Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 14 mai 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
30-06-2020 (comună)
30-06-2020
24-06-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 14-05-1998 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 14 mai 1998

  1. Reluarea dezbaterilor la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 1998(dezbaterea pe articole: art. 1, art. 2, art. 3, alin. 1 și alin. 2 nou)  

Ședința începe la ora 9,35.

Lucrările ședinței sunt conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, domnul Cristian Dumitrescu, vicepreședinte al Senatului, asistați de domnul Dumitru Badea, secretar al Senatului, și domnul Kovács Csaba Tiberiu, secretar al Camerei Deputaților.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnilor deputați și senatori,

Declar deschisă ședința comună de astăzi, joi, 14 mai 1998, a Camerei Deputaților și Senatului, anunțându-vă că din totalul celor 486 de deputați și senatori și-au înregistrat prezența la lucrări 344, 142 fiind absenți și, dintre aceștia, 45 participă la alte acțiuni parlamentare.

Cvorumul legal pentru desfășurarea lucrărilor este îndeplinit. Cvorumul de lucru regulamentar este de 244… fără 45… adică 199 de deputați și senatori.

Intrăm în ordinea de zi și reluăm dezbaterile la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 1998.

Dezbaterile generale la acest proiect de lege s-au încheiat ieri și, ca atare, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 1998.

Titlul legii. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Art. 1 al legii, alin. 1. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Alin. 2 al legii.

Domnul deputat Cristea.

Domnul Marin Cristea:

Stimați parlamentari,

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Apreciez și sunt convins că, pentru a avea garanția ținerii sub control a inflației și, în același timp, pentru oprirea declinului economic ca bază de relansare a economiei țării, este necesar să dăm semnalul care să ne garanteze această intenție sau aceste două intenții. De aceea, vă propun ca să fie majorate veniturile bugetare pe 1998 cu 1.876 de miliarde și, respectiv, veniturile — păstrând nivelul acesta al deficitului bugetar luat în calcul de 3,6 — cu 2.193 de miliarde, aceasta având la bază resursa creată de luarea în calcul a realizării unui plus la produsul intern brut de 2,5% pe 1998, reprezentând o valoare de 10.000 de miliarde.

Aceste cheltuieli disponibile create prin creșterea producției naționale, de circa 2.193 miliarde, să fie destinate, aproape în exclusivitate, pentru investiții: 350 de miliarde, în exclusivitate, pentru locuințe, la cheltuielile prevăzute la art. 13 și anexa 3/24 a Ministerului Lucrărilor Publice, 150 de miliarde pentru investiții în domeniul apelor, mai ales pe protecție și apărare, la art. 14 și, respectiv, anexa 3/26, 1.000 de miliarde pentru lucrări în infrastructura localităților, la anexa 6 — transferuri către consiliile județene, și diferența de circa 700 de miliarde pentru susținerea, mai ales, pentru investiții de dotare în agricultură și, bineînțeles, în industria mică și mijlocie.

Această soluție ar garanta, de altfel, reluarea procesului investițional și, în același timp, garanția de revigorare a economiei.

Multe lucruri poate că nu trebuie făcute și aș spune câteva: este timpul să se coboare cu analizele de fond de la sferele înalte ale macroeconomiei la implicarea în viața reală a societății românești, a societăților și agenților economici, respectiv, de producție materială și spirituală. De nu vom coborî cu analizele la nivelul societăților sau agenților economiei și vom rămâne la aceste sfere înalte, avem șansa sigură de a ne lua cineva scara.

Al doilea, să susținem agenții economici privați din industria mică și mijlocie nu cu alte soluții noi sau inovații, decât cu cele care au adus această industrie mică, mijlocie și societățile private la o contribuție în realizarea produsului intern brut de peste 55%, iar astăzi suntem la sub 50%. Acelea sunt căile care au condus, care, nematerializate, ne-au condus la oprirea din funcțiune a acestor societăți și, în același timp, la pierderea acestei contribuții majore în realizarea produsului intern brut.

Altă cale este de a susține agricultura și cel puțin în domeniul asigurării sau preluării pieței de desfacere a produselor agricole.

Al treilea, să susținem investițiile, ca ritm și nivel, care asigură revigorarea economiei. Este singura cale care realizează piața pentru produsele industriale și serviciile românești. De altfel, în situația în care nu vom susține investițiile, nu există piață în economia românească și atunci ajungem să compromitem însăși noțiunea de economie de piață.

Și nu în ultimul rând și poate că este foarte importantă, foarte mare atenție și responsabilitate, de acum încolo, cel puțin în vânzarea pentru așa-zisa privatizare fără limită minimă de preț, cu așa-zisul preț al pieței, într-o economie fără piață. Pe acest concept de vindere a societăților românești industriale la prețul pieței românești, unde nu există economie de piață, nu facem altceva decât să vindem capacități cu tehnologii și performanțe la nivelul Europei și la nivel mondial cu prețuri de peste 20 de ori mai mici decât valoarea reală a acestor întreprinderi.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cristea, sunteți amabil să-mi răspundeți dacă acest amendament, care este un amendament de fond, l-ați depus la comisie?

Domnul Marin Cristea:

Amendamentul, dar, mai ales, efectele au fost prezentate de Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic, însușit de această comisie și prezentat Comisiei de buget-finanțe.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da.

Vă rog, domnul președinte al Comisiei buget-finanțe, vă rog să căutați aceste amendamente, ca să putem să le discutăm și să le supunem apoi spre aprobare.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Îl rog pe domnul deputat Cristea să ne facă dovada că l-a depus la comisia respectivă și pe urmă să luăm actele la comisia în cauză. La Comisia buget-finanțe nu a ajuns acest amendament.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, păstrați liniștea. Încercăm să desfășurăm această ședință în ordine, este o ședință care trebuie să ducă la un rezultat cât se poate de bun, la un buget cât se poate de bun și, din cauza asta, procedural nu trebuie să existe nici un fel de discuțiuni.

Până când se lămurește această problemă… Da, vă rog.

Domnul deputat Traian Decebal Remeș, președintele Comisiei de buget-finanțe al Camerei Deputaților.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor deputați,

amendamentul depus de domnul Cristea prevedea articolele 13 și așa mai departe, fără să facă o centralizare și să ceară majorarea, care ar fi dat prin însumare și la acest articol, și amendamentele depuse de dumnealui se găsesc în ordine cronologică acolo unde au fost depuse și se găsesc la amendamente respinse.

În ideea în care unul sau altul dintre articole sau una sau alta dintre anexe presupunea majorări de cifre, acestea trebuia aduse la toate articolele corespunzătoare.

Pentru art. 1 alin. 2 domnul Cristea nu a depus amendament, iar amendamentele pe care le-a depus pentru articolele ulterioare, nefiind admise, nu au dus la modificarea acestui articol.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cristea, vă rog.

Domnul Marin Cristea:

Este, la prima vedere, corect ceea ce spune domnul președinte, cu mențiunea că eu am formulat amendamente de suplimentare a diverselor costuri de cheltuieli pentru investiții și am menționat de fiecare dată această sursă. sursa — și vă citesc la prima cifră, de 350 miliarde pentru locuințe și, mai departe, de 1.000 miliarde pentru
transferuri, pentru lucrările de infrastructura localităților susțin — chiar la primul amenament sursa: creșterea P.I.B.-ului cu 2,5% și dirijarea acestor venituri, cheltuieli pentru investiții cu precădere pentru investițiile privind infrastructura localităților sau investițiilor pentru locuințe, investiții pentru asigurarea resurselor de apă, protecția contra inundațiilor, silviculturii, agriculturii, precum și asupra nivelului sumelor defalcate din impozitul pe salarii pentru județe. Și, pe fiecare articol unde survenea sau apărea necesitatea suplimentării fondului de investiții defalcăm din această sursă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, eu trebuie să respect procedurile noastre și le voi respecta în modul următor: acolo unde sunt amendamente ulterioare în text, care vor fi acceptate de plen, voi reveni asupra textului, acolo unde ele mai au implicații.

Însă, pentru ca să nu blochez lucrările, neexistând un amendament la alin. 2 al art. 1 în mod explicit, care să fi fost respins, eu nu pot să-l supun la vot.

Ca atare, în cazul în care se aprobă amendamentele dumneavoastră, acolo unde este cazul vom reveni asupra alin. 2 de la art. 1, urmând să-l modificăm. Este o procedură care mie mi se pare cea mai apropiată de spiritul regulamentului și poate să deblocheze această situație.

Dacă sunt alte amendamente la alin. 2? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare, la nr. crt. 1 din raport, amendamentul admis de comisie pentru modificarea
alin. 2. Deocamdată, nr. crt. 1. Amendament al domnului deputat Adriean Videanu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

A fost admis.

Nr. crt. 2 din raport.

îSuplimentarea cheltuielilor bugetului de stat și a deficitului cu suma de 168 de miliarde pentru preluarea la rezervele de stat a stocului de apă grea, produs în 1998 la îRomap" — Drobeta-Turnu Severin".

Amendamentul a fost admis de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

În unanimitate, admis.

Vă supun spre aprobare alin. 2, cu modificările necesare, prin adoptarea acestor două amendamente.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu două voturi împotrivă și două abțineri, a fost adoptat alin. 2.

Alin. 3.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

A fost adoptat.

Alin. 4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 5.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 6.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 7.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 8.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 9.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 10.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Domnul deputat Florin Georgescu solicită cuvântul.

Domnul Florin Georgescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu înțeleg că vă grăbiți, dumneavoastră, coaliția aflată la putere, pentru că ați venit cu 6 luni întârziere în fața Parlamentului cu acest buget, dar avem rugămintea să ne dați dreptul să discutăm, să ne prezentăm amendamentele, propunerile și comentariile cu privire la prevederile acestui buget.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, vă acord tot dreptul, conform procedurilor noastre. Nu mai suntem la dezbateri generale. Deci singurul lucru pe care-l putem face acum este ca, pe articole, să discutăm referitor la articolul respectiv.

Domnul Florin Georgescu:

Păi, noi cunoaștem aceste lucruri, nu e cazul să ni le reamintiți.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vi le reamintesc tocmai ca să nu încercăm să ieșim din procedurile noastre.

Domnul Florin Georgescu:

Dar de unde știți dumneavoastră că o să ieșim din proceduri? V-aș ruga să nu mai avansați asemenea idei cu caracter tendențios, pentru că nu e cazul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult.

Domnul Florin Georgescu:

Deci, vreau să mă refer la conținutul art. 1 alin. 1 — pentru că nu s-a votat art. 1, în ansamblul său —, dar și la alin. 2, deoarece aici se prevăd stipulațiuni care vor afecta atât economia bugetului, în totalitate, cât și modul de încadrare în parametrii financiari menționați aici.

Art. 1 alin. 1 prevede că resursele financiare mobilizate la dispoziția statului vor fi folosite pentru diferite direcții, diferite obiective bugetare, dar se precizează că vor fi finanțate programe de restructurare și reformă a sectorului economic și pentru funcționarea autorității publice.

Noi contestăm această formulare deoarece, în mod cu totul artificial, pentru a se răspunde unor critici din partea opoziției cu privire la destinația veniturilor din privatizare — repet, în mod cu totul artificial —, s-a înscris într-un articol, fără să se poată regăsi pe elementele clasificației bugetare. Nu există în clasificația bugetară cheltuieli de reformă și restructurare. Nu. Dar, pentru a se prezenta o expresie mai atrăgătoare, mai comercială acestui buget față de electorat, față de organismele internaționale, s-a spus că în acest buget se găsesc și cheltuieli de reformă și restructurare. Mai mult, sunt cheltuieli de reclamă și publicitate, pentru că acestea s-au liberalizat, în mod cu totul inoportun.

Deci, noi contestăm și dorim să se elimine această sintagmă de la art. 1 alin. 1, pentru că, în fapt, ceea ce se consideră a fi reformă și restructurare nu înseamnă decât compensații pentru personalul disponibilizat în mod substanțial, masiv, în cadrul acestor restructurări prin lichidare, pe care o îmbrățișează actuala putere — și Guvernul Ciorbea, și Guvernul Vasile.

În ceea ce privește restructurarea propriu-zisă, sunt anumite cheltuieli care prevăd unele modernizări, unele dotări de natura cheltuielilor de capital, care existau și până acum la regiile autonome.

Așadar, actualul Guvern — pentru a spune că face reformă și restructurare — a interpretat cheltuielile de capital care sunt alocate, în mod normal, în fiecare an,
regiilor, care regii reprezintă niște operatori economici de interes public și, fiind în subordinea Ministerului Industriei, erau finanțate la cheltuieli de capital din impozite și taxe. Acum, dumnealor le-au botezat îCheltuieli de restructurare", ceea ce este total artificial, total neadevărat, total nereal.

Pentru aceasta, propunem, după îrefacerea mediului înconjurător", să dispară acele prevederi legate de reforma și restructurarea sectorului economic. Pot să
rămână elemente de referire la funcționarea
autorităților publice.

În al doilea rând, noi avem mari îndoieli la ceea ce se prevede la alin. 2 cu privire la suma veniturilor bugetare. Se mizează pe venituri bugetare care nu sunt…

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, îmi permiteți?

Domnul Florin Georgescu:

Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu este vina noastră că ați venit un pic mai târziu în sală.

Domnul Florin Georgescu:

Nu s-a votat art. 1, în ansamblu, domnule președinte.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dumneavoastră ați venit mai târziu în sală.

Domnul Florin Georgescu:

Dumneavoastră ați început mai devreme… (Rumoare.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Și susțineți acum niște amendamente.

Vă rog frumos, păstrați liniștea în sală, da?

Dacă vrem să conducem această ședință și să meargă ușor, trebuie să respectăm procedurile, dar trebuie să le respecte toată lumea.

Ca atare, la art. 1 nu ați fost în sală, pentru a vă susține aceste amendamente, care nu se regăsesc în amendamentele respinse la Comisia pentru buget, finanțe, bănci din care bănuiesc că faceți parte. Astfel, conform art. 50 alin. 3 se spune că mai pot fi prezentate numai amendamente privind probleme de redactare și care nu aduc atingere fondului problemei discutate. Oricum, am votat aceste alineate și am spus că nu revenim asupra lor decât în cazul în care în textul ulterior vor apărea implicații cifrice care să necesite modificarea anumitor puncte, cum este, spre exemplu, la art. 1 alin. 2, privind amendamentele pe care le-a făcut — și care vor apărea ulterior — domnul deputat Marin Cristea.

Eu vă rog, dacă aveți amendamente pe care le-ați depus la comisie și care au fost respinse de comisie, le punem aici, iar dacă nu, trecem mai departe. Trebuie să respectăm cu toții același regulament.

Vă rog.

Domnul Florin Georgescu:

Este aici un amendament, cu 1.000 de miliarde din privatizare. Pentru că Guvernul mizează pe privatizarea rapidă și cu orice preț a tuturor entităților rentabile, profitabile și de perspectivă viabilă din economie, regii autonome, bănci. Deci se poate miza pe o creștere de 1.000 de miliarde a veniturilor din privatizare, ceea ce va forța pe cei care negociază în mod direct aceste privatizări să fie mai riguroși, să se gândească și la interesul național, să nu privatizeze cantitativ, la norm㠗 50 de întreprinderi pe săptămână sau, cât o fi planul pe anul acesta, 70 de întreprinderi pe săptămână, probabil —, din diferite interese ale unor grupuri din jurul celor care negociază.

Pentru aceasta, să le stabilim o sarcină de plan, o sarcină de program, o sarcină bugetară, care să fie mai aproape de valoarea, de rentabilitatea agenților economici care vor fi privatizați, pentru că, înțelegem, este vorba de îRomtelecom", este vorba de îBanc Post" — o bancă fără credite neperformante —, îB.R.D." — la fel. Probabil că se va începe acțiunea și la îBanca Agricolă", la îBancorex" și așa mai departe. Acestea sunt niște bănci — îBanca Agricolă" și îBancorex" — care au fost curățate înainte de privatizare.

Deci, dumneavoastră aveți prevederi la cheltuieli cu serviciul datoriei publice mii de miliarde, datorită necontinuării unor mecanisme în domeniul agriculturii și al programului energetic. Astfel, au apărut anumite credite neperformante care au fost preluate, ca opțiune guvernamentală, la datoria publică, în loc să se fi continuat anumite programe de sprijinire a agriculturii și a sectorului industrial, pe de o parte. Sau, atunci când se vindeau băncile, puteau să fie ajustate prețurile, în sensul micșorării lor la vânzare. Nu s-a procedat așa, ci s-au preluat la datoria publică.

Avem datoria să impunem o anumită conduită celor care negociază în numele cetățenilor acestei țări, care au contribuit, prin efortul lor, la construcția băncilor și a regiilor, pe care unii le vând astăzi fără nici un fel de noimă, și să le dăm o sarcină de negociere mai mare.

Deci, 1.000 de miliarde în plus la privatizare, pentru că dumneavoastră afirmați că aveți credibilitate internațională, aveți investitori străini, și vă rugăm să concretizați aceste afirmații teoretice în bani aduși pentru consumuri productive, pentru consumuri de capital în interiorul acestei țări.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Ne întoarcem la subiect, adică la art. 1, în ansamblul lui.

O chestiune de procedură, domnul deputat George Șeban, Partidul Democrat.

Domnul George M. Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

E recunoscut faptul că domnul deputat Florin Georgescu este un bun profesionist, un om inteligent, dar șiret. Eu vă rog să-i permiteți să-și etaleze numai inteligența și profesionalismul aici, dar nu șiretenia.

Este un lucru recunoscut că performanța în întârzierea aprobării bugetului a fost realizată în 1994, în luna iunie. Se pare că domnul Florin Georgescu vrea să depășim această performanță.

Eu vă rog să acceptați numai discuții pe amendamente respinse, pentru că acolo este, de fapt, susținerea unui partid politic. Orice altă declarație se face la sala de conferințe de presă a Parlamentului. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rămânem la art. 1, în ansamblu.

Voturi pentru? 138.

Voturi împotrivă? 73.

Abțineri?

Deci, art. 1 a fost adoptat, cu 138 de voturi pentru, 73 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Cvorumul de lucru este de 199.

Art. 2 alin. 1.

Dacă mai sunt amendamente, în afara celor admise de comisie? Nu sunt.

Atunci, trecem la nr. crt. 3 din raport. Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru?

Deci suntem la art. 2 alin. 1, nr. crt. 3 din raportul comisiei, suntem în faza votării. Așadar:

Voturi pentru? 139.

Voturi împotrivă? 59.

Abțineri? 4.

Art. 2 alin. 1 a fost adoptat.

Domnul deputat Gheorghe Ana, vă rog.

Domnul Gheorghe Ana (Circumscripția electorală nr. 22 — Hunedoara):

Intervenția mea se bazează pe amendamentele care sunt înscrise în anexa celor respinse. Aș dori să se motiveze la art. 2 alin. 1 ceea ce ar fi trebuit să se motiveze, de fapt, la art. 1: de ce Comisia pentru politică economică a propus — și aici văd că nu mai susține — suplimentarea cu 1.000 de miliarde lei a veniturilor curente la bugetul statului, influență care se regăsea apoi în toată compoziția bugetului.

Vă reamintesc că prima estimare privind veniturile din capital, deci din vânzarea societăților comerciale, se ridica la circa 10.000 de miliarde. Această estimare a fost făcută publică de guvernul anterior, a fost preluată de mass-media, probabil chiar s-au orientat și negocierile în jurul ei, ca, ulterior, ea să ajungă la circa 6.500 de miliarde, așa cum este ea înscrisă în buget, în sinteză și în detalierea pe articole. Căderea cu circa 3.000 de miliarde este justificată? S-a făcut o evaluare curentă a veniturilor, atunci când s-au avut în vedere cele 10.000 de miliarde? Sau e incorectă acum, când s-au subdimensionat veniturile proiectate a se mobiliza la bugetul statului și pe baza cărora să se poată suporta cheltuielile în domeniile social-culturale și, bineînțeles, în cel economic.

Iată de ce eu îmi permit să susțin ceea ce în lista de amendamente respinse de la Comisia economică și politică de privatizare nu s-a dorit a se susține în plen. Doresc să ni se dea aceste informații privind evaluarea și
subevaluarea veniturilor bugetului de stat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, vreau să vă întreb. Există, la nr. crt. 2 din lista amendamentelor respinse, un amendament de care vorbiți dumneavoastră. Întrebarea mea este dacă îl susțineți în plen sau nu.

Domnul Gheorghe Ana:

Îl susțin.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci susțineți acest amendament.

Întreb inițiatorul dacă își menține punctul de vedere privind respingerea acestui amendament.

Domnule ministru Dăianu, vă mențineți punctul de vedere?

Domnul Daniel Dăianu — ministrul finanțelor:

Îl menținem.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

Domnul Decebal Traian Remeș:

Îl menținem.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mențineți.

Domnul ministru Dăianu a solicitat cuvântul.

Vă rog.

Domnul Daniel Dăianu:

Eu cred că există cel puțin două argumente pentru a respinge acest amendament.

În primul rând, prudența ne obligă să nu introducem — deci, în construcția bugetului — venituri mari din privatizare. Aici nu este vorba despre evaluare. Eu cred că așa este corect. Dacă vom obține mai mult — și trebuie să ne zbatem să obținem mai mult —, vom proceda la rectificarea bugetului și la suplimentarea acestor venituri.

În al doilea rând, se cuvine să fim consecvenți atunci când criticăm bugetul. Ori accentuăm, așa cum am făcut și noi, că există o vulnerabilitate, în sensul că vulnerabilitatea, poate mare, a veniturilor din privatizare, în funcție de cum se va derula acest proces, introduce o slăbiciune pe care noi am recunoscut-o. Pe de altă parte, dacă vom argumenta că este cazul să suplimentăm veniturile din privatizare, nu suntem consecvenți cu critica pe care o aducem construcției bugetului. Deci noi am recunoscut această slăbiciune, care se regăsește în toate construcțiile bugetare ce mizează pe venituri din privatizare. Nu numai la noi, ci și la țări vecine, cât și la țări occidentale a existat această modalitate de a acoperi un deficit bugetar.

Așadar, să fim consecvenți. Nu, pe de o parte, să cerem suplimentarea veniturilor și, pe de altă parte, să criticăm că se mizează pe venituri din privatizare.

Să fim prudenți cu această construcție, în sensul de a introduce cât mai puțin. Nu în sensul subevaluării. Ar fi grozav să obținem cât mai mult și pentru asta trebuie să ne zbatem.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia își menține punctul de vedere.

Domnul deputat Popescu, vă rog.

Domnul Ioan Dan Popescu:

Domnule președinte,

Domnilor președinți,

Domnule ministru,

Pe fond, dumneavoastră aveți perfectă dreptate, pentru că nu poate fi trecută într-o lege a bugetului evaluarea de care nu putem fi siguri. Însă, datorită circumstanțelor de moment, când se discută această lege a bugetului, înțeleg că Fondul Proprietății de Stat și Ministerul Privatizării au, la 5 luni, o anumită evaluare, cât s-a obținut din privatizarea pe 1998. Deci, în baza acestor cifre, cred că dumneavoastră puteți anunța astăzi o estimare pentru 1998 și unde s-a ajuns în acest moment. În baza acestor cifre, care au un grad de veridicitate mai mare decât cel pe care îl avem în proiectul de buget adus acum două luni de zile, putem să facem o estimare a cifrei pe care s-o includem în proiectul de buget pe 1998.

Ridic această problemă pentru că discuțiile referitoare la sursa de finanțare din privatizare se vor ridica la foarte multe articole. Este o sursă permanentă.

Poate, în această idee, ați putea să ne prezentați în câteva cuvinte cum vedeți dumneavoastră evoluția pe anul 1998.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am trecut de problema dezbaterilor generale.

Vă rog, domnule ministru Dăianu, să răspundeți foarte scurt la această chestiune.

Domnul Daniel Dăianu:

Deci noi considerăm că cifra care este în momentul de față are șanse să fie acoperită de ceea ce se va întâmpla în anul acesta. Există șanse rezonabile. N-aș vrea acum să numesc care vor fi tranzacțiile care îndeobște sunt cunoscute. Este posibil să obținem și mai mult, dar noi considerăm că așa este prudent. De aceea am și lăsat această cifră.

Vă asigur că, dacă am fi apreciat că se impune o modificare a cifrelor, am fi operat această modificare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, vă supun spre aprobare amendamentul aflat în lista amendamentelor respinse la comisia sesizată în fond, comisiile sesizate în fond, și care se află la nr. crt. 2, amendament care n-a fost însușit nici de minister, nici de comisie.

Deci, pentru nr. crt. 2, din amendamentele respinse:

Voturi pentru? 66.

Voturi împotrivă? 137.

Abțineri? Nu sunt.

S-a respins.

Vă supun spre aprobare alin. 1 al art. 2, cu amendamentul acceptat la nr. crt. 3 din anexa 1 la raport.

Voturi pentru? 143 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 68 împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Adoptat.

Alin. 2.

Avem cvorum. Cvorumul de lucru este 199 — l-am depășit.

Alin. 2.

Dacă au fost amendamente? Nu sunt.

Voturi pentru? 145.

Voturi împotrivă? 69.

Abțineri? 6 abțineri.

Adoptat.

Alin. 3.

Voturi pentru? 149 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Vă rog să numărați ca să nu existe discuții. Rog, păstrați liniștea și ordinea în sală!

61 voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Adoptat.

Alin. 4.

Domnul deputat Popescu, vă rog.

Domnul Dumitru Popescu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Am propus suplimentarea încasărilor din taxe vamale cu 1.500 miliarde lei, amendament care a fost respins și pe care doresc să-l susțin.

Precizez mai întâi că propunerea a fost făcută înainte de apariția scandalului îOtopeni", deci nu este vorba nici de oportunism, nici de influența unor stări emoționale. Convingerea mea, ca și a multor români, este că nicăieri în țara noastră nu se fură mai mult decât în vămi, și asta de mai multă vreme. În acest timp, șeful vămilor se ceartă prin mass-media cu colegul său de partid, care este adjunct al ministrului de finanțe, și încearcă împreună să răspundă la o teribilă dilemă: dacă scăderea de zece ori a numărului de timbre aplicate în 1997 față de 1996 pe țigările de import se datorește faptului că românii s-au lăsat de fumat sau că o fi crescut contrabanda la nivel național?!

Este limpede că contrabanda a crescut și că ei
trebuie să răspundă pentru acest lucru.

Aș dori să subliniez că în motivarea respingerii comisia face referiri la diferitele componente ale veniturilor la buget. Noi nu am avut în vedere operațiuni de aritmetică în cadrul componentelor la buget, ci faptul, o singură sursă de fapt, și anume, dimensiunea jafului care are loc în
aceste vămi. Este o singură mărime care este periculoasă și pentru viitor.

Acest jaf se face prin contrabandă, așa cum s-a văzut, dar și sub privirea îngăduitoare și nu rareori interesată a vameșilor. Ei, împreună cu șefii lor, vor continua să lucreze, și în 1998, la fel, dacă le vom lăsa încasările din taxe vamale la nivelul care este propus în proiectul de buget.

Vă rog să vedeți în ziarul de astăzi, îAdevărul", pe ultima pagină, ce zice domnul Nini Săpunaru. Până să vedeți dumneavoastră, vă citesc eu o frază: îÎn ceea ce privește scăderea încasărilor bugetare din taxe vamale, șeful vămii a precizat că planul pe 1997 a fost depășit".

Vă rog să votați amendamentul pe care-l susținem astfel încât domnului Nini Săpunaru să nu-i fie foarte ușor să depășească planul, vremea depășirilor de plan a trecut demult.

În ceea ce privește destinația celor 1.500 de miliarde suplimentare care ar veni la buget, noi am avut în vedere acțiuni de restructurare și modernizare în industrie, de stimulare a exportului, dar vreau să precizez, cel puțin din punctul meu de vedere, că nu aș avea nimic împotrivă ca aceste fonduri să fie dirijate și spre sănătate, și spre Învățământ, și spre alte sectoare. Important este ca ele să vină la bugetul României și nu să ajungă în țările arabe.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, acest amendament a fost al grupului dumneavoastră parlamentar, se află la nr. crt. 4, la amendamente respinse. Susțineți ca el să fie supus spre aprobare, da? Bun.

Domnule deputat Mitrea, doriți o chestiune de procedură sau susținerea aceleiași probleme?

Vă rog.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Procedural, cât se poate de regulamentar.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Să încep cu o chestiune de procedură: mi se pare absolut nepotrivită graba cu care încercați să opriți discuțiile la articolul acestei legi. Vă aduc aminte un lucru pe care-l cunoașteți: conform regulamentului, orice deputat și senator poate interveni la discutarea unui amendament de câte ori consideră necesar, până când plenul, în fiecare caz, nu hotărăște altfel.

Acest punct din Legea bugetului, după părerea mea, este de discutat. Veniturile pe care le-ați prevăzut sau sunt prevăzute pentru acest an în Legea bugetului, prin taxele vamale, în primul rând politica arată o lipsă totală de interes și de grijă față de forța de muncă din România.

Este evident că momentul în care coborâm taxele vamale atât cât au fost coborâte și nu iau în calcul ceea ce scrie aici la motivația respingerii: îmotivăm că în condițiile comparabile taxele au crescut cu 16,2% față de 1997", pentru că știm cu toții că 1997 a fost un an în care s-au făcut două feluri de contrabandă: una ilegală, exemplul îOtopeni", și una legală, prin hotărâri de guvern care au coborât taxele la niveluri inacceptabile.

Pentru 1998, ca să revin la Legea bugetului pe acest an, sigur că este greu să prevedeți venituri mai mari din taxele vamale — nota bene — când în 31 decembrie 1997, deci în ultima zi a anului 1997, când tot românul se gândea la sărbători, Guvernul, îonor Guvernul României", dă o hotărâre privind reducerea cu caracter temporar a taxelor vamale la importul unor produse agricole. O hotărâre care are un număr impresionant de produse la care se reduc taxele vamale și greu de explicat motivul pentru care au fost reduse.

Vă dau câteva exemple: îbovine vii — nelimitat. Cantitatea anuală propusă pentru scutirea de taxe vamale — nelimitat.

Juninci — nelimitat.

Porci — nelimitat.

Ovine și caprine — nelimitat."

Domnu’ președinte, eu cred că această hotărâre de guvern este o continuare firească a politicii care a început prin închiderea complexelor de ovine, porcine și micșorarea numărului de capete de vaci în România.

Mergem mai departe. Se propune scutirea unui contingent nelimitat de lapte bătut, lapte și smântână, unt și derivate grase din lapte, cartofi proaspeți și refrigerați, măsline, măsline congelate, nuci, fistic, banane, curmale, îproduse de primă necesitate". Pentru români sunt scutite în 1998, prin această hotărâre de guvern de taxe vamale, curmale, smochine, avocado, guava, mango și mangustan, astea sunt produsele pe care Guvernul României le scutește de taxe vamale în 1998. Mandarine, lămâi, grapefruit, struguri uscați, papaia. Papaia… Kiwi… Sunt
produse care trebuie scutite de taxe vamale de guvernul nostru. Tamarine, tambola și pitahai, papaie uscată, tamarine uscate, iar contingentul este nelimitat, pentru care Guvernul României propune scutiri de taxe vamale. Cafea prăjită, grâu de sămânță, grâu moale, secară, orz, porumb, porumb de sămânță, orz semialbit sau albit, arahide neprăjite, nelimitat. Semințe de in, semințe de susan, semințe de lucernă, semințe de trifoi, semințe de iarbă trebuie
scutite de taxe vamale în România. Semințe de lupin, semințe forestiere trebuie să le scutim de taxe vamale.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, domnule deputat, dacă vreți, copiem și distribuim și colegilor chestiunea asta, dacă vreți să treceți la subiect.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, domnule președinte, vă rog să-mi permiteți, este foarte important ceea ce citesc eu aici, asta dovedește modul în care Guvernul care prezintă acest buget vede veniturile la buget, folosește taxele vamale pentru a mări nivelul de trai al populației în România, și procedural am dreptul să folosesc acest microfon pentru a informa colegii de la putere, care sunt convins că nu știu acest lucru, de modul cum s-a folosit această hotărâre de guvern.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, reveniți la alin. 4 al art. 2.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

La alineat, cu vama, cu taxele vamale și cu motivația pentru care taxele vamale...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La textul articolului nu găsesc aceste lucruri, vă rog.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Dacă nu există o decizie a plenului de a se suspenda discuțiile la un punct, propusă de un lider de grup parlamentar, nu aveți dreptul să mă întrerupeți. Vă rog, citiți regulamentul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Pot să fac și eu lucrul acesta, dar, vă rog, nu vreau să-l fac, pentru că...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

eu sunt convins că dumneavoastră nu ați participat personal la adoptarea acestei hotărâri, dați-mi voie, că mai sunt câteva produse îimportante" cu care vreau să informez plenul.

Deci tot pe contingent nelimitat Guvernul propune În
31 decembrie 1997 scutirea de taxe vamale a: Îuleiului brut, ulei de ricin, preparate de ficat, altele decât ficat de gâscă sau rață, preparate din carne de porc, preparate din carne de bovine, zahăr brut, zahăr din sfeclă de zahăr" — nu facem noi zahăr în România, nu ne interesează să avantajăm producătorii noștri de zahăr. E bine ca în mod nelimitat, sau anumite contingente, să importăm îdulcețuri, gemuri din citrice, din zmeură, piure și pastă de castane, sucuri din alte citrice, făinuri, turte de soia, tutunuri brute".

Domnule președinte,

A trebuit să citesc aceste prevederi, și nu le-am citit pe toate, am citit mai puțin de un sfert — hotărârea din 31 decembrie 1997 — ca să susțin acest amendament care spune că trebuie mărite taxele din venituri vamale, iar taxele vamale nu trebuie folosite ca să avantajeze anumite echipe sau grupuri de interese ca să-și importe ceea ce au dânșii nevoie, pentru a produce beneficiu în România, ci trebuie folosite astfel încât să avantajăm forța de muncă din România și economia românească.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. ne reÎntoarcem la alin. 4 al art. 2. O să... tot la acest alineat aveți amendament? Vă rog.

Domnul Ioan Dan Popescu:

Domnilor președinți,

Într-adevăr, am putea aprecia că această hotărâre de guvern este o glumă, dar din păcate o glumă din care suferă foarte mulți. Problema este însă mult mai gravă, pentru că noi ne aflăm la un articol în care se discută politica comercială a României, deci acesta este alin. 4 de la art. 2.

Întrebarea mea este: într-adevăr aceasta este politica comercială a actualului Guvern? Ne însușim această politică comercială?

De ce ridic această problemă? Nu este vorba numai de falimentarea agriculturii, care s-a produs, cu mare succes, în 1997. Nu este vorba de falimentarea unor ramuri întregi ale economiei naționale, pentru că în loc să reducem taxele vamale sau să le eliminăm numai la materiile prime strict necesare și care nu sunt produse în țară, reducem, eliminăm taxele vamale la papaia și alte produse îde mare necesitate" pentru populația României.

Problema este că în acești ani, deci vorbesc după 1992, s-au făcut și o serie întreagă de investiții foarte importante în economie, în industrie. Am primit, în aceste zile chiar, câțiva reprezentanți ai unor firme străine care au investit foarte mult în economia românească și ne-au pus, pe bună dreptate, Întrebarea: îDomnule, de ce să investesc eu în producție dacă dumneata scutești de taxe vamale tot ce se importă?" De ce a trebuit, de exemplu, să facem această investiție majoră, susținută de Partidul Democrat foarte bine, prin reprezentantul dânșilor la DAEWOO, iar mașinile dânșilor nu se vând pentru că mașinile se introduc în țară fără taxe vamale, prin o mie și una de portițe.

Se pune problema: vrem să mai dezvoltăm în continuare producția în România sau vrem să oprim această producție în România, deschizând porțile largi pentru importuri de orice gen?

După părerea mea, acest punct — și aici vreau să fiu alături de domnul ministru al finanțelor — acest punct ar fi trebuit susținut de ministrul industriei și comerțului, pentru că pentru ministrul finanțelor este o sursă de venituri, dar pentru ministrul industriei și comerțului și pentru ministerul respectiv reprezintă o politică a statului, o politică a Guvernului în 1998.

Deci reprezintă o responsabilitate extrem de gravă pe care acest minister, acest ministru și-o asumă pentru anul 1998. Normal, reducerea în cadrul P.I.B. de la 4,8 la 3,7, deci cu 1,1%, incidența taxelor vamale în 1998 reprezintă o pierdere pentru ministrul finanțelor și pentru bugetul țării.

Însă pierderea mult mai mare este în perspectivă, deci noi pierdem tot ce se poate produce în România, pentru că asupra acestor hotărâri de guvern, unilaterale, este foarte greu de revenit în timp.

Este foarte greu să mai convingem — și domnul ministru știe foarte bine acest lucru — să mai convingem organismele internaționale, Uniunea Europeană că noi trebuie să introducem după aceea taxe vamale prin salvgardare sau prin alte modalități.

Deci mie mi s-ar fi părut normal ca acest subpunct la art. 2 să fie susținut de cel care-și asumă responsabilitatea în această politică în 1998 și mai ales pentru că-și asumă responsabilitatea față de viitorul economic al României.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Albu.

Vă rog să păstrăm o anumită ordine. Vă dau cuvântul pe rând. Rog să nu părăsiți sala de ședință, să ocupați locurile.

Domnul Gheorghe Albu:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Problema care se discută acuma are o însemnătate crucială pentru viitorul economic al țării. De multe ori se vehiculează cu teza că ar însemna un conservatorism dacă s-ar aplica măsuri de salvgardare a economiei naționale.

Nu este adevărat. În statutul G.A.T.T.-ului există o teză preluată și în statutul noii organizații mondiale de comerț, conform căreia guvernele țărilor membre ale acestei organizații au dreptul să instituie restricții și chiar îinterdicții temporare și selective" — aceasta este formula — la importul unor produse care dublează sau care completează producția națională, în cazul în care această producție națională depășește necesitățile de consum intern ale țării. Se prevede și o procedură pentru aplicarea acestui principiu și vreau să vă informez că majoritatea covârșitoare a țărilor din Europa, dar nu numai din Europa, au aplicat cu succes această măsură.

Dintre țările cele mai apropiate nouă și ca situare geografică, și din punctul de vedere al categoriei în care ne includem, Ungaria a folosit această măsură, acest procedeu, începând din 1982, cu un foarte mare succes. Dar sunt țări dezvoltate, țări avansate din punct de vedere economic care o aplică: Spania, Italia, Franța, Anglia ș.a.m.d. Or, noi deschidem larg, trântind ușa de perete, posibilități la import la niște produse care se produc în economia națională.

Domnul coleg Miron Mitrea v-a prezentat o listă. la aceasta se adaugă și niște produse tradiționale. De pildă, importul de lână, importul de sare de bucătărie, pentru care se plătește valută forte și care este cu prisosință produs în România. Vă reamintesc că numai Ocna Praid poate asigura consumul de sare domestică pe 300 de ani de aici înainte și noi importăm sare, domnilor. Nu noi, dumneavoastră.

Încercați să stopați, nu știu cum să numesc, îmi măsor cuvintele, că nu vreau să jignesc pe nimeni, această modalitate de subminare, practic, a economiei naționale a României. Folosiți această metodă, pentru că legile internaționale ne dau dreptul, pentru că realitățile noastre naționale impun să luăm grabnic măsuri în acest sens.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat George Șerban, de la Partidul Democrat.

Vă rog, stați la rând, v-am văzut și pe dumneavoastră, domnule deputat Bălăeț.

Domnul George M. Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am avut curiozitatea și m-am dus la bibliotecă și am luat Legea nr. 36 privind aprobarea bugetului de stat pe 1994 și unde sunt prevăzute în cadrul veniturilor fiscale, în sumă de 9.650,4 miliarde lei, impozite indirecte, în valoare de 5.044,3 miliarde lei, din care accizele și T.V.A. reprezintă 4.332,3 miliarde lei, iar taxele vamale reprezintă 646,1 miliarde de lei.

Pentru cine are curiozitatea să ia indicatorul vamal din 1994 o să vadă că atunci papaya și kiwi nu erau scutite de taxe vamale, în schimb era îtip-top"-ul, îboni-bon"-ul și alte produse, inclusiv lâna de care vorbește domnul profesor Albu.

Acum, sigur că în ceea ce a spus aici domnul deputat Popescu există și un sâmbure de adevăr. Rugămintea este că dacă tot vrem să facem aici o analiză profesionistă bugetului să fim consecvenți, adică să nu aruncăm în spatele acestui guvern ceea ce făceau dumnealor cu prisosință, mai ales că nu știm nici acum cine a beneficiat de aceste reduceri de taxe vamale.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bălăeț, vă rog.

Rog liderii de grupuri să-și aducă colegii care au ieșit pe afară, la fumat, în sală.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ținând cont de faptul că articolul acesta este de o importanță vitală pentru dezvoltarea, nu numai pentru anul pe care-l avem în față, a economiei naționale, ci și în perspectiva ei, ținând seama de faptul că trebuie neapărat să rezolvăm problemele acestea ale importurilor fără taxe vamale într-o discuție mai laborioasă la comisia de specialitate, având în vedere gravitatea faptelor scoase în evidență de cei care au luat cuvântul înaintea mea, eu fac o propunere pe care aș dori ca domnul președinte să o supună la vot, și anume: retrimiterea acestui alineat la comisie, pentru a fi discutat, rediscutat și a se ajunge la concluziile firești și normale în această privință printr-o discuție foarte, foarte lămuritoare cu factorii care sunt implicați în această problemă deosebit de importantă.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnul deputat Munteanu, vă rog.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Punctele de vedere pe care le-au expus succesiv domnul ministru, fost ministru Popescu, domnul profesor Albu, care sunt niște puncte de vedere ale Domniilor lor sau poate ale formațiunii din care fac parte și care sunt de acord că sunt foarte interesante, atunci când e vorba de corelat politica economică cu politica comercială, ca subsegment al politicii economice a statului, merită ca să fie analizate de noi cu diverse prilejuri. Dar sunt, să zicem — profit de sugestia pe care a făcut-o domnul secretar Miron Mitrea —, un bun cunoscător al regulamentelor care guvernează activitatea noastră și vă rog să ne menținem în cadrul efectiv, strict al discuțiilor la care am ajuns.

La urma urmelor aici nu este vorba de făcut o analiză, care poate-și avea rostul ieri, în cadrul dezbaterilor generale. Acum trebuie să ne limităm dacă sunt bune sau nu cifrele care apar în alin. 4 al art. 2.

În consecință, pentru că ăsta este cadrul discuției noastre din acest moment, vă cer, în virtutea drepturilor pe care vi le conferă Regulamentul celor două Camere, să puneți la vot, sistând discuțiile de principiu în legătură cu acest subiect.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am sistat discuțiile la acest subiect. Este vorba de
alineatul acesta 4, aici în primul rând nu facem șantaj, e vorba de Legea bugetului, v-am dat voie să vorbiți...

Domnul Florin Georgescu:

Cer cuvântul, nu mi-ați dat voie să vorbesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dumneavoastră personal nu v-am dat voie să vorbiți, pentru că nu ați cerut lucrul ăsta. L-ați cerut sau nu? Nu ați ridicat mâna.

Domnul Florin Georgescu:

Am ridicat-o. Nu m-ați văzut.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați ridicat mâna. Vă rog poftiți. Dar vă rog să ridicați mâna mai din timp. Vă rog să vă referiți la alin. 4 al art. 2.

Îi dau cuvântul domnului deputat Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Noi avem perfecta adeziune la cele menționate de domnul deputat Munteanu aici și nu excedem deloc cadrului de dezbatere regulamentară, pentru că noi considerăm că această cifră de 4.500 de miliarde, domnule coleg, este subevaluată.

De ce? Pentru că onor Guvernul... — semnat și de domnul Ciumara, și de domnul Dăianu, și de domnul Gavrilescu, care se găsesc mai mult sau mai puțin în
actualul guvern —, au semnat în ultima zi a anului trecut o hotărâre prin care subevaluează veniturile din taxe vamale, dând drumul să se intre cu fel de fel de mărfuri care nu sunt supuse taxelor vamale.

Am de menționat, față de ce spunea domnul coleg George Șerban, faptul că față de această hotărâre, dincolo de avocado, papaya și mandarine, sunt prevăzute importuri scutite de taxe vamale, exceptate de taxe vamale la cartofi, orz de sămânță, ulei de ricin, preparate din carne de porc și de bovine. Nu producem noi așa ceva?

Iar în ceea ce privește 1994, atunci să știți că se făcea o politică vamală de sorginte românească, pentru apărarea pieței interne și a capitalului autohton, și tot în acea perioadă am eliminat importurile de grâu moștenite din perioada ’91–’92, în urma cărora s-au obținut averi foarte mari, după care unii sunt și prin Parlament acuma.

În altă ordine de idei, vreau să menționez o chestie principială, și aici domnul ministru Dăianu ar putea, cu profesionalismul dumnealui, să ne răspundă: care este rațiunea pentru care a semnat această hotărâre?

Deci, doamnelor și domnilor colegi, toată austeritatea asta de care se vorbește în România este generată de faptul că România are încasări valutare mai mici decât plățile valutare, deci o balanță de plăți dezechilibrată,
pasivă, negativă, ca sold. Plătește mai mult decât încasează. Cum facem să echilibrăm? — că asta interesează Fondul Monetar Internațional — să nu fim dezechilibrați la balanța de plăți, să nu ajungem în situația de incapacitate de plată și să nu plătim țările dezvoltate care vor să ne ia ca piață de desfacere. Asta este grija lor. Nu este grija lor ca noi să ne dezvoltăm și să concurăm. Grija lor este ca eventual să putem fi piață de desfacere și să-și încaseze și exportatorii de afară facturile la timp, în așa fel încât noi să nu ajungem în incapacitate de plată.

Am acceptat un memorandum cu Fondul Monetar Internațional care prevede o reducere a dezechilibrului comercial și al balanței de plăți, dar această măsură și această cifră de la art. 2 cu 4 este contrară și Memorandumului, și obiectivului pe care și l-au stabilit dumnealor, acela de reducere a deficitului comercial și cel al balanței de plăți. Păi cum îți reduci deficitul comercial și al balanței de plăți? Exportând mai mult, încurajând exporturile — zic dumnealor că n-au bani ca să încurajeze exporturile — și reducând importurile. Păi cum reduci importurile dacă dai drumul la toate produsele să intre fără taxe vamale și în acest mod încurajând consumurile produselor din import și încurajând, practic, presiuni pe piața valutară, dar ținând și cursul în mod semiadministrativ?; că Banca Națională, din anumite rațiuni — nu mai spun de care —, vinde dolari din rezerva valutară ca să țină cursul jos. Și atunci importurile, netaxate la intrare și cu un curs mic, devin atractive și dezechilibrează balanța de plăți. Acolo se vor duce banii din rezerva valutară a țării și împrumuturile care vor fi contractate de România: pe consum. Ceea ce este total contraproductiv. Pe consum de produse care am arătat că știm să le facem și noi.

Deci este o greșeală principială de politică economică. Sloganul cu îsă creăm presiune și concurență pentru
producătorii interni" este depășit, eu cred, pentru că asemenea măsuri brutale pot duce, alături de cele de re-
structurare prin lichidare, la dispariția industriei și agriculturii românești. Și, în acest sens, fac apel colegial și profesional la domnii din Guvern, la domnul ministru al finanțelor, în primul rând, să revadă această hotărâre, să îi reducă, eventual, pozițiile, dacă nu chiar s-o anuleze, pentru că nu este oportun, atâta timp cât România știe să producă, are o agricultură care poate să furnizeze și semințe de ricin, și in, și cânepă, și celelalte care sunt prevăzute aici — nu mai vorbesc de sfecla de zahăr, de floarea-soarelui (turtele de floarea-soarelui se importă). Deci mai bine să sprijinim agricultura, să producem, să dăm de lucru la industria alimentară și nu să omorâm agricultura și să importăm produse semifabricate, fără taxe vamale, cu dolari obținuți din împrumuturi sau din exporturi vândute sub valoare, ca urmare a unor importuri din afară.

Și a treia chestiune, de procedură: v-am ruga frumos ca atunci când mai dați asemenea hotărâri de guvern — probabil că în spiritul îtransparenței" care caracterizează activitatea Guvernului se înscrie și acest demers — se folosesc fel de fel de exprimări latine, romane, de alte naturi. Se spune aici, la art. 1: îÎncepând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, taxele vamale aplicate pe o bază erga omnes..." și așa mai departe... Deci alături de îavocado", de îpapaya", de îclementine", îwilding" și așa mai departe, veniți și cu îerga omnes". Vă rog să vă exprimați românește sau, cel mult, ungurește, pentru că sunteți într-o coaliție româno-maghiară. (Vociferări în sală; aplauze.) Dar vă rog să vă exprimați pe înțelesul agenților economici care folosesc aceste hotărâri de guvern.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos — v-am mai rugat și data trecut㠗 să reveniți la subiect.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Șerban, de la P.N.Ț.C.D., după care le dau cuvântul domnului ministru de finanțe și domnului președinte al comisiei de specialitate să-și expună punctele de vedere.

Domnul George Ghe. Șerban:

Mulțumesc, domnule președinte, pentru că aș vrea să aduc aminte preopinenților că nu e bine să vorbim de funie în casa spânzuratului. (Râsete în sală.) De perioada când unii erau miniștri de finanțe și se introduceau scutiri — vom scoate și noi hotărârile — pentru instalații sanitare exact când frații Păunescu trebuiau să-și doteze Hotelul îLido" și exact numai pe aceeași perioadă. (Aplauze în sală.)

Ca atare, eu vă propun, domnule președinte, să scutiți plenul celor două Camere de acest moment de demagogie și să trecem la vot.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul inițiatorului, domnului ministru Dăianu. E vorba de acest amendament făcut de P.D.S.R., alin. 4,
nr. crt. 4 din raportul respinselor.

Vă rog!

Domnul Daniel Dăianu:

Dacă-mi permiteți?

Veniturile pe care le putem obține din taxele vamale — pe bună dreptate, cum au subliniat mai mulți dintre cei care au luat cuvântul de la acest pupitru — exprimă și măsuri de politică industrială și măsuri de politică comercial㠗 așa cum este aceasta — și modul în care Vama își execută sarcinile. Din acest punct de vedere, Ministerul de Finanțe lucrează cu o legislație în vigoare care este modelată, pe de o parte, de ceea ce observăm că se întâmplă în lume, și anume o reducere graduală a taxelor vamale. Orice țară care aparține Organizației Mondiale a Comerțului, vrea sau nu vrea, trebuie să-și modeleze legislația în funcție de ceea ce — nu că recomand㠗, ceea ce înseamnă legislație pe plan mondial.

Doi. țările care au acorduri cu Uniunea Europeană și vor să intre în Uniunea Europeană, fie că doresc, fie că doresc mai puțin, sunt obligate să-și modeleze această legislație.

Pe de altă parte, există și spațiu de manevră, în sensul construcției unei politici comerciale care să protejeze interese naționale. Și eu nu voi face o declarație absurdă, și anume că nu am putea avea o politică comercială mai bună. Putem avea o politică comercială mai bună. Așa cum putem să avem și măsuri de politică industrială.

Cât privește Vama, Vama poate să lucreze mai bine. Ceea ce arată și presa sugerează că este mult de făcut din acest punct de vedere, însă permiteți-mi să aplic
aceeași logică și în privința acestor venituri: să nu dăm cifră de plan, ci să facem ca veniturile să fie mai mari. Și atunci, dacă le vom avea mai mari, dar nu ca o poziție singulară în construcția bugetului, ci alături de alte venituri bugetare, atunci când va veni momentul rectificării, să operăm într-un sens pozitiv și nu într-un sens negativ.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Procedură, domnul vicepreședinte Adrian Năstase.

Vă rog!

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi.

Aș vrea să fac o intervenție de procedură, pentru că am impresia că lucrurile se îndreaptă pe un făgaș greșit.

Dorim să participăm la o dezbatere asupra Legii bugetului de stat, în măsura în care se dorește ca această discuție să fie într-adevăr o dezbatere. Dacă se va recurge la modalități de sistare a lucrărilor, noi putem, dacă ne spuneți de la început, putem să ne retragem din sală direct, ca să nu vă mai incomodăm și să puteți să adoptați legea așa cum doriți. (Vociferări în sală.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să păstrați liniștea!

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog insistent, domnule președinte, să nu încurajați astfel de atitudini, pentru că noi nu suntem dispuși să le tolerăm.

Vă mulțumesc. (Aplauze în sală.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vreau să atrag atenția că nu am luat nimănui cuvântul până în prezent, însă aș dori ca cei care vorbesc să respecte și ei regulamentele și să se încadreze în textele la care se face referire în acel moment. (Discuții, vociferări, comentarii în sală.)

Vă rog frumos, păstrați liniștea în sală!

Vă supun spre aprobare... Vă rog să fiți atenți!

Domnu' deputat Alecu, vă rog, păstrați liniștea!

Domnul Aurelian Paul Alecu (din sală):

Dați-mi și mie cuvântul, să spun două vorbe.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu! Nu vă dau nici un cuvânt. Vă rog frumos să stați și să tăceți. (Vociferări în partea Grupului parlamentar P.N.Ț.C.D.)

Rog liderul Grupului parlamentar P.N.Ț.C.D. să încerce să facă liniște în cadrul grupului.

La nr. crt. 4, alin. 4, art. 2, amendament al Grupului parlamentar P.D.S.R. de creștere a veniturilor din taxe vamale, respins atât de inițiator, cât și de comisiile reunite.

Vă supun spre aprobare acest amendament.

Voturi pentru. Vă rog să numărați.

(Domnul deputat Dumitru Bălăeț dorește să intervină.)

Eu am supus acum spre adoptare un amendament. Amendamentul făcut de dumneavoastră este separat și nu le supun spre aprobare în același moment. Vă rog foarte mult, domnule deputat, suntem în procedura de votare.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Suntem În procedura de votare...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi pare foarte rău, nu v-am dat cuvântul. Vă rog să vă ocupați locul în sală. Vă rog să nu deranjați ședința. Eu conduc ședința. Vă supun spre aprobare amendamentul ulterior. Vă rog frumos!

67 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Vă rog, nu tensionați lucrurile de pomană, domnule deputat! Vă rog, stați în sală până când se termină procedura de votare. Vă rog frumos, păstrați liniștea! Vă rog frumos!

138 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Nu a fost admis acest amendament aflat la nr. crt. 4 În anexa 2 la raportul comisiei.

Vă rog! Domnul deputat Bălăeț, aveți cuvântul.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Având în vedere discuțiile care au avut loc în plen, pledoariile pentru o revedere a acestui alineat din art. 2, alin. 4, eu am făcut propunerea să se trimită la comisie să se discute. Era normal și cred că este normal ca această propunere să fie supusă plenului și după aceea să fi procedat așa cum ați procedat dumneavoastră. Vă rog
foarte mult să găsiți o soluție, pentru că ne aflăm în afara Regulamentului Camerelor și procedurilor normale. Deci
v-am făcut această propunere.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați făcut această propunere, în momentul de față am ajuns la ea și o lăsați să o faceți. și acum vă rog să poftiți în sală.

Vă supun spre aprobare... vă rog frumos! Domnu’ deputat Mitrea, vă rog frumos!

Domnul Miron Tudor Mitrea (din sală):

Procedură!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, procedură! Poftiți!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Cred că nu ați interpretat foarte corect ceea ce a spus domnul Adrian Năstase, liderul grupului nostru din Cameră, și care reprezenta, cred, punctul de vedere al întregii aripi din stânga sălii. Orice încălcare voită de procedur㠗 ceea ce faceți dumneavoastră acum — este o încălcare voită de procedură. Din moment ce s-a aprobat articolul, să supuneți acum trimiterea lui la comisie, eu cred că este o glumă proastă. Și eu cred — și vreau să menționez acest lucru — ați încălcat intenționat procedura, deși era normal să supuneți întâi trimiterea la comisie — așa cum a fost propusă de colegul nostru — și, după aceea, dacă cădea această propunere, aprobarea articolului. Să încercăm acum să votăm trimiterea la comisie, după ce
articolul a fost aprobat de plen, vă rog să nu ne jigniți inteligența, domnule președinte.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul domnului senator Cristian Dumitrescu.
N-ați fost atent, însă, domnule deputat Mitrea.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Doresc să fac această intervenție de la pupitrul Parlamentului și nu de la pupitrul de conducere a ședinței dintr-un singur motiv: pentru că exprim o opinie
politică. Această opinie politică pe care doresc s-o exprim este legată de voința — și cred că această voință nu este neapărat a puterii sau a majorității — ci exprimă voința Parlamentului României de a adopta Legea bugetului, care este foarte întârziată.

Sunt convins că și reprezentanții partidelor din opoziție, față de electoratul pe care-l reprezintă, față de cei care i-au trimis în Parlament pentru a le apăra interesele, sunt conștienți că țara are nevoie de buget. Din aceste considerente doresc să vă spun că în ceea ce privește conducerea ședinței, această conducere va acorda și va trebui să acorde toate prevederile regulamentare, dar nu trebuie, în nici un moment și din nici un motiv, să abdicăm de la prevederile regulamentare. Și ceea ce mi se pare mai grav și este un lucru cu totul neproductiv pentru dezbaterea noastră, este să se facă procese de
intenție.

Vreau să răspund acum în mod direct domnului deputat Mitrea, care face parte și din Biroul permanent al Camerei Deputaților și este o persoană care cunoaște
foarte bine procedurile. Domnul vicepreședinte Chiliman a supus spre aprobare — și vă rog să mă urmăriți cu
atenție — amendamentul care a fost respins, urmând ca acum să supună alin. 4 din art. 2, spre aprobare, solicitarea de trimitere la comisie. Deci aceasta era ordinea. Faptul că dumneavoastră faceți tot timpul procese de intenție și încercați și doriți să culpabilizați voința politică, care este de a adopta bugetul repede — dacă se poate —, dar fără să facem rabat de la dezbatere. Pentru că în cele din urmă nu tranșăm nici dumneavoastră, nici noi. Tranșează plenul prin vot. Să ajungem în mod corect și regulamentar la acest moment, care este momentul cel mai important, și acolo să ne exprimăm.

Eu sunt de acord că este absolut necesar, mai ales când există amendamente — și sunt foarte multe amendamente — și care sunt de fond și unde părerile sunt total diferite și trebuie să le argumentați, dar acolo unde se poate merge efectiv și sunt lucruri pe care toată lumea
le-a acceptat și putem să le votăm, să mergem ca atare. Deci acolo unde o dezbatere este mai aprinsă și este nevoie de exprimarea până la capăt a unui punct de vedere și cred că aici, în ceea ce privește politica vamală, acest lucru este o problemă de politică economică și de opțiune politică, să discutăm.

Problema dumneavoastră și opinia dumneavoastră în legătură cu politica vamală este una, cea din filozofia acestui buget este alta, adaptată sau nu la realitate. Dumneavoastră să vă spuneți punctul de vedere, noi punctul de vedere, dar să tranșăm prin vot. Vă rog foarte mult!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului vicepreședinte Năstase.

Țin să remarc faptul că eu n-am supus încă spre aprobare alin. 4 și urma să supun spre aprobare cererea făcută de domnul deputat Bălăeț.

Vă rog, domnule vicepreședinte!

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi.

N-aș fi intervenit dacă nu ar fi luat cuvântul domnul vicepreședinte Cristian Dumitrescu. Sunt de acord cu multe dintre aspectele pe care le-a precizat. aș vrea totuși să fac două remarci. În ceea ce privește procedura, vreau să susțin ceea ce a spus domnul deputat Miron Mitrea, pentru un motiv foarte simplu: cererea pe care a făcut-o domnul Bălăeț era o cerere care trebuia să fie judecată înainte de a trece la discutarea amendamentului și eventual a alineatelor și articolului. Pentru că, vă rog să reflectați la situația în care ne-am fi găsit dacă amendamentul pe care l-ați supus anterior la vot ar fi fost aprobat. Mai exista o rațiune pentru a întrerupe dezbaterea și a trimite articolul la comisie pentru a se examina chestiunea pe care a ridicat-o domnul Bălăeț? Deci sub aspectul succesiunii voturilor, domnul Miron Mitrea a avut dreptate să remarce că succesiunea trebuia să fie cea care era sugerată de domnul Bălăeț. De aceea, îl rog și pe domnul Cristian Dumitrescu să accepte că, într-adevăr, din punct de vedere procedural aceasta era succesiunea corectă.

În ceea ce privește aspectele de fond, vreau să fiu de acord cu domnul vicepreședinte Cristian Dumitrescu în ceea ce a spus, în sensul că dorim cu toții adoptarea Legii bugetului.

Chestiunile în divergență pe care le avem sunt legate de felul în care trebuie să arate însă acest buget. Și aici trebuie să vă spun de la început că avem puncte de vedere diferite. De aceea vreau să aduc aminte încă o dată faptul că în comisii noi am depus peste 120 de amendamente, care ar fi făcut ca acest proiect de lege să arate altfel. Și înțelegem ca în cadrul dezbaterilor generale să ne luptăm pentru ca aceste amendamente să fie adoptate, iar bugetul, pe care și noi îl dorim adoptat cât mai curând și l-am fi dorit adoptat încă în urmă cu câteva luni, să poată să reflecte și punctele noastre de vedere.

În ceea ce privește discuția de astăzi, în legătură cu aspectele vamale și de politică vamală, ele au fost ridicate aici pentru că ele susțineau un punct de vedere conținut în unul dintre amendamente, care putea să justifice o modalitate de creștere a veniturilor printr-o altă orientare a politicii vamale. Acestea au fost rațiunile pentru care în justificarea amendamentului respectiv colegii mei au luat cuvântul și cred că punctele pe care le-au ridicat, inclusiv modul în care Guvernul a reglementat chestiunea taxelor vamale, a fost înțelept, întemeiat și, din acest punct de vedere, dați-mi voie să fiu dezamăgit în legătură cu votul pe care majoritatea l-a exprimat în legătură cu amendamentul pe care noi l-am depus.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Revenim la propunerea făcută de domnul deputat Dumitru Bălăeț, de trimitere la comisie a acestui alin. 4 al art. 2.

Voturi pentru? Vă rog să le numărați.

76 de voturi pentru. Insuficiente pentru a trece.

Vă supun spre aprobare, în continuare, alin. 4 — forma inițiatorului.

Voturi pentru? 137 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să le numărați. 75 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați abținerile. 3 abțineri.

A fost adoptat alin. 4.

Alin. 5.

Nu sunt intervenții.

Există un amendament acceptat de comisie, la nr. crt. 4 din raport.

Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri? Vă mulțumesc.

Adoptat În unanimitate.

Vă supun spre aprobare alin. 5 în ansamblu, cu amendamentul acceptat mai înainte.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 67 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Deci, cu 67 voturi împotrivă și 5 abțineri, a fost adoptat alin. 5, cu amendamentul de la nr. crt. 4 din raport, anexa nr. I.

Alin. 6.

Dacă sunt intervenții? Domnul deputat Gheorghe Ana.

Este la Îrespinse" la nr. crt. 5 un amendament.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dați-mi voie să vă rețin din nou atenția cu intervenția de față, ca urmare a intervenției anterioare, și să vă rog să aveți în vedere că nici în Legea finanțelor publice și nici în teoria și practica financiară din România în ceea ce privește elaborarea, aprobarea și executarea bugetului de stat nu am avut până în prezent de luat în considerare, ca principiu, principiul prudențialității în elaborarea bugetului de stat.

Domnul ministru al finanțelor a argumentat anterior că veniturile din privatizare au fost avute în vedere la nivelul înscris în buget, tocmai luându-se în considerație acest principiu al prudențialității și îLăsați că, dacă rezolvăm, încasăm mai mult, vom rectifica bugetul și le vom înscrie în buget". Vreau să reamintesc: nu există un principiu pe care să se așeze construcțIa bugetului, de această natură. Avem metode de elaborare a bugetului folosite în România, în mod deosebit, metoda evaluării directe, care presupune determinarea sursei, a bazei de impozitare din care să se mobilizeze veniturile la bugetul statului. Evident, le combinăm cu metoda penultimei, cu metoda statistică. Le putem combina și cu metode mai moderne folosite pe plan internațional, cum este metoda îBază buget zero", metoda raționalizării opțiunilor bugetare și așa mai departe. Dar noi folosim — și cred că folosim corect — evaluarea directă.

În aceste condiții eu revin și solicit, dacă s-a avut în vedere, totuși, pe o bază cât de cât, așezată pe principiul realității, pe care îl avem stipulat în Legea finanțelor publice, acea evaluare de 10.000 de miliarde provenită din privatizare. Acea sumă să facă obiectul înscrierii în bugetul de stat și nu 6.500 de miliarde, cu ecartul acesta de 3.500 de miliarde lei. Aceasta nu este, în nici un caz, de domeniul prudențialității de care discutăm aici.

Revin și spun: bugetul nu este așezat niciodată pe principiul acesta al prudențialității, care se regăsește ca principiu fundamental, însă, în ceea ce privește politica bancară de acordare a creditelor. Or, noi nu vorbim de credite, noi vorbim de mobilizarea unor venituri aproape posibile la bugetul statului. De aceea, eu susțin — și cred că ar trebui să fiu susținut în demersul acesta — pentru a
majora veniturile bugetului de stat, cel puțin cu suma
solicitată de Comisia economică și de privatizare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră susțineți supunerea spre aprobare a nr. crt. 5, amendament din anexa II, amendament respins, da? Bun.

Cine mai dorește să ia cuvântul, vă rog.

Domnul senator Marin Stelian.

Vă rog.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

În plenul celor două comisii am făcut un amendament la acest alin. 6 al art. 2. Faptul că amendamentul nu se răgăsește în anexa I sau II cred că nu e vina mea. Am propus să se elimine din alin. 6 îvărsămintele din privatizare, în sumă de 669 de miliarde, și fondul la dispoziția Guvernului, în sumă de 5.891,3 miliarde lei".

Mi-am motivat propunerea prin faptul că poziția partidului este aceea ca sumele din privatizare să nu fie destinate consumului guvernamental, consumului curent. Sumele din privatizare să se întoarcă în economia reală, pentru modernizarea și restructurarea societăților comerciale.

Ni s-au adus diverse motive... că le vom da o destinație specială...

Domnilor,

Este un principiu în toată lumea și la noi: veniturile bugetului se depersonalizează. De altfel, în buget s-a căutat să se construiască ceva, așa, ca să scoată ochii la cei care nu acceptă această idee și s-a zis: îDomnilor, din suma aceasta de 6.561 de miliarde acoperim dobânzi la datoria publică reprezentând creanțele Băncii Agricole, preluate de stat, vreun miliard... — 1.800 și ceva de miliarde — ... dăm pentru închiderea minelor 498 de miliarde, facem un fond la dispoziția Guvernului, deși la alin. 6 spune că îacest fond este de 5.891 de miliarde", dar, dacă ne uităm în anexă, fondul se reduce la 3.500. Nu avem nici un proiect care să finanțeze acest fond la dispoziția Guvernului.

Noi, P.D.S.R., am solicitat Guvernului, în ziua de
23 februarie, ca fondurile obținute din privatizare să se
constituie ca fond special, cu buget separat, cu destinații precise. Nu după principiul acesta — îhai să le băgăm în veniturile bugetare și să nu le mai urmărească nimeni!" De altfel, să știți, premierul de atunci, fostul ministru de finanțe și actualul ministru de finanțe au acceptat această idee, urmând ca la ședința următoare să ne prezinte și actul normativ de constituire a acestui fond special. Nu s-a acceptat. Bineînțeles, nici eu nu pot accepta această formă de prezentare a bugetului. De altfel, preluarea creanțelor de la Banca Agricolă de stat, făcută pe baza Ordonanței de urgență nr. 43, care nu s-a aplicat deloc, iar după două luni s-a scos altă Ordonanță, nr. 48/1997, tot de urgență, nu a trecut prin Parlament. Se află pe ordinea de zi a Senatului înscrisă din octombrie. Mă duc pregătit în fiecare zi, crezând că se va discuta atunci. Din octombrie e pe ordinea de zi și nu a fost discutată în plenul Senatului, pentru că acele credite neperformante — așa-zis neperformante, că unele din acelea nici nu ajunseseră la scadenț㠗 nu erau scadente. Acele credite reflectă politica în domeniul agriculturii dusă de actuala putere.

În 1997, diferența nefavorabilă dintre costurile producției agricole și veniturile realizate din producția agricolă sunt de 4.300 de miliarde lei. Cine a luat creditul și nu a valorificat producția, cum să ramburseze creditul? Creditele de 800 de miliarde date la complexele zootehnice, complexele de porci și combinatele avicole cum se puteau recupera, când garanția acestor credite a fost lăsată să moară?! Toate aceste îgăuri negre" să știți că sunt îgăurile" dumneavoastr㠗 politica dusă în domeniul agriculturii.

Deci, eu solicit eliminarea de la alin. 6 a ultimei părți, acolo unde zice: î... venituri din privatizare în sumă de... se pun la dispoziția Guvernului în sumă de...".

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Voi Întreba comisia despre acest amendament.

Domnul deputat Traian Decebal Remeș, președintele Comisiei buget, finanțe, bănci de la Camera Deputaților.

Vă rog!

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Am verificat. Nu aveam un amendament depus de domnul senator Marin Stelian. Probabil dânsul se referă la argumentațiile pe care le-a adus în dezbaterea proiectului Legii bugetului, dar amendament în formă expresă nu a făcut.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă voi supune spre aprobare...

Da. Vă rog. Ați cerut cuvântul?

Eu vă rog când doriți să luați cuvântul, ca să nu apară situații tensionate că eu nu aș vrea să dau cuvântul nu știu cui sau că vreau să pun pumnul în gură cuiva — cum am mai auzit pe aici —, ridicați mâna să vă anunțați. Până când vom avea un sistem cu microfoane pe fiecare birou, să văd cine dorește să ia cuvântul pe o tabelă specială, trebuie să folosim această metodă, care poate nu e cea mai inteligentă, frumoasă, dar e singura ca să vă putem vedea de aici. Vă rog mult.

Domnul senator Stelian Marin.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte, par în fața Parlamentului României că aș spune minciuni. Eu am propus textual eliminarea acestui text, la care mi-a răspuns și ministrul finanțelor,
s-a supus la vot, deci nu a fost, așa, o discuție particulară în cadrul plenului celor două comisii. Sunt și eu vicepreședintele acestei comisii, am condus și eu comisii de buget-finanțe timp de 4 ani și nu mi-aș permite să vin în fața plenului să afirm ceva ce nu este real.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Miron Mitrea. Stați numai un moment!

Rog liderii de grupuri să-i cheme în sală pe colegii care sunt pe culoare.

Vă rog.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu voi susține amendamentul prezentat de domnul Marin Stelian din alt unghi de vedere, care mi se pare extrem de important și acela. Mă refer la modul în care e
tratată forța de muncă în România, la corelația care ar trebui să existe între politica economică, politica industrială și politica socială.

În 1997 am asistat, din păcate, la o decorelare a celor două politici și foarte des cei care se ocupă de politica socială, în speță Ministerul Muncii și Protecției Sociale, la anumite solicitări a răspuns îNu există resurse".

Vreau să atrag atenția că atât cei care stabilesc politica economică, cea industrială, cât și cea socială fac parte dintr-un tot același Guvern. Cred că este elementar ca aceste politici să fie concertate, astfel încât forța de munc㠗 ca să dau numai un exemplu — care se eliberează din industrie să poată fi susținută prin programe de politică socială specifice, astfel încât să nu ajungem la un șomaj de lungă durată, drept deprofesionalizarea forței de muncă și așa mai departe, nu vreau să insist. De aceea, cred că această problemă a fondurilor din privatizare și modurile în care ele vor fi dirijate sunt esențiale și din punctul de vedere al politicii sociale.

Spun aces lucru, pentru că primul criteriu, prima condiție ca forța de muncă să nu ajungă să trebuiască să fie preluată în programe de politici sociale este aceea de a avea locuri de muncă. Această politică a lipsit în 1997 și până acum, în 1998, nu o regăsesc nici în actele Guvernului Ciorbea, nici în actele Guvernului Vasile.

Cred că bugetul — și în acest moment în Legea bugetului – trecerea sumelor rezultate din privatizare pentru dezvoltarea anumitor societăți comerciale în industria română și nefolosirea lor la consum ar fi un pas important pentru prevenirea unui șomaj mai mare decât poate prelua astăzi sistemul social românesc.

Mi se pare ciudat să primesc contraargument ideea că sumele trebuie folosite pentru plătirea forței de muncă eliberată din minerit. Nu cred că sumele obținute din privatizare trebuie folosite pentru destructurarea anarhică a economiei românești, ci, din contră, cred că ele, dacă ar fi fost folosite întâi pentru crearea de locuri de muncă care să preia — în zonele unde aveau mineri, ca să dau un singur exemplu — treptat forța de muncă ce s-ar fi eliberat, în mod logic și în concordanță cu dezvoltarea locurilor de muncă în zonele minerești, ar fi fost și un act de politică economică înțeleaptă, ar fi fost și un act de politică socială înțelept. De accea, cred că acest articol trebuie gândit mai serios și, în orice caz, amendamentul propus de domnul Marin Stelian trebuie acceptat.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Hildegard Puwak. Urmează domnul deputat Ákos Birtalan.

Vă rog, doamnă.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Mulțumesc.

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Cred că am auzit de prea multe ori în aceste două zile rezervele pe care chiar domnul ministru al finanțelor, Dăianu, le-a formulat cu privire la încasarea veniturilor din privatizare. Eu cred că nu este vorba de rezerve. A folosit-o doar așa, ca un cuvânt într-un discurs. Eu cred că este vorba de neîncrederea Guvernului că va promova în continuare privatizarea. Că este o dovadă de neîncredere și imposibilitatea de a realiza aceste fonduri ne-o dovedesc, de fapt, intențiile care au fost nepuse în practică în 1997. Aceeași tendință continuă și în 1998. În 5 luni de zile
s-au încasat 1.000 de miliarde din privatizare. În tot anul 1997 s-au încasat 2.000 de miliarde, într-o structură care nu a modificat sau nu este deloc... eu știu?… să ne facă să credem că acest proces poate fi accelerat. Deci este clar că nici Guvernul nu crede că poate obține acești bani din privatizare.

În al doilea rând, chiar dacă ar trebui să dăm crezare Guvernului că va face tot ceea ce poate să accelereze acest proces, fără limite de preț, lichidând la întâmplare, inconsistența cadrului legislativ pe care Guvernul, de fapt, a introdus-o prin nenumăratele ordonanțe face imposibil ca această acțiune să se desfășoare.

În al treilea rând, cred că bugetul este singurul instrument pe care Guvernul îl are în mână să-și pună în aplicare Programul de guvernare și atunci ne punem întrebarea: este realist acest program prezentat la învestitura noului Guvern? Sau, din start, s-a știut foarte clar că Programul de guvernare nu poate fi realizat și dovadă este acest buget care se bazează pentru reformă, cheltuieli pentru reformă, pe niște sume care nu se pot încasa. Deci este evident că înscrierea acestei sume în bugetul de stat face ca întreaga construcție, întreaga alocare a resurselor pentru buget să fie himere, la fel cum au fost promisiunile și obiectivele din Programul de guvernare.

Din aceste motive, susțin amendamentului Grupului parlamentar P.D.S.R. prezentant prin domnul Marin Stelian, să fie acceptat de dumneavoastră.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Akos Birtalan.

Domnul Birtalan Akos:

Vă mulțumesc, domnule preeședinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Cu permisiunea dumneavoastră și cu toată stima pe care o am față de dumneavoastră și față de părerile pe care le-ați exprimat, cred că facem și faceți anumite confuzii sau încercăm să discutăm despre mai multe lucruri în același timp. Vă rog să observați că ne aflăm la art. 2 și vorbim despre veniturile bugetului. Nu vorbim despre cheltuielile sau destinația cheltuielilor. Asta, în primul rând. Dar putem vorbi chiar la acest art. 2 despre destinația cheltuielilor din bugetul de stat.

În al doilea rând, știți dumneavoastră foarte bine — și ați susținut de multe ori în anii trecuți — că veniturile bugetului de stat trebuie să se bazeze — și așa este — pe legi, pe acte normative în vigoare. Așa este și în cazul veniturilor de privatizare. Există cadru legal: Ordonanța
nr. 88/1997, respectiv, transformată în lege anul acesta.

Acesta este actul legal, actul normativ, pe care se bazează includerea veniturilor din privatizare în veniturile bugetului de stat. Putem avea opțiuni diferite politic, dar asta a fost opțiunea majorității politice la un moment dat. Putem fi de acord sau nu cu această opțiune, dar acesta este astăzi cadrul legal.

Mergând mai departe în ceea ce privește cuantumul despre care a vorbit aici și doamna Puwak, și aici avem două opțiuni diferite, ne place sau nu ne place. Unii cred că se pot planifica veniturile din privatizare chiar la ultimul bănuț și alții cred că privatizarea este un proces al economiei de piață, un proces care depinde minimum de două lucruri: de oferta de privatizare și de cererea de privatizare, iar acest lucru nu poate stabili nici Parlamentul, nici puterea, nici opoziția, ci o stabilește piața. Poate să ne placă sau să nu ne placă. Nouă ne place, poate dumneavoastră nu vă place. Nu este nici o supărare! Deci cuantumul rezultă de pe piață. Despre asta putem vorbi, dar nu este cazul acum.

Iar în ceea ce privește, totuși, utilizarea acestor sume din privatizare, despre care am vorbit sau ați vorbit atunci când a fost dezbatere pe această temă în Parlamentul României, dați-mi voie să fac o scurtă reflecție, și anume, vorbiți bine de faptul că economia reală ar trebui să fie susținută din aceste sume. Da, așa este. Dar mă întreb eu — și dumneavoastră ați relatat aici și așa este — o parte din aceste venituri vor fi sau trebuie să fie utilizate pentru recapitalizarea unei bănci importante din România, care finanțează un sector important din România, agricultura. Mă întreb eu — și totuși am un punct de vedere. Eu cred că această bancă nu în ultimul an a ajuns în situația în care a ajuns și nu este asta nici o aluzie la ceea ce s-a întâmplat, dar vă rog frumos, că știți și dumneavoastră, creditele neperformante ale Băncii Agricole când s-au format? În 1997 sau în anii precedenți, chiar înainte de 1989, bineînțeles, că acesta a fost sistemul de creditare a agriculturii în România. Dar dumneavoastră ați greșit un singur lucru — și nu ați afirmat aici, pentru că așa este politica — dumneavoastră spuneți că noi nu susținem economia reală. Din nefericire, dumneavoastră ați făcut și mai mult; dumneavoastră ați distrus chiar. Și, uite, acesta este cuvântul, nu numai economia reală...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să păstrați liniștea!

Domnul Birtalan Akos:

... ci și sistemul bancar, care se află azi în situația că trebuie să fie recapitalizat și susținut, de unde? Putem să ne întrebăm de unde! Din buget sau de unde? Și găsiți, vă rog, altă soluție la ceea ce ați făcut dumneavoastră. Asta este diferența între noi, politic sau a politicii economice, și astăzi trebuie să decidem, din nou, politic. Dumneavoastră puteți avea această părere pe care ați exprimat-o aici, eu o pot avea pe cea exprimată aici și asta este situația.

Vă mulțumesc și deci, sunt împotriva eliminării, ca să mă exprim foarte corect la ceea ce s-a spus aici, la amendamentul de a elimina referirea la veniturile din privatizare din acest articol, respectiv alineat.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mitrea.

Vă rog să păstrați liniștea în sală. Cine dorește să ia cuvântul poate veni la microfon, dar nu țipați din sală, că e un spectacol care nu este cel mai frumos.

Vă rog!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

În primul rând, sigur, apreciez faptul că ați început să conduceți mult mai relaxat ședința, însă în momentul când colegii din dreapta ies din subiect, vă rog să-i tratați așa cum îi tratați și pe colegii din stânga. Domnul fost ministru al turismului nu a vorbit la problemă și eu am cerut mai degrabă un drept la replică, pentru că mi se pare foarte ciudat să fie interpretată o creștere economică ca distrugere a economiei naționale și o descreștere economică ca o construcție a economiei naționale. Pot accepta din partea dânsului acest lucru ca pe o problemă ușor greșit înțeleasă, deci o problemă de traducere, mai degrabă, decât una de fond.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos... Rog persoanele care nu sunt deputați sau senatori și se află în această incintă, în această sală, să părăsească acum sala și să se ducă acolo unde este locul invitaților, adică în lojele acestei săli. Vă rog foarte mult, dacă este cineva în această situație, să părăsească acum sala. Și voi ruga pe cei care au de făcut ordine la uși să o facă.

Domnișoară, vă rog frumos părăsiți sala și discutați după aceea.

Dacă mai sunt asemenea persoane, vă rog să părăsească acum sala. Da, vă mulțumesc. Bun.

Avem de supus spre aprobare amendamentul aflat la poziția nr. 5 în tabelul amendamentelor respinse, referitor la alin. 6 al articolului... Da.

Doamna deputat Afrăsinei.

Vă rog.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință, în temeiul prevederilor art. 22 din Regulamentul ședințelor comune, vă solicităm verificarea cvorumului și, în cazul în care cvorumul nu există, în consecință, să aplicați alin. 2.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Rog pe cei doi secretari de ședință... Poftim? Rog pe cei doi secretari de ședință să verifice cvorumul. De asemenea, rog secretariatul să pregătească listele pentru un apel nominal. Asta din respect pentru dumneavoastră care sunteți în sală.

Vă rog să numărați.

Deci, din 199 — câți ar trebui să fim — suntem 183 în momentul de față în sală, deci cvorumul nu este îndeplinit. Ca atare, rog liderii de grupuri... Aștept încă 10 minute, după care, facem un apel nominal, astfel încât cei care lipsesc să se știe clar și la grupuri că au lipsit și să capete absențele respective.

Vă rog. Aștept 10 minute. La ora 12,00 facem un apel nominal. Rog încă o dată pe liderii de grupuri să ia măsurile pe care le cred de cuviință pentru a-i aduce în sală pe colegii care se mai află în această clădire. La ora 12,00 refacem cvorumul și, dacă nu iese, facem un apel nominal.

Pregătim listele pentru apel? Da, cele de la Senat sunt. Au venit și cele de la Cameră... Deci este bine. Peste două minute refacem cvorumul: avem cvorum, continuăm; nu avem, facem apel nominal.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală. Refacem numărătoarea cvorumului și apoi vom decide ce avem de făcut. Vă rog frumos să vă ocupați locurile în sală. Rog persoanele care nu sunt deputați sau senatori să părăsească sala de ședință.

Vă rog, domnilor secretari, să refaceți numărătoarea cvorumului. Vă rog să vă ocupați locurile. Programul se termină la ora 12,30.

Suntem peste 210, în momentul de față. Continuăm ședința. Rog liderii de grupuri să analizeze această situație în așa fel ca să nu se mai repete. Este penibil să strigăm catalogul, ca să punem absenți în Parlamentul României.

Există un amendament al domnului senator Marin Stelian, amendament care nu se găsește în amendamentele respinse sau admise de comisie...

Onorați colegi, înțelegeți să vă ocupați locurile în sală?! Domnule deputat Kovács! Domnule deputat Glăvan! Onorați colegi, trebuie să existe un respect reciproc față de cei care așteaptă să se continue ședința!

Vă supun spre aprobare amendamentul domnului senator Marin Stelian de eliminare a ultimei părți a alin. 6 al art. 2, și anume eliminarea textului care spune: îVenitul din privatizare, în sumă de 669,7 miliarde lei..., precum și vărsăminte din privatizare pentru constituirea fondului la dispoziția Guvernului, în sumă de...", deci îprecum și
vărsăminte din privatizare...", amendament care a fost respins, probabil, de către comisie — în orice caz, în comisie s-a discutat despre această problemă și a fost
respins㠗 și nici inițiatorul, Guvernul, nu este de acord cu el.

Vă supun spre aprobare acest amendament.

Voturi pentru? Vă rog să numărați voturile pentru. 81 de voturi pentru.

Voturi împotrivă. 131 voturi împotrivă.

Abțineri. 4 abțineri.

Acest amendament a fost respins.

Continuăm cu supunerea la vot a nr. crt. 5 din anexa 2 la raport, amendament respins de comisie și de inițiator.

Voturi pentru. Vă rog să numărați. 75 de voturi pentru.

Voturi împotrivă. 133 de voturi împotrivă.

Abțineri. 4 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Vă supun spre aprobare alin. 6 al art. 2 în textul inițiatorului.

Voturi pentru. 133 de voturi pentru.

Voturi împotrivă. 77 de voturi împotrivă.

Abțineri. 4 abțineri.

Vă supun spre aprobare art. 2 în ansamblu.

Voturi pentru. 128 de voturi pentru.

Voturi împotrivă. 80 de voturi împotrivă.

Abțineri. 9 abțineri.

Fac precizarea că în cazul în care, ulterior, în anexe sau în text vor apărea amendamente admise care au influențe asupra cifrelor din articole care au fost deja aprobate, vom reveni asupra acelor alineate și vom revota, după aceea, alineatele respective, cu respectivele amendamente, modificări și întreg articolul. Asta ca să existe o coerență în desfășurarea activității noastre.

Art. 3. alin. 1. Dacă au fost amendamente? Nu sunt.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă. Vă rog să numărați. 77 de voturi împotrivă.

Cu 133 de voturi pentru, 77 împotrivă și două abțineri, a fost adoptat.

Alin. 2. Există un amendament la nr. crt. 5 din raportul amendamentelor admise.

Dau cuvântul doamnei deputat Hildegard Puwak.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Mulțumesc.

Domnilor președinti,

Stimați colegi,

Suntem de acord cu acest amendament, totuși, pentru înțelegere, l-aș ruga pe domnul președinte al comisiei să ne explice motivația. Fiind vorba de întreprinderi în lichidare, iar aici există această motivație, pare că nu se susține admiterea amendamentului. Pe linia profesionalismului
și a ceea ce trebuie să facem în Parlament, aș dori o explicație a argumentelor care au dus la motivarea în acest mod a acestui amendament.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră propuneți... Vă rog să reveniți la microfon.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Îmi pare rău, domnule președinte, nu face parte din lege, dar cred că este obligația comisiilor care au analizat în fond să dea o motivație corectă a amendamentelor admise, după cum și a celor respinse. Or, aici, motivația este contradictorie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul președinte al comisiei, vă rog.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor președinți de ședință,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Amendamentul de la alin. 2 nou de la art. 3, aparținând domnului deputat George Șerban, a plecat de la ideea că, înainte de eventuala privatizare sau restructurare, unitățile economice cu capital majoritar de stat aflate, de cele mai multe ori, ca urmare a unor decizii politice și a unei politici sociale de protejare a locurilor de muncă, în situații financiare deosebit de dificile, cu datorii către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și la fondurile speciale, ar trebui să fie ajutate într-un anume mod. Vizavi de acest amendament — pentru că domnul Șerban nu prevăzuse decât datoriile stricte către bugetul de stat — completat în comisie, am fost de acord, atât inițiatorul, Ministerul Finanțelor, cât și toți membrii comisiei. Motivarea pe care am dat-o noi mi se pare suficient de explicativă. În ideea în care unei unități, oricare ar fi ea, i se gândește, prin decizii economice sau decizii politice, o viață nouă prin restructurare, este bine să i se dea și un ajutor financiar în acest fel. În caz contrar, rămânând cu datorii imense, nu poate demara într-o nouă viață respectiva unitate economică. Și v-am ruga să luați în considerare și să aprobați prin vot amendamentul cu completarea făcută de comisie, menționându-vă încă o dată că nu am avut păreri contrare în comisie vizavi de această problemă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat George Șerban, autorul amendamentului care a fost respins de comisie în forma prezentată, pentru a fi, de fapt, completat în forma existentă la nr.
crt. 5. Deci este vorba de alin. 2 nou din art. 3.

Domnul George Ghe. Șerban:

Este vorba de poziția 6 din amendamentele respinse. Deci, în realitate, nu este vorba de un amendament respins. Amendamentul meu a fost acceptat de comisie, cu adăugarea că se referă și la bugetul asigurărilor de stat și a fondurilor speciale.

Domnul președinte al comisiei a reprezentat foarte bine argumentația.

Nu-mi rămâne decât să adaug faptul că neadmiterea acestui amendament conduce, practic, la crearea unor surse de venit iluzorii, care nu se vor realiza niciodată, pentru că sunt situații în care societățile supuse lichidării au ajuns să aibă majorări și penalități de întârziere mai mari decât datoriile propriu-zise. Chiar și prin vânzarea activelor și prin vânzarea acestor societăți nu se va ajunge la recuperarea acestor sume, ceea ce descurajează și posibilii investitori care ar trebui să cumpere fie agregat întreaga capacitate, fie activele puse la vânzare separat. Problema, însă, este următoarea: am vrut să intervin aici pentru a ruga comisia — nu fac un amendament din asta — dar în a evalua, dacă nu este cazul, ca bugetul asigurărilor sociale să fie scos din acest articol și tratat ca articol distinct în Legea bugetului asigurărilor sociale, unde își are un loc, în care se încadrează perfect acest alineat. În măsura în care comisia este de acord cu această propunere, foarte bine. Dacă nu, nu înțeleg să susțin neapărat această problemă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Florin Georgescu, vă rog.

Domnul Florin Georgescu:

Domnilor colegi, noi, P.D.S.R.-ul, am fost de acord în cadrul comisiei și am susținut acest amendament, tocmai pe ideea, pe raționamentul că este iluzoriu să înscrii în buget niște venituri de la o unitate aflată în lichidare. Aici aș face un amendament la exprimarea domnului
președinte al comisiei, Remeș: aceste întreprinderi, o dată intrate în proces de lichidare, ca urmare a restructurării administrative a Guvernului, nu mai au în față o nouă viață, cum a spus dumnealui, ci o nouă moarte, pentru că se pune plăcuța de îfaliment" pe ele și urmează vânzarea cu bucata, urmând ca masa creditorilor să mai recupereze ceea ce poate din sumele încasate.

Aș face o precizare — și v-aș cere cooperarea — o precizare de formulare, pentru a nu crea discriminare între cei care sunt supuși procesului de lichidare ca urmare a unor decizii administrative ale Guvernului și F.P.S.-ului, față de cei care intră în proces de lichidare ca urmare a reorganizării judiciare, potrivit Legii nr. 64/1995. Care este diferența și de ce trebuie să-i tratăm în mod preferențial pe cei pe care îi lichidează Guvernul, că au capital de stat, și să nu beneficieze de același tratament, înscris în această prevedere legală, potențială, ca și cei care sunt supuși și intră pe filiera reorganizării judiciare și nu pot fi reîncadrați în circuitul productiv, ci vor fi supuși lichidării, să nu beneficieze de aceleași facilități, pentru ca viitorii cumpărători ai activului să nu aibă de-a face și cu datorii iluzorii, artificiale, care ar încărca inutil gestiunea agenților economici aflați în proces. Deci, aici, îaflați în procedură de lichidare", nu îca urmare a restructurării". Este normal, ca urmare a restructurării, a reorientării, a proceselor de reformă din economie, a constrângerilor macroeconomice... Sunt mulți factori care împing la lichidare, dar să ne oprim la cuvântul îlichidare", să eliminăm sintagma îca urmare a restructurării", pentru că altfel ar cuprinde în sfera de tratament, să spunem, preferențial, pentru asanarea economiei și agenții economici care au intrat în filiera de lichidare, ca urmare a aplicării Legii nr. 64/1995 privind reorganizarea judiciară și nu numai a agenților economici pe care Guvernul, în elanul distructiv, potrivit indicațiilor de la F.M.I. și Banca Mondială, le ia pentru a închide unitățile cu capital de stat.

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți să fiu alături de amendamentul propus de domnul Șerban, votăm bugetul de stat, cu alte cuvinte, în textul Legii bugetului de stat nu putem să ne referim la bugetul asigurărilor sociale de stat și, ca atare, trebuie eliminată trimiterea la el și, mai departe, având în vedere competențele și ierarhizarea competențelor din Legea finanțelor publice, sigur că nu putem să ne referim nici la bugetele locale, fiindcă competența de aprobare a bugetelor locale o au organele alese din teritoriu.

Cu alte cuvinte, și părțile de cuvânt care se referă la bugetele locale trebuie să fie scoase din text.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog, comisia, apoi voi da cuvântul inițiatorului, deci întâi comisia, pentru că ea este cea care a admis acest amendament. Vă rog. Deci sunt două amendamente la acest...

Domnul Decebal Traian Remeș:

În ceea ce privește chestiunea eliminării din amendament a prevederilor privind bugetul asigurărilor sociale și fondurile speciale, Comisia de buget-finanțe este de acord.

În ceea ce privește propunerea făcută de domnul Florin Georgescu, în interpretarea noastră trebuie să ajutăm acele unități care, urmare unei politici duse de Guvernul țării, ajung la restructurare, și nu ca urmare a unui prost management ajung la lichidare judiciară.

S-a discutat în comisie acest aspect și am rămas la formularea respectivă. Deci restructurarea și eventuala
intrare a unor părți dintre acele unități sau în integralitate în lichidare să fie urmare a unei politici făcute de statul român, prin intermediul Guvernului, nu urmare a greșelilor de conducere, care sunt sancționate prin lichidare judiciară.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Miron Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte, stimați colegi, sunt ușor bulversat de modul în care se argumentează... (Rumoare în sală.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, păstrați liniștea!... Să ne respectăm unii pe alții ca să ne putem desfășura ședința!...

vă rog!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte, eu propun să mai aștept, poate mai e cineva care a uitat să...

Deci reiau. Sunt ușor bulversat de logica argumentelor care ne-au fost prezentate de șeful comisiei.

În primul rând, Domnia sa a spus că statul va da niște facilități societăților comerciale pe care le lichidează, le restructurează dânsul, nu cele care se restructurează natural, prin faliment, datorită unor greșeli de management. Să înțeleg că cele care sunt intrate în această perioadă în falimente și le restructurează statul nu sunt greșeli de management, ci sunt dispoziții ale statului ca manegerii să conducă prost Întreprinderile?!

Asta este o întrebare la care mi-e greu să răspund.

Al doilea lucru pe care nu l-am înțeles foarte bine: principala motivație a admiterii acestui amendament — și eu cred că este bine să fie admis amendamentul — a fost că se creează niște surse la buget iluzorii. Păi, dacă se creează surse iluzorii la buget, și sunt de acord, în cazul societăților comerciale pe care le lichidează statul pentru privatizare, sunt la fel de iluzorii și sursele care se
creează la buget printr-o lichidare prin faliment. N-aș vrea să interpretez această opoziție a comisiei la retragerea a două cuvinte, la scoaterea sintagmei îpentru restructurare", ca pe un plan care există în mintea unora din cei care au introdus acest amendament și, mai ales, să-l sprijine, ca numai societățile comerciale pe care s-au hotărât a fi vândute unor anumiți investitori și care, în mod intenționat, se lichideaz㠗 vorba vine! — pentru restructurare, numai acestea să nu aibă datorii în spate.

Mă duce gândul și poate fi interpretat extrem de periculos modul în care domnul deputat Remeș a susținut acest amendament.

Cred, în mod normal, ca să nu existe nici o suspiciune și ca să fie egalitate de tratament, toate societățile comerciale care se lichidează, pentru că toate creează surse iluzorii la buget, trebuie să fie scutite de aceste datorii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul senator Vosganian, președintele Comisiei buget, finanțe, bănci din Senat.

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule deputat, vă redau liniștea. Principalul criteriu pe care l-am avut în vedere, îmi pare rău că abia acum îl invocăm, este acela de a evita efectele oneroase ale aplicării acestei legi. Câtă vreme este vorba de societăți comerciale cu capital de stat, e limpede că cel care va decide va fi Fondul Proprietății de Stat, în virtutea unui program sectorial de privatizare și lichidare.

În situația în care deschidem această posibilitate pentru orice firmă, am putea să ajungem la efecte perverse în care anumite societăți comerciale să intre în procedură de faliment numai pentru a evita plata în continuare a unor penalități. În plus, este destul de dificil, în momentul de față, să evaluăm întreaga consecință a unei astfel de prevederi.

În legătură cu lichidările, eu pot să vă dau un exemplu foarte clar și dumneavoastră trebuie să-l cunoașteți: "Laminorul" de la Focșani. Știți foarte bine că "Laminorul" a fost la început lichidat și apoi privatizat. Așadar, nu este vorba de o îcosmetică pentru morți", ci e vorba, uneori, și de o stare de relansare și argumentul principal este că noi trebuie să dăm astfel de prevederi legale ale căror efecte să le putem comensura foarte clar.

În situația în care deschidem această posibilitate pentru firmele private, nu vom putea limita efectele perverse ale legislației. Asta este consecința și, de aici încolo, văd că avem un premiant în prima bancă care știe.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Florin Georgescu.

Vă rog să păstrați liniștea și nu părăsiți sala, pentru că mai putem face un apel nominal.

Domnul Florin Georgescu:

Domnilor colegi,

Noi am propus această măsură de tratament egal al tuturor societăților aflate într-un proces de lichidare, indiferent cine este inițiatorul, proprietarul, statul sau diferiți creditori, pentru că nu este nici o plăcere, nu este nici o fericire să ajungi cu o unitate, indiferent că este de stat sau privată, într-o asemenea situație și noi nu suntem de acord cu această politică de lichidare administrativă pornită din inițiativa Guvernului. Dar asta este răspunderea politică, economică, socială a dumnealor.

Nu vreau să mai fac argumentații de ordin economic, profesional, pentru a convinge dinstinșii colegi din comisie aparținând opoziției de judiciozitatea acestei propuneri și am să mă refer, pentru că apreciez intervenția domnului președinte al comisiei din Senat, domnul Vosganian, ca fiind lipsită de o fundamentare realistă și am să mă
limitez la a-i da un exemplu: dumnealui a spus aici că se introduc și elemente de perversitate, comportamente perverse, atitudini, stimulează aceste distorsiuni în decizii, dacă se acordă această facilitate și agenților economici aflați în lichidare ca efect al acțiunii pieței.

Spunea Domnia sa că vom asista la oameni care vor să intre în mod deliberat în lichidare, pentru a beneficia de această facilitate. Eu îi spun dumnealui că este o judecată lipsită de logică elementară, este ca și cum un om sănătos se duce de bună voie la spital să se interneze ca să facă economii cu hrana acasă. Dacă așa gândește dumnealui, eu sunt pe cale să-mi schimb impresia pentru judecata dumnealui, pe care eu o apreciam ca fiind, totuși, în unele cazuri, fundamentată economic și bazată pe elemente raționale.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat George Șerban.

Domnul George M. Șerban:

Stimați colegi, noi, Grupul din Camera Deputaților al P.D., cerem ca amendamentul să rămână în formula
prezentată, cu adăugarea fondurilor speciale care, într-adevăr, nu a fost prevăzută în regulament, mai puțin bugetul asigurărilor sociale, care se poate prevedea ca amendament separat când se va discuta acest buget.

În ceea ce privește afirmația domnului deputat Florin Georgescu, cred că omite, din greșeală, nu cu bună știință, situația societăților care ajung în sistemul de bancrută, larg practicat în perioada guvernării Domniei sale, și care este absolut în situația de a se aplica acest sistem, dacă amendamentul se lărgește cu propunerea făcută de dumnealor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din păcate... eu aș dori să continuăm, numai că este ora 12,30 și se va termina în curând programul... Vă rog, nu părăsiți încă sala de ședință...

Domnul președinte al comisiei, domnul deputat Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Dau citire amendamentului propus de domnul George Șerban și completat în comisie, după consultările pe care le-am avut și acuma...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, nu părăsiți sala de ședință!

Domnul Decebal Traian Remeș:

"În cazul agenților economici cu capital majoritar de stat aflați în procedură de lichidare ca urmare a restructurării, nu se mai calculează după data adoptării hotărârii de lichidare majorări de întârziere sau penalități pentru sumele datorate bugetului de stat și bugetelor fondurilor speciale, anexă la Legea bugetului de stat."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doresc să-l întreb pe inițiator dacă este de acord cu această formulare.

Guvernul este de acord cu această formulare.

Vreau să vă întreb pe dumneavoastră, cei care ați făcut amendamente la acest amendament, domnul deputat Florin Georgescu, dacă sunteți de acord cu formularea. Nu sunteți de acord.

În cazul acesta suspend ședința, continuăm marți în plen. Vă informez că luni este program normal la Cameră și la Senat, separat. Marți avem din nou ședință comună.

Vă mulțumesc.

Ședința se încheie la ora 12,35.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 6 iulie 2020, 0:09
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro