Nicolae Popa
Nicolae Popa
Ședința Camerei Deputaților din 24 februarie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 24-02-1998 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 februarie 1998

  1. Intervenții ale domnilor deputați:  
  1.8 Neculai Popa - tragerea unui semnal de alarmă în legătură cu instituirea unei stări de criză în ce privește situația agro-alimentară din România;

Domnul Vasile Lupu:

Vă rugăm liniște!

Deci, domnul Nicolae Popa, se pregătește domnul Petru Bejinariu. Este prezent?

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După opt ani de tranziție, se poate constata că astăzi, în România, s-a instituit o stare de criză în ceea ce privește situația agro-alimentară, care oricând s-ar putea transforma într-o tragedie națională, punând sub semnul întrebării însăși supraviețuirea biologică a poporului român. În acești termeni trebuie analizată această problemă, și nu altfel.

Sigur că mulți dintre noi suntem tentați să facem analogie între criza alimentară a anilor '80 și cea de astăzi. Motivele de atunci sunt cunoscute; nu are rost să le mai analizăm. Cu atât mai mult, cu cât astăzi motivele care stau la baza actualei crize agro-alimentare sunt cu totul de altă natură.

Este inadmisibil ca în condițiile prezente, când resursele agro-alimentare ale României sunt recunoscute pe plan mondial, populația țării să fie împinsă spre pragul subzistenței. Din acest punct de vedere, acuz: necorelarea legislației cu nevoile stringente din acest domeniu, politica guvernamentală falimentară, cedările interesate și oculte ale cabinetului Ciorbea în fața intereselor străine, reducerea taxelor vamale, acceptarea mult prea ușoară a programului ASAL, politica prețurilor, necorelarea prețurilor cu indicele de creștere a inflației și cu indexarea salariilor.

Realitatea ne confirmă că, de fapt, noi nu suntem în situația unor deficiențe de calitate a produselor agro-alimentare, ci într-o situație de colaps. Oamenii cumpără ceapă și făină din Ungaria, cartofi din Turcia, ingrediente din Spania și Italia, carne de porc din Germania, Olanda, Polonia și chiar Statele Unite, lapte și legume din Olanda, ulei din Turcia, Grecia, Spania și Ungaria.

Deci, nu problema importurilor de produse agro-alimentare se impune a fi discutată, ci modul suspect în care se face și consecințele grave pe care le are asupra producției românești și a producătorilor autohtoni.

Așa se face mai ales că, în ultima perioadă, au apărut ca ciupercile o serie de SRL-uri căpușă, prin care se derulează și se practică tot felul de relații oculte cu firme de export internaționale.

Ca să nu mai vorbesc de faptul că, acum, în România se practică tot felul de politici de tip mafiot. Un exemplu în acest sens îl constituie și jocul taxelor vamale. Este inadmisibil ca, prin ordonanțe aberante, hrana pentru câini și pisici să fie scutită de taxe vamale, în timp ce concentrațiile proteice pentru complexele zootehnice să fie taxate până la 28%. Printr-o logică stranie a Guvernului Ciorbea, s-ar părea că regnul animal al lui Brigitte Bardot are toate șansele să fie transferat în unica și preponderenta zootehnie a României, așa cum cita, de altfel, și ziarul "Adevărul". Din păcate, însă, din tot acest joc al taxelor, un perdant este deja cunoscut: cetățeanul român.

Această stare de apocalips se corelează cu scăderea efectivelor de bovine și, nu în ultimul rând, cu o involuție dezastruoasă la efectivele de porcine.

Mai mult, toată această bâlbâială și lipsă de responsabilitate a experților Puterii în relațiile internaționale în materie de producție alimentară, generează efecte catastrofale asupra existenței poporului român și anume: afectează fondul biologic al națiunii, subminează starea de spirit a populației, respectiv moralul cetățenilor, alimentează o situație socio-economică explozivă care poate scăpa oricând de sub control, generează reapariția unor boli dispărute demult din România, specifice gradului avansat de sărăcie, lipsei de hrană și mizeriei.

Finalmente, toate acestea pot distruge încrederea populației în instituțiile democratice, în stat, în clasa politică aleasă prin vot liber și chiar de această populație.

Toate acestea ne îndreptățesc să credem că situația de față poate fi tradusă prin incompetență, lipsă de patriotism, mercantilism politic și nu greșim prea mult când spunem că, în anumite situații, actualii guvernanți pot fi acuzați chiar de subminare a economiei naționale.

Este de-a dreptul penibil ca, după ce s-a ordonat închiderea complexelor de porci și păsări, una din marile erori, de altfel, ale Guvernului, după ce țăranii au fost lăsați cu câmpul neînsămânțat, domnul Dinu Gavrilescu se declară, disprețuitor, că este este "mândru de criza din agricultură". Nu întâmplător, în ziarul "Jurnalul Național", în repetate rânduri a și fost declarat "omul negru al zilei". Și, ca să exemplificăm, amintesc faptul că, în medie, aproape 78% din consumul alimentar zilnic pe persoană, exprimat în calorii, provine din produse de origine vegetală.

Ca să nu mai vorbesc de faptul că, dacă cineva a avut îndrăzneala să se întrebe ce vor face țărănii cu recolta de grâu și de porumb a anului trecut, în loc să se stabilească o strategie coerentă, răspunsul a fost dat evaziv: "Eonomia de piață decide".

Stimați colegi,

În aceste condiții, îmi permit să expun în fața dumneavoastră câteva soluții de care actualii guvernanți ar trebui să țină cont: reconsiderarea politicii guvernamentale prin subvenționarea producției naționale - în mod obligatoriu, agricultura trebuie să beneficieze de intervenția statului; adecvarea legislației la realitățile concrete, astfel încât să se stimuleze potențialul agro-alimentar din România; politici vamale de natură să nu afecteze interesele agro-alimentare ale României; redresarea prin alte modalități a creșterii animalelor în România, prin complexele specializate și de mare eficiență; utilizarea corectă și cinstită a creditelor externe acordate agriculturii - selecționarea acestora să fie numai pentru producători, și nu spre sectorul de consum sau alte destinații.

Doamnelor și domnilor,

Am prezentat în fața dumneavoastră doar câteva din aspectele care ar putea redresa actuala situație, și în care se află agricultura românească.

Și dacă tot suntem în economia de piață, în fața acestei situații de o gravitate excepțională, pentru care găsesc ca principal vinovat Guvernul actual al României, fac următoarea propunere: scoaterea la licitație publică a funcției de prim-ministru și a celorlalte funcții ministeriale. Poate așa va ajunge și poporul român să aibă un Guvern demn de destinul său, de aspirația firească de a trăi în condiții omenești.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 26 mai 2020, 21:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro