Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 10 iunie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 10-06-1998 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 10 iunie 1998

6. Dezbateri asupra textelor în divergență la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/1998 pentru modificarea art.9 din Legea fondului funciar, nr.18/1991.

Domnul Petre Roman:

................................................

Trecem la textele în divergență cu privire la modificarea art. 9 din Legea fondului funciar.

Da. Suntem într-o situație similară: text propus de Comisia de mediere și adoptat de Senat, respectiv text adoptat de Camera Deputaților.

Domnul deputat Elek Barna.

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Ordonanța de urgență nr. 1 din 1998 vine și modifică termenul de depunere a cererilor pentru Legea nr. 169 din 1997.

Camerele Parlamentului, discutând această ordonanță, au adoptat variante diferite, Senatul aprobând un termen de 240 de zile, pe când Camera Deputaților a adoptat un termen de 150 de zile.

Cunoscând situația din teritoriu, cunoscând faptul că, din nefericire, n-au reușit toți cetățenii să-și depună cererile la timp, datorită unei birocrații întronate în foarte multe consilii din țară, având în vedere că se cer foarte multe date pentru dovedirea proprietății, având în vedere cele menționate mai sus, solicit, din partea colegilor de la Camera Deputaților, să adoptăm varianta Senatului, pentru că, și așa, situația în care ne aflăm, vrând-nevrând, este vorba de o prelungire de doar câteva zile.

Eu, personal, am pledat de mai multe ori pentru o strictețe și o acuratețe a termenilor pe care-i stabilește Parlamentul României, dar, din nefericire, viața demonstrează altceva și încet, încet, începem să fim etichetați ca "Parlamentul prelungirilor". Dar aceasta este situația reală și de fapt din țară.

Așadar, rog colegii de la Camera Deputaților să adopte varianta Senatului, variantă ce prevede 240 de zile. (Aplauze.)

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Petre Roman:

Aș dori să fac precizarea că, datorită prelungirii medierii, practic, cele 240 de zile se încheie într-un termen relativ scurt, iar soluția a fost adoptată de Comisia de mediere cu unanimitate de voturi.

Deci, doriți să luați cuvântul? Da.

Domnul deputat Lupu.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Juridic, ar fi o mare eroare, acum, să mergem pe varianta Senatului, pentru că, dacă această prelungire va fi acceptată, timpul ne indică precis că legea va fi promulgată aproape de data expirării termenului - 3 iulie.

Dacă această lege va fi promulgată cu câteva zile mai devreme, atunci venim cu o reglementare retroactivă și va fi validat un termen care n-a existat.

Deci, cetățeanul român care nu a depus o cerere în acest termen, va avea argumentul că juridic termenul a încetat la 3 aprilie 1998, iar ceilalți, care au depus, sigur că se vor folosi de aceasta.

Dacă pe dumneavoastră vă interesează, într-adevăr, realizarea drepturilor celor care, fie din reaua-credință a unor funcționari, fie din imposibilitatea arhivelor de a acoperi solicitările, atunci, prin legea de completare a Legii nr. 169, putem foarte bine veni cu un nou termen în care să se realizeze drepturile celor interesați. Dar, sub aspect tehnic, sub aspect juridic, varianta Senatului ne va pune într-o mare încurcătură, pe noi - Legislativul, dar într-o încurcătură imensă pe cei din administrația de stat.

De aceea, vă rog să rămânem la varianta adoptată de Camera Deputaților, pentru că este soluția cea mai rezonabilă.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Triță Făniță. Imediat.

Domnul Triță Făniță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Tot juridic vorbind, dacă s-ar accepta altceva decât varianta Senatului, ar însemna că cererile depuse după 3 iunie, și sunt destule, să fie lovite de nulitate.

Din sală:

După 3 aprilie!

Domnul Triță Făniță:

Din 3 aprilie, chiar...

Acest proiect de lege care a fost dezbătut în Senat, cât și în Camera Deputaților, a fost adoptat cu unele diferende în redactarea textelor, care au fost supuse Comisiei de mediere.

Inițial, în Legea nr. 169 s-a prevăzut termenul de 150 de zile - spun aceasta pentru a vă reaminti filmul - pentru depunerea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate, atât pentru terenurile agricole, cât și pentru terenurile forestiere, ceea ce însemna ca dată limită data de 3 aprilie.

Până la data respectivă, un număr mare de cetățeni nu au putut depune cererile și actele doveditoare, datorită faptului că multe dintre acestea trebuiau obținute de la Arhivele Statului, iar instituția respectivă nu le-a putut elibera la timp, datorită insuficienței personalului și faptului că unele acte doveditoare au o vechime de 50 sau 100 de ani.

Pornind de la această stare de lucruri, Senatul, la 6 mai, la adoptarea ordonanței de urgență, a aprobat modificarea termenului de depunere a cererilor de la 150 la 240 de zile, și, respectiv, de la 3 aprilie, ca termen limită, la 3 iulie.

Această soluție a ținut seama și de faptul că Ministerul Agriculturii și Alimentației a comunicat prin mass-media, și chiar domnul vicepreședinte Lupu a făcut o astfel de declarație, intenția de prelungire a termenului de 150 zile, și, drept urmare, depunerea de cereri a continuat și după data de 3 aprilie.

Comisia de mediere, examinând textele în divergență, a aprobat redactarea adoptată de Senat, aprobarea fiind dată de comisie cu 7 voturi pentru și 4 voturi împotrivă. Întrucât erau necesare 8 voturi pentru, respectiv două treimi din numărul total al membrilor comisiilor, Camera Deputaților a solicitat, în conformitate cu prevederile regulamentului și în conformitate cu art. 76 alin. 2 din Constituție, dezbaterea acestei probleme în plenul celor două Camere.

În prezent, a nu aproba termenul propus în varianta însușită de Comisia de mediere cu 7 voturi pentru, și de Senat, ar însemna ca toate cererile de reconstituire, care au fost depuse după data de 3 aprilie de către cetățeni, spre a-și reconstitui dreptul de proprietate, să fie lovite de nulitate, ceea ce ar provoca mari nemulțumiri în toate localitățile țării care au asemenea situații.

Vă propun, doamnelor și domnilor parlamentari, să fiți de acord cu aprobarea textului adpătat de către Senat și însușit de Comisia de mediere a celor două Camere prin raportul pe care l-am întocmit, respectiv: "până la 3 iulie", deci peste 20 de zile lucrătoare.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Csapo.

Domnul Csapo Iosif:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Foarte mulți cetățeni au depus cererile de reconstituire...

Din sală:

Mai tare!

Domnul Csapo Iosif:

...pentru obținerea dreptului de proprietate asupra terenurilor fără actele doveditoare, iar în alte cazuri, contrar dispozițiilor legale, unele primării au refuzat preluarea și înregistrarea cererilor fără aceste acte.

Termenul fiind cu decădere, primarii, până la 4 mai 1998, la întocmirea balanței fondului funciar, nu au putut lua în considerare cererile fără actele doveditoare. În consecință, cetățenii în cauză pierd acest drept și dreptul asupra terenurilor.

Constatând caracterul general al situației prezentate mai sus, Ministerul Agriculturii și Alimentației a pregătit un proiect de Ordonanță pentru modificarea Ordonanței de urgență nr. 1 din 1998, propunând prelungirea termenului, propunere care n-a fost acceptată din cauza existenței Guvernului interimar.

Doamnelor și domnilor,

Ordonanța de urgență nr. 1 din 1998 a fost discutată la Camera Deputaților în ședința din 12 februarie 1998, Comisia pentru agricultură a Senatului a luat-o în dezbatere și a adoptat-o în data de 18 februarie 1998, fiind cuprinsă în ordinea de zi și discutată în plenul Senatului în data de 6 mai 1998, adoptându-se propunerea de prelungire a termenului până la 3 iulie 1998.

Comisia de mediere a adoptat varianta Senatului în data de 20 mai 1998, iar plenul celor două Camere a refuzat includerea pe ordinea de zi în data de 3 iunie, iar astăzi, 10 iunie 1998, la 35 de zile după dezbaterea textelor în divergență, adoptate în varianta Senatului și a Camerei Deputaților, deci, după 35 de zile, discutăm prelungirea acestui termen, iar din cele 90 de zile propuse, rămân numai 20 de zile lucrătoare.

Deci, doamnelor și domnilor, cronologia prezentată mai sus demonstrează ineficiența procesului legislativ, când divergențele creează bariere în fața rezolvării operative a problemelor care vizează asigurarea șansei egale și tratamentului egal în fața legii.

Cetățenii care, fără voința lor, pentru că nici birourile de cărți funciare, și nici Arhivele Statului, și nici alte instituții n-au fost pregătite pentru eliberarea la timp a actelor doveditoare, nu și-au putut prezenta la termenul stabilit documentele doveditoare, fiind lezați în drepturi. Prelungirea termenului de depunere a cererilor și a documentelor doveditoare până la data de 3 iulie 1998 reprezintă, de fapt, o reparație în acele cazuri când cetățeanul ar putea pierde dreptul de proprietate din cauza funcționării sub capacitatea necesară a unor instituții publice.

Ce se va întâmpla, doamnelor și domnilor, cu cetățenii care în urma efectului termenului de decădere din 3 aprilie 1998 își pierd dreptul la reconstituire?

Orice altă soluție, doamnelor și domnilor, cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, decât cea prevăzută în Legea nr. 18/1998, republicată, ar crea un tratament juridic inegal între cetățeni.

În ceea ce privește posibila întârziere a adoptării Legii pentru stabilirea modalităților de reglementare a reparației în natură și în echivalent valoric, respectiv a punerii în posesie, impusă de Legea nr. 169 din 1997, este un argument inadecvat.

Nu cred în adoptarea acestei legi în acest interval de 17 zile de lucru în Parlament, deci, până la începerea vacanței parlamentare.

Întârzierea nu este și nu va fi cauzată de această prelungire a termenului, adoptată de Senat.

În urma prelungirii propuse, în data de 3 iulie 1998 va expira termenul cu decădere pentru înaintarea cererilor și documentelor pentru reconstituirea dreptului de proprietate. În data de 4 august 1998, primarii vor depune balanța funciară reactualizată.

Între timp, proiectul de lege poate fi pregătit, iar începând cu data de 7 septembrie, se poate discuta în cadrul comisiilor permanente parlamentare acest proiect de lege.

Deci, doamnelor și domnilor, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor nu este legată de anul agricol.

Punerea în posesie nu este și nu poate fi legată de anumite perioade, pentru că se poate realiza fără dificultate în perioadele octombrie-noiembrie, în unele cazuri și în decembrie și în ianuarie, în februarie-mai și în continuare.

Importantă este, doamnelor și domnilor, voința politică de a crea cadrul legislativ necesar definitivării procesului de reconstituire a dreptului de proprietate, prin respectarea principiilor caracteristice statului de drept.

Doamnelor și domnilor,

Vă rog, cu respect, adoptați textul Senatului.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Petre Roman:

Domnule senator Apostolache, mai doriți să luați cuvântul?

Din sală:

Supuneți la vot!

Domnul Petre Roman:

Da. Vom supune votului imediat.

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițial, nu mai vroiam să iau cuvântul, dar intervenția domnului Lupu, unul din inițiatorii acestei legi, m-a determinat să revin asupra intenției.

Ordonanța de urgență nr.1/1998 a bulversat lumea satelor. După dezbaterea în Senat a acestei ordonanțe prin care Guvernul a prelungit termenul de depunere a cererilor și a actelor, în conformitate cu legea, mii de cetățeni au început să alerge între primării, Arhivele Statului și prefecturi, pentru a-și rezolva problemele.

După dezbaterea în Camera Deputaților a acestei ordonanțe, o mare parte din cetățeni a luat cunoștință, abia în acel moment, despre existența ei.

În această situație, au declanșat un adevărat scandal, luând cu asalt birourile senatoriale, prefecturile, primăriile, fapt ce a determinat ca, în Senat, să se adopte prelungirea termenului stabilit de ordonanță cu încă 90 de zile.

Vă informez, stimați colegi din Camera Deputaților, că acest lucru a fost susținut și de ministrul agriculturii, care a confirmat că și în intenția Guvernului a existat acest lucru, dar nu a mai fost posibil, datorită faptului că s-a intrat în criza guvernamentală.

Astăzi, domnilor, sunt surprins de faptul că o serie de inițiatori ai acestei legi se opun prelungirii termenului adoptat. Eu cred că este cazul să ne gândim că după popularizarea făcută în presă, a hotărârii Senatului, mii și chiar zeci de mii de cetățeni și-au procurat actele necesare și vor trăi cu impresia că au fost din nou înșelați. Să nu ne mai mirăm, domnilor, în această situație, de ce populația acordă Parlamentului credibilitatea atât de scăzută. Suntem, astăzi, puși în situația să mărim nemulțumirea populației, pentru a da satisfacție inițiatorilor legii, care și-au rezolvat propriile probleme și pe care nu-i mai interesează majoritatea cetățenilor. Fac apel și la înțelegerea acestora, să se accepte termenul stabilit de Senat, astfel ca să beneficieze de dreptul sfânt al proprietății cât mai mulți români și nu numai cei care au avut abonament la "Monitorul Oficial".

Domnilor, este adevărat că pe măsură ce mai mulți moștenitori fac dovada proprietății, moșia mult visată, de 50 ha, se va reduce, dar reducerea este nesemnificativă și cred că nu merită sacrificată creștin-democrația pentru câteva hectare în plus. De aceea, vă rog, domnilor, să votăm varianta Senatului.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că este absolut înduioșătoare grija domnului Apostolache pentru pământul sfânt al țăranilor și pentru proprietate, că de aceea a și votat împotriva acestei legi, cu o înverșunare extraordinară. Sigur că este importantă și grija altor domni senatori.

Nu vreau decât un minut să vă reamintesc că acest proiect de lege a început în februarie 1997, că noi ne aflăm în iunie 1998 și că această sublimă grijă pentru țăran, pentru pământul țăranilor o să ducă rezolvarea legii, cu un optimism extraordinar, către sfârșitul anului 1999 sau, probabil, această grijă o să împingă rezolvarea legii către legislatura următoare.

Este, cum să vă spun, inadmisibil ca idee să considerăm că, dacă cineva, unul, sau doi, sau trei nu au solicitat terenul respectiv, termenul se poate prelungi la infinit. Și aș vrea să vă reamintesc două lucruri și să tragem o concluzie. Certificatele de proprietate, care au fost date gratuit, în baza legii, evident, tuturor cetățenilor României, nu au fost ridicate, din motive care țin de fiecare cetățean, în parte, integral, sută la sută. A existat un procent de 2 - 3%, care înseamnă niște zeci sau sute de mii de certificate, cupoanele acordate tot gratuit, de vechiul Guvern, pe o majorare de valoare care le-a făcut de 1 milion, extrem de tentante la vremea respectivă, când 1 milion însemna bani, nu au fost ridicate de cetățeni, din motive care țin de ei, în procent de sută la sută.

Faptul că este absolut posibil ca un număr de cetățeni, nu știu cât de important sau de semnificativ, nu a depus cererea, în condițiile în care legea specifica foarte clar "neînsoțită de documente", ci depunerea, ca atare, a cererii, este iar un lucru real. Faptul că alți cetățeni, din motive absolut obiective, nu au putut să vină cu documentele, este lucrul la care Parlamentul trebuia să se gândească, într-adevăr, și să prelungească acest termen până la 3 aprilie, dacă vreți, putea să fie și până la 15 aprilie, pentru cei care, din motive independente de voința lor, nu au putut să probeze cu documente. Acest lucru nu ar fi influențat, în nici un fel, balanța fondului funciar, pentru că, de la nivelul consemnat în cerere, singurul lucru care se putea întâmpla era ca acesta să coboare, în termeni reali. Deci cererea reală, probată de documente, să fie mai mică, în termeni reali, decât cererea formulată inițial. Acesta este lucrul pe care Parlamentul ar fi trebuit să-l facă și ar fi trebuit să-l facă repede. Termenul să rămână, termenul de aprilie, pentru cereri, iar pentru probarea cu documente să se acorde acest lucru până la 4 iulie, dacă vreți, sau până la 15 iulie, pentru că el nu afecta în nici un fel. Din păcate, această grijă - și am încheiat - va duce această lege în anul următor. Deja este o certitudine, dar probabil că în anul celălalt, datorită unei griji din aceasta simulate.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Vreau, numai, să fac o precizare, domnule deputat, care s-ar putea să ne conducă către o soluție, și anume, în sală, în momentul acesta, nu avem cvorumul necesar pentru o lege organică. În plus, se manifestă, în continuare, o divergență în ceea ce privește soluția adoptată. În aceste condiții, bănuiesc că ar fi mai înțelept să se realizeze o consultare a liderilor grupurilor parlamentare.

Din sală:

La vot!

Domnul Petre Roman:

Este foarte necesar să constatăm că nu avem cvorumul, domnule senator.

Domnul Marian Enache (din sală):

Facem apelul!

Domnul Petre Roman:

Iar dacă am avea cvorumul și el ar fi foarte împărțit, legea fiind organică, înseamnă că ajungem la respingerea, la neincluderea acestui termen, în nici un fel. Deci această constatare ne obligă să ne gândim puțin mai înainte de a ridica mâinile. Aceasta este intenția luării mele de cuvânt.

În consecință, eu v-aș propune să nu ne pronunțăm, în acest moment, asupra acestui text în divergență, să se realizeze și această consultare a liderilor grupurilor parlamentare și, desigur, să supunem votului textele în divergență, atunci când avem un cvorum cât de cât confortabil, pentru ca să existe o șansă de depășire a acestei situații și de adoptare a unui text care să devină lege. Aceasta este propunerea.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Este clar că un text organic nu-l putem vota în asemenea cvorum, procedural, dar, dacă pe un antevorbitor îl surprinde atitudinea mea, pe mine nu mă surprinde atitudinea domniei sale. Dacă acum invocă și găsește atâtea argumente pentru drepturile foștilor proprietari de a-și redobândi pământul, eu nu reamintesc decât vehemența cu care a luptat, în Senat, împotriva acelei Legi nr.169. Dar, când reaua-credință mai întâlnește și naivitatea, sigur că dreptatea este greu să-și facă loc în societatea românească.

Dacă ne gândim, repet, la drepturile celor care au avut proprietăți mici sau mari, așa cum am spus în Legea de retrocedare, pe care sunt sigur că domnul senator nu o va vota și va lupta cu aceeași vehemență cu care a luptat la adoptarea Legii nr.169, împotrivă, deci prin Legea de retrocedare putem institui obligația, pentru organele de stat, ca cererile de pământ, atunci când pământul este identificat în fizic sau în drept, să fie acoperite până la încheierea operațiunii de retrocedare. Dar acum se mizează pe un nou termen, anticonstituțional, care să bulverseze din nou primăriile și care să împiedice retrocedarea proprietății private.

Accept și această pauză de consultări, regret că deja am avut niște consultări anterioare, înainte de a propune această mediere, astăzi, pe ordinea de zi, în cele două Birouri permanente. Cum acest termen aproape că nu mai are nici o relevanță juridică, doar că este de natură a încurca administrația locală, nu ne rămâne decât, cei care credem în proprietate, să ne concentrăm pe viitoarea lege de completare a reglementării din textul Legii nr.169, care a instituit niște drepturi, drepturi care riscă să fie neîmplinite în această legislatură, mai ales dacă unii se gândesc intens la alegeri anticipate. De aceea, domnule președinte, în numele Grupurilor parlamentare ale PNŢCD, insist asupra verificării cvorumului. Acceptăm acea pauză de consultări, dar tot nu se întrezărește soluția.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 10 iulie 2020, 10:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro