducem că este regulamentar sau nu, pentru că nu este regulamentar.

Discursul domnului deputat, președinte al Comisiei pentru agricultură al Camerei Deputaților, sigur că este foarte epatant, dar n-are legătură cu Regulamentul Camerei Deputaților și nici măcar cu Regulamentul ședințelor comune.

Deci, domnule deputat, pentru ca un anumit text de lege, aflat în divergență la nivelul celor două Camere, este retrimis la cele două comisii de către cele două Camere, să vină cu o formulă, nu știu care, comună, necomună, să poată fi luat în dezbatere în plenul celor două Camere, trebuie să existe, conform regulamentului — și citiți-l bine înainte de a veni la microfon, domnule Cristea! — cu un raport comun, se cheamă că noi avem ședință comună a celor două Camere.

Deci, indiferent că în momentul T-H, Senatul României, prin comisie, a votat același text pe care l-a votat comisia noastră la momentul T-44, ca să nu spun 45, nu are nici un fel de relevanță. O singură reglementare are relevanță: raportul comun al celor două comisii, așa cum am cerut prin decizia noastră, a celor două Camere.

Deci, rugămintea noastră e următoarea: dacă doriți să dezbatem acest punct astăzi, nu știu, să fie nr. 5, nr. 6, domnule președinte, acordați pauză pentru ca cele două comisii să se reunească și dacă într-adevăr au același punct de vedere, deci converg punctele de vedere, să vină cu un raport comun pe parcursul zilei de astăzi.

Domnul Cristea, ați avut timp și ieri, și alaltăieri, dar
n-ați făcut acest lucru. Să vedem ce spun cele două comisii, și luăm în dezbatere acest punct. Altfel nu putem lua în dezbatere acest punct.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În acest moment cred că s-au spus toate argumentele legate de această procedură.

Vă rog să vă reamintiți faptul că acest text nu este dezbătut pentru prima oară și procedura nu este dezbătută pentru prima oară în plenul celor două Camere. Deci, se invocă un artificiu de procedură, legat de modul în care a fost prezentat acest text.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Nu este un artificiu, este o realitate!

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Asupra faptului că acest text a fost adoptat de cele două comisii nu există însă nici un dubiu, singurul lucru care se invocă este că aceste două comisii, conform unei proceduri care, de fapt, este procedura instituită de către plen, că este o procedură specială, este faptul că acest vot nu a fost dat în condițiile respective.

Eu propun în felul următor: suntem parlamentari, senatori și deputați, ne-au fost prezentate argumentele de regulament, singurul lucru este să decidem printr-un vot dacă după opinia noastră de parlamentari, de senatori și deputați, s-au întrunit, în cadrul acestei proceduri, toate elementele pentru ca să putem introduce acest punct pe ordinea de zi. (Discuții, rumoare.)

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Păi ce, votăm regulamentul?

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă rog să nu mă întrerupeți, domnule deputat, lăsați-mă să termin. Noi, la Senat, nu avem obiceiul acesta.

Deci, în momentul în care dumneavoastră veți vota împotriva introducerii pe ordinea de zi, cei care vor vota împotriva introducerii pe ordinea de zi a acestui punct, pentru că propun eliminarea, sunt cei care nu-s convinși de această procedură.

Vă rog, poftiți, dar pentru ultima dată, domnul Năstase!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Iertați-mă că vreau să precizez următoarea chestiune: o obiecție de procedură nu are același regim cu o propunere obișnuită privind, știu eu, ordinea de zi, alte chestiuni de desfășurare a ședinței.

Dumneavoastră trebuie să vă pronunțați în legătură cu această chestiune. Dacă observați că a existat un viciu de procedură, în mod evident că nu mai puteți cere un vot pe această problemă. Deci, problema este, până la urmă, a dumneavoastră.

Dacă considerați că n-a existat un viciu de procedură puneți la vot, fără îndoială, punctul respectiv, dar ne
rezervăm după aceea dreptul de a sesiza, pentru vicii de procedură, asupra constituționalității legii așa cum va fi adoptată.

Dar, repet: chestiunea pe procedură, în acest moment, ține de dumneavoastră nu de un eventual vot automat pe care-l prezumați și pe care-l cunoaștem și care o să ne spună că voturile separate sunt identice cu votul comun.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Pentru a încheia, dacă vreți, orice dezbatere care nu are nici o finalitate atâta timp cât fiecare…, nu se poate conducerea ședinței să se substituie plenului, iar plenul…, nu cred că vă îndoiți de maturitatea de a aprecia asupra procedurii.

Domnul senator Gherman. Vă rog.

 
 

Domnul Oliviu Gherman:

Domnilor președinți de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Vreau să pun o întrebare simplă și de logică: ce s-ar fi întâmplat dacă textul convenit de Senat ar fi fost diferit de textul Camerei? În acest moment ați fi prezentat două texte diferite? Care este motivația pentru care un text adoptat individual, se face prezumția, de la bun început, că acest text este un text comun cu al celeilalte părți? Credeți-mă, noi putem vota cum vreți dumneavoastră, dar dacă introducem această procedură, este o modalitate clară prin care una dintre Camere poate să creeze obligația morală a celeilalte Camere ca să-i accepte un punct de vedere. Aici nu s-a votat ca Senatul să agreeze sau să nu agreeze textul Camerei, și s-a votat altceva. Vă rog să vă uitați în stenogramă, ca cele două comisii să se întrunească și să elaboreze un text comun. Or, dacă Senatul s-a întrunit și și-a însușit textul Camerei, acest lucru nu este identic din punct de vedere logic, structural, cu un text al celor două Camere, chiar dacă acestea ar fi coincis până la virgulă. Dar, dacă vreți să introducem această cutumă să nu vă plângeți de ea mai târziu, pentru că nu veți putea, la nesfârșit, ca dumneavoasatră să impuneți un anumit punct de vedere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Din fericire sau din nefericire, domnule deputat, pre-
ședinția de ședință nu poate să se substituie, la rândul ei, plenului Birourilor celor două Camere, lucru pentru care eu nu pot să iau această decizie; cred că nici chiar domnul Năstase n-o să-mi ceară acest lucru și nici colegului meu de la conducerea acestei ședințe, scoaterea de pe ordinea de zi pentru motiv de procedură sau pentru un motiv invocat, deci nu o poate face în acest moment decât plenul. Trebuie să fiți de acord. Deci, dacă plenul va considera că motivele invocate sunt suficiente pentru a trimite la comisiile reunite acest text, o va face prin vot. Nu puteți cere conducerii de ședință să nu supună votului ordinea de zi adoptată în plenul Birourilor celor două Camere. Nu se poate, altă procedură nu există, îmi pare foarte rău, dacă se sesiza acest lucru la nivelul ședinței de Birou acest lucru… (Domnul senator Apostolache cere cuvântul pe procedură.)

Vă rog foarte mult, domnule senator, nu v-am dat cuvântul!

Deci, în această situație nimeni nu se poate substitui plenului Birourilor reunite ale celor două Camere care propun o ordine de zi adoptată prin vot, îmi pare foarte rău, conducerea ședinței nu poate suplini acest vot, singurul care poate suplini acest vot și să înfrângă votul respectiv adoptării ordinii de zi prezentate este plenul celor două Camere, lucru pe care am să-l și fac, propunând eliminarea, în primul rând, ca amendament la această ordine de zi, al domnului senator Apostolache, căruia îi dau cuvântul un minut pentru probleme procedurale.

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte,

Vă rog ca în momentul în care supuneți la vot să specificați că senatorii vor vota fără să aibă textul acestor texte în divergență.

Deci, de la bun început, viciul de procedură constă în faptul că dumneavoastră nu ați difuzat acest material. Deci noi vom vota fără să luăm cunoștință de această hotărâre a ședințelor.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul senator,

Cu tot respectul pe care-l port instituției pe care o reprezentați și persoanei care sunteți, dați-mi voie să nu fac decât ceea ce îmi cere regulamentul și ceea ce îmi permite votul primit în plenul celor două Birouri permanente ale Camerelor, așa că recomandările dumneavoastră, cu titlu personal, nu pot să mi le însușesc.

Eu supun votului propunerea de eliminare a pct. 2 de pe ordinea de zi prezentată de domnul senator P.D.S.R., Apostolache. Consult plenul celor două Camere în legătură cu această eliminare.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 104 voturi pentru. Mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 213… (Discuții, vociferări.)… Da. Și adunăm încă 7. 223 de voturi.

Abțineri? O singură abținere.

Doamnelor și domnilor, solicitarea domnului senator Apostolache a fost respinsă.

Supun votului mutarea pct. 6 al ordinii de zi la pct. 3, propunerea Birourilor permanente reunite. Vă rog să votați.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Supun votului plenului celor două Camere ordinea de zi a ședinței din 25 februarie. Vă rog să vă pronunțați prin vot… Ordinea de zi.

Cine este pentru? Da. Mulțumesc.

Împotrivă? Mulțumesc.

Abțineri?

Ordinea de zi a fost adoptată.

 
Înștiințarea Parlamentului despre participarea cu forțe și mijloace aparținând tuturor categoriilor de forțe ale Armatei României la exercițiul STRONG RESOLVE ’98, ce se va desfășura în Portugalia, în perioada 6-21 martie 1998

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Primul punct al ordinii de zi îl reprezintă înștiințarea Parlamentului despre participarea cu forțe și mijloace aparținând tuturor categoriilor de forțe ale armatei României la exercițiul STRONG RESOLVE ’98 ce se va desfășura în Portugalia, în perioada 6–21 martie 1998.

Dați-mi voie să prezint scrisoarea Președintelui României adresată președinților celor două Camere.

"Stimate domnule președinte,

În temeiul art. 5 alin. 2 din Legea apărării naționale, înștiințez Parlamentul României despre participarea cu forțe și mijloace aparținând tuturor categoriilor de forțe ale
armatei României la exercițiul STRONG RESOLVE’98 ce se va desfășura în Portugalia, în perioada 6–21 martie 1998.

Acest exercițiu se va desfășura în conformitate cu programul individual de parteneriat N.A.T.O—România pentru perioada 1997–1999. Fondurile necesare pentru finanțarea participării la această activitate sunt asigurate din bugetul Ministerului Apărării Naționale și prin programele de asistență militară oferite de S.U.A. în cadrul parteneriatului strategic."

Semnează Emil Constantinescu, Președintele României.

Deci, cu aceasta Parlamentul României a fost informat, încunoștințat și înștiințat.

Dezbaterea textelor în divergență între cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii arendării nr. 16/1994

Trecem la punctul următor al ordinii de zi, respectiv textele în divergență între cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii arendării nr. 16/1994.

Invit pe reprezentanții comisiilor de specialitate și ai Executivului, ai inițiatorului, să ia loc la masa sau pupitrul de susținere. Vă rog. Invit președinții.

Domnule Cristea,

Vă rog să vă prezentați împreună cu domnul ministru.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doresc să vă reamintesc că ne aflăm într-o situație specială. Este vorba despre un text care a rămas într-o situație deosebită în urma unui vot primit în Camerele reunite. Este vorba de un articol al Legii privind modificarea și completarea Legii nr. 16/1994 a arendării. Reamintesc plenului celor două Camere că s-a procedat în această situație la fel cum s-a procedat în alte două situații, respectiv la Legea de organizare a Serviciului Român de Informații Externe și la Legea circulației juridice a terenurilor, potrivit cărei situații în momentul în care textul de mediere a fost respins, textul unei Camere a fost respins, textul altei Camere a fost respins, există riscul ca în materia legii respective să apară un gol. Acest risc poate fi minor în momentul în care textul în divergență nu are legătură cu substanța legii sau cu sensul legii. Textul poate deveni foarte important în momentul în care el reprezintă însăși substanța legii. Există astfel, printr-o absență a prevederii legiuitorului, situația în care o lege care a trecut de Camera Deputaților, de Senat, de fazele de mediere, practic să rămână fără substanță, deci să se autoanuleze. În această situație, Birourile permanente ale celor două Camere au creat această procedură pe care o reutilizăm pentru a treia oară astăzi.

Dau cuvântul comisiei de specialitate să prezinte raportul în legătură cu acest text.

Domnule președinte, aveți cuvântul!

 

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Textul în discuție este următorul. În cronologia legii
— să spunem — după alin. 1 art. 3 se introduce un nou alineat care devine alin. 2, cu următorul cuprins: "Arendașul poate, cu acordul scris al arendatorului, să subarendeze în total sau în parte bunurile agricole ce fac obiectul contractului de arendare."

Acesta este textul. Al doilea text care nu a fost modificat deloc, este vorba — după art. 25 — de introducerea a două articole noi — 251 și 252 — cu următorul cuprins:

Art. 252, cel care derivă din acest articol: "Contractelor de subarendare încheiate potrivit prevederilor prezentei legi le sunt aplicabile dispozițiile din lege privind încheierea, înregistrarea și executarea contractului de arendare."

Acestea sunt cele două texte care trebuie supuse votului.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Vă reamintesc că ne aflăm în acest moment în procedura textelor de mediere. Deci se supun votului textele respective. Vă reamintesc că este vorba de un text de mediere care se supune Regulamentului celor două Camere. Fiind vorba de o lege organică, votul trebuie să întruneasc㠗 pentru a se considera un vot acceptat — votul necesar legilor organice. Se aplică aici, punct cu punct, regulamentul care se aplică dezbaterii textelor aflate în mediere, fără dezbateri. În schimb, fiind vorba de o lege organică, în materia căreia sunt textele mediate, va trebui să întrunească numărul de voturi.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Supun votului art. 3 alin. 2, în formula prezentată de comisie: "Arendașul poate, cu acordul scris al arendatorului, să subarendeze în total sau în parte bunurile agricole ce fac obiectul contractului de arendare."

Menționez că este vorba de un vot care trebuie să întrunească numărul de 243 de voturi, deci un vot pentru o lege organică.

Consult Parlamentul României: cine este pentru? Vă rog să numărați. Cu 223 de voturi pentru… De fapt nu
s-au întrunit…

Voturi împotrivă? (Discuții, vociferări.) Pe urmă vom avea o problemă cu cvorumul.

Deci, 223 de voturi pentru. Nu s-a întrunit numărul de voturi necesare. Vă rog! (Aplauze, discuții.)

Articolul următor.

 
 

Domnul Adrian Năstase (din sală):

Numărați și voturile împotrivă și abținerile ca să nu fie contestații!

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da. Să fie cvorum. Așa este. Vă rog. (Rumoare, discuții.)

Voturi împotrivă? 107 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Pe cale de consecință, deoarece art. 252, care vorbește despre contractele subarendării, trebuie să-l supunem la vot pentru că altfel nu-l putem scoate din materia respectivă. Nu poate pe cale de consecință.

Pentru art. 25: "Contractele de subarendare Încheiate potrivit prevederilor prezentei…" (Vociferări, rumoare.)

A dispărut sediul materiei. Nu poate… (Aplauze, râsete, vociferări.)

Cum adică?! Dacă sediul materiei a dispărut, eu nu pot supune la vot; pe cale de consecință, nu este vorba de tehnică legislativă. (Discuții, rumoare.)

Vă rog. În legătură cu raportul de mediere în ansamblu.

Cine este pentru?

Pe cale de consecință nu se mai supune nici raportul de mediere deoarece a căzut substanța.

Trecem la punctul următor al ordinii de zi. În conformitate cu… (Rumoare, discuții.) Proiectul de hotărâre pentru constituirea… Vă rog! Vă rog!

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că ar fi necesar să precizați la acest moment că, în urma votului, textul acesta se elimină din lege, astfel încât să nu apară după aceea alte inițiative de a constitui alte comisii care să vină cu alte soluții. Deci aceasta a fost înțelegerea pe care am avut-o și la Birourile permanente și cred că pentru stenogramă ar fi importantă o astfel de declarație din partea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat,

Acest text nefiind adoptat, fiind text supus în mediere, nefiind acceptat, pe cale de consecință acest text nu se include în textul legii. Se produce acea situație care s-a produs și în alte texte de lege. Atunci când la mediere nu a fost adoptat textul de mediere, nu a fost adoptat textul Camerei, nu a fost adoptat textul Camerei Deputaților, textul respectiv lipsește din lege. De fapt aici este tot aspectul procedural. Acest risc ca din textul unei legi, prin această procedură de vot, care nu a fost prevăzută de legiuitor să priveze legea de o parte, în cazul acesta, într-adevăr nefundamentală, dar într-o altă situație — din nefericire — s-ar putea să fie fundamentală, ceea ce ar duce la dispariția întregii legi.

În acest context, legea arendei nu are un principiu, cel al subarendării.

Vă mulțumesc.

 
Discuții pentru constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pri vind evaluarea activității F.P.S. pe anul 1997

Trecem la punctul următor al ordinii de zi.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Există la pct. 3 al ordinii de zi o cerere de constituire a unei comisii parlamentare de anchetă privind evaluarea activității F.P.S. pe anul 1997.

În conformitate cu procedura prevăzută de regulament, Regulamentul celor două Camere consacră posibilitatea constituirii unei comisii de anchetă. Acest articol — care este art. 86 la "Proceduri speciale" — se completează pentru că… vă voi citi acest articol: "Camerele întrunite în ședință comună pot hotărâ în exercitarea atribuțiilor de controale ale Parlamentului efectuarea unei verificări sau anchete proprii de către comisii comune speciale, special constituite în acest scop, sau de către comisiile permanente ale Camerelor care vor prezenta un raport comun."

Acest art. 86 se completeaz㠗 cum este și normal — cu articolele speciale din Regulamentul celor două Camere privind constituirea comisiilor de anchetă. Vă citesc din regulamentul Senatului, spre exemplu: "Pentru a obține încuviințarea unei astfel de comisii se va prezenta o cerere scrisă. Președintele Senatului va supune cererea aprobării acestuia, care se pronunță cu votul majorității membrilor săi."

Din punct de vedere procedural această solicitare a fost îndeplinită. Există scrisoarea adresată Biroului permanent al Senatului și Biroului permanent al Camerei Deputaților de către liderii grupurilor parlamentare din Senat și Camera Deputaților — domnul senator Ion Iliescu și domnul deputat Adrian Năstase — privind constituirea acestei comisii.

Pe cale de consecință, inițiatorii care au întrunit și numărul de semnături necesare pentru constituirea unei astfel de comisii, pentru solicitarea constituirii unei astfel de comisii, care reprezintă o treime din numărul deputaților și senatorilor, au atașat… nu are rost să citim. Eu întreb dacă dintre semnatarii acestei solicitări își menține sau își retrage cineva sprijinul, respectiv semnătura. Dacă nu își retrage nimeni sprijinul și semnătura, se întrunesc condițiile pentru ca această solicitare să fie prezentată plenului celor două Camere.

În conformitate cu regulamentul, pentru că altă soluție nu există, se supune cererea aprobării plenului celor două Camere. Dacă plenul celor două Camere acceptă solicitarea venită din partea Grupurilor parlamentare P.D.S.R. și P.U.N.R., urmează să supunem votului, conform regulamentului, hotărârea.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Consult Parlamentul României în legătură cu solicitarea Grupurilor P.D.S.R., P.U.N.R. și P.R.M. de constituire a unei comisii de anchetă…

Da. Domnul deputat Năstase. Procedură, da? Nu în timpul votului, domnule! V-ați trezit foarte…

 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Din moment ce nu au existat obiecții privind includerea pe ordinea de zi a acestei chestiuni, eu cred că votul pentru discutarea proiectului de hotărâre există deja din momentul în care s-a decis ordinea de zi. Deci, votul Camerelor se va vedea mai clar în ceea ce privește conținutul ca atare, atunci când se va vota proiectul de hotărâre, dar din moment ce nu au existat obiecții în legătură cu includerea pe ordinea de zi, înseamnă că nu au existat elemente de cenzură din partea celor două Camere față de cererea valabil exprimată a unei treimi din membrii Parlamentului.

De aceea, eu nu înțeleg rostul acestui vot intermediar care nu ar face decât să confirme includerea acestui punct pe ordinea de zi. Eu cred că trebuie să trecem de îndată la discutarea hotărârii, iar votul final va arăta dacă există voința necesară pentru acceptarea propunerii noastre.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul senator Turianu…

Domnule deputat Adrian Năstase,

Vreau să vă reamintesc că votarea ordinii de zi și introducerea pe ordinea de zi era obligatorie prin faptul că
s-au inclus sau a fost susținută această solicitare de numărul de semnături necesar pentru ca să fie introdusă pe ordinea de zi. Însă se specifică foarte clar: Înainte să discutăm o hotărâre trebuie să discutăm dacă această hotărâre susține o decizie sau nu.

Domnul senator Turianu.

 
 

Domnul Corneliu Turianu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Propunerea privind constituirea unei comisii a celor două Camere ale Parlamentului în scopul anchetării activității F.P.S. pe anul 1997 se încadrează formal în prevederile Regulamentului ședințelor comune. Ea însă nu poate fi acceptată așa cum a fost formulată, repet: așa cum a fost formulată, din cel puțin două motive.

Mai întâi se cuvine să precizez că ea a fost inițiată înainte de a se fi știut poziția Curții Constituționale față de contestarea constituționalității multora din prevederile legii unice a privatizării, adoptat㠗 precum se știe — la începutul lunii februarie prin angajarea răspunderii Guvernului. Or, toate obiecțiunile de neconstituționalitate a menționatei legi au fost respinse de Curtea Constituțională, astfel încât repunerea lor în discuție sub paravanul numitei comisii este de neluat în seamă. (Discuții, vociferări.)

Altfel spus, a mai pune în discuție statutul actual al F.P.S. or — citez! — "legalitatea realizării procesului de privatizare al societăților comerciale" sau "legalitatea operațiilor de vânzare al pachetelor de acțiuni și a activelor societăților comerciale de către F.P.S." are valoarea nesocotirii arbitrare nu numai a prevederilor legii, dar și a deciziei Curții Constituționale.

În concluzie, sub acest prim aspect, raportarea la decizia Curții Constituționale este obligatorie și în absența ei nu se poate lua nici o hotărâre în plenul celor două Camere.

Pct. 2. Faptul că F.P.S. nu a răspuns interpelărilor P.D.S.R. din cele două Camere ale Parlamentului, așa cum motivează P.D.S.R. necesitatea constituirii unei comisii de anchetă, se datoreaz㠗 precum prea bine știți — împrejurării că F.P.S. nu are nici o obligație de a răspunde. Potrivit Constituției, interpelările sunt destinate doar membrilor Guvernului. (Discuții, vociferări.)

Pct. 3.

În altă ordine de idei, Parlamentul procedează la anchete politice, or, în cazul de față propunerea pare a viza cu precădere aspecte ce intră în sfera răspunderii penale a persoanelor angajate în procesul concret al privatizării societăților comerciale. Dacă așa stau lucrurile, instituirea unei asemenea comisii parlamentare este nu numai inutilă, dar în lumina separației puterilor în stat ea caută a se substitui, prin vădita depășire a prerogativelor Parlamentului, organelor de anchetă penală și, în cele din urmă, instanțelor judecătorești.

Experiența de până acum a Parlamentului demonstrează cu prisosință că ancheta politică nu poate lua, în nici un caz, locul celei a Parchetului. Dacă autorii propunerii sunt în posesia unor dovezi clare, nimic nu-i împiedică să sesizeze imediat Parchetul General, fără a se mai răpi timpul Parlamentului cu dezbateri lipsite de orice finalitate.

În al patrulea rând, nu vreau să intru în alte amănunte, dar nu mă pot împiedica să constat că în realitate comisia de anchetă propusă nu poate avea ca rezultat decât blocarea procesului de privatizare și, neîndoilenic, crearea unei atmosfere de neîncredere… (Vociferări, rumoare.) …și maximă suspiciune în ochii investitorilor străini.

În fine, normal era ca această propunere să vină din partea comisiilor de specialitate a celor două Camere. În ipoteza în care totuși Camerele reunite ajung la concluzia că urmează a se institui o atare comisie de anchetă privind evaluarea activității F.P.S. este obligatoriu ca inițiatorii să elimine dintre obiectivele anchetei chestiunile vizând legalitatea, la ora actuală elucidate prin decizia Curții Constituționale.

Totodată, în mod obligatoriu, eventuala anchetă trebuie să cuprindă întreaga activitate a F.P.S. de la înființare, nu numai pentru anul 1997. Dacă se remediază aceste deficiențe este posibil ca Parlamentul să voteze afirmativ instituirea unei asemenea comisii.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor senatori, în conformitate… (Rumoare, discuții.)

Da. Domnul deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, stimați colegi,

Tot ceea ce a prezentat aici domnul senator Corneliu Turianu este o versiune de acum 3 săptămâni. Adică tot ceea ce v-a spus dânsul aici nu are legătură cu proiectul de hotărâre pe care dumneavoastră îl aveți în față. Ceea ce propunea dânsul să se elimine, să se coreleze cu decizia pe care Curtea Constituțională a dat-o asupra proiectului de lege cu privire la privatizare, ca urmare a angajării răspunderii Guvernului, nu are nici un fel de legătură cu solicitarea noastră privind insitutirea acestei Comisii de anchetă privind desfășurarea procesului privatizării societăților comerciale de către Fondul Proprietății de Stat în anul 1997.

Pe de altă parte, domnule președinte, vă rog să observați că pe ordinea de zi, care a fost votată de plen acum o jumătate de oră, este trecut foarte clar: proiectul de Hotărâre pentru constituirea unei Comisii parlamentare de anchetă privind evaluarea activității F.P.S.-ului pe anul 1997. Dumneavoastră nu mai puteți să supuneți votului celor două Camere cererea cu privire la inițierea unei astfel de comisii de anchetă. Ca atare, eu vă propun să treceți la dezbaterea proiectului de hotărâre, potrivit procedurii legislative, să vedeți dacă sunt dezbateri generale, după care să se treacă la dezbaterea proiectului de hotărâre, luându-se text cu text, urmând ca în final, bineânțeles, cele două Camere, prin votul pe care-l vor exprima să hotărască dacă, într-adevăr, se instituie sau nu se instituie această comisie de anchetă.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da. Domnul deputat Jean Decuseară.

 
 

Domnul Jean Decuseară:

Domnilor președinți, domnilor parlamentari,

F.P.S.-ul depune anual rapoartele de activitate la Comisiile economice ale celor două Camere, care dezbat și aprobă aceste rapoarte de activitate.

Aș vrea să informez pe colegii noștri — ca membru în Comisia de politică economică a Camerei Deputaților —, că în dezbaterea Comisiei noastre de politică economică se află de peste 5 luni de zile raportul de activitate al F.P.S.-ului pe 1996, raport care nu a putut fi definitivat ca dezbatere, ca urmare a faptului că lipsesc, în continuare, o sumă de piese din acest raport. Zic eu că este prematur să luăm în discuție Raportul de activitate al F.P.S.-ului pe 1997, fără să fi terminat Raportul de activitate pe 1996. Este și împotriva unei logici firești a lucrurilor.

Pe de altă parte, vreau să vă spun că exercițiul anului 1997 a fost terminat și F.P.S.-ul este obligat să depună raportul de activitate la cele două comisii. Dacă cele două Comisii economice ale celor două Camere vor considera că sunt necesare piese suplimentare, le vor cere, iar dacă va fi nevoie, să solicităm înființarea unei Comisii pentru anchetarea activității F.P.S.-ului, consider că este prerogativa și, în același timp, obligația celor două Camere să solicite plenului, la momentul potrivit, înființarea unei astfel de comisii. Găsesc că deocamdată nu are subiect și obiect, ca să zic așa, o asemenea propunere de inițiativă.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da. Domnul deputat Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor colegi,

Am audiat cele două discursuri ale distinșilor senatori și, sigur, Domniile lor au dreptate din punctul de vedere al partidelor pe care le reprezintă.

Această comisie de anchetă nu-și propune ca obiect de activitate o cercetare penală, domnule senator Turianu! Parlamentul României, prin mandatul pe care-l are și prin dispozițiile regulamentului, face anchete parlamentare și care dacă au drept consecință constatarea unor fapte de ordin penal se transmit organelor de specialitate, Parchetului și altor organisme ale statului, care să soluționeze sub aspectul legalității ceea ce noi sesizăm parlamentar.

Deci, această comisie analizează sub aspect parlamentar, deci politic mai mult, și, sigur, sub aspectul respectării legii în derularea privatizării pe parcursul anului 1997.

2. Cele două planuri nu se suprapun, așa cum ați spus dumneavoastră. Deci, prin angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului României, acea Ordonanță nr. 88 a devenit lege și, ca atare, a intrat în vigoare începând cu publicarea în Monitorul Oficial, după angajarea răspunderii Guvernului Ciorbea.

Acest lucru s-a întâmplat la finele anului 1997 și în sesiunea extraordinară din ianuarie 1998. Dar acesta este un demers juridic teoretic. Această lege a fost modificată de două ori, prin ordonanțe, pe parcursul anului 1997, iar privatizarea s-a realizat conform legii anterioare, cu unele modificări și retușări făcute în 1997. Deci, legea pe care noi am adoptat-o aici, prin angajarea răspunderii Guvernului, nu are consecințe retroactive asupra privatizării în 1997.

Deci nu are nici o legătură și nu se face nici o suprapunere; una este privatizarea ca proces efectiv, practic și tehnic, și alta este legislația, așa cum o desăvârșim noi în Parlamentul României.

3. În primul trimestru al anului 1997, F.P.S.-ul se afla, încă, sub control parlamentar. Prin prima ordonanță emisă de Guvernul Ciorbea, F.P.S.-ul a trecut sub control guvernamental, lucru cu care am fost și noi de acord, încă de a emite Guvernul Ciorbea o asemenea ordonanță. Deci, noi suntem obligați, întrucât controlăm parlamentar Guvernul României, indirect și imediat, să controlăm toate organismele care sunt supuse controlului guvernamental. Ca atare, lucrurile nu au nici o relevanță sub aspectul a ceea ce dumneavoastră ați prezentat și îmi pare sincer rău.

Ceea ce spunea colegul dumneavoastră senator, îmi pare rău că nu am reținut din ce partid face parte, că nu e nevoie, întrucât Raportul F.P.S. acum a venit la comisie, iarăși nu are relevanță sub aspect parlamentar. Deci, domnule senator, cu tot regretul trebuie să vă spun că din momentul în care F.P.S.-ul a trecut sub control guvernamental, nu mai înaintează rapoarte Parlamentului României, așa cum era prevăzut în Legea nr. 55. Rapoartele merg la Guvernul României, la Parlament nu a venit nici un raport. Am primit, totuși, așa spre sporovăială, un raport, care, de fapt, este o conferință de presă pe care a făcut-o F.P.S.-ul și ne-a informat și pe noi la Parlament că a ținut domnul Dimitriu o conferință de presă.

Deci, domnilor colegi, dacă cineva dorește să ne spună că se poate acoperi ceva și că este ceva de acoperit, noi vă înțelegem. Dar, întrucât Guvernul Ciorbea, din 1997 încoace, a spus că lucrează numai în transparență, domnul Sorin Dimitriu, președintele F.P.S., a lucrat numai în transparență, pe canalul de televiziune națională. Vrem să vedem dacă transparența a fost transparentă sau nu a fost transparentă.

Dacă nu vă veți da votul, veți rămâne în imaginea opiniei publice prin faptul că aveți ceva de ascuns. Eu cred că nu aveți nimic. Haideți să facem controlul, pentru că avem mandat parlamentar să-l facem.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Trecem la hotărârea propriu-zisă, pentru ca să... totuși, să putem discuta și să nu existe riscul ca încă de la titlul hotărârii să dispară titlul hotărârii, să nu avem substanță de discutat, propun să discutăm întâi textul hotărârii, iar la sfârșit să adoptăm și titlul.

În felul acesta, începem cu art. 1, care, de fapt, este substanța. Asta înseamnă dezbateri generale, domnul deputat!

Domnilor colegi,

Avem posibilitatea să ne exprimăm foarte corect și foarte clar. Că dacă supun la vot titlul hotărârii și este respins, continuăm să dezbatem o hotărâre care nu are titlu, deja avem unele probleme. Vă rog să credeți că este mai înțelept așa și ceea ce vă propun ne dă posibilitatea să ne adresăm pe fond. Pentru că art. 1 este articolul fundamental, care cere constituirea unei comisii de anchetă. Lucru pentru care întreb Parlamentul, deputații și senatorii, dacă în legătură cu art. 1 sunt înscrieri la cuvânt.

Domnul deputat Mitrea. Vă rog.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte, stimați colegi,

De fapt, întreaga dezbatere care a avut loc până acuma, și am senzația că și cea care va urma, are ca scop, așa cum bine ați subliniat, să hotărâm dacă se va înființa sau nu această comisie de anchetă, cererea fiind absolut regulamentară.

Am constatat din partea Puterii că anumiți colegi au luat cuvântul și au invocat tot felul de argumente, în general, pe lângă subiectul în cauză, care, după părerea mea, acoperă un singur lucru: lipsa de dorință a Domniilor lor de a se înființa o comisie de anchetă care să ancheteze modul în care s-a petrecut privatizarea în 1997. Faptul că am făcut această propunere a plecat de la suspiciunea creată în societate, prin mass-media cât și prin luările de poziție ale unor organe abilitate ale statului, asupra incorectitudinii unor acte ale privatizării. Cred că, de fapt, așa cum Opoziția, în momentul în care dumneavoastră ați cerut o comisie care să ancheteze F.P.P.-urile și noi am votat pentru, pentru că ni s-a părut corect ca toate aceste zone unde există suspiciune să fie anchetate, și dumneavoastră veți fi de acord să votați pentru art. 1, deci pentru această comisie de anchetă, pentru că voturile în acest caz se traduc foarte simplu: cine votează pentru nu are nimic de ascuns, cine votează contra are de ascuns, ceea ce aici suspiciunea se transformă în certitudine.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Cine mai dorește?

Domnul deputat Bălăeț.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte, stimați colegi,

Eu aș vrea să fac o scurtă pledoarie, pentru a arăta colegilor noștri din partea dreaptă a sălii că este în avantajul lor să accepte art. 1 și, ca atare, să facem acest proiect de hotărâre.

De ce este în avantajul dumneavoastră, nu al nostru, al Opoziției? Că s-ar putea ca ancheta să scoată în evidență că la F.P.S. lucrurile se desfășoară bine, conform legii, conform unei atitudini morale foarte bune și lucrul acesta l-ar demonstra comisia parlamentară pe care o propunem noi acuma. Deci, noi vă aruncăm la plasă mingea. Trebuie să fiți de acord, pentru că asupra Fondului Proprietății de Stat, în momentul de față, planează niște acuzații care s-au făcut în presă, niște suspiciuni. Dumneavoastră cunoașteți foarte bine lucrul acesta. Presa nu am inventat-o noi, ea este independentă, ea vorbește, spune foarte multe lucruri. Și acuma, comisia parlamentară ar veni să infirme asemenea lucruri.

Și mai este încă un argument care mi se pare că ar trebui luat în seamă. În primul rând de dumneavoastră, ca să acceptați această propunere. La art. 3 se prevede constituirea practică a comisiei din 9 membri. Acolo, noi putem să facem 11, să găsim o soluție mai bună, dacă nu sunteți de acord cu ea, să discutăm, dar în comisia aceasta, sigur că președintele ei va fi din partea majoritară. Deci, dumneavoastră veți avea controlul asupra activității acestei comisii. Majoritatea membrilor comisiei vor fi din partea majoritară, domnilor! Deci, se va constitui pe ansamblul Parlamentului o comisie de anchetă, respectându-se împărțirea în Parlament pe partide a acestor locuri. Și atunci, domnilor, noi vă propunem să fiți de acord, este absolut în avantajul dumneavoastră. Se poate demonstra foarte clar că la Fondul Proprietății de Stat lucrurile se desfășoară bine, lucrurile merg clar, societățile comerciale se vând corect, nu există comisioane frauduloase și toate celelalte lucruri pe care le presupunem noi.

Deci, noi vă rugăm să acceptați lucrul acesta pentru că este în avantajul dumneavoastră. Și să acceptați art.1, ca atare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Ruse.

 
 

Domnul Corneliu Constantin Ruse:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere importanța procesului de privatizare, că nimeni dintre cei prezenți nu contestă importanța procesului de privatizare și ținând cont de faptul că și în anii anteriori de existență ai F.P.S.-ului au existat nenumărate semnale în privința unor abuzuri sau ilegalități comise de către această instituție și, mai ales, de către forul sau Consiliul de administrație al acestei instituții al cărei fost domn președinte a avut curajul să semneze acest raport, eu v-aș propune, în numele Partidului Democrat, ca să extindem perioada de control asupra acestei instituții a statului, și anume, din anii 1992 și până în 1997, inclusiv, astfel încât să putem depista și alte ilegalități care s-au comis și alte "inginerii financiare" care au stat la baza cumpărării de către anumite cercuri interesate a unor societăți importante cu fondurile F.P.S.-ului.

Atunci am putea să vedem dacă inițiatorii din partea fostei majorități vor mai avea curajul să semneze o asemenea inițiativă.

Deci, eu cred că este normal să prelungim acest termen sau să-l decalăm din 1992 până în prezent. Raportul pe anul 1996 se află la comisiile de specialitate ale Parlamentului și cu toate că a fost invitat de nenumărate ori, în scris, domnul fost președinte al acestei instituții nu a dat niciodată curs invitației, pentru a elucida nenumăratele aspecte care plutesc în ilegalitate. Din acest punct de vedere, noi credem că este necesar să extindem acest termen din 1992.

Dacă intrăm pe textul art. 1, putem să constatăm că la lit. a), la vegherea asupra respectării legalității, trebuie să dăm acest drept altor instituții și organisme ale statului, nu Parlamentului. Lit. b), în mod clar nu aparține F.P.S.-ului, fiindcă nu F.P.S.-ul a fost acela care a inițiat procedura de lichidare. Această lichidare a făcut-o Guvernul. Dacă aveți ceva cu Guvernul, introduceți o moțiune de cenzură, domnilor inițiatori. La lit. c) — verificarea modului de respectare a clauzelor contractuale — nici acest lucru nu stă la îndemâna Parlamentului. Singura literă care rămâne în discuție este lit. d) — identificarea disfuncționalităților pentru a putea purcede la modificarea cadrului legislativ. Deci, din întreg conținutul acestui articol nu rămâne decât un singur lucru: acela de a identifica disfuncționalitățile. Restul nu are nici o relevanță pentru activitatea parlamentară. Eu propun, dacă se intră pe text, să modificăm de la 1992 până în 1997 și să eliminăm lit. a), b) și c).

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Are cuvântul domnul senator Ulm Spineanu.

 
 

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnule președinte de ședință, domnilor colegi,

Vreau să vă spun de la bun început că sunt partenerul ideii că această instituție trebuie verificată de la începuturile ei și până la zi. Dacă dorim, putem să facem comisii câte una pe fiecare an. Nu ne împiedică nimeni.

În al doilea rând, dacă mă gândesc bine la toate rapoartele care au fost făcute în decursul timpului de către comisii parlamentare, îmi pun întrebarea: și care au fost consecințele?! Rapoarte care au arătat încălcări flagrante de lege, rapoarte cu care însuși Parlamentul, la rândul lui, nu a sesizat instituțiile fundamentale de drept în asemenea procese. Avem două alternative: ori aplicăm tratamentul egal asupra acestei instituții, indiferent cine a fost în perioada aceasta de timp la guvernare, pentru că problema nu este a unui om, este a unei instituții, și aplicăm aceeași regulă, de șanse egale a concluziilor ca urmare a verificărilor, sau dumneavoastră vă puteți adresa și puteți să trimiteți sesizări întemeiate, sigur că da, semnate de un grup, instituțiilor abilitate, de la care să căpătați raportul juridic valid. Pentru că pot să vă spun că sunt absolut convins că nu veți reuși, nici măcar în termen de 3 luni de zile, să defrișați o situație încurcată și anterior și cu prelungiri ulterioare. Cunosc asemenea cazuri, eu însumi am vrut să mă lămuresc și m-am încurcat de tot, la un moment dat.

În al doilea rând, vă rog frumos, acesta este adevărul, nu rezolvăm problema în mod formal. Ceea ce noi facem astăzi aici este să spunem că Parlamentul României a făcut o comisie. Și v-aș aduce aminte de o vorbă: spunea Stalin odată: dacă vreți să nu lămuriți o problemă și vreți să ieșiți analizat cu acea problemă, faceți dumneavoastră o comisie... nu am spus-o eu... acesta este un lucru adevărat, pe care l-am citit în niște lucrări, deci nu am inventat, este un lucru real... Haideți să angrenăm instituțiile de drept, dacă doriți și dacă vreți, haideți să scoatem o hotărâre a Parlamentului prin care să sesizăm în fond instituțiile de drept, din anul nașterii până în anul de grație al acestui moment.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Șteolea.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte, domnilor colegi,

Vreau să vă spun un lucru: într-adevăr, Parlamentul României a constituit, în diverse momente ale activității sale, comisii de anchetă pe anumite domenii de activitate. Să știți, le spun celor care au fost pe altă poziție, că acestea au avut finalitate. De exemplu, Comisia de control privind aplicarea Legii nr. 18. Aspecte constatate atunci au constituit temeiul pe care s-au construit în două faze propuneri legislative privind modificarea Legii nr. 18. Este un adevăr!

Al doilea aspect. Multe din acțiunile desfășurate în domeniul privatizării au fost, în diverse feluri, prezentate de către mass-media românească. Unele au fost de-a dreptul și recunoscute ca și reale, ca existență reală și au fost pe acele domenii blocate acțiunile de privatizare. Altele au decurs, s-au derulat și au ajuns în faza în care pun, în momentul de față, semne de întrebare: privatizări de societăți comerciale, divizări, altele.

Mai este un aspect: tot ce se spune aici că nu avem voie să ne implicăm, ca factori politici, în anumite domenii ale Executivului, ale execuției pe un anumit domeniu de activitate, este neavenit. De ce este neavenit? Pentru că noi, ca factor politic și corp legiuitor al țării, trebuie să ne implicăm în tot ce înseamnă politica în domeniul executiv în România. Și mă refer aici pe acest domeniu la politica de privatizare. Credem că aserțiuni de genul că cineva ar avea anumite interese și că există interese de grup, că s-a ajuns la inițierea acestei hotărâri a Parlamentului României, ridică semne de întrebare. Nu noi suntem cei care avem de ascuns ceva. P.U.N.R.-ul nu se opune — și spun de la acest microfon — extinderii domeniului de cercetare, de analiză al acestei comisii, începând exact din momentul când a fost adoptată Legea privatizării în România.

Sunt aspecte care pun semne de întrebare și în ceea ce privește alte domenii, care țin de această coerență care am vrut-o cu toții, în diverse etape ale procesului de privatizare. Și de ce să nu venim pe un eveniment pe care l-am aflat chiar din presa de astăzi, o anumită demisie a unui anumit domn ministru din domeniul la care ne referim acum. Era vorba de domeniul privatizării. Înseamnă că ceva, sub această umbrelă, care am vrut-o toți, și P.U.N.R.-ul a dorit-o, a unui control a ceea ce se întâmplă în domeniul privatizării și o singură instituție care să o coordoneze, în mod unitar, se întâmplă ceva negativ. Poate tocmai acest lucru negativ ar putea să-l găsească comisia pe care vrem să o constituim astăzi. De acord: suntem pentru ceea ce înseamnă aprobarea art. 1 din prezentul proiect de hotărâre.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Are cuvântul domnul deputat Vida.

 
 

Domnul Vida Iuliu:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În conformitate cu prevederile Legii nr. 58 din 1991 cu privire la privatizarea societăților comerciale, Fondul Proprietății de Stat este o instituție care până aproape de mijlocul anului 1997 a fost în subordinea Parlamentului. În baza prevederilor acestei legi, Fondul Proprietății de Stat avea obligativitatea ca anual să prezinte un raport de activitate, inclusiv raportul de gestiune și programul de privatizare pentru anul următor.

Aceste prevederi legale 3 ani de zile nu au fost respectate. Practic, raportul de activitate pe anul 1995 cu privire la activitatea F.P.S.-ului nici la ora actuală nu a fost supus analizei parlamentare. Raportul pe anul 1996 se află de aproape 9 luni în lucru la comisiile de specialitate din Camera Deputaților și Senat, datorită faptului că acest raport conține o serie de aspecte foarte grave, care vizează o serie de aspecte de interes național cu privire la restructurarea din economie, cu privire la finanțarea unor acțiuni din economie.

Din această cauză, comisia de specialitate a fost nevoită să antreneze în această activitate de avizare și organele Curții de Conturi și alte organe competente de stat. La ora actuală, acest raport se află în curs de finalizare.

Câteva aspecte, care rezultă din documente certe, cu privire la activitatea F.P.S.-ului în perioada anilor 1990–1993–1996: peste o mie miliarde de lei provenite din încasările din privatizare care trebuiau să fie destinate pentru restructurarea economiei naționale și pentru redresarea economico-financiară a agenților economici cu capital de stat a fost distribuită după criterii politice și nu economice și, în realitate, confirmată de Curtea de Conturi prin rapoarte individuale făcute la 600 de societăți comerciale, reprezintă deturnări de fonduri pentru care urmează să fie stabilite răspunderi penale pentru unii demnitari care au contribuit la această pagubă adusă economiei românești.

Peste 800 mld. de lei au fost depozitate din Fondul Proprietății de Stat la bănci care se aflau în situație de faliment, depozite care nu s-au putut restitui din cauză că aceste bănci se află în stare de incapacitate de plată; Banca Columna... și pot să înșir lista. Peste 300 mld. de lei au fost repartizate unor societăți cu profil agricol, care la data acordării acestor sume au fost în stare de faliment. Aproape 800 de mld. de lei, care trebuiau să fie restituite, nu au fost nici la ora actuală restituite.

Deci din delapidatori unii au devenit mari experți pentru activitatea anului 1997.

Eu sunt de acord pentru anchetă, dar ancheta să cuprindă întreaga perioadă de la data înființării Fondului Proprietății de Stat și la zi. Orice anchetă fragmentată care se va face va avea un scop politic demagogic, fără nici un conținut real. (Aplauze.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Are cuvântul domnul deputat Cristea.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca și alți colegi, sunt unul dintre cei privilegiați care a lucrat în astfel de comisii. Am lucrat în 3 comisii, împreună cu colegi pe care-i văd în sală și aș vrea să întreb pe domnul profesor Albu: ce s-a întâmplat cu raportul de anchetă privind celebra "afacere a zahărului"? Nu s-a întâmplat absolut nimic.

Aș vrea să întreb ce s-a întâmplat cu raportul anticorupție, pe care l-am prezentat aici în Parlament și am ajuns la concluzia că avem... (Vociferări în sală, în legătură cu uleiul.). Vă răspund imediat. Vă spun imediat ce s-a întâmplat, că muriți de curiozitate.

Am înțeles că toată povestea are un iz politic foarte clar.

Aș vrea să vă rog, pe cei din partea stângă a sălii, să formulați întrebarea corect. Nu înțeleg, vă manifestați... (Vociferări.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat, vă rog să nu intrați cu sala în discuție.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă rog să rugați pe colegii din sală să se poarte civilizat ca să pot să vorbesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Rog sala, reprezentanții Opoziției, de fapt inițiatorii, este în interesul dumneavoastră să ascultăm dezbaterile în legătură cu o inițiativă care vă aparține.

Vă rog, așa cum dumneavoastră v-ați expus un punct de vedere în acest proiect de hotărâre, lăsați pe colegii dumneavoastră din majoritate să-și expună punctul de vedere. Este elementar, cred eu, din respect față de dezbaterea de idei și nu de vociferări.

Aveți cuvântul, domnule deputat!

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, vreau o singură întrebare să pun: Dacă o astfel de comisie de anchetă pe care o propuneți, eu nu vreau să mă refer la perioadă, corect este să se verifice tot, dar dacă ea are fie și cea mai mică utilitate?

Cunosc un coleg din partea stângă, domnul Bivolaru, care chiar a muncit extraordinar de mult într-o comisie de anchetă referitoare la flotă, a întocmit două volume, cred că au peste o mie de pagini. Rezultatul acestei munci este zero.

O altă comisie de anchetă a întocmit alte rapoarte, cu același rezultat.

Ideea este: mergem în continuare cu constituirea de comisii care să facă ce? Și să propună ce, Parlamentului? Sau ce să decidă Parlamentul?

Au fost foarte multe comisii de anchetă cu, știți foarte bine, cei care sunteți mai vechi în Parlament, începând cu Revoluția. S-a făcut un raport, o comisie extraordinară. Cine a tras în noi? Concluzia a fost că nu a tras nimeni și că au murit unii degeaba, de unii singuri.

Concluzia de la comisia privind flota este că lucrurile s-au desfășurat normal, dar a dispărut flota ș.a.m.d.

Asta este ceea ce eu vreau să întreb inițiatorii.

Facem o comisie așa, pentru a spune că ne interesează nu știu care problemă, dacă ea nu are nici o finalitate și legal să spunem nu are. Iar practica și exercițiul parlamentar ne-a demonstrat acest lucru în 7 ani de zile.

Absolut nici un raport întocmit de o comisie de anchetă a Parlamentului, indiferent cât de mare era și indiferent de subiectul pus în discuție nu a avut nici o finalitate, de nici un fel. Nu a avut nici o finalitate.

Vrem să ne angrenăm în continuare în activități care nu au nici o finalitate?

Mulțumesc. (Vociferări.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Din păcate se observă o anumită reținere, reținere pe care eu nu o înțeleg, în legătură cu alcătuirea acestei comisii de verificare, de anchetă parlamentară.

Domnule deputat Cristea,

Noi ne cunoaștem într-adevăr de vreo 6 ani de zile în Parlamentul României.

Am fost și într-o comisie (cu "Apartamentul") și am rezolvat, păcat că l-a dat afară pe cel care trebuia să rezolve, de la Guvern, Valerian Stan. Dar poate mai vine al doilea și o rezolvă el până la capăt. Pentru că nu noi rezolvăm, Parlamentul României, ci noi doar prezentăm, constatăm, iar Executivul rezolvă. Executivul trebuia să rezolve, și așteptăm să rezolve, mai are încă timp suficient.

În legătură cu ancheta parlamentară, domnule deputat, deci prin regulament și prin Constituție Parlamentul României este îndreptățit și obligat să facă anchete parlamentare, pentru că în acest mod el are control asupra Executivului, și nu altfel.

Și așa noi suntem învinuiți că nu ne implicăm efectiv în problemele economice, sociale ale țării. Suntem învinuiți că nu adoptăm nici măcar legislația în domeniul economic-social sub aspectul reformei.

În celelalte parlamente, așa după cum știți, o comisie de anchetă parlamentară înseamnă ceva efectiv pentru opinia publică.

De ce nu sunteți de acord, ca în practica pe care am instituit-o noi, cu anchetele parlamentare, să demonstrăm că există o teamă a celor care sunt corupți.

Ați făcut un Consiliu Național al Corupției, pe care-l controlează tot Executivul, probabil. Haideți să-l controlăm noi, că este partea noastră să controlăm acest lucru.

Noi vom releva doar aspecte de ordin moral, politic și social, iar organele abilitate ale statului vor controla penal, dacă este cazul.

Domnul deputat Cristea, prima comisie de anchetă parlamentară în Parlamentul României a aparținut fostei Opoziții, respectiv actualei Puteri. Acea vestită comisie de cercetare a corupției. A durat aproape un an de zile. Ați avut o campanie electorală excesivă.

Îmi amintesc de domnul Mureșan — "Catanni al comisiei", i se spunea atunci — a venit cu un raport în Parlamentul României, a ieșit ce a ieșit, dar a ieșit ceva.

Deci, domnule deputat, a ieșit ceva. S-a demonstrat faptul că există acte de corupție în România, iar organele abilitate au rezolvat, nu toate, dar o parte dintre cazuri.

Deci până în momentul în care noi nu vom releva Parlamentului României asemenea cazuri, vreau să vă spun că cei care conduc trebuie controlați. E ca înainte: eu conduc, eu controlez, eu răspund!

Deci dacă nu dați girul, domnul deputat Vida, puteți
să-mi spuneți că s-a furat locomotiva din Dealul Mare sau de la Budapesta, a fost adusă la București. Nu are relevanță. Cine a furat nu contează. Faptul că s-a furat, dacă s-a furat, este faptul ca atare și noi trebuie să-l cercetăm. Persoana respectivă va răspunde penal în fața legii.

Deci dacă au fost 1.000 de miliarde să știți că sunt pe rol la comisia care funcționează la Cotroceni, și știți foarte bine.

De ce dumneavoastră vă legați numai de 1997? Eu, de exemplu, sunt de acord să mergem mai înainte, din 1992 până în 1997. Dacă tot vorbim de corupție, dacă Președintele României toată ziua vorbește de corupție în România, de ce dumneavoastră nu-l sprijiniți să descoperim corupția asta odată?

Parlamentul să se implice în acțiunea aceasta!

Eu nu pot să vă spun decât un singur lucru: dumneavoastră vreți să ascundeți ceva. Și ce veți ascunde, veți vedea că oricum se va afla adevărul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Pe procedură.

Domnul deputat Zoner.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Domnilor președinți,

Înțeleg că am început să discutăm pe text. Deci nu mai sunt discuții generale. Și un coleg de-al nostru, domnul deputat Ruse, din partea Grupului parlamentar P.D., susținut și de reprezentantul Comisiei economice și al Grupului parlamentar U.D.M.R., a propus un amendament, prin care se stabilește sau se propune ca această anchetă să se facă de la crearea F.P.S. și până în prezent.

Eu v-aș ruga, domnule președinte, să aduceți pe vorbitori la obiect și în final să supuneți la vot amendamentul respectiv.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Ultimul înscris la cuvânt, domnul deputat Mitrea, vă rog, aveți cuvântul, după care trecem la vot.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi pare rău că cei care au luat cuvântul din dreapta au plecat de la o prezumție de vinovăție, aceea că, și toate luările de cuvânt au fost construite pe această idee, noi am refuza o extindere a controlului din 1992 încoace. Nici o problemă, este o greșeală, suntem de acord să se extindă din 1992 încoace, suntem de acord cu amendamentul propus de domnul Ruse, nu avem nici un fel de abținere la această propunere.

Noi am propus 1997 din mai multe motive. Până în 1997 F.P.S. a fost subordonat Parlamentului, deci comisiile noastre au avut acces și am bănuit că și-au făcut datoria și au analizat. (Vociferări.)

Din acest an a fost o luptă extraordinară dusă de Guvern prin câteva texte de ordonanțe de urgență cu care a încercat, și în ultimul text chiar a reușit, să excludă privatizarea de la controlul Curții de Conturi, lucru care a făcut, cel puțin în mintea mea, să se întărească suspiciunea unor activități necurate în această zonă.

De asemenea, pentru prima oară, din 1990 încoace,
s-a produs un fenomen extrem de grav și anume, banii, fondurile rezultate din privatizare au fost trimise la găurile negre ale bugetului.

Acestea au fost motivele pentru care noi am cerut cu prioritate anchetarea anului 1997, am spus, fără să uzez de prezumția de vinovăție, ci din contră, că sunt convins că ne veți sprijini în acest demers. Și de asemenea am spus și repet: suntem de acord ca perioada să fie extinsă, să acopere și perioada ’92–’97, urmând ca anumite subcomisii, în cadrul comisiei, să ancheteze an cu an ce s-a întâmplat în procesul de privatizare.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Pițigoi.

 
 

Domnul Barbu Pițigoi:

Avem toată înțelegerea pentru cel care a vorbit înaintea noastră, pentru că Domnia sa nu a făcut parte din acest Parlament în legislatura trecută. De aceea afirmația Domniei sale că de la acest microfon, sau de la microfonul Camerei, nu s-a cerut anchetă parlamentară în legătură cu activitatea F.P.S.-ului este un neadevăr. Și acest neadevăr îl iertăm, îl înțelegem pentru că Domnia sa nu exista atunci în Parlament.

Dar colegii care au fost în Parlament în acea perioadă știu foarte bine că am cerut insistent ca F.P.S., care la ora aceea era în subordinea Parlamentului, și chiar în nenumărate rânduri președintele de atunci al F.P.S. a fost chemat la Biroul permanent al Camerei Deputaților, unde a refuzat în mod constant să dea vreo explicație. Deci mi se pare că afirmația este nefondată și nu susține realitatea.

În altă ordine de idei, având în vedere un comentariu al unui distins coleg, care la vremea aceea se afla în Biroul permanent al Camerei, Domnia sa făcea parte atunci dintr-un partid, care azi nu mai este în Parlament, azi nu știu în ce partid este, care de asemenea știa foarte bine și a susținut aici, în fața dumneavoastră, că cineva s-ar putea teme de ancheta pe care Parlamentul ar putea-o face în legătură cu F.P.S.-ul.

Atunci întrebarea se pune: de ce s-ar teme cineva ca această anchetă să fie extinsă de la începuturile activității F.P.S.-ului și până astăzi?

De aceea noi suntem de acord cu cererea dumneavoastră și cu cererea pe care au exprimat-o colegii de la P.D., ca această anchetă să se întindă pe perioada din 1992 până în prezent.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Dan Marțian, ultimul înscris la cuvânt, după care trecem la vot.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Mie îmi face impresia că de o bucată de timp de când discutăm această problemă lucrurile au început să capete o turnură care este mai degrabă specifică unei ședințe de analizare a unui raport al comisiei de anchetă decât specific unui moment de dezbatere a instituirii ei.

Dar în fine, avem fiecare modul nostru de a aborda lucrurile și nu o să încerc să polemizez pe această linie.

Eu cred că trebuie instituită o comisie de anchetă, pentru următoarele considerente:

1. Procesul de privatizare este cel mai gradios proces de schimbare în structura proprietății, probabil că este componenta definitorie alături de transformările politice și instituționale în procesul de tranziție. Dacă Parlamentul ar vrea să-și înstrăineze interesul față de această tranziție, față de substanța însăși a procesului de tranziție, cred că el ar abdica de la răspunderile pe care le are în această etapă foarte importantă.

2. Eu am o seamă de suspiciuni în legătură cu ce a devenit F.P.S. astăzi. A devenit un fel de moloh, un fel de leviatan economic, pentru că iată ce s-a întâmplat. El a fost scos de sub controlul Parlamentului. Și am putea să discutăm și ar merita, cred eu, pentru sănătatea vieții politice românești să discutăm acest lucru.

Această scoatere care a amputat niște competențe ale Parlamentului s-a făcut nu prin înaintarea unei legi pe care să o dezbată Parlamentul, ci printr-o voință a Guvernului. Ceea ce mie, din capul locului, îmi stârnește o seamă de suspiciuni.

În al doilea rând, în ceea ce privește F.P.S.-ul și Consiliul lui de administrație s-a trecut de la o formulă în care până în iarna anului trecut, aproape până spre primăvara anului trecut, exista un consiliu de administrație în care se găseau componente ale partidelor politice din Parlament, inclusiv reprezentanți ai opoziției din perioada anterioară.

Acuma s-a trecut la o formulă de purificare politică, în sensul că în Consiliul de administrație sunt reprezentați numai exponenți ai Puterii. Este și asta o schimbare de fond, ceea ce pe mine mă face să-mi pun anumite semne de întrebare.

În al treilea rând, nu pot să nu-mi plec urechea la anumite voci care vin din presă, în legătură cu reacțiile foarte discutabile ale conducerii F.P.S.-ului, atunci când în presă au transpirat anumite informații despre felul în care Consiliul de administrație și conducerea F.P.S.-ului ghidează procesul de privatizare.

Să ne aducem aminte numai despre acea firmă fantomă înregistrată în Spania și care a preocupat conducerea F.P.S.-ului, în sensul: cum a putut să ajungă la presă asemenea informații și cine le-a dat?

În loc să ne intereseze problema ca atare, ne interesează de ce a transpirat? Mă face să am anumite îndoieli în legătură cu corectitudinea, în legătură cu celelalte lucruri.

A treia motivație pentru care cred că trebuie instituită comisia de anchetă este următoarea: trebuie să ne învățăm ca instituțiile statului, iar F.P.S. este o instituție publică, o instituție care gestionează deocamdată o parte importantă din proprietatea publică, din proprietatea economică, să se obișnuiască cu principiul transparenței, să fie pusă sub controlul public, al Parlamentului, al altor instanțe.

Cum pot eu să interpretez faptul că deranjează controlul Curții de Conturi? Cum pot eu să interpretez faptul că deranjează împrejurarea că Parlamentul avea și el niște competențe? Cum pot să interpretez alte lucruri?

Eu cred că, fiind vorba de o instituție care are în gestiune o parcelă extrem de întinsă din proprietatea economică din societatea românească, este firesc să fie făcut acest control ca expresie a răspunderilor Parlamentului, ca expresie a preocupării pentru transparență, ca expresie a interesului a ceea ce se face acolo.

În al patrulea rând, este posibil ca activitatea din cursul anului trecut să fie perfectă. Și comisia de anchetă nu are decât să constate acest lucru. Va fi, cred eu, în beneficiul actualei puteri, va fi în beneficiul celor care lucrează în conducerea Fondului Proprietății de Stat să existe autentificarea caracterului foarte corect pe care l-ar întruchipa munca, activitatea și deciziile sale.

Dar în loc să lăsăm conducerea Fondului Proprietății de Stat să-și dea un lustru despre sine, și pe această bază, chipurile, să judecăm noi lucrurile, pe baza acestei impresii despre sine pe care vrea să o acrediteze conducerea F.P.S., să facem un control parlamentar. Și dacă activitatea va fi impecabilă, foarte bine, vor merita recunoașterea și certificarea noastră, dar s-ar putea ca lucrurile să nu stea așa.

Iată câteva elemente — mai aveam vreo două, dar am prelungit intervenția mea — iată câteva considerente pentru care cred eu că trebuie instituită comisia de anchetă.

În ceea ce privește durata, perioada care să intre sub incidența lupei acestei comisii de anchetă, aici se pot judeca lucrurile, nu credem că din acest punct de vedere trebuie să ne situăm pe o poziție exclusivistă.

Cred, însă, că trebuie în această privință Parlamentul să se implice, să se implice foarte serios, foarte responsabil, să-și asume răspunderile care le are. (Aplauze.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Încheiem dezbaterile.

Trecem la votul pe articole, inclusiv titlul.

Titlul hotărârii: "Hotărâre pentru constituirea unei Comisii parlamentare de anchetă privind desfășurarea procesului de privatizare a societăților comerciale de către Fondul Proprietății de Stat în 1997".

Dacă sunt observații?

Domnul deputat Berceanu.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

În conformitate cu propunerile făcute anterior, din mai toate părțile, titlul corect ar trebui să fie "pentru constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind activitatea Fondului Proprietății de Stat"; nu cred că este vorba numai de procesul de privatizare, activitatea are multe laturi, în perioada 1992–1997. Am înțeles că mai toată lumea e de acord cu formula asta. (Aplauze.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Zoner.

 
 

Domnul Constantin ™erban Rădulescu-Zoner:

Domnule președinte,

Vă reamintesc că dumneavoastră înșivă ați spus că întâi să dezbatem pe puncte acest proiect de hotărâre și apoi să discutăm titlul. Și ca atare, pentru că în funcție de art. 1, în primul rând se stabilește și titlul. Vă reamintesc că chiar dumneavoastră ați spus acest lucru și cred că ar fi foarte bine, mai ales că există un amendament.

Dacă noi votăm titlul așa cum este propus, amendamentele nu-și mai au rostul. Ca atare, vă rog să reveniți și să propuneți votarea în primul rând a punctului 1. Și apoi vom vedea care este titlul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

De fapt, art. 1 are aceeași încărcătură politică. Pentru că art. 1 va fi, și atunci cred că este îndreptățită ideea să menținem procedura de care s-a vorbit.

Și atunci ne referim la art. 1, după care ne întoarcem și amendăm, dacă votăm art. 1 în formula modificată, că asta e problema, 1992–1997.

Deci, în legătură cu art. 1, și revenim la sfârșit și votăm titlul hotărârii.

"Art. 1 – Se constituie Comisia parlamentară de anchetă privind desfășurarea procesului de privatizare a societăților comerciale de către F.P.S., în anul 1997, cu următoarele obiective..."

Vă rog, domnul deputat Grigoriu; urmează domnul deputat Berceanu.

 
 

Domnul Mihai Grigoriu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La acest articol s-a făcut un amendament de către domnul coleg Ruse, privind eliminarea a), b), c).

Referitor la punctul d) — identificarea disfuncționalităților care s-au semnalat la aplicarea legislației actuale.

Aș dori să sesizez faptul că nu merge. Eu fiind de acord cu...

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat, votăm pe fiecare articol.

 
 

Domnul Mihai Grigoriu:

Știu, dar vreau să produc amendamentul.

În cel mai rău caz trebuie să apară aplicarea legislației în vigoare la momentul în care s-a petrecut un fenomen, activitatea respectivă. E clar?

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Bine.

 
 

Domnul Mihai Grigoriu:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Stanciu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule vicepreședinte,

Aș propune ca la art. 1 să preluăm ideea pe care a avansat-o domnul vicepreședinte Berceanu, în sensul că se constituie Comisia parlamentară de anchetă, pe perioada 1992–1997. Și la ceea ce a spus domnul vicepre-
ședinte Berceanu, care discută cu domnul Zoner acuma, să adăugăm un singur lucru, punem o virgulă și spunem: începând cu anul 1997, virgulă, cu următoarele obiective. (Vociferări.)

Din sală:

Cum 1997?

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Începând cu 1997, pentru că aici este o diversiune. Dumneavoastră spuneți că începem cu 1992 și până în 2000 mai este un an, doi, trei, deci ajungeți ’92–’93, ’93–’94, ’95–’96 și cu asta am ajuns la alegerile din 2000. (Vociferări.)

Din sală:

Vreți să mușamalizați!

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Nu mușamalizăm.

Având în vedere că a fost subordonat Parlamentului acest F.P.S. și numai un an nu a fost sub Parlament, deci începem ancheta, cum a spus domnul vicepreședinte Berceanu, pe ’92–’97, dar o începem cu 1997. De sus în jos. Deci amendamentul este acesta — vă rog să luați act — virgulă, "începând cu 1997".

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Radu Berceanu, la art. 1 alin. 1, vă rog.

 
 

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Eu tocmai asta doream să vă propun, să o luăm pe bucățele.

Deci mai întâi partea inițială a art. 1, și apoi lit. a), b), c), ș.a.m.d. pentru că sunt tot felul de amendamente.

Eu am ascultat cu foarte mare atenție propunerea domnului Stanciu; mi se pare desprinsă din Ilf și Petrov.

Eu cred, însă, că dacă într-adevăr se dorește transparență față de activitatea F.P.S., indiferent care ar fi ea, și din ce perioadă și cine a condus în acea perioadă și ce a făcut, deci dacă avem curajul răspunderii față de toată această activitate, atunci activitatea se controlează, așa cum se controlează orice fel de activitate, de la început către sfârșit. Cred că este mai mult decât logic.

În legătură cu partea inițială a art. 1, propunerea mea este să eliminăm aici o parte și anume să mergem pe varianta: "se constituie Comisia parlamentară de anchetă privind activitatea Fondului Proprietății de Stat în perioada 1992–1997..." — și de aici încolo textul curge. Deci să scoatem această parte "procesul de privatizare..." etc., pentru că e vorba de activitate. O să aibă comisia foarte multe probleme, să stabilească ce face parte din procesul de privatizare strict și ce sunt alte activități, eu știu, care sunt conexe cu procesul de privatizare, dar fac parte tot din activitatea Fondului Proprietății de Stat. Ceea ce dorim noi este să analizăm activitatea F.P.S.-ului, bineânțeles cu trans-
parență și mai ales cu corectitudine. Deci să nu pornim de la premisa de vinovăție care transpare din unele din textele de aici; la vremea respectivă o să propunem eliminarea lor.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Deci, supun votului amendamentul domnului Radu Berceanu care modifică textul spunând că: "se constituie Comisia parlamentară de anchetă a activității Fondului Proprietății de Stat în perioada 1992–1997".

Vă rog, procedură!

 
 

Domnul Jean Decuseară:

Ca problemă de procedură, domnule președinte, v-aș ruga să verificați cvorumul. Am impresia că nu mai suntem în cvorum și discutăm o problemă foarte importantă fără să fim toți cei care ar trebui.

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da. Suntem în cvorum. Mă rog, dacă solicită consultarea cvorumului un grup parlamentar și o faceți în numele unui grup parlamentar...

 
 

Domnul Jean Decuseară:

Da. O cer în numele Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. (Vociferări.)

 
 

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnu’ Mitrea, vă rog să mă ajutați. Domnul deputat este liderul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților?

Domnule vicepreședinte, vă rog să mă ajutați aici. Nu am obligația, și-mi pare rău, aș vrea să pot să cunosc toți domnii parlamentari. Deci, s-a solicitat, în numele unui grup parlamentar, verificarea cvorumului. În conformitate cu prevederile regulamentare... (Discuții, vociferări.) să se verifice cvorumul. Vă rog, domnii secretari verificați cvorumul dacă Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal a solicitat... Am rugat pe domnii secretari să verifice cvorumul de ședință. Vă rog.

Întrucât constat că în acest moment plenul celor două Camere nu întrunește cvorumul de ședință, ridic ședința din această după-amiază.

Ședința se încheie la ora 16,45.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 8 july 2020, 5:10
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro