Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 26 mai 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
30-06-2020 (comună)
30-06-2020
24-06-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 26-05-1998 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 26 mai 1998

2. Adoptarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 1998.

Domnul Petre Roman:

................................................

Vă reamintesc că au rămas neadoptate anexele 1, 2, iar Anexa 3, un număr de puncte, precum și 5 și 6, după care urmează adoptarea art.61, care se referă la aceste anexe.

Pentru început, Anexa nr.1.

Poftiți, domnule președinte, explicați ce doriți.

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnilor președinți de ședință,

Domnilor colegi,

Eu aș propune să trecem în revistă și să votăm anexele de la 3, unde am avut modificări și pe urmă să ne întoarcem la Anexa 1 și 2, anexe de sinteză, și, în final, să se prezinte și să adoptăm prin vot articolele care suferă modificări ca urmare a modificărilor făcute de noi la diverse poziții și în anexele pe care le discutăm acum, adică art.1, 2, 5 și 8.

Domnul Petre Roman:

De acord.

Deci, la propunerea comisiilor, să începem cu Anexa 3, și anume, cu 3/03, care este bugetul Camerei Deputaților.

Dacă doriți să interveniți?

Poftiți.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, ca procedură de lucru, cred că ar fi necesar ca președintele comisiei să vină în fața plenului și să explice ce modificări a introdus la anexele în discuție față de forma inițială, pentru ca sala să-și poată exprima votul în deplină cunoștință de cauză, pentru că fiecare a primit aceste anexe refăcute, dar nu știu în ce măsură au reușit toți să le compare cu anexele inițiale și să vadă care sunt deosebirile care au intervenit ca urmare a votului care a fost exprimat în ședința anterioară.

Deci, la fiecare anexă să se spună în ce constă modificarea făcută.

Domnul Petre Roman:

Modificările, fiind făcute de inițiator, cred că este potrivită această propunere.

Deci, suntem la Anexa 3/03. Dacă sunt explicații în legătură cu modificările survenite aici?

Inițiatorul? Sau comisia?

Domnule președinte, puteți să vă referiți la anexa privind bugetul Camerei Deputaților.

Domnul Traian Decebal Remeș:

În cursul dimineții de vineri, în plenul Camerei a fost aprobată, urmare a propunerii făcute de Biroul permanent, născută prin insistențele unui coleg deputat, care cerea diminuarea bugetului Camerei, a fost aprobată de către plenul Camerei diminuarea cu 10,2 miliarde lei a bugetului Camerei Deputaților, de la "Cheltuieli de capital". Această sumă, în urma discuțiilor și votului din plenul Parlamentului, o vom regăsi la Ministerul Culturii, la anexa respectivă. Deci, aici avem de-a face doar cu o diminuare acceptată și votată de către plenul Camerei.

Domnul Petre Roman:

Da, este clar. Această diminuare a fost deja aprobată de plen.

Dacă nu mai sunt necesare alte explicații și alte intervenții, vă supun votului Anexa nr.3/03.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Trei abțineri.

Vă mulțumesc.

Trecem la Anexa nr.3/08.

Este vorba de Secretariatul General al Guvernului.

Inițiatorul dorește să dea o explicație? Sau comisia?

Poftiți.

Domnul Traian Decebal Remeș:

În corpul legii există un articol unde se prevede cheltuirea unor sume de către Secretariatul General al Guvernului și, în urma unui amendament, s-a aprobat o majorare cu 2 miliarde de lei cheltuieli din partea Secretariatului General al Guvernului pentru românii de pretutindeni. Această modificare apare.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, vă supun votului Anexa nr.3/08.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Două împotriviri.

Abțineri? Trei abțineri.

Vă mulțumesc.

Trecem la Anexa nr.3/13.

Este vorba de Ministerul Justiției.

Sunt intervenții?

Poftiți. Domnul deputat Croitoru. Vă rog.

Domnul Mircea Adrian Croitoru:

Inițial, în proiect, la Anexa nr.3/13, în cadrul bugetului pentru Ministerul Justiției, pentru Penitenciarul Giurgiu era prevăzută suma de 12,8 miliarde lei. Ulterior, prin transferul avizat de comisiile de buget-finanțe, s-a redus această sumă la 5,8 miliarde, luându-se 7 miliarde și trecându-se la alt penitenciar, la Penitenciarul Arad, se pare.

Din cifrele care sunt prezentate, nu se pot trage concluzii despre stadiul de realizare a acestor lucrări, pentru că aceasta a fost principala motivație, a faptului că s-au luat 7 miliarde de la acest penitenciar și s-au trecut la Penitenciarul Arad.

Ca stadiu de execuție, după cum se vede, ele sunt aproximativ egale. Au toate termen de punere în funcțiune trimestrul IV 1999 și eu cred că aceste eventuale transferuri se puteau face în cursul execuției, în cursul anului 1998, și nu de la început să se ia această sumă destul de importantă, pentru că este vorba de lucrări care au fost deja angajate, este vorba de a folosi forța de muncă.

Domnul Petre Roman:

Stimați colegi,

Este vorba de un amendament depus de domnul deputat Florian Bercea și admis de către Comisiile buget-finanțe.

Acest amendament spune că se suplimentează alocațiile bugetare la obiectivul de investiții Penitenciarul Arad cu 11 miliarde lei, prin redistribuire de la Penitenciarul București 4 miliarde lei și Penitenciarul Giurgiu 7 miliarde lei.

Dacă, față acest amendament, aveți ceva de adăugat?

Doriți să mai interveniți, domnule deputat? Amendamentul, repet, a fost admis de comisii.

Domnul Florian Bercea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu aș vrea să intervin pentru niște sublinieri.

Eu, în calitatea pe care o am, de deputat de Arad, am fost sesizat printr-o scrisoare de către conducerea Penitenciarului din Arad, care datează din 26.03.1998, prin care se sesiza în esență că stadiul de executare a lucrărilor la penitenciarul aflat în construcție în Arad este mai avansat decât altele din țară. În consecință, mi s-a părut firesc să apelez la directorul general al penitenciarelor din România, structură aflată în cadrul Ministerului Justiției, după cum se știe, pentru a afla de la sursă exact cum stau lucrurile. Pentru că mie, cel puțin mi se pare firesc și normal, în același timp, că dacă la un obiectiv de investiții, oricare ar fi el, lucrurile sunt mai avansate și el poate fi dat mai repede în exploatare, să-l finisăm și să putem folosi capacitățile respective, știut fiind că, la ora actuală, pe 1.000 de paturi revin 1.350 de deținuți. Deci, situația nu este una oarecare. Că ei vor sta la Arad, sau în altă parte, asta-i o chestiune pe care n-o mai discutăm, că nu este cazul.

În consecință, comisia cunoaște de participarea directorului general al penitenciarelor la ședința comună a celor două comisii, de punctul de vedere dusținut de domnia sa și de decizia pe care în consecință au luat-o cele două comisii prin vot.

Cred că orice discuții sunt de prisos.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Da. Colegul dumneavoastră bănuiesc că în felul acesta este lămurit. E păcat, cumva, că nu s-a lămurit dinainte.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă supun votului Anexa nr.3/13.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? Un vot împotrivă. Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere. Vă mulțumesc.

A vost adoptat.

La 3/14, care se referă la Ministerul Public.

Aici, este un amendament care se referă la eliminarea părții de venituri care se preia în bugetul Ministerului Justiției.

Vă rog să vă exprimați, domnule președinte Remeș.

Domnul Traian Decebal Remeș:

Urmare a celor două amendamente larg dezbătute, propuse de domnul deputat Valeriu Stoica, pentru taxele de timbru judiciar și așa mai departe, s-a făcut o modificare foarte măruntă la această anexă.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, pe bază de simetrie, această operațiune trebuie făcută și la Anexa nr.3/04, care privește Curtea Supremă de Justiție. Pentru că nici la Curtea Supremă de Justiție nu mai există acum Capitolul de "Venituri", având în vedere că toate taxele se preiau de Ministerul Justiției și acesta la va distribui cum va găsi de cuviință.

Deci, trebuie cooperat și în Anexa nr.3/04.

Domnul Petre Roman:

Anexa nr.3/04 înțeleg însă că a fost adoptată, nu?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, a fos supusă repede la vot. Nimeni nu a observat că trebuie să coreleze Anexa nr.3/04 cu art.6 alin.8 și 10, așa cum a fost modificată în plen.

Domnul Petre Roman:

Da. Corelarea este deci necesară și comisia este de acord cu acest punct de vedere, urmând să facă această simplă corelare.

Dacă nu sunt alte intervenții, vă supun votului Anexa nr.3/14.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Trei abțineri.

Vă mulțumesc.

Urmează Anexa nr.3/16 - Ministerul Sănătății.

Este cunoscută modificarea care s-a operat, prin acordarea acelui supliment de fonduri.

Apar trei amendamente admise de către comisie. Este vorba de obiective de investiții: Spitalul Materno-infantil Focșani, Spitalul Clinic de Urgență cu 300 paturi Iași și o modificare privind repartizarea pe subcapitole, în cadrul Capitolului bugetar "Sănătate".

M-am referit la cele 350 de miliarde care deja au fost aprobate.

Dacă, față de aceste lucruri, mai sunt intervenții?

Da. Poftiți. Domnul deputat Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Cu bucurie, am primit, săptămâna trecută, aprobarea celor 350 de miliarde și aveam impresia că aceste 350 de miliarde se vor reflecta măcar în parte și asupra sănătății populației românești din Covasna și din Harghita. Cu regret, văd că nu s-a întâmplat așa.

Eu am avut un amendament respins de comisii pentru suplimentarea fondurilor necesare construirii unei insituții spitalicești în Întorsura Buzăului, singura zonă preponderent românească din Covasna, instituție spitalicească deja aflată în construcție din 1993. Comisia a respins această propunere inițial cu motivația următoarea: "Pe parcursul execuției, Ministerul Sănătății poate redistribui fondurile pe obiective de investiție".

Dumneavoastră știți foarte bine că domnul ministru al sănătății este reprezentant al UDMR-ului și se numește Bárányi.

Iată că din 350 miliarde de lei, în plus față de ceea ce s-a dat inițial, nu s-au găsit banii aceia puțini pentru a se finaliza și această acțiune cu totul necesară în Întorsura Buzăului, vă repet, singura zonă preponderent românească din Covasna, o zonă cu peste 30 de mii de locuitori și cu extrem de multe sate și un oraș care nu dispun de insituțiile sanitare absolut necesare.

Eu sunt convins că această indicație, această motivație de respingere din partea comisiilor, deci posibilitatea ca domnul ministru Bárányi să redistribuie într-o zi, când se va simți cu o dispoziție mai bună, către românii de acolo fonduri și pentru această unitate spitalicească, această zi nu va veni niciodată.

Chiar în momentul acesta, după cum știți, poate ați citit "Adevărul" de săptămâna aceasta, dumnealui a arătat efectiv care sunt intențiile, desființând centrele românești ale ajutorului maltez în favoarea centrelor conduse de către reprezentanții UDMR-ului. La fel se va întâmpla și în județul respectiv.

Și atunci, vă propun, având în vedere această situație cu totul fericită, că s-au obținut 350 de miliarde în plus pentru sănătate, acestea să se reflecte și asupra unității respective din Întorsura Buzăului, care este acum polul frigului în România. Deci, o mulțime de lucruri care pledează pentru ajutorarea acestor români de acolo.

Cerusem suplimentarea de la 1,5 miliarde la 5 miliarde, pentru ca să se termine odată această construcție începută încă în 1993.

Vă solicit, doamnelor și domnilor, sprijinul pentru această redistribuire, mai ales că, după cum vedeți, pentru alte lucruri s-au găsit. Și întotdeauna se găsesc bani pentru alte lucruri, dar nu pentru ceea ce se cere pentru românii din Harghita și Covasna, iar dumneavoastră sunteți Parlamentul României, în întregul ei.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnule președinte, doriți să interveniți?

Poftiți.

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnilor colegi, suma care este la Întorsura Buzăului este stabilită sub un ministeriat al unui român.

Al doilea lucru. Am discutat și în dimineața asta în comisii și este un adevăr ceea ce vă spun. Pe parcursul derulării exercițiului bugetar, ordonatorul principal de credite, obținând avizul Ministerului Finanțelor, poate face deplasări de sume în cadrul acelui capitol.

Orice sume am fixa noi acum, aici, dacă nu este și bună-credință, sau dacă nu sunt condiții, dacă nu există dorința ordonatorului principal de credite, ca derularea să respecte anexa, în cazul acesta la cheltuielile de capital, este un lucru pe care-l facem doar cu caracter de recomandare, până la urmă.

În ce ne privește pe noi, ca și comisie, nu avem nimic de obiectat, dacă ordonatorul principal de credite își dă acordul, sau dacă dumneavoastră impuneți prin vot, în cadrul sumei totale, să așezăm cifrele pe care dumneavoastră le votați.

Domnul Petre Roman:

Domnule ministru Bárányi, v-aș ruga să vă exprimați punctul de vedere în legătură cu cele afirmate de domnul deputat Țurlea.

Domnul Francisc Bárányi:

Doamnelor și domnilor,

Îmi pare rău, nu am auzit tot textul ce a spus domnul deputat Țurlea. De acolo, de sus, se aude destul de rău. Dar, în principiu, am înțeles despre ce este vorba. Și dumnealui în principiu a vorbit și eu tot principial o să fiu.

Domnilor, Ministerul Sănătății și eu, personal, nu cunoaștem nici o coloratură politică în ceea ce privește sănătatea. Boala este la fel de rea pentru toți, indiferent de apartenență politică, de culoare a pielii, de sex și de altele.

Bineânțeles, printre dumneavoastră, sunt convins, fiecare ar putea să vină cu un argument. Că în circumscripția mea, suma alocată sănătății este mult prea mică. Eu vă spun că în țara întreaga este mult prea mică. Dar atâta este. Încercăm să repartizăm în așa fel, ca să fie bine.

Eu nu cred că cineva ar putea să mă acuze pe mine personal că am dat la un județ mai mult, la alte județe mai puțin. Exact atâta am dat, cât se poate. De altfel, domnii care au venit și au cerut, am căutat ca să satisfacem aceste dorințe. Așa o să facem și în viitor.

Vă rog să înțelegeți. Unde nu este, împăratul și-a pierdut drepturile. Și pe o masă este o bucată de pâine și se împarte exact în atâtea părți câți sunt. Nu se poate altfel.

Eu cred că am procedat foarte corect la repartizarea aceste sume, care nu este prea mare, dar, totuși, ne bucurăm, pentru că vom reuși vreo 20 de obiective să finalizăm.

Principiul de bază care a fost? Finalizăm ceea ce este aproape de terminat. Pentru că, dacă am doi oameni, unul este îmbrăcat numai într-un slip, iar celălalt este îmbrăcat complet, îi lipsește numai pălăria, atunci, o să termin cu îmbrăcatul omului căruia îi lipsește numai pălăria și cu celălalt mai aștept.

În felul acesta, reușesc să termin un obiectiv, care intră după aceea în funcție. Asta fac.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnule ministru, mă iertați că vă întrerup. Sunteți, sau nu, de acord cu amendamentul propus de domnul deputat? Încheierea lucrărilor la Spitalul din Întorsura Buzăului?

Domnul Francisc Bárányi:

Păi, să mă uit, acum. (Rumoare)

Domnul Petre Roman:

Păi, da, dar noi trebuie să votăm.

Domnul Francisc Bárányi:

Așteptați.

Domnul Petre Roman:

Păi, cum să așteptăm?

Voci din sală:

Se duce până la Budapesta, sau cum?

Domnul Francisc Bárányi:

Trebuie să mă uit la Întorsura Buzăului.

Domnul Petre Roman:

Era bine să vă uitați până acum, domnule ministru!

Domnul Francisc Bárányi:

Domnule președinte, de aici nu se aude nimic. (Arată spre loja rezervată Guvernului.)

Domnul Petre Roman:

O să-l așteptăm pe domnul ministru să-și consulte documentația ....

Voci din sală:

De unde?

Domnul Petre Roman:

.... ca să știm dacă este sau nu de acord cu continuarea lucrărilor la Spitalul din Întorsura Buzăului. (Rumoare)

Voci din sală:

De unde? Unde-și consultă documentația? De la Budapesta?

Domnul Petre Roman:

Nu, domnul ministru își consultă documentele pe care le are de la minister.

(Rumoare; vociferări)

Doriți să interveniți la această anexă?

Poftiți, domnule senator.

Domnul Dan Marin Stelian:

Domnule președinte, am profitat de această pauză să-mi spun și eu punctul de vedere cu privire la această anexă. Dacă ne uităm în anexă, vedem obiective de investiții începute în anul 1995, obiective de investiții cu valori de zeci de miliarde, pentru care în acest an prevedem sume modice - 10 milioane, 20 de milioane, 100 de milioane. Practic, prin acest procedeu nu facem decât să legalizăm risipa banilor publici.

Nu-i admisibil ca la un obiectiv de investiții început cu 3 ani în urmă, pentru acest an să prevedem numai sume modice care nu asigură nici conservarea investiției respective.

Deci, încă o dată repet, nu sunt de acord ca prin Legea bugetului să legalizăm risipa banului public.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnule ministru, poftiți.

Domnul Francisc Bárányi:

Centrul de investigații și tratament cu staționar, la Întorsura Buzăului, din județul Covasna, ar trebui total 3 miliarde și vreo 300 de milioane de lei să se cheltuiască, din care au rămas 700 de milioane încă nealocate. Anul acesta, primește 1 miliard 100 de milioane Întorsura Buzăului.

Acum, din bugetul modificat, rămân încă 700 de milioane. Acești bani, eu vă promit că putem să dăm după rectificare. Și acest lucru se întâmplă începând de la 1 iulie. Deci, până la finele anului. Eu cred că se poate în felul acesta.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, Țurlea, sunteți mulțumit cu acest răspuns?

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Mai bine mai puțin decât de loc!

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt alte intervenții, vă rog să votăm Anexa nr.3/16.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 5 voturi împotrivă. Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Vă mulțumesc. A fost adoptat.

Urmează Anexa nr.3/17, care se referă la Ministerul Culturii.

Poftiți, domnule președinte.

Domnul Traian Decebal Remeș:

Din reducerea bugetului Camerei, s-au acordat cele 10,2 miliarde. Împărțite, 7,2 miliarde, se vor regăsi în anexa la Ministerul Culturii și 3, la Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru acțiuni de cultură, din care 1,5 pentru acțiuni de capital.

Domnul Petre Roman:

Doamna deputat Musca, vă rog.

Doamna Octavia Monica Musca:

La Comisia de cultură am avut un amendament în legătură cu teatrul din Caracal și aș vrea să susțin acest amendament în fața dumneavoastră și sper să reușesc să vă conving.

Teatrul din Caracal este proiectat de același arhitect care a proiectat teatrul din Iași. Este un monument arhitectural de excepție care, însă, a suferit în urma unui incendiu destul de grav și, la ora actuală, are nevoie de restaurare. Care este în momentul acesta situația teatrului din Caracal? Cei din Caracal, respectiv primăria, consiliul municipal cu surse și resurse proprii, au reușit să consolideze pereții. Ca atare, vă rog foarte mult să sprijiniți puterea locală de acolo pentru a-și putea continua restaurarea teatrului.

Mă adresez în același timp, fac apel la Ministerul Culturii care a făcut până acum, din 1996 până acum, a dus o politică a monumentelor, ministrul Caramitru însuși a afirmat că monumentele se prăbușesc în tăcere și trebuie ajutate, nu pot să strângă cureaua, nu pot să strige. Ca atare, în consecința acestei politici, rog Ministerul Culturii să ajute la restaurarea teatrului din Caracal. Apreciez finalizarea unor lucrări, cum a fost cel mai vechi teatru din țară, teatrul din Oravița, apreciez inițierea unor șantiere noi și sper ca acest teatru să intre în viziunea domniilor lor.

Fac un apel și la Ministerul de Finanțe și la cele două Comisii buget finanțe și vă aduc la cunoștință că dumneavoastră, cu o sumă mică, puteți avea un profit mare. Sigur că este un profit cultural și nu financiar.

Fac apel și la dumneavoastră, doamnelor și domnilor parlamentari, să ajutați și să îngăduiți monumentelor să-și reia locul în peisajul arhitectural românesc.

Și acum, țin să vă mai spun că nu am nici un fel de interes electoral, după cum, foarte bine știți, teatrul din Caracal este în județul Olt și eu sunt deputat de județul Caraș-Severin.

Vă mulțumesc foarte mult. Vă mai atrag atenția că amendamentul propus de mine, acel 1,5 miliarde pentru teatrul din Caracal a trecut în unanimitate în Comisia de cultură.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Domnul Petre Roman:

Da, doamna Berza dorește să dea un răspuns din partea Ministerului Culturii. Să vedem ce spune Ministerul Culturii.

Doamna Maria Berza:

La Comisia de cultură a Camerei Deputaților, într-adevăr s-a aprobat în unanimitate această suplimentare cu 1,5 miliarde a bugetului Ministerului Culturii care a fost în continuare aprobat de către dumneavoastră în ședințele din săptămânile trecute.

În urma intervenției doamnei deputat Musca, teatrul din Caracal, care era oricum pe lista monumentelor istorice, a trecut în planul de restaurări pe anul 1998, ceea ce nu pot spune cu certitudine la ora actuală este dacă întreaga sumă de 1,5 miliarde va putea fi utilizată până la sfârșitul acestui an pentru restaurarea teatrului din Caracal, deoarece mai sunt numai câteva luni. Știți că un proces de restaurarea este un proces anevoios care cere timp.

Ceea ce pot să certific acum este că suma care nu va fi utilizată, eventual, pentru teatrul din Caracal va fi utilizată pentru restaurarea altor monumente istorice, iar încheierea lucrărilor de restaurare pentru teatrul din Caracal, care este într-adevăr un monument de arhitectură de o mare frumusețe și de o mare valoare, încheierea lucrărilor va fi, dacă nu se poate anul acesta, în cursul anului viitor. Deja o echipă de la Direcția monumentelor istorice din Ministerul Culturii și de la Comisia națională a monumentelor istorice se va deplasa de urgență în cursul săptămânii viitoare ca să facă evaluarea și materială și în timp a lucrărilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Poftiți, domnule deputat Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și noi susținem propunerea de consolidare, de restaurare a obiectivului Teatrul dramatic din Caracal, pentru că într-adevăr clădirea respectivă reprezintă un monument arhitectonic pe de o parte, pe de altă parte viața spirituală din orașul Caracal resimte nevoia unei asemenea instituții de cultură. Și, nu în ultimul rând, ne bucură această propunere pentru că este vorba despre o acțiune de restaurare și nu una de restaurație, așa cum eram obișnuiți să provină dintr-o anumită parte a sălii.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Triță Făniță.

Domnul Triță Făniță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând aș dori să-i mulțumesc doamnei deputat Mona Musca, cu care colaborez de multă vreme, în legătură cu ...(Râsete în sală.)

Domnul Petre Roman:

Continuați, domnule senator!

Domnul Triță Făniță:

Mă refeream la teatru.

Sprijinul domniei sale, inițiativa domniei sale, au adus lucrurile așa cum ați auzit într-un stadiu de rezolvare, teatrul din Caracal, în sfârșit, în acest an va avea bani și probabil că va fi și terminat.

Este o treabă excepțională pentru locuitorii orașului Caracal și nu numai, pentru că într-adevăr este un monument de mare excepție, pentru acest lucru trebuie să mulțumim încă o dată doamnei deputat Musca care a avut inițiativa respectivă.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Da, domnule președinte Remeș, vă rog.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Pentru restabilirea adevărului vă spun că în 8 ianuarie în interiorul acelui teatru, le-am spus oamenilor de acolo: "Căutați-o pe Mona Musca, că are inimă și e la Comisia de cultură, și căutați-l pe Florin Georgescu că are gură și e deputatul vostru și veți avea bani".

Domnul Petre Roman:

Stimați colegi,

Eu am înțeles din cele spuse în partea mai concretă a lucrurilor de doamna secretar de stat Berza că Ministerul Culturii este pregătit să facă față acestor necesități.

În concluzie, vă propun să trecem la votul pentru Anexa nr.3/17.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? O împotrivire.

Abțineri? 3 abțineri.

Vă mulțumesc. A fost adoptată.

Trecem la Anexa nr.3/19. Ministerul Industriei și Comerțului.

Poftiți, domnule președinte.

Domnul Decebal Traian Remeș:

În urma acordului domnului ministru Berceanu și a votului dumneavoastră, bugetul acestui minister a fost diminuat cu 30 de miliarde de lei pe care le vom regăsi alături de un alt plus venit de la Ministerul Lucrărilor Publice, la Ministerul Transporturilor, botezate pentru calea ferată Pitești - Rm.Vîlcea.

Domnul Petre Roman:

Da, vă mulțumesc. Alte intervenții, nu sunt.

Vă propun să votăm Anexa nr.3/19.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

A, îmi pare rău, domnule deputat, vă rog să mă iertați, anulez această primă intenție de vot.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Petru Șteolea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervin în baza faptului că am depus un amendament în ceea ce înseamnă Anexa nr.3/19 și se referă la lucrări, în continuare, la Direcția generală pentru energie. Este o solicitare de suplimentare a sumelor alocate pentru construcția, continuarea execuției la amenajarea hidroenergetică a râului Strei - Sector Subcetate- Simeria, Hidrocentrala de la Subcetate - Plopi. Am spus acolo în motivație că de fapt este vorba de finalizarea în 2 ani, dacă se dimensionează la o asemenea mărime sumele alocate, finalizarea în doi ani a acestui obiectiv de investiții.

De fapt, stadiul fizic în momentul de față este 87% - lucrări executate, mai fiind necesar un volum de 68 de miliarde de lei. Cu 5 miliarde pentru acest an, suplimentare față de cele 15 miliarde alocate se asigură menținerea actualei forțe de muncă angajate acolo, cât și posibilitatea ca având o sumă aferentă pentru 1999, acest obiectiv să se finalizeze.

În raportul comisiei spune că nu am indicat sursa. Sursa indicată este ridistribuire în cadrul obiectivelor din listă pe criteriul restului de executat minim. Adică, este acel principiu, și care înțeleg că într-un buget de austeritate trebuie să-l avem în vedere, ca sumele să le acordăm în așa fel încât anumite obiective care se află în stadiile avansate de execuție să se poată finaliza. De fapt, este singurul obiectiv de pe tronsonul Subcetate - Simeria, aflat în execuție, sunt acolo 4 amenajări de hidrocentrale începute, singura la care s-a mai lucrat după 1990 fiind aceasta. Este și o chestiune de ceea ce înseamnă ocuparea forței de muncă acolo, județul Hunedoara se află printre primele locuri în ceea ce înseamnă nivelul de șomaj. Rog această analiză și pe acest criteriu să se accepte acești 5 miliarde de lei suplimentari.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Da, amendamentul domnul deputat Șteolea a fost respins de către comisie din lipsa surselor de finanțare. Eu nu pot să răspund în locul Ministerului Industriei, dar știu că acolo există intenția, mai ales în ceea ce privește amenajările hidroenergetice, o intenție foarte pozitivă de a crea o bază de concesionare pentru terminarea lucrărilor. Sigur, nu acesta este răspunsul oficial. Aceasta este părerea pe care o exprim, dacă vreți, ca unul care sunt în temă, dar în ce privește amendamentul propriu-zis, comisia l-a respins din lipsa surselor de finanțare.

Poftiți, domnule președinte.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Aici suntem la anexa Ministerului Industriei, de unde se reduce cu 30 de miliarde bugetul și banii trec la Ministerul Transporturilor. Când vom ajunge acolo, avem un total de creștere de 40 de miliarde, eventual să discutăm la anexa respectivă, nr.3/23, dacă 40 de miliarde se duc numai pe lucrarea Pitești - Rm-Vâlcea sau dacă din totalul acesta se alocă ceva și pentru lucrarea de cale ferată din Apuseni.

Domnul Petre Roman:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, vă supun votului Anexa nr.3/19.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri.

A fost adoptată.

Anexa nr.3/20 care figurează în text la mine, e neschimbată.

Da, poftiți, e vorba de Ministerul Agriculturii și Alimentației.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Aș dori ca reprezentanții Ministerului Agriculturii să ne facă câteva precizări, precizări care nu sunt nici în text, în articolele care au fost aprobate până acum, și nu sunt evidențiate, și este normal să nu fie, nici în anexele acestea, de aceea cred că se impune o intervenție care să ne clarifice câteva din probleme. Prima dintre acestea este dacă vizavi de Legea semințelor, care prevede o subvenționare a prețului acestor produse destinate agriculturii și care reprezintă baza de la care se pornește imediat după executarea lucrărilor agricole, în vederea obținerii unor producții performante, lege care prevede de la 0 până la 50% subvenționarea prețului la aceste produse, va fi respectată în toamnă, având în vedere situația de fapt și anume că bugetul se aprobă la jumătatea anului. Dacă cele 540 de miliarde de lei, de la art.35 alin.3, au, o parte, și destinația pentru semințele din toamna anului acesta. Cât din această sumă este prevăzut pentru această destinație și dacă ministerul are în vedere și alte surse, care sunt acestea și care este nivelul acestor surse, care să vizeze subvenționarea prețului la semințele destinate agriculturii pentru campania din toamna anului 1998.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Dacă din partea Ministerului Agriculturii intervine cineva?

Domnule secretar de stat Dobrescu, poftiți, vă rog.

Domnul Adrian Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să vă spun că Anexa nr.3/20 este cuprinsă la subcapitolul 03 - acoperire sume fixe la semințe - suma de 80 de miliarde pe care le folosim în această primăvară, diferența care va rămâne o vom folosi pentru subvenție în toamna 1998.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții.

Da, domnul senator Csapo, vă rog.

Domnul Csapo Iosif:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă refer la amendamentul respins al Comisiilor pentru agricultură și industrie alimentară ale Camerei Deputaților și Senatului, cuprins în raportul cu amendamente respinse la poziția nr.163. Comisiile pentru agricultură propun suplimentarea cheltuielilor la Capitolul 67.01 cu 1890 miliarde lei și la Capitolul 86.01 cu 600 miliarde de lei, în total 2490 miliarde lei. Amendamentul a fost respins pe motivul că nu sunt precizate sursele de suplimentare.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Fiind conștient de posibilitățile limitate ale bugetului de stat pe anul 1998 propun o sursă suplimentară care ne stă la dispoziție la ajustarea agriculturii, fără a afecta cheltuielile bugetare din venituri proprii. Mă refer la acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în sumă de 350 milioane dolari SUA echivalent, ratificat prin Ordonanța de urgență nr. 13/1997. Echivalentul în lei al sumelor în valută trasă începând cu 1 nov.1997, în valoare de circa 2900 miliarde de lei, poate fi livrat la Trezoreria statului pentru finanțarea deficitului bugetar în condițiile legii, iar sumele în valută trasă se cedează la rezerva valutară a statului, fiind administrate de Banca Națională Română în cadrul politicii sale de administrare. Din acest împrumut se pot finanța, în conformitate cu Secțiunea II-02 lit.c), numai cheltuielile pentru ajustarea agriculturii cu respectarea restricțiilor prevăzute în Anexa nr.1 a acordului.

în proiectul de buget, respectiv în bugetul de cheltuieli al ordonatorului principal - Ministerul Agriculturii - acest împrumut nu apare ca echivalent de compensare la intrările de credite externe. Acordul ratificat impune și îndeplinirea anumitor condiții prevăzute în Secțiunea II-02 lit.d), respectiv în Anexa nr.3.

Neîndeplinirea acestora poate determina anularea sumelor netrase și plata unui comision de angajament la un nivel de 3/4 dintr-un procent pe an, aplicat la suma capitalului împrumutului, netrasă la momentul dat. Explicația Ministerului Finanțelor, și anume, că împrumutul va fi folosit la diminuarea deficitului bugetar este în concordanță cu prevederile acordului. Faptul însă că folosirea echivalentului în lei al acestui împrumut nu apare la intrări de credite externe pentru consolidarea bugetului Ministerului Agriculturii, deși acordul indică sigur un singur scop și anume, ajustarea agriculturii, diminuează în mod indirect bugetul Ministerului Agriculturii pe anul 1998 cu 2900 miliarde de lei, lipsind de baza financiară reforma reală a sectorului agricol, ceea ce este de neacceptat.

Doamnelor și domnilor colegi,

În conformitate cu datele reprezentanței Băncii Mondiale la București, din valoarea de 350 milioane, echivalent USD, acordat pentru proiectul de derulare a programului ASAL, au fost deja trase 200 de milioane, care este destinația acestor sume?

Doamnelor și domnilor colegi,

Având în vedere cele relatate, solicit direcționarea precisă și transparentă a împrumutului BIRD prevăzut în Acordul ratificat prin Ordonanța Guvernului nr. 13/1997 prin bugetul de stat, incluzând în Anexa nr.3/20, la intrări de credite externe, ca măsură de compensare, echivalentul în lei al acestui împrumut și adoptarea amendamentului Comisiilor pentru agricultură.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Petre Roman:

Da. Domnul senator Triță Făniță.

Domnul Triță Făniță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu riscul că plictisec, îmi permit să mai pun încă o dată în discuție faptul că în maxim o lună vom începe recoltarea cerealelor de vară, în principal a grâului. Vreau să vă spun, ca și anul trecut, nu sunt prevederi pentru ca țăranul, producătorul agricol să aibă posibilitatea să-și vândă recolta pentru a-și putea continua ciclul de producție. Insist ca cele 940 de miliarde, împrumuturi cu dobândă, să se suplimenteze 600 de miliarde, a patra oară când cer, pentru a se putea cumpăra măcar 50%, respectiv 1.200.000 de tone de grâu pentru consumul propriu.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Da. Doriți să interveniți, domnule secretar de stat? Nu.

Domnul deputat Șteolea.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Tot în virtutea dreptului de a fi introdus până acum un amendament la această anexă iau cuvântul. Este acea solicitare de suplimentare a surselor alocate pentru o direcție. Direcția respectivă de investiții este de fapt pregătirea unor studii de poiectare și proiectare pentru investiții privind prevenirea și înlăturarea efectelor alunecărilor de teren în zonele calamitate în anul 1990-1998.

Am arătat la dezbaterea acestui capitol, joia trecută, cu ocazia dezbaterilor, că de fapt este o acțiune pe care trebuie s-o facem pe terenurile agricole, în sensul în care am prezentat atunci o listă de cel puțin 14 zone din țară, și dumneavoastră le cunoașteți, inclusiv Moldova, în care efectul alunecărilor de teren este de-a dreptul dezastruos. Or, dacă măcar această acțiune minimă de proiectare și începutul unei mici investiții, legate de acest domeniu nu se face, eu zic că în continuare, în România, ținând cont și de previziunile meteorologice ale anilor viitori, aceste fenomene se vor produce în continuare și cu mai mare acuitate.

De aceea, susțin acest amendament și în linia în care, corelat cu alte lucrări pe domeniul forestier - și acolo avem niște surse prevăzute, mă rog, în intravilan mai puțin, aceste lucrări să poată constitui un complex de a pune stavilă acestor fenomene care afectează anumite localități din România. Suma prevăzută aici pentru proiectare solicitată este de 2 miliarde de lei, iar pentru execuție începerea excecuției este de 7 miliarde de lei. Sunt domenii în care poate să spună domnul secretar de stat de la Ministerul Agriculturii că se acționează, sunt acele resturi minime de lucrări de combatere a solului, obiective rămase în execuție din anii 1990, dar este total insuficient acest lucru. Cunoscând îndreptățirea și aplicarea domnului secretar de stat spre acest domeniu, rog să fie analizat acest lucru și suma respectivă să fie alocată. Sursa pe care eu am solicitat-o a fost acel venit din procesul de privatizare a societăților comerciale din domeniul agriculturii, a fost propunerea cu care a venit Opoziția la această suplimentare, am înțeles că acest lucru nu se poate, a doua variantă este acel împrumut BIRD. Deci aceastea sunt sursele pe care le-am solicitat și am zis că dacă în agricultură vrem să facem ceva și pornind de la fondul funciar, această acțiune ar fi necesară.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Da, domnule secretar de stat Dobrescu, vă rog.

Domnul Adrian Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Consider că intervenția domnului deputat este justă, de fapt, noi, în bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației din anul 1998 am prevăzut, în proiect, am prevăzut pentru această categorie de lucrări, în special în zona Moldovei, cât și în alte părți, unde se observă, din an în an mai accentuat aceste fenomene, am prevăzut circa 32 de miliarde de lei, atât pentru proiectare, cât și pentru execuție.

Aș vrea să vă spun în continuare că la Capitolul - Fond la dispoziția Guvernului din vărsăminte pentru privatizare, s-a prevăzut suma de 500 miliarde de lei, pe care le vom da cu prioritate regiei de îmbunătățiri funciare, cât și altor instituții, care vor efectua astfel de programe.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții la această anexă? Dacă nu, vă supun votului anexa, așa cum se prezintă ea modificată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

Vă mulțumesc. A fost adoptată.

Anexa nr.3/23 - Ministerul Transporturilor.

Poftiți, domnule președinte.

Domnul Decebal Traian Remeș:

La Ministerul Transporturilor avem o creștere de 40 de miliarde de lei la cheltuieli de capital și în anexă sunt prezentate pe lucrarea de cale ferată, în continuare, Pitești - Râmnicu Vâlcea.

Domnul Petre Roman:

Poftiți, doamna deputat.

Doamna Oana Manolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am un amendament respins de Comisia buget, finanțe. Îl susțin în următoarea formulare: "Se alocă Regiei Metrorex suma de 20 miliarde lei pentru modernizarea materialului rulant, rame metrou, de către "Electroputere" S.A. Craiova".

În sprijinul acestui amendament, împreună cu toți parlamentarii de Dolj, aduc următoarele precizări: Uzina "Electroputere" din Craiova, care cu cele 6 divizii și 3 fabrici este unitate de interes strategic național, a exportat în cei circa 50 de ani de când trăiește, peste 47 de tipuri produse vehicule urbane și feroviare, aparataj, transformatoare, echipamente complexe.

în anul 1995 "Electroputere" a încheiat un contract cu Metrorex, pentru modernizarea a 4 rame, adică 4 trenuri de metrou, cu acționare în asincron, 2 cu echipament Holec - Olanda și 2 cu firma Elin - Austria. Pentru aceasta, "Electroputere" a primit atunci de la "Metrorex" un avans în lei, echivalând în 1995 cu 1.373.000 de mărci germane, bani plătiți de "Electroputere" la cei doi furnizori străini. În 1996 s-a sistat delurarea contractului, din lipsă de resurse financiare. Foarte greu "Electroputere" a recuperat o parte din banii din Austria, pierzând în această țară 120.000 de mărci. În Olanda au fost plătiți 630.000 de mărci în 1995 de către "Electroputere", într-o perioadă în care, din 15.000 de muncitori ai Uzinei "Electroputere" aceasta pierdea 9.000; uzina mai are acum 6.000 de oameni. Firma olandeză a folosit banii pentru proiecte și pregătiri doar. În locul celor 4 rame "Electroputere", rămâne să modernizeze doar două și valoarea banilor pierduți în Austria s-ar recupera astfel. Dar, modernizarea unei rame de metrou este numai 25 % din prețul unei rame noi.

De ce este necesară finanțarea de la buget?

1) Există deja investiție începută cu firma olandeză. Altfel, trebuie să înceapă un proces cu Olanda și cu "Metrorex". Valuta, cele 630.009 de mărci au rămas de trei ani în Olanda, iar Curtea de Conturi întreabă de ce nu se recuperează această valută?

2) Soluția de modernizare propusă de "Electroputere" este o noutate tehnică pentru România, ea se realizează în curent alternativ, realizare inexistentă până acum în țară.

3) Consumul de energie electrică al trenurilor de metrou, funcționând în curent alternativ, se reduce cu 30 %.

4) Crește foarte mult siguranța circulației cu metroul, prin valoarea acestei tehnici noi și a echipamentelor introduse în țară.

5) Este o lucrare în continuare, ca și în cazul KrivoiRog.

În acest timp, la "Metrorex" s-au schimbat în trei ani cred că patru directori, lucrarea fiind, probabil, sabotată. Recuperarea celor 630.000 de mărci germane trebuie făcută nu prin procese internaționale, ci prin ceva benefic pentru noi toți.

6) Între timp s-a dat în anii trecuți credit străin la "Metrorex", pentru cumpărarea a 14 trenuri din import.

Avem o alternativă: în locul cumpărării de rame, să se cumpere doar piesele și să se monteze la Craiova. Fie să se aloce de la buget acum, pentru continuarea lucrării cu Olanda, cu toate avantajele tehnice și financiare descrise în această pledoarie.

Pentru că nu s-a găsit o soluție pentru fonduri de circa 20 de miliarde de lei, ar fi trebuit să intervin la art. 24 alin. d) și de acolo trebuiau cerute fondurile. De aceea, propun ca fondurile să fie luate din sumele provenite din privatizare și care sunt prevăzute pentru restructurarea industriei, la art. 24 lit. d), care sunt acum de 2.720 miliarde și să se țină seamă de acest lucru la rectificarea bugetului. De asemenea, să se țină seamă de această propunere la programul de restructurare al Regiei "Metrorex", pentru alocarea acestei sume de 20 miliarde.

Aș dori să rămână în stenogramă ca cei doi miniștrii, al industriei și al transporturilor, să se pună de acord în această privință, atunci când se va restructura regia respectivă și la rectificarea bugetului pe acest an.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Doamna deputat propune o redistribuire în cadrul bugetului, de aceea am să solicit părerea domnului ministru Dăianu.

Domnul Daniel Dăianu:

Bună dimineața!

Din punctul de vedere al bugetului n-aș avea o obiecție, întrucât este vorba de o schimbare de destinație.

Sigur că noi, Ministerul de Finanțe, în mod normal ar trebui să însoțim acceptul unei asemenea schimbări de destinație și pe o analiză privind oportunitarea, pentru că există avantaje comparative în utilizarea resurselor. Dar, ca primă reacție, dacă domnul ministru al industriei, domnul ministru al transporturilor ajung la o înțelegere, din punctul nostru de vedere nu există o obiecție.

Domnul Petre Roman:

Vom propune celor doi miniștrii să încerce să ajungă la o înțelegere, fără a se modifica anexa, înțeleg.

Domnul deputat Șteolea și apoi domnul senator Blejan.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am constatat că la anexa refăcută privind Ministerul Transporturilor nu apare acel obiectiv de investiții, continuare, ce îl reprezintă linia de cale ferată Deva - Brad.

Noi, atunci, la discuțiile de vineri am hotărât, de fapt, prin votul nostru că, de principiu, spre cele două lucrări de investiții se vor îndrepta fondurile disponibilizate de la Ministerul Industriilor, deci cele 40 de miliarde. Constat acum că pentru acest obiectiv nu s-a alocat absolut nimic și am exprimat și atunci și exprim și acum punctul de vedere că pentru redeschiderea și punerea în circulație a acestei căi ferate este nevoie de lucrări de investiții care sunt similare și altor lucrări de investiții pe care le găsim aici. Astfel, este vorba de consolidări, terasamente, este vorba de refacerea terasamentului pe vreo 200 de metri, acela care a fost tasat și așa mai departe.

Vreau să menționez că această cale ferată este singura cale ferată normală - și ecartament - pe care o avem în Țara Moților. Ea asigură, de fapt, legătura între cele două municipii Deva și Brad, iar atunci când am discutat, vineri, s-a hotărât și votul a fost, de principiu, că ambele obiective vor fi introduse, iar dimensiunea efectivă a alocărilor o va face Ministerul Transporturilor.

Constat acum că pentru acest obiectiv nu este nici o sumă alocată; de fapt, pentru această acțiune am avut și o discuție cu domnul deputat Pițigoi, care a propus pentru primul obiectiv de investiții alocarea unei sume, dar și-a prezentat și dânsul asentimentul că, în limita economicului și justificării tehnice, este nevoie ca, din acea sumă și pentru această linie de cale ferată Deva - Brad și repunerea ei în funcțiune, după scoaterea sa prin alunecările de teren din 1996, să se aloce o sumă aferentă.

De fapt, ceea ce solicitasem eu și bazat pe documentația tehnică, era suma de 5 miliarde de lei.

Rog reanalizarea acestei chestiuni, crezând în profesionalismul celor care analizează aceste chestiuni, de la Ministerul Transporturilor.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Blejan, vă rog.

Domnul Constantin Blejan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Intervenția mea este legată de aceeași problemă pe care a atins-o domnul deputat Șteolea și vreau să insist foarte mult pe lângă Ministerul Transporturilor să ia măsurile necesare ca să se redeschidă circulația pe calea ferată Deva - Brad.

Domnul ministru al transporturilor, Traian Băsescu, ca și ministrul anterior, care a stat numai puțin, domnul Ionescu, știu despre această problemă. De un an de zile am intervenit la Ministerul Transporturilor, cu rugămintea cetățenilor din această zonă și în special a salariaților, a muncitorilor din întreprinderile din zona Brad, care din cauza unui transport foarte lung, care este ocolitor, trebuie să meargă de la Deva - Arad și după aceea la Brad, distanță de vreo 140 km, mărește foarte mult costurile de transport pentru întreprinderile din zonă, pe lângă alte necazuri care sunt făcute muncitorilor care lucrează în diverse întreprinderi din Deva și din orașele din jur. Este absolut necesar să se deschidă această cale ferată, care după 40 de ani, din 1940 a așteptat să fie redeschisă, în sfârșit se redeschisese acum câțiva ani, de 3 ani stă închisă și cu toate insistențele noastre, nu se pot aloca vreo câteva miliarde de lei, ca să se consolideze niște terasamente care, îmi spuneau unii lucrători din calea ferată, nu ar necesita prea mulți bani.

Rog încă o dată Ministerul Transporturilor să ia în discuție alocarea sumelor necesare, mai ales că, se pare, totuși, că se pot face niște redistribuiri de fonduri.

Rugăm foarte mult, poate din suma de 40 de miliarde care s-a alocat căii ferate Râmnicu Vâlcea, care poate fiind la mijlocul anului nu vor fi întrebuințați până la sfârșitul anului sau poate la rectificarea bugetului, să se poată găsi vreo câteva miliarde de lei pentru redeschiderea circulației pe această cale ferată.

Insistăm foarte mult pentru acest lucru, domnule ministru.

Domnul Petre Roman:

Domnul ministru Traian Băsescu ne-a rugat să vă trasmitem că dumnealui, fiind astăzi la Copenhaga la reuniunea miniștrilor transporturilor din întreaga Europă cu privire la traseele europene, a considerat că trebuie să fie acolo, dat fiind că aceste coridoare de transport european sunt deosebit de importante pentru România și bineînțeles că o să i se transmită rugămintea și poziția dumneavoastră, cel puțin pentru momentul rectificării bugetului.

Domnule deputat Gaspar, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu cred că se poate verifica în stenograma ședinței de vineri, în legătură cu alocarea acestei sume de 40 de miliarde pentru obiectivul de investiții Vâlcele - Râmnicu Vâlcea.

Ministrul industriilor, în intervenția pe care a făcut-o, ca urmare a amendamentului propus de domnul deputat Barbu Pițigoi, a precizat foarte clar că disponibilizează din bugetul ministerului 30 de miliarde, iar 10 miliarde se disponibilizează de la Ministerul Lucrărilor Publice, cu destinația foarte clară: obiectivul de investiții Vâlcea - Vâlcele.

Eu îi înțeleg pe colegii care au pledat aici ca să li se aloce și lor niște bani pentru obiectivul respectiv, dar țin să precizez că acest lucru nu se poate face din suma de 40 de miliarde.

Domnul Petre Roman:

Corect. Noi aici am vorbit de momentul rectificării.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Cu tot respectul față de domnul deputat...

Domnul Petre Roman:

Un pic mai tare, vă rog, că nu se aude!

Domnul Petru Șteolea:

Cu tot respectul față de domnul deputat care a vorbit anterior, dar consultând tot stenograma, concluzia la momentul votului a fost aceea că pentru ambele obiective discutate aici și susținute de către parlamentari, în acest Parlament, s-a dat acel vot, urmând - și acest lucru este subliniat - ca repartiția acestor fonduri pe cele două obiective să fie făcută de Ministerul Transporturilor.

Domnul Petre Roman:

Corect.

Domnul Petru Șteolea:

Dar în momentul când, pentru un obiectiv, repartiția este zero, votul de principiu al Camerei Deputaților și Senatului a fost că indiferent de ce abordare va fi vorba și de ce analiză va fi vorba, va prima și ideea că acest obiectiv trebuie să fie continuat și repus în funcțiune, logic și normal, zic eu că este ca și pentru acest obiectiv să fie acordată o anumită sumă, în sensul repunerii lui în funcțiune.

Nu știu de ce, întotdeauna când ceva este solicitat pentru această zonă a Munților Apuseni, a Țării Moților, există atâta reticență. Au fost programe prioritare pentru aceste zone. Un singur obiectiv era aici, din punct de vedere al transportului pe cale ferată și am spus și altă dată, este singura cale ferată normală care mergea pe această zonă, a fi repusă în funcțiune zic eu că este un lucru care trebuie analizat.

Și, de aceea, eu îmi mențin propunerea asupra căreia s-a dat un vot de principiu vinerea trecută, ca suma alocată aici să fie de 5 miliarde lei. La rectificare se vor mai face corecturile necesare, dar, pe baza unei sume alocate la rectificativ, în septembrie, un constructor nu mai poate lucra prin noiembrie sau mai încolo.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Atunci, vă rog, pentru stenogramă și pentru ca lucrurile să fie clare, dacă stenograma prezintă lucrurile așa cum a spus domnul deputat Șteolea, înseamnă că suma de 40 de miliarde poate include, eventual, investiții și la tronsonul care privește Deva.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Poftiți.

Domnul Adrian Marinescu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnule președinte,

Referitor la amendamentele propuse, vreau să spun așa: cele 40 de miliarde pentru Vâlcele - Râmnicu Vâlcea sunt capital de investiții, deci sunt pentru investiții, cheltuieli de capital, reabilitarea liniei Deva - Brad, normal trebuie să se facă din transferuri. Și așa, după cum știți, cei care au analizat bugetul bine, noi am cerut pentru transferuri, pentru întreținerea infrastructurii, lucrări de refacție și inclusiv de reabilitări acolo unde au fost inundații și alte fenomene, am cerut 1.600 de miliarde și ni s-a dat mai puțin decât anul trecut; avem la transferuri pentru întreținerea infrastructurii numai 680 de miliarde.

Noi vom analiza, la reașezarea bugetului, la restructurare, să vedem ce posibilități există, pentru că avem 1.000 de puncte periculoase în toată infrastructura și nu știm pe care să-l reabilităm mai întâi.

Aceasta este problema. Deci, fondurile sunt extraordinar de limitate și oricum nu se pot lua de la cheltuieli de capital pentru întreținerea refacției.

Vom analiza și în măsura în care va intra pe ordinea de prioritate, ne vom gândi și la această lucrare, așa cum ne gândim la toate, dar în limita fondurilor pe care le avem.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnule secretar de stat, înțeleg, deci, că din cele 40 de miliarde nu pot fi alocate pentru lucrări de reparații, de întreținere, capitol separat.

Domnule deputat, acesta este punctul de vedere al ministerului.

Domnul Petru Șteolea:

Vă rog, domnule președinte, să mă iertați că mai intervin.

Domnul Petre Roman:

Vă rog.

Domnul Petru Șteolea:

Este o contrazicere aici. Adică, găsim și alte obiective de investiții care înseamnă aceleași tipuri de lucrări, deci supraînălțare și consolidare a terasamentelor, zona SHN, Porțile de Fier și așa mai departe, este obiectivul de la poziția 45, de exemplu.

Iar într-un memoriu tehnic pe care l-am solicitat la Regionala de căi ferate Timișoara, se arată un lucru clar și acest lucru îl știu toți locuitorii zonei respective, că acele lucrări de pe linia de cale ferată Deva - Brad au fost lucrări de investiții, date în exploatare în 1988, iar alte lucrări, tot de investiții au continuat și după această dată.

Citez de aici: "Linia de cale ferată Deva - Brad a fost dată în exploatare în 1988. Lucrările de consolidare a terasamentelor", deci cele care unele au alunecat "au continuat de la punerea în funcțiune și până în prezent în fiecare an, fiind alocate fonduri pentru aceste lucrări". Deci, ea nu era terminată. A se termina înseamnă, în continuare, fonduri de investiții, nu alte fonduri. Inclusiv unele reparații capitale au și caracterul de a fi lucrări de investiții. Deci, același tip de lucrări într-o parte sunt abordate ca lucrări de investiții, iar în altă parte nu pot fi abordate ca lucrări de investiții. Nu știu de ce nu se înțelege această prioritate și o abordare similară să se facă pentru ambele obiective? Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Da, domnule deputat. Eu înțeleg că punctul de vedere al Ministerului Transporturilor este ca această lucrare să fie făcută prin transfer de la capitolul de întreținere infrastructură, întreținere cale de rulare.

Mai sunt alte intervenții?

Atunci, vă propun să votăm anexa în forma prezentată.

Cine este pentru? Vă mulțumim.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă. Vă mulțumesc.

Abțineri? 4 abțineri.

Anexa a fost adoptată.

Urmează anexa nr. 3/24 - Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului.

Domnule președinte, vă rog.

Domnul Decebal Traian Remeș:

La acest minister este o diminuare de 10 miliarde, care a fost în totalul celor 40 de la Ministerul Transporturilor.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt.

Vă propun să votăm anexa nr. 3/24.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri. Vă mulțumesc.

Anexa a fost adoptată.

Urmează anxa nr. 3/28 - Ministerul Apărării Naționale.

Domnule președinte?

Domnul Decebal Traian Remeș:

La acest minister este o majorare de 5 miliarde din totalul celor 350 aprobați pentru sănătate și se găsește la total și la capitolul de sănătate a M.A.N.-ului.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat Virgil Popa.

Domnul Virgil Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această precizare pe care a făcut-o domnul președinte al Comisiei buget, finanțe, cu suplimentarea bugetului Ministerului Apărării cu 5 miliarde, pe mine mă face să mă gândesc că nu se cunoaște cu exactitate situația de la Ministerul Apărării, situația înzestrării armatei și problemele deosebit de grave cu care se confruntă armata la această oră.

N-aș vrea să insist foarte mult pe această problemă, că s-a discutat mult, dar eu cred că, având în vedere importanța în siguranța națională, pentru apărarea țării a Ministerului Apărării, trebuie să fim foarte atenți în momentul în care stabilim bugetul apărării.

Eu vreau să susțin amendamentul care a fost propus de comisiile reunite, pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale celor două Camere, și anume, suplimentarea cu 1.150 de miliarde a bugetului Ministerului Apărării. Acest amendament a fost respins de comisie, pe motiv că nu se specifică sursele suplimentare.

Aș vrea să reamintesc aici că, la discutarea bugetului pe articole, noi am indicat câteva surse pentru suplimentarea bugetului apărării. La acel moment, acel articol și propunerea noastră a fost respinsă, credem noi, nefundamentat sau, ca să fiu foarte corect, a fost fundamentată acea respingere numai parțial. Noi prevedeam și indicam acolo, ca surse pentru suplimentare bugetului Ministerului Apărării, sumele care ar proveni în cursul acestui an, din privatizarea sectorului industriei de apărare și ne refeream în mod deosebit la unitățile din industria de apărare care aparțin Ministerului Apărării Naționale; a doua sursă pe care o indicam noi acolo erau banii care proveneau din vânzarea de active.

Vreau să revin acum să spun că motivul respingerii de data trecută, și anume, neconcordanță cu Legea nr. 44, care aprobă Ordonanța nr. 88/1997 a privatizării, deci acest motiv a fost nefundamentat, cel puțin în ceea ce privește vânzarea, disponibilizarea și vânzarea de active ale unităților care aparțin Ministerului Apărării Naționale.

În concluzie, ca să nu mă lungesc foarte mult, aș vrea să susțin acest amendament, indicând două surse: una este cea la care m-am referit, și anume, sumele care rezultă din vânzarea de active din unitățile care aparțin Ministerului Apărării Naționale și a doua sursă poate să se constituie din economiile care se pot face și din diminuarea fondurilor pentru plata ajutorului de șomaj, de fapt plata acestor ajutoare în cadrul Legii de protecție a personalului din industria de apărare.

Insistăm foarte mult pe această suplimentare, pentru că acești bani noi am sugerat să fie cheltuiți, în primul rând, pentru noi comenzi în industria de apărare românească. De fapt, acești bani ar fi destinați înzestrării armatei, în primul rând, din aceste comenzi care se dau industriei naționale de apărare, în al doilea rând, pentru anumite achiziții necesare din import și, în al treilea rând, pentru plata unor datorii.

Eu cred că noi am putea rezolva două probleme, acceptând acest amendament sau măcar o sumă consistentă, nu 5 miliarde, din cea propusă, și anume, în primul rând, mai rezolvăm ceva din problemele grave ale armatei, ale Ministerului Apărării Naționale și în al doilea rând, reușim să mai dăm o gură de oxigen industriei naționale de apărare.

Reamintesc aici că a fost o oarecare unanimitate și consens în cursul anilor 1992 - 1996 în cadrul Comisiilor pentru apărare ale Camerei Deputaților și Senatului, în sensul de a reuși să facem ceva împreună pentru industria de apărare din România.

Eu cred că sunt o serie întreagă de nerealizări, care vin din 1990 și aceste nerealizări sunt agravate ca rezultate pentru industria de apărare, în special în ultimii doi ani.

Dacă situația generală din industrie este gravă, aproape catastrofală, eu cred că situația din industria de apărare aproape că nu are altă ieșire.

De aceea, noi facem apel, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România către toți parlamentarii, să analizeze cu atenție aceste propuneri și să fim de acord cu ceea ce s-a propus de către Comisiile de apărare, reunite, ale celor două Camere.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Nicolae Alexandru, președintele Comisiei pentru apărare din Senat.

Domnul Nicolae Alexandru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă sunt cunoscute și discutate motivațiile pentru care bugetului apărării naționale nu i s-au putut acorda fondurile necesare, zic eu, supraviețuirii sau măcar unei activități cât de cât normale.

Ceea ce nu s-a reținut, pentru care eu vreau să atenționez în mod deosebit Parlamentul României, este că s-au cheltuit foarte mulți bani cu excutarea Legii nr. 78, de susținere a personalului din industria de apărare. Acest lucru anul trecut s-a concretizat în circa 500 de miliarde lei.

Dacă bugetul la cheltuielile de capital, la înzestrare, va rămâne cel prevăzut în proiectul de buget pe anul 1998, activitățile din sectorul producției de apărare vor înceta. Efectiv, cu sumele care îi sunt date pentru industria de apărare, aceste capacități nu vor mai putea fi folosite.

Și, de aceea, vă rog, domnule președinte, stimați colegi, să-mi permiteți să readuc în discuție în continuare amendamentul respins, amendamentul propus de comisiile reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, pe care acestea îl susțin în continuare, și să-i dau citire: "În anul 1998, Guvernul este abilitat să identifice fonduri până la nivelul sumei de 1.550 de miliarde de lei, destinate asigurării nevoilor de înzestrare ale Ministerului Apărării Naționale cu armament și tehnică din producția internă, din import, precum și pentru plata datoriilor scadente."

Comisiile de apărare, ordine publică și siguranță națională de la cele două Camere și-au însușit această propunere, care a fost transmisă comisiilor reunite de buget, finanțe, propunând ca surse următoarele: a) diminuarea sumelor oferite finanțării drepturilor de personal din industria de apărare, ce se plătesc potrivit Legii nr. 78/1995; b) sumele obținute din disponibilizarea și vânzarea activelor aparținând unităților din industria de apărare aflate în administrarea Ministerului Apărării Naționale. Se menționează faptul că această propunere a fost susținută și în ședința CSAT din data de 25.05.1998, referitor la înzestrarea armatei.

Vă invit, deci, să susțineți acest amendament.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă mulțumesc pentru că îmi dați încă o dată posibilitatea să iau cuvântul, susținând în primul rând un punct de vedere cu care cred că v-am și obișnuit deja, și anume acela că, în Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională, noi nu avem culoare politică. Întotdeauna, indiferent de cine a vorbit și ce a susținut, aceste fapte au fost argumentate numai în interesul Ministerului Apărării, al industriei de apărare și, în final, în interesul țării.

De aceea, aș vrea și eu să susțin,cu încă niște argumente, cele două intervenții ale colegilor mei, care fac parte din două partide diferite: PDSR și PD, iar eu, bineînțeles, dintr-un alt partid, Partidul România Mare. Dar aici, încă o dată spun, nu e vorba de partide, ci de argumentarea cât mai clară a ideii pe care am trecut-o noi destul de superficial (și, pentru aceasta, eu îmi fac reproș) în plenul Camerelor reunite din data trecutăt, când am votat acel amendament propus în comisiile reunite. Și anume, nu am izbutit să vă determinăm pe dumneavoastră să înțelegeți că ceea ce am judecat noi timp de 3-4 luni de zile, cu creionul pe hârtie, la propunerea miniștrilor din actuala putere aflați la conducerea ministerelor pentru care intervenim aici, a fost rodul unor intervenții extrem de laborioase și de bine gândite și în nici un caz rodul unor momente de conjunctură.

Sigur că atunci când intervii și susții interesele unei industrii - mai ales ale industriei de apărare - nu este tot atât de spectaculos cu a susține interesele Ministerului Sănătății (e un eufemism spus "interesele Ministerului Sănătății", deoarece sunt interesele noastre, ale tuturor: ale învățământului, ale agriculturii, unde cu toții simțim direct urmările intervențiilor noastre, atât noi, cât și familiile noastre). Or, aparent, aceste urmări în industria de apărare nu se fac simțite direct.

Ceea ce propunem noi este numai a face o investiție. Și vă și spun de ce vorbesc aceasta. Deoarece, după cum poate v-am mai spus, vin dintr-un sector de conducere al industriei militare de apărare, după ce, în prealabil, am condus într-un fel treburile comerțului exterior cu tehnică specială din România, de la Romtehnica.

Această sumă cu care noi dorim să revigorăm puțin industria de apărare va fi repercutată pozitiv, recuperată de mai multe ori în anii următori. Va să zică, avem bani ca să dăm pe un proiect aberant de prost (susțin aceasta în foarte mare cunoștință de cauză, chiar dacă eu nu intru pe același culoar de înțelegere cu actuala conducere a Minsterului Apărării, cu fosta conducere a Ministerului Apărării și poate cu unii dintre dumneavoastră, în conceptul lor, gândirea lor curată și frumoasă, că tot ce se spune din anumite părți, dacă este susținut de către specialiști și în presă, este binevenit și este argumentat), acel așa-numit "Proiectul Cobra" al lui Belle Helicopters. Va să zică, avem să dăm 1,5 miliarde de dolari (pe care e adevărat că nu-i plătim acum, din bugetul acesta, dar ei se vor face simțiți ulterior până nu știu câți ani în continuare), pentru o imagine, la urma-urmei, pentru că nu are nimeni nevoie de elicopterele acestea, ce să o trecem de ici-colo prin tot felul de argumente! Ci interesul fusese foarte parțial al unui segment din trecuta conducere a Ministerului Apărării și s-a reluat acum numai pentru a face o imagine pozitivă României. Știți foarte bine că nu avem nevoie de o astfel de imagine, cu atât mai mult cu cât ea nu se leagă cu interesul nostru de a intra în NATO, cred că ați fost până acum îndoctrinați destul cu faptul că nu se leagă acest contract cu motivația intrării noastre în NATO. Deci, avem 1,5 miliarde de dolari, să luăm din import, să ne importăm elicopterele pe care le fabricăm noi, plătindu-le cu banii noștri (de ceva mai aberant nici nu am auzit până acum!), și nu putem da, indiferent cât, revin la o idee, pe care o susțin aici, în completarea a ceea ce au zis domnul Nicolae Alexandru și domnul Popa, că nu e nevoie neapărat să obținem 1,850 de miliarde de lei, ci din acele surse (patru), pe care le-au indicat antecesorii mei și eu nu le mai repet, pentru că le-au exprimat foarte clar: cât se va obține din ele, numai să ne dați voie să le obținem! Noi vom face tehnică pe care o vom vinde în continuare, în străinătate.

Vă spun o idee. Iată, până acum mai mulți ani în urmă, noi eram la vârf, dintre toate țările socialiste (denumite așa), în exportul de tehnică militară și știți foarte bine că produceam uneori chiar aproape de miliard, pe an, de dolari, din export. Dintr-o dată, rușii, de zece ori, și-au mărit exportul de tehnică militară; cehii, polonezii și nu mai știu câte alte popoare, care produceau la fel sau erau sub noi la producție, în timp ce noi nu numai că nu ne-am mai mărit-o, dar, de la ultimul contract pe care îl știu: 450 de milioane de dolari, am ajuns la câteva zeci de milioane. Aceeași parteneri de export îi avem, rețineți, vă rog, nu am vândut niciodată în Anglia, în America, în Israel sau nu mai știu unde, cu care avem alte relații acum, ci tot acolo unde vând și acum prietenii noștri de zece ori mai mult! Nu vă spune asta nimic? Iată de ce: pentru că nu avem bani să plătim producție internă! Nu avem nici pentru noi, nu avem nici pentru ceilalți! Este o investiție, vă rog să înțelegeți asta! (Rumoare.)

Și, al doilea lucru. Mă supără, și aproape am sentimentul inutilității intervenției mele... Vă rog, încă un minut-două să-mi acordați, cred că abuzez!

Domnul Petre Roman:

Vă rog!

Domnul Marcu Tudor:

Cădem de acord toți, argumentăm care mai de care și când să susținem ceea ce propun miniștri din actuala putere în Comisia militară, vin eu și cu domnul Popa și le susținem aici, aproape în persiflarea celor cu care, împreună, am căzut de acord să susținem aceste interese aici! Iar la vot, rămânem noi ca niște caraghioși, acolo, votând, în timp ce, cu capul în pământ, toți colegii noștri din putere ridică mâna împorivă! Ce să înțeleg eu de aici? Că ne pierdem timpul, am sentimentul inutilității! Pentru că se dictează ceva, așa, în necunoștință de cauză, trecând peste toate argumentele pertinente pe care le-am judecat cu specialiști luni și luni de zile, în interesul acestui domeniu.

Cu toate că mai am multe de spus, vă rog să mă iertați că v-am reținut atât. Susțin încă o dată ca, indiferent cât se obține din cele trei-patru surse care au fost indicate aici, chiar dacă nu vor fi în final 1,850 de miliarde, cât am solicitat noi, să ni se dea. Pentru că, altfel, știți ce înseamnă asta? Moare industria! Știți ce înseamnă asta? Se termină, e zero, s-a muncit degeaba până acum! Și, în plus de aceasta, să putem și exporta, ca să ne putem realimenta cu bani la buget, chiar și pentru contracte proaste, cum este acest Cobra.

Vă mulțumesc și vă rog să mă scuzați pentru intervenția mea, poate puțin mai agitată, dar nervii mei sunt de vreo două săptămâni, de când am văzut votul celor care, împreună cu noi susțineau, mai argumentat decât mine, poate, aceste probleme, iar la vot au ridicat mâna invers, cu rușine și cu capul în pământ. Vă rog să mă iertați!

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, domnule deputat, deși, să mă iertați că vă contrazic, în ce privește cifrele de export pe care le-ați precizat, nici una nu e exactă.

Domnul Marcu Tudor (din sală) :

Cum? Ultima a fost de 450 de milioane de dolaari, cu mine la conducere!

Domnul Petre Roman:

Mă refer la acele aprecieri cu privire la ce au făcut alte țări, în raport cu noi. Toate țările foste socialiste, inclusiv Rusia, au pierdut foarte mult din piețe, singura țară care cât de cât s-a menținut este Slovacia. Dar nu are rost să continuăm.

Doamna secretar de stat Norica Nicolae dorește să își exprime un punct de vedere.

Doamna Norica Nicolae:

Având cea mai înaltă considerație pentru preocuparea Parlamentului pentru industria de apărare națională, sunt în asentimentul dumneavoastră să afirm că Parlamentul are cea mai înaltă considerație pentru respectarea legii. Sursa bugetară care susține acest amendament este Legea nr. 78/1995, prestațiile care se acordă în industria de apărare sunt susținute prin Legea nr. 1, care reglementează ajutorul de șomaj. Legea nr. 1 este o lege organică și ea nu poate fi modificată printr-o lege ordinară, care este Legea bugetului.

În legătură cu aceeași sursă, doresc să învederez Parlamentului că Ordonanța de urgență nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale, aprobată prin Legea nr. 44, prevede o sursă foarte strictă în ceea ce privește veniturile rezultate din privatizare de către Fondul Proprietății de Stat, și anume: rambursarea datoriilor, efectuarea de investiții și finanțarea de activități cuprinse în obiectul de activitate. Și această lege este organică și pentru aceleași argumente, care țin de respectarea legii, rog Parlamentul să respingă acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Doriți să interveniți? Poftiți! Domnul senator Vosganian.

Domnul Marcu Tudor (din sală) :

Nu s-au atins toate sursele propuse, numai la una s-a referit doamna, dar celelalte?

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte,

Eu am ținut să intervin din partea comisiilor reunite, pentru a da o abordare mai nuanțată acestei chestiuni. Sunt de acord că există obstacole de natură legislativă, în același timp cred că problema este prea importantă ca să nu căutăm o rezolvare, chiar dacă nu în acest moment.

În legătură cu veniturile din privatizare, avem la Ministerul Industriilor o sumă de bani care se adresează restructurării industriei, eu fac apel la domnul ministru Berceanu (și cred că va înțelege asta) să medităm și la modul în care industria de apărare poate fi inclusă în acest program.

În al doilea rând, în legătură cu sursa indicată de Comisia pentru apărare, asupra căreia am avut deja câteva consultări, vreau să vă spun următoarele: e destul de riscant să operăm acum anularea tuturor acestor ajutoare legale, pentru că nu știm exact care este dimensiunea acestora și care sunt implicațiile; sunt însă de acord ca imediat după votarea bugetului, împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Apărării Naționale, precum și cu colegii din Comisia pentru apărare, să facem o analiză de fond și să vedem dacă nu este mai util să reducem sau chiar să anulăm aceste ajutoare și să le reorientăm către înzestrarea armatei și către restructurarea industriei de apărare.

Așadar, eu fac acest apel la Guvern, să manifeste disponibilitatea de a găsi o soluție până la rectificare, astfel încât să ameliorăm aceste cifre.

Deci, angajamentul comisiilor reunite este să țină seama de spiritul acestui amendament și să găsească, până la rectificare, posibilitățile de a spori înzestrarea armatei și restructurarea industriei de apărare, în limitele financiare, dar cu o disponibilitate sporită.

Mulțumesc.

(Domnul Marcu Tudor aplaudă.)

Domnul Petre Roman:

Aș dori să precizez, fiind rugat de către ministrul Radu Berceanu, că astăzi dumnealui se deplasează în Canada, la cerererea președintelui Emil Constantinescu, pentru a participa la unele întâlniri, în cadrul vizitei oficiale pe care domnul președinte o face în Canada. Deci, acesta este motivul pentru care dumnealui nu este prezent la lucrările noastre.

Pe de altă parte, cred că punctul de vedere exprimat aici în legătură cu restructurarea sectorului industriei de apărare, care se știe că nu prea s-a făcut până în prezent, reprezintă, până la urmă, adevărata cale de a identifica ce și cum trebuie susținut. Cu aceasta, cred că am putea fi de acord cu toții.

În legătură însă cu propunerea în sine, mai solicit Ministerul Finanțelor, dacă dorește să intervină. Domnul ministru Dăianu.

Domnul Daniel Dăianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Problema industriei de apărare și a industriei de armament extre extrem de complicată și implică decizii care, în mod tradițional, de fapt, presupun alegeri foarte dureroase. În mod tradițional, se vorbește despre dilema de a alege tunuri versus pâine. Sigur că atunci când este vorba despre securitate națională mănânci mai puțin pentru a ști că te poți apăra cum trebuie.

Însă, după cum vedeți și dumneavoastră, este foarte greu de estimat în momentul de față care este un buget rezonabil pentru armată. Nu am ajuns să avem o estimare corespunzătoare a programelor, programe care nu înseamnă achiziții într-un an, ci este vorba despre achiziții care se pot întinde pe ani de zile, este vorba de ciclul de producție pentru armament. Nu aș vrea să intru în detalii, pentru că nu este locul potrivit, dar nu ne este clar cum să alegem între diverse arme, mai ales când o asemenea alegere presupune un angajament care nu este singular, nu este numai al unui Guvern. Nu mai vorbesc de faptul că asemenea opțiuni, de fapt, ar trebui să angajeze Parlamentul țării și nu numai un Guvern.

Din acest punct de vedere, eu atât pot să spun ca ministru de finanțe,că noi, în momentul de față (o să dau și un răspuns doamnelor și domnilor parlamentari care au pus această problemă), încercăm să facem o evaluare cât mai temeinică din punct de vedere economic a Proiectului Cobra și să supunem atenției colegilor din cabinet punctul nostru de vedere. Sunt multe întrebări, care, după opinia mea umilă, nu și-au găsit în momentul de față răspunsul.

Este foarte adevărat că între fostele țări comuniste există unele care și-au recucerit piețe, care exportă, există o competiție acerbă pe plan mondial, este adevărat, aceasta nu înseamnă că în mod necesar România trebuie să caute să atingă performanțe, dacă nu poate, și să devină un prim furnizor de armament pe plan mondial. Pentru că, în opinia mea, nu este posibil așa ceva.

Dacă putem, însă, să exportăm pentru a ne acoperi ceea ce este strict necesar, este foarte bine și fără îndoială că va trebui să găsim soluții pentru a sprijini prin comenzi producția unor întreprinderi care sunt în mare suferință în momentul de față, cum este, de pildă, fabrica de la Craiova. Dar vă pot spune că în ultimul timp am încercat să mă aplec mai mult asupra acestor probleme și sunt numeroase întrebări la care nu avem răspunsuri clare.

Din păcate, noi, Ministerul de Finanțe, suntem obligați să elaborăm un buget de stat, care include un buget al Ministerului Apărării, suntem obligați să gândim la o dinamică a bugetului pe anii care vin. Un proiect, de pildă, de anvergura celui care presupune înzestrarea armatei cu elicoptere Cobra obligă Ministerul Apărării să gândească în termeni de dinamică a bugetului pe 5-10 ani. Poate să facă Ministerul Apărării așa ceva?

Domnul Petre Roman:

Trebuie să facă!

Domnul Daniel Dăianu:

Nu știu, eu întreb..., noi am cerut Ministerului Apărării să facă așa ceva.

Domnul Marcu Tudor (din sală) :

Este o prostie!

Domnul Petre Roman:

Trebuie să facă!

Domnul Daniel Dăianu:

Nu mai vorbesc de faptul, iar vă spun dumneavoastră, că nu este clar și va trebui să ne dumirim în analiza pe care o vom face, dacă acest proiect înseamnă achiziție de elicoptere sau, esențialmente, este asimilare în țară, în cea mai mare parte. Este o diferență de la cer la pământ în a produce acest instrument în țară, prin asimilare, versus a-l achiziționa! Deci, sunt o serie de întrebări la care, vă spun, în momentul de față nu am răspunsuri, pentru că nici modul în care și-au găsit ilustrare pe masa noastră de lucru nu ne-a ajutat foarte mult. Însă, analiza pe care am demarat-o, Ministerul de Finanțe, noi o să o supunem atenției Cabinetului și, bineînțeles, și dumneavoastră.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Nemaifiind alte intervenții, vă supun votului anexa în forma prezentată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 38 de abțineri.

În felul acesta, anexa este adoptată în forma prezentată.

Domnul Marcu Tudor (din sală) :

Domnule președinte, ce se întâmplă cu amendamentele acelea?

Domnul Petre Roman:

Fiindcă domnul deputat Tudor insistă, în legătură cu cele prezentate de cei trei colegi care au vorbit, cred că nu ne rămâne decât să luăm în considerare explicațiile și propunerile pe care le are în vedere domnul ministru al finanțelor.

Trecem la Anexa 3/31 - Serviciul de protecție și pază. Poftiți, domnule președinte.

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnilor colegi,

Am revenit în fața dumneavoastră cu anexa pentru Serviciul de Protecție și Pază nemodificată. Data trecută, vineri, era, la ora la care noi discutam aici, întrunit Consiliul Suprem de Apărare a Țării, care știți că a hotărât o diminuare a funcțiilor cu 31%, o diminuare a efectivelor cu 23% și a stabilit un termen de 90 de zile pentru reorganizarea acestei instituții, urmând ca parte din cadre să fie, eventual, trecute la Ministerul Apărării Naționale, la Ministerul de Interne sau SRI.

V-aș propune să votăm această anexă așa cum este, îndreptățit fiind Ministerul Finanțelor și abilitat prin lege, ca urmare a unor decizii care se vor lua, să facă modificările și transferurile în cauză, de sume, iar la rectificare să rezolvăm această problemă.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții? Dacă nu sunt, vă supun votului Anexa nr. 3/31.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 63 de abțineri.

Anexa a fost adoptată.

Trecem la Anexa nr. 3/33 - Administrația națională a rezervelor de stat. Poftiți, domnule președinte.

Domnul Traian Decebal Remeș:

Avem o influență de 168 de miliarde, urmare a votului nostru pentru producerea apei grele la combinatul de lângă Turnu Severin, la Halânga, și achiziționarea în această valoare a respectivei ape grele de către agenție.

Domnul Petre Roman:

Am înțeles. Dacă la această anexă mai sunt alte intervenții? Dacă nu, vă supun votului Anexa nr. 3/33.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? 1 abținere.

Anexa a fost adoptată.

Anexa nr. 3/38 - Secretariatul de stat pentru culte. Domnule președinte1

Domnul Traian Decebal Remeș:

Din cei 10,2 miliarde de lei, reducere la bugetul Camerei, 3 miliarde, Ministerul Culturii i-a dat către Secretariatul de stat pentru culte, se regăsesc în ultima poziție, care în varianta inițială, Culte religioase, apărea cu 129,4 miliarde de lei și acum apare în anexă, ultima poziție: 132,4 miliarde lei pentru culte religioase.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Domnul deputat Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domniile voastre știți foarte bine că această schimbare are ca sursă amendamentul domnului coleg Nicolae Popa și amendamentul meu, dar în care se cerea expres ca suma de 3 miliarde să fie destinată refacerii bisericilor de pe cuprinsul Episcopiei ortodoxe a Harghitei și Covasnei. Iată că, în final, domniile voastre ați acceptat suma respectivă, fără precizarea destinației, ceea ce evident că nu îi poate mulțumi pe ințiatori.

De aceea, vă propun să adăugăm, într-o precizare în subsol, la text, formula următoare: "Include și suma de 3 miliarde de lei, sprijin pentru reconstrucția bisericilor din Episcopia ortodoxă a Harghitei și Covasnei."

Dacă o să vă uitați, în același documentar pe care îl aveți în față, la Anexa 3.08, în subsol, există o precizare de același fel, deci este un precedent: "Include și suma de 0,7 de miliarde lei, sprijin pentru cotidianele de limbă română existente în județele Harghita și Covasna." Există un precedent, deci se poate face o asemenea precizare.

Principiul care cred eu că este normal să funcționeze la baza repartiției sumelor în bugetul de stat este acela "după nevoi". Și nevoile cele mai mari în domeniul acesta al cultelor sunt resimțite în cuprinsul Episcopiei ortodoxe de Harghita și Covasna. Dovadă este faptul că numai pentru această episcopie s-au făcut cele două intervenții, nimeni din sala aceasta nu a mai venit cu vreun amendament pentru alt cult sau pentru altă episcopie. Aceasta este dovada cea mai clară că nimeni nu a resimțit nevoia, numai pentru această episcopie s-a simțit nevoia respectivă.

Vă dau numai trei cifre: în această episcopie sunt în momentul actual 120 de biserici, din care 70%, deci trei sferturi, trebuie grabnic reparate. În caz contrar, în decurs de un an, ele vor fi distruse, vor dispare aceste biserici. Odată cu dispariția bisericii în aceste zone, nu trebuie să insist asupra specificului lor, odată cu dispariția bisericii ortodoxe acolo dispare comunitatea ortodoxă românească. 13 din cele 120 de biserici au fost dărâmate în perioada 1940-44 în timpul ocupației hortyste. Iată cele trei elemente care impun ceea ce v-am spus mai înainte, precizarea respectivă.

Deci, vă rog, domnule președinte, doamnelor și domnilor, nu cerem nimic, nici un ban în plus, dar să se facă precizarea aceasta, pentru ca suma să nu dispară în neant și ca voința dumneavoastră exprimată săptămâna trecută, de acceptare a acestei sume de 3 miliarde, dată cu bunăvoința extremă de Camera Deputaților, să își atingă scopul, să fie sprijiniți românii și biserica lor din Harghita și Covasna. Și vă reamintesc faptul, pe care-l știți foarte bine, că biserica ortodoxă din Harghita și Covasna, din păcate, a rămas singurul sprijin al românilor din aceste două județe.

Domnul Petre Român:

Mulțumim.

Domnul senator Zavici.

Domnul Nicolae Zavici:

Domnule președinte,

Onorat Parlament,

Aș vrea să fiu concis, dar și convingător și pentru aceasta am nevoie de îngăduința dumneavoastră pentru a mă asculta câteva minute.

Prima școală românească din Scheii Brașovului este atestată documentar din 1292 și reconfirmată prin Bula Papală de la 1399. Pe acest loc de veche tradiție culturală și istorie, în anul 1961 se organizează Muezul Prima Școală Românească, ce adăpostește astăzi cel mai mare tezaur muzeistic bisericesc și patrimonial din Transilvania. De-a lungul timpului, această școală a beneficiat de atenția domnilor munteni Neagoe Basarab, Petru Cercel, Mihai Viteazu, Constantin Brâncoveanu. Dintre valorile inestimabile aș aminti doar un omiliar din secolul al XI-lea, al XII-lea, cu texte de Ion Gură de Aur; prima Biblie a rușilor tipărită la Ostrov în 1581 în numai două exemplare; Cronica lui Mihai Viteazu tipărită în anul 1603 la Nurnberg, una din cele mai vechi tipărituri slave din lume, de la 1491, tipărită la Krakovia.

Am amintit o mică parte din tezaurul de istorie și cultură adăpostit aici. Casa Ion Barac, în care funcționează acest muzeu, altă dată impunătoare, acum este o ruină.

Mâine, 27 mai, se împlinește un an de când solicit ajutor pentru salvarea acestui muzeu și acum, după un an de insistență, trebuie să recunosc cu tristețe, desigur, că în afară de amabilități și bunăvoință formală nu am obținut nimic altceva. Între timp, s-a prăbușit și plafonul, lăsând magistrală de acces, nu cercetătorilor, ci rozătoarelor.

În această situație, cred că este timpul ca, după Harghita și Covasna, să vină și Brașovul în atenția dumneavoastră și de aceea propun, fără a cere mult, și un asterisc undeva acolo, pentru că eu nu sunt finanțist, nici măcar nu pot preciza exact unde, pentru că nu știu ce înseamnă transferuri, transferuri neconsolidabile, consolidabile, alte transferuri, dar undeva un asterisc, care să spună în dreptul prevederii bugetare din acel loc, și vă rog să fiți atenți, solicitarea este modestă, "din care 250 de milioane pentru reparații capitale la Muzeul Prima Școală Românească din Scheii Brașovului. Vă mulțumesc. (Aplauze).

Domnul Petre Român:

Doamna deputat Muscă.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Din partea Grupului PNL, în primul rând susținem amendamentul colegului nostru, domnul senator Zavici.

În al doilea rând, în legătură cu amendamentul domnului Țurlea, suntem de acord cu cele trei miliarde acordate Departamentului Cultelor și Ministerului Culturii, dar nu cred în nici un caz că monumentele dintr-un județ se deteriorează și se prăbușesc mai repede decât monumentele din alt județ. Ca atare, o asemenea discriminare pozitivă pentru unele județe nu cred că își are locul aici. Este mult mai firesc și mai corect din partea noastră să dăm această competență Ministerului Culturii și Departamentului Cultelor, să stea la dispoziția domniilor lor cele trei miliarde și să le folosească așa cum cred dânșii de cuviință. Mulțumesc frumos.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Domnul senator Pușcaș.

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Domnule președinte,

Onorat Parlament,

Considerăm binevenită această sumă de trei miliarde de lei pentru Departamentul Cultelor, dar așa-zisa sintagmă de speriatură "Covasna-Harghita" ne deranjează, pentru că nu numai Biserica Ortodoxă din județele Covasna și Harghita are nevoie de ajutor. La fel are nevoie de ajutor de exemplu cultul musulman din județele Tulcea și Constanța sau greco-catoloci din județele Satu Mare și Maramureș sau Biserica romano-catolică din Iași și Suceava. De aceea, noi considerăm că este mai bine dacă va decide soarta acestei sume Departamentul Cultelor. Vă mulțumesc.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

De ce nu au cerut?!

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Tamaș.

Domnul Tamas Sandor:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc.

Onorată Cameră,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Am ascultat și eu cu multă empatie cele prezentate de domnul deputat de la PUNR. Știți și dumneavoastră foarte bine că noi am susținut întotdeauna și susținem și acum acordarea de ajutoare și discriminarea pozitivă, dar cu condiția să fie ajutat cel care are cea mai mare necesitate și să fie favorizat cel care se află în situație precară.

Apreciez gestul antevorbitorilor mei pentru demersurile făcute pentru salvarea și refacerea bisericilor din județele Harghita și Covasna. Totuși, dacă-mi permiteți, am mici rezerve. Nu înțeleg de ce exclusiv Biserica Ortodoxă română să primească ajutor. Vă rog să nu mă înțelegeți greșit. Dacă are nevoie Biserica Ortodoxă, să primească, desigur, dar să analizăm puțin situația.

Precum știți și dumneavoastră foarte bine, în România sunt peste 13 culte recunoscute, printre care desigur și Biserica Ortodoxă, care este de altfel cea mai mare biserică, cu cei mai mulți credincioși. Într-o situație materială mai slabă se află, de pildă, Biserica greco-catolică, care a fost decapitată de regimul comunist sau Biserica unitariană, cu 76 de mii de enoriași în toată țara. Putem să ridicăm și problema Cultului Mozaic sau, de ce nu, problema musulmanilor și așa mai departe.

Deci, accentul, după părerea mea, trebuie pus pe egalitatea între religii, de altfel garantată și de Constituția României. Legea fundamentală subliniază: "Cultele religioase sunt egale și autonome".

Dacă totuși vreți să facem o discriminare pozitivă, atunci trebuie să dăm un ajutor de urgență pentru despăgubirea unor culte în urma dezafectării construcțiilor de cult din satul Bezid, comuna Sângeorgiu de Pădure, județul Mureș, cu ocazia execuției lacului de acumulare. Acolo, pur și simplu, au dispărut biserici. Iată ceva concret și ecumenic, pentru că este vorba de Biseria Ortodoxă Română, Biseria Romano-Catolică și Biseria Unitariană. De altfel, solicitarea a fost făcută de președintele Consiliului Județean Mureș, domnul Ioan Tegone și este estimată chiar la 3,5 miliarde lei. Iată ceva concret, domnule deputat.

A doua problemă, pe care nu pot s-o concept. Spuneți-mi, domnule Țurlea, ce aveți cu Harghita și Covasna? Harghita și Covasna nu sunt în România? Deci aceste județe nu sunt în țara asta? Ce urmăriți, domnule Țurlea? Enclavizarea României? Iată câteva întrebări chiar din discursul...

Domnul Gheorghe Dumitrașcu (din sală):

Nu știți ce vorbiți!

Domnul Tamas Sandor:

...din discursurile dumneavoastră. De ce trebuie neapărat separată teritorial sprijinirea bisericii? Dar dacă totuși vreți acest lucru, țin să vă informez că la capitolul refacerea și reconstituirea bisericilor, Arhiepiscopia romano-catolică din Alba Iulia cere 0,9 miliarde, Episcopia romano-catolică din Oradea 0,4 și așa mai departe, în total 4,6 miliarde, tot de urgență desigur.

În consecință, nu pot nici eu, dar nu poate nimeni cu gândire democratică și europeană să facă discriminări nici pe criterii teritoriale, nici pe criteriu preferențial în materie de sprijinire a bisericilor.

O a treia, și vă asigur și ultima problemă, de data aceasta, domnule Țurlea, ați tras un loz necâștigător ridicând situația bisericilor din județele Covasna și Harghita.

Doamnelor și domnilor colegi,

Aveți și dumneavoastră dreptul să aflați adevărul crunt cum este. Fiind nu numai deputat de Covasna, dar și covăsnean get-beget, țin să precizez următoarele:

În județul Covasna există 215 biserici, din care 57, deci o pătrime, Biserica ortodoxă română, cu un număr de enoriași 50 de mii, deci 21% din populația județului; Biserica romano-catolică 55, deci mai puține biserici decât clădirile Bisericii ortodoxe, cu un procent de enoriași de 37%; Biserica reformată are 78 de biserici cu un procent de enoriași 34%. Dar în situația cea mai precară sunt unitarienii, care sunt de 4,6 procente, cu un număr mai mic de 20 de biserici. Sau Biserica evanghelică, dacă vreți. Și aș putea să continui desigur datele punctuale.

În final și mă scuzați că v-am reținut așa de mult, e clar că nu se poate face discriminare în sensurile ridicate de antevorbitorii mei. Pe noi nu cele trei miliarde ne neliniștesc. Suntem de acord cu acordarea acestei sume la culte. Pe noi ne neliniștește discriminarea evidentă în defavoarea bisericilor aflate în România, cu drepturi egale garantate de Constituție. Așa ceva este inacceptabil pentru noi, dar cred că și pentru dumneavoastră. Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Dumitrașcu.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnule președinte,

Domnilor senatori și deputați,

Onorată presă,

Susțin punctul de vedere exprimat aici de domnul senator Zavici în legătură cu Scheii Brașovului. În comisia noastră am discutat în mai multe rânduri. Cunosc destul de bine problema din punct de vedere istoric. Vin cu o chestiune care, după părerea mea, ar putea să impună o dată în plus un vot comun pe aceeași idee din partea întregului Parlament. Fata mea a venit, după un ghidaj cu italieni și spanioli, din această zonă și mi-a spus următorul lucru: "Tată, la Scheii Brașovului este o minunăție. Nu intra în circuitul turistic, nu era trecut în circuit, dar eu știam ceva și m-am dus cu oamenii acolo". A mai durat după aceea patru zile turul României și oamenii aceia n-au încetat a vorbi despre minunăția românească de la Scheii Brașovului. Omul acela, care ține pe umerii lui cât poate să mai țină acea instituție, este un om care merită toată atenția și tot sprijinul. "Tată", zice ea, "sprijină-l cum poți". Iar eu apelez aici la întreg Parlamentul României să sprijine cum se cuvine. Sunt oameni de mare cultură, sunt oameni care cunosc, unii mai bine decât mine, problema aceasta, să sprijine propunerea pe care a făcut-o domnul Zavici, cu trimitere specială a unui fond pentru muzeul și pentru instituția de românism din Scheii Brașovului.

În a doua problemă, domnilor, aud pentru prima dată că aceia care dorim enclavizarea Harghitei și Covasnei suntem noi, românii. Așadar, noi, românii, dorim enclavizarea!

Domnilor,

Ne credeți chiar atât de lipsiți de simțul rațiunii și de uzul, încât să vă credem, încât să credem aceste plângeri către democrația mondială și către democrația generală? Unde este raportul Harcov, pe care Parlamentul trecut, pe care legislatura trecută l-a întocmit și care n-a trecut niciodată la o analiză mai serioasă și la luarea unor hotărâri?

Așadar, dacă s-ar sprijini biserica românească... deci există în Constituție discriminare pozitivă pentru minorități? Există discriminare pozitivă pentru minoritatea maghiară? Există discriminare pozitivă și în legătură cu existența unui partid politic etnic? Există discriminări pozitive în problema învățământului? Există discriminări pozitive în legătură cu locurile care se dau unei anume minorități?

Toate acestea pot exista, discriminări pozitive, dar pentru românii care se află în minoritate și împotriva cărora, și afirm aici, împotriva cărora se duce o politică sprijinită chiar și de unele instituții, împotriva românilor din Harghita și Covasna, pentru aceștia ar exista o discriminare pozitivă, ca o crimă la adresa democrației? Pentru ce am hotărât noi toți aici acordarea acestor trei miliarde? Pentru bisericile ungurești nedărâmate de nimeni? Nu românii au dărâmat biserici în Harghita și Covasna și știm bine cine, în 1940-44, în numai trei-patru ani de zile, acestea-s cele care au fost dărâmate, dar cele al căror curs a fost întors de la sensul lor firesc, de acelea nu mai vorbim. De batjocorirea românilor și de răstignirea preoților români, de aceia nu mai vorbim.

Nu se poate! Trebuie să există o limită și nu văd de ce un câștig electoral într-o anume parte de lume să ridice posibilitatea unor anume deputați până la a face afirmații de acest fel, că se dorește o discriminare, o discriminare pozitivă pentru români, pentru români în țara noastră, cum este și a lor, la urma-urmei, pentru că e tot aia. Dar de vreme de afirmăm acest principiu al discriminării pozitive în toate domeniile, repet, de ce în acest sens, pentru români într-un singur loc și într-o singură problemă nu poate exista, admit, discriminare pozitivă? De ce atâta intoleranță? De unde vine intoleranța? Dinspre noi românii care suntem 90% în această țară? Dinspre noi, Biserica ortodoxă, care întinde mâna ce se cuvine și Bisericii greco-catolice, care-i tot românească, sau vine din altă parte? Eu zic că e timpul să gândim cu cea mai mare atenție.

Mă întorc către ministrul culturii, care nu e; către primul ministru, care nu e aici; către ministrul de finanțe.

Domnule ministru de finanțe,

Se pot găsi cele două formule, nici eu nu știu, deci declar că nu știu exact formula, am văzut-o, antecedente există, a trecerii ca asterisc privitoare la aceste fonduri legate de bisericile românești din Harghita și Covasna, la fel cum în alte județe vor fi alte biserici, le vom sprijini și pe acelea. Deci, nu fac, sunt cel din urmă om, deasupra mea e Dumnezeu, care m-aude, să mă trăznească dacă sunt împotriva vreunei biserici, dar să mă trăznească dacă sunt împotriva bisericii mele și dacă nu-mi ridic glasul în apărarea Bisericii ortodoxe române, aș fi cel din urmă om! Și sunt convins, domnilor național țărăniști creștini și democrați, că fratele Ion Alexandru, marele român, marele poet, marele național țărănist creștin și democrat, ar fi vorbit cum vorbesc eu acum, în înțelegere față de toată lumea.

Revin.

Domnule ministru al finanțelor,

Respectuos îmi permit să vă sugerez, în măsura în care lucrul acesta este legal și de vreme ce există antecedente, conform tuturor legilor, este legal, ca această sumă de 250 de milioane, eu zic că e suma mică, nene Zavici, 250 de milioane-s cam puține, bre, pentru tot ceea ce trebuie făcut acolo. Aș zice chiar că s-ar merge la dublu și s-ar putea face. O sumă există la urma urmei. Sigur, am mai putea lua de la grupurile defavorizate și a căror plată depășește o mie de miliarde, s-ar putea lua o jumate de miliard din cele o mie cinci sute de miliarde și sunt convins că nu s-ar opune nici ei, pentru această citadelă românească. Unu la mână. Și, doi, în legătură cu bisericile românești din Harghita și Covasna, s-ar putea face această trimitere directă, pentru că însăși Camera, în nețărmurita ei generozitate și permiteți-mi să spun că mă-nchin cu tot respectul pentru acest gest, însăși Camera Deputaților a cedat aceste trei miliarde pentru așa ceva și nu pentru un abur. Pentru contururile bisericilor românești din ruină și nu pentru un abur al bisericii universale. Vă rog să mă credeți, așa am crezut atunci când am susținut, așa am crezut când am citit această hotărâre înțeleaptă a Camerei, care este în stare să cedeze și repet, am tot respectul pentru dânsa și pentru membrii de indiferent ce coloratură politică.

Deci, în acest context, domnule ministru al finanțelor, respectuos îmi permit să se treacă deci o sumă pentru Scheii Brașovului, o sumă cu un asterisc, cu o trimitere anume, pentru că se pierde. Se pierd ele mii de miliarde, darămite niște biete 250 sau 300 sau 400 de milioane și, de asemenea, cele trei miliarde să se treacă în mod expres pentru Biserica românească aflată în dificultate și să nu ne facem că nu știm. Chiar, domnilor colegi, ne facem că nu știm. Să ne bată Dumnezeu, că el ne dă știința să știm, iar noi ne facem că nu știm. Noi suntem împotriva lui Dumnezeu, care ne dă știința să știm. Vă mulțumesc frumos pentru atenția pe care mi-ați acordat-o.

Domnul Petre Roman:

O intervenție de procedură, domnul deputat George Șerban.

Domnul George M.Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi ne-am propus la începutul acestei ședințe, inclusiv cu acordul domnului senator Dumitrașcu, să ne încadrăm într-un anumit program. Este în egală măsură și meritul opoziției și al majorității că până acum am reușit.

Eu vă rog să vă prevalați de art.26 din Regulamentul comun și, cu excepția susținătorului amendamentului, care are dreptul să-și dezvolte ideea, celor care vin să susțină acest amendament în continuare să le limitați în timp durata discuțiilor. Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Sigur că acest articol din regulament permite. Eu, în orice caz, într-o primă intenție, rog pe cei care vor să intervină să se limiteze la susținerea sau dimpotrivă a acestei propuneri în cuvinte cât mai concise. Dacă nu, voi supune la vot ulterior sistarea discuțiilor. Deocamdată, rog ca să nu se prelungească discuțiile, transformându-se în discursuri parlamentare, care nu cred că-și au locul aici în momentul acesta.

Domnul deputat Popa Nicolae.

Domnul Neculai Popa:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Eu am fost autorul acestui amendament cu privire la suplimentarea unor sume din bugetul Camerei Deputaților pentru sprijinirea în primul rând a învățământului, sume care nu s-au aprobat, și, în al doilea rând, pentru susținerea Bisericii ortodoxe în cele două județe, Harghita și Covasna. Vă spun cu toată sinceritatea că nu o fac pentru campania electorală, nici pentru a capta capital politic. Eu sunt deputat din partea județului Alba și, ca atare, nu am nici un fel de interes. Dar ceea ce spunea și domnul senator Dumitrașcu, noi am discutat aici un raport Harghita și Covasna, am și făcut o moțiune pe această temă și bineînțeles că și actualul Guvern s-a deplasat în cele două zone, unde au constat și au văzut foarte clar care-i situația de acolo și s-au promis măsuri de sprijinire și de susținere a unor programe și obiective din cele două zone. În această situație, pentru dezamorsarea discuțiilor, care vor avea loc poate și în continuare, eu susțin amendamentul propus și de domnul Țurlea, să facem și să includem un asterisc la Anexa 3/38, așa cum am făcut și la Anexa 3/08, în care să facem trimitere directă pentru a preciza unde vor merge clar aceste sume și ce cuantum vor avea aceste sume. Și, de asemenea, aș propune ca domnul secretar de stat Anghelescu, care este prezent aici, secretar de stat la Departamentul de culte, să vină la microfon, să ne spună poziția domniei sale și cam cum vede rezolvată această problemă. Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Rădulescu Zoner.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Grupul parlamentar PNL și-a expus punctul de vedere privind obiectul acestei discuții, deci ca textul să rămână cel care este.

Eu am venit la microfon doar un minut...

Domnul Petre Roman:

Procedură?

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Nu, nu. Am venit doar să spun următorul lucru. În cazul în care plenul nu agreează formula actuală și se ajunge să se facă o specificare printr-un asterisc oarecare privind destinația sumelor, sumei respective, în calitatea mea și de deputat care am votat pentru a renunța noi la acea sumă de bani, susțin amendamentul privind alocarea unei sume pentru muzeul și biserica din Scheii Brașovului. Cel puțin profesia mea mă obligă să fac acest lucru. Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Domnul senator Ciurtin.

Domnul Costică Ciurtin:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Desigur, se dezbate o problemă deosebită și sunt argumente pro și contra pentru susținerea amendamentului cu privire la sprijinirea Bisericii ortodoxe române din cele două județe. Permiteți-mi într-un timp foarte scurt să vă dau câteva aspecte care vin în sprijinirea acestui amendament.

Domnii care au luat cuvântul anterior și spre deosebire cei de la UDMR au vrut să ne convingă despre anumite fapte. Aș vrea însă să le aduc aminte faptul că, după reforma lui Luther pe la 1517, singura populație din Transilvania care nu a aderat la toate aceste precepte reformiste ale bisericii din secolul XVI a fost populația românească. N-au trecut nici la reformați, nici la unitarieni, nici la calvini, nici la protestanți, nici la o altă formă de confesiune religioasă. A fost modalitatea prin care populația românească și-a păstrat limba și tradiția. Nu s-a putut pătrunde în sufletul și în spiritualitatea românilor din Transilvania pentru deznaționalizarea lor. Singura modalitate de existență și de perpetuare a ființei românești în Transilvania a fost credința în Dumnezeu și în religia ortodoxă, națională astăzi, și religia care ne-a călăuzit două milenii.

Desigur, în cursul istoriei, lucrurile au evoluat și, așa cum știți dumneavoastră, la 1700 s-a produs, din considerente politice, o dezmembrare a bisericii tradiționale românești, ajungând la separarea populației române pe temeiul religios, creându-se Biserica Greco-Catolică și care, spun acum pe scurt, aș întreba dacă - cu toate că este românească și vrem ca aceasta să se unifice cu ceea ce are spiritualitatea religioasă românească astăzi, dacă acestă biserică a avut biserici în anul 1700, când a trecut la greco-catolicism...

Domnul Petre Roman:

Domnule senator.... domnule senator....

Domnul Costică Ciurtin:

.... de unde au luat aceste biserici ca lăcașe de cult.

Domnul Petre Roman:

Domnule senator, îmi pare rău să vă întrerupt, însă nu sunteți la subiect.

Domnul Costică Ciurtin:

Da, acum intru în subiect.

Domnul Petre Roman:

Vă rog, nu sunteți la subiect și vă rog să reduceți la subiect intervenția dumneavoastră.

Domnul Costică Ciurtin:

Da, acum sunt la subiect. Deci, trec peste aceste probleme și aș vrea să vin în actualitate.

Dumneavoastră cunoașteți faptul că una din instituțiile fundamentale ale statului român în care poporul are o încredere deosebită este biserica națională. În vizitele pe care le-au făcut diverse formațiuni politice în cele două județe, inclusiv Guvernul actual, și-au dat seama de faptul că o mare parte a populației românești de acolo și-a pierdut limba, dar nu și-a pierdut credința.

Ei se declară și astăzi ortodocș, dar nu au lăcașe de cult. Bisericile românești, în timpul ocupației hortist, au fost distruse. Numai în județele Covasna și Harghita 13 biserici românești au fost distruse din temelii.

În al doilea rând, vă întreb pe dumneavoastră, domnilor care nu vreți să ne arătați realitatea, ce s-a întâmplat cu monumentele istorice și cu bisericile în 1989-1990? Cineva și-a luat angajamentul că va repune pe picioare biserica românească din aceste două județe? Cine le-a distrus? Cum le-a distrus? Cine și-a bătut joc de Bălcescu și alte figuri ale Panteonului eroic românesc.

Nimeni nu vrea să le considere și să le ia în considerare în bugetul de astăzi al României. Bisericile sunt în același fel. Noi venim și sprijinim, cred că tocmai ceea ce ne lipsește, adică ne lipsește pentru populația românească de acolo biserica unde să se manifeste credința lor și naționalitatea lor. Iar discriminarea pozitivă, de care vorbea un antevorbitor aici, cred că este pentru dânșii, nu pentru noi. Și dacă este pentru dânșii o discriminare pozitivă, atunci minoritatea românească de acolo trebuie să se bucure de aceleași precepte ale acestui concept de discriminare pozitivă, așa cum dânșii se bucură de aceste precepte în întreaga Românie.

Domnul Petre Roman:

Domnule senator, vă rog să vă referiți la chestiunea în cauză. E vorba de un amendament privitor la acordarea unei sume destinate refacerilor unor biserici.

Domnul Costică Ciurtin:

Da, sigur că da, la aceasta mă refer. V-am spus ceea ce trebuia să vă spun și, deci, vom susține acest amendament de ridicare a Bisericii Ortodoxe Române sau Greco-Catolice din cele două județe.

Nu se mai poate discuta în alt fel decât așa: sprijinirea spiritualității și a credinței românești în aceste două județe.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Avem intervenție la procedură. Domnul senator Blejan.

Domnul Constantin Blejan:

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

Cred că s-au adus argumente suficiente și, în numele grupurilor parlamentare liberale, cerem sistarea discuțiilor și trecerea la procedura de vot.

(Domnul deputat Petre Țurlea se îndreaptă spre microfon)

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Un drept la replică.

Domnul Petre Roman:

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți, domnule deputat, să fac ceea ce consider eu că trebuie să fac. Ceea ce consider eu că am de făcut...

Un drept la replică nu aveți de ce, nu ați fost nici o clipă menționat. (Rumoare, agitație, vociferări.)

Nu cred că ați fost menționat, deci, nu pot să vă dau drept la replică.

Stimați colegi,

Cred că ar fi regretabil ca pe marginea dezbaterii Legii bugetului de stat și într-un moment în care, de fapt, se încearcă un fapt pozitiv, să încingem spiritele pe o temă, care, oricum, nu poate fi rezolvată aici.

Eu nu doresc să intervin în sensul propus de domnul senator Blejan, însă doresc să atrag atenția acelora care intervin că drastic voi limita luarea de cuvânt, dacă aceasta nu se referă la scopul amendamentului.

De altminteri, am să cer în acest moment și părerea domnului secretar de stat de la Culte, ca să ne spună în ce fel consideră dumnealui că aceste fonduri ar trebui utilizate.

Domnule secretar de stat aveți cuvântul. Poftiți, domnule secretar de stat.

Domnul Gheorghe Anghelescu:

Nu știu dacă se știe că banii aceștia care au fost de la buget, după 1990, au fost împărțiți în mod echitabil, după Legea bugetului, după Legea recensământului.

Cum și în alte țări se împart banii pe confesiuni, așa și noi am procedat după 1990. Dacă astăzi vom încerca să alocăm pentru anumite eparhii, pentru anumite culte, pentru o anume biserică mai mulți bani, celelalte biserici își vor pune semne de întrebare. Deci, o repartizare, prin Legea bugetului, de sume de bani importante către eparhii anume, ar crea dispute acolo. Noi, în cazul acesta, am crea dispute în teritoriu, care nu mai pot fi controlate. Eu am vorbit cu episcopul locului, la Covasna - Harghit, și am explicat situația că prin Legea bugetului nu pot, în condițiile actuale, să fie repartizate aceste 3 miliarde. Sunt în total 12 miliarde. Noi avem în construcție 1000 de biserici, deci, trebuie să avem viziunea de ansamblu, în țară, nu numai... Situația de acolo o cunosc foarte bine. Am fost și în teritoriu, de curând, acolo. Însă nu putem să trecem cu vederea ce se întâmplă în Botoșani, Gorj, Slobozia - și în alte zone unde sunt probleme -, Teleorman, cum a fost dimineață o discuție telefonică cu episcopul locului, să alocăm 3 miliarde numai într-o zonă în țară.

Noi am crea probleme la nivelul țării nu numai în raport B.O.R. cu alte biserici, ci în Biserica Ortodoxă Română, înlăuntrul ei. Deci, sunt probleme la nivelul eparhiilor. Se construiec 1000 de biserici în țară și sunt foarte multe probleme în această privință, cu susținerea financiară. Problema este delicată. Nu consider utilă această repartiție expresă de 3 miliarde către Covasna - Harghita prin Legea bugetului.

Pot fi, în schimb, posibilități de ajutorare prin ordonanță de Guvern și hotărâre de Guvern. Deci, acolo este o altă situație și acolo statul alocă cum dorește. Dar, în privința aceasta, nu vrem să depășim această formulă de împărțire, care după 1990 a fost conform recensământului și conform nevoilor eparhiilor.

Deci, acolo se construisc, să zicem 15-20 de biserici, și în țară se construiesc 1000. (Vociferări).

Domnul Petre Roman:

Domnule secretar de stat, vă rog să aveți amabilitatea, totuși...

Stimați colegi, stimați colegi,

Atunci când veți considera că trebuie să interveniți, trebuie să o faceți cu mijloace regulamentare.

Deci, domnule secretar de stat, totuși e vorba de suplimentarea cu o sumă nu mică, nu minoră. Trebuie să spuneți unde intenționați să dați acești bani, ca să fie parlamentarii lămuriți.

Domnul Gheorghe Anghelescu:

Am explicat. Sunt 9 miliarde alocate inițial, cu 3 sunt 12 miliarde. Deci, acești bani vor merge către aproape 1000 de biserici în construcție. Deja oricum sumele sunt destul de limitate, sumele alocate prin Departamentul de Stat pentru Culte. Dorința mea este ca acești bani - și nu numai a mea, ci a specialiștilor din domeniu, a Cultelor... Deci, noi, dacă sprijinim, nu sprijinim interese politice, interese anume, pe o zonă sau pe un partid anume, ci interesele bisericilor și, în această situație, trebuie să repartizăm acești bani către toate cultele și către toate eparhiile. Deci, avem în vedere o repartiție echitabilă, conform recensământului, care, după cum știți bine, a fost respectat în toți anii anteriori, și în guvernarea '90-'96 și după '96 încoace.

Domnul Petre Roman:

Vreți să consultați și înaltul cler bisericesc al bisericilor recunoscute de stat.

Domnul Gheorghe Anghelescu:

Repartiția aceasta este echitabilă, în sensul că statul oferă acești bani pentru a sprijini toate bisericile din teritoriu.

Domnul Petre Roman:

Da. Bine. Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Dorește să intervină și doamna secretar de stat de la Ministerul Culturii, doamna Berza, în legătură cu situația din Schei.

Doamna Maria Berza:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac numai o mică precizare în ceea ce privește situația de la Scheii Brașovului. Acolo este vorba de un întreg complex care ține de Protoieria Brașov - este vorba de Biserica din Schei și de Casa Parohială, care sunt restaurate de către biserică și Departamentul Cultelor, iar Ministerul Culturii este de acord cu alocarea unei sume între 200 și 250 de milioane pentru restaurarea vechii școli din Schei, în prezent muzeu.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Stimați colegi,

Suntem în fața următoarei situații: există două propuneri. Există propunerea care este susținută și de comisii și de domnul secretar de stat de la Culte, ca suma suplimentară de 3 miliarde să fie distribuită în funcție de necesități, pe ansamblul bisericilor care se construiesc sau necesită reparații, după cum există propunerea făcută de mai mulți deputați, ca această sumă să fie alocată bisericilor din județele Harghita și Covasna, și voi supune la vot ambele variante. Fiți fără grijă!

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Solicit un drept la replică.

Domnul Petre Roman:

Nu pot să vă dau un drept la replică, nu vi s-a menționat numele și nu s-a referit la această chestiune.

Din sală:

A fost de trei ori....!

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

Dacă ați fi fost menționat... Eu n-am nimic împotriva acestei situații, dar vă rog să mă credeți că intenția mea este să ducem lucrurile la bun port, adică să intrăm în ape mai liniștite.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Și a mea este la fel, dar trebuie să replic la o jignire...

Domnul Petre Roman:

Considerați că ați fost jignit?

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Bineînțeles.

Domnul Petre Roman:

Poftiți!

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Dreptul acela la replică este la o jignire, la cea mai gravă jignire care se poate aduce unui membru al Parlamentului României, aceea că un membru al Parlamentului României vrea să rupă o parte din teritoriul țării și să-l enclavizeze sau să-l despartă de teritoriul țării.

Această jignire mi-a fost adusă la acest microfon acum un sfert de oră de către domnul deputat Tamás, de Covasna.

Este cu totul și cu totul absurdă o asemenea jignire. Domniile voastre, mai ales cei care mă știți de mult, știți foarte bine că ea este, poate să fie etichetată foarte bine ca o aberație.

Vreau să răspund, însă, foarte clar, și domniile voastre știți foarte bine că există o politică a unui partid, politică bine precizată în acest sens. Vă citez: "Reporterul ziarului "Adevărul" l-a întrebat pe domnul ministru Birtalan Ákos: credeți că Harghita și Covasna sunt în România? Domnul Birtalan Ákos a răspus: Poate că sunt".

Cine vrea să enclavizeze sau să rupă România? Eu sau acest partid?

Domnul Petre Roman:

Da. În acest moment trecem la vot. Avem cele două variante pe care le-am precizat. Deci, vă supun.....

(Domnul Ioan Bivolaru se îndreaptă spre microfon).

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

O chestiune de procedură....

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat....! La procedură. Vă atrag atenția că dacă nu e de procedură, nu vă dau cuvântul.

Poftiți! Vă rog. Domnul deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Ați anticipat că dacă nu o să fiu la procedură nu o să-mi dați cuvântul.

Domnule președinte,

O problemă de procedură, totuși, față de colegi. În urma deplasării acelei comisii parlamentare în Harghita și Covasna s-a pornit cu această propunere, acceptată și votată de Camera Deputaților, de reducere din bugetul Camerei Deputaților a sumei de 10 miliarde de lei. În condițiile acestea, aici s-au făcut și alte propuneri, chiar din partea onoranților colegi din partea Senatului, pentru a distribui din această sumă în alte direcții sau în direcții similare. Noi susținem o astfel de propunere din partea dumnealor, dar să reducă și dumnealor din suma respectivă, din bugetul Senatului.

În aceste condiții putem accepta. Deci, este o problemă de procedură, să se delimiteze distribuirea acestei sume numai în zona ...

Domnul Petre Roman:

Evident că nu e de procedură....!

Domnul Ioan Bivolaru:

... pornită din propunerea Camerei Deputaților.

Domnul Petre Roman:

Evident că nu e de procedură, domnule deputat. Dar, nu-i nimic. Ați avut ceva de spus.

Deci, există cele două propuneri. Am să supun votului amendamentul prin care se cere ca suma de 3 miliarde, suplimentară, să fie alocată în mod special, direcționat către reparara bisericilor din Covasna și Harghita.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Poftiți, vă rog. Se numără, aveți răbdare!

104 voturi pentru. Insuficiente pentru a adopta acest amendament.

Vă supun votului anexa, așa cum este ea prezentată.

Cine este pentru?

Din sală:

UDMR bravo!

Domnul Petre Roman:

Vă rog să țineți mâinile sus, ca să se poată număra, așa cum a fost și cazul puțin mai devreme.

158 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să vă exprimați voturile împotriva acestei anexe. Hai să numărăm.

27 de voturi împotrivă.

Abțineri?

76 de abțineri.

În ce mă privește, m-am abținut, cu convingerea că cel puțin o parte din fonduri vor merge și pentru Covasna - Harghita, fără a fi discriminate celelalte. (Aplauze.)

Deci, anexa a fost adoptată.

Vă mulțumesc.

Doriți să intervenți? Domnule deputat, la ce doriți să interveniți?

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, domnule președinte. Dumneavoastră ați supus la vot întâi amendamentul domnului deputat Țurlea....

Domnul Petre Roman:

Da.

Domnul Acsinte Gaspar:

.... și după aceea ați supus la vot anexa, în ansamblul ei, așa cum a fost refăcută pe baza amendamentelor din ședințele anterioare.

Deci, să se consemneze că cel de-al doilea amendament care a fost prezentat aici n-a fost supus la vot și, deci, să nu se înțeleagă că automat se va face acea defalcare pentru Scheii Brașovului.

Domnul Petre Roman:

Ce anume nu a fost supus la vot, domnule deputat, că n-am înțeles. A, vorbiți de cel cu Scheii Brașovului...!

Domnul Acsinte Gaspar:

Păi, da, și acela a fost supus la vot?

Domnul Petre Roman:

Anume?

Domnul Acsinte Gaspar:

Păi, a fost supus la vot amendamentul respectiv, care a fost prezentat aici de domnul senator.... îmi scapă numele.

Domnul Petre Roman:

Cel cu Scheii Brașovului nu l-am supus la vot pe baza...

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, nu l-ați supus la vot, ați supus la vot numai acel amendament al domnului deputat Țurlea, și după aceea ați supus votului anexa, așa cum este.

Eu înțeleg că anexa va trece așa cum a fost refăcută în urma amendamentelor care s-au făcut vinerea trecută.

Domnul Petre Roman:

Nu. Eu am spus că am votat această anexă, așa cum este ea prezentată, în forma modificată.

Dacă solicitați un vot pentru amendamentul cu privire la Scheii Breașovului, aici eu am luat în considerare răspunsul dat de doamna secretar de stat de la Ministerul Culturii, care a spus că are în vedere și se operează, se instrumentează aceste reparații.

Dacă considerați că amendamentul trebuie totuși votat, eu îl supun votului. Însă, în aceste condiții, trebuie să identificăm sursa de venituri.

Poftiți, domnule senator. Din banii aceia, dar nu e pe anexa asta.

Domnul Nicolae Zavici:

Domnule președinte și onorat Parlament,

Sigur că nu a fost depus amendamentul meu așa cum era normal să fie depus pentru a se vota, pentru că nu există nici un fel de autoritate juridică care să arate că amendamentul meu a fost respins. Deci, votul este obligatoriu pentru că el reprezintă un amendament legal făcut.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Nu, eu n-am contestat acest lucru, domnule senator, numai că în acest moment problema este care este sursa.

Deci, dacă sursa este din... (Domnul deputat Acsinte Gaspar se îndreaptă spre microfon)

Domnule deputat, vă rog să aveți răbdare... Dacă nu mă lăsați să intervin și vă mișcați tot timpul în fața mea, nici eu nu pot să... Mai ales că dumneavoastră sunteți un procedurist recunoscut și atunci îmi fac și eu probleme.

Încă o dată: suma cerută era de 250 de milioane de lei. Dacă această sumă este preluată din cele 3 miliarde, este un lucru care ar fi trebuit acceptat, votat și de comisii și de secretarul de stat în discuția care a avut loc. Sigur, eu sunt de acord să supunem votului acest amendament care se referă la faptul că din cele 3 miliarde se preiau 250 de milioane, care se transferă la Ministerul Culturii. Ăsta este amendamentul, nu?

Poftiți, domnule deputat. Vă rog. Nici o problemă. Vă rog, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, domnule președinte. În Anexa aceasta nr.3/38....

(Domnul senator Nicolae Zavici se îndreaptă spre microfon).

Domnul Petre Roman:

Domnule senator, dacă veți dori a interveni ori de câte ori... nu se poate așa, vă rog să mă credeți...

Domnul Acsinte Gaspar:

... referitoare la Secretariatul de Stat pentru Culte, ultima poziție "Culte religioase" s-a prevăzut suma de 132,400 miliarde. În această sumă este inclusă și suma de 3 miliarde. Deci, nu putem spune că luăm cele 250 de milioane din cele 3 miliarde.

Cele 250 de milioane se iau din suma totală de 132,400 miliarde, care este ultima poziție în anexă.

Domnul Petre Roman:

132 de miliarde 400...

Domnul Acsinte Gaspar:

în cele 132 au fost incluse cele 3 miliarde.

Deci, din această sumă totală se pun la dispoziție...

Domnul Petre Roman:

Și se transferă la Ministerul Culturii...

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu, nu, nu! Rămân la Culte.

Domnul Petre Roman:

Am înțeles. Deci, sunt cele care rămân la Culte.

Domnule senator, (adresându-se domnului senator Nicolae Zavici) dați-mi voie, ca să-mi exercit meseria, da? Deci, amendamentul pe care înțeleg că trebuie să-l supun la vot este ca în aceste 132,400 miliarde să fie incluse 250 de milioane, în mod special, pentru Biserica din Scheii Brașovului. Corect?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Vă mulțumesc.

În consecință, trecem la Anexa nr.3/60, care se referă la "Acțiuni generale - Ministerul Finanțelor".

Poftiți, domnule președinte.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Dacă-mi permiteți, urmare a votului precedent, vom pune o steluță la suma asta și vom scrie "Notă", jos, "din care 250 de milioane pentru muzeul școlii de la Schei", ca să fie rezolvată.

La Anexa nr.3/60 avem o influență combinată și o creștere totală de 14,3 miliarde, compusă dintr-un transfer consolidat, acordat pentru județul Teleorman în urma unui amendament prezentat, și din 5 diminuări. Prin voturile noastre s-au dat la Academia Română - 3 miliarde, la un spital de la Iași - 3 miliarde, la românii de pretutindeni - 2 miliarde, la Secretariatul de Stat pentru Handicapați - 0,5 miliarde și la Audiovizual - 0,2 miliarde. Deci, în total 8,7.

Toate modificările de aici sunt urmare a celor ce v-am spus și a voturilor dumneavoastră.

Domnul Petre Roman:

Se înțelege. Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt alte intervenții, vă supun votului Anexa nr.3/60.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotriviri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Abțineri? 7 abțineri. Vă mulțumesc.

Anexa a fost adoptată.

Anexa nr.3/62, care se referă la Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare.

Domnule președinte.

Domnul Decebal Traian Remeș:

La această anexă nu avem nici o modificare de cifre. Este trecut în forma nouă pluralul în loc de singular, la antet, iar pe ultima pagină, "la partea a IV-a", în loc de "partea I" și denumirea corectă. A fost o greșeală de dactilografiere inițială.

Domnul Petre Roman:

Am înțeles. E limpede.

Deci, vă supun votului Anexa nr.3/62. Vă rog să vă exprimați votul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? 6 abțineri. Vă mulțumesc.

Anexa a fost adoptată.

Trecem la Anexa nr. 5. Anexa nr. 5 este neschimbată. Se referă la sumele defalcate din impozitul pe salarii.

Vă rog să vă exprimați votul.

Cine este pentru?

Aveți o intervenție? Poftiți, domnule deputat Trifu Romeo.

Vă rog, domnule deputat. Vă rog să mă iertați că nu v-am remarcat.

Domnul Romeo Marius Trifu:

Nici o problemă.

Domnule președinte al Senatului,

Domnule vicepreședinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi parlamentari,

Dacă am venit la acest microfon poate par puțin naiv, puțin desuet sau mai știu eu cum și mă adresez, totuși, dumneavoastră cu niște chestiuni de principiu, în primul rând, pentru că eu am venit aici nu să pledez neapărat cauza județului Sibiu, ci, în general, a tuturor județelor care au fost flagrant nedreptățite cu ocazia distribuirii bugetului.

Vreau să remarc că, din păcate, în Parlamentul României s-au instaurat, pe bază de rutină, s-au instaurat niște cutume care ne-au condus, zic eu, - și cred că zic pe bună dreptate! -, la o anumită tiranie a unor comisii care sunt sesizate în fond, fie în Camera Deputaților, fie în Senat. Așa s-a ajuns la exprimările care s-au făcut aici de către președinții celor două comisii, ceva de genul "Cu asta trebuie să fiți mulțumiți, altceva nu se mai poate discuta".

Mie mi se pare că această chestiune este profund dăunătoare, pentru că, iată, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, din care fac parte, a agreat foarte multe sau destul de multe astfel de propuneri, care au părut absolut judicioase, și ele au căzut la ghilotina discuțiilor din comisiile financiare care, de fapt, s-au făcut părtașele propunerilor pe care Guvernul și Ministerul Finanțelor le-au făcut, cu ocazia bugetului.

Eu vreau să reținem că potrivit art.62 din Constituție, competența aprobării bugetului este a Parlamentului României.

Ceea ce face Ministerul Finanțelor, ceea ce face Guvernul este o propunere tehnică și, în fond, noi suntem cei care hotărâm cum trebuie să fie și cum trebuie să arate acest buget al României.

Așa că excluderea mi se pare că este deplasată.

În al doilea rând, este o chestiune deosebit de importantă.

La construirea acestui buget, în jurul mesei pe care se tăia cu ață mămăliga de către ministrul finanțelor, cu porție pentru fiecare, au fost acolo toți reprezentanții interesați, mai puțin reprezentanții teritoriului, respectiv ai municipalităților din România, ai consiliilor județene.

Și atunci, bineînțeles că cine lipsește, rămâne, categoric, pe dinafară.

Deci, să trec acum la chestiuni de natură eminamente tehnică. Și, domnule președinte al Senatului, dacă am îngăduința dumneavoastră și dacă am și înțelegere din partea celor doi președinți ai celor două comisii pentru finanțe, aș vrea să mă refer, pentru Sibiu, și la Anexa nr. 5 și la Anexa nr. 6, ca să nu mai trebuiască să revin încă o dată la microfon, să consum timpul.

Domnul Petre Roman:

Vă rog să vă referiți numai la Anexa nr. 5.

Domnul Romeo Marius Trifu:

Bun. Atunci am să mă refer numai la Anexa nr. 5.

Deci, la ora actuală, s-au operat reduceri față de acceptul inițial, din septembrie, dat de Ministerul Finanțelor față de fundamentările depuse de județul Sibiu, reduceri de 48%.

Și, ceea ce este mai grav, și eu insist ca din aceste sume defalcate să se repună, să se suplimenteze cu 14,5 miliarde partea județului Sibiu, de actualmente numai 104,3 miliarde, care se referă la problemele de asistență socială.

Argumentele mele sunt că la ora actuală, în Sibiu, cu o rețea foarte dezvoltată, există două leagăne de copii, 7 case de copii, 5 cămine-spital de bătrâni și singurul cămin din România pentru copiii cu handicap sever.

Deci, propunerea pe care o susțin, și care este absolut justificată, este de suplimentare, de la 104,3, cu încă 14,5 miliarde.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat, sigur că acest amendament a fost respins de comisie.

Am văzut amendamentul dumneavoastră, în care cereați ...

Domnul Romeo Marius Trifu:

Amendamentul a fost agreat de Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic ...

Domnul Petre Roman:

Nu, domnule deputat. Mă refer la Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Domnul Romeo Marius Trifu:

La buget-finanțe a fost respins. Și l-am redus, față de propunerea inițială, doar la 14,5 miliarde, absolut necesare.

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

Cred că veți conveni, alături de mine, că asemenea propuneri pot veni din partea tuturor parlamentarilor, relativ la toate județele.

Așa că, dați-mi voie să supun votului dumneavoastră anexa cu defalcarea care a fost gândită de Ministerul Finanțelor și comisiile pentru buget-finanțe, pentru că, altminteri, intrăm într-o dezbatere absolut plină de hățișuri și fără sfârșit. Fiecare poate aduce argumente în favoarea propriului județ. Vă rog să convenim asupra acestui lucru.

Deci, vă propun să votăm anexa în acest fel, chiar dacă aceasta înseamnă că unele lucruri nu vor fi tocmai în regulă, dar, dacă nu s-a ajuns până acum la o altă formulă, de aici încolo, noi, în plen, nu putem ajunge la nici un fel de formulă convenabilă.

Cine este pentru această anexă? Eu vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 17 voturi împotrivă. Vă mulțumesc.

Abțineri? 21 de abțineri.

Anexa a fost adoptată.

În același timp, să-mi dați voie să supun votului dumneavoastră, cred că este necesar, Anexa nr. 3, în ansamblu, pentru că noi am votat toate punctele Anexei nr. 3, dar nu am dat și votul în ansamblu.

Deci, vă rog să-mi dați voie să supun votului, acum, Anexa nr. 3, în ansamblu.

Cine este pentru? Eu vă mulțumesc.

împotriviri? 9 împotriviri.

Abțineri? 47 de abțineri.

Anexa nr. 3 a fost adoptată.

Anexa nr. 6.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Domnul Traian Decebal Remeș:

La Anexa nr. 6 este o modificare la total și la județul Teleorman, pentru "total transferuri cu destinația investiții", un plus de 23 miliarde, urmare a unui amendament aprobat de noi anterior, la discuția pe articole.

Domnul Petre Roman:

Dacă sunt intervenții?

Da, poftiți, domnule Cristea.

Domnul Marin Cristea:

Stimați parlamentari,

Este vorba de amendamentele la Anexa nr. 6, care au fost făcute de mai mulți parlamentari și însușite de comisiile de specialitate pentru administrația publică, de la Cameră și Senat, și prezentate ca susținere comisiilor de specialitate pentru buget-finanțe, de la Cameră și Senat.

În această Anexă nr.6, practic este exprimat unul din eforturile pentru îmbunătățirea condițiilor de viață în localități și, cu precădere, mă refer la lucrările care condiționează și îmbunătățesc viața. Este vorba de apă, canal, acces la locuințe.

Între acestea, observând și analizând puțin mai atent, importanța, într-adevăr, care s-a dat acestor lucrări de infrastructură pentru îmbunătățirea calității vieții, vom observa, folosind însuși indicele acesta deflator cu care s-a calculat inflația de la o etapă la alta, observăm că, mai ales Cap. "Investiții" din această anexă de transferuri, în cel mai bun caz, se situează la 75% din nivelul cheltuielilor din anul 1997.

Și cu aceasta, de fapt, se încheie sau se trece la al doilea an de coborâre a nivelului de execuție și de finanțare a lucrărilor din această categorie.

Spun aceste lucruri, pentru că în susținerea bugetului de până acum au mai fost făcute intervenții, și de mine și de către alții, în sensul majorării volumului de investiții pentru infrastructura localităților, de natura a 1.000 de miliarde, urmărind, în primul rând, o apropiere de nivelul cât de cât necesar, o apropiere de nivelul de execuție și de finalizare necesar, a diverselor lucrări, și, în același timp, de îmbunătățire reală a condițiilor, dar mai ales de relansare a procesului investițional.

S-au propus între altele o dată, ca sursă de finanțare, resursele create prin eventuala majorare a nivelului produsului intern brut, deci de creștere a economiei, și nu de decădere; s-a propus, a doua oară, ca sursă, diminuarea cheltuielilor pentru subvenționarea... mai ales a unor cheltuieli pentru datoria publică, și mai ales către agenții care și-au cheltuit banii fără să și motiveze și, de fiecare dată, până acum, s-a răspuns - între altele - că dezvoltarea economiei nu se face la ordin, și eu cred acest lucru, că uneori nu este oportună investiția propusă și, în același timp, vreau să îmi exprim punctul de vedere că astfel de "dictări" sau "ordine" de dezvoltare a economiei, nu sunt proprii activității guvernamentale, așa cum s-a propus.

Dar, în același timp, vreau să îmi exprim punctul de vedere că dezvoltarea economiei este legată, și mai ales aceea pe care vrem noi s-o creăm, este legată de piață, și, dacă investițiile nu au un caracter de vector al dezvoltării economice, "piață" pentru economia de piață nu există. Și, atunci, nu facem altceva decât să profanăm noțiunea sau să-i pierdem sensul.

De aceea, vin și susțin, alături de alte 26 de județe, creșterea valorii investițiilor pentru infrastructura localităților din Anexa nr. 6, Cap. "Investiții", din nou, cu 1.000 de miliarde, cu desfășurare egală, procentual, bineînțeles, pe fiecare dintre cele 43 de județe.

Din cele 27 de propuneri de județe, care au însumat circa 1.200 de miliarde, s-au găsit până acum soluții numai pentru județul Teleorman, de 23 miliarde. Pentru celelalte 26, nu s-au găsit soluții.

Soluția este aceasta pe care o propun, pentru dezvoltarea procesului de investiții și susținerea, mai ales.

Aceasta este o propunere și, dacă îmi îngăduiți, să trec la alta sau mă opresc. Ca să nu revin, eventual, la aceeași anexă.

Domnul Petre Roman:

Deci, propunerea dumneavoastră este de ...

Domnul Marin Cristea:

Este de creștere a volumului de transferuri, la Anexa nr. 6, în exclusivitate pentru Cap. "Cheltuieli-Investiții pentru infrastructura locală "...

Domnul Petre Roman:

Da, domnule deputat, am înțeles. Eu doar voiam să spun că acest amendament al dumneavoastră ... Vă rog să încheiați intervenția.

Domnul Marin Cristea:

... ca sursă având limitarea sau diminuarea cheltuielilor sau, mai bine zis, a sumelor prevăzute ca rezervă globală la dispoziția Guvernului, aceea de 3.680 de miliarde.

Aceasta este o propunere pe care vă rog să o rețineți și să o supuneți votului.

A doua propunere este în contextul, să zic, ideii de dezvoltare regională și mai ales de micșorare a decalajelor între diverse județe sau zone economice și administrative din Țara Românească.

Cunoaște toată lumea că au fost încheiate anterior și finalizate în anii '96 și 97, studii socio-urbane și de dezvoltare regională. Din aceste studii rezultă clar că 4 județe, acestea fiind Botoșani, Giurgiu, Vaslui și Tulcea, la oricare din indicii care caracterizează nivelul calității vieții, nu se situează pe alt loc decât pe ultimele 3, din cele 43, inclusiv Municipiul București.

De aceea, fără să se modifice valoarea totală a sumelor prevăzute în Anexa nr. 3, deci transferurile de la bugetul central către comunități, către consiliile județene, să se acorde minimum 78 de miliarde, în exclusivitate pentru investiții, județelor: Botoșani, 25 de miliarde sau în plus 25 miliarde, față de cât este prevăzut, Giurgiu - 16, Tulcea - 16 și Vaslui - 21. Această sursă este de a se prelua din același volum de transferuri, din Anexa nr. 6, de la Cap. "Cheltuieli" sau de la cheltuielile destinate pentru, să zic, participarea părții române la realizarea investițiilor în infrastructura a 15 orașe.

Fac această propunere pentru că am fost implicat în astfel de programe și știu bine că nu se cheltuiesc 400 de miliarde, cât sunt prevăzute aici și ajung sumele de 322 de miliarde, iar 78 să fie transferate la Cap. "Investiții" și departajate celor 4 județe.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Deci, aceste două amendamente au fost respinse de către comisiile pentru buget-finanțe, considerându-se că sursa de finanțare, sursa suplimentară nu este realizabilă.

Întreb comisiile dacă își mențin punctul de vedere?

Domnule președinte, vă rog.

Dacă vă veți lăsa atrași de discuții colaterale ...

Deci, în legătură cu aceste două amendamente respinse, dacă vă mențineți punctul de vedere.

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnilor colegi,

Rămânem consecvenți, punctului nostru de vedere.

Domnul Petre Roman:

Da, de acord.

Dacă Ministerul Finanțelor exprimă un alt punct de vedere?

Aceeași situație.

Deci, aceste amendamente nu pot fi reținute de către Ministerul Finanțelor și de către comisiile pentru buget-finanțe.

Domnul senator Hauca, apoi domnul deputat Antal.

Domnul Teodor Hauca:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La Anexa nr. 6, județului Suceava, pentru programul de pietruire a drumurilor, îi este acordată o sumă de 1,5 miliarde, exact cât s-a acordat și județului Covasna, uitându-se aspectul că județul Suceava este al doilea județ, care are cea mai mare lungime... el este situat pe locul doi, referitor la lungimea drumurilor. Numai la drumurile de pământ, lungimea totală este de 4.400 km. Cred că această sumă de 1,5 miliarde, nu că este insuficientă, mai bine nu se acorda nimic. Pentru că ea a fost diminuată din cauza unui acord internațional care există cu Polonia, prin care s-a acordat pentru drumul de la Cacica-Solonețul Nou suma de 9 miliarde. Eu cred că cele 8 km. de drumuri, unde s-au acordat 9 miliarde, nu rezolvă în totalitate problema județului.

Am depus amendamentul la Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Variante sunt multiple: ori o redistribuire a sumelor de la ultima coloană, între județe, ori o sumă de 10 miliarde, așa cum s-a găsit și pentru Ministerul Sănătății, sau această sumă de 9 miliarde să fie suportată din Fondul special al drumurilor.

Sper că veți acorda atenția cuvenită, stimați colegi, și să sprijiniți județul Suceava în alocarea unei sume de 10 miliarde.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Acesta este, de asemenea, un amendament care a fost respins de comisie.

Nu știu ce să spun.

Domnul deputat Antal.

Aveți răbdare!

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte,

Dacă îmi permiteți o scurtă intervenție vis-á-vis și de propunerea domnului senator.

Dacă observați, în continuare, deci Suceava cu 1,5 miliarde, Covasna cu 1,5 miliarde și Harghita cu 2,5 miliarde. La restul județelor, sumele, consider eu că sunt totuși acceptabile, în ceea ce privește Hotărârea de Guvern nr. 577.

Eu aș dori să menționez că în cazul județului Harghita s-a strecurat undeva o greșeală, pentru că drumurile de pământ care sunt, așa-zis comunale, s-au considerat numai 21 de km. În totalitate sunt 140.

Aș dori să se menționeze în procesul-verbal, în atenția Guvernului, ori o modificare a hotărârii guvernamentale cu niște resurse propuse și de domnul senator, ca și aceste două județe să fie aliniate la celelalte județe, ori, la repartizarea ulterioară a acestor sume de care mai dispune Guvernul din rezerva guvernamentală, imediat după finalizarea dezbaterii bugetului, sau atunci, în mod special, să fie reținut ca la suplimentarea bugetului pentru anul '98, începând din lunile iulie-august, aceste sume să fie corectate în așa fel încât cele două județe să fie aliniate la restul județelor din țară.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Da, poftiți, domnule deputat Vataman.

Domnul Dorin Vataman:

Tot la poz. nr. 35, județul Suceava, am sintetizat altfel cele spuse de domnul Hauca.

Deci, propun, la poz. 35, eliminarea asteriscului, cu următoarea consecință: cele 9 miliarde de lei, reprezentând contribuția părții române în anul 1998 la execuția obiectivului de investiții - Modernizarea drumului comunal Cacica-Solonețul Nou, care se va realiza și cu sprijin financiar acordat de către Polonia, să fie alocate din suma de 400 de miliarde de lei, reprezentând investiții financiare parțial din împrumuturi externe.

Nu este o găselniță. Este și o logică în această cerință. Sau, dacă acești bani sunt alocați, strict, pe proiecte, propun ca cele 9 miliarde să fie suportate din Anexa nr.17, Fondul special al drumurilor publice.

Motivare: suma mult prea mică, 57.672.000.000, alocată județului Suceava, având în vedere dimensiunile și populația județului, iar pe de altă parte, faptul că pentru programul de pietruire a drumurilor comunale și alimentare cu apă a satelor, conform Hotărârii de Guvern nr. 577, cele spuse și de domnul senator Hauca, s-au alocat, din greșeală, numai 1,5 miliarde lei, cu toate că județul Suceava este printre județele cu cea mai mare lungime de drumuri.

Am depus la comisie și o anexă cu lungimile drumurilor, pentru a exemplifica acest lucru.

Din aceste motive, obiectivul de investiții vizat va trena și în acest an, ca în anii trecuți, Consiliul județean fiind pus, practic, în imposibilitate de a aloca cele 9 miliarde de lei acestui scop, făcând și în acest an dovada neseriozității noastre față de partea poloneză.

Menționez că, din motivarea respingerii, reiese că județul Suceava trebuie să plătească o datorie externă a statului român.

În speranța că astăzi vom repara această greșeală, vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Iau cuvântul în calitate de senator.

Domnul coleg Remeș va vorbi în numele comisiilor.

Vreau să vă spun foarte sincer. Am citit această chestiune. A fost o eroare de calcul atunci când s-a făcut acest tabel. Deci, dintr-o eroare de calcul, care se datorează în mare măsură Consiliului județean, județul Suceava a primit o cifră foarte mică.

Noi, ca legiuitori, însă, trebuie să corectăm acest lucru. Nu se poate să lăsăm în bugetul de stat ca unul dintre cele mai întinse județe din țară să aibă o sumă atât de mică. Nu putem accepta acest lucru.

Am discutat cu ministrul transporturilor, și vă mărturisesc că dânsul nu a agreat propunerea pe care am făcut-o, ca drumul de la Soloneț să treacă la Fondul pentru drumuri. Dar, în ciuda opoziției domniei sale, eu cred că din 2.280 de miliarde de lei, se pot găsi 9 miliarde pentru a onora, după 8 ani, acest acord între România și Polonia.

Așadar, mă alătur colegilor mei, și vă propun să eliminăm asteriscul de la această anexă și să permitem suplimentarea, în acest fel, pentru județul Suceava, cu 9 miliarde la Fondul pentru drumuri.

Noi nu putem lăsa bugetul cu această necorelare teribilă între suprafața și necesitățile unui județ și cifra alocată.

Județul Suceava are de 10 ori mai puțin decât județul Vaslui, de exemplu. Nu putem lăsa lucrurile să meargă așa. Așadar, mă alătur propunerilor lor.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Totuși, aș solicita aici opinia Ministerului Finanțelor, fiindcă este vorba de transferuri care privesc capitole distincte. (Discuții la masa prezidiului.)

După consultări cu domnul ministru al finanțelor și cu domnii președinți, am fi de acord cu eliminarea asteriscului, urmând ca și Consiliul județean să fie conștient de angajamentul nostru față de realizarea drumului împreună cu Polonia.

Deci, eliminarea asteriscului presupune că suma respectivă, de 9 miliarde, trece în capitolul programului de pietruire a drumurilor comunale. Cu acest lucru suntem de acord.

Poftiți, domnule deputat Șteolea.

Imediat, am văzut, dar trebuie să țin seama și de o anumită cronologie.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Intervenția mea merge pe linia... în a susține amendamentul făcut de domnul deputat de la P.D.S.R., în ceea ce înseamnă 1.000 de miliarde prevăzute ca suplimentare.

De ce? Fiindcă acestea, dacă le raportăm în cifre absolute, nu acoperă decât vreo 27% din ceea ce există deficit în acest an, și-l numesc așa, față de ceea ce a însemnat proiecția investițiilor în anul 1997, ca proiecție bugetară.

Este, zic eu, un semnal negativ ce-l dăm dezvoltării zonelor țării, ce-l dăm dezvoltării infrastructurii în județele țării, fiindcă nici măcar acel gând care l-au avut unii, de a ocupa o anumită forță de muncă disponibilizată spre aceste domenii, în sensul lucrărilor de construcții-montaj, nu se poate realiza.

Gândesc aici despre lucrările de alimentări cu apă, lucrările de introducere a gazului metan pentru consumul casnic, care în fiecare din județe este o prioritate. De ce nu și în județul din care sunt eu? Vin, ca deputat, din județul Hunedoara, unde este o prioritate absolută acea alimentare cu apă, care trenează de atâția ani în Valea Jiului. Deci, suplimentarea debitului de alimentare cu apă acolo, a acțiunii începută, de introducere a gazului metan, și pentru care sumele aferente, spun încă o dată, în cifre absolute, sunt undeva la 65% față de anul trecut.

Merită aceștia, și am ascultat aici exprimările Ministerului Finanțelor și ale comisiei noastre, ca această abordare, care este o soluție, zic eu, fiabilă, să poată fi acceptată într-o analiză suplimentară pe care o fac dânșii.

Aceasta este o poziție.

A doua poziție se referă la acel program de pietruire a drumurilor comunale și alimentare cu apă a satelor.

Fiecare, probabil, în județe, cunoaște o anumită prioritate, dar așteptam ca măcar pentru zonele defavorizate, pentru care, până în 1996 aveam programe prioritare, și acestea sunt: zona Munților Apuseni, Delta Dunării, acele județe de la curbura Carpaților în care practicabilitatea drumurilor și drumurilor comunale, este o problemă, să avem o altă dimensiune.

Nu știu, văd aici pentru județele din zona Munților Apuseni: Alba, Hunedoara, Bihor, Arad, niște sume absolut, să zic eu, neacoperitoare.

A fost un angajament al fostului prim-ministru al României, până nu de mult, ca cel puțin pentru această zonă, să fie o prioritate împietruirea drumurilor. Nu găsim această reflectare în acest bugt, cu toate că el poartă amprenta atât a fostului Guvern, cât și a actualului Guvern. Este un lucru negativ.

Măcar aici, pentru aceste zone, un plus de 15 miliarde se poate acorda și ar acoperi prima prioritate aici, ceea ce înseamnă împietruirea drumurilor.

Mulțumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat,

Vă atrag atenția că acest amendament nu l-ați depus la comisie și nu poate fi luat în considerare.

Domnul deputat Marțian Dan.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Eu vreau să fac un foarte mic comentariu pe marginea astericsului de la prevederile care sunt incluse în această anexă, pentru investiții în județul Suceava.

Comentariul meu nu izvorăște atât din faptul că aș cunoaște în mod deosebit această situație, ci din necesitatea de a fi foarte limpezi în legătură cu modul în care trebuie să realizăm o anumită înțelegere care a fost înfăptuită cu Polonia.

În vara anului trecut, când s-au ținut lucrările Adunării parlamentare a OSCE, la Varșovia, am avut, în cadrul unei recepții, o discuție cu președintele Kwajnievski, care a evocat câteva lucruri legate de vizita domniei sale în România și inclusiv această problemă a drumului despre care discutăm. După câte vă amintiți, înțelegerea aceasta a fost perfectată în cadrul acțiunii de lichidare a unor plăți care trebuia să le facă România în cadrul unor sume datorate de țara noastră Poloniei, în urma lichidării CAER-ului. Și atunci s-a convenit ca o parte din drepturile care se cuveneau Poloniei să fie folosite pentru a construi acest drum, care este important pentru câteva localități în care se găsește și populație de origine poloneză în România.

Deci, eu nu aș avea nimic împotrivă ca să dispară acest asterisc, așa cum au prezentat unii dintre colegii noștri soluția, dar măcar în stenograma dezbaterilor din Parlament să fie menținută ideea ca din sumele pentru modernizarea drumurilor care se alocă de către Ministerul Transporturilor pentru acest județ să se defalce aceste 9 miliarde, în așa fel încât să nu mai avem discuții în legătură cu această problemă și un anumit angajament și o anumită convenire a modului de realizare a modernizării drumurilor din respectiva zonă, între România și Polonia să fie duse la îndeplinire.

Deci, aș ruga foarte mult să se rețină aceste lucruri și să nu mai fie obiect de discuție între eventualele autorități județene și Ministerul Transporturilor sau alte instituții centrale care au competențe în acest domeniu.

Eu am vrut să mă refer la acest lucru pentru a se înțelege că problema este urmărită și cred că noi, aici, ar trebui să trecem de la acordurile de principiu la realizarea practică a modernizării acestor drumuri.

Domnul Petre Roman:

Este utilă și corectă această precizare și aceasta este și semnificația pe care am înțeles-o de la ministrul finanțelor cu câteva minute în urmă că lucrarea care este convenită cu partea poloneză rămâne a fi realizată printr-o înțelegere cu ministrul transporturilor.

Stimați colegi,

În consecință, vă supun votului anexa în formula în care ea este dată, cu precizarea că dispare asteriscul, lucru convenit de absolut toate părțile, asteriscul care se referă la județul Suceava.

Cine este în favoarea acestei anexe?

Vă mulțumesc.

Împotriviri? Vă rog să numărați! 8 voturi.

Abțineri? 18 abțineri. Vă mulțumesc.

Anexa a fost adoptată. Suntem la anexa nr.1 care fiind sinteză, evident că ea include toate voturile pe care le-am dat până acum pentru restul anexelor. Aici, nu cred că mai intervin probleme, vă rog să vă exprimați votul pentru anexa 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 12 împotriviri. Vă mulțumesc.

Abțineri? 27 de abțineri. Vă mulțumesc.

Anexa 1 a fost adoptată.

Similar, anexa 2 care este de asemenea, o anexă de sinteză.

Cine este pentru anexa 2? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 8 împotriviri. Vă mulțumesc.

Abțineri? 41 de abțineri. Vă mulțumesc.

Anexa 2 a fost adoptată.

în continuare trebuie să adoptăm art.nr.61 care, pur și simplu, menționează că aceste anexe sunt parte integrantă a Legii bugetului de stat.

Deci, art.61 - Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 2 împotriviri. Vă mulțumesc.

Abțineri? 27 de abțineri. Vă mulțumesc.

Art.61 a fost adoptat.

Mai este de votat art.5.

Art.5 se referă la cheltuielile bugetului în structură economică, ca urmare a modificărilor efectuate, da? Deci, este tot o sinteză, un centralizator.

Art.5 - Cine este pentru? Vă mulțumim.

împotriviri? 17 împotriviri. Vă mulțumesc.

Abțineri? 52 de abțineri. Vă mulțumesc.

Art.5 a fost adoptat și art.8 care este ultimul articol ce trebuie votat. El se referă la cheltuielile pentru acțiunile social-culturale, care a fost modificat prin voturile dumneavoastră în cele câteva compartimente pe care le știți votate în cursul dimineții de astăzi, da?

Art.8. Cine este pentru art.8? Vă mulțumesc.

împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? 57 de abțineri.

Art.8 a fost adoptat. Rămâne numai votul final.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Și art.11?!..

Domnul Petre Roman:

1 și 2 nu le-am votat?

Domnul Traian Decebal Remeș (din loja comisiei):

1 și 2 anexele.

Domnul Petre Roman:

A! este adevărat, este adevărat: art.1 și 2, corect, este corect, care sunt articole de sinteză.

Deci, art.1 în ansamblul său cu modificările făcute.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 14 împotriviri. Vă mulțumesc.

Abțineri? 48 de abțineri.

Art.1 a fost adoptat.

Și art.2 - Veniturile bugetului statului, ca urmare a modificărilor intervenite.

Art.2, în ansamblul său. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 17 împotriviri. Vă mulțumesc.

Abțineri? 48 de abțineri.

Art.2 în totalitate a fost adoptat. Și mai este articolul..., îmi atrage atenția domnul președinte, că mai avem de votat art.11 în ansamblu, pentru că a intervenit modificarea de la Ministerul Culturii.

Art.11 în ansamblu. Cine este pentru art.11 în ansamblu? Vă mulțumesc.

Împotriviri? 8 împotriviri. Vă mulțumesc.

Abțineri? 49 de a bțineri.

Art.11 a fost adoptat.

În consecință, mai avem de votat numai bugetul de stat pe anul 1998 în ansamblul său.

Cred că avem cvorumul necesar după câte se pare.

Cine este pentru? Doriți să interveniți?

Îmi atrage atenția domnul președinte al comisiei, vă rog să mă iertați, că ar fi vorba... la acela vă referiți... art.59? La art.59. Păi, cred că altceva...

Domnul Florin Georgescu (din bancă):

Mai avem și declarații politice înainte de vot.

Domnul Petre Roman:

Doriți să faceți declarații politice înainte? Sigur, este corect, este corect.

Este deja ora 13.00. Deci, să rămână după pauză declarațiile politice și votul final? (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Din sală (în cor):

Nu, acum!

Domnul Petre Roman:

Bine. Deocamdată, domnul senator Vosganian ne prezintă o situație de la art.59, care se pare, și aici aș dori să verific, că întrunește consensul tuturor grupurilor parlamentare. Poftiți!

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Fiind vorba de unul din ultimele articole, votul nostru a fost dat fără toate explicațiile necesare. Mă simt dator să vă fac o scurtă explicare și să vă rog să acceptați să revotăm acest art.59 și să vă propun din partea comisiilor eliminarea lui.

Acest articol presupune pentru neplata datoriilor la buget răspunderea materială și patrimonială a membrilor organelor de conducere ale societăților comerciale cu capital de stat.

Vreau să vă spun că există societăți comerciale cu capital de stat care au ca organ de conducere adunarea generală în care sunt nu numai reprezentanții Fondului Proprietății de Stat, dar și numeroși cetățeni. În afară de aceasta, răspunderea patrimonială poate să nască numeroase abuzuri și poate crea o stare negativă în ceea ce privește îmbunătățirea calității managementului.

în afară de aceasta există deja o legislație în acest sens și articolul de față nu face obiectul acestei legi. De aceea, după consultările cu grupurile parlamentare și cu acceptul domnului președinte, eu vă rog să acceptați să revotăm acest articol și să votăm propunerea noastră de eliminare a art.59.

Domnul Petre Roman:

Deci, propunerea, susținută de toate grupurile parlamentare, este eliminarea. Poftiți domnule deputat Gaspar. Vă rog! (Vociferări.)

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Nu este vorba de art.59 din lege. Este vorba de art.591 care a fost introdus ca amendament, pentru că dacă eliminăm pe 59, rămânem cu 591.

Domnul Petre Roman:

De acord, am înțeles. Corect, corect. Deci, eliminarea se referă la art.59 paragraf 1, eliminare.

Domnul Gheorghe Ana (HD) (din bancă):

...indice 1.

Domnul Petre Roman:

A..., nu paragraf, indice 1, amendamentul... Este clar.

Deci, 591, corect, eliminare. Cine este pentru eliminare?

Este evident că întrunește tot votul. În felul acesta, s-a adoptat.

Voturi împotrivă, dacă sunt? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Articolul a fost eliminat, așa cum s-a propus.

Avem deci posibilitatea fie să facem dezbaterile politice și votul după pauză, fie înainate.

Din sală (în cor):

Acum, acum!

Domnul Petre Roman:

Cred că este bine să rămânem pentru a-l face, nu-i așa? că lucrurile merg. Am senzația că aceasta este părerea marii majorități.

Deci, dacă sunt înscrieri la dezbaterile sau la punctul de vedere final? Domnul deputat Florin Georgescu din partea Grupului PDSR. Vă rog. (Rumoare.) Vă rog să aveți această răbdare, care nu mai este încercată prea mult. Poftiți, domnule deputat!

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În numai câteva fraze doresc să exprim punctul de vedere al Partidului Democrației Sociale din România vizavi de acest buget și implicit să explicităm cauzele pentru care noi vom vota într-un fel sau altul. Nu voi intra în detalii tehnice, dar nu putem trece peste constatarea că acest buget, în loc să fie un instrument al dezvoltării și modernizării României, conduce la reducerea brutală a produsului intern brut, deci substanța de consum a țării, precum și a cererii interne, respectiv a consumului populației și instituțiilor publice finanțate din buget, ceea ce practic ne condamnă la situația unei țări periferice vizavi de statele dezvoltate.

În al doilea rând, în loc să fie un buget antiinflaționist, așa cum prin teorie se stabilește că este bugetul, el, din contră, generează inflație, pentru că nu are la bază surse externe de finanțare a deficitului bugetar, deoarece, așa cum știm, recent, acordurile cu Fondul Monetar Internațional, stand-by și proiectul FESAL cu Banca Mondială au sucombat, iar acordul ASAL cu Banca Mondială, de asemenea, nici el nu se simte prea bine.

în al treilea rând, printr-un pachet de ordonanțe simple și de urgență, în lunile decembrie 97 și ianuarie 98, s-a produs o injustă, inechitabilă și antipopulară redistribuire a sarcinii fiscale de pe umerii celor care trăiesc din venituri din capital, deci ai celor deja bogați, pe umerii celor săraci, care trăiesc din salarii, atât prin relansarea impozitării profiturilor, cât și prin relaxarea, în mai mare măsură, a impozitării salariilor celor cu salarii mari și foarte mari, în detrimentul celor cu salarii mici și modeste.

În al patrulea rând, în lipsa unei politici comerciale coerente, care să protejeze producătorul intern și piața internă în același timp să asigure racordarea noastră la acordurile internaționale comerciale semnate, Guvernul, autoritatea publică, reduce în mod unilateral taxele vamale, îndeosebi la produsele agroalimentare de bază în consumul populației, ceea ce afectează dramatic bugetul sub aspectul veniturilor, balanța comercială, moneda națională, precum și asigurarea alimentației populației.

în al cincilea rând, întrucât alocațiile pentru îngrijirea sănătății, educație, ordine publică și cercetare științifică sunt total insuficiente, date fiind și restanțele la plată ale instituțiilor din acest domeniu față de furnizori, vom asista în trimestrul IV la blocaje importante, ceea ce va afecta activitatea acestor instituții.

În al șaselea rând, pentru că în acest buget sunt reduse dramatic investițiile, pentru că prin acest buget va scădea în continuare puterea de cumpărare a populației cu încă 10% pe acest an, față de 30% cât a scăzut anul trecut, pentru că șomajul va ajunge la 13%, toate acestea sunt premise care conduc la concluzia că România este condamnată la a rămâne la periferia statelor dezvoltate cu o accentuată polarizare și injustiție socială.

Pentru toate aceste motive și pentru că bugetul nu concordă cu programul de guvernare al Cabinetului Radu Vasile, de asemenea, nu au fost luate în considerare amendamentele PDSR, îndeosebi cel referitor la inoportunitatea alocării veniturilor din privatizare pentru consum bugetar, Partidul Democrației Sociale din România declară că va vota împotriva acestui buget. (Aplauze ironice din partea dreaptă a sălii.) Vă mulțumesc pentru aprobare.

Probabil că majoritatea parlamentară va obține un nou succes "răsunător", votând acest buget, dar dumnealor ar trebui să se gândească la vorbele lui Pirus, și anume: "încă una sau două victorii de acest fel și țara va fi pierdută".

Nu în ultimul rând, acest buget este în totală contradicție, ca și cel din '97, ca și cel din '99, dacă cumva va fi pregătit de către același Guvern, deci în totală contradicție cu promisiunile din campania electorală.

Doamnelor și domnilor,

Puteți înșela o vreme întregul popor, puteți înșela mereu o parte a lui (Vociferări, proteste.), dar nu puteți înșela tot timpul tot poporul.

Vă mulțumesc pentru atenție și vă invit să reflectați, pentru că aceste ultime cuvinte nu-mi aparțin mie (Vociferări, proteste vehemente.), ci lui Abraham Lincoln.

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului PUNR, domnul deputat Bud. Poftiți! Numai o clipă domnule deputat. Rog liderii grupurilor parlamentare să mobilizeze colegii pentru votul final. Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Nicolae Bud:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Domnilor invitați,

Este un lucru bun faptul că, într-o perioadă relativ scurtă de timp, s-a reușit, urmare a dezbaterilor în plenul celor două Camere, să se concretizeze, ajungându-se în fața votului final, bugetul de stat pe acest an. Nici nu este de mirare la un asemenea buget, spunea un hâtru. Guvernanții actuali prezintă sau au prezentat mai precis un buget pe 1998, caracterizat prin dezvoltare zero. Ministrul finanțelor face apel către populație să dea dovadă de înțelepciune, acceptând un buget de austeritate, îmbrățișând zicala românească potrivit căreia "lupul, când începe să mănânce oaia, o sfătuiește să aibă răbdare".

Bugetul este exprimarea numerică a celor mai rele presimțiri existente la un moment dat, spunea un expert englez.

Noi nu știm ce presimțiri rele ați avut, domnilor guvernanți, dar se simte și se vede faptul că România niciodată nu s-a aflat într-o situație atât de disperată în ceea ce privește banii pentru bugetul statului ca în 1998. Miniștrii cabinetului precedent și ai celui actual s-au chinuit și se chinuie să adune leu cu leu pentru a încropi un buget de supraviețuire. S-a tăiat zdravăn de la cheltuieli, s-a renunțat la investiții, s-au inventat noi taxe, s-au mărit cele existente, s-au inventariat întreprinderile care pot fi vândute, s-a indexat rata inflației, doar, doar va ieși deficitul fixat de comun acord cu Fondul Monetar Internațional.

Alocarea cheltuielilor bugetare s-a făcut și în acest an în funcție de prevederile bugetului anterior, nu în funcție de programele și proiectele ordonatorilor de credite și nicicum în funcție de priorități. Cu alte cuvinte, bugetul pe 1998 este o copie fidelă a celui din 1997, adică sărăcia se împarte tuturor, nimeni nu primește suficient, dar nimeni nu moare de foame.

Din nefericire, nici anul '98 nu va fi anul relansării economice, ci cel mult unul al stagnării. Strânsul strașnic al curelei la care invita nația română fostul premier Victor Ciorbea și la care sunt supuși contribuabilii, cu mic, cu mare, are un singur scop: scoaterea la liman a bugetului actual.

În '98 vor fi anulate reducerile de impozite pe profitul reinvestit și pe profitul obținut din exporturi. Cine își face planuri de afaceri mizând pe îndulcirea regimului fiscal, aplicat întreprinderilor, își asumă riscuri vecine cu falimentul.

Executivul și-a propus în '98 să privatizeze monștrii sacri ai economiei românești: ROMTELECOM-ul, Poșta română, ROMGAZ-ul, Societatea Națională de Petrol, alte câteva regii din agricultură. Nu este momentul acum a reaminti poziția PUNR legată de privatizare, dar consider că trebuie atras atenția asupra câtorva aspecte: anume că procedurile de privatizare cer timp, indiferent de metoda adoptată, negociere directă sau vânzarea pe piețele de capital, ceea ce ar putea prelungi termenele de finalizare și implicit de încasare a banilor. O eventuală criză de timp a autorităților române i-ar putea pune pe investitorii străini în situația de a forța mâna Guvernului, pentru a cumpăra mai ieftin întreprinderile românești.

PUNR crede că se mizează în actualul proiect de buget pe venituri incerte. Noi credem că nu numai veniturile din privatizare sunt nesigure, ci și cele provenite din taxe și impozite.

Guvernul pare să nu fie îngrijorat de ceea ce se întâmplă în agricultură de pildă, continuând procesul privatizărilor și lichidărilor cu orice preț și alocând acestei ramuri, care asigură hrana populației țării, doar ceva mai mult de 1,1% din P.I.B., adică nici jumătate din cât se solicita. S-ar părea că lista de îngrijorare este chiar politica Guvernului, de vreme ce purtătorul lui de cuvânt afirma zilele trecute că Guvernul nu este îngrijorat de creșterea riscului de țară pentru România, anunțată de cea mai mare agenție de reating bancar din lume, neîngrijorat deoarece creșterea riscului nu ar avea alte consecințe decât creșterea dobânzilor la împrumuturile contractate de România în străinătate.

Și dacă nu îngrijorează creșterea riscului de țară, cum oare să mai îngrijoreze riscurile privatizărilor și lichidărilor din agricultură și industrie, care nu ar face decât să golească și mai mult de bucate masa cea de toate zilele a românului.

Este oare cazul să mai reamintim guvernanților că trebuie să se asigure o dezvoltare rapidă a mult discutatei probleme a creditelor și subvenționării agriculturii?

PUNR crede că bugetul trebuia să asigure prin concepție realizarea unor obiective prioritare. În concepția lui, este vorba de încurajarea investițiilor, a exporturilor în vederea obținerii unei creșteri economice și de calmare a inflației și de folosire cât mai bună a forței de muncă.

De asemenea, credem că mijloacele financiare necesare realizării unor astfel de obiective trebuie obținute în condițiile unei echități sociale, prin care înțelegem contribuția fiecărui subiect al impozitului la formarea fondurilor publice în directă concordanță cu puterea sa materială.

PUNR consideră că așa cum a fost elaborat de fostul Guvern și preluat integral de actualul Cabinet, bugetul pe '98 nu răspunde decât în puțină măsură acestor principii enunțate. Oricine înțelege însă că în situația în care ne aflăm, țara are nevoie de buget.

În același timp, este clar că, așa cum arată bugetul, este departe de a oferi în acest an societății românești punctele de sprijin de care are nevoie.

Noi am încercat să contribuim, prin amendamente proprii, pentru o mai corectă dimensionare a acestui buget. Conform aceleiași practici cu care ne-am întâlnit și în anul trecut, propunerile noastre, ca și ale altor formațiuni parlamentare, au fost ignorate. Este temeiul în baza căruia PUNR va vota împotriva bugetului în forma rezultată din dezbateri.

Domnul Petre Roman:

Din partea Grupului parlamentar PRM, domnul deputat Ilie Neacșu. Aveți cuvântul.

Domnul Ilie Neacșu:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri care sunteți prezenți,

Stimați colegi,

Creația economico-filozofică, având ca autor două guverne, Victor Ciorbea și Radu Vasile, a străbătut filtrele Parlamentului și se apropie de votul final într-un timp record.

Din păcate, cele două guverne nu au reușit să plămădească un buget care să răspundă unor minime solicitări ale populației. De altfel, se vede treaba că Guvernul actual nu acordă prea mare importanță acestui buget, din moment ce primul-ministru este absent, așa cum absenți sunt mai toți miniștrii. Probabil domnul Radu Vasile se aștepta să vină domnul Victor Ciorbea.

Din start afirm că Grupurile parlamentare ale P.R.M. nu vor vota bugetul, și aceasta pentru că acesta generează sărăcie, șomaj, subdezvoltare și instabilitate socială. De asemenea, pentru că învățământul, cultura, apărarea și agricultura, domenii vitale pentru orice națiune, vor avea de suferit și în acest an. Și pentru că peste 400 de parlamentari români nu au fost în stare astăzi să aloce 3 miliarde de lei pentru bisericile din Covasna și Harghita, numai pentru a face pe placul U.D.M.R. Și pentru că bugetul actual continuă terapia de șoc, atenție la răsturnările de situație din Ungaria și pentru că la orizont se întrezărește o nouă afacere profitabilă pentru oamenii Puterii - Bell Helicopters. Nu putem să fim părtași la un document care chinuie în continuare un popor întreg!

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Petre Roman:

Din partea Grupului Partidului Democrat, domnul deputat Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Parcursul constituirii și ulterior al dezbaterilor acestui buget a situat Partidul Democrat pe opinii foarte diferite, pe care le voi explica acum.

Este, fără îndoială, un buget de austeritate. Este, fără îndoială, un buget față de care Partidul Democrat a avut destule critici. Este, fără îndoială, un buget însă pe care, prin modificările aduse aici inclusiv prin atitudinea combativă a Opoziției în legătură cu diverse articole care au fost adoptate la acest buget, este un buget care s-a optimizat. (Vociferări din partea stângă a sălii.)

Ceea ce însă trebuie să menționez este că noi dorim ca pentru bugetul anului viitor să se întâmple lucruri mult mai importante și nu știu de ce, vă mărturisesc, actuala Opoziție este nemulțumită de construcția bugetară care, din păcate, seamănă prea mult cu construcțiile bugetelor anterioare, în perioada când actuala Opoziție guverna.

În legătură cu aceasta, ceea ce noi dorim este ca: reforma economică în acest an să aibă într-adevăr un ritm foarte rapid, reforma finanțelor să fie suficient de rapidă, astfel încât Ministerul Finanțelor să poată depune în fața acestui Parlament la 1 noiembrie chiar în 1998 proiectul de buget pentru 1999 și, în fine, să putem intra de data aceasta în dezbateri în așa fel încât la începutul anului să avem bugetul format.

Noi vom vota pentru acest buget.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc.

Domnul deputat Popa Aron, deputat independent. Vă rog.

Domnul Aron Ioan Popa:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Grupul parlamentar de independenți, membri A.P.R., în urma dezbaterilor pe marginea proiectului de buget pe 1998, considerăm că am avut dreptate atunci când am afirmat că prevederilor actualului buget trebuiau corelate cu obiectivele programului de guvernare a cabinetului Radu Vasile. Desincronizările au fost evidente, pentru că obiectivele prioritare susținute în acest program, respectiv susținerea și dezvoltarea IMM-urilor, stimularea activității de export, agricultura, au fost doar promisiuni deșarte. Sume importante din bugetul de stat, în loc să fie direcționate spre acele sectoare care asigură venituri stabile la bugetul statului, au fost direcționate pentru acoperirea arieratelor unor regii de stat, capitalizarea unor bănci și acoperirea sumelor pentru personalul disponibilizat din economie.

Actualul buget nu oferă nici o perspectivă din punct de vedere al relansării și dezvoltării economice și a mult doritei reforme în economie. Gradul de austeritate este atât de ridicat, încât este posibil ca întreaga economie românească să intre în colaps, ceea ar duce la o pauperizare și mai accentuată a populației. Bugetul a fost construit pe o înșiruire de cifre, urmărindu-se doar echilibrul bugetar între venituri, cheltuieli și deficit, fără să se urmărească o strategie pe termen lung de dezvoltare a economiei românești.

Amendamentele propuse, care ar fi susținut repararea unor neajunsuri evidențiate în timpul dezbaterilor, au fost respinse prin votul majorității, aprobându-se doar mici cârpeli la unele sectoare care nu vor schimba esențial datele problemei.

În concluzie, deputații independenți ai Partidului Alianța pentru România vor vota împotriva proiectului de buget pe 1998. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Petre Roman:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții nu mai sunt. Putem trece deci la votul final. Votul final pentru Legea bugetului de stat pe anul 1998.

Cine este pentru?

Domnul Corneliu Vadim Tudor (din bancă):

"Procedura de vot! Să votăm procedura de vot! Unde vă grăbiți așa?" (Vociferări din partea stângă a sălii.)

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Trebuie să stabilim procedura de vot!

Domnul Petre Roman:

Nu scrie nicăieri că se votează procedura de vot. Nu, domnule deputat. Numai dacă există cerere. Nu a fost nici o cerere. Nu este prevăzut în regulament.

Să numărăm în continuare.

(Vociferări zgomotoase din partea stângă a sălii.)

231 de voturi pentru.

(Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Împotrivă? Vă rog. 129 de voturi. Mulțumesc.

Abțineri? Vă rog. 3.

Vă mulțumesc.

Legea bugetului de stat a fost votată. Vă mulțumim.

După pauză trecem la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. La ora 15,00.

(După pauză, lucrările au fost conduse de domnul Mircea Ionescu-Quintus, vicepreședinte al Senatului)

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Suntem nevoiți să facem apel nominal în cinci minute. Dacă peste cinci minute nu avem cvorum, atât cât se poate observa de aici, nu avem altă soluție. Deja am trecut cu aproape o jumătate de oră peste ora când am stabilit să începem lucrările. Secretariatul tehnic trebuie să aibă la dispoziție listele pe care, peste cinci minute, le vom folosi cu regret.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Vă rog să vă ocupați locurile.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 4 iulie 2020, 6:26
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro