Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 21 mai 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
30-06-2020 (comună)
30-06-2020
24-06-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 21-05-1998 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 21 mai 1998

3. Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 1998. (Continuarea dezbaterilor: art.11 alin.17 - art.22.)  

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

................................................

Revenim la dezbateri.

Doamnelor și domnilor colegi,

Doresc să fac o precizare. Ritmul în care înaintează dezbaterile la buget, după cum ați putut constata și după s-a constatat și în opinia publică, este foarte încet. O să vă rog ca pe parcursul acestei zile, care este o zi importantă prin faptul că se află la jumătatea săptămânii, deci în plenitudinea forțelor de exercitare a capacităților noastre de lucru, să încercăm să fluidizăm dezbaterea. În acest sens, sigur, o să aplicăm procedurile și normele regulamentare, rugămintea însă este să scurtăm pe cât posibil intervențiile și, mai ales, să facă intervenții, atunci când este necesar, mai ales pentru amendamentele respinse, cei care le-au făcut, să și le susțină, după care să nu mai intervenim cu susținere la susținere, pentru că în felul acesta nu facem altceva decât să prelungim o dezbatere care de multe ori și încinge spiritele, și în fapt să ajungem la momentul adevărului, care este momentul votului. Ne place, nu ne place, votul este cel care tranșează în dezbaterea politică. Sigur, trebuie să ascultăm punctul de vedere al celor care au amendamente, și mai ales al celor care au avut amendamente respinse, și considerentele pentru care comisia le-a respins. Acest lucru...

Domnul Marțian Dan (din sală):

Hai, domnule, să votăm bugetul acum!

Mai terminați cu lecțiile acestea!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule Marțian Dan. Vă mulțumesc.

Domnul vicepreședinte Chiliman îmi spune că trebuie să dau cuvântul comisiei, pentru că este vorba despre un amendament la alin.17 art.11, pentru a-și exprima un punct de vedere. A fost trimis la comisie. Vă rog, domnule președinte Remeș.

Domnul Traian Decebal Remeș:

Amendamentul în cauză este respins, se găsește la amendamente respinse la noi, avându-l autor pe domnul senator Matei Boilă.

Consultându-ne membrii comisiei și cu colegii noștri din Camera Deputaților care reprezintă minoritățile altele decât cea maghiară, s-a desprins concluzia că este dorit textul din proiectul Legii bugetului.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, vă mulțumesc. Deci, comisia susține în continuare textul inițiatorului.

Domnul Miron Tudor Mitrea (din sală):

A spus că dorește. Este diferență.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Se dorește. Deci, comisia susține textul inițiatorului.

Sunt informat de colegul meu, domnul vicepreședinte Chiliman, că toate amendamentele respinse au fost susținute, mai puțin amendamentul domnului deputat Țurlea, pe care-l invit să-și susțină la microfon amendamentul respins. Tot la art.11 alin.17 lit.a). Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

În primul rând, o foarte mică observație. Noi legiferăm nu după cum vrea un grup sau altul, ci după cum vrea Parlamentul în ansamblu. Realitatea, practica ne duce clar la concluzia că până acum există o anumită organizație care este și politică și nepolitică și a luat bani și dintr-o parte și din alta până acum, împotriva voinței și a avizului Curții de Conturi de anul trecut. Deci, indiferent ce spune comisia, noi trebuie să votăm, pentru că, iată, Curtea de Conturi ne-a spus că în practică unele organizații iau bani din două părți, ceea ce este ilegal.

La art.11 alin. 17 lit.a), după cum vedeți domniile voastre, am o propunere în legătură cu o formulă. Se spune: "organizațiile nepolitice ale cetățenilor aparținând minorităților naționale", și eu propun să se adauge: "la nivel de țară sau de județ". Situația este următoarea și domniile voastre o știți, dar o repet pentru stenogramă. Sunt două județe în mijlocul țării acesteia în care românii sunt minoritari. Ei nu pot să beneficieze de toate drepturile pe care le au minoritarii în țara aceasta și sunt cetățeni de mâna a doua. Deci, noi, românii de acolo nu vrem altceva decât să avem exact aceleași drepturi pe care le au și minoritarii din această țară. Adăugând această formulă: "la nivel de țară sau de județ", putem astfel să introducem și susținerea ziarelor românești de acolo, de exemplu, sau susținerea culturii românești, așa cum se face susținerea culturii maghiare sau susținerea ziarelor maghiare. Deci, e o chestie, în ultimă instanță, pe care s-o judecați și cu mintea, dar și cu inimia domniilor voastre de români.

Și tot la lit.a), după cum vedeți mai jos în acest inventar, este o propunere care a fost respinsă de Comisia pentru drepturile omului, de inversare a sumei destinate prin buget pentru susținerea minorităților naționale cu suma destinată prin buget pentru sprijinirea activității românilor de pretutindeni. Dumneavoastră știți foarte bine că în afara țării noastre sunt peste 10 milioane de români. În interiorul țării noastre sunt în jur de 3 milioane de minoritari. Și iată cum se reflectă în buget această situație. Deci, pentru aproximativ 3 milioane de minoritari sunt 13 miliarde, pentru peste 10 milioane de români sunt 3 miliarde. Este, după părerea mea, un lucru cu totul și cu totul curios. De aceea, eu am propus inversarea acestor sume. Propunerea mea nu este, nu o luați încă o dată ca o propunere împotriva cuiva, ci este normal ca judecătorul, care suntem noi, Parlamentul, să legifereze în mod echitabil. Cum să dăm pentru mai mult de 10 milioane de oameni 3 miliarde și pentru aproximativ 3 milioane de oameni 13 miliarde? De aceea, vă propun inversarea acestor două sume. Mulțumesc pentru atenție.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, mă simt îndreptățit să reacționez la cele spuse aici, pentru că sunt câteva argumente cât se poate de logice la care doresc să fac apel.

Primul dintre ele este legat de faptul că minoritățile naționale din România sunt plătitoare de impozite aici, un lucu care cred că nu este chiar de colo.

Al doilea este legat de un lucru pe care l-am spus aseară, foarte important. România, în momentul de față, și acesta este un lucru extrem de important și trebuie să înțelegem că este o valoare națională a noastră, România, în momentul de față, este statul european cel mai avansat în materie de protecție a minorităților naționale. Eu cred că un respect pe care statul român l-a câștigat datorită acestui mecanism de protecție a minorităților naționale nu trebuie pierdut. Când faci un lucru bun, este bine să-l consolidezi, nu să-l slăbești.

Vreau să vă spun că, prin ceea ce a realizat România, a devenit nu numai o țară foarte avansată în acest domeniu, ci și un exemplu urmat de țările din jur. În momentul de față, statul maghiar acordă sume similare minorităților care trăiesc în Ungaria; statul iugoslav acordă sume similare minorităților care trăiesc în Iugoslavia; Slovenia a preluat și ea din modelul românesc foarte mult; începe Ucraina să-și pună această problemă, să preia din acest model. Deci, faptul că în România a existat acest precedent, a făcut ca și statele din zonă să urmeze acest precedent. Noi suntem foarte avansați în acest domeniu și cred că este bine să păstrăm acest avans. Vă mulțumesc. (Aplauze).

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am epuizat intervențiile. Trecem la vot.

Supun la vot pct.24, pentru identificare, din raportul amendamentelor admise, este vorba despre art.11 alin.17 lit.a), care este completată cu un text, cu un amendament admis de către comisie. Consult plenul în legătură cu amendamentul comisiei, deci și cu textul inițiatorului.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Vă rog să numărați, ca să putem să vedem și cvorumul. 131 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 75 de voturi împotrivă.

Abțineri? 10 abțineri.

Amendamentul comisiei și textul inițiatorului la alin.17 al art.11...

Domnul Miron Tudor Mitrea (din sală):

Este cvorum?

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, este cvorumul, este 203, este depășit cvorumul.

Domnul Florian Bercea (din sală):

Trebuie doi secretari la prezidiu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, este adevărat, o să vină. Am făcut rugăminte la domnul Mitrea să ne ajute, până vine domnul Lepșa, dar putem să lucrăm, conform Regulamentului Senatului, și cu un singur secretar. O să remediem această situație.

Trecem la dezbaterea punctului b) la alin.17. Nu există observații din partea comisiei, nu există amendamente. Deci, la lit.b) nu avem nici un fel de amendament, nici din partea comisiei, nici respins. Propun la vot... Vă rog, poftiți. Domnul deputat Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Eu înțeleg că s-a votat textul comisiei la lit.a). Este adevărat. Dar ceea ce propuneam eu nu combătea textul comisiei, ci era o adăugare, deci și formula: "la nivel de țară sau de județ". N-ați supus la vot această formulă.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat,

Deci, amendamentul dumneavoastră, care a fost un amendament respins de comisie, în ordinea în care se supun la vot în aceste condiții amendamentele, trebuie supus la vot amendamentul comisiei pe textul inițiatorului. Adoptarea acestui amendament și textului inițiatorului duce la adoptarea textului ca atare, lucru pentru care amendamentul dumneavoastră nu mai poate fi suspus la vot.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Dar ce am propus eu nu exclude textul comisiei.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Nu are nici o legătură, din moment ce a fost adoptat textul inițiatorului, amendat de către comisie, ne aflăm în situația în care textul a fost adoptat cu majoritate de voturi. Deci, nu mai putem să supunem la vot alt amendament.

Domnul deputat Bălăeț.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Este o completare.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat,

Acesta este regulamentul, nu l-am inventat eu și nu l-am făcut eu.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

În problemă de procedură am venit aici. Ieri am avut exact aceeași situație, la același articol 11, la punctul inițial. A condus lucrările domnul Chiliman. Dumnealui poate să vă spună că s-a procedat exact în același fel. S-a adoptat textul comisiei și după aceea s-a supus la vot completarea textului. Ne aflăm exact în aceeași situație. Vă rog foarte mult să-l consultați și pe domnul Chiliman. Nu putem să procedăm ieri într-un fel și astăzi în alt fel. Vă rog să procedați și să aplicați regulamentul cum trebuie.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Sunt informat de către domnul vicepreședinte Chiliman că nu era exact aceeași situație. Era vorba despre un alineat nou, deci despre un amendament de introducere a unui alineat nou, nu de completare. Mulțumesc. Are cuvântul domnul senator Frunda. Vă rog.

Domnul Dumitru Bălăeț (din sală):

Acel alineat nou a fost introdus în text.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, a fost un alineat nou, dar a fost altă situație, domnule deputat.

Domnul senator Frunda.

Domnul Frunda Gyorgy:

Vroiam să spun ce spuneți dumneavoastră, domnule vicepreședinte. Alineatul respectiv urmează, or, potrivit regulamentelor, o completare care contravine fondului votat nu poate fi admisă ulterior. Vă rog să nu dați curs încercărilor de blocare a discuției și a votului bugetului, să trecem la litera următoare. Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Nu cred, domnule senator, că este o încercare de blocare, a fost o nelămurire procedurală, pe care cred că am înțeles-o acum cu toții și am tranșat-o ca atare. Să nu facem procese de intenție înainte de a constata...

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Supunem la vot lit.b) alin.17 din art.11.

Cine este pentru textul inițiatorului? Vă rog să numărați. 135 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog, voturi impotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abțineri? 70 de abțineri.

Lit.b) a fost acceptată.

Lit.b'. Dacă există susținere pentru amendamentele din cadrul amendamentelor respinse?

Deci, trecem la votarea lit.c). Nu mai e nici o intervenție la lit.b'). Poftiți? Poftiți. Domnul deputat Dan Marțian.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Eu cred că în ceea ce privește textul de la lit.c), trebuie să ne aplecăm cu toate implicantele pe care le comportă el, pentru mai multe considerente.

În primul rând, nu știu dacă domnul senator Boilă este aici, dar în plenul celor două Comisii pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, când s-a discutat proiectul de buget, domnia sa a formulat o propunere de suplimentare cu 2 miliarde de lei a prevederilor de la textul acestei litere și vreau să vă spun că, în urma dezbaterilor în plenul celor două comisii, acest amemdament a fost însușit, aprobat și eu cred că plenul trebuie să delibereze asupra acestei chestiuni.

Suma prevăzută, de 3,1 miliarde lei, pentru susținerea activității românilor de pretutindeni este mai mică decât cea care s-a acordat anul trecut, când a fost de 3,475 miliarde. Deci, în termeni absoluți, ea este mai mică.

Dacă examinăm ce s-a întâmplat cu evoluția cursului monedei naționale și deprecierea ei sub impactul unei inflații cu trei cifre, respectiv 151%, cât a fost inflația anul trecut, vă dați seama că la reducerea în termeni absoluți a sumelor prevăzute pentru aceste activități, se adaugă o reducere foarte puternică, sub influența acestui proces inflaționist, încât riscăm ca prevederile de la această literă să fie mai degrabă de natură simbolică decât unele care să poată susține desfășurarea unor activități prin care anumite nevoi legate de prezervarea identității românilor care din varii motive s-au așezat în alte locuri decât patria lor de astăzi, să nu poată fi sprijinite în mod corespunzător.

Când am discutat în cele două comisii respectiva problemă, am sugerat că această suplimentare pe care o considerăm minimă, de 2 miliarde, să fie suportată din fondul de rezervă la dispoziția Guvernului.

Eu cred că și în virtutea dezbaterilor care au avut loc în partea finală a ședinței de ieri, deci în ședința din după-amiaza zilei de ieri, sunt suficiente elemente ca să vă adresăm rugămintea să aprobați acest amendament.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Leonida Lari Iorga.

Vreau să spun că acest amendament al domnului Boilă a fost susținut în calitate de președinte al Comisiei pentru drepturile omului de domnul deputat Dan Marțian, nu în calitate de autor.

Aveți cuvântul, domană deputat.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

Vreau să vă spun fără înconjur, ceea ce s-a întâmplat ieri, când unii au vorbit și câte o jumătate de oră, iar mie nu mi s-au îngăduit măcar patru minute, ba am fost și jignită într-un mod mizerabil, depășește orice închipuire sănătoasă. Ce ar fi putut să-i supere pe unii parlamentari din Parlamentului României atât de mult? Că vorbeam despre necazurilor românilor lipsiți de țară din Basarabia și Bucovina? Mi s-a mai pus pumnul în gură o dată în Parlamentul URSS, când am vorbit despre rapturile teritoriale săvârșite în România, și anume Basarabia și Bucovina. Dar una e să-ți curme vorba străinii și alta chilimanii noștri autohtoni...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domană deputat...

Doamna Leonida Lari Iorga:

Care-i problema?

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Doamnă deputat,

Am o rugăminte, vreți să trageți puțin...

Doamna Leonida Lari Iorga:

Imediat intru în fondul problemei. Vă rog, nu mă-ntrerupeți.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Nu, nu. Vreau să trageți puțin microfonul în jos, că nu se aude.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Credeam că-mi curmați iarăși vorba.

Care e problema? Nu se ajunge nicidecum la înțelepciunea românului cea de pe urmă, că în ce privește interesul național toate partidele politice converg.

Ier, 20 mai, s-a văzut clar! Amendamentul domnului Bălăeț cu privire la presa basarabeană de orientare națională n-a trecut, invocându-se faptul că nu convine mesajului din art.11 alin.4 lit.b).

Ia să vedem, amendamentele făcute de mine și de domnul Lădariu la același articol, doar că alin.17 lit.c), vor trece? E vorba de un adaos de un miliard jumate la P.I.B. pentru cinci publicații basarabene care au adus grafia latină și istoria românilor în Republica Moldova. Eu bănuiesc că nu vor trece nici aceste amendamente. Pentru că vedeți, boieri dumneavoastră, toate loviturile pe care le primesc bieții români basarabeni și bucovineni din toate părțile demonstrează cu lux de amănunte un adevăr evident, că românii care au adus reale servicii României, apărându-i hotarele de puhoaiele străine, românii care au oprit tancurile rusești să nu cumva să treacă Prutul și să ajungă și la București, să le curme tabieturile unor cameleoni de pe aici, acești români nu sunt doriți, nu sunt iubiți de țara mamă. Lor le stă bine mai mult umiliți, batjocoriți, precum Vieru, Matcovschi, eu. Lor le stă bine morți, precum Vatamanu, Teodorovicii. Lor le stă bine după gratii, precum Ilașcu. Așa suntem buni și numai așa suntem frumoși.

De aceea, vă mulțumesc foarte mult, frați români, în numele românilor basarabeni și bucovineni. Nu aștept că veți vota nici acest articol și am să transmit prietenilor, fraților noștri de peste Prut, ce se întâmplă în Parlamentul României. De altfel, vor afla și singuri.

Mulțumesc încă o dată pentru serviciile pe care le aduceți străinilor, pe care le aduc străinilor proștii noștri autohtoni. (Câteva aplauze în partea stângă a sălii).

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, mulțumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Datorită activității pe care o am și care este legată de minoritățile naționale, am avut ocazia, de nenumărate ori, să iau legătura cu românii de peste hotare. Vreau să vă spun că există zone în care ei nu sunt nici măcar recunoscuți ca minoritate națională. Nu vreau să dau numele acelor țări, care sunt țări vecine. Și părerea mea este că suplimentarea aceasta cu 2 miliarde i-ar putea ajuta măcar să își poată menține publicațiile în limba română. Este foarte important să facem această suplimentare. Adineauri m-am consultat cu cei care se pricep mai bine decât mine la construcția aceasta a bugetului, și dânșii au spus că este posibil. Rugămintea pe care aș vrea să v-o fac, pentru că întâmplător cunosc foarte bine situația în care sunt românii de peste hotare, este să acceptăm această suplimentare cu 2 miliarde. Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Lădariu.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Domnilor miniștri,

Și eu consider, menținându-mi punctul de vedere din amendament, că cele 3,1 miliarde pentru acest departament este o bătaie de joc. E aproape inutil să mai amintim că e anormal să acorzi 3,1 miliarde Departamentului Informațiilor Publice pentru sprijinirea activităților românilor de pretutindeni și a organismelor acestora, să acorzi 5 miliarde pentru refugiații care vin în România, 4,5 miliarde pentru Memorialul de la Sighet, 9,3 miliarde pentru Fundația Culturală Romană, și 13 miliarde pentru Departamentul pentru minorități.

Vreau să fiu bine înțeles, nu sunt și nu am fost niciodată adeptul că "trebuie să moară și capra vecinului". E foarte bine că s-au dat aceste sume și pentru Departamentul pentru minorități și pentru Fundația Culturală Română și pentru Memorialul de la Sighet. Dar, vă rog, încă o dată, să gândim bine și să cumpănim bine și să vedem ce importanță deține acest departament.

Spuneam și ieri, și am să repet și acum ca argumentare, că nu are importanță dacă, așa cum s-a spus aici, românii din afara granițelor ating 3-5-7 sau 9 milioane, ci faptul că atunci când te tai la un deget, fie el mic sau mare, te doare întreaga mână.

Despre necazurile scriitorilor din Basarabia și Bucovina am mai vorbit. Acești intelectuali se află așezați între ciocan și nicovală. Acești scriitori, mai ales basarabeni și bucovineni, sunt supuși unei dezbinări calculate și e bine să ne gândim și la acest lucru. Eu nu voi merge prin excludere să mă gândesc numai la românii din Basarabia și Bucovina atunci când susțin acest punct de vedere. Dacă am spus că sunt în jur de 9 milioane în afara granițelor României, mă gândesc și la românii de pe Valea Timocului și la cei din Albania și la cei din Grecia, la cei din Macedonia și la cei din Ungaria și din toate părțile. Pentru că, așa cum spunea Iorga, "România aceasta este o țară înconjurată de români".

Voi încheia, așadar, susținându-mi acest punct de vedere, după cum ați văzut cu argumente. O să vin cu un argument și la punctul următor, dar trebuie să înțelegem cu toții că subvenționarea revistelor de cultură, mai ales pentru românii din afara granițelor nu constituie o hachiță. Ea este o necesitate. Spuneam și ieri, măcar atât să facem ca să nu ne reproșăm cumva, cândva, că prin gestul nostru am aruncat cumva o umbră, stârnind această suspiciune că ne mai abandonăm încă o dată frații.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Verestó y Attila, după care.....

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Dar, am cerut și eu cuvântul. De când stau cu mână întinsă.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Imediat!... Imediat, domnule deputat.

Ați vorbit la acest amendament, domnule deputat....

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Nu am vorbit la acesta.....

Domnul Verestó y Attila:

Domnilor președinți,

Onorat Parlament,

Grupurile parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România susțin cu tărie acest amendament și consider că este de datoria noastră morală, civică, cetățenească, umană, să găsim o soluție pentru toți cei care sunt în situația de a fi, de a aparține națiunii române și sunt în afara granițelor.

Consider că a noastră comisie va onora această solicitare.

Mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Remeș, președintele comisiei a cerut cuvântul.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

Comisia, în deplin acord cu Ministerul Finanțelor, vă propune să suplimentăm cu 2 miliarde pe seama rezervei bugetare. (Aplauze).

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Deși este o decizie a Parlamentului, întreb pe domnul ministru Dăianu dacă este de acord. Deci, ministerul este de acord, amendamentul este....

Doamnă, în momentul acesta cred că nu mai are rost să suținem ceea ce s-a aprobat. Adică se propune de către comisie și să vedem ce se întâmplă.

Doamna Mitzura Domnia Arghezi (din sală):

Am ridicat mână de trei ori....

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, doamnă. Doamna Mitzura Arghezi și domnilor deputați și senatori, vrem să obținem amendamentele și să obținem banii sau vrem să facem discuții și dezbateri la microfon?

Doamna Mitzura Domnia Arghezi:

Nu facem discuții... Am cerut dreptul la cuvânt.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

O să supun la vot...

Poftiți, doamnă, poftiți. Ultimul vorbitor, doamna deputat Mitzura Arghezi.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Mulțumesc, domnule președinte!

Doamna Mitzura Domnica Arghezi:

M-a bucurat foarte mult propunerea de ieri a domnului ministru Caramitru, că va iniția o lege pentru un departament care va funcționa pe lângă Guvern pentru românii de pretutindeni și trebuie să vă spun că în anul 1995 a funcționat un Consiliu al românilor de pretutindeni, cu aceeași nuanță de secretariat, tot lângă Guvern, și pe atunci a fost alocat 2,4 miliarde pentru românii de pretutindeni.

Îmi pare bine că s-au alocat aceste două miliarde, dar la devalorizarea care este acum a leului, găsesc totuși că este insuficientă și vă rog să vă gândiți la presa din Basarabia, la cei năpăstuiți din Bucovina, care nu au voie să se exprime, și la cei din Serbia. (Aplauze).

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Doamnă deputat, deocamdată e doar o propunere, o să vedem ce stabilește plenul.

Deci, doamnelor și domnilor deputați și senatori, supun la vot.

Alin. c), de fapt punctul c) la alin. 17 al art. 11, este vorbă de sumă în prezent nu de 3,1 ci de 5,1 milioane.

Vă rog, cine este pentru?

Din sală:

Miliarde....!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Miliarde....

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

A fost adoptat.

La alin. d).

Domnul deputat Bălăeț.

Este un amendament respins.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Da, sigur. Eu vreau să vă atrag atenția, domnule președinte, și stimați senatori și deputați, că nu numai mărirea sumei a fost propusă în cadrul amendamentelor. Mărirea sumei - evident suntem cu toții de acord -, ci și pentru nominalizarea publicațiilor pe care vrem să le sprijinim, lucru foarte important.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat Bălăeț,

Vreau să vă reamintesc că a fost votat de către plenul celor două Camere articolul, așa cum a fost el susținut de inițiatori și de către comisie.

Vă rog, dacă vreți să vă referiți la pct. d), să faceți referiri.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Nu, nu, nu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Dacă vreți să faceți referiri la un articol care a fost adoptat, vă rog foarte mult să o faceți foarte scurt, pentru că nu este obiectul discuției și nu vreau să fiu obligat să vă iau cuvântul.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Eu vă atrag atenția, domnule președinte, că în cadrul acestei ședințe, chiar aici, grupurile parlamentare, și din opoziție și din cadrul puterii, au ajuns la un consens. Domnul Verestó y s-a manifestat foarte clar pentru nominalizarea publicațiilor românești din Basarabia. Ele trebuie sprijinite în cadrul acesteia și prin nominalizarea lor rezolvăm problema.

Noi am mai avut și ieri o discuție în acest sens, dintr-un amendament propus de mine, care, împreună cu amendamentul doamnei Leonida Lari și al domnului Lădariu, formau un singur corp. Vi-l propusesem atunci, ni s-a făcut trimiterea la art. 17, și acum vă rog foarte mult să-l supuneți la vot.

Asta este problema care trebuie rezolvată în acest moment. Nu se poate să procedăm la modul abstract. Banii se vor împărți, după aceea, pe lucruri care nu știm cum se vor dezvolta în viitor.

Vă rog foarte mult să supuneți la vot asta.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Deci, intervenții la pct. d). Nu există observații din partea comisiei, nu există observații din partea plenului, lucru pentru care supun la vot pct. d) alin. 17 art. 11, textul inițiatorului.

Vă rog, cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi pct. d) a fost adoptat.

Pct. e). La pct. e) nu există nici amendamente din partea comisiei, nici amendamente respinse, nu există obervații, decât domnul deputat Țurlea. Vă rog, aveți cuvântul.

Deci, la pct. e) al alin. 17 art. 11.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este ilariant ceea ce se întâmplă aici cu repartizarea unor sume repetate la acest Departament al Informațiilor Publice. Luați și citiți ultima pagină a "Adevărului" de astăzi și vedeți ce face acest departament, ce acțiuni efectiv antiromânești pe plan internațional face acest departament și noi îi dăm bani pentru activități științifice, lucruri de genul acesta. Uitați-vă, citiți articolul din ultima pagină a "Adevărului", cum poate să defavorizeze imaginea României peste hotare acest departament. Și noi îi încredințăm banii publici. Este cu totul și cu totul inadmisibil!

Și, pentru că stenograma este cea care rămâne documentul nostru, de care trebuie să ne ferim întotdeauna, pentru generațiile viitoare, vreau să constat încă o dată pentru a fi consemnat acolo, că nu s-a vrut să se pună la vot cererea mea ca românii din Covasna și Harghita să aibă aceleași drepturi ca maghiarii din aceste două județe.

Mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da. Tot pentru stenogramă vă replic, domnule deputat, că nu pot să supun la vot decât ceea ce îmi permite regulamentul și în cadrul regulamentului.

Doamnelor și domnilor colegi,

Supun la vot pct. e). Nu a fost nici o.....

Vă rog, o observție din partea domnului deputat Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că putem înțelege rațiunile pentru care, în anumite situații, Departamentul Informațiilor Publice ar trebui să aibe libertatea de a decide organizarea anumitor acțiuni, însă felul în care este redactat acest text este mult prea larg și permite un arbitrariu pe care nu cred că putem să-l acceptăm. Ce înseamnă "în cazuri justificate?" Cine decide acest lucru? Dacă decid dânșii, atunci nu știu de ce nu dăm sumele în bloc și îi lăsăm să vadă după aceea. Dar, noi le dăm, practic, un cec în alb. Pe de altă parte, aici sunt câteva aspecte, de asemenea, ciudate. Nu știu dacă Departamentul Informațiilor Publice trebuie să organizeze acțiuni științifice. Poate punem banii aceștia în altă parte, atunci când discutăm despre cercetare. În plus, nu știu dacă nu cumva acești bani vor merge să alimenteze existența unor fundații, asociații, care reprezintă submarine ale unor partide politice.

De aceea, noi avem mari rezerve în legătură cu acest text, chiar dacă, în esență, el ar putea să fie justificat. Felul în care e redactat textul, însă, ne creează mari rezerve în legătură cu votul asupra acestui text.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da. Mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Bălăeț. Reamintesc că nu există nici amendament respins, făcut sau depus la comisie. Sunt intervenții din rândul parlamentarilor.

Vă rog. Aveți cuvântul.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnilor senatori și deputați,

Permiteți-mi să fac o declarație pe cont personal. Pentru modul cum conduce domnul senator această ședință, personal mă retrag din dezbaterile acestea, pentru că lit. c) unde există. (Rumoare, agitației).

Vă rog foarte mult să-mi dați voie.... (Aplauze în derâdere).

Bucurați-vă, domnilor de la putere! Noi vă spunem ceea ce ar trebui să facem și dumneavoastră mergeți înainte pur și simplu, fără să țineți seama de observații. Bun.

Vă atrag atenția că la lit. c) era vorba de un amendament, într-adevăr, respins de comisie, dar care merita să fie supus votului, mai ales în urma discuțiilor care au avut loc la acest microfon. Este o situație absolut intolerabilă. Noi ceream acolo nominalizarea acelor publicații pe care le considerăm să le sprijinim prin bugetul de stat.

Dacă lucrul acesta nu s-a supus, s-a încălcat regulamentul și s-a procedat în mod absolut neconform reglementărilor noastre. De aceea, eu protestez împotriva acestui procedeu și nu voi mai participa la lucrările de elaborare a bugetului.

Mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Lazăr Lădariu.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Nu vreau să acuz pe nimeni, dar am impresia că, din grabă sau din neatenție, s-a sărit pur și simplu peste pct. 38 din raport, pentru că intervenția mea era în legătură cu poz. 37, la același art. 11, alin. 17 lit. c), sprijinind poziția doamnei Leonida Lari.

Dar, eu, ca membru al Comisieientru cultură, arte, mijloace de informare în masă, am avut amendament respins, mai ales că acest amendament cuprindea în plus și nominalizarea celor două ziare românești din Harghita și Covasna - "Adevărul Harghitei" și "Cuvântul Nou".

Nu spun că ați făcut-o cu rea intenție, ci din grabă, și totuși lucrurile se pot încă aduce pe făgașul cel bun, pentru că eu vreau să-mi argumentez de ce se cere acest lucru și să fie nominalizate cele două publicații, așa cum este firesc.

Țin să atrag atenția că în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, acest amendament a fost acceptat în unanimitate. Deci este normal ca să mi-l argumentez. Și vă rog să-mi permiteți.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

O să aibă comisia un răspuns în locul meu pentru dumneavoastră, ca să nu mi se mai facă procese de intenție.

Vă rog. Domnule Remeș.

Domnul Lazăr Lădariu:

Dar, domnule președinte, cuvântul meu ca membru al comisiei nu contează și ca parlamentar?

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat,

O să aveți răspuns din partea comisiei. Nu vreau eu să mă substitui comisiei pentru a vă da un răspuns, care cred că va fi edificator.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Îl rog pe domnul Lădariu să aibă bunătatea să-și caute amendamentul la cele admise, cu adnotarea că este pentru presa românească din Harghita și Covasna. După câte știu eu, deocamdată, Harghita și Covasna sunt între hotarele României și nu intră în acest amendament care privește românii din afara hotarelor țării. Dar, pentru cele două ziare am admis amendamentul. Aveți bunăvoința și revedeți raportul.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

În orice caz, eu suport orice critică și de aia trebuie să fiu aici, și vă rog foarte mult să supunem la vot.

Supun la vot lit. e) alin. 17 art. 11, în varianta propusă de către inițiator.

Cine este pentru? Vă rog să votați. Da, vă rog să numărați. 135 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați, domnule deputat.

79 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Vă mulțumesc.

Art. e) a fost admis.

O chestiune de procedură.

Domnul senator, vicepreședinte al Senatului, Ionescu-Quintus. Deci, înaintea votului final la art. 11.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Iersi s-au făcut discuții, după părerea mea fondat, cu privire la absența ministrului finanțelor la dezbaterile asupra bugetului. Așa cum a rezultat și cum este realitatea, domnia sa, pentru o zi a fost la Londra, unde a avut importante probleme de rezolvat în funcția pe care o are. Deci, o motivare a lipsei.

Unul dintre cei mai vehemenți interesați în a ști unde se găsește domnul ministru a fost domnul Varujan Vosganian, care spune că "absența de la dezbaterile asupra bugetului finanțelor a domnului Dăianu va trebui analizată...." și așa mai departe.

Dați-mi voie să vă întreb eu pe dumneavoastră unde este președintele comisiei...... (Râsete, aplauze. În acest moment, domnul Varujan Vosganian, care a ajuns în apropierea lojei comisiei, face o plecăciune către domnul Mircea Ionescu-Quintus) .

Da, acum. Până acum nu a fost prezent. Să aplicăm aceleași reguli pentru toți.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă supun la vot alin. 18 al art. 11, unde nu există observații, nu există amendamente din partea comisiei, amendamente respinse, observații din partea plenului.

Vă rog să vă exprimați votul în legătură cu textul inițiatorului. Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Vă rog.

44 de abțineri.

Cu majoritate de voturi și alin. 18, art. 11 a fost adoptat.

Nu putem să supunem la vot art. 11 integral, deoarece la alin. 1 există o problemă care va fi tranșată abia mâine.

Domnul deputat Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru că s-a încheiat dezbaterea la acest articol, aș vrea să profit și de prezența domnului ministru Dăianu și să îl rog să verifice o informație pe care am primit-o și care este legată de ședința de Guvern, care înțeleg că are loc astăzi.

Această chestiune este cumva legată de discuția noastră generală privind o anumită preocupare a noastră în legătură cu ceea ce se întâmplă în județele Covasna și Harghita.

În luna aprilie, prin Hotărârea Guvernului nr. 239 s-a admis transmiterea cu plată a activului sectorului mecanic proprietatea Societății Comerciale AGROIND Harghita în proprietatea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei. Din informațiile mele se pare că s-a cerut anularea acestei hotărâri. S-ar putea să fie vorba de anumite presiuni, dar, în sfârșit, mă feresc să consider că poate fi vorba de așa ceva, sub rațiunea că acea Hotărâre de Guvern a fost semnată de primul ministru interimar, domnul Dejeu, și se cere revocarea hotărârii pe acest motiv, deși în același Monitor Oficial, veți vedea și alte hotărâri care vizează diverse acțiuni sau activități legate de județele Covasna și Harghita și a căror valabilitate nu se pune sub semnul întrebării..... (Vociferări în grupul UDMR).

De aceea îl rog pe domnul ministru...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă rog. Domnule deputat.

Domnul Adrian Năstase:

Nu este nici o legătură între ce am spus eu.....

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat Năstase, vă rog să nu intrați în discuție cu sala. Vă rog, nu intrați în discuție cu sala!

Domnul Adrian Năstase:

Rog pe domnul ministru să verifice această chestiune.

Mulțumesc domnilor de la UDMR că au reacționat la anunțul pe care eu l-am făcut, pentru că această chestiune arată că, într-adevăr, ceea ce am spus eu este întemeiat.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat Năstase, cunoașteți foarte bine procedurile ca să vă dați seama că am lăsat să vă expuneți punctul de vedere. Nu are nici o legătură cu materia bugetului. Cu atât mai mult nu o să rog pe domnul ministru să intervină. Probabil că în pauză o să vă dea răspuns la solicitarea dumneavoastră. A fost un gest politic. Ca atare l-am și preluat.

Vă rog să trecem mai departe la problema noastră care este dezbaterea bugetului și să-mi recunosc o vină în sensul că alin. 17 trebuia supus în ansamblu. Noi l-am votat pe litere. Am trecut deja, am votat alin. 18. Revenim să votăm în ansamblu alin. 17, în varianta în care a fost votat până acum.

Cine este pentru? Vă rog să votați.

Vă rog să numărați, pentru că este un alineat important.

132 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 32 de voturi impotrivă.

Abțineri? 19 abțineri.

Sunt colegi care nu au votat. Cu majoritate de voturi a fost adoptat.

Trecem la art. 12. Art. 12 alin. 1. Deci, la alin 1 nu există observații din partea comisiei, amendamente din partea comisiei, nu există amendamente respinse, nu există intervenții din plen, lucru pentru care consult Parlamentul pentru vot.

Supun la vot art. 12 alin. 1, textul inițiatorului.

Vă rog, cine este pentru? Da, vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 19 abțineri.

Cu majoritate de voturi alin. 1 art. 12 a fost adoptat.

La alin. 2, de asemenea, nu există observații din partea comisiei, nu există observații din partea domnilor senatori și deputați, nu există observații din partea plenului. Supun la vot textul inițiatorului.

Art. 12 alin. 2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat.

Alin. 3. Dacă există observații? Nu sunt.

Domnilor, eu am întrebat dacă sunt observații. Deci, dacă cineva vrea să-și susțină amendamentul respins îl susține. Dacă nu, neexistând amendamente din partea comisiei, vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu textul inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 14 abțineri, cu majoritate de voturi alin. 3 art. 12 a fost adoptat.

Alin. 4. Observații? Există un amendament al comisiei. (Consultări la masa preziului) Nu, nu este nici un amendament nici din partea comisiei, nici amendamente respinse, nu există observații din partea plenului. Supun la vot textul inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 6 abțineri.

Alin. 5 art. 12. Nu există observații din partea comisiei, nu există observații ca amendamente respinse, nu există observații din partea plenului. Vă supun la vot textul inițiatorului, alin. 5 art. 12.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat.

Art. 12, în ansamblu. Vă rog.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 15 abțineri art. 12 a fost adoptat.

Art. 13 alin. 1. Nu avem nici o observație din partea....?

Avem. Domnul deputat. Da, da, da. Eu am întrebat dacă sub observații. M-am grăbit.

Domnule deputat, aveți cuvântul. Domnule deputat Cristea, vă rog, aveți cuvântul. Este vorba despre susținerea unui amendament respins.

Domnul Marin Cristea:

La art. 13 alin. 1, Comisiile pentru administrație publică din Senat și din Camera Deputaților au propus suplimentarea cheltuielilor pentru servicii și dezvoltare publică, respectiv pentru locuințe, cu 350 miliarde lei, respectiv de la 798,4 miliarde lei la 1.148,4 miliarde lei, suplimentare în exclusivitate destinării construcției de locuințe.

Această propunere, respectiv acest amendament, care, de fapt, constituie și primul punct al avizului celor două comisii, a fost respinsă de către Comisiile de buget-finanțe, pe motiv că "nu se justifică". Nu se justifică, deoarece Ordonanța Guvernului nr. 30/1997 prevedea "alocarea de fonduri de la bugetul de stat pentru achitarea arieratelor de către RENEL și ROMGAZ".

Deși Comisiile pentru administrație din Senat și din Camera Deputaților, în avizul transmis, nu fac această mențiune de sursă, prin reducerea subvențiilor arieratelor de la ROMGAZ și RENEL, eu îmi însușesc această propunere a altor parlamentari care, probabil, au susținut acest amendament, până a fost respins de comisie, iar în avizul comisiei este înscrisă, de fapt, ca sursă, "... din eventuala majorare a produsului intern brut cu 2,5%". Așa scrie în aviz.

Eu vreau să cred că cei ce au formulat răspunsul că "nu se justifică suplimentarea fondurilor pentru construcția de locuințe "nu s-au gândit la dezvoltarea construcțiilor de locuințe și, probabil, s-au gândit la dezacordul în legătură cu limitarea cheltuielilor, sau suportarea cheltuielilor pentru RENEL și ROMGAZ.

Vreau să cred că nu au vrut să exprime că nu se justifică, întrucât situația, sau criza, sau deficitul de locuințe la această oră depășește, practic, limita de suportabilitate și nivelul la care s-a ajuns, de deficit de locuințe, sau de criză, care depășește, de fapt, un milion de locuințe și pentru toată lumea, din această criză sau din acest deficit, peste 400.000 cereri sunt făcute de familii care nu gândesc că au o șansă să-și cumpere o locuință, pentru că veniturile și resursele pe care le au nu le îngăduie să gândească la o astfel de cumpărare, la o astfel de locuință.

Aceasta este situația dintr-un punct de vedere.

Din alt punct de vedere, nu cred că s-au gândit că nu se justifică pentru că în ultimele perioade, în ultimii ani, evoluția este descendentă și mai agresivă decât evoluția descendentă a economiei de ansamblu, ajungându-se, practic, în prețuri comparabile, la aproape 60% din nivelurile acordate pentru construcția de locuințe acum doi ani.

De aceea, vă propun și susțin ca, sursă la aceste cheltuieli pentru construcția de locuințe să fiți de acord, ori din depășire, ca sursă nouă, ori din reducerea subvențiilor pentru arierate, ori, dacă vreți, din reducerea dată subvențiilor pentru datoria publică, ori, dacă vreți mai mult, din grija și responsabilitatea care trebuie acordată în vânzarea societăților românești la prețuri, să zic, rezonabile, ca să nu zic comparabile cu ceea ce vinde lumea.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze din partea stângă a sălii de ședință).

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Deci, a fost susținut amendamentul.

Am să dau comisiei să răspundă, pentru ce comisia... (Domnul deputat Marțian Dan solicită cuvântul). Vă dau imediat cuvântul, domnule deputat.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

În primul rând, am la dumneavoastră o rugăminte de principiu: nu trebuie ca la fiecare capitol cineva să ne explice care este utilitatea capitolului.

Pornim de la ideea că și cultura, și sănătatea, și religia, și construcția de locuințe, și educarea tineretului - toate sunt foarte importante și cred că nu este nici unul dintre colegii noștri care să trebuiască să fie lămurit în plus față de importanța lor. Așadar, nu trebuie să mai facem declarații politice de la acest microfon, pentru susținerea importanței unui domeniu bugetar.

În al doilea rând, noi nu putem accepta amendamente care nu au o sursă de finanțare, pentru că în clipa în care am acceptat majorarea deficitului cu 168 miliarde lei, și majorarea veniturilor cu 300 miliarde lei, la aceste două capitole resursele sunt, practic, epuizate și nu le mai putem forța fără a risca sobrietatea bugetului.

Așadar, dacă aveți vreo soluție de redistribuire reală, s-a dovedit că cea legată de arierate nu este legală pentru că mutarea banilor de acolo înseamnă, practic, eliminarea sursei de finanțare echivalentă. Așadar, numai în aceste condiții, vă rog să vă susțineți amendamentele, pentru că, altfel, apărem în postura delicată de a nu fi de acord cu dumneavoastră că sunt necesare construcțiile de locuințe. În România trebuie un milion de construcții de locuințe, plus că patrimoniul se deteriorează. Știm toate aceste lucruri și de aceea am propus acum un proiect de Lege privind Agenția Națională de Locuințe, pentru a găsi o soluție care să poată compensa lipsa de bani de la buget.

Așadar, noi nu am reținut acest amendament nu pentru că nu se justifică, ci pentru că sursa pe care-o indicați nu este reală. Acesta este motivul pentru care noi am respins și orice conotație de natură politică, ori sugestia că noi ignorăm necesitățile cetățenești nu au bază reală.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Eu am să dau cuvântul domnului deputat Dan Marțian.

Eu, totuși, îmi mențin opinia că amendamentele, chiar respinse, trebuie susținute, pentru că există o șansă și nu trebuie discutată. E adevărat că susținute de inițiator.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Domnilor invitați,

Eu cred că problema construcțiilor de locuințe, care este tratată în acest amendament, după opinia mea, într-o perspectivă relativ modestă, pentru că se cere doar suplimentarea cu 200 miliarde lei a fondurilor destinate acestui scop, trebuie să o examinăm cu toată atenția.

Sigur că pledoaria domnului Vosganian ar trebui să mă determine să părăsesc această tribună și să stau în banca mea, pentru că...

Din partea dreaptă a sălii:

Sunteți corect!

Domnul Marțian Dan:

... Știu că sunt corect. Am văzut asta și, mai ales, vedem de un an și jumătate...

... Pentru că, din acest punct de vedere, lucrurile nu se pot gândi decât în perspectiva în care ele sunt gândite, însă eu cred că există și alte soluții, dacă vrem să ne aplecăm asupra unor fenomene reale și asupra unor tendințe din viața economică și socială a României și, dacă, în contextul unei puținătăți de resurse, încercăm, totuși, să deschidem calea pentru unele evoluții pozitive. Din păcate, acest buget ne oferă prea puține elemente ale unei asemenea deschideri.

Problema construcției de locuințe este una deosebit de importantă și trebuie judecată în pluralitatea consecințelor pe care le antrenează. Nu cred că trebuie să insist, din respect față de timpul nostru, asupra situației extraordinar de grave în care se află problema construcției de locuințe în România, nu doar azi, ci în toată perioada de după Revoluție, nu trebuie să insist asupra situațiilor dramatice cu privire la accesul la locuințe, mai ales al tinerilor, aceasta fiind și una din resursele plecării unor valori din România și căutarea șanselor pentru o viață cât de cât demnă în alte părți. Ar trebui multe să spunem în legătură cu aceste chestiuni, dar, nu intru în detalii.

În al doilea rând, construcția de locuințe nu este materializarea unei politici care să vină în întâmpinarea acestor nevoi și așteptări ale unor categorii foarte defavorizate și mai ales ale tinerilor. Construcția de locuințe are efecte de antrenare asupra funcționării mașinii economice. Prin comenzile pentru fiero-beton, pentru ciment, pentru instalații, pentru materiale de construcții și alte chestiuni. Din acest punct de vedere, pe fondul sărăciei noastre pronunțate, ar trebui să ne gândim să găsim niște modalități prin care acest efect de antrenare, pe care-l are construcția de locuințe asupra funcționării diferitelor ramuri și subramuri, să facem ceva pentru a aloca niște resurse care să poată transmite impulsuri de înviorare unor activități economice.

Și, în al treilea rând, cred eu că aceste 200 miliarde lei în plus, alăturate celor care sunt prevăzute prin bugetul de stat, ar putea să fie una din micile rotițe care să acționeze nu în sensul inversării, ci în sensul atenuării unei tendințe perverse care există în funcționarea vieții noastre economice și productive astăzi, și anume, cea spre declin, pentru că, dacă vom acorda aceste resurse, vor crește capacitățile de producție, unitățile respective vor avea și ele posibilitatea să plătească TVA, unele impozite, salarii mai multe, impozite pe salarii și toate celelalte lucruri. Cu alte cuvinte, mărim baza de generare a unor resurse care pot să alimenteze și bugetul.

Ca să nu lungesc foarte mult expunerea mea, sunt nevoit să mă opresc la aceste considerente și cer să-și spună părerea în legătură cu această problemă ministrul care dirijează acest domeniu și, de asemenea, ministrul finanțelor.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Frunda.

Rugămintea este ca intervențiile, dacă se pot..., mai ales cele care sunt colaterale susținerii amendamentului, să se reducă la 3-4 minute, așa cum este uzual în toate Parlamentele.

Aveți cuvântul, domnule.

Domnul Gyorgy Frunda:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Cu toate că sunt unul din cei care pledez pentru o dezbatere foarte la obiect a prevederilor proiectului Legii bugetului de stat, cred că problema care se ridică acum trebuie să fie discutată, pentru că, printre altele, problema locuințelor, învățământul, sănătatea - sunt probleme foarte importante, pentru care trebuie să găsim soluții.

Este adevărat că prin construcția sa, Legea bugetului de stat pe 1998 nu permite modificări structurale la ora actuală. Tot atât de adevărat este că, fiind la sfârșitul lunii mai, eu sunt convins că o echipă a Ministerului Finanțelor lucrează deja la proiectul bugetului de stat pe anul viitor. De aceea, profit de ocazie și sugerez ceea ce era și este în programul tuturor partidelor care formează coaliția majoritară și a unora dintre partidele aflate în opoziție: necesitatea modificării structurale a Legii bugetului de stat, adică, propun, sau au propus mai mulți ca cel puțin 30 sau 35% din sursele bugetare, care vin de la nivel local, să rămână la nivel local, bineînțeles, paralel cu asumarea cheltuielilor pentru unele sectoare care să treacă la nivel local.

Construirea de locuințe, administrarea învățământului, administrarea sănătății sunt probleme care pot fi rezolvate mult mai eficient, mult mai corespunzător la nivel județean, la nivel local decât la nivel național. Dacă vom avea înțelepciunea de a lăsa anumite sume de bani la nivelul județelor, de a acorda dreptul județelor de a hotărî ele unde este nevoie să construiască locuințe, de a găsi fondurile necesare, de a împărți banii necesari, aceste probleme se vor rezolva mult mai repede și mult mai bine decât dacă vom încerca rezolvarea acestei probleme la nivel național, pentru că, din punct de vedere economic, la nivel național, întotdeauna, coaliția politică care se va afla la guvernare va împărți banii potrivit intereselor sale economico-financiare și politice.

Pentru a scoate aceste probleme din sfera politicului și a o replasa acolo unde le este locul normal, soluția care este în interesul cetățenilor acestei țări este să scoatem și să plasăm rezolvarea acestor probleme la nivel local.

Desigur, domnule ministru, nu vreau să deschid o discuție pe această temă. Ar necesita mult prea mult timp, nu este locul în plenul Parlamentului la ora actuală, dar, cu respect vă rog să meditați asupra acestei probleme. Am mai discutat și la nivelul comisiilor și la diferite întruniri despre această posibilitate și propun să ne gândim cu toții la o construcție bugetară nouă pe anul care urmează, care să acorde cetățenilor mai mult decât actualul buget, care nu poate, din motive obiective, să facă mai mult.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat Mitrea,

Vă rog... Aveți cuvântul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

O intervenție, una de procedură, și una la acest articol.

Cea de procedură este că, de fapt, și ieri am auzit-o tot timpul, cât și mai ales ce trebuie să spunem. Poate că, pe viitor, în Regulamentul Camerei Deputaților se va prevede și posibilitatea pentru Putere de a scrie speech-ul Opoziției la buget și să ne spună când să intervenim.

Referitor la intervenția domnului senator Vosganian.

Domnule Vosganian,

Dacă le știe așa de bine Puterea, cum se face că din 1996 până acum asistăm la o cădere dramatică a economiei și a situației sociale în România, pe toate planurile? Propunerea dumneavoastră, ca să vă lăsăm să faceți numai cum credeți, să nu intervenim, mi se pare ușor neavenită - ca să nu spun altfel. Dacă aveați atât de mare grijă pentru toate capitolele din buget, poate că și pentru sănătate, ieri, găseați soluția de a da niște bani în plus, după o discuție mai scurtă, nu după aproape 8 ore de discuții pe tema respectivă.

Acum, vreau să mă întorc la problema locuințelor și a surselor la buget, a surselor din buget, care pot fi folosite. Cred că trebuie pusă problema și a locurilor de muncă. Am mai spus o dată în această dezbatere, că nu există două politici, sau două Guverne: un Guvern care se ocupă de problemele economice ale țării și un Guvern care se ocupă de problemele sociale și de aceea este inadmisibilă această poziție a Ministerului Muncii și a celor care lucrează în zona socială, de a ne servi mereu aceeași placă: "Nu există fonduri pentru protecția socială!"

Acesta este un mod învechit de a privi problema socială. Orice Guvern, în ziua de astăzi, când vorbește de protecție socială vorbește într-un plan de politici sociale, politici sociale care sunt în mod cert conectate cu politici economice. Nu putem să acceptăm ideea că Ministerul Industriei, de exemplu, eliberează forță de muncă după un program propriu, iar Ministerul Muncii și Protecției Sociale spune: "... Domnilor! Noi nu avem cum să întreținem această forță de muncă, nu avem fonduri de șomaj, nu avem posibilitatea de a crea noi locuri de muncă..."

Cred că domnul deputat Marin Cristea a explicat foarte clar că una dintre sursele, și domnul deputat Dan Marțian, că una dintre sursele extrem de importante, care pot fi folosite în politicile sociale, pentru crearea de locuri de muncă, este aceasta a construcției de locuințe. De fapt, în general, construcțiile sociale, marile investiții naționale sunt folosite de țări în momentele de criză, lucru care la noi în țară nu se întâmplă.

De aceea, cred că și din punct de vedere social, construcția de locuințe, mărirea cuantumului alocat prin buget pentru construcția de locuințe este importantă și sunt convins că, chiar în interiorul bugetului, chiar în interiorul politicii pe care ați clamat-o în timpul campaniei electorale, pe care ați clamat-o în ultimul an și jumătate, există resurse pentru a fi mutate în această zonă. Mă refer la reduceri de personal, acest buget creează creșteri de personal bugetar în diferite zone, să renunțăm la el, să renunțăm și la bugetarii din zona administrației, nu numai la bugetarii din zona sănătății și a celorlalte activități de acest gen, să renunțăm la acele articole cum le găsim în buget, care dau sume de bani de la bugetul statului către societăți comerciale particulare, ca să-și construiască sedii, pentru că atunci când este vorba de interesul unuia sau altuia din grupurile care acționează în sânul actualei Puteri există posibilități, și legale, și ilegale, ca bugetul să funcționeze. Sunt convins că cele 200 miliarde lei pot fi asumate și de domnul ministru al finanțelor, din moment ce demisia secretarului de stat valorează 350 miliarde lei, probabil că demisia domnului Dăianu valorează 200 miliarde, dacă și-o pune pe masă, ca să facem rost de bani pentru acest buget, nemaivorbind de demisia posibilă a primului ministru, sau a Președintelui României, câți bani poate valora pentru bugetul României.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii de ședință).

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul senator Caraman.

Ați făcut intervenția... (Se adresează domnului deputat Marin Cristea, care dorește să vorbească, din nou, la microfon).

Domnul Petru Caraman:

Doresc să spun că în Statele Unite, am fost acolo cu ocazia unui congres, absolvenții facultăților, în general, în momentul când căpătau postul, aveau un contract, pe baza căruia obțineau imediat locuință, urmând să o achite din salariu, în decurs de 20 de ani. Acum, mă gândesc dacă o soluție asemănătoare nu ar putea fi adoptată și la noi, doar pe termen lung.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat,

Vă reamintesc că ați susținut amendamentul. Aveți cuvântul.

Probabil că doriți să mai reamintiți ceva, dar, vă rog, fără să dezvoltați din nou expozeul dumneavoastră, care, cred, a fost înțeles, de toată lumea.

Aveți cuvântul.

Domnul Marin Cristea:

Nu. Nu am să revin cu nimic la susținere, pentru că-mi dau seama că toată lumea susține, mai puțin materializează.

Am totuși de răspuns la unele atenționări care ni se fac, din mai multe puncte de vedere și acest obicei eu nu-l am și pentru că intervin așa, de la început, îmi cer scuze.

Mă refer la apelul pe care l-a făcut domnul Vosganian, de a fi mai atenți în modul în care ne susținem, intervenim sau motivăm intervențiile noastre. Vreau să rețineți, domnule Vosganian, că "a nu se justifica" n-are explicație și n-are altă formă de exprimare și vă rog să citiți dumneavoastră ce înseamnă "nu se justifică". Mă atenționați, în același timp, asupra altor preocupări, pentru crearea unor altor soluții și surse de finanțare. Vreau să vă rog să rețineți că, atunci când au început dezbaterile pe articole, la art. 1 alin. 2, eu am intervenit și am propus o creștere a produsului intern brut cu 2,5%, pentru a crea sursele de finanțare destinate inclusiv acestei propuneri de astăzi. Mi s-a spus atunci: "... la momentul în care veți face propunerea exactă". Acesta este momentul. L-am făcut și atunci.

Mă atenționați că sunt și alte preocupări pentru crearea unor alte mecanisme pentru declanșarea procesului investițional și mă bucur că există alte preocupări, dar aș ruga ca la exemplul care mi l-ați dat în legătură cu Legea privind această Agenție Națională de Dezvoltare a Construcției de Locuințe, care are principiul acesta al garantării, al ipotecării locuinței pentru care primești credit pentru execuție sau pentru cumpărare în rate, vreau să vă rog și eu pe dumneavoastră să citiți art. 18 al Legii locuinței, care spune așa: "...Până la restituirea sumelor datorate de către beneficiarii locuințelor, se instituie ipoteca legală asupra locuinței". Legea nu este cunoscută nici de cei ce trebuie s-o aplice, nici de cei ce trebuie s-o interpreteze.

Îmi mai spuneți, în același timp, ca această nouă lege pe care vreți s-o promovați și pe care ați susține-o în situația în care survin niște idei, mai aveți încă o prevedere: Rata dobânzii inferioară ratei medii practicată pe piața financiară" aceasta va fi acordată.

Vreau să vă spun că am făcut niște calcule, domnule Vosganian, și sunt contrare celor susținute la televiziune de către dumneavoastră și, vă rog, când interveniți în astfel de lucruri, trebuie să fiți mai exact. În situația în care aplicați o astfel de prevedere a unei astfel de noi legi, o locuință, care după Legea locuinței, costă de nivelul a 300 milioane lei, circa 100 m.p. suprafață construită, la finele celor 20 ani după lege, ar costa pe cel ce o cumpără 457 milioane lei. Deci, costurile creditului sunt de natura a 157 milioane lei.

Când aplici ceea ce dumneavoastră propuneți în Legea aceasta a Agenției Naționale de Dezvoltare a Construcției de Locuințe, v-am făcut și acest calcul, ajung ca pentru un credit luat de 300 milioane de lei, ca să-ți faci o locuință de 100 m.p. suprafață construită, plătești în 20 de ani, cu 30% dobândă, așa cum ziceți, 1.225 milioane lei, deci, 1,2 miliarde lei, de 4 ori ceea ce spune legea.

Mai spuneți în același timp că aplicăm legea.

Vreau să rețineți că Legea locuinței nu se aplică și fac apel la domnul ministru al finanțelor să vadă dacă se aplică, dacă cumva prevederea că profitul investit în construcția de locuințe este scutit de impozit. Dacă se avansează și dacă se susține această idee.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze).

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Videanu, vă rog.

Domnul Adriean Videanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Insistența cu care se susține alocarea celor 200 miliarde lei în vederea construirii locuințelor mă face să intervin. Aceste 200 miliarde lei nu vor rezolva nici pe departe problema locuințelor în România (atmosferă tumultuoasă în sala de ședință). Indiscutabil că acest lucru se poate rezolva prin mobilizarea altor surse și nicidecum sursele bugetare. Avem experiența țărilor vecine: Ungaria, Cehia și Polonia, care au reglat înainte de toate problema pensiilor private, problema societăților de asigurări private și anume mobilizarea de surse pe termen mediu și lung, și nicidecum surse bugetare.

Intervenția statului este una minoră, și aceea de a garanta și a crea un cadru, în vederea construirii de locuințe.

Cred că cel mai important lucru pe care putem să-l facem în acest sens, este de a reglementa acest cadru care să mobilizeze aceste surse pe termen mediu și lung și, indiscutabil, pe urmă, putem vorbi de construirea de locuințe pentru necesarul actual al României.

Vă mulțumesc.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Trebuia să fi lucrat la programul Guvernului!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aceasta este o temă extraordinar de importantă. Nu știu dacă pot să îndrăznesc să fac această afirmație, după comentariul domnului președinte Varujan Vosganian, pe care n-aș vrea să-l întrerup în acest moment. Am să fac o pauză ca să-i pot permite să...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă rog să vă adresați plenului, domnule...

Dumneavoastră nu vă adresați unei persoane, vă adresați plenului Camerei și Senatului.

Domnul Adrian Năstase:

Dar aveam ceva de spus!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Eu știu că dumneavoastră vorbiți, de obicei, cu plenul, alții vorbesc cu stenograma. Vă rog să rețineți!

Domnul Adrian Năstase:

Iertați-mă că v-am întrerupt, domnule președinte!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Aveți cuvântul, domnule deputat Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Pe domnul președinte Vosganian îl aud, de obicei, la radio. L-am auzit și azi de dimineață, explicând cum amendamentul referitor la banii care s-au dat pentru sănătate nu a fost, de fapt, amendamentul P.D.S.R.-ului.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă aduc aminte, domnule deputat, că suntem la banii pentru locuințe.

Domnul Adrian Năstase:

În legătură cu această chestiune, domnule președinte, stimați colegi, considerând că este vorba de o problemă extrem de importantă, în numele grupurilor parlamentare ale P.D.S.R., cerem aplicarea art. 110 alin. 2, din Constituție. Solicităm, ca atare, prezența domnului prim ministru și a ministrului lucrărilor publice.

Credem că este una dintre problemele esențiale, care urmează a fi dezbătută și soluția pe care noi o vom da va marca un reviriment sau nu în ceea ce privește problema locuințelor, care este, într-adevăr, una esențială.

Nu este o chestiune de importanță minoră. Este o chestiune deosebit de importantă, pe care dorim să o tratăm cu cea mai mare responsabilitate. Vă rog, de aceea, să luați notă de solicitarea noastră și să faceți în așa fel,încât domnul prim ministru și ministrul lucrărilor publice să fie prezenți la această discuție.

Dați-mi voie să adaug o ultimă notă, pentru că nu știu cum va trebui să intervenim de acum încolo în cadrul acestor dezbateri. Doamna deputat Mona Muscă ne explica în mai multe ziare, astăzi, că deosebirea dintre P.N.L. și P.D.S.R. este deosebirea dintre dorință și putință. N-am înțeles dacă P.N.L.-ul este identificat cu dorința și noi cu putința, sau este vorba de o relație, de o metaforă, într-un anumit plan, pe care noi nu am înțeles-o foarte bine, fiind mai puțin în plan legislativ, dar am vrea să înțelegem care este rostul nostru în această dezbatere, și, dacă, sigur, avem numai un rol decorativ, vă rog, încă o dată, să ne spuneți, ca să nu ne pierdem vremea și să nu vă încurcăm nici pe dumneavoastră la discutarea acestui buget.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă.)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doresc să fac următoarea precizare: s-a putut constata că în această dimineață lucrurile merg relativ normal, în ceea ce privește dezbaterea bugetului.

Nu vreau să acuz pe nimeni de procese de intenție. Cred că propunerea venită din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R. este pentru buna desfășurare a dezbaterilor și nicidecum pentru blocarea lor într-o altfel de dezbatere. Eu am citit foarte atent articolul menționat. Deci, dacă Parlamentul solicită prezența, participarea este obligatorie, lucru pentru care am să-l supun la vot, nu înainte, însă, de a da ... . Și dacă Parlamentul va decide prin vot să-l invite pe domnul prim ministru, sigur vom suspenda lucrările până când acesta va fi prezent.

Înainte de a da cuvântul domnului ministru, este o doamnă.

Vă rog, doamna deputat Mona Muscă, un minut și jumătate pentru o replică agreabilă.

Doamna Mona Muscă:

Chiar că este agreabilă.

Domnule coleg,

Mă bucur că dumneavoastră nu știți încă, nu ați aflat încă diferența dintre dorință și putință. Sper s-o aflați cât mai târziu. (Hohote de râs la masa prezidiului și în sală.)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul senator Gaspar, pentru o chestiune de procedură.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnul vicepreședinte Cristian Sorin Dumitrescu încearcă, astăzi, să dea o interpretare cu totul alta art. 110 alin. 2 din Constituție, decât a dat-o, ieri, ministrul pentru relația cu parlamentul.

Ministrul pentru relația cu parlamentul și-a însușit, întrutotul modul în care noi am interpretat acest text: adică ori de câte ori se solicită... și aici a fost vorba de solicitarea a două grupuri parlamentare, prezența unui membru al Guvernului la ședințele Parlamentului este obligatorie. Prezența este obligatorie.

Uitați-vă, vă rog, că textul nu face nici un fel de distincție și spune foarte clar: "Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului". Și, fraza a doua: "Dacă li se solicită prezența, participarea lor este obligatorie".

Deci nu se spune "de tot plenul, de un grup".

Eu consider că și un deputat, într-o problemă deosebit de importantă, poate să ceară ca un membru al Guvernului să vină în fața Parlamentului.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da. Nu cred că trebuie să deschidem o discuție procedurală. Lucrurile sunt absolut evidente că se referă la voința Parlamentului, deoarece Constituția României se referă la instituții și nu la ... . Sigur, și Senatorul și Deputatul este o instituție, dar ele sunt tratate ca atare și în dreptul constituțional și în dreptul parlamentar, ca instituții. Deci este vorba despre voința Parlamentului. Lucrurile sunt absolut evidente. Este vorba despre voința Parlamentului și nu a unei persoane sau a unui grup parlamentar.

Domnul deputat Mitrea, vă rog.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Cred că ar fi extrem de interesant și pentru dumneavoastră, cei care conduceți ședințele Camerelor, să participați la ședințe și în zilele în care nu sunteți de serviciu. Pentru că, atunci nu ar mai fi lucrurile clare într-un fel pe 21 mai, în alt fel pe 20 mai și, probabil, pe 22 mai, clare - în alt fel - în funcție de cel care conduce ședințele.

Ieri s-a discutat această problemă. S-a dat o interpretare în sensul celor pe care domnul Năstase și domnul Gaspar le-au prezentat aici. Nimeni nu s-a ridicat din sală ca să fie împotriva acestei interpretări și lucrurile au mers foarte bine. Astăzi, dumneavoastră veniți să dați altă interpretare, sigur, cu care nu putem fi de acord, pentru că lucrurile au fost clarificate ieri.

De fapt, voiam să intervin mai devreme. Domnul senator Frunda, căruia doream să-i salut prezența în sală, dar nu-l mai văd, care ne-a propus să lucrăm mult și, după aceea, până astăzi nu l-am mai văzut, și bineînțeles ...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat,

Vă rog, foarte mult, o clipă, să vă întrerupeți discursul!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

De ce să mă întrerupeți?

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă rog, foarte mult, pentru că eu conduc ședința! Dumneavoastră sunteți secretar, cunoașteți bine regulile. Nu accept ca față de persoana mea să faceți afirmații în legătură cu prezența.

Vă reamintesc că dumneavoastră, acum, nu exercitați funcția de secretar, cu care sunteți învestit de Biroul Camerei, deci nu urmăriți prezența deputaților și senatorilor. Vă rog foarte mult, să n-o faceți nici de la acest microfon.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Eu am senzația că dumneavoastră, în mod regulat, vă depășiți atribuțiile și spuneam mai devreme că dacă considerați acest lucru, dați-ne în scris ceea ce vreți să spuneți. Eu vă garantez că tot nu vom spune ceea ce vreți dumneavoastră.

Deci, în momentul în care domnul Frunda a luat cuvântul și a și spus că "nu stă la subiect", nu ați avut nici o intervenție de făcut. Și, acesta este un lucru pe care l-am spus și ieri: de câte ori cineva din "dreapta" iese din subiect, în mod motivat sau nemotivat, pentru că discutăm o lege extrem de importantă, nu aveți nici o intervenție de făcut.

În momentul în care domnul Năstase, vorbind la subiect, atrăgea atenția că șeful comisiei, în plen, vorbea la telefon în loc să asculte un subiect la care avusese o intervenție, ați simțit nevoia, imediat, să interveniți.

Acest tratament discriminatoriu l-am spus și ieri, dar nu ați fost în sală. Și, vi-l spun și astăzi, nu-l vom accepta!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Leon Pop.

Domnul Leon Pop:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Art. 110 alin. 2 este un text imperativ, care nu presupune nici un fel de târguială. Dacă totuși doriți ca împotriva acestui text să se voteze în Parlamentul României, consider că trebuie o majoritate calificată de 2/3, pentru că altfel modificăm textul din Constituție.

Acesta este punctul meu de vedere.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Să supunem la vot.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, vă mulțumesc.

Domnule ministru Dăianu, ați solicitat cuvântul.

Domnul Daniel Dăianu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Permiteți-mi să fac câteva precizări legate de punctul de vedere pe care îl am în legătură cu amendamentul propus de domnul Cristea și dezbaterea care a fost provocată de această propunere.

Domnia sa vorbește despre o creștere economică de 2,5%. Creșterea economică nu poate fi dictată de un Guvern. Aceasta este cu totul altceva și este o distincție esențială. Deci, 2,5%, în momentul de față, este o cifră, îmi permit și sper să nu ofensez pe domnul parlamentar, este o cifră fantezistă. Ca atare, nu poate conduce la ideea că s-ar constitui rezerve din care s-ar putea suplimenta resursele alocate unei intervenții a statului în acest domeniu, al construcțiilor de locuințe.

2. Sigur că lucrările publice, în anumite momente în unele țări, pot reprezenta o modalitate de a mări cererea agregată, de a suplimenta locurile de muncă. Și se practică uneori acest lucru. Însă, eu zic că, în momentul de față, în circumstanțele în care totuși avem o luptă de uzură împotriva inflației, avem unele câștiguri care încă nu-și găsesc o ilustrare suficientă în dezbaterea publică. Putem să riscăm enorm dacă am merge pe această cale. Pentru că nu este vorba numai de stimularea, de pildă, a construcțiilor de locuințe. Se pot imagina și alte domenii în mare suferință, și când spun "se pot imagina" folosesc un eufemism pentru că sunt domenii în mare suferință. Dar nu aceasta este calea.

Dacă s-au suplimentat resursele pentru sănătate, este și pentru că este și în conștiința publică, dar și în retorica publică, este domeniul care a polarizat cel mai mult atenția. Și nu numai a dumneavoastră, a parlamentarilor, vorbesc de aceea a opiniei publice.

Este foarte riscant să mergem pe această cale, să ne imaginăm că vom reuși să stimulăm economia. Nu numai că este riscant, dar s-ar putea să pierdem o bătălie pe care, dacă o vom conduce cu înțelepciune, o putem câștiga.

Îmi permit, cu această ocazie, să-mi afirm convingerea că se poate termina acest an cu o inflație în jur de 40%. O să vedem că și cifra pe luna mai va confirma ceea ce ne-a sugerat luna aprilie. Ar fi dramatic ca noi să riscăm aceste câștiguri. Economia o va lua, nu neapărat de la sine, dar în cea mai mare parte de la sine, atunci și când creditarea va fi stimulată de o dinamică corespunzătoare a dobânzilor, deci în sensul dinamicii inflației.

Am dorit să am această intervenție pentru că sentimentul meu este că, dincolo de problematica construcției locuințelor, care poate fi discutată în sine, am putea să ne ducem pe o cale foarte, foarte periculoasă.

Domnul Marțian Dan (din sală):

Nu este deloc periculoasă.

Domnul Daniel Dăianu:

Domnule deputat,

Sigur, este opinia mea, și anume: construcția de locuințe în momentul de față, eu nu spun că nu este necesară, dar este o modalitate practic de a risca în această bătălie contra inflației.

Domnul Marțian Dan (din sală):

Nu riscăm nimic.

Domnul Daniel Dăianu:

Eu vă respect opinia. Am considerat necesar să-mi exprim și eu punctul meu de vedere de la această tribună.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din partea dreaptă.)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Adrian Năstase, vă rog.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Respect argumentele pe care le-a adus domnul ministru Dăianu. Probabil că din punctul de vedere strict al bugetului, din punct de vedere financiar, argumentele pe care le-a prezentat pot fi susținute și pot fi chiar acceptate.

Problema este, însă, că într-un moment în care încrederea populației în evoluțiile din societatea noastră scade în mod dramatic, este nevoie - în mod evident - de anumite semnale, de voință politică pe anumite direcții.

Salutăm faptul că s-a găsit soluția pe care noi am cerut-o în ceea ce privește sănătatea. Poate că în domeniul locuințelor, unde suma solicitată suplimentar nu este totuși imensă față de alte categorii de cheltuieli, trebuie o evaluare mai atentă, văzută de data aceasta nu numai din punct de vedere strict financiar, dar și din punct de vedere politic. Cred că ar merita să fie încercat. Acesta este sensul pentru care noi am solicitat prezența primului ministru, pentru că este o chestiune care are o semnificație mai mare decât cea strictă, la acest moment, a construcției bugetare. De aceea, ne menținem solicitarea pe care am făcut-o și credem că este în interesul Guvernului de a vedea cu atenție cele câteva direcții care pot, la acest moment, să asigure încrederea populației în politica Guvernului.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat George Șerban, iar după aceea domnul senator Frunda.

Domnul George M. Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă susținerea Opoziției în privința acestui amendament privind construcția de locuințe este lăudabilă și este de înțeles, nu cred că cineva din această sală gândește altfel. Încercarea de a lega dezbaterea acestui articol de prezența primului ministru sau a ministrului pentru lucrările publice, este o încercare de a prelungi această dezbatere.

Este limpede că aici lucrurile se tranșează foarte clar. Domnul deputat Miron Mitrea spunea mai devreme "ați văzut că la sănătate, dacă am insistat, am reușit".

Aici trebuie să fie foarte clar că dacă această parte a sălii, care reprezintă majoritatea, nu este de acord cu o astfel de insistență, nu se va întâmpla niciodată nimic. Deci, prin voia majorității s-a obținut acest lucru! (Aplauze din partea stângă.)

Părerea mea este următoarea: domnul deputat Miron Mitrea, oricum, a dat dovadă de faptul că participând la aceste cursuri serale ale domnului Bercea, a început să se afle, din ce în ce mai mult, în vecinătatea conceptului de "buget".

Domnul Tudor Marcu:

Opriți-l!

Domnul Adrian Năstase (din sală):

Cer dreptul la replică.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat, vă rog, să nu faceți referiri la persoană sau altceva.

Domnul George Șerban:

La ora actuală are loc o ședință de Guvern, în care se află atât primul ministru, ministrul pentru lucrările publice, cât și ministrul pentru relația cu parlamentul. Și nu-mi amintesc ca în legislatura trecută să se fi întrerupt o ședință de Guvern în timpul dezbaterii bugetului, numai pentru a veni aici un ministru.

Domnul ministru al finanțelor, Daniel Dăianu, a dat o explicație absolut elegantă și concludentă pentru susținerea respingerii acestui amendament.

În momentul de față, a ne crampona de prezența unui ministru, este o idee absolut absurdă. După regula aceasta, ar trebui să vină aici și ministrul sănătății, că se pot întâmpla accidente în timpul construcției de locuințe.

Este o cerere absurdă și eu vă rog să nu cedați în fața unor astfel de tertipuri.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul senator Frunda.

Domnul Gheorghe Frunda:

Domnule președinte,

Am propus o alternativă la buget, care poate fi interpretată într-un fel sau altul, dar resping catalogări insultătoare ale oricărei părți, indiferent de unde ar veni. Eu, la rândul meu, când nu sunt de acord cu unele propuneri, nu le cataloghez.

Puteți avea contraargumente, puteți avea o altă părere, dar nu sunt de acord cu aceasta. Este sub demnitatea unui deputat sau a unui senator să jignească de la această tribună a Parlamentului.

Am ieșit aici să mă și vedeți. Sunt prezent! Spre deosebire de alții care, chiar prezenți fiind, sunt doar cu fizicul prezenți, iar eu încerc să fiu prezent, chiar și atunci când lucrez într-un cabinet al meu.

De altfel, domnule deputat Mitrea, vă rog să nu aveți grija mea, că drum lung în fața dumneavoastră aveți, cât se vede!

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă.)

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog, o chestiune de procedură.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat Gaspar, vă rog, procedura.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

În afară de art. 110 alin. 2, care a fost invocat aici și de domnul Năstase, pe care l-am susținut, eu vreau să vă mai aduc la cunoștință și următorul text din Constituție, art. 137 alin. 2, spune următorul lucru: "Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat și pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului".

În concepția noastră este că, ori de câte ori se dezbate proiectul bugetului de stat, ministrul de resort trebuie să participe alături de ministrul finanțelor, în mod obligatoriu.

Și vă rog să constatați că în zilele anterioare s-au discutat problemele de învățământ, ministrul învățământului a fost aici, s-au discutat problemele de sănătate, ministrul sănătății a fost aici, s-au discutat problemele de cultură, ministrul culturii a stat ieri, de dimineața până seara, ca să-și apere domeniul de activitate.

Așa că, vă rog, ca de aici încolo, cei care asigură conducerea ședințelor să ia măsurile necesare ca, alături de ministrul de finanțe, să fie și ministrul de resort, pe problemele care se vor discuta în continuare: industrie, comerț, apărare, interne, absolut toate, pentru ca să nu se mai ajungă la situații de felul acesta.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Mitrea, pentru o chestiune de procedură, da?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Pentru drept la replică.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Drept la replică nu vă acord, domnule deputat Mitrea!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Vă dau o veste proastă. Conform Regulamentului, nu puteți să-mi aprobați sau nu, dreptul la replică. Dreptul la replică este obligatoriu, conform Regulamentului Camerei Deputaților.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat,

Dreptul la replică se acordă de către președintele de ședință, în, atât cu Regulamentul Camerei Deputaților, cât și al Senatului, pentru motive foarte precise.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

"De câte ori se solicită", spune în regulament.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat,

Este o chestiune, dacă vreți, de respect reciproc, să mă lăsați să vorbesc când ... .

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dar, începusem eu. Deci, dacă formulați un ... .

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Din moment ce nu vă acordasem cuvântul, nu puteați să începeți.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Ba, dumneavoastră ați spus domnul Miron Mitrea, și de aceea am și venit aici.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Și v-am rugat, v-am întrebat, dacă este o chestiune de procedură. Ați spus nu, este un drept la replică. Drept la replică nu vă acord, pentru că răspunsul sau intervenția domnului senator Frunda, care nu a avut nimic jignitor la adresa dumneavoastră, a fost un răspuns absolut civilizat și în termenii cei mai corecți cu privire la o acuzație pe care ați făcut-o dumneavoastră referitoare la prezența sau absența domnului senator la ședințele Parlamentului.

Vreau să vă spun că în prevederile regulamentare, nicăieri nu există această posibilitate prin care, indiferent, oricare instituție, inclusiv cea de conducere a Parlametului, poate să tragă la răspundere, de la acest microfon, un senator, pentru o prezență sau o opinie politică.

Deci, vă rog să vă referiți la o chestiune de procedură. Nu aveți drept la replică.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Dacă nu interveneați atât de lung, ați fi constatat că nu am nici o problemă cu domnul Frunda. Voiam să dau drept la replică domnului George M. Șerban. Este o problemă diferită. Domnia sa a fost cel care s-a referit, în mod ireverențios, la mine. Deci, aici cred că am dreptate și am dreptul la replică.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Aveți un minut și jumătate pentru drept la replică.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Pe domnul senator Frunda doar l-am salutat. Probabil că i s-a transmis greșit ceea ce am spus eu aici. Nu l-am jignit, doar l-am salutat. Atât. Și, îl salut, din nou, cu toată stima pe care i-o port!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă rog să-l salutați din bancă, nu de la microfon!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Nu știu în ce fel de instanță vreți să vă transformați dumneavoastră, dar, mă rog ...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat,

Aveți cuvântul pentru dreptul la replică, timp de un minut și jumătate.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnului deputat George Șerban vreau să-i spun: este a treia sau a patra oară când faceți referiri directe la mine, lucru pe care nu-l înțeleg.

Eu vă respect și chiar dacă intervențiile dumneavoastră, eu, personal, le consider deplasate, într-un moment sau altul, nu folosesc acest argument.

Este dreptul dumneavoastră să gândiți într-un fel sau altul și este dreptul meu să fiu sau să nu fiu de acord. Face parte din respectul reciproc acest lucru.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Pentru procedură, domnul deputat Năstase, iar după aceea domnul deputat Dan Marțian.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Dacă dumneavoastră nu ați interpreta într-un mod personal Regulamentul ședințelor comune, nu am mai interveni. Eu vă citesc, eventual poate să vă și ofer textul Regulamentului ședințelor comune, dacă nu îl aveți, art. 27 alin. 1, care spune foarte clar: "Președintele va da cuvântul oricând unui deputat sau senator pentru a răspunde într-o chestiune ce implică persoana sa, limitând timpul acordat în acest scop".

Deci, dumneavoastră nu aveți dreptul de a cenzura această solicitare, așa cum i-ați spus domnului deputat Mitrea. Dumneavoastră trebuia să-i dați cuvântul. Puteați, eventual, să limitați durata intervenției sale.

De aceea, vă rog foarte mult, atunci când ne explicați cum trebuie să procedăm, să vedeți, mai întâi, regulamentul și, eventual, dacă aveți o problemă pe fond, puteți să discutați, poate, cu colegul dumneavoastră de partid, domnul George Șerban. În măsura în care dânsul nu va mai face referiri neelegante la adresa unora dintre colegii noștri, sigur că am putea să mergem mai repede cu dezbaterea la chestiunile de buget.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Să înțeleg, domnule deputat, că putem să trecem la dezbaterea bugetului, care este chestiunea noastră.

Înainte dau cuvântul domnului deputat Dan Marțian.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor colege și domnilor colegi,

Domnilor invitați,

Mărturisesc că mă interesează foarte mult aparițiile publice și luările de cuvânt sau punctele de vedere pe care le exprimă domnul Dăianu în scris, care sunt destul de frecvente, lucru ce onorează pe un membru al Executivului, care reușește să îmbine o activitate practică, extraordinar de dificilă și laborioasă, cu rezervarea timpului pentru reflecție și pentru evaluarea lucrurilor și proceselor asupra cărora consideră că are de spus un punct de vedere.

M-a surprins, însă, modul în care a răspuns la problemele pe care noi le-am ridicat. Dânsul a vorbit aici, luând în considerare anumite elemente de natură monetară și a încercat să ne convingă că acordarea de 200 miliarde lei pentru sprijinirea construcției de locuințe, în actualele condiții din România, ar putea să pericliteze masa monetară care este avută în vedere pentru a pune "căpăstru" și a ține în frâu inflația.

Am impresia că domnul ministru al finanțelor a exagerat efectul de antrenare pe care îl pot produce aceste 200 miliarde lei, pentru că nu cred că este o sumă atât de mare încât să ducă la o supraîncălzire în economie ș.a.m.d., ci poate la o abia perceptibilă înviorare.

Iar, în ceea ce privește efectele, ca atare, nu cred că ne-am găsi în prezența unor activități care ar produce stocuri sau alte lucruri, ci care ar putea să producă o seamă de consecințe economice foarte serioase și îngrijorătoare.

Părerea mea este că dacă vrem, într-adevăr, să conștientizăm gravitatea situației locuințelor în România, dacă vrem să conștientizăm fenomenele grave care se produc în economia țării și dacă vom persevera în promovarea unor politici care să ducă la "sleirea" în continuare a diferitelor activități, vom ajung, probabil, la o anumită stabilitate, dar ea va fi stabilitatea stagnării, a regresului, a decăderii.

Îl rog foarte mult, că este prea subtil în probleme de analiză economică, în probleme monetare, financiare, și aș zice, în sensul unui elogiu pe care vreau să i-l aduc, în probleme de filozofia economiei, să reflecteze foarte serios și să nu vină cu niște explicații care, totuși, nu se mulează pe problema pe care o discutăm. Aceasta este o problemă.

A doua problemă.

Domnule vicepreședinte,

Dumneavoastră conduceți lucrările astăzi. Noi ne-am manifestat disponibilitatea de a lucra până seara târziu, de a lucra și sâmbăta și duminica.

Vrem să vă spunem, în mod foarte serios, după ce actuala Putere a produs acea monstruozitate antidemocratică și anticonstituțională, a "guvernării pe tăcute", ca să reiau o expresie a unui publicist cunoscut în domeniu, prin ordonanțe de urgență, prin care dumneavoastră ați cantonat pe linie moartă Parlamentul, vrem să vă spunem că noi nu înțelegem ca acest buget să fie discutat în mod formal, așa cum doriți dumneavoastră și cum vreți să imprimați un anumit curs al lucrărilor. (Rumoare în partea dreaptă.) Dacă veți încerca să mergeți pe această linie, în privința căreia noi v-am spus, în câteva rânduri, în aceste ultime zile, puteți să mergeți, aveți...

Din partea dreaptă a sălii:

Fiți calm!

Domnul Marțian Dan:

Sunt foarte calm! Aveți mecanica aritmetică, de care v-ați folosit atâta, în acest an și jumătate, folosiți-o și acum, și în aceste împrejurări, veți dezbate bugetul fără participarea opoziției! (Rumoare.)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Considerând că solicitarea este o decizie a conducerii de ședință, solicitarea de a fi prezent ministrul de resort, adică responsabil de domeniul în care se discută acum, sau un reprezentant al domniei sale, este, într-adevăr, obligatorie, deși este ședință de Guvern, deci ne referim la ministru sau la înlocuitorul său, vă propun să sărim peste art.13, să-l reluăm când va fi domnul ministru prezent, pentru că sunt convins că, așa cum s-au exprimat toți reprezentanții, liderii opoziției, nimeni nu dorește să obstrucționeze dezbaterea bugetului, inclusiv domnul deputat Dan Marțian, și trecem la art.14, revenind când domnul ministru al... Da. Să vină domnul ministru la acest art.13, care îl privește pe dânsul, este și cifră cu ghinion... Și trecem la art.14...

A..., este domnul secretar de stat.

Domnule secretar de stat, nu v-am dat cuvântul, vă rog. Imediat am să vă invit la microfon, dacă o să fie nevoie. Vă rog. (Se adresează domnului secretar de stat Constantin Nicolae Sofronie, care a venit la microfon)

Deci propunerea pe care v-o facem - conducerea de ședință - și care cred că o să fie acceptată de inițiatorii solicitării, de a fi prezent domnul ministru al lucrărilor publice, este să trecem la articolul următor, unde avem reprezentantul Ministerului Finanțelor și al Ministerului Mediului și Apelor, deci art.14, urmând să revenim, în prezența domnului... Cred că este o soluție care dă satisfacție solicitării dumneavoastră.

Deci art.14 alin.1, care se referă la mediu. Dați-mi voie să vă spun, dacă există, la art.14 ... Nu există la art.14 amendamente. Ba da.

Dacă există intervenții din partea plenului?

Neexistând intervenții din partea plenului, neexistând amendament admis din partea comisiei, deci amendament al comisiei, supun la vot alin.1 art.14.

Cine este pentru? Vă rog.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Este amendament!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Art.14 alin.1 a fost adoptat.

Domnul Marțian Dan (din sală):

Domnul Olteanu vroia să intervină și nu i-ați dat voie!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Îmi pare foarte rău, eu am întrebat dacă sunt intervenții, domnule deputat. Domnul secretar nu mi-a făcut semn, îmi pare foarte rău. Am votat alineatul.

La alin.1 aveați amendament?

Domnul Ioan Oltean:

Da, a fost respins.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Era amendament respins, îmi pare foarte rău, domnule deputat. (Agitație, comentarii.)

Domnilor colegi, îmi însușesc această critică. O să-l rog pe domnul secretar să fie atent în partea aceea. Nu pot eu să văd tot.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Rugați Parlamentul să vă permită să reluați votul și permiteți domnului deputat să-și prezinte amendamentul.

Domnul Florian Bercea (din sală):

Este un drept legitim!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Deci, domnule deputat, alineatul a fost votat, amendamentul dumneavoastră este un amendament respins. Doriți...?

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Este greșeala dumneavoastră!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Doamnă deputat, îmi însușesc și îmi asum această greșeală, dar nu pot să reîntorc votul Parlamentului pentru că eu am greșit.

Domnul Marțian Dan (din sală):

Ba puteți!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă rog să se consemneze în stenogramă că conducerea de ședință nu a fost atentă la o solicitare de susținere a unui amendament respins. Vă mulțumesc foarte mult. (Rumoare.)

S-a votat acest amendament.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Nu ați numărat voturile!

Domnul Marțian Dan (din sală):

Problemă de procedură!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Din moment ce eram la jumătatea votului, și am înțeles că nu s-a votat împotrivă...

Domnule deputat, vă rog să vă susțineți amendamentul respins.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Vă rog să luați loc. (Se adresează domnului deputat Marțian Dan, care dorea să ia cuvântul pe probleme de procedură.)

Nu se votase decât pentru, deci eram la jumătatea votului. Se admite.

Vă mulțumesc pentru atenționare.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte de ședință,

Stimați deputați și senatori,

Vă cer scuze pentru această inadvertență între intenția mea și spiritul de observație al celor care conduc această ședință.

Vă rog să-mi îngăduiți, stimați colegi, să expun care sunt motivele care m-au determinat să vin în fața dumneavoastră pentru amendamentul pe care Comisia pentru administrație publică l-a adoptat și pe care Comisia pentru buget l-a respins.

Alin.1 al art.14, în propunerea pe care Comisia pentru mediu a formulat-o, presupune suplimentarea bugetului acestui minister cu suma de 150 de miliarde.

Există numeroase motivații care susțin un asemenea amendament. În primul rând, vreau să-mi exprim, într-un fel, îngrijorarea pentru că și în acest an Guvernul a tratat cu extrem de mare superficialitate problematica de mediu.

Dacă anul trecut acest minister a avut alocat 0,081% din produsul intern brut, anul acesta, acestui domeniu de activitate extrem de important, Guvernul i-a alocat și mai puțin, 0,059% din produsul intern brut, fiind cel mai mic buget pe care l-a cunoscut acest minister de la înființarea lui și până astăzi.

Aș vrea, ca fapt divers, pentru dumneavoastră, să vă spun că numai Albania, din țările Europei Centrale și de Est, are un buget alocat acestui domeniu sub 0,5%. Celelalte țări, nu mai vorbesc de țările Comunității Europene, au un buget de peste 1% alocat problematicii de mediu.

Dacă avem în vedere că una dintre condițiile esențiale pentru accederea României la Comunitatea Europeană este problematica de mediu, o a treia condiție, în ordinea ierarhizării acestora, realizăm pe deplin că acest domeniu nu poate fi tratat cu indiferență, cu superficialitate, că el, în opinia mea, ar trebui să fie un domeniu de prioritate națională, alături de sănătate și de învățământ.

Dacă vă mai informez că numai anul trecut, datorită calamităților naturale, s-au produs prejudicii directe de peste 2 miliarde de lei, că anul trecut nu a putut să se realizeze nici măcar o investiție în acest domeniu, multe dintre cele începute în anii anteriori au trebuit să fie trecute în conservare, realizați drama pe care acest minister și acest domeniu o trăiește în aceste zile.

Am reținut că, în analiza Comisiei pentru buget și finanțe, amendamentul respectiv a fost respins pentru că sursa pe care noi o indicam nu era una credibilă, nu era una reală. Această sursă a fost susținută aici, asupra acesteia s-a pronunțat și plenul. De aceea, m-am gândit să nu o mai supun atenției dumneavoastră și să vă indic o altă sursă, una concretă, extrem de concretă și care poate fi, în opinia mea, luată în considerare. Această sursă ar fi bugetul Ministerului de Interne. Ministerului de Interne i s-au alocat 4.183 de miliarde, în Anexa nr.3/29. De la acest minister, eu cred că se poate scoate suma de 125 de miliarde, care să fie adăugată Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, iar 25 de miliarde să fie luate de la Anexa nr.3/21, și anume de la Serviciul de Protecție și Pază. Dau o instituție care, prin restructurările care sunt obligatorii aici, zic eu că ar putea să se descurce cu minusul pe care-l supun atenției dumneavoastră.

Drept consecință, domnule președinte, stimați colegi, supun atenției dumneavoastră amendamentul, care ar avea următoarea formulare: "Cheltuielile pentru mediu și ape sunt în sumă de 422,9 miliarde de lei.", deci cu un plus de 150 de miliarde.

Vă mai ofer o informație care poate să fie luată în considerare, și anume că din totalul de 1.000 de miliarde, cât a apreciat ministerul că ar fi o sumă care ar asigura o desfășurare satisfăcătoare a acestei activități, i s-a acordat mai puțin de o treime.

Sper să găsiți întemeiate motivațiile pe care le-am expus în fața dumneavoastră și cred că veți aprecia la justa valoare că un mediu sănătos nu se poate realiza, în această țară, fără resurse financiare cât de cât rezonabile.

Vă mulțumesc. (Aplauze răzlețe în partea stângă a sălii)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Cristea are cuvântul.

Domnul Marin Cristea:

Vă mulțumesc.

Vreau să reamintesc un singur lucru în susținerea propunerii domnului deputat Oltean, și anume punctul de vedere și propunerea comisiilor pentru administrație publică de la Senat și Cameră, în legătură cu acest punct și care a fost formulat și dezbătut atent în comisie și care a fost formulat la intervenția pe care am făcut-o anterior. Și citesc, în detaliu, din raportul comisiilor pentru administrație din Senat și Cameră, transmis comisiilor pentru buget, finanțe de la Senat și Cameră: "Sursa posibilă, creșterea produsului intern brut cu 2,5% și dirijarea acestor venituri, respectiv cheltuieli, cu precădere pentru investițiile privind infrastructura localităților, investițiile pentru locuințe, investițiile pentru reasigurarea resurselor de apă, protecția contra inundațiilor, silviculturii, precum și asupra nivelului sumelor defalcate din impozitul pe salarii pe județe". Noi, când am judecat aceste propuneri și pe lucrări care sunt numai de natura mai ales de protecția împotriva inundațiilor și de apărare, aceasta am avut în vedere. Și, fără să-mi exprim decât un punct de vedere, vreau să se rețină punctul meu de vedere că, fără a adopta principiul că investițiile constituie vectorul revigorării economice, România va coborî economic dintotdeauna și pentru totdeauna. Este un punct de vedere asupra căruia trebuie să reflectăm și nu insist. Este o axiomă, este un adevăr demonstrat de viață și de toate realitățile, de-a lungul întregii istorii și până acum și probabil și de-acum încolo. Atenție la acest lucru!

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul senator Ilie.

Domnul Aurel Constantin Ilie:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că ați văzut patosul prin care domnul Oltean, membru al arcului guvernamental, a justificat solicitarea de cheltuieli suplimentare pentru acest sector, vă dați seama, numai după 8 luni, cât a funcționat ca ministru în acest sector.

Eu vreau să vă spun după 4 ani, cât am funcționat ca ministru al acestui sector, că cheltuielile care sunt prevăzute în actualul buget pentru activitatea respectivă sunt sub orice critică. Am făcut o socoteală, și ele reprezintă 10%, în termeni comparabili cu ceea ce reușiserăm noi să realizăm, ca surse, pentru anul 1996. Nu vreau să vorbesc despre obligativitatea dezvoltării instituționale a acestui sector fără de care România nu va putea să îndeplinească condițiile aderării la Uniunea Europeană. Nu vreau să vă spun, pentru că domnul Oltean a făcut o greșeală aici: nu 2 miliarde, ci 2.000 de miliarde au fost anul trecut pagube din inundații. Și dumneavoastră, care reprezentați toate zonele țării, știți mai bine decât noi care au fost necazurile și care pot fi necazurile atunci când se produc astfel de fenomene. Majoritatea lucrărilor care au fost începute se degradează, cu pierderi de zeci de mii de miliarde, datorită nealocării acestor surse.

Și îmi permit, la sfârșit, să fiu de acord cu amendamentul propus de domnul Oltean și să indic, ca sursă, fondurile aflate la dispoziția Guvernului, de 3.400 de miliarde, din care pot fi dați acești bani pentru mediu.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Deci amendamentul domnului deputat Oltean este un amendament care a fost respins, lucru pentru care, în conformitate cu prevederile regulamentare, am să vă supun întâi la vot articolul propus de către inițiator, după care, dacă acesta este respins, discutăm amendamentul propus de domnul Oltean. Deci consult Parlamentul în legătură cu art.14 alineatul...

Vă rog, vă rog, doamnă deputat.

Doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință, în temeiul art.22 din Regulamentul ședințelor comune, vă rugăm să verificați cvorumul și apoi să trecem la vot. (Agitație, rumoare în partea dreaptă a sălii)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Doamnă deputat, vă rog să faceți precizarea în numele grupului parlamentar, ca să fie conform cu regulamentul.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Da, domnule președinte de ședință, în numele grupului parlamentar, am considerat că deja majoritatea colegilor cunosc faptul că sunt vicelider al grupului parlamentar din Camera Deputaților. (Vociferări în partea dreaptă a sălii)

Dacă-mi îngăduiți, domnule președinte, ...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă rog.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Întrucât am văzut pentru a treia oară de când sunt în această legislatură, în Parlamentul României, câteva mâini ridicate în semn de protest și de îndârjire împotriva mea, împotriva cuvântului pe care îl iau, un gest, pe care, de altfel, l-am observat și la alte intervenții de la această tribună, al unor colegi parlamentari din opoziție, deci gesturi făcute din această parte a sălii (Arată spre băncile Puterii.), care, vreau să vă spun, îmi sunt, majoritatea colegilor foarte..., îi respect foarte mult, aș dori să-mi permiteți, domnule președinte, pentru că sunt marcată de acest gest cu pumnul ridicat, de împotrivire, aș dori să răspund că noi nu facem altceva decât gestului să-i răspundem cu o mână întinsă și să-i invităm pe acei colegi la această tribună, să învețe calea de la bancă până la această tribună, dacă doresc să-i respectăm ca parlamentari.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă, și îmi cer eu scuze, dacă, cumva, s-a întâmplat așa. Cred că este, pur și simplu, un gest care nu avea nici o semnificație.

Cvorumul de ședință putem să-l verificăm prin numărare, dacă aveți încredere în domnii secretari, sau să-l verificăm prin apel nominal.

Eu am să rog, mai întâi, pe domnii secretari, să facă verificarea cvorumului prin numărare, după care, dacă nu, să strigăm catalogul pentru apel nominal.

Am să rog să facem verificarea prin numărare, dacă nu, să srigăm catalogul.

În următoarele 2 - 3 minute, vom trece la ... Este o lipsă mică, deci este nu număr redus, de câțiva senatori și deputați care lipsesc... Dacă nu se completează cvorumul, vom trece la citirea listelor, pentru a face prezența.

Fac apel către lideri, să mobilizeze grupurile politice, pentru prezență la lucrări.

Vă rog foarte mult, domnilor lideri de grupuri, de la grupurile majoritate, pentru că obligația, așa cum se știe, a cvorumului, este a majorității...

Departamentul tehnic, vă rog să pregătiți listele pentru apelul nominal! Deci vă rog să pregătiți listele pentru apelul nominal.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rugăm să vă ocupați locurile în sală!

Domnule Popescu, ați adus lista pentru apelul nominal? Vă rog aduceți-o aici, ca să fie la îndemână.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Comunic că suntem în cvorum.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vă rog să luați loc în sală, că facem, până la urmă, apelul nominal, dacă este nevoie! Vă rog foarte mult!

Supunem la vot art.14 alin.1, în varianța inițiatorului.

Cine este pentru? Vă rog să numărați, ca să mai verificăm cvorumul. 141 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 70 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Alin.1 art.14 a fost adoptat.

Alin.2 art.14. Nu sunt observații din partea comisiei, nu sunt observații din partea plenului.

Vă rog să vă exprimați prin vot, în varianta inițiatorului.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 32.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost acceptat.

Alin.3 art.14. Nu există observații din partea comisiei, nu există observații din partea plenului. Ne exprimăm un vot în legătură cu varianta inițiatorului.

Alin.3 art.14, varianta inițiatorului. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 68 de voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? 7.

Cu majoritate de voturi, alin.3 art.14 a fost adoptat.

Alin.4 art.14. Nu există observații din partea comisiei, nu există observații din partea plenului. Votăm varianta inițiatorului.

Cine este pentru alin.4 art.14? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 9.

Abțineri? 33 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, alin.4 a fost adoptat.

Art.14, în ansamblu.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 150 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 71 de voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

A fost adoptat art.14.

Art.15. Există un amendament care a fost admis de comisie, la inițiativa a 157 de parlamentari. Este vorba de majorarea cheltuielilor de capital cu suma de 168 de miliarde de lei.

Dacă domnul ministru al industriilor dorește să intervină?

Nu dorește să intervină.

Neexistând alte intervenții, neexistând alte amendamente decât amendamentul comisiei, vă supun la vot art.15, cu amendamentul admis de către comisie.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art.15 a fost adoptat.

Art.16.

Vă rog. O chestiune de procedură. Domnul secretar Mitrea, vreau să spun că ține locul unui domn secretar de bunăvoie, nefiind rândul dânsului, astăzi, să conducă ședința.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul secretar este ocupat un pic, cu tot grupul de la PRM, trebuie să meargă un pic până la ...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mă rog.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

... până la Procuratură. Cei din stânga merg. Când calomniază cei din dreapta, nu merg. Sunt câțiva care au procese, dar nu merg la Procuratură. Aceasta este altă problemă.

Intervenția de procedură era foarte simplă și vroiam doar să subliniez faptul că, la acest articol, spre deosebire de altele, ministrul de resort este în sală. Și ieri, domnul ministru al culturii a fost în sală. Deci miniștrii care cunosc regulamentul și cunosc Constituția sunt prezenți la discutarea bugetului care îi privește, spre deosebire de cei care boicotează dânșii, nu noi, discutarea bugetului.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat, pentru intervenția dumneavoastră.

Art.16 alin.1, amendament respins.

Vă rog. Domnul deputat Grigoraș.

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România a propus un amendament, la art.16 alin.1, în sensul suplimentării fondurilor alocate pentru industrie și comerț cu 100 de miliarde de lei, respectiv de la 2.080,1 miliarde la 2.180,1 miliarde lei, localizate la cheltuielile de capital, care devin de la 431,4 la 531,4 miliarde de lei, cu scopul foarte precis de a se aloca aceste fonduri Regiei de huilă de la Petroșani, pentru retehnologizarea minelor respective, care să asigure o sporire a securității activității personalului din zona respectivă.

Este adevărat că la momentul formulării amendamentului, am indicat ca sursă de alimentare eliminarea acelor împrumuturi acordate pentru RENEL și ROMGAZ, respectiv consumatorii care aveau arierate către RENEL și ROMGAZ, sursă care, în urma abordării diferite de la art.10 cu privire la sănătate, a devenit ușor intangibilă, dar vreau să subliniez, și prezența mea la această tribună acest scop îl are, necesitatea găsirii acestor bani. Este foarte foarte important să se acorde un spor de cheltuieli de capital pentru acest sector având în vedere dificultățile cu care se confruntă acest sector. Sunt convins că reprezentanții Ministerului Industriei și Comerțului pot să se pronunțe în acest sens și, având în vedere cele spuse până aici, aș adresa rugămintea atât Ministerului Industriei și Comerțului, cât și, în mod deosebit, Ministerului Finanțelor să găsim totuși soluție pentru a acorda acest spor pentru Ministerul Industriei și Comerțului.

Oricum, eu vă adresez rugămintea, domnule președinte, să supunem la vot acest amendament Camerelor reunite.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc foarte mult domnule deputat Grigoraș, pentru intervenție și pentru susținerea amendamentului.

Da, poftiți, domnule senator.

Domnul Marcu Burtea:

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

Vreau să-mi permiteți să susțin amendamentul Grupului parlamentar al PDSR privind propunerea de suplimentare a cheltuielilor pentru industrie și comerț cu 100 de miliarde de lei cu destinația Arad-Petroșani pentru cheltuieli de capital.

Aș vrea să fac precizarea că această industrie, mereu controversată, ridică problemele ei și dacă problema lignitului este rezolvată în sensul că nou creata Companie Națională a Lignitului Oltenia, cu sediul în Târgu Jiu, a devenit o unitate nesubvenționată, ea lucrează rentabil. Cred că asupra industriei extractive din Valea Jiului, Parlamentul României trebuie să se îndrepte.

Mai nou se discută, este adevărat sporadic, despre ceea ce se întâmplă cu disponibilizații, dar nu ceea ce trebuie să avem în vedere cu privire la unitățile care mai sunt productive în Valea Jiului. Fără să mai lungesc discuția, vă rog să susțineți această propunere a grupului parlamentar, pentru că în ce privește cheltuielile de capital, asigurarea bazei materiale, împrospătarea dotației tehnice, se justifică pentru locurile de muncă pentru unele mine acolo unde extracția este posibil să devină eficientă în Valea Jiului.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc. Nemaifiind intervenții, este vorba despre un amendament respins, lucru pentru care am să supun la vot... Dorește inițiatorul? Da, domnul deputat Șteolea. Domnule deputat Șteolea, vă rog! Ați venit de la Strasbourg.

Domnul Petru Șteolea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să spun un lucru, că acțiunile legate de redimensionarea activității miniere în Valea Jiului, cele care au fost începute după disponibilizările la cerere, în urma acestora, ne așteptam ca efortul pentru investiție, efortul pentru dotări, efortul pentru susținerea unităților și capacităților rămase sectoarelor miniere aflate în exploatare să fie mai mare. Nu am întâlnit acest aspect, fiindcă acest aspect a fost acela de a contracara..., de a fi o contrapondere la ceea ce înseamnă reducerea activității în alte sectoare. A nu face acest efort investițional pentru acest domeniu, zic eu că este o măsură care vine pe linia de a închide orice pornire, orice idee de a întări activitatea de producție în aceste unități și de a închide și poarta a ceea ce înseamnă eventual crearea unor noi locuri de muncă în acest domeniu.

De aceea, în calitate de parlamentar de Hunedoara și cunoscând aspectele cu care se confruntă Regia autonomă a huilei din Petroșani sunt și doresc ca reprezentantul Guvernului, domnul ministru, să analizeze acest amendament și este calea pentru a se da un semnal pozitiv în ceeea ce înseamnă susținerea unităților miniere viabile din Valea Jiului.

Mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul ministru Berceanu.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Trebuie să spun că pentru Regia autonomă a huilei Petroșani sunt 46 de miliarde deja incluse în program. Din suma de 500 de miliarde pe care am prevăzut-o în buget pentru închideri de mine, 100 de miliarde sunt afectate RAH Petroșani, deci, o mare parte din cei care lucrează în zonă vor putea să lucreze pentru destul de mulți ani la închiderea de mine, operațiune destul de dificilă, dar absolut necesară. Pe de altă parte, producția în zonă este într-o oarecare scădere, așa că sumele care au fost prevăzute și de altfel discutate cu reprezentanții regiei, sunt suficiente, sunt bine dimensionate și vă rog să aprobați, așa cum a fost inițial, textul, fără cele două amendamente.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc. Trecem la vot. Supun votului dumneavoastră art.16 alin.1 în varianta inițiatorului.

Cine este pentru? Vă rog să numărați, pentru cvorum! 153 voturi pentru .

Voturi împotrivă? 49 de voturi împotrivă.

Abțineri vă rog? 34 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, alin.1 al art.16 a fost adoptat.

Alin.2. La alin.2 nu există observații din partea comisiei. Dacă există din partea plenului? Nu există din partea plenului, din moment ce nu este susținut de la tribună.

Deci, în această situație, supun la vot textul inițial al inițiatorului, art.16 alin.2.

Cine este pentru? 156 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? 36 de abțineri. Mulțumesc.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat alin.2.

Alin.3 art.16. Nu există observații din partea comisiei. Intervenții din parte plenului nu sunt. Supun la vot textul inițiatorului.

Alin.3 art.16. Cine este pentru? 156 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Mulțumesc. 7 voturi împotrivă.

Abțineri? 82 de abțineri. Vă mulțumesc.

Cu majoritate de voturi alin.3 a fost adoptat.

Art.16 în ansamblu. Cine este pentru? 157 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 66.

Abțineri? 20 de abțineri. Mulțumesc.

Art.16 a fost adoptat.

Art.17 alin.1. Mulțumesc. Nu există amendamente din partea comisiei. Din partea plenului? Vă rog. Domnul senator Bold.

Domnul Ion Bold:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am avut speranța când a venit noul prim-ministru că, așa cum a declarat și la instalarea domniei sale și la prezentarea bugetului că acest buget va fi, într-adevăr, un sprijin în favoarea agriculturii. Este eroarea de fond pe care a realizat-o primul-ministru ca primă realizare a sa. Actualul buget reprezintă 60% din bugetul pe anul trecut. Unde vrea să se ajungă cu agricultura? Agricultura, cea mai importantă ramură a economiei românești, care ocupă prin suprafață, prin populație, prin forța de muncă activă căreia îi asigură un loc și un refugiu de muncă, este în pragul dezastrului național. Nu se poate, domnilor, în această situație, să admitem un buget care compromite viața însăși a jumătate din populația țării. Este cea mai mare demagogie socială realizată de actualul Guvern.

Domnilor, este prevederea în amendamentele neaprobate ca să ajungem cu o valoare rezonabilă măcar la valoarea pe care a avut-o bugetul măcar în anul trecut. Și anul trecut, să nu uităm că am avut peste un milion de hectare nelucrate. Avem în acest an două milioane de hectare care nu sunt cultivate. Este pentru al doilea an deci când dublăm suprafața, nu cultivăm și noi devenim piață de desfacere pentru Europa. Este normal, domnilor? Mergeți în orice magazin și veți constata rezultatul acestui buget și a celui de anul trecut. 80% din produsele alimentare sunt produse din import.

Unde vreți să ajungem, domnilor, în situația aceasta? Există o singură soluție: din fondurile prevăzute din regularizarea planului ASAL de ajustare a agriculturii, 3.350 de miliarde să fie atribuiți agriculturii, prin aceasta ajungând la valoarea de anul trecut pe care măcar ar trebui să o aibă bugetul pentru agricultură și în acest an. Aceasta ar da posibilitatea să revedem mai atent toate prevederile privind utilizarea și dezvoltarea fondurilor pentru agricultură.

Mai este încă un aspect, domnule președinte, la care solicit concursul dumneavoastră, și anume să aveți amabilitatea, când ajungem la alin.2, să-l excludem, deoarece consider o politică falită a actualului Guvern a merge în continuare pe campania de cupoane pentru agricultori. Nu a avut nici un rezultat în România aplicarea acestei idei. Trebuie lăsate aceste valori pentru credite care trebuiesc alocate celor care lucrează în agricultură efectiv.

Vă mulțumesc. (Vociferări din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Gaspar, vă rog chestiunea de procedură.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Prezența domnului ministru Radu Berceanu aici ne arată că ședința de Guvern s-a terminat.

Domnul Radu Mircea Berceanu (din loja guvernamentală):

Nu s-a terminat, am plecat eu.

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu s-a terminat? Bun. Anunțați-l și pe ministrul agriculturii să plece și el, să procedeze ca domnul Berceanu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat, vă dau o veste bune; este pe drum, a fost anunțat.

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Să nu se piardă pe drum!

Domnul Acsinte Gaspar:

Dacă este pe drum, să așteptăm până ce sosește aici și să trecem mai departe.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Eu cred că putem totuși la dezbateri să ne susținem punctele de vedere. Vă rog, domnul senator Apostolache.

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte,

Eu sunt surprins de modul în care dumneavoastră conduceți ședința. Atunci când ministrul pentru lucrările publice și amenajarea teritoriului nu a fost aici, ați sărit peste articol. Acum dumneavoastră cereți să începem discuțiile la articol, când domnul ministru nu este. Eu cred că este normal să vină, mai ales după prestația pe care a avut-o pe postul de televiziune duminică la "Viața satului" și nu ar strica și domnul prim-ministru să fie, să audă ceea ce spune domnul ministru al agriculturii.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Deci, putem să rămânem să așteptăm dacă. Eu cred totuși că putem să... Domnul deputat Ianculescu, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Vin în fața dumneavoastră cu propunerea de a suplimenta cheltuielile de capital la silvicultură numai cu 500 de milioane de lei. Nu este o sumă extraordinară de care să ne cramponăm și să nu o aprobăm. Această sumă ar urma să fie destinată, conform prevederilor legale din Codul Silvic la art.66, alin.3, unde se prevede, cheltuielile legate de amenajarea pădurilor proprietate privată persoane fizice se suportă de la bugetul de stat. Este o prevedere corectă, întrucât deținătorii de păduri private sunt obligați prin lege să mențină pădurile, să le gospodărească în regim silvic în așa fel încât ele să-și exercite rolul de protecție, în folosul întregii societăți. De aceea, este normal și corect ca aceste cheltuieli legate de amenajarea pădurilor private persoane fizice să fie suportate de la bugetul de stat. Este o chestiune firească și eu cred că găsim soluția de suplimentare de la 277,6 milioane cheltuieli de capital, la 288,1 milioane cheltuieli de capital. Deci, este vorba de numai 0,5 miliarde de lei. Și cred că găsim această înțelegere la plenul Parlamentului pentru suplimentare numai cu această sumă, în așa fel încât deținătorii de păduri private, proprietate fizică, deci persoane fizice, să nu suporte ei cheltuielile, întrucât este prevedere legală. În Codul Silvic, aceste cheltuieli se suportă de la bugetul de stat. Ele nu au fost luate în considerare la cheltuielile de capital la poziția "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului".

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnilor colegi.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

O să procedăm ca și la amendamentul trecut. Deși sunt informat că domnul ministru al agriculturii este în drum spre noi, aici este domnul ministru al industriilor, trecem la art.19, după ce terminăm acest articol ca totuși să nu discutăm în absența ministrului. Dacă sunteți de acord? Cred că sunteți de acord cu această propunere, lucru pentru care trecem la art., alin.1.

Avem două soluții: să mai așteptăm 10 minute, un sfert de oră, dar cred că nu are rost să... mai avem puțin de lucrat până la pauză, trecem la art.19.

Domnul Petru Șerban Mihăilescu (din bancă):

La 18.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Ne întoarcem înapoi. Sunt capitole separate, nu sunt legate între ele, sunt domenii...

Domnul Florian Bercea (din bancă):

Nu sunt capitole, sunt articole.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul profesor Bercea, care mi-a fost profesor de buget, a sesizat imedit că era să fac o eroare.

Art.19. alin.1. Există un amendament din prtea comisiei. Dacă există obsevații din partea plenului. Nu sunt observații din partea plenului. Supunem la vot. Deci, o să discutăm numai amendamentul comisiei.

La nr.crt.29 din raportul dumneavoastră, art.19 alin.1, amendamentul comisiei.

Voturi pentru? Vă rog să numărați! 158 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 81 de abțineri.

Art.19 alin.1 a fost adoptat în varianta amendată de către comisie.

Alin.2. Nu avem amendamente din partea comisiei. Dacă din partea plenului există observații. Nu există observații. Supunem la vot.

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Am eu o observație.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, vă rog, poftiți! Am întrebat dacă sunt observații.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

S-a anunțat cu o foarte mare satisfacție că una din prioritățile Guvernului va fi stimularea exportului. Aș vrea să ni se răspundă care sunt elementele din buget în consonanță cât de cât cu acest obiectiv, proclamat solemn de către noul prim-ministru, îmbrățișat de către opinia publică, dar care a rămas de fapt în coordonatele "Guvernului ciorbist", ca prevedere la buget.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, mulțumesc. Alte intervenții? Nu sunt intervenții.

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Să răspundă, domnule președinte!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Eu am întrebat dacă sunt observații. Deci, dacă vrea să răspundă domnul ministru... Ați solicitat răspuns la o întrebare. Poftiți, aveți cuvântul!

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Vă rog foarte mult să faceți efortul totuși să vă apropiați regulamentul, pentru că participarea titularilor unui minister sau instituții din subordonarea Guvernului nu este o chestiune facultativă. Aceasta trebuie să se pronunțe. Eu am cerut aici să ni se dea o explicație, care este concordanța dintre un obiectiv clamat public, ca un element de inovație al actualului Guvern și configurarea bugetului, care, în această privință, a rămas la sleitele "formule ciorbiste".

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, mulțumesc.

Domnule deputat, eu am procedat, cred, regulamentar. Dumneavoastră ați pus o întrebare, eu am solicitat dacă există intervenții, inclusiv de pe banca ministerială, deci, eu am făcut acest lucru. Nu a existat, dumneavoastră ați sesizat foarte bine, ați vrut să punctați încă o dată că nu vi s-a răspuns la întrebare. Acesta este adevărul.

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Să răspundă, că de aceea sunt plătiți! Sunt funcționari publici, nu fac munca pe banii lor.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Albu.

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu am să intru în discuții teoretice privind însemnătatea antrenării active a țării în circuitul economic mondial de valori. Pornesc de la premisa că ideile care se circumscriu acestui deziderat se cunosc. Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a analizat și a propus un nou alineat, o nouă literă la acest capitol la problemele exportului.

Amendamentul a fost votat în unanimitate în comisie. El a avut ca autori inițiali pe subsemnatul și pe domnul deputat Cosma din partea Partidului Democrat și îl supun atenției dumneavoastră, cu rugămintea de a-l vota. Este vorba de următorul lucru.

La art.19 pct.2 am propus o nouă literă, d), care se referă la faptul că stimularea exporturilor va trebui să se facă într-o mai mare măsură prin așa-numitele "prime de export".

Primele de export au o mare influență în stimularea producției de export, deoarece ele nu numai că sprijină din punct de vedere financiar pe producători, dar constituie și un element de publicitate, de reclamă a acestora, ei fiind foarte satisfăcuți atunci când anunță mass-mediei sau cercurilor de afaceri că au primit prime de export de la Guvern. N-am dat o mare extensie acestor prime de export, ele se referă doar la produse industriale finite în următoarea formulare: 200 de miliarde de lei pentru acordarea de "prime de export" agenților economici, care produc și exportă produse industriale finite. Bineînțeles că în normele metodologice de aplicare a acestui amendament, dacă el va fi aprobat, se vor da elemente concrete, se referă la produse industriale în principal dintre cele care încorporează într-o mai mică măsură materie și energie și într-o măsură cât mai mare muncă națională superior potențată. Această acțiune, dacă se acceptă și dacă se aplică va avea, indiscutabil, un efect benefic în ceea ce privește stimularea producției pentru export.

În amendamentul respectiv se menționează că agenții economici care au datorii la bugetul de stat și la bugetul asigurărilor sociale de stat, sunt obligați să utilizeze primele încasate, în primul rând pentru plata acestor datorii. Deci nu se acordă așa..., cu ghiotura, ca să zic, oricui, ci numai celor care nu au asemenea datorii sau care se angajează că din primele de export vor acoperi datoriile respective.

Din multiplele posibilități de stimulare a exporturilor, această metodă, a "primelor de export", se constată a avea efectul cel mai puternic.

Vă rog să reflectați asupra acestei propuneri și, în măsura în care credeți că este rațional, să o și adoptăm. Amendamentul a fost respins la Comisiile de finanțe sub motivul că nu se specifică sursa de suplimentare. Dacă ne uităm la un punct, două mai înainte, care se ocupă de transferuri, rezultă că există posibilități în acest sens, dar nu întrutotul acoperitor și aș propune ca sursă de suplimentare a bugetului la acest punct să fie - și mă adresez în principal domnului ministru Dăianu - renunțarea la un segment l marelui nomenclator de produse la care s-a operat "exceptări de taxe vamale". În general, exceptările acestea de taxe vamale, nu știu, sunt pe undeva pe lângă lege, în nici un caz nu sunt cu caracter legal.

Aici, cu siguranță că, au influențat interese materiale, interese de grup. Este suficient să ne uităm peste acest nomenclator, că aproape și știi din partea cui au venit propunerile de includere în lista de exceptare la taxele vamale a unora dintre produsele aflate în această listă. Ea poate fi foarte serios "pieptănată", ca să spun așa, eliminate unele din pozițiile respective, și din taxele vamale care se recuperează în acest mod se pot acoperi aceste 200 de miliarde.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vreau să fac următoarele precizări: întrucât alin.2 are trei subpuncte - a, b și c - și întrucât dacă modificăm unul dintre aceste subpuncte se modifică și suma de la alin.2, vom vota întâi pe litere și după aceea vom vota alineatul integral.

Deci, la lit.a) există acest amendament respins din partea comisiei, care a fost susținut de către domnul deputat Albu.

Dacă mai sunt alte observații. Da, domnul deputat Popa.

Domnul Neculai Popa:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Cred că dăm prea puțină atenție acestui articol din bugetul pe anul 1998. Pentru că vreau să vă informez că situația este foarte gravă, în special pentru societățile comerciale, deci pentru agenții economici care au activitate de export. Retragerea facilităților pe care le-au avut până în 1997 prevăzute prin buget - primele de care spunea domnul deputat Albu, celelalte stimulente care erau acordate de către stat pentru încurajarea acestei activități de export - nu au făcut altceva decât să falimenteze peste 80% din agenții economici din economia românească.

Vreau să vă spun un singur lucru: am întâlnit foarte mulți agenți economici care, deși au fost performanți până în 1997, începând cu 1998, din cauza lipsei acestor facilități și stimulente pentru activitatea de export, nu au făcut altceva decât să intre în deficit financiar.

Vreau să vă mai spun încă o chestiune legată tot de această activitate de export: dolarul este ținut în mod artificial; deci, cursul de revenire al dolarului este artificial. Pentru că, în mod normal, în momentul de față, cursul de revenire ar trebui să fie în jur de 11.000 sau 12.000 de lei pe un dolar. Iar, în momentul de față, el se menține la 8.300 de lei. Nu are nici un fel de corelație cu rata inflației și cu creșterea de prețuri de pe piața internă. În această situație, marea majoritate a agenților economici au reușit să înregistreze pierderi de miliarde și miliarde de lei. Numai în câteva județe aș putea să vă dau exemplu multe societăți comerciale performante, care desfășurau activitate de export și ponderea era în jur de 80 sau 90%, au ajuns în momentul de față în stare de faliment.

Deci, eu cred că, chiar dacă Comisia pentru buget, finanțe și bănci a respins acest amendament, se pot găsi surse. Și haideți să mergem acolo unde am dat sume pentru capitalizarea Băncii Agricole - pentru că am dat 1.800 de miliarde, să luăm de acolo 400 de miliarde și să adăugăm la 300 de miliarde, și în acest fel am da o gură de oxigen pentru activitatea acestor societăți comerciale, care să știți că nu o fac pentru ei, ci o fac pentru prestigiul României.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Trecem la vot. Vă supun la vot varianta inițiatorului, la lit.a) alin.2 art.19. Vă rog să votați.

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Am cerut niște explicații! Iar vă faceți că uitați!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. Mulțumesc. 73.

Abțineri? Mulțumesc. 11.

Cu majoritate de voturi a fost adoptată varianta inițiatorului.

Domnul deputat Marțian, vă rog, aveți cuvântul. Eu, conform procedurii, nu pot să fac decât să solicit intervenție din partea celor care se află ori în sală ori la pupitrul ministerial.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Noi ne cunoaștem de mult timp, inclusiv imediat după Revoluție, când cred că am lucrat împreună în condiții bune, pentru o cauză în care credeam.

Nu pot decât să regret faptul că dumneavoastră vă faceți că nu înțelegeți anumite dispoziții și ale Constituției și ale regulamentului.

Eu am cerut nu să mi se dea mie satisfacție, ci am cerut să ni se explice care este susținerea în acest buget a unui obiectiv care a fost definit prioritar atunci când s-a constituit actualul Guvern. Eu consider că este o problemă esențială privind strategia, politica economică, concepția și criteriile de alocare a resurselor prin buget și celelalte lucruri.

Este posibil ca dumneavoastră să considerați că această chestiune este o problemă ținând de o anumită excentricitate a mea? De o anumită curiozitate? Păi, dacă Parlamentul nu discută chestiuni de acest gen, degeaba dezbatem bugetul!

Domnule președinte,

Voi fi foarte franc cu dumneavoastră!

Dacă veți continua să procedați în acest fel, eu voi cere aici, public, de la această tribună, întrunirea imediată a Birourilor permanente ale celor două Camere, care să examineze cine să conducă lucrările, în așa fel încât dispozițiile Constituției și ale regulamentelor să fie luate în considerare. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Eu am înțeles, domnule deputat Dan Marțian. Mai mult decât să vă spun că sunt de acord cu dumneavoastră nu am ce să vă mai spun...

Lit.b) de la alin.2.

Nu există observații din partea comisiei, nu există observații, înțeleg, nici din partea plenului, lucru pentru care vă supun la vot lit.b) de la alin.2 art.19, în varianta inițiatorului. Vă rog.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 78.

Abțineri? 4.

Cu majoritate de voturi lit.b) alin.2 art.19 a fost adoptat.

Lit.c).

Nu există observații sau amendamente din partea comisiei. Din partea plenului neexistând, supun la vot lit.c) alin.2 art.19, în varianta inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 68.

Abțineri? 7.

Cu majoritate de voturi lit.c) a fost adoptată.

Acum, alin.2 art.19, pentru că aceasta este ordinea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 59.

Abțineri? 8.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat și alin.2.

Acum voi supune votului dumneavoastră art.19 integral.

Cine este pentru? 153 de voturi.

Voturi împotrivă? 61.

Abțineri? 5.

Art.19 a fost adoptat.

Ne reîntoarcem la art.17, în prezența domnului ministru al agriculturii, și vă rog să reluăm discuția de acolo de unde am rămas.

Domnul senator Bold, vă rog, aveți cuvântul. Știam că ați mai făcut o intervenție și v-ați susținut amendamentul.

Domnul Ion Bold:

Fiindcă domnul ministru nu era aici, am o întrebare pentru domnia sa.

Domnule ministru,

Noi am susținut aici că un buget mai mic decât cel de anul trecut nu justifică chiar prezența Ministerului Agriculturii. Pentru că este doar 60% din buget, și dacă reducem și fondurile pe care le acordați pentru cupoane, rămâneți la 30% din fondurile pe care le-ați avut anul trecut. În aceste condiții, este mai bine ca Ministerul Agriculturii să intre în atribuțiile primului-ministru.

Întrebarea pentru dumneavoastră, domnule ministru, este următoarea: Cum v-ați dat dumneavoastră acordul, domnule ministru, pentru ca fondurile stabilite prin aplicarea programului ASAL să capete altă destinație decât pentru agricultură? În numele cui și pentru ce?

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, mulțumesc.

Domnul deputat Pereș, vă rog, poftiți.

Domnul Alexandru Pereș:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Aș dori să fac referire la art.17 alin.1 și inclusiv la alin.2, pentru că amendamentul meu a mai trecut o dată prin Camera Deputaților, la votarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței nr.9, când vreau să vă informez sau să vă aduc aminte că în marea majoritate Camera Deputaților a votat pentru mărirea cheltuielilor destinate acțiunilor de finanțare prin sistemul de cupoane. Față de un antevorbitor, noi, cel puțin, Partidul Democrat, credem în acest sistem - considerăm că a dat roade și, chiar dacă în perspectiva viitoare acest sistem va fi înlocuit probabil cu credite, este, considerăm, o reușită.

Atunci era în luna februarie, iar sursele la care trimiteam prin acest amendament erau creșterile de accize la produsele petroliere și TVA-ul care se mărea, TVA-ul aplicat pentru produsele agricole și pentru lucrările agricole.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Nicolescu.

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Stimate și stimați colegi,

Ziua de astăzi, pentru agricultură, ar trebui să reprezinte o zi deosebită prin faptul că, analizând amănunțit situația care este la ora actuală în agricultură, acest lucru ar trebui să ne pună pe gânduri și să reușim să realizăm resurse direcționate pentru acest sector. Nu cred că la ora actuală, fără să exagerăm, chiar dacă lucrăm noi în domeniul agriculturii, pentru România există priorități prea multe, dar, printre aceste priorități, agricultura trebuie să se numere în mod deosebit.

Dacă parcurgem situația în țară vom avea o imagine clară - deci, suprafețe de păioase nefertilizate, neierbicidate, suprafață mare nelucrată și nesemănată și, de asemenea, din suprafața de porumb, care trebuie să reprezinte peste 3 milioane și jumătate de hectare, cea mai mare suprafață este nefertilizată și neierbicidată. Aș dori să mă înșel, dar cred că nu vom realiza anul acesta mai mult de 1.700 de kilograme de grâu la hectar, lucru care ne va crea o disfuncționalitate probabil evidentă.

Însă despre altceva vroiam să discut în fața dumneavoastră. Și îmi permit să vă rețin atenția dumneavoastră în legătură cu câteva lucruri de principiu.

Mi se pare esențial că trebuie să gândim acest domeniu în ideea asigurării funcționalității. Este foarte adevărat că după 1989, în acest domeniu s-au produs schimbări de esență și lucrurile nu au decurs în normalitatea lor. Trecerea pământului la adevărații proprietari, am spus și o repet, reprezintă un lucru extraordinar de benefic și trebuie într-adevăr ca acest aspect să se finalizeze cu această funcționalitate pe care trebuie să o realizăm.

La ora actuală, când analizăm agricultura, de cele mai multe ori Ministerul Agriculturii face o deosebire netă între proprietatea particulară, care într-adevăr reprezintă peste 85%, și această proprietate de stat, așa-zisă "de stat", cu capital parțial sau total de stat, care reprezintă tot pământul țării. Cred că a venit timpul să tratăm această suprafață ca un tot unitar funcțional și să realizăm ceea ce trebuie să ne dea această suprafață. Bineînțeles că trebuie să o punem în situația unei funcționalități, mergând pe restructurare și privatizare a IAS-urilor, a fermelor, de așa manieră încât să amplificăm eficiența economică a acestui domeniu. Să ne gândim că reprezintă sursa noastră pentru producerea de sămânță, mai ales în etapa aceasta, până când se vor forma alte societăți, companii agricole care să asigure necesarul de sămânță în țară. Avem nevoie, mă repet, de peste 600 de mii de hectare numai pentru producerea de sămânță necesară pentru țară. Soluția noastră de a obține resurse financiare în perspectivă nu este să apelăm la buget pentru agricultură.

Domnilor, bugetul Țării Românești este prea mic pentru solicitările pe care le formulează agricultura. Dar, din acest buget pe care îl avem la ora actuală, trebuie să ne gândim foarte bine cât putem să dăm ca să asigurăm această funcționalitate. Resursele în perspectivă va trebuie să le găsim în interiorul segmentului, respectiv în agricultură. Dar pentru aceasta trebuie să punem mecanismele în funcționalitate. Anul trecut s-a obținut o producție bună la păioase, la porumb. Nu a funcționat mecanismul acesta al desfacerii producției și foarte multă producție se regăsește la producător, fără să recirculăm capitalul, și în felul acesta cupoanele pe care le-am dat, într-adevăr, au reprezentat o intrare în sistem - în agricultură. Orice intrare financiară în agricultură este bine-venită, dar este insuficientă. De aceea, nu trebuie să absolutizăm sau să considerăm rezolvată problema respectivă prin acest sistem.

De aceea, cred că șansa noastră pentru agricultură este să reușim, prin resursa pe care o avem și pe care ne gândim să o producem pentru perspectivă, să asigurăm această funcționalitate, ca să putem să îmbunătățim dotarea, să asigurăm la timp resursele. De ce? Pentru că în agricultură orice lucrare ce nu se efectuează la timp înseamnă pierderi extraordinar de mari.

Vedeți dumneavoastră, la grâu, la ora actuală, am efectuat aproape toate lucrările: am arat, am discuit, am cumpărat sămânță, am semănat, am tratat, parțial am ierbicidat. Sigur că va trebui să recoltăm. Chiar dacă avem 700 sau 5.000 de kilograme la hectar trebuie să recoltăm. În astfel de condiții, am efectuat cheltuiala aproximativ în procent de 90%. Nu am aplicat îngrășăminte, care reprezintă până la 10 - 12%. În loc să obținem 4 - 5 tone, vom obține o tonă jumătate - două tone jumătate, funcție de capacitatea productivă a solurilor. Este clar: în astfel de condiții nu putem să ne așteptăm la o eficiență economică în acest domeniu.

Concret, pentru bugetul pe care îl supunem discuției, am ruga, în numele Grupurilor parlamentare ale PDSR, să se analizeze posibilitatea ca într-adevăr resursele care vin direcționate pe agricultură să rămână pentru agricultură. Suma de 350 de miliarde, care până la urmă s-a votat, și având în vedere o anexă și programul ASAL, care nu de la un capăt la celălalt este benefic pentru agricultură, cel puțin să creeze posibilitatea ca în perspectivă să putem îmbunătăți această activitate.

De aceea, la comisie s-a căzut de acord sau prin discuții s-a apreciat că suma respectivă poate constitui o resursă pentru completarea bugetului pe anul acesta. Am impresia că, într-adevăr, nici suma de 7.657 de miliarde nu este o sumă care să permită Ministerului Agriculturii și domnului ministru al agriculturii să poată să răspundă prezent la toate solicitările din acest an. Nu va fi un an ușor; va fi un an dificil și, de aceea, prin înțelegerea noastră, prin capacitatea noastră am putea să gândim posibilitățile de îmbunătățire a resurselor pentru amplificarea bugetului în acest domeniu.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da. Mulțumesc.

Domnul deputat Bercea, pentru probleme de procedură, după care are cuvântul domnul deputat Lăpușan.

Domnul Florian Bercea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Evident că nu îmi face nici o plăcere să vin la microfon pentru a solicita verificarea cvorumului. Cred că în afara respectului reciproc este foarte greu să clădești ceva, și mai ales să clădim ceea ce probabil cu toții dorim. Nu este normal ca unii să fie în altă parte, iar alții să stea aici. Și reamintesc cu acest prilej ceea ce spunea cineva apropo de cei care nu prea au răbdare să asculte: "A ști să asculți este o achiziție a înțelepciunii".

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, mulțumesc.

O faceți în numele grupului, domnule deputat, da?

Domnul Florian Bercea (din bancă):

Evident. Pentru că altfel nu-mi permiteam să apar aici.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, mulțumesc. Eu am o scăpare - nu cunosc care sunt viceliderii grupurilor dumneavoastră. Nefăcându-se această precizare, care de fapt este normală, eu am ținut să vă întreb.

Voi ruga domnii secretari să facă întâi o numărare corectă, după care voi suna puțin.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Propun să luăm pauză până la ora 14,00, cu rugămintea ca la ora 14,00 să începem lucrările, ținând cont că am terminat cu 10 minute mai devreme.

Vă rog foarte mult să fiți la ora 14,00 în sală, pentru reluarea lucrărilor.

(După pauză)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Voi ruga Secretariatul ședinței să facă apelul nominal.

Apelul nominal.

Domnul Kozsokar Gabor:

Doamnele și domnii senatori:

Achim George

absent

Aichimoaie Ionel

prezent

Alexandru Nicolae

absent

Apostolache Victor

prezent

Ardelean Ioan

absent

Avarvarei Ioan

absent

Avram Gheorghe

absent

Badea Dumitru

absent

Badea Nelu

absent

Bădiceanu Nistor

prezent

Bădulescu Doru Laurian

absent

Bălănescu Mihail

prezent

Băraș Ioan

prezent

Blaga Vasile

prezent

Bleahu Marcian David

absent

Blejan Constantin

prezent

Bogdan Florin

prezent

Boiangiu Cornel

absent

Boilă Matei

prezent

Bold Ion

prezent

Brânzan Emilian

prezent

Bucur Corneliu Ioan

prezent

Bunduc Gheorghe

absent

Burghelea Ioan

prezent

Burtea Marcu

prezent

Buruiană Florin

prezent

Caraman Petru

prezent

Cataramă Viorel

absent

Căncescu Aristotel Adrian

absent

Câmpean Teodor

prezent

Cârciumaru Ion

absent

Cerveni Niculae

absent

Chiriacescu Sergiu

absent

Ciupe Aurel Liviu

absent

Ciurtin Costică

prezent

Cotarcea Haralambie

absent

Cozmâncă Octav

absent

Crecan Augustin

absent

Crețu Ioan

absent

Csapo Iosif

absent

Dide Nicolae

absent

Dima Emil

absent

Dobrescu Răsvan

absent

Dobrescu Vasile

absent

Drăgulescu Ștefan Iosif

absent

Dumitrașcu Gheorghe

prezent

Dumitrescu Cristian Sorin

prezent

Dumitrescu Constantin Ticu

absent

Eckstein Kovacs Peter

absent

Făniță Triță

absent

Feldman Radu Alexandru

absent

Frunda Gyorgy

absent

Fuior Victor

absent

Gabrielescu Valentin Corneliu

absent

Gaita Doru

- absent

Gavaliugov Corneliu Dorin

- absent

Găvănescu Vicențiu

- absent

Gheorghiu Costel

- absent

Gherman Oliviu

- absent

Ghițiu Paul

- absent

Glodean Voicu Valentin

- prezent

Grama Mihail

- prezent

Hajdu Mé nyhert Gá bor

- prezent

Hauca Teodor

- prezent

Huidu Dumitru

- prezent

Ilie Aurel Constantin

- prezent

Ilie Ștefan

- prezent

Iliescu Ion

- absent

Ion Vasile

- absent

Ionescu Cazimir Benedict

- prezent

Ionescu-Quintus Mircea

- prezent

Juravlea Petru

- absent

Kozsoká r Gá bor

- prezent

Lăzărescu Dan Amedeu

- absent

Lö rinczi Iuliu

- prezent

Maior Liviu

- absent

Marcu Ion

- absent

Marin Dan Stelian

- prezent

Marinescu Bogdan Voinea

- absent

Markó Bela

- absent

Matetovici Mihai

- prezent

Meleșcanu Teodor

- absent

Mânzână Ion

- absent

Moisin Ioan

- prezent

Morțun Alexandru Ioan

- absent

Mü ller Constantin

- absent

Nicolaescu Sergiu

- absent

Nicolai Marin

- prezent

Ninosu Petre

- absent

Oprea Andreiu

- prezent

Opriș Octavian

- prezent

Paleologu Alexandru

- absent

Pană Viorel Marian

- absent

Pașca Liviu Titus

- absent

Păcuraru Nicolae Paul Anton

- absent

Pătru Nicolae

- absent

Păvălașcu Gheorghe

- prezent

Petrescu Mihai

- absent

Plătică-Vidovici Ilie

- absent

Pop Stelian Alexandru

- prezent

Popa Mircea Ioan

- prezent

Popa Virgil

- absent

Popescu Dan Mircea

- absent

Popescu Virgil

- absent

Popovici Alexandru

- absent

Preda Elena

- absent

Preda Florea

- absent

Predescu Ion

- prezent

Predilă Marin

- absent

Prisecaru Ghiorghi

- absent

Pruteanu George Mihail

- absent

Puskas Valetin-Zoltan

- prezent

Roman Petre

- absent

Sava Constantin

- absent

Săndulescu Șerban

- absent

Secrieru Dinu

- absent

Seres Denes

- prezent

Sersea Nicolae

- absent

Solcanu Ion

- prezent

Spineanu Ulm Nicolae

- prezent

Stănoiu Mihaela-Rodica

- absent

Szabó Ká roly Ferenc

- absent

Ștefan Viorel

- absent

Știreanu Octavian

- absent

Șuteu Titus Lucian

- prezent

Tambozi Justin

- prezent

Tărăcilă Doru Ioan

- absent

Timofte Alexandru-Radu

- absent

Tocaci Emil

- absent

Tudor Corneliu Vadim

- absent

Turianu Corneliu

- prezent

Ulici Laurențiu

- absent

Ungureanu Vasile

- absent

Vasile Radu

- absent

Vasiliu Constantin Dan

- absent

Vasiliu Eugen

- absent

Văcaru Vasile

- absent

Văcăroiu Nicolae

- absent

Verestoy Attila

- absent

Vladislav Tiberiu

- absent

Vornicu Sorin Adrian

- absent

Vosganian Varujan

- absent

Zavici Nicolae

- prezent

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule secretar. Vă rog, o să mai reluăm, dacă o să mai fie cazul, și cu Camera Deputaților. Mi se comunică de către domnul secretar Ciontu că suntem în cvorum, chiar cvorum ultrasuficient. Reluăm dezbaterile.

Domnul deputat Gaspar, probleme de procedură.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte și stimați colegi,

Am vrut să fac intervenția pe care o prezint acum, în cursul dimineții, însă nu am avut asupra mea Regulamentul Senatului și nu am știut dacă în Regulamentul Senatului problema amendamentelor este tratată diferit de modul în care este tratată în Regulamentul Camerei Deputaților.

Așa cum știți dumneavoastră, Regulamentul ședințelor comune se completează cu regulamentele celor două Camere. Problema amendamentelor este tratată identic în ambele regulamente.

Problema pe care o pun în discuție este modul în care se procedează de către conducerea ședinței, pentru că s-au votat textele și după ce s-au votat textele din proiectul de lege s-au pus în discuție amendamentele.

Dați-mi voie să citesc art. 85 din Regulamentul Senatului: "Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea unora din textele cuprinse în articolul supus dezbaterii și continuă cu cele privind modificarea sau completarea acestora.

În cazul în care există mai multe amendamente de același fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate.

Senatul se va pronunța prin vot distinct asupra fiecărui amendament, afară de cazul în care, prin adoptarea unuia se exclude acceptarea celorlalte. Fiecare articol, după aceea, se supune votului". Deci, reglementarea este unitară și, ca atare, domnule președinte, vă rog să procedați în acest fel de fiecare dată, pentru că regulamentele celor două Camere nu fac nici un fel de distincție între amendamente aduse și amendamente propuse a fi respinse.

După ce s-au supus votului amendamentele, apoi cereți ca cele două Camere să se exprime prin vot asupra textului, asupra articolului, așa cum este în proiect sau cu amendamentele ce au fost acceptate.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Aici a fost o discuție mai demult. Tot pe probleme de procedură, domnule Țurlea? Aveți cuvântul.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte și stimați colegi,

Având în vedere cele precizate de colegul nostru, mai înainte, cu citatele respective, din cele două regulamente, vă rog, domnule președinte, să repuneți la vot ceea ce nu ați vrut să puneți la vot azi dimineață, adică acele amendamente respinse ale mele, ca să vă încadrați în regulament.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Conform art. 51 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, cu referire specială la votarea Legii bugetului, se prevăd următoarele: "Discutarea articolelor începe cu amendamentele propuse în raportul comun, care se supun la vot cu prioritate". Aceasta este regula generală.

De fiecare dată când vom avea, însă, așa cum spune domnul deputat Gaspar, textul inițiatorului fără, a avea amendamentul comisiei, comisia însușindu-și în raport textul inițiatorului, supunem la vot textul inițiatorului.

Domnule deputat, deschidem o discuție care s-a mai făcut, o să se mai facă și ...

Domnul Acsinte Gaspar:

Dacă dumneavoastră supuneți spre aprobare textul din lege, nu mai are nici un rost să mai supuneți amendamentul, pentru că, sigur, ce se întâmplă dacă, de pildă, amendamentul se admite? Reveniți asupra votului cu privire la articolul care a fost votat înainte?

Deci, dumneavoastră terminați cu amendamentele, indiferent că sunt cuprinse în raport ca amendamente care să fie admise sau ca amendamente care să fie respinse, ați terminat cu amendamentele, și apoi supuneți textul la vot, în integralitatea lui.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul vicepreședinte Chiliman.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Onorați colegi,

Este o chestiune care cred eu că trebuie să fie bine lămurită, pentru că poate să creeze anumite nemulțumiri sau tensiuni.

Acolo unde s-au depus amendamente pe un anumit articol, alineat, subpunct, care au fost respinse de comisie, punctul de vedere al comisiei înseamnă că a fost acceptarea textului inițiatorului.

Ca atare, nu mai era nevoie ca în raportul comisiei să se treacă încă o dată și textul respectiv, s-au respins doar acele amendamente. Deci, acolo trebuie mers pe textul inițiatorului.

Acolo unde există, însă, amendamente care au fost acceptate, evident, se pornește cu ele.

În cazul în care plenul consideră că este altminteri, că trebuie neapărat respinsă propunerea comisiei, sigur, se poate discuta pe amendamentele care au fost respinse de comisie.

Eu cred că nu are rost să creăm o dispută pe această chestiune, ține de logică. Evident că comisia, respingând un amendament, a acceptat celălalt amendament, și dacă nu a venit cu un amendament propriu, a acceptat textul inițiatorului. Cred că trebuie să păstrăm logica aceasta până la capăt, am aplicat-o până acum, este logica corectă, pozitivă, care se deduce din modul în care sunt întocmite rapoartele făcute de comisiile reunite.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Înainte de a da cuvântul domnului deputat Gaspar, vreau să subliniez și eu același lucru, și anume, în momentul în care comisia a luat în discuție amendamente și le-a respins, deci s-a făcut o dezbatere în interiorul comisiei pe marginea amendamentelor respinse, înseamnă că comisia s-a pronunțat în urma unei dezbateri asupra unui punct de vedere, care este textul inițiatorului.

Vă rog, domnule Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Atunci nu mai există nici o logică să mai dați cuvântul în cazul amendamentelor respinse. Dacă se votează ceea ce comisia a propus, nu mai are rost. De ce să mai pierdem timpul? Că până acum timpul s-a pierdut mergând pe această logică pe care dumneavoastră încercați să ne-o impuneți și care nu are nici un fel de fundamentare.

Deci, se supun votului amendamentele, indiferent că au fost admise sau respinse, se tranșează asupra amendamentelor și pe urmă se tranșează pe articolul de lege.

De acum încolo, deci, toate amendamentele care sunt respinse nu le mai puneți în discuție, dacă dumneavoastră votați întâi textul așa cum a fost propus de inițiator.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat, se începe discuția cu amendamentele, se prezintă amendamentele ca puncte de vedere. În momentul în care amendamentul comisiei este respins, amendamentul comisiei, care este asumat de comisie este respins, inclusiv textul inițiatorului, este clar că rămân în dezbatere și se supun votului amendamentele respinse.

Domnul senator Ciurtin. Imediat, domnule Alecu.

Domnul Costică Ciurtin:

Mulțumesc, domnilor președinți.

Domnule președinte de ședință, domnule Dumitrescu,

Aș vrea să vă readuc în memorie ceea ce noi discutăm de atâta timp în Parlamentul României de după 1990, și dumneavoastră sunteți martor la ceea ce se întâmplă; dacă aici la Camerele reunite nu se poate întâmpla lucrul acesta, la Senat s-a întâmplat.

Prin urmare, a venit un proiect de lege care la comisia de specialitate nu a primit avizul favorabil. Obligatoriu, acest proiect de lege, de la comisia de specialitate, de la care nu a primit avizul favorabil, se supune dezbaterii plenului Senatului. Dacă Senatul hotărâște că intră pe ordinea de zi, intră pe ordinea de zi și se discută!

Din punct de vedere logic, eu vă reamintesc ceea ce și ieri spuneam, același lucru: vă rog foarte mult, dați o ordonanță de urgență pentru acest buget și facem și procedură de urgență în dezbatere și în termen de o jumătate de oră aprobăm acest buget.

Dat fiind faptul că aceste amendamente propuse și comisia, prin corelare cu ce am spus înainte, comisia le-a respins, ele obligatoriu trebuie să fie supuse spre dezbatere plenului celor două Camere. Le supuneți la vot, dacă sunt acceptate sau nu, și atunci mergeți pe varianta pe care ați avut-o dumneavoastră dinainte, adică ceea ce este prevăzut și de comisie și în proiectul de Lege al bugetului. Că altfel rămânem la ceea ce am stabilit înainte. Nu mai discutăm nici un amendament care a fost respins în raportul comisiei, supunem la vot ceea ce dumneavoastră ați hotărât, prin comisie, cu privire la Legea bugetului pe anul 1998.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Alecu.

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Domnilor vicepreședinți și stimați colegi,

N-aș vrea ca după această intervenție cineva să spună că eu am trecut la P.D.S.R., cu toate că afirm aici: dumnealor au dreptate! Și i-aș ruga pe domnii vicepreședinți să citească mai atent regulamentul, să facă apel la logică și să înțeleagă un lucru elementar: singurul for care este abilitat să bată în cuie un text de lege este Parlamentul. Că este Camera Deputaților, că este Senatul, că este forul reunit, doar noi putem spune: "Acest text devine text de lege". Ceea ce înseamnă că amendamentele respinse, pentru că numai așa se găsește justificarea de ce comisia face tabel și spune acestea sunt amendamentele respinse, deci, amendamentele respinse de comisie trebuie să facă obiectul acestei discuții și această Cameră, acest for trebuie să se pronunțe, respingându-l, deci, luând în considerare concluzia comisiei, sau aprobându-le, chiar în ciuda punctului de vedere al comisiei.

Aceasta nu înseamnă că noi greșim, aceasta înseamnă că dovedim capacitatea de a asculta și părerea, opinia și argumentul preopinentului nostru, și atunci facem Parlament și democrație.

Plecând de la premisa că un for restrâns - 15, 20, 30 analizează și spun: "Despre aceasta nu discutăm, că nu sunt 50.000, că sunt doar 5 excluși din locuințe sau că sunt doar 2 polițiști care au bătut pe cineva", înseamnă că ieșim din sfera democrației.

Nu ne aducem prin aceasta un nume rău, dimpotrivă, eu zic: câștigăm, pentru că vom avea pretenția și noi, cum am avut în legislaturile trecute, ca și punctele noastre de vedere să fie discutate, analizate și votate de singurul for care are calitatea să transforme un text, o propunere în text legislativ.

Deci, vă rog, domnilor vicepreședinți, reconsiderați-vă acest punct de vedere, pentru că eu cred că votul Camerelor reunite este suficient de bine informat ca să discearnă și să spună: aici susținem punctul de vedere al comisiei sau aici are câștig de cauză un argument bine susținut, un amendament fundamentat, indiferent din ce parte a spectrului politic ar veni el.

Vă mulțumesc și aceasta este, de fapt, singura cale procedurală, legală și constituțională, pe care noi nu avem dreptul să o călcăm, dacă vrem să fim democrați.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Am textele în față. Textele sunt clare: la art. 51, unde este vorba despre o procedură specială, în Regulamentul comun al celor două Camere, la capitolul despre dezbaterea bugetului.

"Discutarea articolelor începe cu amendamentele propuse în raportul comun, care se supun la vot cu prioritate". Eu nu înțeleg ce nu este de înțeles aici!

Domnule deputat, vă rog foarte mult, chiar dacă dorim să găsim motivații, vă rog să o faceți.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu vreau să salut lecția pe care domnul deputa Alecu a dat-o aici și, într-adevăr, cu o logică de fier.

Vreau să vă mai citesc un articol, la care dumneavoastră nu faceți referire, art. 47 din Regulamentul ședințelor comune: "Comisiile sesizate în fond pentru examinarea proiectelor de buget întocmesc câte un raport comun asupra fiecărui proiect, în care vor fi prezentate amendamentele admise și cele respinse, cu o scurtă motivare a soluției adoptate".

Și acum art. 47, în combinație cu art. 51, care nu face nici un fel de distincție în legătură cu amendamentele admise sau respinse, și dimpotrivă, s-ar putea ca prin votul celor două Camere să se invalideze un amendament de respingere și avem dovadă amendamentul de ieri, în legătură cu sănătatea.

Deci, dacă dumneavoastră supuneați la vot imediat textul din proiectul de lege, nu se mai putea, după aceea, reconsidera soluția, că nu se putea reveni asupra votului. Dar s-a procedat corect, că s-a supus votului întâi amendamentul și după aceea textul.

Eu cred, domnule președinte, că dacă nu se procedează în acest fel, dezbaterile nu mai au rost să aibă loc, în legătură cu amendamentele pentru care cele două comisii au făcut propuneri de respingere.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat, vreau să vă spun că eu nu am impresia - și dacă dumneavoastră sau cineva are impresia - că noi nu am dezbătut și prezentat până în prezent toate amendamentele, inclusiv, și mai ales pe cele respinse, deci care s-au dezbătut, care au fost prezentate în conformitate cu prevederile regulamentare, au fost susținute, însă în ceea ce privește votul, avem mențiunea specială că discutarea articolelor începe cu amendamentele propuse în raportul comun, care se supun la vot cu prioritate. Noi am început cu amendamentele propuse în raportul comun, am discutat amendamentele; eu de fiecare dată așa am spus, de exemplu, când n-au fost amendamente am spus: "Nu există amendamente ale comisiei, nu există amendamente respinse. Observații din partea plenului?" Când spun: "Observații din partea plenului?" mă refer la susținerea unor amendamente respinse. De fiecare dată acestea au fost discutate și dezbătute, însă, la vot se pune amendamentul comisiei, cu prioritate. Eu nu pot să încalc art. 51!

Vă rog, domnule Grigoraș. Un minut, două minute, până lămurim...

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Logica dumneavoastră are câteva fisuri. Dacă în urma dezbaterilor în comisie nu există nici o modificare a textului, nu înseamnă că comisia are amendament. Este textul inițial, deci nu se pune la vot primul text, textul inițial, fiindcă nu este amendamentul comisiei și, în continuare, se iau în dezbatere amendamentele, fie că sunt admise sau fie că sunt respinse, din partea deputaților.

Iar art. 51, pe care dumneavoastră l-ați invocat și îl invocați aici, nu face distincție între amendamentele admise și amendamentele respinse, în cadrul comisiei. Ele trebuie puse la vot în totalitate, fără nici o excepție.

Deci, recitim art. 51, care grăiește în felul următor: "Discutarea articolelor începe cu amendamentele propuse în raportul comun, care se supun la vot cu prioritate". Deci, toate amendamentele care sunt în raport și anexele cu amendamente admise, și cea cu amendamente respinse fac parte integrantă din raportul comun al celor două comisii. Deci, în totalitatea lor amendamentele trebuie puse la vot, așa cum scrie regulamentul, începând cu cele de respingere, continuând cu amendamentele comisiei și urmând cu celelalte amendamente, în ordinea în care ele sunt prezentate în raportul comisiilor. În acest fel trebuie supuse la vot absolut toate amendamentele și așa s-a procedat, vă rog să mă credeți, în toți anii când s-au dezbătut proiectele de Lege cu privire la bugetul de stat și, cel puțin în Camera Deputaților, așa decurg lucrurile.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat, în logica dumneavoastră, înseamnă că un amendament al comisiei, care a fost acceptat și a fost votat, în continuare votăm amendamentele toate, până la sfârșit!

Domnul Neculai Grigoraș:

Nu, domnule președinte, dacă s-a votat un amendament, nu se mai continuă supunerea la vot a celorlalte amendamente, iar cu logica, dacă vreți, mergem și mai departe, un amendament respins în comisie poate fi aprobat prin voința plenului, fiindcă din acest motiv suntem noi aici: să validăm sau să invalidăm o hotărâre, o decizie a comisiei, altfel nu s-ar mai justifica să mai supunem la vot un amendament respins, dacă noi luăm de bun și acceptăm punctul de vedere al comisiei ca fiind punctul de vedere al plenului Camerelor reunite.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Eu citesc încă o dată articolul, pentru că cred că este relevant. Vă rog foarte mult! "Discutarea articolelor începe cu amendamentele propuse în raport".

Deci, amendamentele propuse de către comisie în raportul comun sunt cele acceptate, pentru că pe acelea le propune comisia la vot.

Domnilor colegi, dar nu putem să răstălmăcim acum toată procedura noastră parlamentară!

Domnule... ați vorbit! Pentru chestiuni de procedură nu vă mai dau cuvântul, domnule senator.

Poftiți, domnule deputat. Nu putem să venim de cinci ori la microfon! V-ați susținut un punct de vedere! Vă mulțumesc.

Domnul George Gh. Șerban:

Iertați-mă, eu am să vă citesc un singur cuvânt care vă dă peste cap tot raționamentul acesta de fier. Acest cuvânt este: "propuse", nu "prezente"! Dacă ar fi sunat: "Discutarea articolelor începe cu amendamentele prezente în raportul comun", deci și cu cele de la Capitolul "Respinse", ați fi avut dreptul să invocați, nefiind stabilită, ordinea pe care o preferați dumneavoastră. Dar atâta vreme cât în regulament scrie foarte clar: "propuse", și nu "prezente", deci ceea ce vine de la comisie și este propus, ca atare, ordinea este stabilită prin regulament și este cea pe care conducerea ședinței a respectat-o permanent.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Eu doresc să fac...Nu, domnule senator Ciurtin, nu vă dau ...Dar nu vă dau cuvântul! Domnule senator, nu vă dau cuvântul! Vă mulțumesc. Domnule senator, vreți să conduceți dumneavoastră ședința în locul meu? Poftiți!

Distincția este foarte clară și faptul că după atâta experiență parlamentară ne facem că nu observăm care este diferența între amendamentele propuse... Imediat, domnule Marțian! ...între amendamentele prezentate și amendamentele propuse, distincția, însă, se face foarte clar în art. 47: ..."un raport comun asupra fiecărui proiect, în care vor fi prezentate amendamentele admise și cele respinse".

Iar art. 51 spune așa: "Discutarea articolelor începe cu amendamentele propuse...", deci nu "prezentate", "propuse"! Domnilor colegi, "...în raportul comun, care se supun la vot cu prioritate".

Domnul deputat Dan Marțian. Domnul deputat Dan Marțian are cuvântul. Domnul deputat Dan Marțian are cuvântul!

Domnul Costică Ciurtin (din sală) :

Dar de când sunteți așa de autoritar, domnule?

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă rog!

Domnule senator, vă rog să lăsați și alți vorbitori să ia cuvântul.

Domnul Costică Ciurtin (din sală) :

De ce nu mă lăsați să vorbesc acum, termin în 30 de secunde?!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

O să vă las, mai încolo, după ce alții care au fost....

Domnul Costică Ciurtin (din sală) :

Acum îmi dați voie!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Este un gest normal. Domnule senator, este un gest normal să dau cuvântul celor înscriși înaintea dumneavoastră.

Domnul Costică Ciurtin (din sală) :

M-am înscris înainte!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Acum vorbiți cu domnii secretari.

Domnul deputat Dan Marțian are cuvântul. (Gălăgie în sală.)

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați invitați,

Personal nu pot decât să regret... Da, iarăși! Veniți dumneavoastră și produceți-vă inteligența care este de excepție! (Râsete și gălăgie în sală) Da, i-am dat o replică domnului deputat din Grupul parlamentar al P.N.Ț.C.D., pentru că sunt sătul de aceste murmure și replici din bancă. Dacă are ceva de spus, să vină aici, să-și producă inteligența extraordinară în care se decantează toate adevărurile ultime ale omenirii, nu să dea replici din acestea, mă rog, ca pe stadion!

De ce regret? Regret pentru că mi se pare că cheltuim prea mult timp pentru a regla anumite probleme legate de procedură, în detrimentul unei dezbateri de fond, a confruntării ideilor, soluțiilor, punct de vedere, a opțiunilor. Și eu cred că acest lucru nu este întâmplător. Asistăm de un an jumătate, de când s-a constituit actuala majoritate în Parlamentul României, la un proces care evidențiază dificultăți de acomodare a acestei majorități cu prevederile Constituției, cu prevederile, principiile și valorile Constituției și ale regulamentului celor două Camere, cu prevederile și valorile cutumelor parlamentare.

Dacă dumneavoastră, care ați inaugurat, cum spuneam înainte de masă, o guvernare pe tăcute, prin ordonanțe de urgență, înjosind... (rumoare, vociferări, proteste ale majorității),… vă rog, mai tare, ca să fiți auziți mai bine!.. înjosind Parlamentul și atentând la drepturile lui, care sunt consfințite, nu prin voința dumneavoastră, ci prin Constituție, aprobat, între altele, printr-un referendum național! Noi vrem să vă spunem că nu mai tolerăm acest lucru! (Vociferări, proteste ale majorității.)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnilor, vă rog să păstrați liniștea!

Domnul Marțian Dan:

Dacă dumneavoastră vreți să continuați acest lucru, îl puteți continua fără prezența noastră! Optați! (Proteste.)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Nu este acesta un mod de a pune problema, domnule deputat!

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte, și în primul rând mă adresez dumneavoastră, pentru că am mai făcut o subliniere de natură subiectiv-sentimentală care vă privește și în privința căreia nu am nici un fel de motiv să retractez ceea ce am spus, vă prețuiesc, și știți aceasta, știți că am muncit în condiții grele...

Voci din majoritate:

Da!...

Domnul Marțian Dan:

Da, știu că pentru partidele care nu au avut nici un rol în revoluție asta nu contează! (Aplauze ale Opoziției. Se strigă: Bravo!)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vreau să fac precizarea că am avut onoarea să colaborez cu domnul deputat Marțian Dan în timpul CPUN-ului.

Domnul Marțian Dan:

Știu, deci, că din acest punct de vedere aveți și resurse intelectuale și umane pentru a face în așa fel încât dezbaterea în acest forum să nu devină o caricatură. Vă rog foarte mult, pentru că sunteți președinte, dezbrăcați-vă de poziția partinică partizană și încercați să fiți președintele acestui cvorum.

În consecință, art. 50 spune că: "După încheierea dezbaterilor generale se trece la dezbaterea pe articole a proiectului legii fiecărui buget - e vor ba acolo de bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale. La discutarea fiecărui articol, deputații și senatorii pot lua cuvântul." Pot lua cuvântul, pot discuta în legătură cu legitimitatea unei anumite prevederi, în legătură cu filosofia sau rațiunile care inspiră o soluție sau alta, pot formula judecăți de valori. Pot, de asemenea, prezenta amendamente, dacă este cazul.

Voci din majoritate:

Timpul, domnule președinte!

Domnul Marțian Dan:

"În cursul luărilor de cuvânt - se spune în alineatul următor - pot fi prezentate numai amendamente privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate." După care vine în mod justificat o prevedere, că: "Președintele care conduce lucrările poate supune aprobării ședinței comune sistarea discuțiilor la articolul dezbătut." În legătură cu această chestiune, a făcut un comentariu, după părerea mea, de mare înțelepciune și de echilibru interior, domnul senator Mircea Ionescu Quintus, în cursul zilei de ieri. Eu nu pot decât să subcriu, a încerca să mă refer la această chestiune ar însemna să risc să devin un epigon și, probabil, un epigon nereușit.

Domnule președinte,

Vă rog foarte mult, încercați să fiți președintele acestui forum! Încercați să nu îngrădiți libertatea de expresie! Încercați să respectați regulamentul așa cum este! Vă spunem încă o dată, încălcările pe care le-ați făcut dumneavoastră în decurs de un an și jumătate, noi nu le mai tolerăm!

Voci din majoritate:

Ne șantajați?

Domnul Marțian Dan:

Nu este un șantaj, este o non-aderență morală, civică și politică la tipul de funcționare a Parlamentului pe care dumneavoastră l-ați impus! Vreți să-l continuați? Aveți majoritatea de voturi, puteți să faceți acest lucru, dar veți dezbate fără prezența noastră!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule Marțian Dan,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu cred că nu are rost să ne împotmolim acum, când suntem la jumătatea dezbaterii, asupra unor chestiuni de procedură. Apelul pe care îl face domnul deputat Dan la conducerea ședinței cred că este îndreptățit, în sensul de a găsi soluția care să deblocheze o astfel de acțiune procedurală și să nu blocăm dezbaterile, în dorința de a avea cineva dreptate. Sigur că, între noi, se găsește regulamentul, pe care cred că nu îl contestă nimeni.

Ce vă propun? Am să repet încă o dată și o să vedem dacă și dumneavoastră sunteți de acord. Deci, dacă sunt mai multe amendamente, inclusiv ale comisiei, se prezintă toate și se susțin, inclusiv cele respinse. Dacă se ajunge la supunerea la vot, atunci se începe cu amendamentul comisiei. Dacă, însă, există text al inițiatorului, fără text al comisiei, și există amendamente respinse, se supun la vot amendamentele. Acest lucru îl doriți dumneavoastră, da? O să procedăm ca atare, cred că nu este nici un fel de probleme să deblocăm discuțiile. (Aplauze ale opoziției.)

(Domnul deputat Petre Țurlea solicită să ia cuvântul.)

Domnule deputat,

Acolo am votat amendamentul comisiei!

Domnul Petre Țurlea:

Al inițiatorului.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă rog foarte mult, nu sunteți în cauză, s-a votat amendamentul comisiei acolo!

Trecem mai departe. Domnul deputat Lăpușanu are cuvântul, la art. 17 alin. 1.

Domnul Alexandru Lăpușanu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Eu am o propunere de procedură la acest articol și, după ce vom încerca și vom reuși să rezolvăm această problemă, vom putea să intrăm efectiv în dezbaterea articolelor admise sau respinse, în conformitate cu procedura aprobată.

Despre ce este vorba? După părerea mea, bugetul agriculturii, care prevede 5.562 de miliarde de lei, respectiv, 1,19% din P.I.B., nu are fundamentată această cifră. Cele 940 de miliarde care sunt prevăzute la împrumuturi acordate pentru creditarea agriculturii nu au nici o bază legală.

Din câte știu eu, care am mai lucrat puțin la fundamentarea unor bugete ale Ministerului Agriculturii, și cred că nici celelalte instituții care au bugete nu fac excepție, tot ce prevedeam acolo trebuia să aibă bază legală, respectiv lege, ordonanță - iată că eu nu sunt atât de pretențios ca și colegii mei zilele trecute, accept și ordonanța, ca fiind bază legală pentru fundamentarea bugetului. Or, cele 940 de miliarde care sunt prevăzute la împrumuturi acordate pentru creditarea agriculturii, în momentul acesta, nu au o bază legală. Vreau să vă spun că am atenționat în legătură cu acest aspect cu mai bine de o lună și jumătate în urmă și rezultatul nu este altceva decât o hotărâre a Guvernului, care a fost transmisă Parlamentului, pentru a se discuta o lege în procedură de urgență.

Acest proiect de lege, care este departe de reprezenta baza legală pentru cele 940 de miliarde, reprezintă un credit direcționat către agricultură, ceea ce am făcut și noi, înainte, și, Doamne! mult am fost criticați..., dar a picat bine agriculturii și noi nu ne-am opune pentru această chestitune. Reprezintă, deci, un "credit bugetar", lucru care este o invenție după 1996. Și vreau să vă spun, domnule ministru de finanțe, că, după părerea mea, ca un nespecialist în ale finanțelor și nici în ale celorlalte de care dumneavoastră v-ați ocupat înainte de revoluție, mie mi se pare că scoateți din circulația monetară sursele băncilor, făcând o concurență neloială pe piața banilor. Deci, dumneavoastră, în loc să fluidizați și să ajutați la circulația sângelui acesta al societății economice românești, care înseamnă leul, veniți cu altă sursă bugetară, o puneți la dispoziția pieței și, sigur, că piața aceasta este doritoare de surse, mai ales ieftine, așa cum se vorbea că sunt acestea. Dumneavoastră mai aveți o experiență... sau, mă rog, predecesorul dumneavoastră... sau Guvernul mai are o experență, prin care nu s-au întors la buget mai mult de 75% din sumele direcționate. Așadar, mi se pare foarte periculoasă această modalitate de a arunca banii în agricultură. De asemenea, el este generator de inflație. Se distribuie bani, acum, se folosesc banii, se întorc ei cândva, peste 360 de zile..., desigur, numai o parte din ei, bineînțeles, suportând statul, bugetul diferența din devalorizarea acestora. Acest lucru este, deci, foarte interesant, dar este numai un proiect.

Domnule ministru Dăianu, îmi este greu să cred că proiectul de buget, combinat cu acest proiect de lege, este doar o mimare de intenție pentru fonduri la bugetul Ministerului Agriculturii. Dar, în același timp, nu exclud posibilitatea aceasta, cu atât mai mult cu cât, repet, am atenționat încă cu mult timp în urmă asupra acestui fapt.

Dacă, într-adevăr, doriți ca măcar acești bani - respectiv, cele 5,5 mii de miliarde de lei - să ajungă la agricultură, cred că trebuie să analizăm cel puțin trei soluții. Sigur că dumneavoastră veți putea găsi și alte soluții, care să rezolve problema:

1. Să amânăm discuția art. 17 pentru o zi-două, până când Guvernul, călcându-și peste angajamentul primului ministru, va emite o ordonanță de urgență care să constituie baza legală pentru aceste fonduri.

2. Bugetul, fiind el însuși o lege organică, nu văd de ce dumneavoastră nu ați veni cu o propunere de alineat nou, prin care să se prevadă expres ca cele 940 de miliarde să aibă această destinație și să nu le găsim undeva, la anexe, la etc., pentru că, totuși, reprezintă o sumă importantă.

3. Să translăm cele 940 de miliarde de lei la transferuri, alături de cele 2.800 miliarde, pentru acțiunea "cuponul". "Cuponul II", "Cuponul III", nu mai știu care este ediția din această toamnă. Pentru că tot ați susținut, atât ministrul agriculturii, cât și dumneavoastră, că această acțiune a fost încununată de succes. Dacă se dorește subvenționarea sau sprijinirea producătorului, nu văd de ce am face-o prin două căi: și prin cupon și prin aceste credite bugetare. Haideți să mergem numai prin acțiune care a fost testată de dumneavoastră, a fost recomandată de Banca Mondială încă prin strategia care s-a elaborat în anul 1993, dumneavoastră ați testat-o, ați văzut ce efort mic bugetar a fost, ce rezultate extraordinare au fost în agricultură în urma aplicării acestui sistem și, dacă veți fi de acord, haideți să transferăm banii aceștia acolo unde există bază legală și sigur că toată lumea o să fie foarte, foarte bucuroasă și o să fim și în cadrul legal.

Domnule președinte de ședință, vă rog să constatați că abia după dezbaterea și soluția pe care o vor găsi reprezentanții Guvernului și pe care v-a trebui să o agreăm și noi la acest punct, putem să trecem mai departe, la dezbaterea amendamentelor efective la acest articol. Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule deputat, cu tot respectul, însă, doresc să fac o precizare: este vorba despre o lege ordinară, nu despre o lege organică. Ar fi fost, într-adevăr, o sarcină mult mai dificilă dacă am fi avut de a face cu o lege organică.

Are cuvântul domnul deputat Șteolea și urmează după aceea domnul deputat Oană.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Mă așteptam ca, cel puțin pentru acest domeniu economic, agricultura și dezvoltarea rurală, să avem o altă abordare în ceea ce privește proiecția bugetară, în sensul în care, după cele declarate de domnul prim-ministru actual, una dintre prioritățile politicii economice este agricultura. Mă așteptam ca, cel puțin în traseul acesta de la Comisia pentru agricultură spre Comisia pentru buget finanțe și analiza din această comisie, abordarea acestei proiecții a bugetului pentru agricultură să fie alta. Dar aceasta este realitatea în fața căreia ne aflăm, care nu poate să însemne altceva decât o cădere a ceea ce înseamnă producția agricolă în România.

Suntem, pe undeva, la o proiecție de 63%, în cifre comparabile, a sumelor alocate la agricultură față de 1997. Eu mă așteptam ca după experiența de gestionare de un an a actualului Guvern și a actualului minister al agriculturii să fie o altă abordare.

Nu găsim aici ceea ce ne-am fi așteptat, o relansare a producției în zootehnie. De fapt, zootehnia este lăsată aiurea. Mă rog, există probabil și interese spre această poziție, când ceea ce trebuie să relansăm și s-a ocupat Ministerul Agriculturii să relanseze a fost importul de carne de porc, de exemplu. Mă întreb de ce domenii, cum sunt dezvoltarea rurală, subvenții pentru zonele defavorizate din punct de vedere al producției agricole, subvenții pentru producție de calitate, fiindcă vrem să fim competitivi în Uniunea Europeană, nu se regăsesc în această proiecție de buget?

Și fiindcă făcea domnul președinte de ședință o aluzie la ce se mai întâmplă pe afară și pe la foruri europene, numai o singură comparație, în ceea ce înseamnă proiecția bugetului. 1,59% alocă numai pentru un domeniu al dezvoltării rurale, de exemplu, Ungaria, în proiecția bugetului de stat. Între 3,9-44,1% proiectază Lituania și este o țară mică, mai îndepărtată, care vrea să-și dezvolte agricultura. Noi cât avem? 1,11, puțin plusat până la 1,19. Este prea puțin!

Și tot acolo, în organismele europene despre care se făcea vorbire, s-a ajuns la concluzia, și acest punct de vedere a fost prezentat de niște parlamentari englezi, că ceea ce se întâmplă în agricultura României, ceea ce se întâmplă cu producția agricolă românească este o enigmă. Adică, faptul că România nu mai este prezentă ca un factor de linie în comerțul european, cel puțin cu produse agricole. Și puneau întrebarea: cum ajungem să importăm lapte praf, carne de porc, făină? Producția de îngrășăminte chimice să fie blocată în anumite faze? Cum se importă vinuri ș.a.m.d.?

Acestea au fost elementele, să zic așa, de natură generală, a ceea ce înseamnă proiecția bugetului la capitolul agricultură. Un exemplu concret - și este amendamentul pe care l-am prezentat - este acela de a susține, cel puțin acolo unde este nevoie, și este vorba de zonele calamitate, și avem destule în țară, investiții de amenajare a fondului funciar. E vorba de: combaterea și stăvilirea alunecărilor, regularizarea unor cursuri de apă pe domeniul și pe fondul funciar ș.a.m.d. Este acea solicitare de suplimentare cu 7 miliarde a capitolului Cheltuieli de capital, construcții-montaj pentru obiective noi însemnând amenajarea alunecărilor de teren, și o altă sumă, de 1 miliard, pentru ceea ce înseamnă proiectarea în continuare a acestor lucrări.

Să vă dau lista acelor localități în care curg dealurile, curge pământul agricol, domnule! Acestea sunt, numai câteva, să vi le citesc: în județul Galați - comuna Vănători; județul Ialomița - comuna Săveni și comuna Gheorghe Doja; județul Călărași - comuna Dragalina; județul Prahova - orașul Breaza; județul Iași - Parascovaciul, pe care îl cunoaștem ș.a.m.d.

Sunt, de asemenea, acțiuni care, normal, cer o suplimentare a fondurilor de la buget, care să fie dirijate în mai mare măsură spre obiectivele privind eliminarea unor surse de mare risc, care afectează tot terenul agricol. Este cazul reabilitării de diguri de la Dunăre, afectate periculos de eroziunile de mal și a lucrărilor pentru îmbunătățirea condițiilor de funcționare a prizelor de apă pentru irigații de la Dunăre. Este un element concret, dar nici această sursă de 8 miliarde de lei nu și-a găsit acoperirea în ceea ce s-a analizat la Comisia pentru buget finanțe. Faptul că se motivează: "Nu se justifică", întrucât sursa, pe care am arătat-o… adică, veniturile obținute din privatizare să vină aici, în proporție, cum s-a propus la comisie, de 50% din privatizarea din agricultură, ar fi fost o sursă. Faptul că nu sunt dimensionate: domnul ministru al agriculturii spunea zilele trecute că va fi maximum de privatizare în ceea ce înseamnă agricultura României și că după acest an, probabil, vom ajunge la ceea ce este optimul, după voința domniei sale.

La fel, pentru un amendament prezentat în comisie și acceptat de plenul comisiei, motivația este: "Nu se prezintă sursele suplimentare." S-a spus, nu există legislație, dar cine a împiedicat actuala putere să nu avem legislație? De ce nu s-a pus altceva în locul Legii nr. 93/1983? Măcar bucăți din aceasta, completare la aceasta să fi avut? N-am avut! Și acum, spunem că nu avem legislație... Chiar prin acest text al proiectului de buget putem să introducem un alineat în care să prevedem acest lucru și aceasta a fost, de fapt, poziția Comisiei pentru agricultură: 50% din sursele provenite din procesul de privatizare din agricultură să vină pentru agricultură. Merită agricultura României această excepție. Sau poate, într-o proiecție viitoare, merită tot ce înseamnă economia națională această prevedere.

Domnul ministru ne spunea, la comisie, și poate era cu o expresie de sinceritate: "Uitându-mă în ochii dumneavoastră - ai celor din comisie, bineînțeles - față de banii pe care i-am cerut: 2,37% din P.I.B. și cei pe care i-am primit: 1,19, pot să vă spun că este un buget de constrângere și nu îmi dă mare speranță. De fapt, am fost pricopsiți cu acest buget." Adică, agricultura românească.

Eu îi pun întrebarea acum: Dacă se uită în ochii noștri, ai tuturor parlamentarilor, aici, prezenți, dacă își menține acest punct de vedere și dacă, din această pricopseală, care nu înseamnă decât căderea agriculturii românești, obținem ceva benefic pentru România?

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Oană, urmează domnul deputat Popa.

Domnul Gheorghe Oană:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Am venit aici să susțin un amendament al Grupurilor parlamentare PDSR referitor la creșterea cheltuielilor fondurilor pentru agricultură, de la cât este prevăzut la art. 17, adică, de la 4.654 de miliarde de lei la 7.637 de miliarde de lei, deci, cu aproximativ 3.000 miliarde mai mult, pe următorul considerent: că v-am luat în serios atunci când ați declarat că agricultura este o ramură prioritară și că vreți să o susțineți, atât Guvernul trecut cât și actualul Guvern; pe considerentul că atunci când v-ați împrumutat la Banca Mondială și ați luat 350 de milioane de dolari ați considerat că agricultura trebuie restructurată și ajutată.

Nu vreau să vă țin aici o lecție despre ce înseamnă ajutorul de stat pentru agricultură, nu este cazul, observ că toată lumea se grăbește, și de aceea o să fiu foarte concret. Pentru mine este foarte clar că ne-ați mințit atunci când n-ați adus ASAL în fața Parlamentului, pentru a avea o dezbatere serioasă și a nu mai boteza aceste împrumuturi "pentru agricultură", când, de fapt, ele nu folosesc decât la susținerea balanței de plăți, la consolidarea rezervei valutare. Nu avea decât, guvernatorul, să se împrumute și să se laude după aceea singur că a ajuns la 3 sau 3,3 miliarde de dolari rezervă, prin efortul său direct și nu prin astfel de acțiuni demagogice. Când, de fapt, pentru noi este un lucru dovedit: prin aceasta, doriți să sabotați agricultura la maximum.

Noi considerăm că, în termeni reali, agricultura are dreptul să aibă fonduri cel puțin la nivelul anului trecut. Aceasta înseamnă că sumele cheltuite anul trecut, indexate cu același indice pe care l-ați folosit dumneavoastră în buget, ne vor conduce ca necesarul pe acest an, care nu acoperă toate nevoile agriculturii, să se ridice la suma la care v-am spus eu. Prin aceasta, s-ar crea condiții ca exportul de produse agro-alimentare să fie intensificat, ca presiunile pe balanța comercială și balanța de preț să se reducă, ca cererea agregată de locuri de muncă și folosire a forței de muncă în România să crească.

În fapt ce ați făcut dumneavoastră? Ați botezat aceste împrumuturi pentru agricultură, noi am considerat aceasta o sursă pentru creșterea fondurilor necesare agriculturii și v-am indicat acest lucru în amendamentul nostru și, în același timp, ați redus taxele vamale sau ați liberalizat o serie de produse la import, chiar dacă acest lucru nu vă era cerut prin acordul nostru cu Comunitatea Europeană. Ați vrut să mergeți nițel mai repede. Pe o parte, să stimulați importurile, deci să măriți deficitul balanței comerciale, iar, pe de altă parte, în loc să stimulați exporturile românești și dezvoltarea agriculturii în România, dumneavoastră veniți și, practic, o distrugeți prin aceste măsuri pe care le luați cu vădită acțiune, care n-are nici o legătură cu interesul nostru național.

Eu fac apel, în primul rând, la comisiile pentru agricultură din cele două Camere, pentru că noi am votat în acest sens ca banii care au fost botezați, prin ASAL, ca împrumut pentru susținerea agriculturii în România, să fie folosiți pentru agricultură și nu pentru alte lucruri, pentru că nu este important sau prea puțin important dacă avem la rezerva valutară 3,3 miliarde sau 3 miliarde. Și știe domnul ministru Dăianu, că a lucrat și în Banca Națională, ce înseamnă acțiuni pentru reducerea presiunilor pe deficitul balanței comerciale sau balanței de plăți.

Deci, vă rog foarte mult să cântăriți foarte bine acest lucru, pentru că prin aceasta se creează condiții destul de bune pentru a apropia cerințele agriculturii românești de condițiile cerute de agricultura europeană, astfel încât într-un viitor apropiat cele două să poată fi integrate. Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Are cuvântul domnul deputat Popa. Urmează domnul deputat Partal.

Domnul Neculai Popa:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Câțiva reprezentanți din Comisia pentru buget, finanțe, bănci sau cele două Comisii pentru finanțe, buget, bănci, respectiv subsemnatul și domnul senator Marin Stelian am solicitat în plenul celor două comisii prezența domnului ministru Gavrilescu, pentru a ne spune dacă sumele alocate din bugetul pe 1998 agriculturii sunt suficiente, dacă ele sunt în măsură să sprijine activitatea din acest sector, mai ales luând în considerare faptul că am rămas extraordinar de surprinși față de programul de guvernare pe care l-a prezentat domnul Radu Vasile și anume că va sprijini întreprinderile mici și mijlocii, activitatea de export și nu în ultimul rând agricultura. Pentru că în bugetul pe 1998 agricultura se bucură numai de 1,2% din produsul intern brut, față de 1,9% din produsul intern brut cât a fost alocat în 1997.

Iată de ce ne-am pus întrebarea și am rămas surprinși de ce nu este corelat bugetul de stat pe 1998 cu programul de guvernare pe care l-a prezentat domnul Radu Vasile.

De asemenea, aș vrea să fac referire la ceea ce spunea un distins coleg de-al meu dintr-un partid din dreapta, care spunea și-și exprima în mod tranșant sprijinul pentru modul de finanțare a agriculturii în momentul de față prin cupoane și politica agrară în momentul de față. Eu aș vrea să-i spun că nu sunt de acord cu poziția domniei sale, pentru că rezultatele s-au văzut în 1997 și ele continuă în 1998.

Aș vrea să pun și eu câteva întrebări referitor la ceea ce spunea de politica agrară și anume: de ce în momentul de față, din statisticile care s-au prezentat în ziare și bineînțeles și în alte publicații, românul mănâncă numai 0,7 grame de carne pe zi, față de 20 de grame cât mânca până în 1996 și față de 60 de grame cât mănâncă un european; de ce au rămas oamenii, țăranii de ce au rămas cu cerealele în hambare, în spații improvizate, supuse la deteriorări și, bineînțeles, mâncându-le șobolanii și șoarecii.

De asemenea, aș vrea să vă spun de ce au rămas nelucrate în această primăvară cca.3 milioane de hectare, deși domnul ministru mă va contrazice și va spune că sunt nelucrate numai 1,2 milioane. Aceasta statistic, dar eu am informații că sunt nelucrate aproape 3 milioane de hectare.

De asemenea, aș vrea să vă spun de ce apelăm la importuri. Mergeți în piață, vă rog, în toate piețele bucureștene și veți vedea produse alimentare numai din import, pornind de la ceapă și usturoi din Turcia, ulei și zahăr din Ungaria, carne de porc din Ungaria, legume, fructe și așa mai departe din Olanda, lapte și așa mai departe pulpe de pui din America și toate, toate produsele aduse din import. Și atunci să ne explicăm dacă modul de finanțare este eficient sau nu.

Aș vrea să întreb din nou de ce aproape 50% din cupoanele care au fost acordate în acest an au luat altă destinație. Să știți că numai 50% dintre ele s-au folosit în activitatea din agricultură, 50% s-au folosit în diverse activități - alimentarea TIR-urilor turcești, eu știu, în beneficiul altor șmecheri sau rechini care se folosesc de aceste cupoane din agricultură.

Aș vrea să întreb, de asemenea, de ce s-a distrus cercetarea românească. De ce? Pentru că n-au avut bani și acum apelăm la importuri de semințe și alte produse pe care puteam să le producem în România.

De asemenea, aș vrea să întreb de ce s-a procedat în această manieră de a se retrage statul brusc din agricultură. Niciunde în lume agricultura nu a fost abandonată, ci a fost sprijinită, iar statul a intervenit prin subvenții sau prin prime, în așa fel încât a încurajat și a stimulat producătorul autohton.

De asemenea, aș vrea să întreb de ce s-au acordat numai 500 de miliarde cât a fost în bugetul pe 1997 pentru refacerea stocului de grâu. Vreau să vă spun că în momentul de față stocul de siguranță este de numai 350 de mii de tone, în mod normal, pentru a asigura acea siguranță de care are nevoie România, trebuie să completăm stocul la cel puțin 700 de mii de tone.

Iată, deci, o ultimă întrebare, dacă acest sistem de finanțare este atât de bun, de ce nu se dau credite subvenționate pentru cumpărarea de tractoare, semănători și alte mașini agricole pentru țărani sau, dacă nu, chiar posibilitatea să cumpere în leasing aceste utilaje.

Bineînțeles că nu mai pun întrebări, pentru că sunt suficinte, doar aș vrea să vă prezint un singur lucru, că domnul ministru Gavrilescu chiar declara ieri, miercuri, 20 mai, în Jurnalul Național că românii își vor putea cumpăra hrană din belșug de abia în 2030. Întrebarea este ce facem până în 2030? Eu vă spun foarte sincer că, dacă domnia sa și colegii lui vor promova aceeași politică de distrugere a agriculturii, de lichidare a complexelor de porci și păsări, de subminare a capitalului autohton din agricultură, vă spun foarte sincer că ne va aduce în situația ca românii să postească 365 din 365 de zile. Vă mulțumesc. (Aplauze în partea stângă a sălii).

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc și eu.

Invit la microfon pe domnul deputat Partal. Urmează domnul senator Apostolache.

Domnul Petre Partal:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Absolut toți vorbitorii au relevat aspecte importante în ceea ce privește agricultura. Ele sunt la obiect, inclusiv propunerile făcute de suplimentare a sumelor de bani.

Colegul de partid Alexandru Pereș a încercat să ne convingă, și chiar în parte a reușit, în legătură cu necesitatea suplimentării sumelor de bani pentru cupoane. Ne bucură faptul că este apreciată această inițiativă, ea provine de la un secretar de stat al Patidului Democrat și, dacă cumva în continuare va fi dovedită viabilă, sperăm ca Guvernul să suplimenteze sumele de bani la rectificare.

Însă ne-am întâlnit în decursul timpului cu paradoxuri în agricultură. Am constatat că ne-am trezit cu o criză a grâului, cu o producție extraordinar de mare și nu prea am avut ce face cu ea...

Domnul Florian Bercea (din sală):

Nu ne întâlnim mereu cu ea.

Domnul Petre Partal:

Da, nu ne întâlnim mereu cu ea, sigur că da. Și că simultan am avut o diminuare a producției zootehnice.

Se face referire de fiecare dată la necesitatea suplimentării surselor de bani, a sumelor de bani alocate agriculturii.

În calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanțe, bănci, am considerat că toate cererile sunt îndreptățite, dar că modalitățile de alocare prezentate nu sunt suficient de bune și am procedat la respingerea acestor propuneri. De ce? Pentru că nu de bani cred eu că a dus lipsă agricultura sau economia României, mai ales în agricultură ne confruntăm cu o lipsă de programe concrete. Poate că aici, mai mult ca oriunde, domnule ministru al finanțelor, se impune trecerea, măcar parțial, la bugetul pe obiective. Poate că nu reușim să facem un buget în întregime pe obiective, dar probabil că la agricultură este vorba de a trece la bugetul pe programe sau pe obiective.

Acesta este și motivul pentru care Partidul Democrat consideră că este nevoie de reorganizare a agriculturii, mai ales că, în programul prezentat de domnul ministru, despre zootehnie sunt scrise absolut patru rânduri. Considerăm că statul trebuie să intervină în agricultură și nu să se retragă. Nici nu e adevărat că s-a retras. El a intervenit destul. Și, de asemenea, considerăm că problema trebuie să constituie o dezbatere națională, în care să fie prezentate părerile specialiștilor, a celor care lucrează în agricultură, dar și a milioanelor de proprietari de terenuri cu suprafețe mici, pentru că trebuie să vedem cum vrem să configurăm agricultura României în vederea integrării în NATO.

Și tot un secretar de stat, fost secretar de stat al Partidului Democrat, domnul Aurel Pană, ne-a făcut o expunere în care ne-a precizat că nu este normal ca România să încerce să devină o țară cu o producție bicultură, de grâu și porumb, ci că producția pe suprafețe mici și de alte culturi, de ricin de exemplu, spunea dumnealui, are mult mai multe șanse să beneficieze de o integrare în Comunitatea Europeană și, de asemenea, să beneficieze de sume de bani atât de la bugetul statului, cât și din comunitate.

În aceste condiții, vă rog, domnilor, să încercăm cu toții să concepem acest program național de relansare a agriculturii și fiți convinși că împreună vom găsi și sursele de bani respectivi. Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Ultimul înscris la cuvânt dintre vorbitori, domnul senator Apostolache Victor, după care o să trecem la vot în maniera în care am făcut precizările necesare.

Domnul Victor Apostolache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Primul ministru, în programul de guvernare, ne-a vorbit de instituirea unui alt sistem de finanțare a agriculturii. De la declarația dânsului n-a durat mult timp și iată-ne astăzi puși în situația să constatăm că se utilizează același mod de finanțare a agriculturii, respectiv cel impus prin program ASAL. Aproape 60% din bugetul agriculturii se risipește prin aceste procedeu al cupoanelor. Spun se risipește, întrucât, așa cum spunea și colegul de la Sibiu, am făcut o verificare a modului în care au fost utilizate aceste cupoane în județul pe care-l reprezint și vă rog să-mi permiteți să vi-l prezint:

În județul Prahova, 22% din suprafața agricolă se află în zonă premontană. Locuitorii acestor zone au utilizat cupoanele peste 95% astfel: au achiziționat cantități cuprinse între 100 și 115 kg grâu sau 40-42 de kg de cartofi, pe care efectiv le-au utilizat în hrană. Suprafața luată în arendă în județul Prahova reprezintă cca.30% din arabilul județului, ceea ce înseamnă cca.50 de mii de hectare. Din discuțiile cu arendașii, am constatat că aceste cupoane le-au fost date de proprietarii de teren numai în procent de 12-17% și aceasta nu oricum, ci condiționat de recalcularea arendei. Deci, din cca.50 de mii de cupoane, au ajuns acolo unde trebuie numai 7.500 de cupoane. O altă situație, peste 50 de mii de hectare sunt lucrate în diferite forme de asociere. Aici cupoanele într-adevăr au fost date formelor acestea în procent de peste 90%. Făcând o socoteală simplă, constat că numai 40% din cupoanele alocate în județul Prahova au ajuns să fie folosite la agricultură, restul de 60% au intrat în buzunarele a fel de fel de speculanți.

Stimați colegi,

Cred că știți și dumneavoastră că populația Prahovei, comparativ cu a altor județe, este mult mai bine informată. Populația Prahovei are acces și la alte mijloace de informare și nu numai la postul de dezinformare națională care-i Televiziunea Română. Deci, domnilor, dacă în Prahova s-au utilizat numai 40% din cupoane și,considerând aceasta ca o medie pe țară, ajungem ușor la concluzia că numai 1.100-1.200 de miliarde au ajuns într-adevăr la agricultură, restul au umplut buzunarele unor speculanți. Este o situație care trebuie să ne dea foarte mult de gândit și, să fiu iertat, dar am impresia că este tot un fel de afacere ca cea care a fost îndelung mediatizată, dar acum a fost umbrită de afacerea "Țigaretul", aceea a medicamentelor. Mă surprinde că despre acea afacere nu s-au căutat într-adevăr vinovații și nu se mai vorbește. Eu îl atenționez pe domnul ministru să nu pățească același lucru, pentru că principalul vinovat la medicamente era secretarul general al Guvernului, dar nimeni n-a întrebat. Mă întreb, la această cuponiadă, cine va fi vinovatul?

Și îmi permit să-l întreb pe domnul ministru și poate și Ministerul de Finanțe poate să ne dea un răspuns, cât s-a cheltuit din cele 2.800 de miliarde pentru tipărirea și distribuirea acestor cupoane? Cât a costat clipul publicitar și cât s-a plătit Televiziunii române pentru reclamă? Astfel încât să ne putem face și noi o socoteală cât efectiv a mai rămas din cele 2.800 de miliarde alocate.

Doamnelor și domnilor,

În comisie s-au făcut mai multe propuneri, în comisia de la Senat. Vă informez că ele nu apar nici la amendamente respinse, datorită grijii deosebite a domnului președinte de comisie de la Camera Deputaților. Printre altele, am propus ca aceste sume care urmează să fie utilizate în cuponiada de toamnă să se aloce pentru subvenționarea dobânzii la creditele care se vor acorda agriculturii. V-aș ruga să aveți în vedere și acest amendament și eventual să ne spună reprezentanții Comisiei economice dacă au primit un asemenea amendament. Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Comisia economică nu poate să vă răspundă. Comisia pentru buget, finanțe, domnule senator, dacă-mi permiteți să fac această precizare.

Suntem la art.1. Când ajungem la art.6, domnule Chiriac.

Dau cuvântul domnului președinte de comisie, Remeș.

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnilor colegi,

În ce mă privește, am conștiința foarte împăcată. N-am neglijat nimic din ceea ce ni s-a transmis la comisie. Nu-mi cereți să fac dovada de ce n-am primit. Dovediți dumneavoastră că le-ați depus și că avem noi vreo vină.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul ministru dorește să ia cuvântul? Domnule ministru Gavrilescu, doriți să luați cuvântul? Poftiți, aveți microfonul.

Domnul Dinu Gavrilescu (din banca comisiei):

Câte minute?

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule ministru,

Aici nu măsurăm timpul intervențiilor. Aveți de partea dumneavoastră Opoziția care susține că putem să vorbim cât dorim.

Domnul Dinu Gavrilescu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Am să încerc pe scurt să răspund la câteva afirmații în special care s-au făcut aici și consider că sunt dator cu acest răspuns.

În legătură cu acordul ASAL, de ce au ajuns banii în altă parte și n-au ajuns în agricultură. Însuși textul acodului prevedea că aceste sume sunt destinate balanței în buget. Deci, e foarte clar.

În legătură că suprafețe mari de teren sunt nesemănate, s-a spus aici 2 milioane, 3 milioane de hectare. Vreau să informez că anul acesta, am în față situația operativă la zi, deci, la data de 18 mai, suprafețele semănate, arate, tratamente și așa mai departe, nu o să fac statistică, sunt mult mai mari decât anul trecut și cu mult mai mari decât acum doi ani. Îmi asum toată răspunderea pentru aceste declarații. Sigur, situația nu e roză, dar trebuie să privim în termeni reali acest lucru.

Următoarea întrebare legată de creditul bugetar, de faptul că bugetul agriculturii în bugetul de stat nu are bază legală. Deci, el a făcut obiectul unui proiect de lege, proiect de lege care a fost înaintat acum două săptămâni Parlamentului în regim de urgență și, de asemenea, în art.23 alin.1 din proiectul de Lege a bugetului, acest credit bugetar este specificat. Deci, cred că obiecția nu este întemeiată.

În legătură cu observația domnului deputat Șteolea adresată atât mie, cât și ministrului Dăianu, dacă aș putea să mă uit în ochii dânsului, să zicem, sau ai grupului și să repet faptul că am spus că acest buget e mai degrabă un buget de constrângere și nu de pricopseală. Da, am spus-o și o voi susține. Deci, nu cred că există ministru care să fie mulțumit de bugetul care a fost dat.

Trebuie însă să spun un lucru. Discuția din comisie era o discuție la construcția bugetului și discuția de astăzi este o discuție la votul bugetului. Deci, vreau să fac această distincție, fiindcă eu astăzi cred că orice întârziere a aprobării Legii bugetului este mai gravă pentru agricultură decât niște suplimentări care vin în toamnă sau la anul.

În legătură cu dimensiunea bugetului, că ar fi trebuit să fie peste 7.000 de miliarde, sigur, eu aș fi fost cel mai bucuros dacă ar fi existat acest lucru.

S-au făcut aici câteva afirmații legate de rezultatele din '97 și că ce rău o să fie în '98. N-aș vrea să comentez, dar starea de criză în '97, raportată la anii anterior, a dovedit o creștere a producției agricole, sigur, cu scăderea de rigoare din zootehnie.

Faptul că s-a distrus cercetarea românească. Deci, discuția, la Legea bugetului, nu are obiect, întrucât în bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației se subvenționează numai banca de gene, deci cercetarea este subvenționată din alt buget, nu din al Ministerului Agriculturii și Alimentației.

Statul s-a retras brusc și nu mai susține agricultura. Dovada discuției de la acest buget este că statul susține agricultura. Este o discuție cât de mult, deci 5.500 de miliarde plus 500 de miliarde fond de dezvoltarea, aceasta este dimensiunea.

Aici, mie îmi pare rău, dar mi s-a adus o..., să zic, am fost ironizat la o declarație făcută în presă că românii vor mânca pe săturate în anul 2030. Nu știu ce a apărut în presă, n-am citit. Întrebarea era legată de faptul când vor cheltui românii 20% din buget pentru mâncare și nu peste 70% cât cheltuiesc în prezent. Și consider că anul 2030, din acest punct de vedere, este o variantă optimistă și cred că nu trebuie să mințim lumea, să spunem că o să cheltuiască la anul sau peste doi ani 20% din buget pentru hrană.

În legătură cu întrebarea legată de cupoane, deci întrebare retorică și care pregătea o acuză. Deci, cu tipărirea, distribuirea, cu evidența informatizată a cupoanelor s-a cheltuit 1,3% din valoarea totală de 2.800 de miliarde, deci o sumă undeva în jurul la 3 miliarde de lei. Deocamdată, nu s-a plătit nici un ban.

Închei prin a ruga Camerele reunite să-și dea votul acestui buget. Mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Lăpușan. Cred că aveți o intervenție de procedură, domnule deputat. Vă rog, poftiți.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Mulțumindu-vă pentru faptul că m-ați corectat în legătură cu Legea bugetului, vreau să vă spun că eu așteptam un răspuns de la ministrul agriculturii și de la domnul ministru al finanțelor, pentru că problema pe care eu am ridicat-o consider că este de mare fond și, dacă trecem peste această problemă, ne putem trezi ca peste o lună sau peste două luni, când bugetul acesta se va aplica, Curtea de Conturi să nu permită la un moment dat o folosire a fondului acela de 940 de miliarde de lei. De aceea, am sugerat câteva variante. Dacă inițiatorul, Ministerul Finanțelor sau Ministerul Agriculturii, are și alte posibilități, s-a gândit la alte posibilități, la alte variante, noi suntem deschiși ca să sprijinim orice variantă, dar oricare din acestea dorim să consolideze cele 940 de miliarde pentru agricultură, fie cupoane, fie orice altceva. Altfel, noi nu credem că putem să avem, din păcate, totală încredere că banii aceștia vor ajunge la agricultură. Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Domnul senator Apostolache.

Vreau să vă amintesc, domnule senator, că ați mai făcut o intervenție. Poftiți.

Domnul Victor Apostolache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că efectiv doream ca să-mi exprim votul într-un fel la acest buget al agriculturii, dar după răspunsurile primite, nici nu știu, decât să vă întreb pe dumneavoastră, dacă mai avem rost să participăm la aceste discuții. Pentru că vă spun, la ultima emisiune "Viața satului", domnul ministru al agriculturii a făcut vinovat Parlamentul de tot ce se întâmplă în agricultură, respectiv la Parlament s-a blocat acea ordonanță...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule senator,

Vă rog foarte mult să reveniți la obiect, nu la emisiunea de la televiziune.

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte,

Păi, eu revin la obiect, dar haideți să vedem ce se întâmplă. Dacă nu ni se dau răspunsuri, înseamnă că n-avem decât să susținem ceea ce s-a mai propus aici, să se retragă bugetul, să dea ordonanță de urgență și terminăm acest circ.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule senator,

Eu, cu tot respectul mă adresez domniei voastre, spunându-vă ceea ce puteți dumneavoastră să faceți, pentru că ați pus această întrebare generic. Dumneavoastră puteți să votați pentru, împotrivă sau să vă abțineți. Aceasta este regula fundamentală a Parlamentului. Deci, dacă am putut să v-ajunt cu ceva, vă rog.

Domnul deputat Șteolea. Vă rog.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte de ședință,

O singură aserțiune la cele spuse de domnul ministru în finalul intervenției domniei sale.

Într-adevăr, la Comisia pentru agricultură acea discuție a fost pentru ceea ce însemna etapa de construcție a bugetului. Dânsul s-ar fi putut declara mulțumit de proiecție și de ceea ce a rezultat în urma dezbaterii dacă, față de acel moment și acel nivel la care ajunsesem atunci, am fi avut plus. Noi, față de acel moment, avem un minus și acel minus, am spus încă o dată, reprezintă 63% în cifră absolută față de ceea ce a fost pentru agricultură proiectat în bugetul 1997. Este un buget al creșterii în agricultură sau al căderii în agricultură? Cred că varianta a doua rezultă de aici.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului ministru Dăianu.

Domnul Daniel Dăianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nimeni nu poate contesta că agricultura este în suferință și că așa cum foarte multe țări, nu numai țările europene, practică, ar trebui să putem să ajutăm agricultura mai mult. Dar, permiteți-mi, totuși, să amintesc domniilor dumneavoastră câteva fapte, care țin de istoria relativ recentă a intervenției statului în agricultură, politica agricolă ca o componentă a politicii economice de ansamblu.

Să vă aduc aminte că până în anul 1997, subvențiile netransparente, subvenții implicite, fie prin cursul de schimb, fie prin finanțare făcută de banca centrală, au făcut ca de fapt deficitele bugetare ale României să fie aparent extrem de mici, inflația, în același timp, fiind foarte ridicată.

În 1995 și 1996 s-a întâmplat un fenomen extrem de interesant, și anume: pe fondul scăderii inflației, dar beneficiind de un proces de monetizare, ceea ce înseamnă creșterea cererii de bani, a avut loc o finanțare inflaționistă a unor sectoare economice, inclusiv agricultura, fără ca rezultatul final să însemne mai multă inflație. Inflația, însă, a început să-și arate colții în a doua jumătate a anului 1996, când monetizarea s-a stopat ca fenomen și când orice injecție de monedă în economie, care nu era acompaniată de o creștere a cererii de bani, se ducea în inflație. Așa s-a putut finanța agricultura, practic în mod inflaționist. Această posibilitate a dispărut în 1997, când a avut loc o schimbare radicală, la 180 de grade, în ceea ce privește finanțarea transparentă a unor sectoare, pe măsura putințelor, pentru că poți să începi să finanțezi transparent, finanțare de la buget, dar dacă finanțarea deficitului bugetar este inflaționistă, ce obții este inflația.

Sigur că era foarte greu să ai o finanțare neinflaționistă a agriculturii în anul 1997, menținând volumul subvențiilor pentru agricultură, fără a produce ceea ce noi numim efectul de vicțiune, de înlăturare. Ar fi însemnat să luăm foarte mult de la celelalte sectoare economice și să dăm agriculturii atât cât s-a dat în 1995-1996, dar pe fondul procesului de monetizare.

Acestea sunt corseturi din care o politică economică nu poate scăpa. Se putea ieși dintr-o asemenea strânsoare? Da. O finanțare externă masivă, dar și aceasta poate să fie extrem de costisitoare și nu neinflaționistă în condițiile României. Din păcate, la noi, finanțarea externă este riscantă, atunci când nu înseamnă automat achiziții de bunuri și de servicii din străinătate. Dolarii care intră în țară și se schimbă în contrapartidă în lei, în mare parte se duc în inflație și de aceea noi suntem obligați, când spun noi spun Ministerul Finanțelor împreună cu Banca Națională, să mergem în tandem, să fim precauți, să controlăm lichiditatea. Sigur că nu e bine ceea ce se întâmplă și precum sănătatea, precum educația și agricultura suferă. Știm acest lucru și în 1997 și vremea a ajutat agricultura.

Pe măsură, însă, ce economia se va întrema, deci nu numai stabilizare macro-economică și disciplină financiară, constrângeri bugetare tari, creditul în economie să manifeste un reviriment, să crească cererea, pentru că și indexarea în măsura în care nu se va duce în prețuri și se va traduce într-o creștere de cerere, acest lucru va avea o influență pozitivă asupra procesului de creditare.

Și în domeniul agriculturii vom asista la un reviriment, sunt convins, nu numai în ceea ce privește înclinația omului de a investi și de a se împrumuta, dar și în ceea ce privește resursele pe care statul le va avea la dispoziție. Așa putem să clamăm foarte mult, în favoarea agriculturii, în favoarea sănătății, în favoarea industriei, politică industrială, în favoarea exportului, pentru că și exportul suferă - dacă asistăm la o apreciere în termeni reali a cursului de schimb, care nu este acompaniată de o ameliorare a eficienței, dar din nefericire, nu putem să realizăm tot ceea ce ne propunem. Și trebuie să avem și tăria să recunoaștem acest lucru.

Deci, acesta este răspunsul meu la întrebarea domnului deputat Lăpușan și atunci când judecăm '97 și judecăm prezentul, să nu uităm circumstanțele care au permis o finanțare inflaționistă, însă, paradoxal, fără a avea efect inflația, tocmai datorită monetizării economiei în acea perioadă.

Mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc domnului ministru.

Trecem la procedura de vot.

Doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Afrăsinei Viorica:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Grupul parlamentar PDSR, prin vocea domnului coleg Lăpușanu, cât și a celorlalți colegi care au intervenit până în prezent, dar mai ales prin vocea domniei sale, a pus foarte clar trei probleme, trei propuneri concrete a făcut, asupra cărora noi dorim, pentru aceste chestiuni, un răspuns clar și corect atât al domnului ministru Dăianu, cât și al domnului ministru al agriculturii.

În rest, pledoariile dumnealor nu fac altceva decât să prelungească dezbaterile și nu ne lasă certitudinea că au înțeles foarte clar propunerile noastre și că sunt de acord sau nu cu aceste propuneri. Dorim, așadar, răspunsuri clare la cele trei chestiuni puse în discuție de domnul Alexandru Lăpușanu.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Eu doresc să vă spun, doamnă deputat, că am crezut că faceți o intervenție de procedură, pentru că eram înăuntrul votului.

Doamna Afrăsinei Viorica (din sală):

De procedură este.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul ministru Dăianu, dacă dorește. Eu vă reamintesc că cei doi miniștri s-au exprimat de la microfon. Acum, dacă dumneavoastră sunteți mulțumiți sau nu...

Domnul Daniel Dăianu:

Stimată doamnă,

Răspunsul meu a fost implicit. Dacă este nevoie și de un răspuns explicit, o să-l furnizez. Deci, în momentul în care am vorbit de faptul că am asistat la finanțarea ei, de fapt, inflaționistă a agriculturii, fără a avea inflație pentru că a avut loc procesul de monetizare, automat am arătat cu degetul la ceea ce înseamnă aceste credite pentru agricultură - 940 de miliarde de lei. Nu comentez dacă sunt puțini bani sau mulți bani. Nu acest lucru importă, ci este voprba despre o finanțare transparentă în buget. S-a practicat și anul trecut, tot acest Parlament care a funcționat anul trecut, a aprobat o formulă similară. Deci, disputa, cât de corectă este și acum, după mine este lipsită de relevanță. Important este că s-a trecut de la o finanțare lipsită de transparență, la o finanțare transparentă. Eu nu spun că este suficient. Și eu consider că nu numai agricultura trebuie să fie sprijinită mai mult, dar trebuie să ai și putințe. Și atunci când putințele concură între ele, pot practic să explodeze o economie. Deci, trebuie să fim moderați. Știu că cer poate foarte mult, dar permiteți-mi ca un ministru de finanțe, ce încă sunt, să trag acest semnal de alarmă. În momentul de față ne-am angaja pe o pistă extrem de periculoasă dacă am da pentru un sector X, pentru un sector Y, pentru un sector Z.

Deci, acesta este răspunsul. Răspunsul, cred, este suficient de clar. (Aplauze).

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Domnul Alexandru Lăpușan:

O secundă, vă rog!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, domnule deputat. Aveți microfonul.

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc mult pentru intervenție.

Domnule ministru Dăianu, domnule nu acesta este subiectul în propoziție. Eu am pus o problemă foarte clară. Dacă era să discutăm despre agricultură și să vă spun eu cum cred eu că se face agricultura, nu cum se face acum sau cum aș vrea eu să fac agricultura, este altceva. (Vociferări).

Domnule Dăianu, eu v-am ridicat următoarea problemă: în momentul acesta, bugetul agriculturii nu are bază legală pentru 940 de miliarde lei. Aceasta era problema pe care v-am ridicat-o eu. Și pentru că acest subiect, v-am spus că l-am amintit încă acum o lună și jumătate, dacă nu cumva și mai înainte, și eu v-am sugerat trei propuneri prin care noi să intrăm într-o legalitate, pentru că altfel ne putem trezi ca banii ăștia să nu mai rămână la agricultură. Acesta a fost subiectul. Și v-am sugerat, fie să amânăm data discuției și Guvernul să vină cu o ordonanță de urgență, fie ca în buget să introduceți acum dumneavoastră, în calitate de inițiator, un alineat prin care să prevedem printr-o frază scurtă acest lucru, explicit, cum scrie și la cupoane - de ce nu putem scrie și la acest credit? - sau să translăm cei 940 de miliarde la transferuri, alături de cei 2.800 de miliarde la cupoane acolo, ca să rămână la agricultură, că atunci îi direcționăm numai pe cupoane. Dumneavoastră, acum, mergeți pe două direcții - și cupoane și creditul acesta.

Deci, acestea erau subiectele în discuție: unu - doi - trei. Vă rog să vă pronunțați pentru că altfel nu cred că putem merge mai departe.

Mulțumesc.

Domnul Tudor Marcu (din sală):

Nu mai aplaudați?!

Ați aplaudat ceea ce nu ați înțeles adineauri. V-ați făcut de râs.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Are cuvântul domnul ministru de finanțe.

Domnul Daniel Dăianu:

Da, sunt de acord cu propunerea domnului deputat Lăpușan, pentru că, în fond, banii sunt în structura bugetului. Se poate face această precizare. (Aplauze din partea Opoziției).

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Rog comisia de specialitate să spună unde se introduce această precizare și să o formuleze ca să știm ce votăm.

Tot la art. 1 este? Art. 1, da. Alin. 1, da...

Domnul Decebal Traian Remeș:

Îl trecem la art. 7 alin. 1, precizând că suma se regăsește în anexa 3/20, la ultima poziție: "Împrumuturi acordate pentru creditarea agriculturii - 940 de miliarde de lei - " și face această precizare și în alin. 1 al art. 17.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Domnul Ioan Gavra (din sală):

.... și deputați, că sunt și deputați în sală....

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Întrucât nu avem decât amendamente respinse, nu avem amendamente ale comisiei, pentru că aceasta este o precizare, și în conformitate cu înțelegerea pe care am avut-o, vom supune le vot amendamentele respinse.

(Domnul senator Virgil Popa se îndreaptă spre microfon)

Domnule deputat Popa suntem înăuntrul votului. Domnule senator, suntem înăuntrul votului. Deci, votăm. Da?

Domnul Virgil Popa (din sală):

Nu am început votul, domnule....

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule senator Popa suntem înăuntrul procedurii de vot......

Domnul Virgil Popa (din sală):

Pe procedură.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

În timpul votului nu se intervine. O să interveniți după aceea.

Domnul Virgil Popa (din sală):

N-am început votul, domnule președinte.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat, domnule senator, lăsați-mă să spun eu, când v-am anunțat începutul procedurii de vot.

Domnul Virgil Popa (din sală):

Am dreptul la procedură....

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Aveți dreptul la procedură. Vă voi da dreptul la procedură. Luați loc, vă rog, și vă voi da dreptul la procedură, imediat după ce încetăm procedura de vot!

Din sală:

Textul să-l spuneți...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, da, da.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am căzut de acord că se introduce această precizare, dar înainte să votăm textul care o să ne fie prezentat, cum am stabilit, votăm textele respinse, da, care au fost susținute și care sunt respinse, deci neînsușite de comisie, neînsușite de inițiator.

Este vorba la art. 17 alin. 1, prin nr.crt. 46. Este un amendament respins de comisie și neagreat de inițiator, din partea Grupului PDSR.

Vă rog, cine este pentru? Vă rog să numărați. Este amendamentul Grupului PDSR. Vă rog să numărați, domnilor secretari.

64 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați, domnilor.

Vă rog să nu vorbiți în timpul votului. Vă rog foarte mult.

132 de voturi.

Abțineri?

Amendamentul nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Trecem la al doilea amendament. Suntem înăuntrul votului domnule senator Popa.

Domnule senator, suntem înăuntrul votului. După ce se întrerupe procedura de vot vă voi da cuvântul.

Domnul Virgil Popa:

Domnule președinte,

Vă rog să constatați că nu există cvorum și nu avem ce vota.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă rog....!

Domnul Virgil Popa:

În primul rând, vedeți că Opoziția face eforturi să salveze situația, dar Puterea, cu cât există ,ce a mai rămas din ea...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule senator, și fac apel la Grupul PDSR....

Domnul Virgil Popa:

Deci, fiind în dreptul acesta pe care îl avem, solicităm din partea PDSR să faceți cvorumul.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, vă rog!...

Solicit Grupului PDSR pentru că trebuie să păstrăm o oarecare decență a ședinței, iar eu nu am posibilitatea să asigur un respect minimal pentru proceduri și pentru regulament, așa cum dumneavoastră ne-ați cerut, pentru că nu pot să intervin pentru acapararea microfonului cu forța - cum a fost făcută acum, cum s-a procedat cu domnul senator Popa, deci, doamnelor și domnilor senator, suntem înăuntrul procedurii de vot....

Domnul Ioan Gavra (din sală):

.... și deputați.....

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

.... înaintea procedurii de vot nu s-a solicitat cvorumul. Suntem în interiorul cvorumului. Vă rog să voteze toată lumea și puteți să constatați acest lucru. De aceea, dați-mi voie....

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Anunțați, pentru stenogramă, rezultatul votului.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Poftim?!

Domnule deputat Gaspar, vă rog, pe dumneavoastră vă accept pentru că vreți, într-adevăr, să vă referiți la o procedură.

Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Față de contestația care s-a făcut, v-aș ruga ca dumneavoastră să anunțați rezultatul votului, așa cum este firesc: voturi pentru, voturi împotrivă și abțineri, ca să se consemneze în stenograma ședinței de astăzi.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da. Aveți dreptate.

Vă rog. Au fost persoane care nu au ridicat mâna și nu au votat la abțineri.

Vă rog foarte mult să procedăm la acest lucru. Dar, consultându-mă cu domnul vicepreședinte de ședință, o să refacem votul pentru că în momentul în care persoane prezente în sală nu au votat, în mod normal ele se consideră ca votând pentru abțineri. În sfârșit, verificăm și cvorumul. Acest lucru putem să-l facem pentru că oricum, dacă s-a cerut verificararea cvorumului va trebui să facem acest lucru.

Deci, pentru amendamentul propus de Grupul PDSR, la art. 17 alin. 1, voturi pentru?

Vă rog să numărați foarte atent, domnilor secretari!

Voturi pentru? Numărați și dumneavoastră aici. Vă rog eu mult.

74 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să votați. Voturi împotrivă, domnilor, doamnelor și domnilor.

137 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Domnule Dumitrașcu, nu vă abțineți cumva, că ați venit acum. Domnul senator Dumitrașcu se adaugă la cvorum, prin prezență.

Deci, cu 74 de voturi pentru, 137 de voturi împotrivă și o abținere, suntem în cvorumul de ședință.

Amendamentul PDSR nu a fost acceptat.

De asemenea, la alin. 1 art. 17 pct. 47 din raport, Grupul parlamentar PDSR propune un amendament respins de comisie, neînsușit de către inițiator.

Cine este pentru? Vă rog să votați.

75 de voturi pentru.

Voturi împotrivă, domnilor? 138 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Amendamentul a fost respins.

Mai avem? Mai avem amendamentul domnului deputat Șteolea, amendament respins de către comsie, neacceptat de către inițiator, tot la art. 17, alin. 1, nr. crt. 50 din raport.

Cine este pentru? Vă rog. 76.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați.

139 de voturi împotrivă.

Abțineri? O singură abținere.

Vreau să fac următoarea precizare: la pct. 49 din raport, raport nimeni nu a susținut amendamentului. Deci, fiind un amendament nesusținut, nu putem să-l supunem votului.

Am discutat toate amendamentele care au fost respinse și susținute. Trecem la vot pe textul inițiatorului, la care se face precizarea.....

Nu, este articolul 1... Deci, precizarea despre care s-a stabilit aici, făcută la propunerea domnului deputat Lăpușan, comisia ne informează că va veni un alineat nou, la sfârșitul acestui articol.

Acum supun la vot alin. 1 art. 17, în varianta inițiatorului.

Cine este pentru? Vă rog să votați.

142 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 78 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere. Mulțumesc.

Alin. 1 art. 17 a fost adoptat.

Alin. 2, nu sunt observații nici din partea comisiei, nici din partea plenului.

Supun votului dumneavoastră textul inițiatorului pentru art. 17 alin. 2

Cine este pentru? Vă rog să votați, domnilor, doamnelor și domnilor.

144 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 78 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere. Vă mulțumesc.

Alin. 2 art. 17, a fost adoptat.

Alin. 3 art. 17. Nu există observații sau amendamente din partea comisiei, nu există observații sau amendamente respinse sau din partea plenului. Supun la vot textul inițiatorului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

145 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să votați.

12 voturi împotrivă.

Abțineri?

62 de voturi împotrivă, abțineri. Mulțumesc.

Alin. 3 art. 17, a fost adoptat.

Alin. 4 art. 17. Nu există observații din partea comisiei. Nu există observații sau amendamente respinse. Nu există observații din partea plenului.

Supun votului articolul, alineatul, așa cum a fost el prezentat de inițiator.

Cine este pentru? 140 voturi pentru.

N-am pronunțat nimic, domnule Mitrea. Se poate?! Da, majoritatea voturilor.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 7 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat și alin. 4.

Sunt două alineate noi, ale comisiei, 5 și 6.

Dacă sunt intervenții?

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Alecu, asta nu-i de procedură acum.

Deci, domnule președinte, îmi sunt cunoscute preocuparea și stăruința dumneavoastră pentru acuratețea textelor de lege. Vreau să observați că acest alin. 5, care ni se propune, are o serie de imperfecțiuni din punct de vedere legislativ. Cunoașteți foarte bine că nu prea se uzitează într-un text de lege expresii precum: "de asemenea"... Devin supărătoare în cadrul unei fraze repetarea unor sintagme precum ar fi "din veniturile încasate.... din veniturile încasate".

Ca atare, domnule președinte, pentru că este vorba de un amendament redacțional și, potrivit regulamentului, pot să fac un amendament redacțional, vă propun ca alin. 5 să aibă următoarea redactare:"Direcțiile sanitare veterinare județen și a municipului București, precum și instituțiile centrale de profil, pot utiliza din veniturile incasate 15% pentru cheltuieli matriale și de capital și 10% pentru stimularea personalului".

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, cred că este pertinent. Comisia este de acord? De acord comisia.

Inițiatorul? Amendamentul este acceptat de comisie, deci eu o să supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei cu modificarea făcută de domnul senator... de domnul deputat Gaspar. Se găsește la pct. 27 în raportul dumneavoastră. Deci, alin. 5 de la art. 17, cu amenajarea propusă de către domnul Gaspar.

Vă rog, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cu majoritate de voturi.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Vă mulțumesc. Cu majoritate de voturi a fost admis.

Art. 17 alin. 6. Este amendamentul domnului deputat Chiriac care a fost însușit de comisie la nr.crt. 28, după care rog comisia să pregătească ultimul alineat.

Domnul Mihai Chiriac:

Nu-i cu rea intenție, ci, probabil, trecând din mână în mână, de la scrisoare la scrisoare, la acest alineat admis de comisie, care nu cere nici un leu în plus, s-au omis câteva cuvinte. Eu vi-l citesc și spun unde trebuie. Se spune: "În cheltuielile pentru agricultură și silvicultură, aprobate pentru Ministerul Agriculturii și Alimentației se cuprind și cheltuielile pentru întreținerea armăsarilor". Aici s-a sărit: "... cheltuielile Regiei Autonome Cai de Rasă pentru..." Deci, aici vreau să introduc "Regia Autonomă Cai de Rasă". Inițial în comisie s-a discutat și s-a aprobat așa ceva, dar după aceea, știți... Deci, nu se intervine cu nici un leu.

Aceasta este rugămintea mea.

S-a spus că este posibil, ca să nu mai intervin, să se facă prin hotărâre de Guvern. Ar fi o greșeală să așteptăm o hotărâre de Guvern o lună, două, trei sau nu știu când se mai face...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Mihai Chiriac:

Referitor acum la... Eu, de regulă, vin rar la pupitru și încerc să fiu serios... Depinde. Dar, am auzit două expresii aici și aș vrea, ca inginer zootehnist, să încerc o precizare: s-a spus că se mănâncă 0,7 grame carne pe locuitor pe zi; 0,7 grame carne pe locuitor de zi înseamnă o găină la 4 persoane pe an. Or, nu cred că românul mănâncă o găină la 4 persoane, pe an... Sau, mă rog, mai este și vită, și porc, și mai sunt și altele..., oaie..., dar faceți așa o socoteală: înseamnă că noi, cei care suntem și ar trebui să fim în sală, cu familiile noastre, mâncăm carnea a vreo 3 județe..., sau la 2-3 cartiere din București. Este greu de crezut. Cred că la 0,7 a uitat să pună niște virgule pe acolo, ceva...

Referitor... (rumoare în sală; vociferări). Lasă, cât timp ai vorbit matale, eu am tăcut din gură. Referitor la șoareci, că sunt mulți șoareci în România, sub formă de glumă, sau luați-o cum vreți, rețin că acum vreo câțiva ani de zile, Guvernul a emis o ordonanță de urgență, când eram noi în vacanță parlamentară, că importurile de conserve, câini și pisici sunt scutite de taxe.

Inițial am crezut, cum se exportă lupi și iepuri din România pentru alte țări, când se încearcă exportul de șoareci și oase - se face făină de oase pentru păsări, dar realitatea a fost că au rămas și șoarecii, dar conservele pentru câini și pisici au intrat fără..., eu am crezut pentru că reexportă șoareci.

Am auzit zvonuri că au fost oarece interese pe parcurs.

Vă mulțumesc. (Rumoare, aplauze în sala de ședință).

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Cu riscul de a apărea din nou la rubrica aceea dintr-un anumit jurnal, asta-i ca în bancul acela: "Un cal - un pui, un cal - un pui"...

Comisia, intervenția făcută pentru Regia Autonomă Cai de Rasă este în regulă? Deci, nu se modifică. Deci, se rămâne pe ce s-a propus din partea...

Deci, eu sunt obligat să supun la vot amendamentul propus de către comisie, însușit de către comisie, tot al domnului deputat Chiriac, deci, art. 17 alin. 6, alineat nou. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru? Da. Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi a fost acceptat.

Domnule președinte,

Vă rog să prezentați alin. 7 nou.

Domnul Traian Decebal Remeș:

Vă propuem următorea formulare: "În bugetul Ministerului Agriculturii și Alimentației este inclusă și suma de 940 miliarde lei pentru creditarea agriculturii, prevăzută la Anexa 3/20.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Observații? Dacă nu sunt observații, supun la vot amendamentul propus de comisie la propunerea domnului deputat Lăpușan. Alin. 7 din art. 17. Vă rog.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vă supun la vot art. 17 integral.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Sunt 150 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Sunt 7 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 58 abțineri.

Articolul 17 a fost adoptat.

Trecem la art. 18, după care ne reîntoarcem la art. 13. Deci, art. 18: Cheltuieli pentru transporturi și comunicații.

Vreau să mă uit dacă aici avem amendamente din partea comisiei... Da. Vă rog.

Din partea stângă a sălii:

Domnul Băsescu este?

Din partea dreaptă a sălii:

Da. A venit.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Deci, ca să încercăm și altă metodă, acum venim numai cu o prevedere de natură tehnică și anume ca acest articol să fie compus din două alineate: un alineat pentru Ministerul Transporturilor și un alineat pentru Ministerul Comunicațiilor. Este nevoie de această chestiune, pentru că simpla referire la anexe poate produce unele confuzii și cred că Ministerul Finanțelor nu are de ce se opune la această treabă.

Sunt de acord că s-ar fi putut rezolva și în 1996, și în 1995, dar n-am putut atunci să convingem Ministerul Finanțelor. Poate-l convingem acum, din opoziție.

În plus, dacă vă aduceți aminte la Moțiunea ROMTELECOM, a fost o mare discuție că activitatea aceasta de comunicații nu intră în infrastructură și atunci, ca să păstrăm proporțiile, este bine să fie două alineate: unul pentru transporturi și unul pentru comunicații.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul ministru Traian Băsescu.

Nu mai sunt alte intervenții.

Domnul Traian Băsescu:

Consultând și pe domnul președinte al Comisiei buget-finanțe, și pe domnul ministru al finanțelor, sunt mandatat să acceptăm amendamentul depus de domnul deputat Șerban Mihăilescu. Deci, suntem de acord cu împărțirea, cu notificarea în buget separat cel al telecomunicațiilor de transporturi.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Să înțeleg că trebuie să ajungi în opoziție, ca să poți să-ți impui punctul de vedere.

Deci, dacă nu mai sunt alte intervenții, doamnelor și domnilor deputați și senatori, o să supunem la vot cele două alineate, de care o să ne spună unde se despart domnul președinte de comisie.

Deci, art. 18 alin. 1.

Cine este pentru?

Din partea stângă a sălii:

Cum sună textul? Cum s-a redactat?

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

O clipă. Solicităm comisiei să ne citească redactarea. O să-l rog pe domnul președinte de comisie să facă precizarea respectivă.

Domnul Varujan Vosganian:

Deci, dacă-mi pemiteți, voi relua sumele de la Anexa 3/23 - Ministerul Transporturilor. Dacă doriți, să dau citire... Deci: "Cheltuielile pentru transporturi sunt în sumă de 3.300,9 miliarde lei".

Hai, veniți încoace sau vin eu la dumneavoastră...

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Nu vă supărați. Știm despre ce este vorba. Este vorba despre cheltuielile de sănătate. Este o chestiune tehnică simplă. Nu-i nici o problemă...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Știți cum este: mai binele este dușmanul binelui și moașa cu mai mulți... Noi așteptăm...

Domnul Varujan Vosganian:

Da. Haideți s-o facem... (Discuții la prezidiu și la comisie.)

Din partea stângă a sălii:

Să se întrunească COCO!

Pleacă trenul!

Hai că pornesc vapoarele!

Hai că v-a dat de lucru!

Se ia pauză, domnule președinte? Suntem în pauză?

Domnul Varujan Vosganian:

Aș vrea să permiteți experților noștri să soluționeze o problemă de natură tehnică, pentru că, în articolul cu privire la transporturi și comunicații sunt trecute numai activități de transporturi și comunicații, în timp ce la anexe, la Ministerul Transporturilor sunt incluse și cheltuielile care țin de asistența sanitară în sistemul C.F.R., astfel încât vă propun să trecem la articolul următor și să dăm citire apoi celor două articole care defalcă cheltuielile speciale pentru transporturi și comunicații.

Domnule președinte,

Să trecem atunci la articolul următor, și o să revenim.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

20 alin. 1: Cercetarea științifică.

Deci, la art. 20 nu există amendament din partea comisiei. La art. 20 alin. 1, observații?

Aveți cuvântul, domnule deputat Mitrea. Pe rând, pe rând...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mă iertați, domnule președinte. Îmi cer scuze. Viteza cu care ați trecut m-a uluit un pic.

Domnule președinte,

Amendamentul pe care-l susțin este cel de reducere cu 10 miliarde lei a sumei de 204,4 miliarde lei de la transferuri și trecerea aceleiași sume la 111,2 miliarde lei cheltuieli de personal. Deci, 10 miliarde lei de la transferuri să le transmitem la cheltuieli de personal.

Justificarea: cred că, sub forma unei priorități și inovații, tot sistemul de standardizare din România a fost privatizat, prin inaugurarea, sau, mă rog, prin înființarea Institutului Român de Standardizare, printr-o ordonanță din 30 ianuarie 1998. În această ordonanță, se spune, la Cap. III art. 7 paragraf 1, că "...acest organism trebuie să fie o persoană juridică de drept privat". Această persoană juridică de drept privat nu are obligația să încadreze pe aceleași posturi cu cele ocupate înainte de dizolvare personalul care lucra în standardizare înainte de apariția acestei ordonanțe". Deși, același Institut Român de Standardizare, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe primește contractele în curs de derulare, conform art. 19 din aceeași ordonanță, primește fondul documentar național al standardizării în întregime, conform art. 20 din Ordonanță.

Deci, este vorba ca să sintetizez, ca să citesc mai puțin din ordonanță, de înființarea unui Institut Privat de Standardizare, care primește toate contractele în curs de derulare, primește tot fondul național al standardizării, fără să aibă obligația să preia personalul care lucrează acum în standardizare, și, nota bene, primește - și cred că aceasta este o inovație și sunt absolut împotriva acestui lucru - 10 miliarde de lei de la buget, cele 10 miliarde lei, care eu am propus să fie mutate, în vederea cumpărării unui imobil necesar funcționării.

Revin la ceea ce am început: "o persoană juridică de drept privat..."

Cred că acest lucru este nu numai o inovație, dar cred că este și periculos... O să fim în situația ca diferite S.R.L.-uri, pe care le sprijină diferiți colegi, care se ocupă cu diferite transporturi sau importuri de știu eu, ulei, ASSOS și alte lucruri, să ne ceară banul nu numai pentru sedii, dar până la urmă și pentru mijloace de transport, lucru cu care, până la urmă, cred că nu putem fi de acord, cel puțin nu noi.

De aceea, rog să fiți de acord să aprobați amendamentul, care solicita trecerea, micșorarea cu 10 miliarde lei a sumei de la transferuri, sau de la cheltuieli de capital și majorarea cu 10 miliarde lei a cheltuielilor de personal, altfel încât personalul care lucra în standardizare să poată fi preluat chiar într-o standardizare privată în România.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Bejinariu.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Repet: Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru că mi-ați dat cuvântul astăzi, pentru că ieri nu ați reușit să mă vedeți.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Am și eu lipsuri, domnule deputat.

Domnul Petru Bejinariu:

Cu privire la art. 20, noi am propus și susținem ca pentru cercetarea științifică să se aloce suma de 1/5 din fondul pentru învățământ, potrivit legii, respectiv ordonanța privind cercetarea și dezvoltarea. Asta înseamnă suma de 228 de miliarde lei, așa cum se prevede în amendamentul nostru.

De fapt, voi face câteva argumentări: cercetarea științifică "beneficiază" de scăderea sumelor. Dacă în timpul vechii guvernări era 0,56% din P.I.B., acum a ajuns să fie 0,26% din P.I.B., ceea ce înseamnă mai mult decât insuficient. Eu cred că nu se poate vorbi de relansare economică, nu se poate vorbi de competiție pe plan științific în lumea europeană și, în general, în lume, nu se poate vorbi de menținerea și promovarea valorilor în domeniul creației fără acest sprijin financiar prin Bugetul de stat pe anul 1998.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat,

Îmi pare foarte rău că sunt obligat să vă întrerup, mai ales că sunteți deputat de Suceava, ca și mine, dar eu nu am regăsit amendamentul dumneavoastră în cadrul amendamentelor respinse.

Regula, la dezbaterile noastre este ca atunci când amendamentele nu au fost prezentate la comisie, din păcate, nu putem să le luăm în dezbatere în plen, decât dacă sunt amendamente care nu privesc fondul, ci numai forma sau formularea unui articol.

Eu înțeleg că dumneavoastră faceți o expunere, dar încercați să o faceți într-o formă regulamentară. Nu există... Nu putem lua în considerare, nu vă întrerup, vă mai acord încă 3 minute pentru expunerea unui punct de vedere.

Domnul Petru Bejinariu:

Bine, domnule președinte. Deci, mă voi opri la o singură afirmație: eu cunosc domeniul acesta și frământările pe care le are domeniul cercetării, dacă vreți pot să și nominez prin ceea ce se întâmplă la Centrul de Studii pentru Bucovina al Academiei Române și închei prin a spune doar atât, că, ca un argument, la sursă..., totdeauna dumneavoastră doriți aici indicarea sursei și cred că domnul ministru Dăianu chiar așteapta sursa. Se spune acolo despre "fondul special al drumurilor publice". Ca nespecialist, aș zice așa: ca toate construcțiile, reparațiile și întreținerile în rețea să fie durabile, cred că este nevoie de cercetare. Că, cel puțin la noi este așa: punem plomba primăvara și toamna este distrusă și se ia de la capăt. Mi se pare că se aruncă banii în gropi.

N-ar fi bine să-i aruncăm în cercetare?

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dumitrașcu... Domnul senator Dumitrașcu.

Domnule senator,

Vă rog, când veniți la microfon, nu spuneți că am greșit foarte grav...

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Sunt galoane, domnule vicepreședinte, care se pot lua. Alea care se dau de cineva. Alea care ți le dai singur, nu pot fi luate de cineva... (Discuții, rumoare în sala de ședință).

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnule coleg,

Eu n-am vrut să-l cred pe domnul Mitrea.

Vă rog să mă credeți că aș fi votat împotriva domniei sale, cu amândouă mâinile, gândindu-mă că ceea ce spune este un neadevăr aproape notoriu. Cum adică? O persoană juridică de drept privat, dar fiind de interes public, este trecută în Anexa 3/44 cu o alocație de la stat de peste 10 miliarde lei, ca să-și construiască un sediu...!

Dați-mi voie să fac o analogie cu Banca Națională a României, Bancă Națională a României cu capital privat înainte de anul 1946, de altminteri a și fost naționalizată..., ca joc de cuvinte, a fost naționalizată Banca Națională a României..., dar aceea era de interes public, pentru că era Bancă Națională și nu i-a trecut nimănui prin cap, vreodată, în regimul burghezo-moșieresc, la care toți vreți să ajungeți, nu i-a trecut nimănui prin cap să-i plătească din bugetul național să-și construiască sediu! Dimpotrivă, banca aceea construia ea sedii.

Așadar, în situația de față, eu nu înțeleg de ce acest organism național de standardizare trebuie să fie neapărat de drept privat? Asta n-o înțeleg cu nici un chip, dar să-i mai dai și bani, în această situație, este de-a dreptul incredibil.

Dar, întrucât trăim într-o epocă a paradoxurilor, îl aștept pe domnul ministru să-mi explice această chestiune, care iese din câmpul unei experiențe minore, de 8 ani, în această zonă a Bucureștiului.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții.

Am să-i dau cuvântul domnului secretar de stat Pușcă, pentru ca să prezinte punctul de vedere.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Pușcă:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Deci, referitor la pct. 1, privind finanțarea din partea statului, cu 10 miliarde lei, a viitorului organism care se va ocupa de problema standardizării în România, aș dori să fac o scurtă introducere și anume că sistemul calității sau reglementarea sistemului calității în România, până la apariția celor trei ordonanțe date de Guvernul român în ianuarie 1998, nu corespundea și era unul din punctele cu care România era rămasă în urmă în privința sistemului calității, pentru a-și armoniza legislația cu Comunitatea Europeană.

În Comunitatea Europeană există directive ale acestei Comunități care presupun sau prevăd ca fiecare stat să separe standardizarea de acreditare, de conformitatea produselor, pentru a asigura ceea ce Tratatul de la Maastricht presupune, libera circulație a produselor.

Din acest punct de vedere, există un alt punct de vedere privind standardele, și anume standardele nu mai sunt obligatorii decât cele care privesc viața cetățeanului și se referă la jucării, alimente și alte câteva, pe care statul le impune ca obligatorii, dacă atentează la viața cetățeanului. Din acest punct de vedere, standardele devenind voluntare, sistemul de standardizare este un sistem care aparține pieței.

Cu alte cuvinte, ca să ai o economie competitivă, trebuie ca statul să subvenționeze acest sistem al calității, sau parte a acestui sistem al calității care este standardizarea, pe de o parte, pe de altă parte, situația actuală, deci starea de fapt este că I.R.S.-ul, care urmează să se transforme în acest organism, coagulând în jurul său și alți agenți economici care se ocupă de problema standardizării, nu are sediu. Deci, lucrează în momentul de față într-o clădire care nu-i aparține.

Datorită acestor motive, susțin păstrarea în proiectul de buget a celor 10 miliarde lei pentru creșterea instituțională în problema calității în România, deci a organismului care se va ocupa de standardizare.

De ce este de drept privat? Pentru că este în spiritul modernității ca statul să transfere, deci, să mandateze organelor care aparțin structurilor economice aceste obligații care până acum le avea statul.

În ceea ce privește a doua propunere, privind transferul unor fonduri de la Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, ca reprezentant al Guvernului nu pot să accept această propunere, pentru că modul în care s-au distribuit fondurile pe ministere a fost stabilit de Guvern.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnul ministru a încercat să ne spună de ce s-a înființat acest Institut de Standardizare și de ce avea el nevoie de sediu.

Sigur, suntem în fața unei situații care a mai apărut de-a lungul bugetului, o ordonanță, care n-a fost transformată în lege, deși era timp, Slavă Domnului!..., care produce niște efecte, cel puțin în cazul bugetului, ca să nu vorbesc mai mult, destul de ciudate cel puțin - subvenționarea de la buget a unei instituții private, devine, sau, mă rog, se motivează într-un fel, în momentul când o vom discuta prin faptul că bugetul oricum i-a dat bani ca să-și construiască un sediu.

N-aș vrea să intru în discuția pe marginea ordonanței respective, deși, într-un fel sau altul, de aici pleacă toată problema pe care o avem în față.

Nu cred că există mulți colegi în sală, care să accepte cu ușurință ideea că dacă nu este privatizată activitatea de standardizare în România, nu va funcționa.

Sau, cum spunea domnul ministru, că era nevoie s-o privatizăm, ca în jurul ei să se strângă întreaga activitate.

Ea putea să rămână o persoană juridică, dacă voiam s-o transformăm în societate comercială, în subordinea F.P.S.-ului, și-ar fi fost destul de stupid, sau să rămână pur și simplu o instituție a Guvernului, așa cum funcționează ea în majoritatea țărilor..., n-am studiat-o în țări din Europa, dar majoritatea țărilor din Europa.

Trecerea ei ca persoană privată deja ridică multe semne de întrebare, dar încerc să ocolesc discuția pe această temă și s-o las pentru momentul în care vom discuta ordonanța.

Revin: eu aici m-am ridicat, și cei care-au făcut acest amendament din partea parlamentarilor s-au ridicat, împotriva ideii de a lua 10 miliarde lei dintr-un buget sărac, care n-a putut să dea 3 miliarde lei pentru școlile din Harghita și Covasna, n-a putut să dea 3 miliarde lei pentru biserica ortodoxă din Harghita și Covasna, deci, să ia de trei ori suma cerută pentru niște lucruri care cred că sunt ușor mai importante, și s-o dea unei instituții de drept privat, ca să-și cumpere sediu. Împotriva acestei idei m-am ridicat, și am spus că vom ajunge în situația, sigur, exagerând un pic cu exemplele, și n-am să mai exagerez, prin care, în fața Parlamentului se vor prezenta diferite societăți de drept privat, de interes public sau nu, și vor cere să le dăm bani să-și cumpere sedii sau alte utilaje, astfel încât ele să funcționeze în interesul național.

Gândiți-vă că s-ar putea, prin absurd, ca să dau un exemplu, ca o firmă particulară să vrea să lanseze un satelit de telecomunicații al României și să vină la bugetul României să spună că acest satelit este de interes public, și va fi, iar noi să finanțăm, de fapt, întreaga afacere.

Deci, cred că această situație n-o putem tolera în buget, de aceea, susțin ca acele 10 miliarde de lei, să iasă de la Cap. "Cheltuieli de capital" și să fie trecute la "Cheltuieli cu personalul". Și, sigur, în momentul în care va veni în discuție Anexa nr. 3/44, să o modificăm.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Deci, vă mențineți punctul de vedere.

Domnul senator Dumitrașcu.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Mi-am dat seama, domnule vicepreședinte, în confruntările cu juriștii, că există un alt mod de a gândi.

Sunt gata să-mi dau seama că și în raport cu finanțiștii există un alt mod de a gândi. Dar, există totuși o lege deasupra tuturor ăstora, dincolo de metalimbaje.

Iată, care este problema.

1. Așadar, Domnia Ta, Legiuitorule care vrei să fii acum, care îmi propui mie legea asta, îmi ceri să votez suma aceasta în buget, pe baza unei ordonanțe pe care n-am votat-o.

2. După aceea, vii și îmi ceri să votez ordonanța și s-o transform în lege, prin faptul că suma este deja trecută în buget.

Sunt niște lucruri pe care nu pot să le înghit.

3. Domnilor, faceți-mi, vă rog…, și-mi pare rău că domnul ministru al justiției nu este aici, dar sunt destui juriști foarte buni în sală care ar putea face un clasament, ca ordine, între acest institut de standardizare și instituția Avocatului Poporului.

Pentru Avocatul Poporului, domnilor, ați prevăzut niște bani pentru un sediu? Că, deocamdată, este într-un colț de cantină, vis-á -vis de un closet.

Domnilor, acesta este locul pe care îl dați Avocatului Poporului, după ce noi, într-adevăr, n-am reușit să creăm instituția decât din punct de vedere legal, dar n-am făcut-o de fapt.

Deci, acest lucru nu v-a trecut prin cap, să-i dați 10 miliarde să facă o asemenea instituție, un asemenea sediu monumental, pentru că el este deasupra tuturor, că el este "Poporul însuși", la urma urmei, ridicat la rang de "Legiuitor" și la rang de "Om care face dreptate", și veniți cu acest institut, cu un sofism ieftin. Așa de ieftin, domnilor, încât, permiteți-mi să spun, că după ce citii astăzi o revistă splendidă, "Posada", care costă 1 leu, fiind vorba doar de un preț simbolic, repet, în raport cu toate lucrurile astea, sofismul dumneavoastră, pe baza căruia dumneavoastră îmi cereți să votez, nu face doi bani!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Eu vă propun alt sofism, domnule senator. Vă propun să votăm, să tranșăm prin vot, pentru că aceasta este soluția corectă.

Deci, doamnelor și domnilor deputați și senatori, vă supun la vot amendamentul ... .

A, punctul de vedere al domnului Varujan, vă rog, aveți cuvântul, sigur.

Domnul Varujan Vosganian:

Așadar, în legătură cu Institutul Român de Standardizare și în legătură cu pericolul ca din bugetul de stat să plece câțiva bani care să înzestreze o societate privată.

1. Institutul Român de Standardizare va fi o asociație de drept privat, însă ea, precum vedeți, are niște obligații stabilite prin lege. Ca să facem o anumită similitudine, putem să îl asociem cu alte asociații profesionale, de tipul Camerelor de Comerț.

Dumneavoastră, aici, trebuie să subliniați un lucru: că activitatea aceasta, nouă, va aduce pe termen mediu mai multe economii la bugetul de stat decât aceste 10 miliarde, pentru a fi corecți până la capăt. Pentru că, în acest fel, doar unele standarde devin obligatorii, iar pentru cei care doresc să aibă un certificat de calitate, ei își vor plăti serviciile.

Deci, pentru a fi corecți, va trebui să spuneți că pe termen mediu aceasta înseamnă o reformă în domeniul standardizării și că bugetul va economisi.

2. Un astfel de institut, mâine, pentru că am înțeles că nu mai are sediu, se va trezi în situația de a da standarde în Piața Universității, sau, dacă dumneavoastră vă veți oferi să-i găzduiți în sediul partidului dumneavoastră, vor da de acolo.

Aceasta este o problemă prea importantă ca să glumim cu ea, stimați colegi.

Așadar, ori le plătim, o perioadă de timp, bani, să stea cu chirie într-o garsonieră, ori suntem de acord să recunoaștem importanța standardizării și importanța faptului că prin acest certificat noi ne arătăm în fața lumii și ne integrăm în comerțul străin, ori facem o polemică politică, ce, credeți-mă, nu are nici un sens.

Deci, statul, alocând acești bani unei instituții de drept privat, non-profit, stimate domn, non-profit, recunoaște importanța standardizării.

Este un lucru extrem de simplu, cu care trebuie să fiți de acord. Deci, repet, pe termen mediu, această reformă în domeniul standardizării economisește cu mult mai mulți bani decât aceste 10 miliarde, motiv pentru care, comisiile reunite pentru buget-finanțe-bănci resping amendamentul Partidului Democrației Sociale.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat Mitrea, aveți 2 minute pentru procedură sau pentru, eu știu, ce doriți dumneavoastră.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Vă spun că nu am nevoie.

S-au pus două întrebări la care ne așteptam să ne răspundă comisiile.

1. De ce, dacă rămânea instituția statului, nu putea să facă același lucru?

2. Dacă trebuie dați bani pentru sediu, de ce nu s-a cerut pentru Avocatul Poporului? (Discuții suprapuse la masa prezidiului.)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Răspunsul va fi prin vot.

Domnul Varujan, vă rog foarte mult, aveți microfonul.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimate domn,

De 50 de ani statul face diverse lucruri.

Eu nu pot să vă răspund, de fiecare dată, de ce a venit momentul ca statul să facă mai puțin. Acesta este motivul pentru care noi am moștenit o politică bugetară în care statul are atâtea responsabilități ...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Eu cred că este momentul să trecem la vot, domnule președinte. Tranșăm prin vot, că votul este democratic și suveran.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu (din sală):

Nu, nu se votează.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Deci, doamnelor și domnilor deputați și senatori, supun la vot, în conformitate cu înțelegerea pe care am avut-o, pentru că nu există un amendament al comisiei, amendamentul propus de Grupul parlamentar al P.D.S.R., la art. 20 alin. 1.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 72 de voturi pentru.

Voturi împotriva amendamentului? 139 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Mulțumesc.

Amendamentul a fost respins.

Supun la vot alin. 1 art. 21, textul inițiatorului.

Cine este pentru?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alin. 1 de la art. 20.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Art. 20 alin. 1.

Vă rog să numărați. 143 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 73 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Mulțumesc.

Alin. 1 art. 20 a fost adoptat.

Alin. 2. Nu există observații din partea comisiei, nu există amendamente din partea plenului, deci supun la vot alin. 2 art. 20.

Cine este pentru textul inițiatorului? Vă mulțumesc. 146 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 26 de voturi împotrivă.

Abțineri? 10 abțineri.

Cu majoritate de voturi, alin. 2 art. 20 a fost adoptat.

Deci suntem în cvorum, care a fost verificat de către cei 2 secretari, din partea celor două părți, Majoritate și Opoziție.

Art. 20 în ansamblu. Vă rog să vă exprimați prin vot. Vă rog să votați.

Cine este pentru? 146 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 43 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi art. 20 a fost votat.

Din partea stângă:

Nu există cvorum!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Există cvorum. Sunt domni colegi din Opoziție care nu au votat. I-am văzut eu. Deci există cvorum. Cvorumul este verificat de către cei doi domni secretari.

Înainte de a vota art. 18, al Ministerului Transporturilor, dau cuvântul domnului ministru Dăianu, care a solicitat 2 minute.

După aceea, votăm textul art. 18, așa cum a fost propus de către domnul deputat Șerban Mihăilescu.

Domnul Daniel Dăianu:

Cer permisiunea Parlamentului să lipsesc o oră și o să rămână domnul secretar de stat Dan Rușanu și domnii miniștri, vă rog, dacă se poate. O să mă întorc. Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumim, domnule ministru.

Trecem la vot, la art. 18.

Vă rog, comisia să prezinte cele două alineate, așa cum s-a solicitat de către domnul deputat Mihăilescu.

Domnul Traian Decebal Remeș:

Am convenit, împreună cu inițiatorul amendamentului, să nu fie alineat nou, să fie în continuare și să avem următoarea frază: "Din totalul cheltuielilor pentru transporturi și comunicații, 3.207,6 miliarde lei sunt pentru Ministerul Transporturilor și 20,3 miliarde lei pentru Ministerul Comunicațiilor".

Detalierea acestor sume se găsește în Anexa nr. 3/23 și în Anexa nr. 3/25, ale celor două ministere.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Deci este vorba de un singur alineat, nu mai sunt două.

Domnul Traian Decebal Remeș:

Un singur alineat, cu această încheiere.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Cu amendamentul pe care îl recunoașteți ca atare și-l susțineți, da?

Atunci supun la vot art. 18, amendat cu propunerea venită din partea domnului deputat Mihăilescu și însușită de către comisie.

Cine este pentru? Vă rog să votați.

Mulțumesc. Cu majoritate.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Vă mulțumesc.

Art. 18 a fost votat.

Vă reamintesc că suntem la art. 21, dar ne întoarcem la art. 13, în care este vorba despre Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, da?

Suntem la alin. 1 art. 13.

Aici au fost mai multe amendamente. De fapt, un amendament principal, susținut de către domnul deputat Marin Cristea, în numele Grupului parlamentar al P.D.S.R, da?

Față de expunerile care au fost făcute în legătură cu acest amendament, solicit punctul de vedere al domnului ministru, dacă dorește să-l susțină.

La alin. 1 este amendamentul pe care l-am amintit, al domnului deputat Marin Cristea.

Domnul Nicolae Noica:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor parlamentari,

Mai întâi, dați-mi voie să spun "La mulți ani" tuturor celor care sunt Elena și Constantin. (Aplauze.)

În al doilea rând, mulțumesc pentru sprijinul pe care a vrut să-l dea colegul nostru, domnul deputat, dar vreau să precizez că problema locuințelor este o problemă extrem de importantă, care este în atenția Ministerului Lucrărilor Publice și a Guvernului, dar ea nu va putea fi rezolvată niciodată cu bani de la buget.

Domnul Florian Bercea (din sală):

Numai de la buget.

Domnul Nicolae Noica:

Da, numai de la buget.

La ora actuală, în condițiile în care bugetul are situația pe care o are, noi am analizat și am acceptat suma care a fost alocată.

Vreau să spun că dacă intrăm pe probleme tehnice, ce putem face cu 200 de miliarde sau cu 300 de miliarde, lucrurile sunt foarte discutabile. 200 de miliarde în plus înseamnă circa 800 de locuințe.

Doresc însă să precizez că atunci când am primit 350 de miliarde, chiar am avut o discuție la audiere, în cadrul comisiei, unde am afirmat și afirm în continuare că cu acești 350 de miliarde vom face 4.500 de apartamente. De ce? Vom focaliza toate lucrările pe acele apartamente care sunt în stadiu avansat de finalizare.

Iar pentru problema relansării construcției de locuințe la ora actuală noi am mai făcut două lucruri: in primul rând, s-a deschis o licitație internațională, cu credit de la Guvern, de 340 de milioane de dolari. Ofertele au fost prezentate în această săptămână, luni. Sper că până în data de 10 iunie să finalizăm această licitație, iar pentru construcția de locuințe sociale este rezervată o sumă de 60 de milioane de dolari, pe care dacă o înmulțim cu 8, înseamnă 480 de miliarde.

Vreau să precizez că în maxim două luni vom organiza și cealaltă licitație internațională, pentru creditul de 300 de milioane de dolari, garantat de Guvern pentru construcția de locuințe, în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 869/1996.

Cam acestea sunt problemele pe care vreau să le subliniez, iar preocuparea noastră în domeniul locuințelor este crearea cadrului pentru a relansa această activitate.

Astăzi, în cadrul ședinței de Guvern, s-a aprobat și va fi înaintat, sper eu, în procedură de urgență, proiectul creării Agenției Naționale de Locuințe, pe care v-aș ruga să-l luați în dezbatere cât mai repede posibil, pentru ca să relansăm această activitate.

Deci, față de situația bugetului, mulțumesc pentru buna intenție, dar ne vom strădui să rezolvăm problemele cu sumele alocate.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Deci, doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Avem, la alin. 1 art. 13...

Da, domnule deputat Cristea, vă rog.

Nr. crt. 41, trecem la procedura de vot.

Domnul Marin Cristea:

Eu n-am să revin la totalitatea susținerilor și punctelor de vedere exprimate pentru reluarea procesului investițional în construcția de locuințe, pentru că sincer îmi exprim părerea și impresia plăcută pe care o am, că pe toată lumea frământă această problemă.

Totuși, aș dori, cel puțin să se rețină câteva lucruri care ar declanșa, să zic, acest proces, cu o preocupare mai atentă și cu o responsabilitate, sub toate aspectele, mai ales umană sau umanitară.

Vreau să rețineți că ceea ce spune domnul ministru este o treabă de bună intenție și nu este vorba de credit acordat de Guvern sau împrumut acordat de Guvern. Este vorba de garantarea unui credit pe care urmează să-l găsească și să-l contracteze. Dar acest credit este pe o hotărâre de Guvern din noiembrie '97, despre care a prezentat mai multe detalii; dar vreau să-i atrag atenția domniei sale că mai are o astfel de hotărâre, din octombrie '96, care urma să fie pusă în valoare, de 300 milioane de dolari pentru construcția de locuințe sociale și de necesitate.

Iar acum revine cu o altă hotărâre de Guvern, de garantare a unui credit de 320 sau 340 de milioane de dolari, din care numai 60 pentru locuințe sociale și de necesitate.

Stau și mă întreb, eu mă refer la anul 1998, iar bugetul tratează anul 1998 și reluarea sau relansarea procesului investițional, și nu preocupări de acest gen, nematerializate de peste un an și jumătate.

Eu doresc din toată inima să se materializeze ceea ce are în intenție domnul ministru Noica, dar nu cred ... și propunerea mea a fost pentru anul 1998.

Acesta este un aspect, cu privire la punerea în valoare a creditelor garantate de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor.

Deci, îmi doresc din toată inima, dar sub nici o formă nu va avea nici un fel de efect pentru 1998, și procesul de investiții în domeniul locuințelor va coborâ vertiginos și în acest an.

Eu îi declar că nu va realiza 4.500 de locuințe, ci va realiza în jur de 1.500 de locuințe, din cele 350 de miliarde pe care le are afectate în 1998 pentru finalizări sau pentru locuințe noi.

Al doilea aspect. Îl rog cu insistență, l-am rugat și direct și-l rog și acum, în fața tuturor, să pună cu mare atenție, să zic, pe oamenii domniei sale, cei ce nu cunosc, și să cunoască bine Legea locuinței. Pentru că legea la care se referă, jumătate din ea are reluate, în totalitate, toate prevederile Legii locuinței, și a doua jumătate, așa cum este tratată din alte surse, de natura garanțiilor, de natura biletelor, de natura acțiunilor...

Îmi este teamă, domnule ministru Noica, că veți crea, și vă rog, atenție mare, veți crea o structură piramidală. Atenție, să nu creați un CARITAS! Atenție, să nu creați un SAFI! Pentru că SAFI merge sau a mers în situații nebănuite de oameni.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat,

Mă scuzați că intervin. Ați făcut promisiunea că nu mai reluați discuția pe care ați făcut-o la început, la susținere.

Domnul Marin Cristea:

Este corect. N-am vorbit despre aceste lucruri și nu-mi permit să spun.

A venit domnul ministru Noica, ne-a prezentat niște lucruri pe care ni le prezintă de peste un an și jumătate, iar chiar din anul 1997, în primele șase luni, acest proiect de Lege de fond național de locuințe trebuia să fie adus Parlamentului, nu de acum încolo.

Și vă rog să vă faceți socoteala și dumneavoastră, că eu am făcut-o! Un apartament de natura celor pe care doriți să le faceți prin creditul acesta care are gaj drept locuința, rețineți că la o dobândă ceva mai mică decât cea a pieței, și ceva mai mică nu poate fi mai mică decât jumătate, așa cum ați declarat, vă costă o locuință, sau plătiți pentru o locuință, 1,2 miliarde, față de 300 de milioane, costul locuinței. Deci, creditul vă va costa de trei ori valoarea locuinței.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Aș vrea, totuși, să vă reamintesc, doamnelor și domnilor colegi, că suntem înăuntrul regulamentului, din toate punctele de vedere, m-am aliniat și eu la observațiile făcute de dumneavoastră, și vreau să spun că Regulamentul ședințelor comune spune așa, în art. 26: "Președintele are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcție de obiectul dezbaterilor".

Eu vreau să spun că nu am aplicat niciodată această prevedere și nici nu doresc să o aplic, dar am marea rugăminte către cei care intervin, că toată lumea este obosită, toată lumea este după o zi îndelungată, să faceți, vă rog, intervențiile pertinente, - pertinente sunt toate -, dar cât mai concentrate pe subiectul respectiv.

Domnul senator Dumitrașcu, cu aceeași precizare.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Cu aceeași preciziune.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Preciziunea trebuie să vină din partea dumneavoastră.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnilor,

Domnule ministru,

La un moment dat mă cuceriserăți cu totul. Eram cucerit, așa cum erau cuceriți dacii de către romani: "cu femei și cu case cu tot".

Dar, până la urmă, mi-am dat seama că de fapt o parte însemnată a ceea ce ne vânturați pe la nas, nu este reală. Există numai niște garanții.

Atențiune! Poți să treci, domnule înlocuitor de ministru al finanțelor, pun întrebarea: poți să treci în buget, ca o sumă care este repartizată pentru un obiectiv sau pentru o sumă de obiective, suma pe care tu o garantezi, în situația în care se va face un împrumut, cu care garantezi, nota bene, deci n-o scoți din seif, n-o scoți din acte, ea rămâne acolo, cu care garantezi, poate constitui garanția sumă trecută în buget ca fiind o sumă reală, o garanție a unui împrumut după care văd că tot umblăm cu limba scoasă de mai mult timp, și care nu contează.

Pentru că pentru mine contează, și pentru băiatul meu, pe care tot îl îndemnam să beneficieze de "beneficiile" pe care le puneți la dispoziție, nu contează nimic. Băiatul meu nu poate lua un împrumut, pentru că asemenea bani n-aveți de unde să-i dați, pentru că nu vine "banca aia" să vă dea dumneavoastră împrumut banii, să contracteze împrumutul pe care dumneavoastră îl garantați.

Lăsând la o parte faptul că, după câte am înțeles de la domnul fost-ministru al materiei respective, un apartament de 300 de milioane de lei, că atât costă el, va costa în final 1,2 miliarde, cu dobânzile cu pricina.

Și eu am făcut sub comuniști un apartament confort 2, cu 87.170 lei, și cu dobândă cu tot, 101.000, plătibilă în 15 ani.

Vă rog să mă credeți, acelea sunt vremuri apuse.

Deci, eu nu cred în acest capitol, pentru că m-aș minți pe mine însumi. Și sunt om bătrân, care nu am dreptul să mă mint.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule senator,

Vă rog să reveniți la subiectul ...

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Pfu!

Eu sunt chiar în mijlocul subiectului.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Atunci să-l scurtați, dacă se poate, să nu mă obligați să aplic acea prevedere.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Ehei, acesta este un subiect lung.

Și acum spun foarte pe scurt.

Domnule ministru,

Până nu mă veți lămuri că aceste sume există de fapt și că vor fi date de fapt tinerilor, eu n-am ce să le spun studenților cu care, culmea, la ultima oră de curs, la cursul de master, deci la masterat, la ultima oră de curs, închipuiți-vă că asta am discutat, dialogând despre problemele demografice ale zonei litorale a Mării Negre și a statelor din jurul Mării Negre. Problema aceasta, a locuințelor, am discutat-o pornind de la ceea ce am văzut în Georgia și în alte țări.

Ce să le spun eu, domnilor, oamenilor care termină masteratul acum, la întâlnirea pe care o vom avea când le vom da notele finale? Că dumneavoastră doar garantați? Știți ce? Am avut atâtea garanții, din partea altora...

Din sală:

Ce are asta cu bugetul?!

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Cum nu are cu bugetul? Păi tocmai asta e că nu are, nu are nici o legătură, garanția respectivă nu are nici o legătură cu bugetul! Acesta este! (Rumoare în partea dreaptă a sălii)

Domnule Pițigoi, vă mulțumesc frumos!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule senator, vă mai garantez 2 minute microfonul. Vă rog!

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Renunț la această garanție!

Vă mulțumesc. (Rumoare în partea dreaptă a sălii)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule ministru, aveți microfonul.

Domnul Nicolae Noica:

Eu, de felul meu, nu sunt învățat să dau replici, dar se pare că nu m-am exprimat clar.

Este o certitudine, au venit, la ora actuală, 5 ofertanți. Vă invit la mine, la minister, să vedeți oferta respectivă și, pe data de 10 iunie, spunem: încheiem contract cu acest ofertant, pentru 60 de milioane de dolari. Sigur, îmi fac mea culpa pentru cealaltă licitație internațională, de 300 de milioane de dolari.

A doua chestiune. Repet, încă o dată, la Constanța, cu o lună în urmă, au fost date 200 de locuri, în niște cămine studențești, făcute cu un sprijin dat acum, în ultima vreme. Iar punctul trei, pe care aș vrea să-l subliniez...

Domnul Gheorghe Dumitrașcu (din sală):

Acelea sunt făcute de Guvernul Văcăroiu!

Domnul Nicolae Noica:

Dați-mi voie! Iar al treilea lucru pe care vreau să-l spun, am precizat, de la începutul discuțiilor, să nu intrăm în chestiuni tehnice, că un apartament costă 300 de milioane, 1 miliard jumătate...

Eu, pentru ca să existe o bună conlucrare între ministerul meu și Parlament, pentru că și eu sunt deputat, sper că ați primit și dumneavoastră, la casete, toți, miercuri, între ora 18 și 19, stau la dispoziția oricărui parlamentar pentru a rezolva problemele.

Problemele locuințelor și normalizării vieții la sat nu sunt ale PDSR-ului, nu sunt ale PNȚ-ului, sunt ale acestei țări.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da. Trecem la vot, doamnelor și domnilor senatori și deputați.

Deci este vorba despre art.13 alin.1, amendamentul propus de către Grupul PDSR, de fapt de către domnul deputat Marin Cristea, care nu este susținut nici de comisie, nici de inițiator.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 64 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Domnul Gheorghe Dumitrașcu (din sală):

Îmi pare rău că nu se poate face o listă, ca la Senat!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Nu avem listă, domnule senator, aici!

144 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Amendamentul domnului deputat Cristea a fost respins, lucru pentru care supun votului dumneavoastră alin.1 al art.13, în forma propusă de către inițiator.

Cine este pentru? Vă rog. 146 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 62.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi, alin.1 art.13 a fost adoptat.

Alin.2. La alin.2 art.13, nu există observații din partea comisiei, nu există observații din partea plenului.

Supun votului alin.2 art.13, în varianta propusă de inițiator.

Cine este pentru? Vă rog să votați. 158 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri? 22 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, alin.2...

Din sală:

Nu este cvorum!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Este cvorum. Nu au votat, domnilor colegi, îmi pare rău, câțiva domni deputați și senatori din opoziție nu au votat. Cvorumul de ședință este întrunit, îi am aici pe cei doi secretari, dacă vreți îl verificăm, dar e pierdere de timp.

Deci, cu majoritate de voturi a fost adoptat și alin.2 art.13.

Alin.3. La alin.3, nu există observații nici din partea comisiei, nici din partea plenului, lucru pentru care supun votului textul propus de către inițiator.

Art.13 alin.3.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Majoritatea. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Cu majoritate de voturi, alin.3 a fost adoptat.

Alin.4. Există amendament din partea comisiei și amendament respins, pe care îl susține domnul deputat Cristea.

Aveți cuvântul.

Domnul Marin Cristea:

Eu aș vrea să mă explic.

Cred că este în avantajul tuturor ceea ce vreau să spun și am convingerea că nu s-a înțeles bine amendamentul propus de mine, de cele două comisii de administrație publică locală, pentru că aici se exprimă, nu se justifică, întrucât Ordonanța nr.19 este cuprinsă la alin.2.

Sunt 4 categorii de locuințe, în 4 stări, din cele începute înainte de 1990 și neterminate până la această oră: o categorie de locuințe care se finalizează după Ordonanța nr.19, care face parte din corpul Legii locuinței și sunt acelea care au rămas în proprietatea statului, cu repartiții, contracte și precontracte pentru oameni, pentru închiriere și acum au dorit să le cumpere sau să le finalizeze. A doua categorie - este vorba de locuințe neterminate, începute înainte de 1990, care au fost cumpărate de oameni, de familii, de persoane fizice, în structuri neterminate, cu alte cuvinte în cadre, unele dintre ele. Cu alte cuvinte, s-au cumpărat niște locuințe începute, cu gândul că le vor termina. Viața și economia s-au dus, de așa natură, în rostogol negativ, de am ajuns sau fiecare dintre cei ce au cumpărat au rămas cu aceste schelete, ca să zic așa.

Propunerea mea este următoarea: conform Legii locuinței, din împrumuturile de la CEC sau de acest fel de împrumuturi să beneficieze și familiile sau persoanele fizice care au cumpărat locuințe în structură, deci nu locuințe, ci o structură de construcție într-o anumită fază, exact în condițiile legii, și nu încalcă, în nici un fel legea. Și am să vă citesc din prevederile legii: "Creditele pentru construirea sau cumpărarea de locuințe se acordă, o singură dată, persoanelor fizice cu cetățenie română, care nu au deținut și nu au în proprietate o locuință". Deci este clar că acești oameni nu au avut, nu au vândut și nu au cumpărat locuință, au cumpărat o structură. Era foarte bine să fie cuprins în hotărârea de Guvern de aplicare a legii. S-a scăpat. Or, în Legea bugetului putem să înscriem această prevedere, fără alte sume, în limita sumelor pe care bugetul le poate aloca.

A doua idee care se exprimă, aici, în amendamentul meu, unul singur, dau acum formularea completă, este aceea ca: "din fondurile sau împrumuturile de la CEC, a căror dobândă se subvenționează din buget, prioritate să se acorde construcției de locuințe, spre a se dezvolta fondul de locuințe, și nu cumpărarea de locuințe". Aceasta este, să zic, formularea acestui amendament. Deci prioritate în utilizarea fondurilor de la CEC pentru construcție și nu pentru cumpărare, dar nu este exclusivistă și a doua este aceea ca, din împrumuturile de la CEC să poată fi finalizate și locuințele cumpărate de oameni în stare, să zic, de structură de rezistență.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul secretar de stat Borbely, de la minister.

Răspundeți, vă rog.

Domnul Ladislau Borbely:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Am să încerc să răspund eu, pentru că am susținut bugetul în Camera Deputaților și, deja o dată, atunci, am avut această discuție. Se poate verifica și procesul verbal. Și atunci am fost de acord, într-adevăr, cu prima parte a propuneri domnului deputat Marin Cristea, care sună în felul următor, deci o adăugire: "cu prioritate pentru construcția de locuințe". Aici este justificată și, de fapt, am discutat cu CEC-ul, deci, pe anul acesta, avem o convenție cu CEC-ul prin care se vor da aceste credite cu prioritate pentru construcția de locuințe.

Nu putem accepta și, de fapt, atunci, în comisie, după știința mea, nu s-a acceptat a doua parte a propunerii domnului deputat, pentru că este Ordonanța nr.19, care precizează foarte clar și așa cum a spus domnul deputat, de fapt, este și în cadrul legii prezentă prevederea Ordonanței nr.19. Eu nu pot să dau, de două ori, pentru aceeași cumpărare de locuințe, credit. Deci nu putem amesteca cele două prevederi legale. Consider că prima parte, deci propunerea mea, ar fi dacă acceptă comisia: "cu prioritate pentru construcția de locuințe", în plus, să fie menționat, dar nu se poate accepta a doua parte, pentru că sunt două prevederi legislative total diferite și Legea nr.114, art.20, nu se referă la aceste locuințe care au fost începute înainte de 1989 și pentru care există un alt regim.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat Cristea, vă rog, dacă vreți să faceți o precizare, dar cu rugămintea, tot așa, în afara a ceea ce ați susținut.

Aveți cuvântul.

Domnul Marin Cristea:

Cu propunerea, să zic, de a susține prima idee, de acord, pentru că am și propus-o.

Vreau, totuși, să rețină plenul Parlamentului că Ordonanța nr.19 nu cuprinde noțiunea sau ideea de susținere a construcției de locuințe cu credite de la CEC. Numai Legea locuinței cuprinde execuția de locuințe cu credite de la CEC. Acesta este un lucru.

Al doilea: să se rețină că locuințele cumpărate în diverse stadii fizice, de către persoane juridice, nu au beneficiat de nici un fel de credit sau de nici un fel de subvenție de dobândă, deși au cumpărat casa în structura din bloc, așa cum era ea. Deci nu este vorba că a beneficiat de vreun ajutor, de vreo facilitate, din partea statului sau a cuiva. El, pe banii lui, din buzunar. Atenție, deci pentru acest lucru, am vrut să fac precizarea și nu se încalcă cu nimic legea, se dă curaj celor care trebuie să aplice legea! Legea poate fi aplicată și așa, dar oamenii nu au curaj și atunci această mențiune este corectă, curată și, dacă vreți, în spiritul susținerii și a dorinței fiecărui om.

Sunt 5 - 6.000 de locuințe în situația aceasta, în România. Eu nu spun că se vor termina toate, în anul acesta, dar le dai speranța acestor oameni. Acestea sunt focare de nenorocire, în mijlocul orașelor Țării Românești. Trebuie să ne gândim la aceasta, că nu se încalcă legea.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului președinte de comisie să citească ceea ce a adăugat domnul secretar de stat Borbely, la amendamentul comisiei, după care supunem la vot amendamentul comisiei și pe urmă amendamentul domnului Cristea.

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

La art.13, alin.4, din amendamentul propus acceptăm să fie prinsă sintagma: "cu prioritate pentru construcția de locuințe" și pe urmă să curgă textul care există în formularea inițiatorului proiectului de lege.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În lista amendamentelor admise, la poz.25 se propune ca alin.4 al art.13 să fie completat cu următorul text: "lista nominală a lucrărilor privind alimentarea cu apă a satelor, pietruirea drumurilor comunale și asigurarea cu locuințe sociale, finanțate în condițiile prevederilor Hotărârii Guvernului nr.687/1997, se va stabili în consiliile județene, prin vot, conform Legii privind administrația publică locală, nr.69/1991, republicată".

Vă pun în discuție, domnule președinte de ședință, partea finală a acestui text, adică cea care cuprinde următorul enunț: "se va stabili, în consiliile județene, prin vot". Vreau să vă spun că, prin Legea bugetului, nu pot fi stabilite modalități, pentru autoritățile publice locale, în legătură cu procedura de adoptare a anumitor decizii. Din această cauză, vă propun, domnule președinte, ca partea finală a textului să sune în felul următor: "lista nominală se aprobă de consiliile județene, la propunerea consiliilor locale, potrivit Legii administrației publice locale, nr.69/1991, republicată".

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Pertinentă și corectă. Și-a însușit, această observație, și comisia.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Deci, doamnelor și domnilor senatori și deputați, supunem amendamentul comisiei, care este amendament... Deci vă supun la vot amendamentul comisiei...

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Combinat...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

... combinat cu ceea ce s-a preluat din amendamentul domnului deputat Cristea și cu precizarea făcută de către domnul deputat Gaspar.

Supun la vot amendamentul comisiei astfel amendat, cu cele două puncte de vedere.

Vă rog, cine este pentru? Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 1 abținere.

Cu majoritate de voturi, alin.4 art.13 a fost adoptat.

Doamnelor și domnilor,

Supun votului dumneavoastră art.13, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă rog să numărați voturile. 144 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 56.

Art.13 a fost adoptat.

Vă mulțumesc.

Art.21.

Domnul deputat Bercea.

Domnul Florian Bercea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

V-aș ruga să supuneți aprobării plenului propunerea pentru o pauză de 15 minute, pentru că este vorba de niște limite ale rezistenței noastre fizice, ca să se miște puțin și cei care stau mai mult în sală, decât alții care stau mai puțin.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Eu aș face o altă propunere, dacă mi-ar fi îngăduit: să mai lucrăm, până la orele 19, fără pauză și să terminăm mai devreme.

(Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Considerați că această propunere poate să fie...?

Vă supun la vot, totuși.

Cine este pentru aceasta, ca să lucrăm până la orele 19, fără pauză?

Da, mulțumesc, majoritate de voturi.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi mulțumesc domnului președinte de ședință. Profit de ocazie să vă anunț că, mâine dimineață, de la ora 8, Camera Deputaților are o ședință proprie privind bugetul propriu, reducerea aceea de 10,2 miliarde, propusă.

Pentru această ședință, autobuzele au fost prevăzute cu o jumătate de oră înainte și acest lucru a fost gândit în așa fel ca să nu încurce, pe urmă, continuarea ședinței comune, care are loc după terminarea ședinței noastre.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc pentru această precizare.

Deci domnii senatori pot să vină la cât?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La 8,30.

Din sală:

La ora 9!

Domnul Ilie Neacșu (din sală):

Să afle și ziariștii!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Art.21. La art.21 nu există observații, nici din partea comisiei, nici din partea plenului, lucru pentru care vă supun votului art.21, în forma prezentată de inițiatori.

Cine este pentru? Vă rog să votați. 146 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 4.

Abțineri? 54 de abțineri.

Vă mulțumesc. Art.21 a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Art.22 alin.1. Nu există observații din partea comisiei.

Întreb plenul dacă există observații. Nu există.

Domnule coleg, eu am întrebat dacă are cineva observații.

Da, domnul senator Marin Stelian. (Rumoare)

Domnul Marin Stelian dorește să ia cuvântul.

Deci alin.1 art.22, domnule senator.

Domnul Marin Dan Stelian:

Domnule președinte, am luat cuvântul, pentru că un coleg al meu are o propunere respinsă, bineînțeles, de plenul celor două comisii de buget-finanțe, de reducere a cheltuielilor privind finanțarea datoriei publice cu 1.000 de miliarde.

Vreau să spun și eu câteva cuvinte. În primul rând, după cunoștințele mele, în datoria publică se includ și creditele angajate de ceilalți titulari de credite, de celelalte instituții bugetare.

Uitându-mă prin Anexa 1, văd că, pe lângă cheltuielile de 20.177 de miliarde, mai apare o poziție, în Anexa 1, pag.6, de 868,4 miliarde lei, reprezentând dobânzi și comisioane la creditele externe contractate de ordonatorii de credite, deci credite care se includ în datoria publică. Întreb dacă această sumă este suplimentară sau se include în această sumă ori este o sumă trecută în plus în bugetul de stat.

A doua problemă pe care vreau s-o ridic se referă la dobânzile bonificate de Ministerul Finanțelor, la emisiunile de certificate de trezorerie. Am văzut astăzi, în presă și am aici: Ministerul Finanțelor vinde titluri de stat cu 60% dobândă și, tot în acest comunicat, în final, se arată că băncile comerciale practică o dobândă de sub 45% pe an.

Am urmărit evoluția dobânzilor la emisiunile titlurilor de stat ale Ministerului Finanțelor. Acestea au fost de 125, 115, 110...

Dacă știți dumneavoastră, la prima emisiune către populație, din 8 februarie, nivelul dobânzii a fost de 75%, deși băncile comerciale și celelalte instituții financiare, care atrag bani de la populație, practicau o dobândă în jur de 50%, peste două săptămâni, circa pe 21 februarie, la emisiunea de titluri de stat lansată pe piața interbancară, dobânda a fost de 94,5%. M-am întrebat, de fiecare dată, cum statul își permite să practice dobânzi cu 40, cu 50 de puncte procentuale peste dobânda pieței. Vă rog să mă credeți că nu am găsit răspuns la o asemenea întrebare. Nu știam că statul este atât de galant în a oferi asemenea dobânzi, dobânzi cu mult mai mari, repet, față de dobânzile practicate în România. Probabil că așa se întâmplă când ai un buget de austeritate, un buget al sărăciei. Eu cred că, în primul rând, acest fenomen s-a întâmplat datorită supradimensionării cheltuielilor bugetare cu finanțarea datoriei publice.

În al doilea rând, statul a urmărit să mențină dobânzile, în România, la un nivel foarte ridicat, dobânzi care vor ca să "ajute" economia României, să ajute agenții economici ca să-și relanseze activitățile lor.

În al treilea rând, și nu ultimul, statul a practicat asemenea dobânzi ca să faciliteze profiturile exagerate încasate de băncile comerciale. Dacă băncile comerciale atrag resurse la vedere și majoritate cu 15%, cu 45, cu 40 și plasează la stat cu 115, cu 94, gândiți-vă ce profituri enorme obțin pe seama resurselor bugetului, a acestui buget sărac.

În al patrulea rând, statului nu îi este permis să-și permită să facă deturnarea resurselor de la economia reală spre finanțarea inflaționistă a deficitului bugetar.

Potrivit Legii finanțelor publice, deficitele bugetare se finanțează cu credite pe termen mijlociu și lung, nu cu credite pe 90 și pe 91 de zile. Aceasta este o sursă pur inflaționistă, sursă pe care Legea finanțelor publice o interzice.

Deci, domnilor, părerea mea, a opera o reducere de 5% asupra acestei categorii de cheltuieli ar stopa acest elan al Ministerului Finanțelor de a practica dobânzi în afara pieții. Este o concurență neloială, să știți, față de cei puși să atragă resursele financiare temporar disponibile în economie. Eu le-am spus colegilor - și mie îmi pare rău - repet încă o dată, am lucrat în Ministerul Finanțelor 25 de ani și 25 de zile, dar nu s-a întâmplat ca Ministerul Finanțelor să producă o asemenea risipă, să nu aibă grijă de banul public, cum s-a întâmplat acum. Nu este admisibil așa ceva. Astăzi v-am spus, citiți și dumneavoastră, 60%, se arată în comunicat, față de 45%, cât practică băncile comerciale.

Domnilor, banii aceștia care îi obține populația, îi obțin băncile, necuvenit, oare nu sunt bani inflaționiști de care ne vorbea domnul ministru al finanțelor? Domnul ministru pleda foarte mult la grija aceasta ca bugetul să nu fie finanțat inflaționist.

Domnilor, 90% din datoria publică internă, din datoria în lei este finanțată prin creditele acestea pe termen scurt, bonurile de tezaur la 90 de zile, finanțare pur inflaționistă și vă rog să mă credeți, să mă scuze ministrul finanțelor, din '90 eu tot aud de măsuri monetare care să stabilizeze macroeconomic România.

Domnilor, măsurile monetare dure se practică pe o perioadă foarte scurtă; o lună, două luni. Măsurile monetare restrictive cu dobândă în curs pe o perioadă lungă - și aceasta spune literatura de specialitate și practica în lume - reprezintă o catastrofă pentru economia respectivă. Și s-a dovedit.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumim, domnule senator.

Deci, la art.22... domnul Marin Cristea? Am făcut dezbateri generale. Da, aveți cuvântul domnule Cristea, să vă susțineți amendamentul. Am crezut că domnul Marin Stelian susține amendamentul. Poftim! Așa a spus că susține amendamentul dumneavoastră. Da, vă rog! Ca inițiator de amendament aveți drept să...

Domnul Marin Cristea:

Amendamentul propus comisiilor de administrație ale Senatului și Camerei Deputaților, însușite și transmise celor două comisii de buget, finanțe, constă în propunerea de reducere a cheltuielilor pentru datoria publică cu 1000 de miliarde, respectiv de la 20.177,7 la 19.177,7 miliarde lei și reașezarea, transferarea acestei sume pentru investiții destinate infrastructurii localităților cuprinse în anexa 6 la proiectul de lege și respectiv de creștere a cheltuielilor pentru investiții cu 1000 de miliarde. Această mie de miliarde o propun să fie redusă în principal de la cheltuieli aferente datoriei publice, provenită din dobânzile aferente datoriei publice și alte cheltuieli și mai ales prin redimensionarea, respectiv reducerea dobânzilor exagerate acordate băncilor și prin reducerea acestor dobânzi să fie diminuată această cheltuială de 20.177,7 miliarde și destinată în exclusivitate investițiilor pentru infrastructura localităților. Aceasta este poziția și nu încerc să fundamentez mai mult, pentru că, repet încă o dată, soluția fundamentală pentru revigoarea economiei este totuși investiția. Toate intervențiile noastre pe această cale au fost făcute.

Mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc domnule deputat. Domnul deputat Bercea.

Domnul Florian Bercea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Cred că este în discuție o problemă deosebit de importantă, dacă vreți și o opțiune politică, dar noi vrem să auzim de la reprezentanții Guvernului niște răspunsuri tranșante, niște puncte de vedere, de ce așa și nu altfel. Aici s-a pus în discuție problema dobânzii, a ratei dobânzii pe care statul o acordă pentru împrumuturile pe care le contractează. Și așa cum ați remarcat, în ceea ce privește împrumuturile de pe piața internă, ele sunt preponderent contractate pe perioade foarte scurte, de până la 91 de zile. Este bine și îmi cer scuze de la cei care probabil stăpânesc problemele, să știm cam ce vrea să însemne într-o economie de piață problema raportului dintre rata dobânzii la creditul bancar, rata dobânzii la creditul public, adică la împrumuturile pe care statul le contractează, și rata medie a profitului. Sunt niște reguli. Nu venim noi acum să înființăm roata sau alte chestiuni.

Deci, preocuparea este ca rata dobânzii la creditul bancar să nu depășească de regulă rata medie a profitului pentru considerentul că cei care au bani trebuie stimulați ca să-i plaseze în sfera producției materiale, să producă, pentru că societatea, în ansamblul ei, privită ca un mecanism uriaș, oamenii, consumul public, consumul individual trebuie acoperit cu mărfuri și servicii ș.a.m.d. Or, dacă eu vin și stabilesc o rată a dobânzii mai mare la creditul bancar decât rata medie a profitului, cine este stimulat să riște să investească banii, să aștepte o anumită perioadă de timp, în loc să stai, bine merci, picior peste picior, undeva și să aștepți să vină perioada, termenul și să încasezi dobânda. Este mult mai comod.

Noi venim acum și stabilim la împrumuturile pe care le contractăm o rată a dobânzii de 60%, comparativ cu 45% rata dobânzii la creditul bancar. Pentru ce motiv? Care este considerentul? Sigur că în practica unor țări, care se confruntă cu probleme legate de acoperirea deficitului bugetar și mai ales în situațiile în care cererea pe piața capitalului de împrumut este mai mare decât oferta, îl poate pune pe stat să ofere o dobândă cu un procent mai mare decât rata dobânzii la creditul bancar, să spunem, în ideea de a atrage banii respectivi și a acoperi deficitul bugetar, deci problemele cu care se confruntă în mod efectiv, dar la o asemenea diferență de dobândă, noi așteptăm punctul de vedere al reprezentanților Guvernului.

Dacă eventual, cei care sunt aici, dintr-un motiv sau altul, nu pot să dea un răspuns convingător, atunci este de preferat varianta: așteptăm să vină cei care pot să răspundă și să-și asume răspunderea legată de ceea ce înseamnă acest lucru, fie și numai pentru considerentul că datoria publică și mai ales contractarea de bani pentru consum, cum se pare că este vorba în acest caz în mod preponderent, nu face altceva decât să însemne niște impozite cu plata amânată. Adică, noi venim frumos la anu, peste doi ani, generațiile viitoare și plătesc bani ca să acoperim datoria publică, împrumuturile pe care le-am contractat acum și mi se pare absolut firesc să cunoaștem exact care este situația, care sunt motivele, ca să știm și noi pentru ce anume votăm, pentru că noi avem aici o responsabilitate față de cei care ne-au trimis, prin voturile lor, în Parlament, și nu numai preocuparea pentru a expedia cât mai repede pentru a vota bugetul. Dar și aceasta este important, foarte important, să nu tragem de timp, dar în ceea ce privește argumentarea, în ceea ce privește găsirea de răspunsuri la problemele care sunt deosebit de importante și care prezintă interes pentru țară, eu cred că este bine să cunoașatem exact de ce și pentru ce. Pentru că s-a spus aici - și pe bună dreptate -, de câțiva ani buni la rând tot auzim de probleme și de unele rezultate privind macrostabilizarea sau de creșterea rezervei valutare, care este un lucru real, dar eu nu accept ideea că este și o realizare, pentru că nu este o rezultantă a unor mutații, a unor mișcări care s-au produs în economie care au dus la creșterea exportului și au făcut posibilă devansarea importului de către export și din această devansare am reușit să constituim o rezervă valutară, așa cum în mod normal se procedează, ci ea este rezultanta, în bună măsură, a împrumuturilor pe care le-am contractat, am pus banii în circulație, echivalentul în lei și a rămas suma în valută la dispoziția Băncii Naționale.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat,

Domnul Florian Bercea:

Și cu aceasta mă opresc. Vă mulțumesc foarte mult, dar...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă rog, continuați, era cât p-aci să dați dumneavoastră răspunsul și totuși avem cine să-l dea. Vă rog!

Domnul Florian Bercea:

Eu sunt de acord să facem economie și la timp, să nu ne întindem prea mult, dar mai ales atunci când cineva ne poate și convinge că problemele pe care le discutăm sunt de importanță secundară, că cineva a găsit niște soluții la probleme care realmente sunt foarte dificile și de un grad mare de complexitate în așa fel încât să avem față de propria noastră conștiință o anumită acoperire pentru timpul pe care-l petrecem împreună aici, o perioadă mai mare sau mai mică de timp.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Are cuvântul domnul deputat Partal.

Domnul Petre Partal:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Despre datoria publică s-au scris cărți și intervenția domnului profesor nu face decât să aducă în discuție câteva probleme esențiale cu care, în general, teoriile economice și în speță Ministerul Finanțelor se confruntă astăzi.

Datoria publică a României în bugetul general consolidat astăzi este de 21.226 de miliarde, în procente 5,16% din produsul intern brut pe '98 și, de asemenea, în totalul cheltuielilor, 14,75%. Suntem asigurați de către Ministerul Finanțelor că acești 14,75 se încadrează în normele de siguranță impuse, însă două chestiuni sunt care ne atrag atenția, și anume: faptul că la datoria publică au fost preluate sume care, la o sumară verificare, s-a constatat că nu sunt aferente datoriei publice și sunt o parte din sumele descoperite la Banca Agricolă în urma controlului, și pentru aceasta, sigur că manifestăm rezerve, dar totodată Partidul Democrat se simte răspunzător și atrage atenția că există un nivel destul de mare al datoriei publice și că a le împovăra în continuare constituie un atentat la impozitele viitoare, constituie impozite suplimentare pe veniturile viitoare și că putem să amanetăm viitorul generațiilor viitoare. De aceea, este nevoie să tratăm cu maximă seriozitate această problemă și să nu ne bucurăm că putem să sporim de fiecare dată datoria publică. De fapt, ministrul finanțelor exprimă în raport opinia personală a dumnealui, din care reiese că nivelul datoriei publice și faptul că avem un vârf al serviciului datoriei publice în 98 și mai ales în 99, constituie una din vulnerabilitățile acestui proiect de buget.

De aceea Partidul Democrat atrage atenția că este deja un nivel destul de ridicat al nivelului datoriei publice.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul senator Dumitrașcu.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnilor, în privința art.22 alin.1, legat și de alin.2, permiteți-mi să repet, într-un anume fel, și o întrebare relativ răutăcioasă, pe care trebuia să o pun la un alt articol, nu am pus-o atunci, pentru că nu s-a putut, dar o pun în strânsă legătură cu ceea ce urmează. Cine era, ziceam eu, ca nume propriu și ca nume de partid în spatele Institutului de Metrologie, care trebuia să beneficieze de cele 10 miliarde? Și acum întreb: Domnilor, în privința dobânzilor la împrumuturile interne pe termen scurt, eu le-aș imputa, dacă aș fi un dictator, le-aș imputa Ministerului de Finanțe.

Permiteți-mi să pun următoarea întrebare: Pentru cele 90 de zile, banii aceștia adunați de la populație au putut rezolva probleme atât de grave încât să merite o dobândă de 15% sau chiar mai mult de 15% în condițiile în care ei nu erau folosiți pentru situații speculative deosebite, de pildă comerț cu arme sau cu mai știu eu ce... sau cu ASSOS... ci, constituiau probabil plata unor împrumuturi. Noi am avut lecția sau am avut mai multe lecții în care am făcut împrumuturi pentru ca să plătim împrumuturi. Cineva, chiar dacă strâmbă din nas, să știe că nu deține monopolul științific al acestei probleme. Nu era vorba de domnul Varujan, care-l are, într-adevăr. Așa... în privința domnului Varujan, da. Și atunci, îmi permit să pun întrebarea: Merită să fie trecute de îndatoria publică acele dobânzi care s-au acumulat, derivând din dobânzile date pentru împrumuturile interne pe termen scurt, care nu țin cont de economia de piață, nu sunt expresii ale economiei de piață. Dacă-mi este permis, aș spune că sunt niște metode socialiste, sunt niște metode comuniste ale economiei de piață, de piață de un anume fel. Nu cumva se urmărește ca în spatele lor să fie ...

Ești prost, domnule! (Este replica dată domnului deputat Nică Mihail, care a venit la tribună și i-a prezentat un ziar în care se afla fotografia domnului senator.)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule senator...

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Când cineva vine să mă vadă pe mine, să-mi arate această fotografie dintr-un ziar pe care poți să-l citești azi; astăzi eu îți dau ziarul să-l citești...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule senator, vă rog foarte respectuos...

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Când eu îmi țin un discurs... este un om deștept sau nedeștept, domnule?

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Eu nu văd ce este acolo, domnule senator. Eu știu doar atât că ați folosit microfonul...

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Reduc termenul, domnule, vreți?

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule senator, vă rog!

Deci, domnule senator, folosiți microfonul Parlamentului României să insultați un coleg, indiferent de ce v-a făcut, vă rog să vă retrageți insulta. Da, vă rog să vă retrageți insulta!

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Să nu mă insulte! Consideri lucrul acesta o insultă sau nu?

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Nu știu despre ce este vorba. Eu nu știu decât că dumneavoastră ați insultat un coleg în plenul Parlamentului României.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Răspund la insultă cu insultă sau nu?

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Dacă vreți să aveți cuvântul în continuaare, vă rog să vă retrageți această insultă.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Cum pot să retrag un asemenea cuvânt, când domnul este așa cum am spus, adică nedeștept!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule senator, vă retrag cuvântul, îmi pare foarte rău. Domnule senator, vă retrag cuvântul. Din acest moment nu vă mai dau voie să continuați dezbaterea decât dacă dumneavoastră vă veți retrage insulta adresată în plenul Parlamentului României unui coleg.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

În plenul Parlamentului României acest cetățean deputat a venit ca să-mi arate mie o fotografie a mea, în care sunt făcut nu știu cum și nu știu ce, deși ar putea să citească..., deși ar putea să citească... Vă rog frumos, vă rog frumos! Ar putea să citească...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule senator, nu avem a negocia cu demnitatea unui parlamentar.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Este demnitatea mea în primul rând, nu demnitatea, neapărat a lui. A mea, a celui care vorbea aici și care eram în drept. Cine era mai în drept? Eu, care vorbeam aici și care-mi expuneam un punct de vedere, la urma urmei un punct de vedere normal, sau acela care a venit... Cine era mai în drept?

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule, eu consider reprobabile amândouă intervențiile și nu știu despre de a fost vorba, nu pot să văd ziarul dumneavoastră...

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Insist încă o dată că nu l-am insistat. Am retras cuvântul prost; am spus că este nedeștept.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da. S-a retras vă rog, aveți cuvântul în continuare.

Continuați, domnule senator!

Gata, am încheiat incidentul și atrag atenția domnilor parlamentari că nu se fac astfel de glume în timp ce dezbatem o temă atât de importantă, indiferent ce era în publicația respectivă.

Aveți cuvântu, domnule senator.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Revin, onorat auditoriu, în onoratul auditoriu intră și domnia sa, fără îndoială, (Râsete.) îl rog să citească VIP-ul financiar și economic de astăzi, se merită, i-l voi da chiar eu, așa... gratuit.

Permiteți-mi deci să spun că în spatele acestor împrumuturi care nu au rezolvat probleme deosebit de grave ale economiei naționale s-au aflat probabil niște interese obscure, niște interese financiare particulare sau de grup, pe care le-am mai întâlnit. Am mai întâlnit perioade în care bănci în faliment acordau împrumuturi cu dobânzi foarte mici unora care erau singurii care știau că se acordă asemenea împrumuturi. S-au mai aflat asemenea bănci falimentare în perioada 1928, în 1928, nu mai târziu.

Deci, nu înțeleg de ce acest alin.2 să treacă în datoria publică pentru a acoperi, pentru a ajunge la acel 4-5% din P.I.B., pentru că refuz să cred că în acele 90-91 de zile se rezolvau probleme care erau realmente presante ale economiei românești, iar rata medie, dacă tot este vorba să vorbim așa, iar rata medie a dobânzii pentru agricultură sau pentru elemente care produc pentru sectoare productive, rata medie a dobânzii era destul de mare, a dobânzii de data aceasta în sens invers, pentru a descuraja producția. Refuz să cred că există un alt mijloc al refacerii economiei naționale decât producția și exportul. Or, nu aceste sectoare au fost încurajate prin acest art.22 alin.1 și art.22 alin.2..

Tocmai de aceea s-a venit, cunoașteți prea bine, în perioada la care mă refer, s-a venit cu Legea conversiunii datoriilor agricole și Legea circulației bunurilor, tocmai pentru că diferența între dobânda dată elementului producător și dobânda dată elementului care făcea speculă, era în favoarea aceluia care făcea speculă.

Onorat auditoriu, eu închei aici. Desigur, nu m-am vrut eroul unei discuții de acest gen, eu sunt erou pentru că sunt eu așa... Aștept părerea specialiștilor și de pe băncile majorității la toate problemele care s-au ridicat aici de către cei 3-4 finanțiști care cunosc problemele, fără îndoială, mai bine decât mine.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul secretar de stat Rușanu. Aveți cuvântul.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Sincer să fiu, sunt deosebit de încântat să observ pentru prima dată că în Parlamentul României părerile despre politica fiscală diferă de coloratura politică. Aceste teorii le-am auzit de la distinși parlamentari, atât din partea Puterii, cât și din partea Opoziției, dar contraargumente pentru aceste teorii am ascultat de la finanțiști de marcă din partea Opoziției.

În legătură cu întrebările puse, rata dobânzilor se stabilește la creditele alocate prin licitație publică.

În legătură cu acele credite, acele emisiuni de obligațiuni, acordate pe piață la populație, ele reprezintă la această dată 400 de miliarde, iar totalul datoriei publice este de peste 5.000 de miliarde. Deci, ponderea lor este foarte mică.

În legătură cu teoria prezentată aici, referitoare la datoria publică a României la această dată, care reprezintă 25,6% din P.I.B. este foarte mare și ea ar trebui redusă, eu țin să amintesc colegilor din Comisia de buget, finanțe că la dezbaterea pe articole a bugetului de stat un distins finanțist a arătat că în literatura de specialitate, datoria publică externă poate să meargă până la 40% și la acea dată ne-a sugerat chiar că putem să mergem cu o creștere a acestei datorii publice pentru a finanța investițiile.

Acum aud o părere prin care se arată diminuarea datoriei publice pentru relansarea investițiilor.

După cum observați și dumneavoastră, în acest domeniu, părerile specialiștilor diferă și diferă chiar și părerile celor din coaliția guvernamentală sau din Opoziție.

Deci, la această dată, datoria publică este de 20 de miliarde 177.680 de milioane. Dintre acestea, 868,4 reprezintă datoria publică a altor ministere în care intră și dobânzile și comisioanele la creditele externe garantate de stat.

Sincer să fiu, la propunerile făcute de domnul deputat Marin Cristea de a lua acea mie de miliarde ca să o repartizăm în altă parte, am ascultat și în zilele precedente expuneri ample privind repartizarea sumelor, dar până acum eu n-am sesizat, eu cel puțin, nici o propunere concretă de finanțare a acestor sume.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori, trecem la vot. Permiteți-mi să explic puțin votul, pentru că este destul de complicat.

La art.22 alin.1 nu există amendament din partea comisiei, există numai amendamentul domnului Cristea, care este susținut și de alți colegi din PDSR, de către domnul Marin Stelian, de către domnul Bercea, de către domnul senator Dumitrașcu.

Acest amendament respins de către comisie și de către inițiator îl supun în acest moment la vot.

Cine este pentru art.22, alin.1, amendamentul domnului deputat PDSR Marin Cristea? Vă rog să votați!

Cine este pentru? Vă rog să votați și vă rog să numărați domnilor! 56 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 147 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Supun la vot textul inițiatorului pentru art.22 alin.1.

Cine este pentru? 147 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 56.

Abțineri? 2.

Cu majoritate de voturi art.22 alin.1 a fost adoptat.

La art.22 alin.2 există numai un singur text - este textul comisiei. Dar este vorba și de cel al domnului deputat Florin Georgescu, care a fost admis, da? Vă rog să-l prezentați.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor președinți de ședință și domnilor colegi de la comisie,

A fost admis un amendament al domnului Florin Georgescu, care cerea completarea acestui alineat cu sintagma: "desemnate prin licitație publică". Este vorba, de fapt, despre agențiile specializate în stabilirea riscului de țară.

Din punctul meu de vedere, și acum vorbesc ca deputat, aceste agenții nu trebuie selectate neapărat după cea mai mică ofertă de preț pe care îl pretind, ci după alte criterii, și, ca atare, eu aș propune ca acest amendament să-l respingem.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da. Vreau să spun că amendamentul comisiei este acceptat de către comisie.

Deci, avem următoarea situație procedurală. Mă scuzați, dar la ora aceasta cred că trebuie explicat. Există un amendament al comisiei, care a fost acceptat, acest amendament al comisiei se supune primul la vot, conform procedurilor. Dumneavoastră propuneți respingerea amendamentului comisiei, deci eliminarea în mod normal se supune prima la vot, dar nu putem să propunem eliminarea pentru ceva care nu există. Deci întâi trebuie să votăm, după care se propune eliminarea. Se supune la vot amendamentul.

Domnilor colegi, nu este textul inițial pentru care se supune eliminarea, este amendamentul comisiei. (Vociferări din partea stângă a sălii.)

Deci eu supun întâi la vot amendamentul comisiei...

Domnule Marin Stelian, dar vă rog, numai pentru probleme de procedură, pentru că suntem în timpul votului; ca să mă lămuriți ce trebuie să fac, nu ca să intervenim pe fond.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Eu aș ruga colegii din cele două comisii să retragă amendamentul. Și vă spun de ce: în lume, firmele de rating sunt binecunoscute și clasificate ca atare; vrei să-ți fie recunoscut ratingul dat de o firmă, trebuie să te duci la aceea care este cea mai bine plasată în lume, recunoscută. Deci, aici nu este o licitație ca să faci oferte la 20 de societăți, să-ți vină și să alegi pe aceea cu tariful cel mai mic. Tariful cel mai mic îl plătești, dar marfa aceea o ai, pe care nu ți-o recunoaște nimeni.

Eu de aceasta aș ruga cele două comisii să-și retragă amendamentul înainte de a-l supune la vot. Și vă rog să nu se supere colegii pe mine, dar aceasta este realitatea.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, mulțumesc.

Comisia.

Domnul Varujan Vosganian:

Vă mulțumesc foarte mult.

De altfel, era un amendament care fusese acceptat la propunerea unui coleg din rândurile Opoziției. Ulterior am analizat și am ajuns la concluzia că acest amendament ar trebui retras. Dar, dacă și colegul Marin Stelian este de acord cu noi, atunci putem să-l retragem fără a-l mai supune votului.

Așadar, considerați că din punct de vedere al comisiilor reunite, amendamentul este retras.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu vreau să fac următoarea precizare: s-ar putea crede, în legătură cu amendamentul domnului Florin Georgescu, că dânsul nu cunoaște ceva și altcineva cunoaște. Este vorba despre concepții diferite. Deci, domnul Florin Georgescu susține o concepție, comisiile susțin altă concepție. Este o mare diferență.

Dacă comisia și-a retras amendamentul, noi mergem pe textul inițiatorului.

Da, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Cei doi președinți de comisie sunt într-o totală eroare. Amendamentul nu este al comisiei; amendamentul este făcut de deputatul Florin Georgescu, care este singurul în măsură să decidă cu privire la soarta acestui amendament.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Sau plenul, domnule coleg.

Lucru pentru care, soluția cea mai bună este să supunem la vot, pentru ca să nu mai existe discuții.

Deci, supun la vot amendamentul domnului deputat Florin Georgescu: "desemnate prin licitație publică", care a fost discutat ca atare. S-a văzut care a fost poziția domnului Marin Stelian și a celor doi președinți de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc. Nu sunt voturi suficiente.

Voturi împotrivă? Mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, amendamentul domnului Florin Georgescu a căzut.

Supun votului dumneavoastră art.22 alin.2, în forma inițiatorului. Vă rog să votați.

Cine este pentru? Da, mulțumesc.

Voturi împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abțineri? Da, mulțumesc.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat.

Alin.3 al art.22.

Aici nu există amendament al comisiei, există numai amendament respins.

Domnul Marin Stelian.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Îmi pare rău, dar trebuie să mă repet: acest alineat propun să fie eliminat. El ne trimite la Ordonanțele de urgență nr.43 și 48 din 1997, două ordonanțe care se bat cap în cap, emise în mai puțin de două luni, ordonanțe care sunt pe ordinea de zi a Senatului din luna octombrie și nu și-au făcut loc pentru dezbateri nici până în prezent.

Și acum să vă spun de ce nu sunt eu de acord, în principiu, ca să aprobăm aceste ordonanțe de urgență prin Legea bugetului, pentru că, dacă le prind într-o lege, înseamnă că le aprobăm. Pentru că Constituția spune clar că ordonanțele se aprobă prin lege. Deci, dacă vrem să facem neconstituțională Legea bugetului, o facem, lăsând acest alineat.

De altfel, așa cum am spus, Ordonanța nr.43 nici nu s-a aplicat de Guvern. Ea prevedea ca regularizarea... - să se încheie bilanțul Băncii Agricole pentru preluarea la datoria publică a creanțelor incluse în categoria "Pierderi" la 31 martie. Aceste pierderi care urmau să fie preluate la datoria publică erau de 2.700 de miliarde. Aceste pierderi urmau să fie acoperite prin preluarea la datoria publică, din resursele F.P.S. și resursele Băncii Naționale. Ulterior, Guvernul a emis Ordonanța de urgență v-am spus, la începutul lunii septembrie sau octombrie - nr.48. În ea s-a stabilit că bilanțul nu se mai încheie la 31 martie, ci la 30 iunie, pierderile au crescut de la 2.700 de miliarde, precum Făt-Frumos, la 3.374,5 miliarde, deci cu 675 de miliarde, iar aceste pierderi să fie acoperite prin preluare la datoria publică, prin emiterea de titluri de stat cu dobânzi bonificate de la bugetul de stat.

V-am mai spus eu mai zilele trecute că în categoria creditelor socotite "Pierderi" au fost incluse și creditele care nu ajunseseră la scadență. Or, nu poți să vii și să incluzi în categoria "Pierderi" credite care deja sunt în curs de derulare.

În al doilea rând, băncile sunt obligate să-și facă provizioane de 100% la creditele încadrate în categoria "Pierderi", provizioane care afectează veniturile, și este obligatoriu să le constituie, indiferent de situația financiară a băncii respective. Nu s-au constituit provizioane, banca a realizat profituri, a făcut investiții, a dat salarii mari, prime. Și haideți să vedem ce se ascunde în spatele acestor premii: creditele nerambursate de producătorii agricoli, datorită măsurilor luate în anul 1997. Eu v-am spus acum câteva zile că, în 1997, diferența între costurile pentru obținerea producției agricole și veniturile realizate la prețurile practicate în 1997 a fost de 4.300 de miliarde, deci o pierdere de 4.300 de miliarde. Pe lângă aceasta, gândiți-vă la creditele contractate de complexele de porci și de combinatele avicole lichidate anul trecut, credite care însumau 800.000 de miliarde, credite care aveau drept garanție animalele din acele complexe și combinate, animale care au murit prin înfometare.

În al treilea rând, vedeți dumneavoastră, creditele pe care le-a contractat producătorul agricol - individual, asociație, cu capital de stat - în toamna anului 1996 pentru arături, pentru însămânțări, nu au fost rambursate, pentru că nu au putut să valorifice producția. De ce nu au putut să valorifice producția de cereale, de grâu? Păi, știți dumneavoastră că anul trecut s-a luat decizia aceea măreață, prin care să reducem rezerva de stat la grâu de la un milioan cinci sute de tone la 350 de mii de tone? Ce am făcut cu diferența? Am făcut venituri la buget pe 1997. De ce nu s-a putut valorifica porumbul, care stă și acum în pătulele țăranilor, supus degradării și îngrășării șobolanilor? Pentru că nu am mai avut cerere de porumb; am distrus complexele de animale, și atunci nu am mai avut cerere pe piața internă. Pe piața internațională produsele nu se pot valorifica, pentru că, eliminând subvențiile, produsele noastre nu mai sunt competitive din punct de vedere al prețului. Pentru că pe piața internațională, și chiar pe piața internă, produsele românești se întâlnesc cu produse puternic subvenționate.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule senator...

Domnul Dan Stelian Marin:

Eu vă spun de ce nu le băgăm pe acestea... Pentru că noi nu am discutat în Senat aceste ordonanțe.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Dar nu suntem la dezbateri generale, domnule senator. Vă rog să mă credeți că s-a înțeles foarte clar că dumneavoastră susțineți acest punct de vedere.

Domnul Dan Stelian Marin:

Ce înseamnă a prelua la datoria publică?

L-am auzit pe domnul ministru, aici, de capitalizarea băncilor. Ce capitalizare? Și ni se vorbește în permanență de capitalizare! S-au luat niște credite de la bănci, nu se mai ocupă ele și se ocupă statul. Le plătește statul, plătește statul dobândă, pentru că aici este vorba de dobândă, și cine suportă, în final? Suportă amărâta aceasta de populație în viitor, prin creșterea fiscalității.

Ne spunea domnul Rușanu că datoria publică este de 5.000 de miliarde. Păi, cum? Numai aceasta, preluată de la Bancorex și de la Banca Agricolă, este de 8.000 de miliarde plus alte gunoaie. Pentru că, ați văzut dumneavoastră, pierderile din calamități, haideți să ocolească bugetul, să le preluăm la datoria publică. La datoria publică avem numai gunoaie la ora actuală.

Nu cum spunea domnul Rușanu, că ne opunem la credite pentru investiții! Nu, domnilor, creditul pentru investiții este foarte bine să-l luăm, pentru că creditul pentru investiții, așa cum am spus eu, are rolul să aducă viitorul în prezent. Ce pot să fac peste cinci ani, fac anul acesta, cu ajutorul creditului. Și aceste investiții dau efecte economice, efecte care mă ajută să rambursez datoria.

Doar atât am avut de spus.

Încă o dată spun: propun eliminarea, dacă vreți ca această lege a bugetului să fie constituțională.

Mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Domnule ministru Rușanu, vă rog, înainte de a trece la votul propunerii de eliminare. Aveți cuvântul, domnule ministru. Vă rog să fiți foarte scurt și la obiect.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Nu cred că este cazul să mai explic acum detaliile reprezentând situația Băncii Agricole și conjunctura în care am fost nevoiți să preluăm la datoria publică dobânzile și creditele acordate în 1995 - 1996.

Un sigur lucru vreau să precizez aici: faptul că cele două ordonanțe, care au fost aprobate deja în Camera Deputaților și acum sunt în discuție la Senat, produc deja efecte, iar aceste efecte, până la această dată, înseamnă peste 2.000 de miliarde.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Deci, doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În conformitate cu regulamentul, supunem la vot solicitarea domnului senator Marin Stelian, de eliminare a textului inițiatorului.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 54 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 153.

Abțineri? 4.

Mulțumesc.

Amendamentul de respingere a fost eliminat.

Voturi pentru textul inițiatorului. Alin.3 al art.22.

Cine este pentru? Mulțumesc. 153 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 53.

Abțineri? 4.

Alin.3 al art.22 a fost adoptat.

La alin.4 nu există observații din partea comisiei, nu există observații din partea domnilor parlamentari. Supun la vot textul inițiatorului. Vă rog.

Cine este pentru? 163 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 7.

Abțineri? 38.

Mulțumesc.

Alin.4 a fost acceptat.

La alin.5 al art.22 nu sunt observații din partea comisiei, nu sunt observații sau amendamente respinse, lucru pentru care supun la vot textul inițiatorului.

Cine este pentru? 162 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 21.

Abțineri? 7.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat.

Art.22 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 163 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să ridicați mâna, pentru ca să nu avem probleme cu cvorumul. 52.

Abțineri? 5.

Cu majoritate de voturi, art.22 a fost adoptat.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Vreau să vă mulțumesc pentru ziua de astăzi. Am promis că nu mai intrăm într-un articol pe care să îl lăsăm de astăzi pe mâine. Mai sunt doar cinci minute pentru art.23.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mâine la ora 8,00 Camera Deputaților este prezentă aici, și la ora 8,30 începe dezbaterea, conform programului.

Vă mulțumesc pentru ziua de astăzi.

Ședința s-a încheiat la ora 18,55.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 4 iulie 2020, 6:31
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro