Vasile Vetișanu
Vasile Vetișanu
Ședința Camerei Deputaților din 24 februarie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 24-02-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 februarie 1998

  1. Intervenții ale domnilor deputați:  
  1.13 Vasile Vetișanu - replică la intervenția domnului deputat Dumitru Pâslaru, din ziua de 17 februarie 1998;

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Vasile Vetișanu are cuvântul.

Se pregătește domnul Dumitru Pâslaru.

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Aș fi vrut ca în intervenția mea de astăzi să evoc un uriaș al culturii românești, pe Bogdan Petriceicu Hașdeu, de la a cărui naștere se împlinesc 160 de ani, la 26 februarie. Mai ales că a fost un fiu la Basarabiei, care, întocmai ca tatăl său, Alexandru Hașdeu, a văzut pericolul rusesc de totdeauna, printr-un adevăr verificat de la Petru cel Mare până la doctrina Brejnev.

Aș fi vrut să evoc figura marelui european Horea, care a fost sacrificat la 28 februarie într-un mod barbar, și ale cărui idei sociale au fost deschizătoare de drumuri.

Îmi pare rău că nu pot să fac acest lucru, și sunt nevoit, pentru că în intervenția de săptămâna trecută nu am putut susține cuvântul meu, să prezint astăzi o intervenție legală de modul în care a fost ridicată o problemă de către domnul deputat PDSR, Pâslaru, care a susținut că scoaterea la concurs a postului de conducere al revistei "Literatorul" de către ministrul culturii, domnul Ion Caramitru, nu ar avea nici un temei, constituind, dimpotrivă, o sfidare la adresa scriitorului Fănuș Neagu.

Mai direct spus, domnul Fănuș Neagu, fiind un mare scriitor român, lucru de care nimeni nu se îndoiește în această țară, ar trebui să se supună unei legi valabile prin Constituție pentru toți cetățenii acestei țări, dar nu și pentru el. Mai exact, nu și pentru o elită, fie ea și scriitoricească, de la care ușor se poate ajunge la o elită politică.

Eu văd aici începutul unor discriminări promovate de către un reprezentant al celui mai reprezentativ partid din Opoziție.

Consider, de asemenea, și am făcut și public acest lucru, că o asemenea optică este de esență ceaușistă și ne amintește de figura "sinistrei", care a devenit academician fără să susțină niciodată un discurs de recepție, de intrare în Academia Română, deoarece, prin zeloșii oameni ai zilei, era considerată din naștere "savant de renume mondial".

Există însă și un alt exemplu, din secolul trecut, legat de Mihai Eminescu, care, venind de la Viena, la propunerea lui Titu Maiorescu, s-a considerat că ar putea prin consurs ocupa o catedră la Iași, deși era marele Eminescu, și niciodată nu s-a considerat în epocă faptul că aceasta ar înseamna o lezare a personalității lui Mihai Eminescu.

Este cu atât mai curios și mai surprinzător că parlamentarii care elaborează legile, de la tribuna Parlamentului cer să se renunțe la aplicarea lor, uitând un adevăr scris pe frontispiciile tuturor ziarelor, că "Nimeni nu este mai presus de lege", adevăr înscris și în Constituție.

Și cu atât mai de neînțeles ne apare, în intervenția domnului deputat, încercarea de a-l încadra, într-un mod nemotivat, lucru pe care l-a recunoscut la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, de a-l încadra pe omul de cultură Grigore Grigurcu alături de un Alexandru Toma și Dan Deșliu. Spun că acesta din urmă are meritul mare că, înainte de a muri, i-a blestemat pe cei care i-au furat conștiința, deci i-a blestemat pe cei pe care, de fapt, i-a elogiat.

Grigore Grigurcu, însă, trebuie să spunem acest lucru, a fost un contestatar sub regimul comunist. Și, din păcate, s-a uitat acest lucru: că apologeții "sinistrei", care o numeau pe aceasta "mama noastră" și hăulitorii din Cenacluri, care îl numeau pe "odiosul" "Baciul nostru", au elogiat regimul comunist în mod fățiș și nostalgic îl elogiază și astăzi.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 26 mai 2020, 19:46
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro