Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 19 mai 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
30-06-2020 (comună)
30-06-2020
24-06-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 19-05-1998 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 19 mai 1998

2. Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 1998 (Continuarea dezbaterilor; art.3 alin2 - art.10.)  

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

................................................

Odată încheiate aceste chestiuni procedurale, să trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege, în speranța că îl vom termina înainte de duminică la orele 20,00.

Îl rog pe domnul deputat Traian Decebal Remeș să ne facă la microfon o scurtă prezentare a votului sau, mai exact, a locului unde am rămas cu dezbaterea - la nr.crt.5 din raport, art.3, alin.2. Vă rog să prezentați pentru memoria colegilor; să ne reamintim dezbaterea.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

În ziua precedentă, când am mai discutat pe marginea proiectului de Lege a bugetului pe 1998, am rămas la amendamente votate, aprobate și prinse în raportul comisiei ca admise la nr.crt.5, art.3 alin.2, care, după discuțiile care au avut loc și după intervenția unora dintre colegi la microfon, are următoarea formulare: "În cazul agenților economici cu capital majoritar de stat, aflați în procedură de lichidare ca urmare a restructurării, nu se mai calculează după data adoptării hotărârii de lichidare majorări de întârziere sau penalități pentru sumele datorate bugetului de stat și bugetelor fondurilor speciale anexă la Legea bugetului de stat pe 1998." Și acest lucru urmează să fie votat.

Domnul Gheorghe Ana (din bancă):

"...până la acea dată." Acestea sunt ultimele cuvinte din text care trebuie menținute.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Da. Cu finalizarea "...până la acea dată." după ceea ce v-am citit eu, ceea ce rămâne din formularea prezentată dumneavoastră în amendamentele admise.

Domnul Gheorghe Ana (din bancă):

Este în regulă.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, mulțumesc.

Domnule deputat Mitrea, aveți cuvântul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Vreau să reamintesc, pentru că au trecut câteva zile de când a fost amendamentul susținut de colegul meu, Florin Georgescu, plecând de la susținerea acestui amendament de către comisie, care ne-a spus că trebuie să-l acceptăm, și eu, ca și domnul Florin Georgescu, am dat dreptate comisiei, deoarece aceste venituri la buget ar fi iluzorii. Tot iluzorii, am spus noi, ar fi și veniturile la buget ale firmelor proprietate de stat, care se lichidează nu ca urmare a restructurării, ci pur și simplu ca urmare a unor acte de faliment. Și am propus ca acest "...ca urmare a restructurării..." să fie exclus din text. Sigur, comisia în momentul respectiv s-a opus. Și reiau, în sprijinul solicitării noastre, să se elimine "...ca urmare a restructurării..." ceea ce spuneam acum câteva zile. În primul rând, și aceste sume care apar ca venituri la buget la toate societățile comerciale, care pur și simplu dau faliment, sunt tot venituri iluzorii.

2) Dacă rămâne această formulare, apare suspiciunea sau se întărește suspiciunea că acest articol, această modificare apare în Legea bugetului ca să curețe de datorii societăți comerciale care trebuie vândute către persoane sau firme anumite. Ca să scăpăm și de această suspiciune, care în ultima vreme grevează din ce în ce mai serios procesul de privatizare, și ca să avem o reglementare uniformă și onestă pentru toate societățile comerciale care se restructurează sau care se lichidează de fapt, propunem și susținem ca această formulare "...ca urmare a restructurării..." să nu apară în amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, mulțumesc.

Domnul George Șerban.

Dar cred că lucrurile sunt lămurite. Să trecem la vot; tranșăm prin vot.

Domnul George M. Șerban:

Domnule președinte,

Voi fi foarte scurt. Într-adevăr, a existat acest amendament formulat și data trecută. Noi am evaluat și la nivelul grupului PD această propunere și, pentru că acest amendament îmi aparține, aș dori să reiau precizarea pe care am făcut-o și data trecută: că susținerea domnului deputat Mitrea nu este în spiritul a ceea ce s-a gândit când s-a făcut acest amendament.

Deci, este vorba numai de întreprinderile supuse procedurii de lichidare prin restructurare, întrucât procedura falimentului, acceptarea în acest amendament și a societăților comerciale care sunt în situație de lichidare judiciară sau de faliment nu ar face decât să dea gir, practic, bancrutei frauduloase.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Dacă nu mai sunt intervenții, trecem la vot.

Rog președintele comisiei să prezinte amendamentul pe care trebuie să-l votăm.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Și la comisie și aici, în ziua precedentă, am argumentat faptul că eliminarea cerută de domnul deputat Florin Georgescu ar duce la lichidări voluntare și la o fugă de plata acestui gen de obligații. Eu vă repet: mi-a cerut președintele de ședință din nou amendamentul cum îl susține comisia în urma tuturor discuțiilor: "În cazul agenților economici cu capital majoritar de stat, aflați în procedură de lichidare ca urmare a restructurării, nu se mai calculează după data adoptării hotărârii de lichidare majorări de întârziere sau penalități pentru sumele datorate bugetului de stat și bugetelor fondurilor speciale anexă la Legea bugetului de stat pe 1998, până la acea dată."

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Deci acesta este amendamentul pe care îl supunem votului.

Domnul Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Am senzația că vorbim de două lucruri diferite. Am precizat: amendamentul începe cu formula: "În cazul agenților economici cu capital majoritar de stat..." Nu se referă la cei cu capital privat. Sigur, apare aici o mare neregulă, și anume: o economie care, prin această precizare, tinde oarecum să avantajeze capitalul de stat, împotriva tuturor declarațiilor sforăitoare ale politicienilor actualei majorități. Dar nu aceasta este problema.

1) "Agenții economici cu capital majoritar de stat care intră în lichidare, ca urmare a restructurării sau a falimentului..." la fel de iluzoriu creează venituri la bugetul statului prin aceste penalități, indiferent în ce parte sunt.

2) Ideea domnului Remeș, referitoare la bancruta frauduloasă, este penibilă. Este vorba de societăți comerciale unde principalul acționar este FPS-ul. FPS care, printr-o hotărâre de Guvern, a fost scos de sub controlul Parlamentului și trecut sub controlul expres al Guvernului. Deci, această acuză sau, mă rog, această ipoteză că s-ar crea posibilitatea unei bancrute frauduloase pe scară largă este de fapt o acuză la adresa Guvernului că s-ar ocupa de așa ceva dacă noi, prin această lege, prin acest articol i-am permite, lucru care este absolut penibil.

Dacă ar fi vorba de societăți comerciale cu capital privat, aș înțelege obiecția domnului Remeș, a comisiei, de fapt, sau, mă rog, a domniei sale, nu-mi dau seama. Repet: fiind vorba de societăți cu capital majoritar de stat, eu nu cred că putem suspiciona Guvernul, chiar acesta sau alt Guvern al actualei majorități, că va avea ca grijă să organizeze falimente pentru ca să salveze anumiți bani pentru FPS. Nu-mi dau seama cum poate fi logic pus în pagină un asemenea gând.

De aceea, cred că domnia sa a rămas ca data trecută pe ideea că este vorba de societăți comerciale cu capital privat, și atrag atenția că nu este vorba, și cred în continuare că este bine să scoatem această expresie: "...ca urmare a restructurării..." din corpul amendamentului.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat George Șerban. După aceea, președintele comisiei.

Domnul George M. Șerban:

Pe procedură, domnule președinte.

Eu vă rog să acordăm atenție faptului că, printr-o astfel de practică, dăm curs posibilității ca la fiecare articol al bugetului să se vină cu noi amendamente, deci nu de redactare sau de formă, așa cum spune regulamentul, ci de fond, care nu au fost discutate în comisia permanentă. Eu nu înțeleg de ce la acest amendament nu s-a venit cu astfel de propuneri în comisia permanentă, pentru ca să figureze la amendamente respinse.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Președintele comisiei, domnul Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Acest amendament făcut către comisie de domnul George Șerban a fost discutat și în comisie, dar nu asupra aspectului cauzei procedurii de lichidare, dacă este vorba de restructurare sau lichidare, care, o fi ideea mea penibilă, dar poate fi voluntară din partea conducătorilor unităților cu capital majoritar de stat. Eu nu am vorbit de unități cu capital privat de data aceasta, aici.

Ca atare, asupra acestui aspect al amendamentului, în comisie nu s-au ridicat nici un fel de argumentări și contraargumentări. Singura chestiune, și vedeți dumneavoastră făcând diferența între amendamentul admis și amendamentul respins, a apărut la acea dorință de extindere asupra altor fonduri, pe care ne-am înțeles în ziua precedentă, când am dezbătut proiectul Legii bugetului, că le vom prelua ca atare, însă la Legea bugetului asigurărilor sociale.

V-aș ruga, domnilor președinți, să trecem la procedura de vot, datorită faptului, repet, că, în comisie, aspectul care ne ține astăzi în loc nu a fost ridicat de nimeni.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul Mitrea, procedură.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Nu mai fac referire la amendament. Este o chestiune de procedură. Domnul George Șerban a interpretat greșit regulamentul. Nu a fost vorba de un amendament nou, ci a fost vorba de discutarea unui amendament care a fost făcut la comisie. Și, chiar la discutarea acestui amendament, săptămâna trecută a fost de acord și domnia sa și alții să se scoată "fondurile asigurărilor sociale", deci este modificat amendamentul. La fel, pe aceeași procedură, dacă plenul este de acord, se poate scoate și formula pe care eu am propus-o. Atât.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Tot procedură? Domnul sentor Gavaliugov, procedură.

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Domnule președinte,

Stimați domni senatori și domni deputați,

Cred că într-un fel ne depărtăm exact de topica dezbaterii. Prezența mea la microfon în acest moment este pentru a vă solicita, domnule președinte, ca să observăm în regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului dacă într-adevăr avem posibilitatea să luăm în dezbatere amendamente ale unor autori care nu sunt prezenți pentru a le susține. Eu cred că nimeni dintre noi nu este desemnat de a fi avocatul, pentru a susține un amendament al unei persoane care nu este prezentă, și mă surprinde că "gardianul" atâtor ani, al finanțelor publice ale României, care a fost domnul Florin Georgescu, nu este prezent aici ca să-și apere amendamentul respectiv. Altfel, ar trebui, de fapt, să ne întoarcem exact la dezbaterea noastră și să votăm amendamentele și articolele în ordinea în care sunt trecute în documentul pe care-l avem la dispoziție.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Cred că ar trebui să trecem la vot. Eu o să încerc, cu scuzele de rigoare, pentru că așa va fi de fiecare dată când vom relua o discuție pentru un amendament întrerupt în dezbaterea din ziua precedentă, lucru pentru care eu am să vă propun să ne oprim după ce finalizăm dezbaterea unui articol, să nu lăsăm un articol de pe o zi pe alta, pentru că trebuie să rememorăm întreaga discuție și sunt tot felul de interpretări. Eu, împreună cu colegul meu, domnul președinte care a condus ședința trecută, am să recapitulez, pentru ca să mă corectați, eventual, dacă greșesc.

Deci, la art. 2 alin. 2 există un amendament propus de domnul deputat Florin Georgescu, amendament care a fost susținut și de domnul deputat Mitrea, care modifică alin. 2 propus de către comisie.

De asemenea, a fost un amendament al domnului deputat Gheorghe Ana, cu care comisia, prin reformulare, a fost de acord să fie introdus în textul amendamentului admis și prezentat de către comisie.

Deci, practic, noi avem de votat două puncte de vedere. Este amendamentul domnului Florin Georgescu, care a fost respins de comisie și neacceptat de inițiatori, după care să votăm amendamentul comisiei, cu intervenția făcută și acceptată de comisie, din partea domnului deputat Gheorghe Ana.

Eu rog plenul să fie atent la acest vot. O să supun întâi la vot amendamentul propus de domnul deputat Florin Georgescu, care a fost respins de comisie și de inițiator.

Cine este pentru amendamentul domnului Florin Georgescu? Vă rog să numărați. 78 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 124 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Amendamentul domnului Florin Georgescu nu a fost admis.

Supun la vot, doamnelor și domnilor parlamentari... Eu cred că ar trebui să votăm textul integral, inclusiv amendamentul, pentru că amendamentul, domnule Remeș, dumneavoastră ați admis...

Deci, domnul deputat Ana a avut un amendament pe care și l-a însușit comisia. Atunci supunem la vot amendamentul comisiei, care implică inclusiv acest amendament.

Consult Senatul în legătură cu art. 3 alin. 2, amendamentul comisiei.

Cine este pentru?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Și Camera Deputaților!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

125 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Domnule senator Fuior, o singură mână, ca să nu obosiți!

4 voturi împotrivă.

Abțineri? 67 abțineri.

S-a admis art. 3 alin. 2.

În raport, la punctul 6, tot la art. 3, se propune de către comisie un alineat nou, alin. 3. Este propunerea comisiei.

Dacă există observații din partea plenului? Din partea inițiatorului? Comisia își menține amendamentul.

Supun la vot amendamentul comisiei, alin. 3 la art. 3.

Vă rog. Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Un vot împotrivă și 3 abțineri. Mulțumesc.

Amendamentul comisiei a fost adoptat.

Domnul deputat...

Domnul Alexandru-Dumitru Radu:

Dacă-mi permiteți, la art. 3 am propus un alineat nou, care completează alineatul comisiei, și dacă sunteți amabili să vă prezint la ce se referă.

Contrar tuturor tendințelor europene, în România nu numai că s-a liberalizat funcționarea jocurilor de noroc, oricum și oriunde, dar nici un a existat un control al acestei activități și ceea ce este mai grav, nici nu se dorește acest lucru.

Nu știm câte venituri aduc la bugetul de stat societățile prestatoare de jocuri de noroc, săli de bingo, keno, cazinouri, automate, asupra acestor sume Ministerul Finanțelor fiind foarte secretos, vedem doar înmulțirea acestor societăți și simțim efectele lor negative asupra societății românești: spălarea banilor murdari, mita și comisionul acoperit, efectul de drog asupra jucătorului care, în lipsă de bani, este împins la hoție, tâlhărie, crimă sau sinucidere.

În România sunt înregistrate până la ora actuală 128 de săli de bingo și keno, 36 cazinouri, 38.199 de automate.

Taxele și îndeosebi licențele sunt derizorii: 26 de milioane pe an pentru o sală de bingo, 1,8 milioane pe masă pe an pentru un cazinou, 1,25 milioane pe an pentru un automat.

Până la apariția unei legi care să reglementeze aceste activități și, de ce nu, să le interzică, este corect și normal ca societățile comerciale care practică jocuri de noroc să compenseze o parte din răul pe care-l fac societății.

Prin majorarea acestor taxe de licență numai de 5 ori s-ar obține cel puțin 200 de miliarde de lei, pe care Guvernul poate să le utilizeze acolo unde este cazul.

De aceea, la art. 3 propun un alineat nou, care completează alineatul comisiei, și anume: "Pentru jocurile de noroc de tip bingo, cazinouri, automate atribuitoare de câștiguri, taxa pe anul 1998 crește de 5 ori". Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule deputat. Este vorba de un amendament din cele respinse de către comisie, la numărul curent 7 din raport. Am să rog comisia să motiveze încă o dată respingerea și aș vrea să-i amintesc domnului deputat că la Senat, în această perioadă, se află în dezbatere exact proiectul de Lege cu privire la statutul jocurilor de noroc.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Amendamentul a fost primit la comisie, discutat, însă toți colegii din comisie am ajuns la o concluzie care ni se pare absolut rațională. Impozitarea de-a dreptul exagerată a indiferent cărui fel de activitate numai aritmetic poate să aducă la bugetul de stat sume considerabile. Impozitări de această natură nu fac decât să omoare inițiativa, și în situația aceasta bugetul de stat nu va mai avea de unde să se îndestuleze, pentru că aceste activități ori se desființează, ori intră într-o economie total subterană.

De aceea, noi am reținut și, pornind de la amendamentul propus de dumnealui, am venit și am reținut între amendamente respinse acela prin care am limitat premierile. Dar banii care se joacă în aceste activități sunt bani ai celor implicați și vedeți că am lăsat pentru bugetul de stat un procent considerabil din care să se facă surse la buget, limitând premiile, care nu înseamnă decât bani care trec de la un jucător la altul, până la urmă, fără să fie o activitate productivă, la un procent de 65 %. Și vă rugăm să înțelegeți că o exagerare de această natură nu va mări sursele bugetare.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Eu cred că amendamentul pe care colegul de la P.D. l-a propus face parte, după părerea mea, din programul de guvernare și cred că trebuie adoptat mai ales de către Convenția Democrată, care îmi aduc aminte că în timpul campaniei, prin candidatul de atunci, Emil Constantinescu, considera aceste surse principalele surse la buget pentru scoaterea României din marasmul economic.

Deci, cred că trebuie să voteze actuala coaliție și mă miră poziția Comisiei pentru buget, finanțe, că este împotriva programului propriu de guvernare, politicul care a venit la putere.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Trecem la vot.

Supun la vot amendamentul respins de către comisie, al domnului deputat Alexandru Radu, care se găsește la punctul 7 din raportul cu amendamentele respinse.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Cine este pentru? 116 voturi pentru.

Cine este împotrivă? 81 de voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Amendamentul a fost acceptat. (Aplauze din partea stângă a sălii)

Este vorba despre punctul 7 din raportul comisiei, care propune o renumerotare: art. 3 devine din art. 3 alin. 2... Deci, art. 3 alin. 2 se renumerotează și devine alin. 4. Dar, de fapt, prin adoptarea acestui amendament, devine 5, nu-i așa, domnule ... Tot 4?

Are cuvântul președintele comisiei, domnul Traian Decebal Remeș.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Stimați colegi,

Comisia a propus două amendamente care ar fi urmat să fie intercalate în economia articolului și să devină alin. 2 și 3, alineate noi. Și în final am propus renumerotarea fostului alin. 2, ca număr 4.

Aici s-a supus la vot o chestiune pe care nu o permite să rămână așa aritmetica. Suta la sută este numai 100 %! Am aprobat că premiile se limitează la 65 % și am aprobat, prin vot, că taxele cresc de 5 ori. Înmulțirea cu 5 a taxelor și adunarea cu 65 de procente nu dă 100 %, oameni buni, dă altceva! Și atunci, vă rog, domnilor președinți de ședință, să lămurim chestiunea. Numai unul din cele două amendamente poate să rămână în economia acestui articol. Cu amândouă facem ceea ce nu este permis nici prin votul democratic, schimbăm aritmetica! Acest lucru nu ni se permite!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Ana Gheorghe.

Are cuvântul domnul deputat Ana Gheorghe.

Domnul Gheorghe Ana (Hd):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Respectând logica discuțiilor din comisie și în plenul Parlamentului, v-aș ruga să acceptați următorul raționament... (Gălăgie în sală)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Aveți cuvântul, domnule deputat. Vă rog, liniște, domnilor!

Domnul Gheorghe Ana (Hd):

Revin.

Respectând logica analizei acestui amendament în Comisia pentru buget, finanțe, bănci și prelungind această logică în plenul celor două Camere, vă rog să rețineți că distinsul coleg, deputatul Radu, ne-a propus amendamentul, în cadrul amendamentelor inițiale, luate în discuția comisiilor, amendament care la vremea respectivă a fost respins formal, construindu-se, însă, pe fondul ideilor rezultate din acel amendament, formularea care se regăsește în raportul comisiei noastre, la punctul 6. Acceptând amendamentul inițial, formulat de domnul deputat Radu, care se găsește la punctul 7 din raportul pentru amendamentele respinse, înseamnă că ceea ce avem înscris la punctul 6 în raportul comisiei cu amendamente admise se anulează și se preia, logic, amendamentul admis acum, dar trecut la amendamentele respinse, în anexa pe care o avem în față.

Sigur că amendamentul susținut de domnul deputat Radu are logica destul de fundamentată, și pe seama art. 8 din Legea finanțelor publice, care permite ca în Legea bugetară anuală să se stabilească măsuri cu caracter fiscal, deci de politică fiscală, care să conducă la constituirea unor venituri acoperitoare pentru unele cheltuieli inerente.

De aceea, eu vă fac propunerea, nu să avem în vedere cele două amendamente, ci să rămână numai amendamentul de la punctul 7, din anexa cu amendamentele respinse.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Domnul președinte Varujan Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

În primul rând, nu pot fi foarte de acord cu dumneavoastră, că în mod firesc, dacă am votat amendamentul comisiei, nu mai puteam supune la vot amendamentul domnului Alexandru, pentru că ele nu pot trăi împreună.

În al doilea rând, vreau să vă spun ceva și am mai spus și la comisie aceasta. Eu am o rugăminte la dumneavoastră: să ne ajutăm unii pe alții, să ne păstrăm prestigiul și să nu ne facem de râs.

Dacă noi votăm acest amendament, vom arăta că punem pe o activitate impozit mai mare de 100 % din totalul veniturilor.

Stimați colegi,

Eu sunt de acord că unii dintre dumneavoastră doresc să arate cât de mult se îngrijesc de binele națiunii, în dauna celor care fac jocuri de noroc, dar nici o activitate din lumea aceasta, nici măcar cea mai veche îndeletnicire din lume, nu poate fi impozitată cu mai mult de 100 %!

Domnul Alexandru nu a reușit să ne arate pe hârtie nici la comisie și nici aici care este fundamentarea, pentru că dacă adăugăm accizele, taxele, taxele pe premiere ajungem la 130 până la 140 % din totalul veniturilor, astfel încât eu am rugămintea la dumneavoastră să meditați și între aceste două amendamente acceptate, care sunt contradictorii, să-l alegem pe cel care îmbină raționalitatea economică cu politica bugetară.

Mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul ministru Rușanu, după care domnul deputat Mitrea.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Evident că Ministerul Finanțelor este încântat ori de câte ori legislativul face propuneri de creștere a fiscalității și de suplimentare a veniturilor bugetului de stat.

Însă, ceea ce nu a arătat domnul deputat aici când a propus acest amendament, se referă la prevederile Ordonanței nr. 82/1997, prin care jocurile de noroc se impozitează cu o taxă de 20 % asupra diferenței dintre încasări și premiile acordate.

Majorarea acestei taxe de 20 % de 5 ori, conform aritmeticii, înseamnă că agenții economici care au aceste jocuri de noroc trebuie să acorde statului, integral, câștigurile realizate.

Față de acest lucru, ei trebuie să mai plătească și o taxă de autorizare de 1,8 milioane pe masă de joc, iar pentru cazinouri taxa este de 30.000 de ECU pentru fiecare masă de joc.

Creșterea acestei taxe peste o limită rezonabilă, încalcă flagrant principiul fiscalității, conform căruia, peste o anumită barieră, rezultatele nu mai sunt pozitive, ci, din contră, determină ori lichidarea acelei activități, ori efectuarea ei prin evaziune sau la negru.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Numai o clipă! Acum aveți cuvântul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt convins că a fost o chestie tehnică neintenționată!

Domnule președinte,

Două probleme. Una de procedură. Atât inițiatorul, cât și alți colegi, inclusiv șeful comisiei de la Senat, au dreptul să intervină înainte de vot. Eu mă mir că domniile lor au găsit momentul să ne dea explicația după vot. Merg așa cu o încredere oarbă într-o mașină de vot, care este actuala majoritate, încât orice propune comisia sau Guvernul automat va fi aprobat sau respins, în funcție de poziția domniilor lor? Cred că este o greșeală! Unu.

Doi. Nu mai fac nici un fel de referire la conținutul celor două amendamente, ci mă refer la o chestiune politică, vreau să dau răspuns domnului senator Vosganian, care ne-a atras atenția că trebuie să avem responsabilitate.

Domnule Vosganian, sunt de acord cu dumneavoastră. Responabilitatea trebuie să pornească din primul moment al actului politic, deci din campania electorală.

Eu am intervenit doar ca să atrag atenția asupra faptului că acest punct este unul dintre punctele pe marginea căruia, în campania electorală, în frunte cu candidatul dumneavoastră în momentul respectiv, Emil Constantinescu, ați făcut o demagogie ieftină! Și acum sunteți în fața lui! Aceasta am vrut să atrag atenția. Deci, nu încercați să împărțiți responsabilitea numai la Opoziție, atunci când un lucru nu iese cum vă convine.

Ați spus că așa veți face, v-am sprijint, amendamentul a fost din partea dumneavoastră, iar acum încercați să ne transmiteți nouă lipsa de responsabilitate. Nu, suntem foarte responsabili, și ca soluție procedurală propun să luăm o pauză de 10 - 15 minute, comisia să se întrunească, dar comisia în plenul ei, nu președintele cu vicepreședintele, cu autorii celor două amendamente, să vină să ne propună o soluție logică plenului.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Partal. Cred că soluția cu pauza și cu comisia care să ne propună un text...

Vă rog.

Domnul Petre Partal:

Domnule președinte,

O chestiune tehnică. Prin acest amendament se creează un precedent periculos.

Constatăm că putem să modificăm multe acte normative care reglementează impozite și taxe, prin Legea bugetului. Or, nu acesta este scopul pentru care suntem aici.

Arhitectura bugetului a fost construită pe un sistem legislativ, or, în acest moment ne propunem să modificăm actele normative care reglementează impozitele și taxele.

Cred că de aici încolo putem deja să generăm această suită a modificării veniturilor și cheltuielilor, pentru că, dacă pe baza amendamentului colegului Radu, vom constata că veniturile... nu știm... cred, deci putem să luăm ipoteza că veniturile bugetare cresc, deja ne putem permite să majorăm la cheltuieli, ori unde vrem noi, cu o anumită sumă. Este corect.

Dar dacă cumva este reversul acestui fapt, și din analiză se poate constata că veniturile respective, în loc să crească, ele vor scădea, pentru că această taxă poate fi prohibitivă, și atunci se duce toată acțiunea în evaziune fiscală, putem rămâne fără venituri și, deci, cheltuielile pe care noi le-am prognozat nu pot fi înfăptuite. Deci, iată cum putem să afectăm în acest fel veniturile și cheltuielile, cu efecte în deficitul bugetar.

Cred că acceptarea, foarte ușor, a acestui amendament a fost o chestiune pe care nu am analizat-o suficient de mult și care introduce un precedent periculos. Cred că ar trebui gândit mai mult.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Eu cred că propunerea domnului deputat Mitrea este corectă, cele două texte sunt în contradicție și trebuie să adoptăm unul singur. O să rugăm comisiile de specialitate, împreună cu inițiatorii celor două texte, să se întâlnească în pauza de la ora 13,00 și să ne propună o soluție, când reluăm lucrările, la ora 14,00. În așa fel încât art. 3 nu îl votăm și mergem în continuare la art. 4.

Doamna deputată Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință,

Solicitarea a fost ca în acest moment să dați o pauză. Cred că domnul vice-lider al Grupului PDSR din Camera Deputaților, domnul Mitrea, a fost foarte clar, în condițiile în care, în acest moment, se va da o pauză și vom fi consultați în ceea ce privește modul cum ne vom comporta pentru o eventuală reluare a votului, atunci, desigur că noi acceptăm această discuție. Pauza de la prânz este o cu totul altă problemă.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Înseamnă să fărâmițăm foarte mult dezbaterea de astăzi. Ceea ce ați vrut dumneavoastră să ne explicați a fost punctul de vedere al grupului, care solicită ca această reglementare a art. 3 să se facă acum, în baza unei pauze de un sfert de oră. Propunerea pe care v-o face conducerea de ședință, care s-a consultat și cu președinții celor două comisii, este aceeași pe care dumneavoastră ne-ați făcut-o, numai că această dezbatere să aibă loc în pauză, în cadrul comisiilor de specialitate. Pentru că dumneavoastră ați solicitat să se discute în cadrul comisiilor, nu se poate rezolva în cadrul grupurilor parlamentare. Ceea ce ar duce să nu fragmentăm dezbaterea de dimineață, să reluăm dezbaterile cu art. 4, să mergem mai departe și să votăm art. 3 în ansamblu. Pentru că, pe alineate, noi l-am terminat practic de votat, mai rămâne să tranșăm cele două amendamente. Mi se pare corect și în spiritul continuării lucrărilor acest mod de a proceda.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

La începutul ședinței, dumneavoastră ați supus la vot programul de activitate al Parlamentului pe ziua de astăzi și până la sfârșitul săptămânii. Între orele 13,00-14,00, potrivit programului, există o pauză. Așa că lăsați ca programul să fie respectat. Acum, într-un sfert de oră, comisia se poate întruni, problema, după mine, nu este atât de complicată, eu zic că ar trebui luat în considerare amendamentul domnului deputat Radu, s-au creat noi surse la buget, cred că Ministerul Finanțelor ar trebui acum să ne prezinte un calcul și să vedem unde dirijăm aceste surse. (Aplauze ale opoziției.)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Cu rugămintea ca nimeni din colegii care sunt prezenți să nu părăsească sala, membrii comisiilor să se reunească în sala Biroului Permanent și în 10 minute să ne propună soluția. Vă rog, fără să acordăm practic pauză, este doar o suspendare tehnică a lucrărilor.

Vă mulțumesc foarte mult, reluăm la ora 10,50.

Pauză

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Cred că putem să reluăm lucrările, după această pauză tehnică. În urma discuțiilor din comisiile de specialitate reunite, s-a ajuns la interpretarea corectă a textului, așa cum domnul deputat Radu susținea, care era filosofia acestui text. Lucru pentru care am să îl rog pe domnul președinte al Comisiei pentru buget-finanțe din Camera Deputaților să prezinte această interpretare, că nu pot să-i spun modificare, pentru că nu se solicită o modificare a amendamentului, în sensul filosofiei sau conținutului de fond.

Vă rog!

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnilor colegi,

Pentru această categorie de activități există, ca și la altele, de altfel, taxe de licențiere și taxe anuale. Amendamentul, în formularea prezentată de domnul Radu, suna: "Pentru jocurile de noroc de tip bingo, cazinouri, automate atribuitoare de câștiguri taxa pe anul 1998 crește de cinci ori." Această taxă anuală fiind 20% din încasări, înmulțită cu 5, ducea la 100%.

De aceea, în comisie am venit cu formularea pe care o găsiți în amendamentul trecut de noi la cele admise. Domnul Radu, prezent la întrunirea comisiilor, ne-a precizat că în intenția dumnealui s-a gândit numai la taxa de licențiere.

În urma acestor discuții, de comun acord, între membrii celor două comisii și autorul amendamentului, el sună acum în felul următor, acum: "Taxa pentru jocurile de noroc de tip bingo, cazinouri, automate atribuitoare de câștiguri, taxa de licențiere pe anul 1998, crește de cinci ori. Această taxă se plătește o singură dată, la primirea autorizației de funcționare a acestor genuri de activități."

Vă propunem să păstrăm acest amendament în formula în care a rămas în urma discuțiilor noastre, cu deplinul acord al domnului Radu, autorul amendamentului. Deci, introducem după cuvântul "taxă" sintagma "de licențiere pe 1998 crește de cinci ori." Și, în felul acesta, între amendamentul admis de comisie inițial și amendamentul propus de dumnealui și admis în comisie acum nu există nici o contradicție și pot constitui fiecare în sine alineate ale articolului la care suntem.

Domnul Cristian Rădulescu:

Mulțumesc pentru explicație. Practic, substanța amendamentului nu se schimbă, este tot o creștere de cinci ori, acesta este fondul, se schimbă doar forma, prin această precizare.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Dumneavoastră știți că, potrivit Constituției, dacă bugetul nu se aprobă până la 31 decembrie se aplică în anul următor bugetul anului precedent. Referirea care se face în text la anul 1998 ar putea duce la concluzia că la expirarea anului, aceste taxe să nu se mai aplice. Ca atare, eu aș propune să se elimine din text referirea la anul 1998.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul ministru Rușanu, din partea inițiatorului.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Nu vă supărați, legea bugetului este lege anuală, se aplică numai la anul bugetar 1998, nu putem ca prin legea bugetului să creăm niște prevederi pentru bugetul din 1999 sau 2000. Fiind lege anuală, legea bugetului numai pentru 1998 se poate aplica. Dacă vrem să facem și pentru ceilalți ani, facem o ordonanță sau o lege specială.

Domnul Varujan Vosganian:

Domnilor,

Dar nu există nici o incompatibilitate, se aplică prevederile bugetului și în buget noi am prevăzut că se aplică numai în 1998. Deci, cum prevederile bugetului spun că nu se aplică decât în 1998, Constituția spune că aplicăm prevederile bugetului, înseamnă că în 1999 nu se aplică. E limpede!

Așadar, suntem de acord cu dumneavoastră: se vor aplica prevederile bugetului și în buget se spune că nu se aplică decât în 1998.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Cred că nu mai trebuie să facem o altă precizare: legea bugetului intră în vigoare în momentul când este publicată, produce efecte în momentul intrării în vigoare și nu are caracter retroactiv, ca orice lege, și este o lege anuală, aceasta e specificitatea.

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Noi, și în ziua de astăzi, lucrăm cu bugetul pe 1997. Deci, deși ați spus că bugetul este pe 1997, el se aplică și în 1998. De aceea v-am spus că există această posibilitate, ca atunci când, la 31 decembrie, bugetul nu este votat, să se aplice în continuare, potrivit Constituției, bugetul anului expirat, dar referirea în cuprinsul textului numai la anul 1998 poate să dea naștere la interpretări. Și cum sunt unii contabili foarte scrupuloși s-ar putea ca în anul 1999, când nu vom avea buget, aceste taxe să nu se mai perceapă.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Într-un fel, aveți dreptate, există, practica ne-a demonstrat, și situații în care bugetul nu este adoptat, în conformitate cu prevederile constituționale, în anul respectiv, cum este cazul și în acest an, lucru care, pe cale de interpretare, prin exces, s-ar putea să însemne că să nu se mai perceapă această taxă decât pentru anul 1998. Ar fi corectă o astfel de eliminare...

Încercați să argumentați!

Domnul Dan Radu Rușanu:

Taxele de licențiere, conform art. 66, sunt aprobate prin hotărârea de Guvern din 1997. Deci, sunt aprobate în această formă de acum printr-o hotărâre de Guvern. Prin legea bugetului, lege anuală, venim și le majorăm de cinci ori. La expirarea legii bugetului, revin pe hotărârea de Guvern normală.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt două probleme pentru care am vrut să intervin. În primul rând, este vorba de taxele de licență, după părerea mea, nu licențiere, că nu dăm pe nimeni afară.

Suntem de acord cu interpretarea care s-a făcut, însă cred că ar trebui să discutăm aici, pentru întreg bugetul, problema apariției exprese a anului 1998. Tocmai pentru că este bugetul pe 1998, orice referire internă la acest an poate crea probleme. Cred că domnul Vosganian a fost foarte clar în modul în care se va interpreta acest lucru. Și au fost două interpretări diferite: una, pe care a dat-o domnul Vosganian, alta, pe care a dat-o domnul președinte în prima fază a acestei discuții.

Eu cred că în acest punct, nu numai pentru acest articol, ci pentru întreg bugetul, este normal să votăm excluderea referirii la anul 1998, bugetul fiind oricum pentru acest an. Ca să nu se creeze probleme, suntem convinși că anul viitor, după experiența pe care o avem, chiar dacă nu va mai veni în mai, va veni totuși cu o oarecare întârziere, în ianuarie-februarie se va aplica. Și este ciudată poziția domnului Rușanu, ca anul acesta să se aplice niște taxe, care să fie micșorate în 1999 doar pentru faptul că Parlamentul nu a avut timp să adopte bugetul. Este absolut ciudată această poziție!

Deci, propun să tranșăm această problemă, a excluderii referii exprese la anul 1998 din buget.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul președinte Remeș.

Domnul Traian Decebal Remeș:

Fac un apel la colegii din partea majorității, trebuie să înțelegem că vom veni cu bugetul pe 1999 la timp și suntem de acord să tăiem referirea.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Corect. În condițiile acestea, supun la vot amendamentul venit din partea comisiei, cu adăugarea respectivă și cu eliminarea la care se făcea referire.

Domnul Miron Tudor Mitrea (din sală):

Scoateți 1998 din tot textul!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Nu putem să scoatem din tot textul, scoatem de aici și vom vedea mai departe.

Se adaugă sintagma "taxe de licență" și se scoate "anul 1998". Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 1 abținere.

A fost adoptat amendamentul care modifică alin. 4 și, ca ultim alineat, vine alin. 5, care era alin. 2.

Vă rog să se facă renumerotarea alineatelor în interitorul art 3. Vă rog să vă exprimați prin vot, cine este pentru renumerotare? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

S-a aprobat în unanimitate renumerotarea.

Acum, supunem la vot art. 3, care are în acest moment 5 alineate, în ansamblu.

Cine este pentru? 120 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 66 de abțineri.

Trecem la art. 4. În legătură cu acest articol, la nr. crt. 8 din raportul comisiei este un alineat nou - 1, care este amendamentul comisiei. Dacă există observații? Domnul deputat Grigoraș.

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Vă rog să observați că în anexa nr. 2, care se referă la amendamentele respinse, la nr. crt. 8, figurează un amendament propus de Grupul parlamentar PDSR, ca respins, cu motivarea că el se regăsește la nr. crt. 8 din anexa nr. 1, respectiv, amendamente admise. Prezența mea la microfon este tocmai pentru a face precizarea că, de fapt, amendamentul de la nr. 8 admis aparține Grupului parlamentar PDSR. Trebuie făcută precizarea aceasta fiindcă amendamentele nu vin din neant și aici trebuie să subliniez în mod deosebit aportul domnului profesor Florian Bercea, atât în ceea ce privește justificarea, fundamentarea acestui amendamentt, cât și punerea sa în text.

Pentru precizare, doresc să se rețină că este amendamentul Grupului parlamentar PDSR, cu motivația care se regăsește în partea dreaptă a anexei. Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul senator Marin Stelian. Conform art. 51 din regulamentul ședințelor comune, vreau să vă reamintesc, discutarea articolelor începe cu discutarea amendamentelor propuse în raportul comun, care se supun la vot prioritar. Bineînțeles că trebuie să aflăm la începutul articolului dacă cei care au avut amendamente respinse de comisie și le mențin, ca, dacă nu se adoptă amendamentul comisiei, să le punem la vot. Aveți cuvântul.

Domnul Marin Dan Stelian:

Domnule președinte,

Propun să se elimine următoarele cuvinte: "conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/1997." Fac această propunere întrucât Ordonanța nr. 30 nu a fost aprobată prin lege, în acest caz, putea să se spună: "aprobată prin Legea nr. ..." Ordonanțele de urgență, potrivit Constituției, se aprobă prin legi și nu prin Legea bugetului. Dacă trecem: "conform Ordonanței nr. 30", înseamnă că ordonanțele le aprobăm prin Legea bugetului, contrar Constituției.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul președinte Varujan Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Nu înțeleg foarte bine amendamentul domnului Marin Stelian, pentru că aici nu este vorba să aprobăm o ordonanță, ci să luăm act de consecințele aplicării unei ordonanțe. E vorba de societăți comerciale de interes local, ce sunt în contracte, să zicem, cu BERD, pentru canalizări și trebuia o anumită cotă să o aloce acestor contracte. Ei bine, dacă ele virează banii la bugetul de stat, nu vor putea fi derulate în continuare aceste activități.

În legătură cu consecințele acestei ordonanțe, să avem în vedere ca acele regii care se transformă în societăți să aibă același regim fiscal ca și regiile, și anume, să vireze către bugetele locale. Eu cred că nu are rost să facem pe această chestiune o dezbatere mai amplă, nu e vorba de aprobarea ordonanței, ci de luarea la cunoștință despre consecințele ordonanței, pentru a le reflecta în bugetul de stat.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul senator Marin Stelian, după aceea, domnul senator Oliviu Gherman.

Domnul Marin Dan Stelian:

Îmi pare rău că domnul Vosganian nu a înțeles nimic din ce am spus eu, dacă o ordonanță o trecem într-o lege, înseamnă că această ordonanță, înscrisă într-o lege, este aprobată prin această lege. Vă mulțumesc.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Am senzația că există așa, un fel de boală a repetiției, deoarece ceea ce ni se propune acum repetă momentul penibil anterior. Anume, se face o prezumție asupra faptului că această ordonanță va fi aprobată prin lege. Ce se întâmplă dacă nu va fi aprobată? Și aceasta este o chestiune care va fi adusă în fața Parlamentului. Din nou, se face prezumția că funcționează o anumită majoritate.

Deci, propunerea domnului senator Marin Stelian nu s-a referit la substanța articolului, ci la introducerea în text a acestei trimiteri la o ordonanță, care urmează procedura legală. Așadar, nu este vorba de substanța textului, dar a introduce o ordonanță care poate să-și înceteze efectele, dacă, prin lege, este respinsă, înseamnă, din nou, a face o prezumție asupra modului în care Parlamentul va vota.

Prin urmare, acesta este elementul esențial și cred că domnul senator Vosganian trebuie să reflecteze la faptul de a nu fi puși din nou într-o situație în care să ne trezim că anulăm Legea bugetului de stat, ca urmare a faptului că o ordonanță la care se face referire nu este aprobată prin lege.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule Gherman,

Întrebați-l pe domnul Florin Georgescu, legislația profitului în România, cât timp a figurat în buget ca ordonanță? Eu am o rugăminte la dumneavoastră: nu mai faceți apeluri din acestea, la experiența dumneavoastră și nu mai faceți apel la campania electorală, că nu o să mai terminăm Legea bugetului niciodată! Domnul Georgescu să se uită în proiectele Legii bugetului din 1993, 1994, 1995, să vadă câte ordonanțe figurau ca bază legală pentru lege! Ce discutăm aici, domnule Gherman? (Rumoare, vociferări.)

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnilor colegi,

Două precizări. Una, legată de intervenția domnului Grigoraș. Are dreptate, amendamentul trecut la admise a plecat de la amendamentul care se regăsește la cele respinse, propus de Grupul PDSR, făcând trimitere la ordonanță; le dăm dreptate și celor care au intervenit și cer eliminarea acestei trimiteri și vă rog să votați amendamentul admis, eliminând această trimitere la Ordonanța nr. 30. Oricum, transformarea se va face pe bază legală. Suntem de acord cu eliminarea acestei trimiteri.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Vreau să menționez faptul că vom vota amendamentul comisiei. Datorită acceptării intervenției domnului Marin Stelian, fără paranteza respectivă. Deci, comisia și-a însușit observația domnului senator.

Domnul Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

O intervenție aproape similară cu cea de la articolul anterior, și anume, să eliminăm, prima fază: "pentru anul 1998", pentru motivele pentru care am făcut-o și la articolul anterior.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă rog!

Domnul Ková cs Csaba Tiberiu:

Am vrut să intervin la articolul anterior. Deci, intervenția domnului deputat Gaspar m-a mirat de data aceasta, pentru că, sigur, recunoaștem profesionalismul domniei sale, dar de data aceasta cramponarea de apariția în text a referirii la anul 1998 este un formalism exagerat, pentru că potrivit articolului 137 din Constituție, alin.3, indiferent dacă în text scrie '98 sau nu scrie '98, dacă la 31 decembrie '98 nu există bugetul pe '99, în '99 se aplică acest text indiferent dacă se face referire la anul '98 sau nu se face. Pentru că textul constituțional spune că acesta se aplică în continuare bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat ale anului precedent până la adoptarea noilor bugete. Deci, este o formalizare absolut excesivă, pentru că pe acest text din Constituție se bazează această prelungire, indiferent dacă se referă la anul '98 sau nu se referă.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana(HD):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu am vrut să intervin și după ce domnul deputat Partal a luat cuvântul, tocmai pentru a face această precizare.

V-aș ruga să aveți în vedere art.27 din Legea 72 privind finanțele publice în România. Citez: "Dacă Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puțin trei zile înainte de expirarea exercițiului bugetar", fac o paranteză, care în România corespunde anului calendaristic, "Guvernul îndeplinește sarcinile ce-i revin și aplică în continuare prevederile", atenție, "bugetelor precedente, până la adoptarea noilor bugete". Un moment! Bugetul este cel pe care-l vedeți dumneavoastră în partea cu cifre, cu sume și cu anexe, pe câtă vreme legea pe care o adoptăm noi, partea descriptivă, partea scrisă, este cea care se referă în conținutul ei și la ceea ce avem acolo în sinteză, în capitole, în articole, în alineate și așa mai departe. V-aș ruga să aveți în vedere că ceea ce în partea care aprobă structura părții de venituri și a părții de cheltuieli reglementează în timp delimitat ceea ce este înscris acolo. Și, iată, dacă ne gândim să modificăm Legea finanțelor publice, va trebui să facem aceste precizări: ce înțelegem prin buget și ce înțelegem prin Legea anuală a bugetului, de aprobare a bugetului. Or, domnul Gaspar tocmai la aceasta s-a referit, că, dacă nu facem aceste precizări, sigur că ne oprim la 31 decembrie cu reglementarea care o dăm acum.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnilor colegi,

Eu cred că trebuie să trecem la votare.

Domnul Miron Tudor Mitrea și Domnuul Florin Georgescu (din sală):

Dreptul la replică.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Nu știu, nu pot să mă hotărăsc cui să-i dau cuvântul, domnului Florin Georgescu sau domnului Mitrea...

(Domnul Florin Georgescu se îndreaptă spre microfon).

Văd că ați rezolvat în mod solomonic situația.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu solicit cuvântul.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă dau la amândoi, dar nu știam mai întâi cui.

Domnul Florin Georgescu:

Domnilor președinți de ședință,

Domnilor colegi,

Sunt suplimentare și inutile aceste referiri în textul Legii bugetului referitoare la acte normative, pentru că la Anexa 4, aflată în această lucrare care ne-a fost înaintată, anexă la proiectul Legii bugetului, sunt prevăzute actele normative care reglementează diferite tipuri de impozite, taxe, amenzi, sancțiuni și așa mai departe.

De altfel, în cuprinsul acestei legi, domnule Varujan Vosganian, sigur, sunt lucruri mai de specialitate, am impresia că dumneavoastră mai mult vorbiți de ele decât să citiți despre ele sau să cunoașteți, asta-i treaba dumneavoastră (Aplauze din partea stângă a sălii), se precizează că Ordonanța Guvernului de urgență 30 din '97 a fost aprobată prin Legea 207, deci este o precizare redundandă, n-are nici un fel de relevanță. Dar, după aceea, în bunul obicei al Guvernului Ciorbea, care semna o ordonanță "Victor Ciorbea" și, după două săptămâni, o semna "Ciorbea Victor" (Domnul Gheorghe Cristea vociferează în sală), s-a modificat Ordonanța 30, domnule coleg Cristea, prin Ordonanța 88, care și ea la rândul ei a fost aprobată prin Legea nr.44. Deci, nu sunt lucruri care să necesite această precizare în textul legii și suntem de acord cu ceea ce a propus aici domnul președinte al comisiei din Cameră, domnul Remeș. Mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Mitrea, după care domnul deputat Cristea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Colegul meu, Florin Georgescu, și cu mine aveam intervenții la puncte diferite.

Eu vroiam să-i atrag atenția domnului secretar Csaba că la articolul anterior, în timpul discuției referitoare la anul 1998, au fost două interpretări diferite date de două logici diferite, logica juriștilor, care au spus cum a spus domnia sa, și logica economiștilor, care au spus prin domnul Rușanu și domnul Varujan că, dacă se face precizarea, bugetul aplicat în 1999 va fi fără articolele în care se face precizarea la an. Deci, propunerea noastră, pentru eliminarea referirii anului 1998, a fost tocmai pentru a scuti discuții în cadrul corpului contabililor, dacă se aplică sau nu, a economiștilor.

Mai mult, pentru colegii care au spus că eu trag de timp, eu am făcut propunerea la articolul anterior să se elimine definitiv din text referirea la 1998, lucru pe care ați refuzat să-l supuneți la vot. De unde, sunt obligat să fac aceeași propunere la fiecare articol în care apare anul și sunt convins că atât comisia, cât și plenul, la fel cum o dată au fost de acord cu o logică, vor fi de acord cu aceeași logică la fiecare articol.

Deci, avem două soluții: ori supuneți acum la vot să eliminăm definitiv referirea la anul 1998 din text sau vom supune la vot și vom aproba acest lucru la fiecare articol în parte, ca la articolul precedent. Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul ministru Sassu și, după aceea, domnul Cristea.

Domnul Alexandru Sassu:

Din punctul de vedere al inițiatorului, această referire la 1998 suntem de acord s-o scoatem. Ori de câte ori este o referire la aplicarea bugetului la articolul respectiv numai pentru 1998.

Pe de altă parte, textul referitor la Ordonanța 30 este corect, trebuie scos, nu este nici un fel de problemă.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Deci, trecem la vot, domnilor.

Supun la vot, în conformitate cu...

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Vă rog frumos, am solicitat mai de mult.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule Cristea, vreau să vă asupresc pe dumneavoastră. Poftiți la microfon.

Domnul Gheorghe Cristea:

Eu vroiam să rog colegii de la PDSR să se informeze și, în speță, pe domnul fost ministru de finanțe, să-i spună colegului domn senator că ordonanța e deja aprobată, că e deja lege, ca să nu mai arunce pietre pe care să-i cheme în ajutor să le scoată pe ceilalți colegi tot de la partid.

Și aș vrea să mai spun un lucru. Sigur, eu sunt aproape înduioșat de grija dumneavoastră față de contabilii care nu știu în instituțiile bugetare unde lucrează de-o viață că, dacă s-a încheiat anul și nu s-a aprobat bugetul, se aprobă bugetul în continuare...

Domnul Miron Tudor Mitrea și domnul Florin Georgescu (din sală):

Se aplică.

Domnul Gheorghe Cristea:

Se aplică, mă scuzați, domnule deputat, se aplică în continuare cu termene, cu nivele de aplicare, cu procente, pentru investiții atât, pentru salarii atât. Oamenii aceștia știu foarte bine. Iar trimiterea la acest an 1998 sigur că poate să lipsească, dar dacă este acolo, ca rigoare este bună, stimați colegi.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Precizările au fost foarte importante, dar cred că le repetăm.

Doamnelor și domnilor,

Supunem la vot:

Amendamentul comisiei, care este alin. 1 al art. 4, deci alineat nou, unde se elimină anul 1998 și ceea ce există în paranteză, deoarece aceste două amendamente sau aceste două propuneri au fost însușite de către comisie. Deci, amendamentul comisiei însușit de către inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Alin.1 al art.4 a fost adoptat.

La art.4, alin.2 devine conținutul articolului 4. Dacă există observații din partea plenului? Nu există observații nici din partea inițiatorului sau a comisiei. Supun la vot alin.2 al art.4, așa cum este el în proiectul de buget.

Vă rog să votați. Vă rog să numărați cine este pentru. Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Mulțumesc.

Abțineri? 16 abțineri.

Art.4 în ansamblul.

Vă rog să vă exprimați prin vot. Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt. Mulțumesc.

Abțineri? 41 de abțineri. Mulțumesc.

Art.4 a fost adoptat.

Art.5 îl votăm în ansamblu, dacă nu sunt...

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Trebuie discutat pe alineate, cinci cu unu, cinci cu doi etc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Deci, alin.1. În legătură cu alin.1 dacă sunt observații? Domnul senator Marin Stelian. Art.5, alin.1.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Solicit cuvântul pe o chestiune de procedură.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, procedură, doamnă, vă rog.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule vicepreședinte,

În calitatea pe care o aveți de președinte pentru această ședință, vă rugăm frumos ca să faceți precizarea, înainte de a trece la dezbaterea și mai ales la votul asupra acestui articol, că în acest moment votul va fi de principiu, astfel încât, ulterior dezbaterilor noastre și amendamentelor însușite, desigur, de membrii Guvernului, vom putea modifica cifrele care sunt cuprinse în art.nr.5. Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Acesta e uzajul obișnuit al dezbaterilor bugetare. O să procedăm ca atare.

Vă rog. Domnul senator Marin Stelian.

Domnul Marin Stelian:

Domnule președinte,

Am luat cuvântul, cu toate că sunt de acord cu amendamentul propus. Eu vreau să spun câteva cuvinte legat de acest alineat, care practic reprezintă o sinteză a cheltuielilor bugetului de stat pe 1998.

În primul rând, vreau să precizez, așa cum a reieșit și din dezbaterile generale, în cheltuielile totale nu sunt incluse resursele financiare necesare susținerii măsurilor prevăzute în programul de guvernare. De altfel, acest lucru ne-a fost confirmat de ministrul agriculturii, domnul Dinu Gavrilescu, în discuțiile purtate în cadrul comisiilor reunite. Ne-a spus clar că, pentru realizarea programului de guvernare, îi trebuie anumite sume pe destinații, respectiv un minim de cca.806 miliarde.

În al doilea rând, voi face referiri la cheltuielile de personal. Dacă ne uităm la alin.4, au fost acceptate unele amendamente, respectiv exceptarea Ministerului Învățământului de la încadrarea numărului de personal cu începere de la 1 mai, respectiv de reducere a numărului de personal, așa cum se prcedează la majoritatea activităților - sănătate, cultură, știință; și un alt amendament acceptat, datorită întârzierilor în prezentarea bugetului de către Guvern, este că data de 1 mai nu mai este operabilă și am modificat data de 1 mai în 1 iunie, respectiv data aplicării reducerilor de personal.

Cu toate aceste amendamente, cheltuielile totale au rămas aceleași, deși alin.4 a fost avut în vedere la determinarea cheltuielilor de personal.

Tot la cheltuieli de personal, vreau să vă precizez dumneavoastră că indexările aplicate personalului bugetar în 1998, cuprinse în bugetul prezentat de executiv, reprezintă 17,4% și nu 60% din rata inflației proiectată de 45%. Cum a determinat Guvernul această indexare de 17,4%? Foarte simplu! A făcut un nou indicator, respectiv creșterea prețurilor medii pe 1998 raportat la decembrie 1997 și a rezultat 29%. 60% aplicat la 29% reprezintă exact 17,4%. Deci, nu se acoperă 60% din creșterea prețurilor, ci numai cca.sub 40%, cu toate că această inflație, după părerea mea, datorită impulsurilor introduse de la 1 ianuarie - majorări de TVA, accize, majorarea barbară a prețurilor la combustibilii lichizi, dublarea prțeurilor la energie electrică, și ați văzut: servicii poștale, CFR, poate să urmeze noi majorări de prețuri după același principiu aplicat la energie, respectiv corelarea prețurilor la gaze naturale și altele, mă uit din zi în zi că apare câte o surpriză legată de majorarea prețurilor din inițiativa Guvernului.

O altă problemă pe care vreau s-o ridic...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule senator,

Cu tot respectul, doresc să vă referiți la articol, dezbateri generale nu mai au loc.

Domnul Marin Stelian:

Mă refer numai la acest alineat. M-am referit la cheltuieli de personal de la pct.1, lit.a).

Vreau să mă refer la art.1, lit.g), respectiv sume prevăzute în bugetul de stat ca rezerve, din care fondul la dispoziția Guvernului constituit din vărsăminte din privatizare: 3.500 de miliarde.

Domnilor,

Dacă ne uităm la art.3 parcă... nu, la art.2 alin.6, spune așa: "Vărsăminte din privatizare pentru constituirea fondului la dispoziția Guvernului în sumă de 5.891,3 miliarde. (I se spune ceva din sală).

V-am înțeles. Să știți că am citit foarte bine și Legea bugetului și Programul de guvernare.

Pun întrebarea: de ce vărsămintele la fondul la dispoziția Guvernului din sumele obținute din valorificarea activelor și acțiunilor societăților cu capital de stat sunt de 5.891 de miliarde, iar la cheltuieli 3.500 de miliarde?

O altă întrebare pe care mi-o pun eu: de ce 3.500 de miliarde se includ în fondul de rezervă, deci fără nici o destinație către economia reală? Dacă această destinație o va avea în vedere Guvernul, de ce să nu se reflecte și în bugat? Să-l facem mai transparent.

Oare, mă întreb eu, includerea acestei sume ca fond de rezervă nu are destinație să acopere eventualele nerealizări de venituri?

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule...

Domnul Marin Stelian:

Să aibă ca destinație încadrarea în deficitul proiectat?

Domnule președinte,

Între o pagină și alta, noi avem două sume cu aceeași titulatură.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Eu sunt de acord cu dumneavoastră, domnule senator...

Domnul Marin Stelian:

Și întreabă oricine...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule senator,

În afara faptului că am un respect deosebit pentru competența dumneavoastră profesională și sunt convins că faceți aprecieri pertinente, în interesul dezbaterii vă rog să ne referim la articol și, dacă aveți amendamente, eu m-am uitat, nu sunt amendamente.

Domnul Marin Stelian:

Numai la acest alineat mă refer, domnule președinte. Numai la acest alineat.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă rog. Vă rog.

Domnul Marin Stelian:

Suntem la discuții acum.

Domnule președinte,

Eu înțeleg preocuparea Guvernului pentru utilizarea acestor sume din privatizare în scopul consumului guvernamental. De altfel, ni s-a arătat. Găsim sume din vărsămintele acelea la fondul la dispoziția Guvernului, dar le regăsim în bugetul Ministerului Industriei și Comerțului pentru 498,3 miliarde, sume destinate acoperirii cheltuielilor cu închiderea de mine, găsim vreo 1.600-700 de miliarde în bugetul Ministerului Finanțelor, ca sume destinate acoperirii dobânzilor la datoria publică. Întreb eu dacă acesta mai este un fond la dispoziția Guvernului. Ca să votez în cunoștință de cauză acest alineat, aș vrea să cunosc și eu ce sume au fost obținute din privatizare în anul 1997 și pe primele luni din 1998...

Domnul Iuliu Vida (din sală):

Pe 1996.

Domnul Marin Stelian:

'97 și primele patru luni din 1998.

Vreau să cunosc și eu destinația acestor sume, a sumelor încasate de FPS și a sumelor încasate de bugetul de stat. Fără aceste cunoștințe, nu pot să votez acest punct.

O altă referire, și vă rog să mă scuzați că... (vociferări). Vă ascult și eu pe dumneavoastră. Mă uit la pct.2 - cheltuieli de capital: 4.647,5 miliarde de lei.

Domnilor,

Dacă ne uităm la deficitul bugetar de aproape 13 mii de miliarde, înseamnă că numai o mică parte din deficitul bugetar se reflectă în cheltuieli de capital, în cheltuieli de investiții, cca.40%. Ce înseamnă asta? Ne împrumutăm pentru a acoperi deficitul bugetar, dar ne împrumutăm pentru consum, în loc să ne împrumutăm pentru investiții.

Am auzit un domn deputat mai zilele trecute de moștenirea grea.

Domnilor,

De ce n-ați continuat să păstrați acea moștenire de la Guvernul Văcăroiu, ca deficitul bugetar să se reflecte în cheltuieli de investiții? În investiții care să producă efecte economice și, prin efectele economice, să putem să rambursăm datoria acumulată pentru finanțarea deficitului bugetar. Asta era moștenirea pe care trebuia s-o păstrați. Deci, ne împrumutăm în "avantajul" generațiilor viitoare, care vor trebui să suporte aceste împrumuturi din noi impozitări.

Știu că mi se va răspunde: "Domnule, mai avem niște transferuri pentru investițiile la bugetele locale", le cunosc care sunt. Și eu aș da răspunsul că nu toate cheltuielile de capital sunt în investiții...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule senator,

Vă rog foarte mult să găsiți o posibilitate să sintetizați și să încheiați ceea ce aveți de spus.

Domnul Marin Stelian:

Vă deranjează cumva...?

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Nu mă deranjează, domnule senator. Vă rog chiar, nu vă întrerup, vă rog să mă scuzați pentru întrerupere, dar m-am uitat și eu în buget și în proiectul de buget, chestia cu moștenirea, nu știu, n-am găsit-o.

Domnul Marin Stelian:

Domnule,

Credeți că pe mine nu mă zgârâie pe creier când l-aud pe domnul Cristea vorbind de buget? Mă zgârâie! (Aplauze în partea stângă a sălii).

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Atunci, protejați-vă, domnule!

Domnul Marin Stelian:

Așa cum am arătat, mi se va răspunde că sunt multe cheltuieli, adică transferuri pentru investiții la bugetele locale. Dar, domnilor, și din cheltuielile de capital sunt multe dotări cu autoturisme, cu calculatoare care le folosim drept mașini de scris și alte cheltuieli de investiții la administrația publică centrală.

Vă mulțumesc, dacă v-am deranjat, domnule președinte, dar v-aș ruga mult să mi se respecte și mie statutul de senator, ca să pot să iau cuvântul la această tribună. Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule senator,

Dacă cumva prin intervențiile mele v-am ofensat, vă cer scuze.

Trecem la vot.

Deci, la art.5, alin.1 s-a făcut o propunere, suntem de acord. Este o propunere de a vota de principiu alin.1, în forma însă amendată de către comisie, la care, pe parcurs, să putem la sfârșitul bugetului să ne reîntoarcem să-l votăm, dacă se vor opera modificări.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Am o întrebare.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, doamnă deputat. Ceea ce ați propus dumneavoastră se votează în acest moment. Ați fost adineauri la microfon, doamnă și... Vă rog poftiți.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Este cu totul altceva.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

A, cu totul altceva? Față de o doamnă, nu pot să amintesc în timpul votului cum se...

Doamna Viorica Afrăsintei:

E o chestiune de specialitate, deși eu nu sunt în specialitate, domnule ministru. L-am ruga pe domnul ministru Dăianu să ne explice care este și unde se găsește diferența între suma prevăzută la art.2, pe care noi am votat-o de altfel, "Vărsăminte din privatizare pentru constituirea fondurilor la dispoziția Guvernului de 5.891,3 miliarde lei", iar la art.5, Cap.I, lit.g, "Fondul la dispoziția Guvernului constituit din vărsăminte de privatizare" numai de 3.500.000. Rugăm pe domnul ministru să ne explice unde se regăsește această diferență.

Și, de asemenea, punctul de vedere al domniei sale în ceea ce privește intervenția domnului Marin Stelian. Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule ministru,

Vă rog să răspundeți la întrebarea care a fost pusă în legătură cu capitolele de buget.

Domnul Daniel Dăianu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă mulțumesc pentru această posibilitate de a oferi unele explicații, care de fapt reiau nu ceea ce de fapt a constituit dezbaterea din prima zi.

Observațiile domnului senator Marin Stelian de fapt revin la inima discuțiilor din prima zi.

De ce există această diferență? Pentru că, după cum se poate sesiza după o citire atentă a structurii bugetului și așa cum de fapt se precizează și în raportul care acompaniază textul de lege, utilizările sunt, în primul rând, o bună parte a acoperirii cheltuielilor cu dobândă ca efect al recapitalizării Băncii Agricole, deci este vorba despre o sumă de cca.1.800 de miliarde de lei, este capitolul care este bine conturat, deci, la cheltuielile cu dobânzi, iar acolo se include, desigur, și efectul recapitalizării celor două bănci, deci Banca Agricolă și Bancorex. Sigur că putem să discutăm asupra pertinenței recapitalizării, dar acestea sunt datele în momentul de față. Deci, la cheltuielile cu dobânzi este cuprinsă suma de circa 1.800 de miliarde de lei, după care, sigur că, așa cum se precizează în structura bugetului, cele 3.500 de miliarde de lei reprezintă mai mult de jumătate din fondul aflat la dispoziția Guvernului.

Acele cheltuieli, însă, se cuvine, și așa sunt și gândite, să fie arondate unor programe, unor programe care vor fi supuse atenției cabinetului de către ministere. Deci, este vorba despre Ministerul Industriei, despre Ministerul Agriculturii. Aceasta este explicația.

O altă întrebare s-a referit la indexare. Da, noi am calculat indexarea folosind inflația medie a anului 1998 în raport cu decembrie 1997, la care s-a aplicat coeficientul de 60%.

Doamna deputat, deci, întrebarea dumneavoastră s-a referit numai la cheltuielile de privatizare, da?

Doamna Afrăsinei Viorica (din sală):

Da.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Supunem la vot art. 5 alin. 1, în amendarea propusă de către comisie, cu mențiunea că vom putea reveni asupra acestui alineat, dacă pe parcursul votării vor interveni modificări în capitolele componente.

Deci, amendamentul comisiei, susținut de inițiator, art. 5 alin. 1.

Cine este pentru? 120 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 75 de voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Alin. 1 a fost adoptat, cu mențiunea pe care am făcut-o, că vom putea reveni.

Art. 5 alin. 2, nu sunt amendamente nici din partea comisiei. Dacă sunt din partea plenului? Nici respinse nu sunt. Vă rog să-l votați.

Alin. 2 art. 5. Vă rog.

Cine este pentru? 123 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 61 de voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

A fost adoptat.

Alin. 3 art. 5. Nu există amendamente din partea comisiei, nici amendamente respinse. Dacă există observații? Nu există observații.

Cine este pentru alin. 3 art. 5? Vă rog să votați.

Majoritatea.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Mulțumesc. Alin. 3 art. 5 a fost adoptat.

Alin. 4. La alin. 4 există, de asemenea, un amendament din partea comisiei și două amendamente respinse.

Domnul deputat Grigoraș.

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar PDSR propune eliminarea ultimei părți din acest alineat, respectiv textul:"Prevederile Ordonanței Guvernului nr. 32 din 1998 privind organizara cabinetului demnitarului din administrația publică centrală nu se aplică în anul 1998".

Acest amendament figurează și în Anexa nr. 2, la amendamente respinse. Noi înțelegem că ordonanța respectivă a fost și greșită și inoportună, dar nu înțelegem de ce se încearcă amânarea aplicării acesteia prin Legea bugetului, care are cu totul și cu totul alt rol. Guvernul cred că ar fi trebuit și în această situație să vină cu un act normativ de același rang, prin care să propună anularea, amânarea și așa mai departe.

Eu cred că atunci când el a fost elaborat, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 32, s-au avut în vedere absolut toate implicațiile, inclusiv cele de ordin bugetar. Singura explicație, care derivă și din introducerea de către Executiv a textului respectiv în proiectul Legii bugetului, ar fi doar aceea că scopul acestei ordonanțe, respectiv al organizării cabinetului deminitarului din administrația publică centrală, este cu totul altul decât cel declarat prin ordonanța respectivă.

Pe de altă parte, motivarea din anexa referitoare la amendamentele respinse, cum că prin proiectul de Lege a bugetului de stat s-a prevăzut numai neaplicarea în anul 1998 a acestor prevederi, urmând ca prin legea de aprobare sau de respingere Parlamentul să se pronunțe, este, de asemenea, fragilă. Fiindcă, mai ales în condițiile în care nevoia de reglementare este foarte mare, nu înțelegem de ce Executivul emite ordonanțe, ceea ce presupune un timp extraordinar de mult din activitatea Executivului, pe care ulterior nu le aplică, și vine cu un alt act normativ, la care, de asemenea, se consumă... sau pentru a cărui elaborare, de asemenea, se consumă timp extraordinar de mult, prin care se anulează actul normativ inițial.

Din aceste motive, credem că prevederea respectivă nu are ce căuta în alineatul respectiv, și noi vă propunem să fie eliminată.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Marin Dan Stelian.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule președinte,

Susțin și eu amendamentul colegului meu, mai ales că ordonanța nu a fost aprobată prin lege. Deci, nu putem să facem referire la o ordonanță care n-a fost aplicată prin lege și, în al doilea rând, ordonanța s-a aplicat: primul-ministru și-a angajat 13 consilieri cu grad de ministru, deci, un nou cabinet, format numai dintr-un partid, miniștrii și-au angajat consilieri, secretari generali și tot ce au vrut. Deci, ea s-a aplicat și se aplică. La județe, prefecții, subprefecții și-au angajat consilieri. Deci, se aplică, nu putem să spunem că nu se aplică, deși nu a fost aprobată prin lege.

A fost aprobat - și îl susțin - amendamentul cu privire la exceptarea învățământului de la reducerea de personal, cu începere de la 1 mai, și la amânarea reducerilor de personal, respectiv, încadrarea numărului maxim de posturi de la 1 mai la 1 iunie, ca urmare a trecerii timpului. Noi am solicitat foarte mult să nu se afecteze personalul din sănătate - și dacă ne uităm, aici este ponderea reducerilor, din cultură, de la știință, dacă ne uităm ce reducere avem la Academie, de la Curtea de Conturi (vedeți că avem o reducere de 201 persoane, față de personalul finanțat în luna decembrie), așa rezultă dintr-o anexă dată de Ministerul Finanțelor. Probabil că se urmărește slăbirea acestui organ suprem de control financiar din economie.

De altfel, vedem care este intenția actualei puteri, de slăbire a acestui organ, de eliminare a controlului Curții de Conturi de la operațiunile de privatizare, de la operațiunile care... după mine, corupția este în floare, operațiuni - multe apărute în presă - la care nu s-a mai sesizat din oficiu Parchetul General, cum se sesizează din oficiu în alte probleme.

Deci, domnilor, am făcut reduceri anul trecut la învățământ, la sănătate, la cultură - de 10% - operăm aceeași reducere și anul ăsta - tot de 10%. În schimb, dacă ne uităm la Guvern, își majorează personalul cu 89 de persoane, chipurile pentru Consiliul pentru reformă, la care în decembrie finanțarea personalului era făcută de la Guvern. Menținem personalul de la Guvern din decembrie, care includea și Consiliul pentru reformă, bineînțeles reducem la armată și majorăm la alții, care nu fac altceva decât să nu se implice în economie. Așa cum ne place să spunem, statul nu se implică în economie. De ce mai ținem ministere, domnilor? Ministerul Industriei, Ministerul Reformei, de ce mai ținem Ministerul Agriculturii, Ministerul Turismului și alte ministere, dacă nu se implică sub nici o formă în economie?

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Doamna deputat Andronescu.

Am o rugăminte pentru cei care intervin, vă rog să faceți intervențiile cât se poate de la obiect.

Vă rog.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnilor președinți,

Domnule ministru,

Aș vrea mai întâi să-mi permiteți să mulțumesc celor două comisii pentru buget ale Senatului și Camerei Deputaților pentru înțelegerea pe care au avut-o atunci când au aprobat amendamentul propus de Comisia pentru învățământ, amendament care este cuprins în alin. 4.

O dată cu mulțumirile mele, vreau să vă adresez rugămintea, dumneavoastră și plenului celor două Camere, să acceptați schimbarea în alineat a acestui amendament, de poziție, schimbarea de poziție - și anume el să fie înscris după fraza care îi urmează, fără nici un fel de modificare în conținut.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Mitrea, după care o să întreb comisia dacă este de acord cu această manipulare a textului.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Întreaga problemă a personalului bugetar este imoral tratată în buget prin faptul că la sănătate, învățământ, mă rog, mai ales la sănătate se reduc posturi, în timp ce la Guvern, la Parlament, se măresc posturile, deci, acest lucru este evident.

Ceea ce mi se pare ciudat este apariția la acest amendament a Ordonanței nr.32 și vreau să pun un pic problemele altfel, susținând eliminarea acestui text. În momentul în care presa, opinia publică, s-a sesizat de imoralitatea acestei Ordonanțe nr.32, Guvernul Ciorbea a afirmat:"O vom retrage, vom renunța la ea" . Nu numai că nu s-a retras ordonanța, dar ea a rămas cumva ascunsă, așa, opiniei publice.

Apariția ei aici, sub această formă, îmi creează convingerea că ceea ce am spus - nu eu, ci partidul nostru, - în momentul în care ea a apărut, este adevărat.

Ea trebuie aplicată atunci când se apropie alegerile. Deci, dumneavoastră vreți, prin această Ordonanță nr.32, să creați un corp electoral partidelor pe care le reprezentanți, în anul în care vor avea loc alegerile. Deci în anul 1998 ea poate să nu se aplice, dar ea trebuie să se aplice obligatoriu în anul în care vom merge la alegeri. De aceea, cred că trebuie eliminat acest articol, iar Guvernul are sarcina, pentru că s-a angajat, să anuleze această ordonanță de urgență, așa cum opinia publică i-a cerut ca și partidele din opoziție.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Comisia? Pentru a da răspuns la cele două solicitări, în primul rând, la solicitarea doamnei deputat Andronescu, și după aceea la...

Domnul Decebal Traian Remeș:

Amendamentul propus de Grupul PDSR și trecut de noi la "respinse"...

Din sală:

Mai tare...

Domnul Decebal Traian Remeș:

.... amendamentul care a fost respins, cel propus de Grupul PDSR, comisia sau comisiile propun să rămână la amendamente respinse. Subliniez faptul că o parte dintre colegii de la PDSR și-au adus contnribuția la formulara amendamentului așa cum este el trecut la cele admise, subliniind și susținând și amendamentul venit de la Comisia pentru învățământ.

Suntem de acord cu deplasarea frazei respective, cea subliniată, oriunde în corpul acestui alineat și vă propunem, pentru că în textul inițial apărea data de "1 mai", noi am dus-o la "1 iunie", dar suntem într-o întârziere destul de mare și propunem modificarea datei pentru respectarea de către ordonatorii principali de credite a numărului maxim de posturi, la "1 iulie".

Nu mai este posibil ca ei să respecte această prevedere la 1 iunie, dată fiind întârzierea în care ne aflăm cu dezbaterea bugetului.

Deci, în loc de "1 iunie", cum apare în amendament, să apară "1 iulie", iar fraza subliniată:"Această prevedere nu se aplică pentru personalul din învățământ" să fie introdusă înainte de fraza: "Prevederile Ordonanței Guvernului......" și așa mai departe.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Trecem la vot. Cred că observația aceasta nu are nici un fel de obiecție din partea inițiatorului, cu "1 iulie"? Da?

Inițiatorul, în legătură cu "1 iulie" nu are nici o observație, da? De acord.

Deci, domnilor, supunem la vot.

Art. 5 alin. 4 în amendarea propusă de către comisie. Comisia solicită "1 iulie", în loc de "1 iunie" și este de acord cu propunerea doamnei deputat Andronescu, să se mute: "Această prevedere nu se aplică pentru personalul din învățământ" la sfârșitul paragrafului, da?

Amendamentul de eliminare se supune votului după ce aprobăm acest amendament, că altfel nu putem să eliminăm ceva din ceva ce nu există, adică ce n-a fost votat.

Deci, amendamentul comisiei, cu modificările respective.

Cine este pentru? Da. Majoritate. Mulțumesc.

Împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Mulțumesc.

Acum supunem la vot amendamentul propus de domnul deputat Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea (din sală):

Care este părarea inițiatorului despre eliminare?

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Dacă inițiatorul n-ar fi de acord ar veni și ar spune. Poftiți, domnule ministru.

Inițiatorul? Vă mențineți textul inițial?

Domnule ministru, vă mențineți textul, da? Mențineți textul comisiei?

Sunteți de acord să nu eliminăm?

Doamna deputat, veți primi răspunsul. Se poate!

Domnul Daniel Dăianu:

Dacă-mi permiteți să răspund la aceasta și să spun ceea ce gândesc eu.

Lucrurile stau așa: eu sunt de acord că nu este oportună suplimentarea personalului, deci, cabinetului demnitarului. (Aplauze în grupul PDSR). Sunt de acord cu acest lucru. Dacă-mi permiteți să termin. Însă, pentru că așa cum este formulată această prevedere ea spune cam așa: că după adoptarea Legii bugetului va intra în funcțiune. Deci, dacă eliminăm această prevedere - s-ar putea să greșesc - dar eu așa citesc în momentul de față alterarea acestui paragraf dacă se elimină coada, înseamnă că imediat după adoptarea Legii bugetului se poate aplica, pentru că ar presupune ca Guvernul să revină asupra hotărârii, în timp ce dacă rămâne, dacă rămâne, ea are mai multă eficacitate, pentru că este emasculată prevederea pentru anul 1998, rămânând ca Guvernul să-și revadă această reglementare.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Deci, mai binele e dușmanul binelui.

Eu totuși sunt obligat să supun la vot solicitarea venită din partea domnului deputat Mitrea, de eliminare a acestei fraze din amendamentul comisiei.

Vreau să vă spun că ea nu a fost acceptată nici de comisie, nici de inițiator.

Vă rog, cine este pentru? Vă rog să numărați, domnilor secretari!

71 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 117 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Mulțumesc.

Amendamentul nu a fost acceptat.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Dar cvorum există?

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Există cvorumul de ședință. Nu vă faceți nici un fel de griji.... Lasă, nu mai trebuie să explic, că domnul Gavra știe.

Alin. 5 al art. 5. Dacă există amendamente din partea comisiei?

Există un amendament din partea comisiei, pe care îl susține comisia acest amendament. Dacă există observații din partea Parlamentului? Nu există. Inițiatorul este de acord cu amendamentul comisiei.

Supun la vot. Cine este pentru amendamentul comisiei?

Vă rog să votați. Art. 5 alin. 5, amendamentul comisiei.

125 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 40 de abțineri.

Din sală:

Dar repede mai numărați!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Nu, mă scuzați, 61 de abțineri.

Mulțumesc.

Alin. 6 de la art. 5. Există observații? Nu există observații.

Alin. 6, textul inițiatorului. Observații? Nu sunt. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru? Majoritate.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 25 de abțineri.

Alin. 7. Avem observații? Nu există observații nici din partea comisiei, nici din partea plenului, nici amendamente respinse.

Alin. 7 de la art. 5. Vă rog.

Cine este pentru? Majoritatea.

Împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri.

Mulțumesc.

Art. 5 în integralitatea sa, cu specificația că alin. 1 poate fi revizuit.

Cine este pentru? Vă rog să votați. 126 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 57 de voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Mulțumesc.

Articolul a fost adoptat.

Art.6 alin. 1. Dacă există observații și amendamente din partea comiei? Nu există.

La alin. 1, vă rog. Domnul deputat Popa. Este un amendament respins din partea comisiei.

Domnul Neculai Popa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aș vrea să vă spun, în primul rând, că fac parte din Grupul parlamentar independent, nu așa cum spunea zilele trecute domnul ministru Dăianu, Grupul parlamentar nealiniat. Probabil că dânsul vrea să ne alinieze pe la NATO sau în altă parte...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat,

Sunt obligat să vă întrerup. Îmi pare foarte rău, după cunoștințele mele nici în regulamentul Senatului, nici în regulamentul Camerei Deputaților nu este un grup independent. Dumneavoastră sunteți un deputat independent.

Vă rog. Mă scuzați, dar....!

Domnul Nicole Popa:

Mulțumesc pentru observație, domnule președinte.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă rog.

Domnul Neculai Popa:

Eu aș vrea să vă spun că în ritmul în care am început discutarea bugetului nu vom ajunge să-l terminăm nici în data de 1 iulie, nu sâmbătă și duminică, așa cum a propus domnul senator Frunda. De fapt, dânsul a făcut-o în scop electoral, numai să ne țină...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat, vă rog să reveniți la propunerea dumneavoastră.

Domnul Neculai Popa:

Deci, amendamentul pe care eu l-am propus la acest articol este de a diminua cheltuielile cu 22 de miliarde de lei, și am propus această diminuare de la Camera Deputaților, pentru a susține anumite acțiuni și programe din cele două județe, Harghita și Covasna, mă refer în primul rând, la construcția de biserici și întreținera lor și la întreținerea școlilor din aceste județe, pentru că vreau să vă spun - și opoziția și puterea s-au deplasat în aceste două județe, au promis marea cu sarea, dar a rămas exact ca la început, fără nici o finalitate.

Din acest punct de vedere, sigur, aș vrea să menționez aici că singura acțiune care a fost finalizată a fost aceea a ziarului "Adevărul", care a solicitat prescpriție publică, în care foarte multă lume a donat sume mari de bani pentru susținerea acestor programe. În rest, nu am văzut în bugetul de stat pe 1998 nici o prevedere prin care să susținem sau să finalizăm o promisiune pe care am făcut-o, atât opoziția, cât și puterea, mai ales că domnul prim-ministru Radu Vasile nu de mult a și fost în cele două județe și a promis susținere guvernamentală și financiară, bineînțeles, pentru a mai lămuri câteva probleme din aceste județe.

Deci, de aceea vă propun diminuarea sumei de 22 miliarde lei de la Camera Deputaților, deci în loc de 272 miliarde lei, numai 250 miliarde lei.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Comisia, după care inițiatorul. La alin. 3. Domnul președinte Remeș.

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnului coleg Popa i-am precizat și în discuțiile din comisii și o spun și aici, forul în care suntem întruniți astăzi nu are competență privind aprobarea bugetului Camerei. Fiecare Cameră își aprobă în plen separat propriul buget. Camera Deputaților și-a aprobat bugetul cu 272 miliarde lei, acesta rămâne aici, așa cum noi nu vom modifica bugetul Senatului.

Comisia nu a aprobat acest amendament și vă rugăm să fiți de acord și dumneavoastră cu respingerea lui.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Mitrea.

Imediat, domnule deputat. Imediat... (Domnul deputat Petre Țurlea solicită, din sală, cuvântul). Vă rog frumos să nu mă apostrofați, pentru că s-ar putea să mă intimidez și chiar să nu văd partea aceea. Vă rog.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Sigur că domnul deputat Remeș are oarecum dreptate, însă aici suntem într-un plen al Camerei Deputaților și Senatului și dacă am vrea să modificăm acest articol, am găsi soluțiile procedurale să le modificăm.

De fapt, astăzi suntem într-o situație destul de ciudată: 83 de colegi de-ai noștri sunt în diferite acțiuni, între care majoritatea nu prea sunt acțiuni interne, sunt acțiuni externe și n-ar fi, cred, o nenorocire dacă am reduce cheltuielile de la Camera Deputaților cu 22 miliarde lei, dacă ele ar fi, așa cum se propune în amendament, expres trimise, sau, mă rog, rezervate pentru sprijinirea învățământului și bisericii române din Harghita și Covasna.

Deci, cred că nu trebuie să ne ascundem sub procedura, potrivit căreia Camera Deputaților sau Senatul își aprobă singure bugetele și n-avem ce face.

Există proceduri - noi suntem Camera Deputaților și Senatul - și putem să armonizăm bugetul propriu cu bugetul de stat.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Țurlea, după care am să dau cuvântul inițiatorului.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ca reprezentant al românilor, deci, cei direct afectați de acest amendament, din Harghita și Covasna în Parlament, vreau să susțin în fața domniilor voastre, cu niște argumente, propunerea colegului nostru.

Ideea că e bătut în cuie bugetul aprobat deja de către Camera Deputaților nu cred eu că este valabilă. S-ar putea acorda un anumit timp, deci, să amânăm votarea acestui amendament, între timp Camera Deputaților să se întrunească și să ia o hotărâre în sensul cerut de amendamentul respectiv.

Solicit Camerei Deputaților, deci, aprobarea acestei modificări, prin renunțarea - dau și sursa respectivă - prin renunțarea la o parte, măcar, din plimbările fără rost făcute în străinătate și ne putem pune întrebarea, doamnelor și domnilor colegi, mă adresez în special colegilor noștri de la Camera Deputaților, ne putem pune întrebarea: ce este mai important pentru națiunea română? Pentru că legea trebuie să satisfacă în primul rând ceea ce este mai important pentru națiunea română. Mai important este salvarea învățământului și a bisericii românești din aceste două zone vitregite - Harghita și Covasna, și nu plimbările fără rost, cel mai adesea, făcute, în fiecare lună, de unii colegi ai noștri, cum este ilustrul deputat Rădulescu Zoner.

Cum traducem în final, cum traducem în practică acele sentimente patriotice, pe care toți le afirmați, toți membrii acestui Parlament, dacă nu le traducem prin astfel de măsuri, pentru sprijinirea românilor, acolo unde ei se află în dificultate?

Și, în final, vreau să vă spun un lucru la care ar trebui să meditați: toate partidele românești, toate organizațiile județene din Harghita și Covasna ale partidelor românești sunt de acord pentru susținerea românilor în acest sens, ca cel propus în amendamentul respectiv, pentru susținerea românilor de acolo prin bugetul de stat. Deci, uitați-vă, întrebați aceste organizații ale dumneavoastră, și de la majoritate, și din opoziție, din cele două județe, înainte de a vota ceva care-i afectează, întrebați-i și pe cei de acolo: ce vor?

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Marton Arpad...

După aceea, era înaintea dumneavoastră...

N-am o atenție distributivă. Este problema mea.

Domnul Marton Arpad:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Am ridicat mâna când s-a folosit această sintagmă de "...cele două județe vitregite". Da, într-adevăr, a pus punctul pe i domnul deputat Țurlea. Aceste două județe sunt vitregite de 8 ani de zile, pentru că se creează o psihoză în jurul acestora. Ca atare, vă rog să confruntați cifric și să mă combateți dacă nu este adevărat că an de an, de la bugetul statului, aceste două județe primesc procentual mai puțin decât le-ar reveni, tocmai din cauză că sunt tratate ca "niște județe - dușmani ai națiunii", expresie folosită de domnul Țurlea, deși în aceste două județe locuiesc și români care sunt vitregiți de aceste măsuri.

Vă rog să confruntați pentru aceste două județe - polul frigului din țară - ce sumă primesc tocmai pentru compensarea încălzirii din buget și să vedeți dacă sunt în concordanță cu situația faptică din cele două județe.

Și să vă mai spun că domnul Țurlea a fost acolo când s-a vorbit, într-adevăr, de aceste lucruri față de domnul prim-ministru, care a constatat că, într-adevăr, pentru rezolvarea situației românilor și a maghiarilor din aceste județe, este necesară, în primul rând, rezolvarea problemelor economice din aceste două județe.

Deci, dacă vreți să ajutați românii și maghiarii din cele două județe, atunci noi susținem, într-adevăr, că aceste două județe..., de fapt s-a și lansat ideea să existe un program special pentru aceste două județe, pentru a remonta situația lor defavorabilă de 8 ani de zile, atunci, într-adevăr, vom susține aceste amendamente și ar fi bine să le susțineți și dumneavoastră. Pentru că nu numai noi, ci și reprezentanții românilor din aceste județe la discuții, inclusiv domnul primar prezent la discuțiile respective, toți au spus că trebuie să fie susținută solicitarea consiliului județean de mărire a fondurilor pentru Județul Covasna. Eu vorbesc de Județul Covasna. Însă, într-adevăr, discuția respectivă trebuie să fie făcută la capitolul respectiv și la anexele care reglementează aceste venituri.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Gaspar... A!

Atunci, domnul Șerban și apoi domnul Năstase... (Comentarii în sală). De fapt, eu v-am rugat să stabiliți unul dintre dumneavoastră.

Domnul Adrian Năstase, după care domnul deputat George Șerban, de la Partidul Democrat.

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Aș vrea să susțin în numele grupului nostru parlamentar acest amendament.

Rațiunile sunt determinate și de vizita pe care un număr de parlamentari din grupul nostru politic și din alte grupuri politice din Camera Deputaților au efectuat-o în județele Harghita și Covasna.

Sigur că problema se va pune de unde să vină fondurile necesare pentru obiectivele fixate prin acest amendament și cred că este corect din partea noastră, în măsura în care, în mod evident, cheltuielile de capital nu vor putea fi capitalizate în sumă totală până la sfârșitul anului, acum, când vedem foarte bine, s-au scurs deja 5 luni din acest an, eu cred că nu va fi o problemă, din punct de vedere tehnic, ca mâine, în Biroul permanent și luni în ședința Camerei Deputaților, să acceptăm o astfel de modificare în bugetul nostru, în bugetul Camerei Deputaților, iar suma respectivă, de 22 miliarde lei să o transferăm pentru obiectivele de învățământ expuse de către domnul deputat de Alba, pe care noi îl susținem în acest demers.

Rațiuni suplimentare sunt legate de faptul că, așa cum am văzut cu toții, condițiile de învățământ pentru învățarea limbii române, în special, în aceste județe, sunt foarte dificile. Sigur că, în plan local, resursele sunt greu de adunat, uneori pentru învățarea limbii române ar fi nevoie de investiții mai mari, pe care pe plan local unii dintre responsabilii respectivi au declarat că nu le au la dispoziție, deci, sursele respective.

De aceea, vrem să susținem acest amendament. Apelăm la înțelegerea tuturor colegilor. Nu este vorba de o operațiune demagogică. Este vorba, aș spune, de o operațiune firească, care nu afectează nici funcționarea Camerei Deputaților, repet, în condițiile în care cheltuielile respective, în mod inevitabil, vor putea să fie deduse din acest buget care-și începe execuția cu 5 luni întârziere.

De aceea, vă rog să fiți de acord, domnilor președinți, ca această chestiune să fie tranșată, după ce Camera Deputaților va putea să se pronunțe luni, în legătură cu propriul său buget, printr-o modificare pe care, fără îndoială, numai ea are autoritatea să o decidă.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul George Șerban de la Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Urmează domnul deputat Antal Istvan, de la Grupul parlamentar U.D.M.R.

Domnul George M. Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu sunt de acord cu toate argumentele care s-au adus aici în ceea ce privește sprijinirea celor două județe.

Voiam să spun că mă alătur întru totul ideii exprimate de Grupul parlamentar P.D.S.R., prin vocea domnului deputat Miron Mitrea, că nu este nici locul și nici momentul de a vota și de a dezbate această problemă aici.

Iată că gentilețea de a-i da cuvântul domnului deputat Adrian Năstase m-a condus la următoarea concluzie: că, după ce domnul deputat Miron Mitrea a exprimat foarte clar un punct de vedere, la o simplă ochiadă aruncată spre loja presei, dintr-o dată a făcut ca această atitudine să se modifice cumva.

Eu vă rog să aveți în vedere faptul că această atitudine exprimată de domnul Miron Mitrea este limpede, este regulamentară, ea presupune o evaluare corectă a acestei situații. De altfel, Grupul parlamentar P.D. propune 22,5 miliarde lei să se acorde acestor județe, dar este o chestiune care trebuie discutată în Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase (din sală):

Sunt de acord.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dreptul la replică!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă pot citi, domnule Mitrea, care sunt condițiile în care se acordă drept la replică, dar nimic din ceea ce s-a spus nu cred că vă îndreptățește. Nu vi-l acord.

Domnul Antal Istvan:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Desigur, propunerea este binevenită și noi - reprezentanții legitimi ai județului și cei aleși în Parlamentul României, susținem cauza ca să fie sumele suplimentate pentru județ, în primul rând. Și, aș dori să vă aplecați asupra Anexei nr.6 și să vedeți acolo, la ultimul alineat, vis-a-vis de H.G. nr. 577, cele două județe cu ce sumă figurează? Și am dori ca aceste discuții, la care s-au referit și colegii noștri de la Partidul Democrat, să fie abordate în cunoștință de cauză. Deci, dacă sunt necesare 22 miliarde lei numai pentru cele susținute de domnul deputat Țurlea, în cazul în care tot Județul Harghita are 27 miliarde lei pentru investiții, la un moment dat, când sunt pregătite documentații pentru peste 60 miliarde lei, și are la dispoziție pentru programul Guvernului de pietruire a drumurilor 2,5 miliarde lei și Județul Covasna 1,5 miliarde lei, cele mai mici sume prevăzute la acest capitol, atunci noi vă rugăm ca să reluăm aceste discuții și, într-adevăr, conștienți de faptul că cele două județe trebuie sprijinite, în general, la toate capitolele, să abordăm în așa fel problemele încât, consiliile județene, care sunt abilitate pentru a corela întreaga activitate în județ, să dispună, într-adevăr, de acele sume de care au nevoie și care au fost justificate prin toate documentele depuse la momentul oportun. Pentru că noi, în cazul sprijinirii minorităților naționale, unde ar mai trebui să fie acordate cel puțin 100 miliarde lei ca solicitările lor să fie satisfăcute, o să avem și noi amendamentele noastre și am considera de bun augur ca aceste discuții, într-adevăr, să aibă loc împreună și cu domnul ministru al Finanțelor și cu toți factorii interesați și cei care sunt, într-adevăr, în măsură să stabilească aceste sume în mod absolut corect și ca sumele să ajungă acolo, ca întreaga viață socio-economică din cele două județe să fie sprijinită și să aibă o șansă toți locuitorii județului, utilizând aceste sume date și preluate de la bugetul statului.

Deci, revin la propunerea mea: nu este cazul să tranșăm acum. Necesită niște discuții în modul cel mai corect și să vedem la toate capitolele, nu numai la un singur caz, când populismul și demagogia se pare că au întrecut logica și înțelegerea necesară.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Gaspar, în calitate de chestor al Camerei Deputaților. Ne interesează și punctul de vedere...

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Constituția României consacră principiul autonomiei financiare a celor două Camere, lucru care este tradus prin faptul că fiecare Cameră la propunerea Biroului Permanent își aprobă bugetul propriu. Acest buget este transmis apoi Guvernului, pentru a-l integra în bugetul de stat.

Față de amendamentele care s-au făcut aici, domnule președinte, din punct de vedere tehnic, vă propun să se procedeze în felul următor: Secretariatul general al Camerei Deputaților să prezinte în ședința de Birou permanent de mâine o evaluare asupra modului în care, din volumul de cheltuieli de capital, ce lucrări s-au realizat, ce sume mai sunt disponibile și ce lucrări mai sunt de executat până la 31 decembrie 1998 și în ce stadiu se găsesc.

În funcție de această evaluare, Biroul permanent să convoace o jumătate de oră, înainte de ședința comună a celor două Camere, numai Camera Deputaților în plen, pentru a statua dacă se poate modifica, în ce cuantum și, după aceea, să se facă operațiile necesare, atât în plafonul general, în ceea ce privește bugetul Camerei, cât și în defalcarea lui, potrivit Anexei 3/3.

Suntem întru totul de acord, sigur, dar acest lucru se va putea vedea numai mâine, după ce vom face toată această evaluare, și cu propunerea care a fost făcută de Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da. Vă mulțumesc foarte mult.

Îmi permiteți să vorbesc și în calitate de senator...

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Vorbiți de la tribună!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mă refer la o chestiune generală, stimată doamnă, și în calitate de senator. Deci, eu conduc ședința în calitate de senator, și pe urmă de vicepreședinte și de președinte de ședință.

Cred că Senatul României are a obiecta a se proceda altfel decât propune domnul deputat Gaspar, pentru că, gândiți-vă, am putea ajunge la o situație de nedorit, în care plenul Parlamentului să modifice una din legile cu referire la Senat, chiar bugetul, și ținând cont de raportul numeric dintre deputați și senatori, întotdeauna dreptatea ar fi de partea unora, ceea ce este împotriva Constituției.

Cred că propunerea cea mai bună este propunerea domnului deputat Gaspar.

Dacă domnul Miron Mitrea dorește să aducă o completare, îl invit la microfon.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Am crezut că vorbiți în calitate de senator!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Două probleme vreau să precizez: în primul rând, îmi pare rău că domnul George Șerban îmi face procese de intenție. Eu îl respect pe domnia sa și nu cred că pot eu să cunosc eu mai bine decât domnia sa ceea ce gândește.

Punctul meu de vedere, de fapt, a fost acela de a susține amendamentul colegului Neculai Popa - deputat independent, în numele meu personal și al grupului parlamentar, și am fost susținut și de liderul grupului în această direcție și nu înțeleg foarte bine procesul de intenție.

Al doilea lucru pe care voiam să-l menționez este că cele două intervenții ale colegilor din Grupul parlamentar U.D.M.R. sunt corecte, probabil, dar nu au nimic de-a face cu amendamentul în sine. Amendamentul în sine se referă doar la majorarea sumelor pentru învățământul din cele două județe. N-are nimic de-a face amendamentul nici cu drumurile, nici cu investițiile, de care eu sunt convins că sunt necesare și le vom discuta cu multă plăcere în momentul în care va veni rândul loc în discuția de la buget.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Deci, dacă-mi permiteți...

Doamna deputat Andronescu.

Din propunerile făcute, înseamnă că n-o să votăm astăzi alin. 1 și alin. 3. Putem să votăm celelalte alineate și votul de ansamblul, după ședința Biroului Permanent al Camerei Deputaților.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Domnule ministru,

Vă rog să-mi permiteți să susțin amendamentul depus de colegul nostru, de domnul Popa, ca un cunoscător de școală, încercând să vă aduc următoarele argumente: învățământul în aceste două județe necesită cheltuieli întrucâtva mai mari decât în restul județelor, având în vedere modul în care se desfășoară și m-aș referi la cheltuielile cu manuale și la cheltuielile privind normarea personalului didactic. De asemenea, aș mai aduce un argument în susținerea acestui amendament, legat de numărul mare de posturi vacante în învățământ în aceste două județe, fapt ce ar necesita alocarea unor fonduri suplimentare către școală, spre cele două județe, ca ea să intre într-o situație de normalitate.

Cât privește modalitatea de aprobare, sigur, susțin punctul de vedere exprimat aici de domnul vicepreședinte Năstase.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

La acest punct n-o să mai permit luări de cuvânt, pentru că s-a găsit soluția și este o soluție care privește deja Biroul permanent și Camera Deputaților.

Trecem la art. 6 alin. 2. Cheltuielile pentru Senat sunt în sumă de 102,8 miliarde lei. Există observații? Nu există observații. Nu există amendamente. Vă supun la vot. Deci, alin. 2 art. 6. Vă rog să votați...

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Sunt 7 abțineri.

Alineatul 2 al art. 6 a fost adoptat.

Alineatul 4. Nu sunt observații. Dacă nu sunt observații, supun la vot alin. 4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Vă mulțumesc.

Abțineri? Vă mulțumesc. Un singur vot...

Alineatul 4 a fost adoptat.

Alineatul 5. Dacă sunt observații? Nu sunt. Vă rog.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Sunt 5 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog numărați abținerile. Sunt 11 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat.

Articolul 6 alin. 6. Dacă sunt amendamente? Nu sunt amendamente nici din partea inițiatorului, nici din partea comisiei. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru? Majoritate. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Sunt 4 voturi împotivă.

Abțineri? Sunt 5 abțineri. Vă mulțumesc.

Alineatul 7 art. 6. Nu sunt observații, nu sunt amendamente. Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Sunt 6 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 4 abțineri.

Cu majoritate de vouri, alin. 7 a fost adoptat.

Alineatul 8. Deci, este un amendament al comisiei.

Domnul deputat Gaspar.

Deci, la art. 7 alin. 8, este amendamentul comisiei. La nr.crt. 14, alin. 8, pct. 6.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, dar eu vreau să vă spun că amendamentul este al domnului deputat Valeriu Stoica, nu este amendamentul comisiei.

Domnule președinte,

Dacă o să vă uitați pe nota de fundamentare a bugetului, care însoțește proiectul de lege, această notă este semnată și de domnul Valeriu Stoica. Consider că la data când s-a discutat bugetul în Guvern, domnul ministru Valeriu Stoica putea să propună toate aceste modificări. Dânsul vine acum, probabil că această calitate de deputat l-a inspirat, și propune niște amendamente în legătură cu care am serioase obiecțiuni.

În primul rând, la motivarea pe care o dau cele două comisii sesizate în fond, se spune așa: "... Se admite amendamentul, pentru corelare cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 11/1997". Ordonanța nr. 11/1997 se referă la acordarea unor facilități agenților economici din domeniul transporturilor, la scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe, uzate fizic sau moral, neamortizate integral. Deci, nu știu ce legătură...

Domnule președinte,

Vreau să vă spun că parlamentarii n-au și sarcină să colaționeze..., noi facem și colaționarea, noi o facem..., dar, deocamdată, eu vreau să vă spun pe ce se motivează.

O a doua problemă pe care vreau s-o pun în discuție: dacă prin Legea bugetului se poate modifica o lege de regim? Adică, prin această lege se propune să se aducă unele modificări Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Deci, domnule președinte, după ce s-a întâmplat cu justiția ce s-a întâmplat, în urma modificării Legii de organizare judecătorească și când știți prea bine ce competențe și-a luat ministrul justiției, acum se vine ca cele două instituții - Curtea Supremă de Justiție și Parchetul, Ministerul Public - mai precis, să fie oarecum trecute și din punct de vedere financiar sub îndrumarea directă a ministrului justiției.

Eu am să vă reamintesc, de pildă,... ca să vă dați seama de afirmația pe care-am făcut-o, cam ce competențe are Consiliul Superior al Magistraturii: propune Președintelui României, la recomandarea ministrului justiției, numirea în funcție a președinților, vicepreședinților Curții Supreme de Justiție...", "propune Președintelui, la recomandarea ministrului justiției numirea în funcție a judecătorilor...", deci, tot ce poate să se întâmple în justiția românească, nu se poate face decât sub autoritatea directă a ministrului justiției.

Iar acum, pentru că era vorba de niște taxe, care erau realizate din taxele judiciare de timbru, taxele de timbru pentru activitatea notarială, precum și din impozitul pe onorarii de avocați acestea, potrivit legii erau prevăzute în mod distinct în bugetele fiecărei instituții; adică, ele erau prevăzute în bugetul Ministerului Justiției într-un procent de 85%, distinct în bugetul Curții Supreme de Justiție în procent de 10% distinct, în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Public de 5%.

Deci, toate veniturile realizate din aceste taxe se făceau venit la bugetul de stat, iar Ministerul Finanțelor după aceea, cuprindea distinct, în aceste cote în bugetele fiecărei autorități.

Ce se vrea acum? Ca toate aceste sume să fie prevăzute în bugetul Ministerul Justiției, urmând ca Ministerul Justiției, pe urmă, să le repartizeze, fără să se facă mențiune că se repartizează în aceleași cote, așa cum sunt stabilite prin lege, ci se vor face cum să spun, o parte din veniturile încasate vor fi repartizate către cele trei instituții.

Domnule președinte,

Eu vă propun, ca aceste alineate de la 6 - 8, și ca să nu mai intervin și la 6 - 10, să fie votate, supuse votului, exact în forma în care au venit de la Guvern.

Eu am înțeles, sigur, de ce Comisia pentru buget, finanțe și bănci, cel puțin de la Cameră, a acceptat cu foarte mare ușurință aceste amendamente. Sigur, cum domnul Valeriu Stoica este prim-vicepreședinte al P.N.L.-ului, domnul Remeș este și dânsul membru al P.N.L.-ului și președintele comisiei, și atunci nu a putut să renunțe sau să facă o oarecare opoziție în legătură cu aceste amendamente.

Deci, în primul rând, să ni se spună de către comisie și inițiator dacă prin Legea bugetului se poate modifica o lege de regim, și, în al doilea rând, vă rog să se rețină, că propun ca aceste texte să fie supuse votului în forma prezentată de Guvern.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Din partea comisiei domnul președinte Remeș.

Domnul Traian Decebal Remeș:

În primul rând, să facem corectarea de rigoare: este vorba de Ordonanța nr. 11/1998, cum de fapt apare în textul amendamentului.

A doua oară fac precizarea că deputatul Valeriu Stoica nu a fost în fața celor două comisii pentru a susține acest amendament. Au fost alți colegi de la Ministerul Justiției.

În al treilea rând, fac precizarea că nimic nu fac la comisie din supușenie de partid. Mi-e străin și mie și partidului un asemenea mod de comportare. (Aplauze din partea stângă.)

Și, în al patrulea rând, vreau să spun că Ordonanța nr. 11/1998, susținută atunci de ministrul justiției, în persoană, a fost aprobată la comisie de către toată lumea, fără voturi împotrivă. Și dacă nu mă înșel, a trecut și prin Camera Deputaților.

La aceste amendamente nu am avut voturi împotrivă, indiferent de apartenența politică a colegilor din cele două comisii.

V-am ruga să dați vot pentru amendamentul propus, că nu face decât să reia și să respecte o hotărâre a noastră, anterioară, adoptată prin vot.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Frunda.

Domnul Gheorghe Frunda:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi parlamentari,

Doresc să intervin, pentru că susținerile arătate de domnul deputat Gaspar prezintă, dintr-un punct de vedere partinic, atribuțiile ministrului Justiției și ale Consiliului Superior al Magistraturii. Adică, este fără doar și poate un câștig al democrației și al statului de drept, în care ne aflăm la ora actuală, că acest organ superior, Consiliul Superior al Magistraturii, poate aduce niște decizii care asigură independența Justiției. Printre multele căi care blocau independența Justiției era și aservirea din punct de vedere financiar al Justiției față de Guvern, de Ministerul Finanțelor.

Niciodată, și asta o știu miniștrii Justiției, ai Partidului Democrației Socialiste, care sunt în sală, că niciodată Ministerul Justiției și organele judecătorești n-au avut banii necesari unei activități real independente. Prin propunerea comisiei se vrea tocmai acest lucru: a se asigura independența Justiției prin asigurarea fondurilor necesare unei activități independente.

Cum existența unei Justiții independente, neaservită politic este, în primul rând, un obiectiv al Opoziției, pe mine mă surprinde propunerea domnului deputat. Eu susțin, cu toată convingerea și toată fermitatea, propunerea comisiilor de specialitate adoptată în ședințele reunite, și dacă am înțeles, fără nici un vot împotrivă, care nu servesc interesul nici unui ministru, al unei persoane, oricare ar fi ministrul Justiției, ci asigură puțină stabilitate pentru un stat de drept.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase (din sală):

Solicit dreptul la replică, în numele partidului pe care îl reprezint.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat Năstase, doriți drept la replică în numele partidului?

Dumneavoastră ați condus de nenumărate ori, domnule vicepreședinte, aceste ședințe.

Domnul Adrian Năstase (din sală):

Domnule președinte,

Vă rog să-mi dați cuvântul pentru partidul pe care îl reprezint în acest Parlament pentru a face o rectificare.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Atunci, vă rog, aveți cuvântul pentru rectificare.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Domnul senator Frunda a folosit un alt nume pentru partidul pe care îl reprezint în Parlament, împreună cu colegii mei. Dânsul probabil că a tradus greșit dintr-o altă limbă numele acestui partid.

Vreau să folosesc acest prilej pentru a mai sprijini o dată amendamentul domnului deputat Popa.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă.)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul vicepreședinte, senator Ionescu Quintus.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Folosesc un drept la replică. Nu pentru că s-ar fi pronunțat greșit titlul partidului, al cărui președinte sunt, ci pentru că m-a surprins intervenția colegului, față de care am o deosebită apreciere, cu mari posibilități procedurale, folosind ca argument faptul că ministrul Justiției și președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci al Camerei sunt membri ai Partidului Național Liberal.

Eu mă bucur că membrii noștri îndeplinesc asemenea înalte funcții, dar aceasta nu înseamnă că dacă aparțin unui partid sau altuia nu pot să-și facă datoria, nu față de partid, ci față de instituțiile pe care le servesc.

Mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu știu că bugetul se construiește pe baza actelor normative în vigoare. Vreau să vă spun că Ordonanța nr. 11/1998 se află în fază de mediere. Deci, noi nu putem introduce în buget niște probleme pe baza doar a unor proiecte de legi. S-ar putea ca această ordonanță să nu treacă. Eu am cerut următorul lucru, domnule președinte: să se respecte prevederile art. 25 și 26 din Legea nr. 146, care a fost votată acum 7 luni. Nu înțeleg ce s-a întâmplat în această perioadă de 7 luni, încât ministrul Justiției, acum, să adune toate taxele, iar pe urmă să le distribuie cum vrea. Scrie în lege așa: "Sumele realizate din încasarea taxelor prevăzute de prezenta lege constituie venituri la bugetul de stat și se cuprind distinct în bugetul de venituri și cheltuieli la Ministerul Justiției într-o cotă de 85%, de 10% în cel al Curții Supreme de Justiție și de 5% în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Public".

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Eu am rugămintea la domnii parlamentari când intervin, să intervină o singură dată, la un singur articol, așa cum este regulamentul.

Domnul senator Dumitrașcu.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnilor,

Acest amendament, propus de domnul deputat Valeriu Stoica, are, fără îndoială, niște dimensiuni care pot fi cuantificate. Eu nu pot să votez ceva înainte de a fi cuantificat. Trăim într-o perioadă în care totul se măsoară. De pildă, adepții susținerii acestui amendament ar putea mai întâi să spună aici, cam la ce sumă s-ar fixa aceste venituri din taxe judiciare de timbru taxe pentru activitate notarială ș.a.m.d., când mă gândesc, la urma urmei, care sunt cheltuielile, care sunt veniturile care sunt taxele pe care le plătesc atât cabinetele respective, notariale, cât și onorariile avocaților. Ar fi extraordinar de interesant ca, înainte de a vota într-un fel sau altul, să știm cam care ar fi această sumă. Aceasta este prima problemă.

A doua ține, fără îndoială, de elementara supunere către lege, anume că nu putem include, cum s-a spus înainte, o ordonanță nevotată ca bază a unei legi pe care o votăm acum. Aceasta dă falsitate întregii legi, întregului buget. Acesta este al doilea lucru.

Și, al treilea lucru, permiteți-mi să nu fac abstracție, că fac parte totuși dintr-o anume orientare politică. Prin forța lucrurilor, șeful partidului meu politic, despre care am făcut lucrarea de doctorat, era jurist și a fost de trei ori ministru al Justiției. Prin forța lucrurilor, am studiat care erau puterile și care erau limitele.

Domnilor,

Chiar sub guvern național-țărănesc, puterile lui Grigore Iunian erau cu ceva mai mult de jumătate decât puterile domnului ministru liberal dintr-un guvern de nuanță național-țărănist-creștin-democrat de astăzi. Repet, pe jumătate. Ceea ce mă duce cu gândul, dacă mai țin eu minte istoria pe care o studiez în fiecare zi, că o concentrare excesivă de putere, de funcții și de bani în mâna unui singur om, ale cărui ambiții nu eu le-am putut citi în psihologia domniei sale, ci oamenii de specialitate, care au publicat rândul trecut un tablou psihologic al domniei sale, aceste trăsături îl îndeamnă spre un regim de dictatură pe care dacă nu l-ar instaura, l-ar sprijini, măcar.

Permiteți-mi să propun respingerea acestui amendament, fie și numai din iubire excesivă pentru democrație și din teamă excesivă față de dictatură.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă.)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Permiteți-mi să respectăm programul. Nu avem decât o singură oră de pauză, nu, domnule Mitrea?

Este ora 13,00. La ora 14,00 fix reluăm dezbaterile în plen.

Vă rog foarte mult să fim punctuali.

*

După pauză

Ședința a început la ora 14,30.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Reluăm lucrările ședinței.

Vă reamintesc că ne aflăm la art. 6, paragraful 8.

Invit doamnele și domnii senatori și deputați să ia loc în sală.

Deci, era vorba despre alin. 8 de la art. 6.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Stoica este? Da.

Domnule deputat Stoica, în calitatea dumneavoastră de deputat, vă aparține tribuna să vă susțineți amendamentul.

Domnul Valeriu Stoica:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Este nevoie să susțin amendamentul, înțeleg, pentru că au existat unele neînțelegeri legate de acest amendament.

Mai întâi, trebuie spus că amendamentul se bazează pe un text care a fost adoptat atât de Camera Deputaților, cât și de către Senat. Un text dintr-o ordonanță simplă, care a fost adoptată în vacanța parlamentară precedentă. Aceste două texte au fost votate, de către Senat și de Camera Deputaților, în aceeași formă. Ele nu au fost în nici un fel modificate de Cameră sau de Senat. Așa stând lucrurile, nici Comisia de mediere, despre care am fost informat că a fost chiar astăzi în ședință de lucru și care a examinat aceste două probleme, nu a avut ce să modifice la aceste două texte. Textele pot fi verificate. Au fost adoptate de către Senat și de către Cameră, în aceeași formulă. Așa stând lucrurile, amendamentul propus la textul Legii bugetului se întemeiază pe aceste două texte dintr-un act normativ, pe care tot Parlamentul l-a adoptat.

Iată de ce este nevoie de o corelare, aș zice eu, imperativă, obligatorie, pentru a exista concordanța necesară între ceea ce Parlamentul a hotărât anterior și ceea ce Parlamentul urmează să hotărască astăzi. Din acest punct de vedere, mi se pare că lucrurile sunt clare.

Am înțeles, însă, că această chestiune, care este pur tehnică, și care nu are nici o semnificație politică, a fost, în mod regretabil, speculată în mod politic. Această chestiune a fost privită ca o modalitate de concentrare a puterii în mâna ministrului de Justiție. Nu văd care este legătura între cele două idei.

Astăzi nu se discută Legea de organizare judecătorească. Dacă s-ar fi discutat această lege, aș fi avut posibilitatea să răspund și să arăt că, față de puterea dumneavoastră, puterea mea este neînsemnată, și mă simt mai puternic ca deputat decât ca ministru al Justiției, și mă bucur că sunt deputat. Fără doar și poate, fiți liniștiți, dacă există o oarecare impaciență, mă voi întoarce printre dumneavoastră, poate mai repede decât credeți. În orice caz, știu că unii dintre dumneavoastră se străduiesc să mă aducă în mijlocul Parlamentului mai repede. Îmi face plăcere să fiu aici, dar, deocamdată, cât timp exercit funcția de ministru al Justiției, sunt obligat să susțin amendamentul pe care l-am făcut în calitate de deputat, întrucât, repet, este vorba de o corelare necesară între două acte normative.

În plus, din punct de vedere tehnic, amendamentul pe care l-am făcut se justifică. Este vorba de o chestiune foarte simplă. Este vorba de sumele care sunt adunate din taxele de timbru. Și cum aceste sume, adunate din taxele de timbru, sunt evidențiate într-un cont special la Ministerul Finanțelor, cu privire la care ministrul de Justiție dispune, este normal, este firesc ca acest amendament să fie făcut în Legea bugetului.

Rugămintea mea este să acceptați amendamentul așa cum a fost însușit de către comisiile reunite de buget și finanțe ale Parlamentului.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul vicepreședinte, senator Oliviu Gherman, la microfon.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Mărturisesc că îmi vine foarte greu să intru în contrapartidă cu o pledoarie a unui distins jurist și avocat. Este vorba de domnul ministru Stoica. Precizez că, din păcate, pledoaria domniei sale nu are suport legislativ.

În primul rând, bănuiesc că dacă acest amendament a fost făcut înaintea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, dacă e vorba de finalizarea, astăzi, într-o comisie de mediere, a două texte care sunt identice, aceasta nici măcar în acest moment nu înseamnă că există o lege adoptată în acest domeniu. Precizez că legea este adoptată după promulgarea ei de către președinte și nu avem nici un drept să facem o supoziție asupra mersului constituțional al legii.

Nu mă voi referi la aspectele de fond. Mă voi referi, însă, la aspectele, deci, intru într-o zonă mai minată decât cea referitoare la fondul problemei. Procedural, noi, în principiu, nu avem dreptul să votăm o componentă a bugetului care nu se bazează pe o lege existentă. Desigur, o infinitate de bune intenții nu se pot transforma spontan, într-o realitate. Prin urmare, nu avem dreptul principial să presupunem, să facem presupuneri asupra mersului în continuare a acestui proiect de lege.

Prin urmare, repet, supunerea în discuție a unui amendament care nu are suport legal, în conformitate cu prevederile constituționale și cu prevederile Legii bugetului de stat, este în afara procedurii obișnuite.

Regret că nu am fost mai elocvent în proba pe care am adus-o, dar cred că aici nu este o chestiune de elocvență, ci de respectarea elementară a procedurilor legale.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul senator Kozsokar Gabor.

Domnul Kozsokar Gabor:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Într-adevăr, se discută o chestiune de drept. Și colegul Oliviu Gherman a vorbit, adineauri, că se susține ceva fără un fundament legislativ. Dar, chiar și susținerea dumnealui, îmi pare rău că trebuie să spun aceasta, este fără nici un fundament legislativ, lipsit de orice temei juridic.

Ne referim, de fapt, la finalul articolului, în forma redactată de cele două comisii de buget-finanțe, unde se face trimitere, se vorbește și de o ordonanță, nr. 11. Dar, vă rog să observați în text: trimiterea se referă la Legea nr. 146/1997, modificată și completată prin Ordonanța nr. 11.

Indiferent în ce formă va fi adoptată Ordonanța nr. 11, după mediere sau chiar după conciliere - dacă vom ajunge acolo - în Camerele reunite, noi vorbim de Legea nr. 146, așa cum a fost sau cum va fi, în final, modificată prin Ordonanța nr. 11.

Cealaltă chestiune de drept se găsește în art. 114 din Constituție, care dă dreptul Parlamentului ca printr-o lege de abilitare să-i permită Guvernului să emită o ordonanță în domeniile stabilite prin legea de abilitare. Aceste ordonanțe, odată emise, intră în vigoare și au putere de lege până când nu sunt respinse prin lege.

Dacă ordonanța este în vigoare, în speța noastră, articolele din Legea nr. 146, modificate prin Ordonanța nr. 11, sunt în vigoare. Bugetul trebuie să țină seama de acestea, astăzi. Noi, astăzi, adoptăm acest text din Legea bugetului de stat. Trebuie să ținem seama de acestea.

Dacă Ordonanța nr. 11 va suferi modificări, în final vor fi aplicate acele texte din Legea nr. 146 care au fost modificate și în forma în care au fost modificate prin ordonanța respectivă. Deci nu este absolut nici o greșeală în textul așa cum el a fost formulat.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Aș avea o rugăminte. Eu cred că lucrurile sunt clare. Trebuie să tranșăm prin vot, pentru că este vorba de interpretarea unui text care este deja aprobat.

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Nu sunt chiar așa de clare pe cât s-ar părea.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat,

Lăsați-mă pe mine să conduc ședința. Dumneavoastră vă dau cuvântul să vă exprimați punctul de vedere.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul senator Kozsokar a mers cu raționamentul foarte bine, până la un anumit punct, după care a abandonat acest raționament și a trecut pe partea de a susține amendamentul, însă fără să observe că, totuși, amendamentul - așa cum este propus - se deosebește față de art. 25 și 26, astfel cum ele figurează în Legea nr. 146.

Domnule președinte,

Pentru că și domnul ministru a spus că lucrurile trebuie să fie foarte clare, eu mai repet câteva din lucrurile pe care le-am spus mai devreme, pentru că dânsul nu a fost aici. Deci, Ordonanța nr. 11, publicată la data de 29 ianuarie 1998, a modificat și completat câteva texte din Legea nr. 146. Toate aceste texte nu fac nici un fel de referire la art. 25 și art. 26.

Art. 25 și art. 26 din Legea nr. 146 au apărut ca modificate ca urmare a unor amendamente care s-au introdus la Camera Deputaților. Întrucât legea a fost remisă după aceea și Senatului, au apărut niște divergențe care - așa cum este normal - au fost supuse Comisiei de mediere.

În momentul de față, chiar dacă Comisiile de mediere s-au pronunțat, dumneavoastră cunoașteți că, potrivit procedurilor parlamentare, rapoartele comisiilor de mediere trebuiesc dezbătute în fiecare Cameră. Nu este exclus, și vedeți că în ultima vreme apar aceste situații destul de des, ca, totuși, la un moment dat, să se ajungă cu textele în divergență chiar în plenul celor două Camere. Nu este exclus ca, în final, legea să fie atacată la Curtea Constituțională. Ba, mai mult, președintele să remită legea spre aprobare. Deci, noi nu putem vota în momentul în care discutăm acest proiect de lege pentru aprobarea bugetului, să mizăm pe un proiect de lege.

Vreau să vă spun că în Anexa nr. 4, unde sunt cuprinse toate actele referitoare la impozite și taxe, la pct. 2 lit. d, se face referire la Legea nr. 146, cum a fost modificată prin Ordonanța nr. 11. Nu înțeleg de ce există această cramponare, pentru că, după mine, imediat după ce va fi adoptată Legea de aprobare a Ordonanței nr. 11, această lege, după mine, implicit, modifică și Legea bugetului. Ba, mai mult, dacă există și un alt punct de vedere, cred că la rectificarea care se va face în septembrie, pentru că suntem toți convinși că acest lucru se va întâmpla, se pot corela cele două proiecte de legi. Dar, în momentul de față nu putem să fundamentăm bugetul pe un proiect de lege.

Dumneavoastră veți vota, dar vreau să vă spun că acesta este un motiv de atacare a legii la Curtea Constituțională.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul ministru Stoica.

Domnul Valeriu Stoica:

Rămân surprins de intervenția prietenului meu, domnul deputat Gaspar, mai ales că domnia sa este un jurist de clasă. Eu cred că domnul Acsinte Gaspar n-are nici o reclamație de făcut în privința pronunției. Rămân surprins, însă, de faptul că domnia sa, care este un jurist reputat și pe care eu îl prețuiesc foarte mult, ridică o chestiune care, din punct de vedere formal și din punct de vedere substanțial, nu are, absolut, nici o relevanță, pentru că toată chestiunea este următoarea: textul pe care l-am propus, în urma amendamentului, nu spune decât un singur lucru: că trebuie să se țină seama de prevederile art. 25 și 26 dintr-o lege. Textul care era amendat spune același lucru. Diferența este că textul inițial făcea o referire chiar la conținutul articolelor 25 și 26. În momentul de față, nu se mai face referirea la conținutul propriu-zis al articolelor. Se invocă, doar, articolele nr. 25 și 26. În momentul în care se va aplica Legea bugetului, important este ce formă vor avea articolele 25 și 26 din Legea nr. 146/1997. Dacă, în acel moment, când se va aplica Legea bugetului, va exista o anumită formă a acestor texte, indiferent care va fi ea, se va ține seama de acele două texte.

Indiferent că va intra în vigoare sau nu va intra în vigoare Legea de aprobare a ordonanței, indiferent că vor fi acceptate sau nu vor fi acceptate niște amendamente, important este că Legea bugetului, în această privință, se va aplica conform articolelor 25 și 26 dintr-o lege, lege care este în vigoare, lege care va fi în vigoare. Că va fi în forma actuală sau că va fi într-o formă modificată, nu are importanță. Important este că, în momentul în care se va aplica Legea bugetului, trebuie să se țină seama de textele care sunt în vigoare.

De ce am făcut, totuși, amendamentul acesta? Este simplu de ce l-am făcut: pentru că textul actual, nemodificat prin amendament, din Legea bugetului, face referire la conținutul art.25 și 26, dar este posibil ca, până se adoptă Legea bugetului, textele acelea să fie deja în vigoare, în forma modificată. Or, noi facem referire, în Legea bugetului, la un text, la conținutul unui text, deci nu la numărul lui, deși, în momentul în care va intra în vigoare Legea bugetului, s-ar putea ca acel text să aibă altă formă. Ceea ce propunem noi, acum, este o formă generală care, indiferent de forma pe care o va avea Legea nr.146/1997, în momentul în care va intra Legea bugetului în vigoare, în acel moment se va putea aplica. Deci este vorba de o formă flexibilă, o formă de care trebuie să țineți seama, pentru că, în felul acesta, se înlătură orice confuzie, în momentul în care se aplică Legea bugetului. Această formă elastică pe care v-o propunem este forma pe care trebuie s-o aveți în vedere și vă rog s-o aveți în vedere.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

De ce nu păstrați textul pe care l-ați avut inițial?

Domnul Valeriu Stoica:

Tocmai aceasta este: și dacă nu vor mai exista cote, în momentul acela?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Le modificăm...

Domnul Valeriu Stoica:

Facem altă modificare, pe când tocmai acesta este avantajul textului de acum: dacă vor rămâne cotele acelea, ele se aplică, potrivit art.25 și 26, dacă nu vor rămâne, se vor aplica tot art.25 și 26. Deci, din punct de vedere legislativ, formula pe care v-o propunem este cea care poate să înlăture orice confuzie în aplicarea Legii bugetului.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Ultimul vorbitor, domnul deputat Mitrea, după care tranșăm prin vot.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimate coleg, nu sunt jurist și nu aș fi vrut să intervin în acest moment, când este o dispută juridică. Din păcate, domnul președinte nu s-a ținut de cuvânt cu ceea ce a promis de dimineață, și anume că nu vom întrerupe un articol înainte de a se vota și a dat pauza de prânz înainte de a se termina discuția și votul pe acest articol, așa că eu am rămas ușor cu intervenția nefăcută atunci și mă simt obligat s-o fac.

Una este procedura la domnul președinte, spunea că avem dreptul să intervenim la un articol o dată, am citit și în pauză regulamentele, toate trei, nu am găsit această prevedere, probabil că nu există, dacă nu am găsit-o. Deci avem dreptul să intervenim de câte ori considerăm că este cazul, la fiecare articol, și este bine să interpretăm Regulamentul în litera și spiritul lui.

Intervenția mea, înainte de pauză, era forțată, într-un fel, de anumite afirmații făcute de domnul senator Frunda și, din păcate, într-un fel, în afara discuției juridice, despre care spuneam că nu vreau să mă amestec în ea, repetată și de către domnul ministru Stoica. Domnul Frunda spunea că, dacă concentrăm toate resursele financiare din sistemul de justiție în mâna ministrului justiției, noi, astfel, democratizăm justiția și o descentralizăm.

Vreau să fac apel la colegii care apără diferite puncte de vedere, indiferent cu câtă ardoare trebuie să le apere sau au dispoziție să le apere, să nu facă apel la asemenea tipuri de construcții care sunt împotriva bunului simț. Concentrând puterea financiară, nu facem nici o democratizare, nici o descentralizare a sistemului de justiție sau a nici unui alt sistem.

Domnule ministru, spuneam că nu sunt specialist în probleme juridice și nu sunt. Știu câte ceva despre organizare, de aceea vreau să vă contrazic. Prima regulă, atunci când vrei să organizezi, să centralizezi un sistem, este să controlezi resursele financiare. Ați spus că aceasta nu va crea o creștere de putere în mâna ministrului justiției. Vă garantez, ca specialist în acest domeniu, că este elementul esențial pentru a se crea o creștere de putere în mâna unui șef de instituție, coordonarea întregului sistem financiar al instituției respective.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Deci am să mă țin de cuvânt, domnule deputat, și am să încerc să nu lăsăm un articol la sfârșitul dezbaterii din ziua respectivă, pentru că, în 14 sau 16 ore, sunt mai greu de ținut minte amănunte, dar, după o oră, cred că putem să reluăm discuția de unde am pornit-o.

Trecem la vot.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Supun la vot art.6 alin.8, amendamentul adoptat sau susținut de comisie, susținut de domnul deputat Valeriu Stoica.

Cine este pentru? 131 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. Avem și cvorum, cu ocazia aceasta. 63 de voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Amendamentul a fost adoptat.

Vă rog foarte mult: există, în hemiciclu, persoane care nu sunt nici senatori, nici deputați, mă refer la sală, mă refer la partea stângă, acolo, și care ne încurcă puțin la numărătoare.

Domnule coleg, avem, acolo, o mică problemă de prezență. Vă rog să ne ajutați, ca să nu ... Vă mulțumesc foarte mult.

Alin.9, la care nu sunt amendamente, nici din partea comisiei, nici din partea plenului, nici din partea inițiatorului. Alin.9, în forma propusă de către inițiator.

Alin.9 art.6.

Vă rog să vă exprimați prin vot. Vă rog să votați.

141 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 141 de voturi pentru, 10 voturi contra și 47 de abțineri, alin.9 a fost adoptat.

La alin.10 al art.6 există un amendament al comisiei.

Dacă există observații? Dacă nu există observații, amendamentul comisiei îl supun la vot.

Cine este pentru? 149 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 51 de voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Amendamentul comisiei a fost adoptat.

Alin.11. Nu există observații nici din partea comisiei, nici din partea plenului.

Cine este pentru? 149 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri? 13 abțineri.

A fost adoptat și alin.11 al art.6.

La pct.16, înaintea alin.12, este un alineat 12 nou, pe care probabil că va trebui să-l renumerotăm, amendament al comisiei.

Dacă există observații?

Domnul deputat Gaspar.

Deci este vorba de alin.12 nou, între 11 și 12, nr.crt.16 din raport.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, domnule președinte, am reținut. Vă rog să observați că, potrivit Legii nr.26/1990, așa cum a fost republicată în acest an, denumirea corectă este "Camera de Comerț și Industrie teritorială". Deci vă rog să se introducă și această sintagmă, pentru că s-a prescurtat denumirea, prin amendamentul propus.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Nr.crt.16 din raport este un alineat nou.

Domnul Acsinte Gaspar:

La acela m-am referit.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da? Deci comisia își însușește observația domnului deputat Gaspar, lucru pentru care supun la vot... Da.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, domnule președinte, eu am făcut referire la pct.16 din raport, prin care se introduce alin.12.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, este corect.

Domnul Acsinte Gaspar:

Și v-am spus că, în textul acestui alineat, denumirea este incompletă față de textul legii. În Legea nr.26/1990, cum a fost republicată, se vorbește despre "Camera de Comerț și Industrie teritorială". Vă rog să observați că, din text, lipsește referirea la "teritorială". Deci să se dea denumirea completă a acestei instituții.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, corect. Amendamentul este însușit de către comisie, lucru pentru care supun votului plenului alin.12, alineat nou, cu modificarea propusă, însușită de comisie.

Cine este pentru? Vă rog să votați. Majoritatea.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

A fost adoptat alin.12 nou, din cadrul art.6.

Acum vine, la pct.17 din raport, alin.12 normal, cum ar veni, deci acela a fost 12 nou, 121.

Alin.12. Nu sunt observații din partea comisiei, nu sunt observații din partea plenului, nu sunt observații din partea inițiatorului.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru? 163 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 37 de abțineri.

Vă mulțumesc. Alin.12 a fost adoptat.

Alin.13 art.6. Nu există observații din partea comisiei, din partea inițiatorului, din partea plenului.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 36 de abțineri. Vă mulțumesc.

Alin.14 art.6.

Nu sunt amendamente din partea comisiei, nu sunt din partea plenului. Inițiatorul susține textul.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 37 de abțineri. Vă mulțumesc.

Alin.14 a fost adoptat.

Alin.15. Nu sunt observații din partea comisiei, nu sunt amendamente.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 37.

Cu 141 de voturi pentru, ...

(Rumoare)

Domnule Mitrea, nu cred că vreți să contestați votul.

A fost adoptat alin.15.

Alin.16. Dacă există observații? Nu sunt observații din partea comisiei, nu sunt observații din partea plenului.

Supun la vot.

Cine este pentru? 151 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 41 de abțineri.

Alin.16 a fost adoptat.

La alin.17, sunt două aspecte: există alin.17, așa cum este el în textul inițiatorului, și un amendament 171.

Supun la vot, pentru că nu există observații din partea comisiei și nici a plenului sau a inițiatorului, alin.17, așa cum este el prezentat de inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 13 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat alin.17 art.6.

Alin.171 este un amendament prezentat de comisie. Este alin.171, la pct.17 din raportul comisiei, al dumneavoastră.

Dacă există observații? Nu există observații.

Comisia își menține amendamentul. Inițiatorul este de acord.

Consult plenul în legătură cu alin.171.

Cine este pentru? Vă mulțumesc, majoritatea.

Împotrivă? Nici o împotrivire.

Abțineri? 3 abțineri.

A fost adoptat.

Alin.18. Nu sunt observații din partea comisiei, nu sunt observații din partea plenului, nici a inițiatorului.

Supun la vot.

Cine este pentru alin.18, textul inițiatorului?

Voturi împotrivă?

Abțineri? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi, alin.18 a fost adoptat.

Alin.19. Nu există observații din partea comisiei, din partea plenului, din partea inițiatorului.

Supun la vot.

Cine este pentru alin.19? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat.

O să renumerotăm art.6, dar nu putem să votăm articolul integral, pentru că avem alin.1 și alin.3 în discuție.

Deci, vă rog, cine este pentru renumerotare? Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Deci rămâne art.6 nevotat în ansamblu, pentru cele două alineate, 1 și 3.

Art.7 alin.1. Nu sunt observații din partea comisiei. Există însă un amendament respins de către comisie.

Domnule deputat Țurlea, aveți cuvântul.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ridic, în fața domniilor voastre, o problemă de principiu, chiar dacă juriștii o să vină imediat să mă combată cu argumente, de la această tribună.

Problema este următoarea: are România, în acest moment, sau a avut, vreodată, vocația de jandarm universal? Răspunsul, evident, este foarte clar negativ.

Eu propun să rămână această sumă, dar, din ea, să nu se mai scadă sumele menționate acolo pentru acțiuni de genul acesta de jandarmerie internațională, pentru că acțiunile acestea nici măcar nu ne folosesc cu ceva. Nu credeți, domniile voastre, că, tot cheltuind din bugetul Ministerului Apărării Naționale pentru diverse acțiuni hazardate pe un meridian sau altul, uneori chiar împotriva voinței unor popoare, cheltuind astfel de sume, noi ne vom apropia mai repede de NATO! Nu este adevărat, ne folosesc, pur și simplu, ca pe un jandarm, fără să avem nici un beneficiu.

În același timp, ce se întâmplă în țară? Știți foarte bine: armata română este aproape dezechipată, are armament învechit, avioanele pică pe capete, uneori, chiar soldații nu au ce să mănânce! Și noi folosim banii puțini pe care îi avem pentru astfel de acțiuni hazardate, într-o țară sau în alta. De aceea, propunerea din amendamentul acesta este de eliminare a acelor pierderi inutile de fonduri, din suma puțină pe care o are Ministerul Apărării Naționale, pentru aceste acțiuni în exteriorul țării, care nu ne aduc nici un avantaj, nici măcar moral, ci, din contră, uneori ne fac deservicii chiar pe lângă popoarele asupra cărora sunt trimise unități ale armatei române.

Îl văd aici, cu avânt, venind să mă combată, ca de obicei, pe domnul Zoner. Dânsul, întotdeauna, când se întoarce de peste hotare, vine așa, cu un avânt tovărășesc, în dorința de a mă combate de la această tribună!

Este păcat că unii parlamentari ai noștri au idei fixe.

Vă mulțumesc.

(Domnul deputat Constantin Șerban Rădulescu Zoner, care venea spre tribună, s-a întors în bancă)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Deci supunem la vot, dacă nu mai sunt alte intervenții, amendamentul comisiei. Aceasta este ordinea, după care...

Deci art.7 alin.1. Vă rog.

Cine este pentru?

(Rumoare)

Alin.1 din textul inițiatorului. Și vă rog să nu mă mai întrerupeți.

Deci art.7 alin.1, textul inițiatorului, fără amendamente din partea comisiei și cu un singur amendament, care a fost respins, din partea domnului Țurlea.

Deci acum votăm alin.1.

Cine este pentru?

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Ați votat respingerea?!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Alin.1. Cine este pentru? 148 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 53 de voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Alin.1 art.7 a fost adoptat.

Alin.2. Dacă sunt observații? Nu sunt observații din partea comisiei, nu sunt observații din partea plenului. Mergem pe textul inițiatorului.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cine este pentru alin.2 art.7? 149 de voturi. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 42 de voturi împotrivă.

Abțineri? 11.

Alin.2 art.7 a fost adoptat.

Alin.3. Nu există amendamente din partea comisiei. Vă rog. Este un amendament respins.

Vă rog, poftiți, susțineți-l.

Domnul Virgil Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest amendament a fost propus de comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților și Senat și el a venit ca urmare a constatării noastre că bugetul pentru apărare este foarte mic, sumele alocate sunt de o precaritate deosebită și am încercat să completăm cu noi venituri, acest buget.

Ceea ce este foarte semnificativ, și vă rog să-mi permiteți, în două minute, să fac un scurt comentariu, este că acest amendament a fost respins, făcându-se trimitere la un act normativ, care este Ordonanța de urgență nr.88/1997 a Guvernului, aprobat prin Legea nr.44, adică un act normativ care nu a intrat în dezbaterea Parlamentului. Și de aici se observă nocivitatea unor asemenea practici de a veni cu acte normative, cu ordonanțe de urgență, pe chestiuni foarte importante.

Deci noi nu putem completa veniturile pentru Ministerul Apărării, pentru celelalte instituții din sectorul apărării și siguranței naționale, din cauză că un asemenea act normativ nu ne permite acest lucru.

Aș continua, totuși, și aș spune că respingerea acestui amendament este fundamentată numai pe jumătate și vă rog să-mi permiteți să fac trimitere la acest act normativ. Ce am propus noi? Noi am propus ca veniturile față de art.7 alin. 3, comisiile pentru apărare au propus ca: "Veniturile în lei și valută încasate de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne și celelalte componente ale forțelor armate din valorificarea în țară și/sau export a unor bunuri aflate în dotare, din tarifele pentru diferitele prestări de servicii - și aici urmează amendamentul nostru - precum și din sumele obținute din vânzarea de active și privatizarea unităților sectorului industriei de apărare vor fi reținute integral de către acestea".

Respingerea amendamentului, așa cum am spus, s-a bazat pe prevederile Legii nr.44/1998, dar eu aș vrea să spun că această respingere este fundamentată numai pe jumătate.

Fondurile provenite din privatizare, într-adevăr, destinația lor este reglementată de această lege, dar fondurilor care provin din vânzarea de active, în legea respectivă, la art.26, li se dă următoarea destinație: "Sumele rezultate din vânzarea activelor societăților comerciale la care statul sau autoritatea administrației publice locale este acționar majoritar vor fi utilizate de către acestea, în următoarea ordine, numai pentru: rambursarea datoriilor, efectuarea de investiții, finanțarea activităților cuprinse în obiectul de activitate și efectuarea cheltuielilor legate de îndeplinirea obligațiilor legale de conformare la cerințele de protecție a mediului, după caz".

Deci noi credem, în continuare, că, exceptând sumele din privatizare, sumele care provin din vânzarea de active ar putea să se constituie în venituri la Ministerul Apărării.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul președinte al comisiei, Remeș.

Domnul Traian Decebal Remeș:

În momentul dezbaterii acestui amendament, s-a luat în considerare și faptul că nici una dintre unitățile din industria de apărare nu au specific total, de sută la sută, numai armament, și al doilea lucru, asupra căruia vă rog să reflectați și să-l luați în considerare,este acela că această industrie are, la baza ei, ca sursă de creare, exact același lucru și aceleași surse ca și industria alimentară, ca și industria de textile ș.a.m.d. Drept urmare, în ideea în care industria de apărare, prin vânzarea ei, prin privatizare, ar merge la Ministerul Apărării Naționale, sumele, Ministerul Agriculturii ar veni să pretindă: toți banii din industria alimentară vin la mine; alt minister ar face tot la fel. Nu este logic, pentru că acolo nu se găsesc altceva decât economiile sau lipsa noastră de salarii, sudoarea noastră. Noi, românii, am construit și industria de apărare și trebuie să o tratăm identic cu toate celelalte ramuri industriale.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Doamna deputat Puwak.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Aș vrea să susțin acest amendament și cele spuse de domnul deputat Virgil Popa și să-l contrazic pe domnul președinte al Comisiei de finanțe din Camera Deputaților, să-mi exprim chiar regretul pentru faptul că domnia sa face o confuzie între privatizarea activelor, așa dorește să fie formulată această primă parte a amendamentului, și privatizarea acțiunilor, deci, a capitalului social acoperit de acțiuni. Este vorba de vânzare de active, domnule președinte, și...

Domnul Decebal Traian Remeș (din loja comisiei):

Citiți doamnă tot textul de aici... este vorba de privatizare...citiți! ajută și și...

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Domnule președinte, vă rog frumos... (Rumoare.)

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule deputat, vă rog, vă rog...

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

"Sumele obținute din vânzarea de active", se spune în amendamentul acesta, domnule președinte și aceste sume obținute din vânzarea de active, și în industria alimentară și în orice tip de industrie doriți dumneavoastră, rămân la societățile comerciale din acea ramură. Deci, nu vedem de ce o activitate economică pe care Ministerul Apărării Naționale, pe care Ministerul de Interne le întreprind, nu ar trebui să aibă același regim.

Deci, dumneavoastră, voit, creați o discriminare între societăți comerciale și activități economice din ramurile economiei naționale.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc. Domnul președinte Remeș. Vă rog, vă rog!

Domnul Decebal Traian Remeș:

Eu vă citesc introducerea prin amendamentul făcut de Comisia pentru apărare: "precum și din sumele obținute din vânzarea de active și privatizarea unităților sectorului industriei de apărare". Aceasta este introducerea completă făcută. Nu am făcut nici o confuzie. Dacă dumneavoastră aveți un amendament altfel scris decât aici, îmi voi cere scuze.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da, este clar, domnule deputat.

Deci, doamnelor și domnilor parlamentari, trecem la vot, vom tranșa prin vot și această solicitare. Supun la vot alin.3 în forma propusă de către inițiator, însușită de către comisie. Vă rog să vă exprimați prin vot!

Cine este pentru? Vă rog să numărați!

Vă rog ridicați mâna din partea majorității, toată lumea! Vă rog să numărați. Să știți că avem un secretar foarte scrupulos care nu votează decât mâinile ridicate. Chiar mi s-a atras atenția că 30 nu au ridicat mâna. Vă rog!

Domnul Miron Tudor Mitrea (din bancă):

Aveți un secretar, nu doi.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Asta este. 114 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 64 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Alin.3 a fost adoptat.

Alin.4 nu există observații nici din partea comisiei sau vreun amendament care să fie respins de către comisie, lucru pentru care supun votului alin.4, art.7. Vă rog să votați!

Cine este pentru? 119 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Voturi împotrivă nu sunt? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 53 de abțineri.

Alin.4 a fost adoptat.

Alin.5 - există un amendament al comisiei. Dacă există observații? Dacă nu, am să supun la vot amendamentul comisiei.

Alin.5, art.7 - amendamentul comisiei. Cine este pentru? 123 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 47 de abțineri.

Alin.5, art.7 a fost adoptat.

Alin.6. Domnul deputat Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

O chestiune scurtă de procedură. Sigur, faptul că nu este ministrul de finanțe la dezbaterea bugetului nu este un lucru grav, este normal, dar vreau să vă atrag atenția că în Regulamentul comun, art.89 se stipulează clar că dispozițiile prezentului regulament, mă refer la Regulamentul ședințelor comune, se completează cu Regulamentul Camerelor, celor două Camere, iar art.114 al Regulamentului Camerei Deputaților, la fel de clar se spune că președintele își exprimă votul după cel al deputaților prezenți și fac această intervenție, deoarece, în graba de a merge mai repede ședința, foarte des, ați votat primul și ați încălcat astfel regulamentul și vă rog să stăm în limita regulamentului.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă mulțumesc foarte mult pentru intervenție. Dacă cumva am ridicat mâna înainte, îmi asum această observație și vă mulțumesc pentru ea, o să încerc să fiu mai atent, dar să știți că vina este a domnului secretar Tărăcilă, care trebuia să-mi atragă atenția. Mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea (din bancă):

Pot să vă spun că nu aveți dreptul să conduceți ședința cu un singur secretar.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Nu, am dreptul să conduc cu un secretar; am dreptul. Nu, spune cu doi, dar la Senat avem dreptul și cu un secretar. Și atunci cum se aplică regulamentul, al Senatului sau al Camerei? Se completează. Deci, în partea aceasta am completat cu Regulamentul Camerei Deputaților și în partea aceasta cu Regulamentul Senatului. Este ca în bancul acela scoțian care spune că stai cu un picior într-un lighean cu apă rece și cu altul în cuptor și în medie te simți bine.

Vă mulțumesc domnule senator, m-ați salvat, ați salvat și onoarea Senatului. Vă mulțumesc.

Deci, art.7, alin.6, la nr.crt.20 în raportul dumneavoastră este un amendament al comisiei de specialitate. Alte amendamente nu există. Supun la vot amendamentul comisiei.

Cine este pentru? 134 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 16 abțineri.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Nu vedeți că votați singuri? Indiferent ce zicem noi, tot așa rămâne. Indiferent ce zicem noi, nu luați în seamă.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Amendamentul comisiei a fost acceptat.

Alin.6, art.7 a fost acceptat.

Art.7, alin.7 - nu există amendamente din partea comisiei, nu există amendamente respinse, nu există observații din partea inițiatorului. Supun la vot.

Cine este pentru? 138 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 37 de abțineri.

Alin.7 a fost adoptat.

Alin.8. Nu sunt amendamente din partea comisiei, nu sunt amendamente respinse, nu sunt intervenții din partea inițiatorului, textul inițiatorului supun la vot.

Alin.8 art.7 - Cine este pentru? 145 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 43 de abțineri. Alin.8 a fost acceptat.

Supun votului plenului art.7 în ansamblu. Vă rog cine este pentru? 141 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 30 de voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

Art.7 a fost adoptat.

Art.8. Vă rog!

Domnul Petru Șerban Mihăilescu:

Domnule președinte,

Nouă ne-au fost respinse mai multe amendamente pe motiv că nu am indicat sursa cheltuielilor de capital pentru diverse suplimentări. Văd că domnul președinte Vosganian, la fel cum s-a discutat și la justiție, are forța să majoreze cheltuielile cu suma de 3 miliarde pentru Iași. Probleme la spitale noi avem în toată țara.

Îl rog pe domnul președinte să spună de unde se suplimentează cu această sumă de 3 miliarde. Mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da, mulțumesc. Domnul senator Gherman, după ce răspunde domnul Vosganian. Poftiți, domnule președinte!

Domnul Varujan Vosganian:

Stimate domn, în primul rând vreau să vă spun că în toată Moldova nu există nici un spital de urgență, acesta este singurul care a fost demarat.

În al doilea rând, în procedura de elaborare a bugetului au fost niște necorelări instituționale și în al treilea rând am acordul Guvernului pentru disponibilizarea din fondul de rezervă a acestor sume, lucru care a fost prezentat la vremea respectivă comisiilor și a fost acceptat de către Guvern. Așadar, având în vedere primele două argumente, Guvernul a fost de acord cu cel de al treilea.

Deci, a fost indicată sursa de finanțare.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da, mulțumesc, domnul senator Oliviu Gherman. O să solicităm punctul de vedere. Vă rog, domnul senator Gherman!

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Există o celebră simfonie a lui Haydn, care este "Simfonia instrumentelor", în care, de pe scenă, dispar instrumentiștii unul câte unul, la sfârșit rămânând doar piculina. Aceasta ca să arate interesul casei imperiale față de muzica interpretată de orchestră. Cred că tindem în mod clar înspre ilustrarea acestei simfonii a lui Haydn. Mi-e teamă că domnul președinte Dumitrescu va trebui să se numere pe domnia sa de 177 de ori pentru a fi asigurat cvorumul.

Fac această observație, deoarece, la un moment dat, când eram clar sub cvorum s-a înțeles acest lucru de colegi de ai noștri din grupurile care alcătuiesc majoritatea și cu o generozitate nemaipomenită au votat în toate cele trei feluri: și pentru și contra și abținere, ca să iasă numărătoarea. Eu cred că totuși avem un oarecare respect față de această activitate și rog mai ales componenta proguvernamentală să-și onoreze îndatoririle față de propriul buget, rog foarte mult să nu acceptați ca acest buget să fie transportat prin Parlament datorită generozității opoziției.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Vă mulțumesc foarte mult. Să știți că din punctul meu de vedere nu cred că trebuie să apelăm la generozitatea opoziției, ci doar la înțelepciunea opoziției, pentru ca să trecem cât mai repede acest buget. Este un obiectiv care ne preocupă pe toată lumea.

Vreau să vă spun însă, domnule senator, că am rugat cei doi secretari și au verificat. Suntem în cvorum.

Domnul deputat Ana. Aceasta este, suntem în cvorum și voi veghea să fim.

Vă rog, aveți cuvântul domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ana (Hd):

Vă mulțumesc.

Eu doresc să aveți bunăvoința ca la art.8 să avem în vedere propunerea care, deși este respinsă, se referea la majorarea cu 700 de miliarde de lei a cheltuielilor pentru sănătate, cheltuieli care se nominalizează în art.10, dar ele fac parte, ca sumă globală, din acțiunile social-culturale definite aici în art.8.

Deci, în art.8 s-ar cuveni să reflectăm și amendamentul care se va regăsi concret, deși respins, la art.10.

Cu alte cuvinte, eu vă propun să avem în vedere majorarea cu 700 de miliarde de lei cheltuielile destinate acțiunilor social-culturale și le vom defini acolo, la art.10, ca fiind destinate sănătății.

Mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Da. Domnule deputat nu putem introduce acest amendament aici, așa cum ați spus și dumneavoastră...

Domnul Gheorghe Ana:

...ca logică de construcție.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Ca și logică. Dacă cumva vom adopta atunci, vom putea să revenim, nu ne împiedică nimeni să nu revenim, să modificăm dacă se va adopta în alt fel art.10. Până atunci, suntem la art.8.

Doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu personal, ca și colegii mei din județul Botoșani, dorim să vă spunem că, în principiu, suntem de acord cu propunerea făcută de domnul președinte al comisiei, domnul Vosganian Varujan, în legătură cu cele 3 miliarde de lei alocate pentru Iași, pentru Spitalul de urgență, fiind convinși că din aceeași rezervă a Guvernului, județul Botoșani va obține, dacă nu măcar în jumătatea sumei, de asemenea, cheltuieli de capital pentru sănătate, întrucât județul Botoșani, vreau să observați, ulterior, în acest buget, nu are prevăzut nici un leu investiții.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc. Domnul deputat Baciu.

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Se înțelege că sunt de acord cu amendamentul, nu mai este nevoie deci să spun acest lucru, dar vreau să fac o singură subliniere. Acolo scrie: Spitalul de urgență din Iași. Vreau să vă spun că acest spital deservește - deși mie nu-mi place cuvântul - servește, servește toată Moldova, este singurul spital cu acest profil din toată Moldova; toate cele 8 județe ale Moldovei, când este vorba de urgențe, vin la Iași; așa că este și o chestiune de natură umanistă profundă.

Vă rog să votați acest amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați domni miniștri,

Stimați colegi,

Evident că nu ne propunem să tratăm pe nimeni la Spitalul de urgență din Iași, nici din Botoșani și nici din altă parte. Sunt autorul unui amendament care prevedea pentru acest spital 3 miliarde din fondurile Ministerului de Finanțe, Minister de Finanțe care a prevăzut pentru Dolj această sumă. Cei care sunt din Dolj cunosc că Direcția de finanțe publice este în funcțiune și deci nu necesita această alocare.

De asemenea, mai solicitam încă 2 miliarde care le luasem de la Ministerul Justiției, spunând că este timpul să mai construim și spitale alături de pușcăriile de lux din București.

Dincolo de aceste surse, care n-au fost luate în considerare și a fost cea propusă de domnul senator Varujan Vosganian, vreau să vă spun că, în mod constant, există o anumită discriminare față de zona Moldova. Acest spital care există se prăbușește, s-au prăbușit tavanele peste pacienți. El deservește toată zona Moldovei, este singurul din zona Moldovei, ca și - în mod corespunzător și de neînțeles - singura universitate din zona Moldovei, față de alte zone ale țării care au 3, 4 sau chiar 5.

Prin urmare, nu se pune problema să moară Spitalul de urgență din Iași, că nu se dă la Botoșani sau în altă parte, ci problema care trebuie să o avem în vedere este că, în mod constant, Ministerul Sănătății - și, aș spune cu toată răspunderea, Ministerul de Finanțe - vine, prin reprezentanții săi autorizați din Parlament, și promite în campanie tot ceea ce-și doresc moldovenii. Când se termină campania se uită. Așa a fost și cu acest spital de urgență care se găsește acum în faza de groapă de fundație și în imediata apropiere a Universității tehnice cu circa 5 metri deasupra cotei de fundare a acesteia. Dacă nu se va face acest lucru, în loc să avem un spital de urgență, nu vom mai avea nici clădirea Universității tehnice, pentru că apa se infiltrează acolo.

Deci, sigur că vom vota acest amendament, care a fost acceptat de comisie, dar totodată vom avea și grijă ca zonele care, din anumite motive, sunt defavorizate să fie nu discriminate pozitiv, ci să primească ceea ce li se cuvine.

Sper în votul dumneavoastră favorabil și sunteți bineveniți, nu la Spitalul de urgență din Iași, dar în orice caz în cetatea culturii.

Vă mulțumim.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule deputat. Trecem la vot. Deci, supun votului art.8 în amendarea propusă de către comisie.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Art.8 a fost adoptat.

Art.9. La art.9 nu există la alin.1 observații.

Domnul Miron Tudor Mitrea (din bancă):

Cum să nu?

Domnul Cristian Dumitrescu:

Nu, vă rog să nu săriți pe mine. Am spus că nu există amendamente din partea comisiei. Există un amendament respins, vă rog aveți cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Distinși colegi,

În fiecare an, dezbaterea Legii bugetului de stat oferă parlamentarilor și respectiv celor din Comisia de învățământ ocazia de a face analize de sinteză privind dezvoltarea secvențială a diferitelor sectoare de activitate în raport cu programul de guvernare și angajamentele politice asumate. Sinteza dezbaterilor este un bun prilej pentru Guvern de a recepta din unghiuri politice diferite armonizarea politicilor sale în domeniul economic și social și a reproiecta, dacă este cazul, printr-o nouă gândire, ceea ce nu este izbutit în demersurile anterioare.

Cu speranța că această logică în gândire va fi respectată, în cele ce urmează, vă rog să ne dați voie să facem referiri la bugetul acordat învățământului, respectiv la cheltuielile prevăzute în art.9(1) din proiectul Legii bugetului de stat pe anul 1998.

Stimați absolvenți ai școlii românești, în Legea învățământului nr.84/1995, lege organică, la art.2 se afirmă: "În România, învățământ constituie prioritate națională", iar la art.169(1) se prevede că finanțarea învățământului de stat se face de la bugetul de stat în limitele a cel puțin 4% din produsul intern brut, în concordanță cu următoarele cerințe: considerarea dezvoltării învățământului ca o prioritate națională pentru pregătirea resurselor umane la nivelul standardelor internaționale, profesionalizarea resurselor umane în concordanță cu diversificarea pieții muncii, dezvoltarea învățământului superior și a cercetării științifice universitare.

La alin.3 din același articol se menționează că "instituțiile și unitățile de învățământ pot beneficia și de alte surse de venituri dobândite în condițiile legii, venituri proprii, subvenții, donații, sponsorizări și taxe de la persoane juridice și fizice.

Veniturile obținute din aceste surse se gestionează și se utilizează integral la nivelul instituției fără vărsăminte la bugetul de stat și fără afectarea alocațiilor de la bugetul de stat".

Nici nu se poate, stimați colegi, un text mai limpede, pe înțelesul tuturor, dar este o enigmă pentru noi cum acest text nu este înțeles de distinsul domn, ministrul Dăianu - și domnia sa, absolvent de școală - și regretabil, n-am înțeles de ce, Comisiile de buget și finanțe nu au făcut nici un fel de referire la art.169, alin.3.

Analiza cheltuielilor prevăzute la art.9 vizavi de textul de lege menționat, evidențiază un minus pentru învățământ de 1809,883 de miliarde de lei. Această sumă a fost găsită absolut necesară de către Comisiile reunite din Senat și Camera Deputaților, pentru a fi completată la bugetul învățământului, spre a se acoperi cheltuielile de capital: 8.605 miliarde, cheltuielile materiale 604,883 de miliarde, cheltuielile de personal 500 de miliarde, subvenții 100 de miliarde și altele.

Argumentele față de această cerere a celor două comisii de specialitate ale Parlamentului sunt multiple. Cu îngăduința dumneavoastră, vă rugăm să ne permiteți să cităm câteva.

1. Starea precară a infrastructurii procesului de învățământ, care trebuie cu multă grijă reconstruit.

Stimați colegi,

În România avem 16.084 de unități, de sedii de unități și instituții școlare. Vă informăm că fără instalații sanitare avem 12.293, cu pereți de chirpici 1.157, cu pereți de lemn 1.084, cu igrasie 4.356 de localuri de școală, și aceasta în condițiile în care am reușit să construim după 1989, să dăm în funcțiune numai 93 de unități școlare.

2. Dotarea școlilor și universităților cu aparatură didactică modernă - laboratoare, calculatoare, instrumente necesare - este cu mult sub ceea ce ar însemna un învățământ modern și competitiv.

Sprijinirea demersurilor pentru realizarea unei reforme eficiente, care în lipsa fondurilor va bate pasul pe loc, va face ca reforma să fie un eșec. Cu oameni nemotivați nu se poate face nimic!

Până la urmă, școala stă în vârful cretei și în mâna dascălului. Or, nu putem să facem școală modernă cu dascăli care sunt, dincolo de medici, cel mai prost retribuiți în România.

De asemenea, este necesar un anumit fond de burse, pentru a asigura șanse egale tuturor tinerilor acestor țări.

Stimați colegi,

Cele două comisii de specialitate de la Camera Deputaților și Senat s-au aplecat cu grijă asupra posibilelor surse de completare a bugetului pentru învățământ, propunând redistribuirea acestor sume, și ea este prezentată la punctul 132 din amendamentele respinse.

Dacă, însă, ne permiteți să facem o comparație cu procentul din P.I.B. alocat învățământului în țările post-comuniste, observăm că, față de 3,23%, cât alocă efectiv actualul Guvern învățământului din România, Bulgaria, într-o stare explozivă, alocă 5,9%, Ungaria 7%, Polonia 5,6%, Belarus 6,6%, Republica Moldova 6,5%, Slovacia 6,6%, Slovenia 5,7%, Ucraina 7,8% și așa mai departe.

În acest context, vă rog să ne credeți că nivelul propus de cele două comisii, de cel puțin 4%, în baza Legii organice a învățământului, încălcată flagrant prin acest proiect de buget, nu este deloc mare, mai ales dacă avem în vedere că actuala Putere, respectiv distinși colegi de-ai noștri, în legislatura propusă, aminteau de procente mult mai mari, la dezbaterea Legii învățământului - domnul deputat PNȚCD Mihail Nică propunea un nivel de 12% din P.I.B., domnul ministru Crin Antonescu, deputat PNL, propunea, în numele grupului său parlamentar, și argumenta necesitatea alocării a 8% din P.I.B., domnul deputat PNȚCD Ion Corniță cerea tot 8%. Noi credem că toți acești colegi ai noștri au avut dreptate. Și poate, ne cerem scuze, cei care eram atunci în preajma Puterii, că nu am avut forța s-o impunem.

În consecință, vă rugăm, domnilor, să meditați adânc dacă prin ceea ce votăm astăzi ne plasăm lângă țările pe care vi le-am amintit - Bulgaria, Polonia și așa mai departe, într-o competiție a competenței și viitorului sau ne ducem singuri spre abandonul școlar și analfabetism.

Este momentul ca, în zgârcenia noastră noastră economică, să decidem: politica școlară românească este factor de progres, este factor determinant al scoaterii țării din situația precară în care se află, este efectiv, cum spunea Nicolae Iorga, "un mijloc de a realiza un om armonios și plin de conștiința nației lui" sau politica școlară pe care o ducem ne condamnă în coada plutonului european, la subdezvoltare?

De aceea, domnilor, acum, când socotim banii necesari în acest an pentru buna funcționare a sistemului de învățământ, vă rog să nu dovedim zgârcenie financiară, după cum învățământul nu va dovedi zgârcenie în formarea atât a cetățenilor țării, cât și a dumneavoastră ca oameni.

Deci, comisiile reunite au aprobat amendamentul care a fost respins, și noi vă cerem să rediscutăm în plen amendamentele formulate la art.9 alin. 1, corelate cu Anexa nr.3/15, și să dăm un semnal țării că, dincolo de orice, competența este determinantă.

Vă mulțumim.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Doamna deputat Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnilor președinți,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Aș vrea să susțin acest amendament pe care Comisiile pentru învățământ, atât a Camerei Deputaților, cât și a Senatului, l-au votat în majoritatea membrilor lor, cu următoarele argumente.

Voi aduce în sprijinul acestei susțineri în primul rând spusa lui Iorga. Iorga spunea că: "O nație se înalță în primul rând prin școală". Deci, dacă dorim să avem în vedere acest lucru, trebuie să dăm bani școlii. Pentru că, fără îndoială, nu se poate face școală serioasă fără bani. Școala este însă modestă; școala nu cere ceea ce este exagerat. Dar cred că trebuie să îi dăm școlii ceea ce i se cuvine prin lege. Și cred că Parlamentul României trebuie să demonstreze că respectă legile pe care le-a votat. Una din aceste legi este Legea învățământului. Legea învățământului arată foarte clar că învățământului trebuie să i se dea 4% din P.I.B. Ca urmare, școala, și prin Comisia pentru învățământ, nu a cerut mai mult, dar a cerut să respectăm Legea învățământului, care îi alocă învățământului 4% din P.I.B. Legea este foarte clară în exprimare - veniturile proprii nu intră în aceste procente.

Ca urmare, rugăm comisiile pentru buget și finanțe ale celor două Camere să se alinieze propunerii comisiilor pentru învățământ și să respectăm întru totul Legea învățământului.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Popa.

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere că la art.6, alin.1 și 3 au rămas în discuție pentru că s-a făcut acea propunere de diminuare a bugetului Camerei Deputaților cu 22 de miliarde, din care o parte din ei vor fi afluiți către sectorul de învățământ, aș propune ca art.9 să fie finalizat, deci supus votului, după ce Biroul permanent al Camerei Deputaților va hotărî dacă va accepta diminuarea de 22 de miliarde de lei sau nu.

Deci, în această situație, eu sunt de acord și vă propun să fie discutat art.9, cu toate amendamentele și propunerile care se fac din partea grupurilor parlamentare, dar în final să rămână în discuție, până când se va hotărî care va fi soarta alin. 1 și 3 din art.6.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da. Mulțumesc, domnule deputat. Cred că aceasta este singura soluție.

Aș vrea totuși să reamintesc pentru memoria dezbaterii viitoare că s-a făcut prezentarea de către domnul deputat Stanciu a unui amendament, amendament respins. Există un amendament de asemenea respins - este amendamentul domnului Popa, dar care ar avea posibilitatea să fie însușit de comisie, în condițiile în care Camera Deputaților, respectiv Biroul permanent și Camera Deputaților iau în considerare diminuarea bugetului cu suma respectivă. Din acest considerent, cred că amânarea dezbaterii până se va lua această decizie este oportună, lucru pentru care trecem la art.9 alin.2.

La art.9 alin.2 nu există amendamente nici din partea comisiei, nici amendamente respinse, lucru pentru care vă propun să votăm textul propus de către inițiator.

Cine este pentru? Da.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 11.

Cu majoritate de voturi alin.2 de la art.9 a fost adoptat.

Alin.3 art.9.

Nu există observații din partea comisiei, amendamente respinse, observații din partea inițiatorului. Supun la vot alin.3, așa cum este el prezentat de către inițiator. Vă rog să votați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? 3.

Mulțumesc.

Art.9 alin.4.

De asemenea, la acest alineat nu există amendamente din partea comisiei, nu există amendamente respinse, nu există observații din partea plenului. Vă supun la vot.

Cine este pentru textul inițiatorului? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 7.

Mulțumesc.

Cu 7 abțineri, alin.4 de la art.9 a fost adoptat.

Alin.5.

Nu sunt amendamente din partea comisiei, nu sunt amendamente respinse, nu sunt observații din partea plenului. Vă supun la vot textul inițiatorului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Un vot.

Abțineri? 13.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat.

Alin.6.

La alin.6 nu există amendamente ale comisiei, nu există amendamente respinse, nu există observații din partea plenului. Consult plenul în legătură cu textul propus de inițiator.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 7.

Cu majoritate de voturi, alin.6 a fost adoptat.

Alin.7.

Nu există amendamente din partea comisiei, amendamente respinse, nu există observații. Supun votului textul propus de către inițiator - alin.7 art.9.

Cine este pentru? Da, mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 17.

Cu majoritate de voturi, alin.7 de la art.9 a fost adoptat.

Alin.8.

La alin.8 există un amendament al comisiei și un amendament respins.

Are cuvântul domnul deputat Antonescu.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

În primul rând, vreau să fac o remarcă de procedură. Dumneavoastră nu puteți amâna votarea alineatului 1, pentru că nu are nici o legătură cu amendamentul domnului Popa.

Deci comisia a propus majorarea bugetului la 13.660 de miliarde, aducându-l la procentul minim de 4%, așa cum se prevede în Legea învățământului. Nu văd care este legătura între acest amendament al comisiei și amendamentul domnului Popa, care prevede un 20 de miliarde pentru sprijinirea învățământului în județele Covasna și Harghita.

Deci, eu v-aș ruga să supuneți la vot paragraful nr.1 - alin.1 de la art.9. Și după aceea voi reveni la alin.8 de la art.9.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Rămâneți la microfon, domnule deputat.

Nu am supus la vot amendamentul domnului deputat Stanciu din dorința de a nu fragmenta votul. Să nu uităm că acest vot va avea loc peste o zi sau două, după ce se obține un vot din partea Biroului permanent și a Camerei Deputaților, lucru pentru care votul unui articol se face, cred eu că este normal, integral în momentul în care am reportat acest vot.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Nu. Eu cred că se va uita toată argumentarea domnului Stanciu până atunci...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da. Vă rog să treceți la propunerea dumneavoastră, domnule deputat.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Da. În ceea ce privește paragraful 8, eu cred că ar trebui scos de fapt, - în comisie am propus o variantă - pentru că acest paragraf este, în primul rând, nelegal, după aceea este nereal și, în al treilea rând, este chiar absurd.

Deci, este nelegal, pentru că, așa cum s-a arătat, Legea învățământului arată clar că veniturile proprii nu pot fi incluse în buget, aceste venituri proprii sunt la dispoziția unităților care le obțin și ele decid cum și când să le cheltuiască, așa că nu pot fi planificate printr-un buget. Ele au fost adăugate aici într-o sumă aberantă: 1.790,3 miliarde, doar pentru simplul motiv că atât mai lipsea pentru a completa, a aduce suma alocată Ministerului Învățământului la acel procent fatidic de 4%. Deci vedeți că însăși cifra este ridicolă: 1.790,3. Cât de exact au calculat-o acei funcționari ai Ministerului Finanțelor, câtă aritmetică știu! Au scăzut exact din ce lipsea suma care există și au ajuns la această valoare care, după părerea noastră, este imposibil de realizat, deci spuneam că este nereală. Din cunoștințele noastre, realizările pe anul 1997 sunt cu mult, mult sub această valoare.

Spuneam că este absurdă prin formulare. Să admitem că se întâmplă o minune, și minuni se mai pot întâmpla, și vom încasa 2.500 de miliarde de lei. Conform acestui alineat, ele nu vor putea fi cheltuite, pentru că iată ce spune el: "Sumele respective rămân la dispoziția unităților și instituțiilor învățământului subordonate Ministerului Educației Naționale, precum și cheltuielile totale ce pot fi efectuate din acestea, la nivel de 1.790,3 miliarde." Deci, dacă noi încasăm 2.000 sau 2.500 de miliarde nu le putem cheltui, pentru că nu sunt planificate, ceea ce încalcă flagrant Legea învățământului și chiar dispozițiile pe care domnul ministru Marga le-a dat, le-a comunicat instituțiilor - că aceste sume sunt, rămân și vor fi cheltuite așa cum vor hotărî conducerile instituțiilor.

Ca urmare, eu vă rog să acceptați amendamentul pe care l-am propus, din care să scoatem suma respectivă, el rămânând la nivel de principiu, dacă vreți.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumes, domnule deputat.

Trecem la vot. Există amendamentul comisiei la art.9 alin.8.

Da, domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Sigur că în principal susținem amendamentul care a fost făcut aici de către colegul meu, dar, pentru că dumneavoastră veți supune la vot mai întâi amendamentul comisiei, vreau să vă spun că Legea bugetului, în forma în care ne este prezentată, are 20 de anexe, iar Anexa nr.3, unde avem desfășurarea pe ordonatorii principali de credite, are și ea vreo 64 de anexe.

În mod normal și din punct de vedere al tehnicii legislative, ori de câte ori se face referire la o anexă, aceasta trebuie identificată prin numărul ei. Observația este valabilă atât pentru art.9 alin.8 propus de către inițiator, cît și pentru amendamentul care este propus de către domnii deputați Florin Georgescu și Florian Bercea. Deci, ca atare, să se treacă la identificarea anexei la care se referă textul respectiv. Se pare că este Anexa nr.3/15.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule deputat. Aveți perfectă dreptate. Voi ruga staful tehnic să urmărească această operațiune și să scrie numărul anexei în mod corect și în textul final să fie trecut.

Domnul deputat Bejinariu, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Domnule ministru,

Domnilor parlamentari,

Eu voi propune o chestiune de procedură pentru anul viitor. Adică: Comisia pentru învățământ, când se analizează bugetul, să plece în vacanță și să nu mai discute procentele din domeniul învățământului, pentru că iau seama că dintre toate propunerile care s-au făcut cu osârdie, cu bună-credință, cu stăruință, cu analiză, pe nici una din ele nu o regăsesc decât la respins și nici măcar la respins, toate - o primă chestiune.

A doua: unitățile de învățământ și instituțiile de învățământ fac unele venituri proprii, dar eu vă asigur că nu vor mai face. De ce? Pentru că, adunând sumele acestea la centru, deci contabilizându-le și apoi redistribuindu-le, nu mai există nici un fel de interes al unităților pentru ca ele să desfășoare un fel de competiție în a avea astfel de venituri.

Și a treia chestiune: noi vorbim de 4% din P.I.B. Eu cred că trebuie să renunțăm la cifra aceasta, pentru că nu este reală. În acest 4% intră și ceea ce discut eu acum în legătură cu aceste venituri proprii, care sunt extrem de probabile.

Și încă o chestiune: cred că trebuie să reconvertim poate chiar și definiția din Constituție - că învățământul este prioritate națională, raportat la aceste sume care mereu, în fiecare an nu ating valoarea propusă și cea necesară.

Ca să închei aici, și dumneavoastră știți - școlile se dărâmă pe ele, iar băncile prosperă tot mai mult. Nu am nimic cu partea aceasta, dar școlile se dărâmă pe ele, și vrem să facem reformă! Este foarte greu de realizat așa ceva. Așa încât, eu aș merge până acolo încât să propun să renunțăm la acest alineat din buget.

Mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Da, mulțumesc.

Deci trecem la vot. Pentru vot avem următoarea situație...

Mă scuzați, doamnă deputat.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Regret că vă obosesc cu prezența mea la microfon, dar simt nevoia să vă spun că noi trebuie să facem o lege în spiritul adevărului. Or, oricare dintre noi, cei care suntem oameni de școală, suntem foarte conștienți că o asemenea sumă trecută la veniturile proprii este irealizabilă, și atunci acceptăm să votăm ceva ce nu va exista.

Noi nu putem să dăm un semnal către școală ca niște oameni care suntem rupți de realitatea școlii. Și, în plus, vă rog foarte mult să respectăm legea - Legea învățământului, care spune foarte clar că aceste venituri proprii rămân la dispoziția unităților și instituțiilor care le obțin. Este o modalitate de a le stimula, pentru că, vă mărturisesc, cunosc destul de bine situația, și aceste sume obținute ca venituri proprii nu se cheltuiesc pe salarii, ci ele se cheltuiesc în majoritatea lor pe dotări în școală. De aceea, să acceptăm, așa cum ne cere Legea învățământului, ca aceste venituri proprii să fie la dispoziția unităților de școală.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Domnul senator Chiriacescu.

Domnul Sergiu Chiriacescu:

Domnilor președinți,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Aș vrea să aduc în fața dumneavoastră solicitarea expresă a Consiliului Național al Rectorilor din România, susținerea deplină a Federației ALMA MATER, pentru a privi cu foarte multă luciditate asupra dimensionării bugetului pentru învățământul românesc.

Nu este nici un secret pentru dumneavoastră că școala românească se află într-o suferință continuă, legată mai ales de starea precară a clădirilor, și mai ales de dotarea laboratoarelor noastre.

Vă rog să înțelegeți că nu avem dreptul moral să transformăm unitățile de învățământ - universitățile - în întreprinderi de creare a profitului. Nu avem dreptul să impunem profesorilor, cercetătorilor noștri să încerce să-și dimensioneze efortul nu în domeniul educației tineretului nostru, formării profesionale a acestuia, ci în domeniul creării de profit.

Vă rog să vă aplecați cu atenție asupra bugetului, să încercați să realizați că aceste venituri proprii se realizează numai sporadic și ele nu constituie un obiectiv în sine pentru școala românească. Este bine să gândim în sensul în care cele două comisii de specialitate ale Parlamentului au amendat Legea bugetului și să dăm posibilitatea instituțiilor de învățământ ca, în cadrul descentralizării bugetului Ministerului Educației Naționale, să-și doteze în mod corespunzător laboratoarele, să apară o competiție reală între instituțiile de învățământ, și în mod expres între universitățile noastre.

Deci, vă rog în mod insistent să priviți cu mare atenție asupra acestei suferințe majore a învățământului românesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Textul pe care vi-l voi supune votului, pentru că așa este procedura, este textul inițiatorului, completat însă cu un amendament însușit de comisie, ai cărui autori sunt domnii deputați Florin Georgescu și Florian Bercea - de completare a alin.8 al art.9, după care vom analiza și amendamentele respinse.

Domnul Gheorghe Ana (HD)(din bancă):

Pe o problemă de procedură.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Poftiți.

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

S-a făcut o propunere de eliminare. Conform procedurii parlamentare, aceasta se supune mai întâi votului. Și procedura de eliminare, după cum ați observat, este susținută cu argumente pertinente tocmai în sfera posibilității creării de inițiative, în sfera formării de resurse pentru susținerea învățământului, chiar dacă aceste resurse nu fac acum obiectul discuției în bugetul de stat. Or, dacă respectăm procedurile, vă invit să se supună votului întâi acest amendament de eliminare, și apoi completarea.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule deputat. Este adevărat, domnul deputat Bejinariu a spus "Ar trebui să renunțăm la el." Dacă prin aceasta s-a solicitat eliminarea...

Doamnelor și domnilor colegi,

Dacă este o propunere... și este o propunere de eliminare a alin.8, aceasta se supune la vot. Este propunerea domnului deputat Antonescu, la care a achiesat și domnul deputat Bejinariu. Deci, este o propunere de eliminare a alin.8, dar, în același timp, doresc să reamintesc că textul inițial a fost completat cu amendamentele domnului Bercea și domnului Georgescu, lucru pentru care le vom vota împreună - vorbesc pentru al doilea text, ca să se voteze în cunoștință de cauză.

Deci, la inițiativa domnilor deputați PDSR, Antonescu și Bejinariu, se propune eliminarea alin.8 al art.9.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 80 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 120 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2.

Vă mulțumesc.

Deci, solicitarea de eliminare a alin.8 a fost respinsă.

Vă supun votului alin. 8 în varianta propusă de către inițiatori, la care se adaugă amendamentul propus de către domnii deputați Florin Georgescu și Florian Bercea.

Vă rog, cine este pentru? Mulțumesc. Majoritate.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Domnul Georgescu era să voteze împotriva amendamentului dânsului.

Două voturi contra și două abțineri.

Vă mulțumesc.

Alin. 8 a fost aprobat.

Alin. 9. Domnul deputat Marcu.

Domnul Marcu Tudor:

Vă cer iertare că intervin într-o propunere de procedură. Este adevărat că mulți dintre noi nu ne cunoaștem. Pe unii dintre noi, de aproape doi ani, îi văd prima dată. Dar aceasta nu justifică faptul că președintele care conduce ședința nu știe cum se numesc cei care iau cuvântul. Mai mult decât atât, trebuie să-i nominalizeze când iau cuvântul, pentru ca și cei care fac procesul-verbal să poată să știe cine a luat cuvântul și să nu întrebe de la holuri: "Dumneavoastră ați vorbit al patrulea, cum vă cheamă, vă rog frumos?!" Să nu mai spun că nu v-a văzut niciodată pe aici!

De aceea, fac o propunere domnului președinte să întrebe pe domnul Tărăcilă sau să-și ia pe cineva din Senat și pe cineva din Camera Deputaților în stânga sau în dreapta și să întrebe cum îi cheamă, mai așa, mai pe ascuns, eventual, sau chiar pe față, că nu este o rușine și să nominalizeze când dă cuvântul, așa cum este respectuos: "Dau cuvântul domnului deputat Rațiu". Nu așa: "Domnule, cum vă numiți? Vă cer iertare". Facem un act de seriozitate. Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Eu îmi cer scuze pentru situațiile, puține, cred, care au fost create de maniera aceasta. Îmi asum eu răspunderea pentru aceste lucruri și vă rog să mă scuzați, o să încerc să nu mai creez astfel de confuzii.

Alin. 9, art. 9 nu există observații nici din partea comisiei, nici amendamente respinse, nici observații din partea plenului, lucru pentru care textul inițiatorului îl supun la vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Trei abțineri.

Cu majoritate de voturi alin. 9, art. 9 a fost adoptat.

Vreau să vă reamintesc că alin. 1 al art. 9 este condiționat de o poziție care va fi luată de către Camera Deputaților, prin vot presupun, lucru pentru care nici art. 9 nu îl votăm integral.

Trecem la art. 10.

La alin. 1 art. 10 există un amendament al comisiei. La art. 9? Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștrii,

Stimați colegi,

Cred că este necesar să facem o separare între cele două amendamente. Este vorba de amendamentul comisiilor reunite pentru învățământ, Senat, Camera Deputaților care privește punctul 9(1) și amendamentul domnului coleg Popa.

Deci, noi vă propunem să terminăm cu 9(1) varianta propusă de comisiile reunite și eventual, birourile, prin discuția pe care o vor avea, vor putea include, dacă se aprobă 9(1) în formularea propusă, include suma de 2.291 sau o vor putea suplimenta. Nu cred că este procedural ca un amendament propus de două comisii parlamentare să fie condiționat de o eventuală decizie a birourilor privind alt amendament.

Având în vedere, domnule președinte, și importanța deosebită a acestui amendament, pentru că el vine să aducă Legea bugetului de stat în coordonate legale. Deci, legea aceasta organică spune foarte clar: "Veniturile obținute din aceste surse se gestionează și se utilizează integral, fără vărsăminte la bugetul de stat". Acest lucru l-a susținut și domnul ministru Marga. Vrem să știm și poziția domniei sale. La audieri a fost de acord, acum probabil că nu mai este! Deci, este, după părerea noastră, cât ne pricepem, o încălcare gravă a legislației. Nu s-a ținut seama de o lege organică.

De aceea, vă rog să supunem discuției, să cunoaștem și părerea comisiei de ce încalcă o lege, și părerea Ministerului de Finanțe - cum își permite să încalce o lege, și părerea Ministrului Educației Naționale, care în două audieri succesive a susținut respectarea acestei legi, 4 % din P.I.B. Dacă s-a schimbat este necesar să se cunoască opinia domniei sale și ce a motivat această schimbare.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnilor colegi,

Marele necaz este nu respectarea sau nu a procentului la care faceți referire, ci valoarea absolută asupra căreia se aplică acest procent.

În direcția aceea trebuie să ne îndreptăm, să mărim P.I.B.-ul de 3, de 4, de 10 ori și procentul, pe urmă, pentru învățământ sau pentru alte domenii, va conta mai puțin dacă este de 4, de 3,8, de 3 sau de 2.

Noi am argumentat în amendamentele respinse. Susțin că la comisie, la noi, la Comisiile de buget, finanțe, reunite, Senat și Camera Deputaților, nu au existat cramponări la acest subiect și vă rog să înțelegeți că este imposibil de majorat această sumă și deschide, pe de altă parte, un joc periculos, care dă tot bugetul peste cap.

Admiteți că țara este săracă și judecați în consecință.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnilor, vom supune la vot acest amendament al Comisiei de învățământ, cu mențiunea că amendamentul a fost respins de comisie, pentru considerentele care au fost prezentate de către domnul președinte al comisiei.

Acest amendament neînsușit de către comisie îl supunem la vot.

Cine este pentru? Vă rog să numărați.

Suntem în timpul votului, doamna deputat. (Se adresează doamnei Ecaterina Andronescu)

Supunem la vot. Vă rog să numărați. Este amendamentul Comisiei de învățământ de care discutăm.

64 voturi pentru.

Voturi împotrivă? (Aplauze din partea stângă a sălii)

114 voturi au fost împotrivă.

Abțineri? 2.

Cu 114 voturi împotrivă și 2 abțineri amendamentul a fost respins.

Rămânem, însă, să votăm alin. 1 la art. 9 după ce vom avea răspunsul din partea Camerei Deputaților, în legătură cu propunerea vizând...

Un singur minut, domnule deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Domnilor miniștrii,

Stimați colegi,

Regretăm ceea ce s-a întâmplat astăzi, respectiv că o lege organică nu poate fi respectată în prevederile sale. Regretăm, de asemenea, că nu am putut audia poziția domnului ministru Marga, respectiv a avea sprijinul domniei sale, deoarece reforma pe care o gândește, fără suport financiar, va fi, în definitiv, condamnată eșecului și în special eșecului școlii românești.

Pentru că amendamentul nu-mi aparține, ci aparține celor două comisii, votat chiar de către colegi care astăzi nu au votat, aș vrea, domnule președinte, să nu înțelegeți că ceea ce am făcut noi astăzi este un lucru bun. Să o luăm, poate, ca o amânare și poate acum colegii noștri de la finanțe, care au trecut prin școală, poate este și vina unora dintre noi în respectarea legii, vor promite ca cel puțin la rectificarea bugetului să se țină seama de acest lucru.

Mi-am permis să citesc procentele de la celelalte țări vecine, aflate, unele dintre ele, în situații mai dificile decât noi, spre a înțelege că ne plasăm de la început în coada clasamentului.

Vă rog, domnule președinte, poate dați câte un minut și celor doi miniștrii implicați, finanțe și învățământ, spre a spune cel puțin dincolo de gustul amar al înfrângerii școlii românești, nu a noastră, a profesorilor sau a deputaților, că vor încerca și vor face totul și vor avea în vedere prioritar, la rectificare, ca fondurile aferente să revină în acel minimum 4 % din P.I.B.

Vă mulțumesc anticipat.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Din păcate nu mai văd nici un motiv procedural pentru care să vă dau... Procedură, domnule senator? Poftiți. Domnul senator Gherman are cuvântul pe probleme de procedură.

Vă rog, domnule președinte.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnilor președinți,

Stimate colege și stimați colegi,

Cer domnului președinte al Comisiei de buget, finanțe a Camerei Deputaților să se încadreze în procedurile legale. Domnia sa nu are dreptul aici să spună că aceste sume vor fi mai mici sau mari, în funcție de P.I.B. Există o lege care este respectată, pe care trebuie să o respecte Parlamentul, pe care trebuie să o respecte și domnia sa. Iar dacă la viitoarele dezbateri, domnia sa va readuce acest argument, o să-l votăm peste 40 de ani, atunci când vom avea P.I.B. de 10 ori mai mare, neglijând o lege și faptul că bugetul se constituie pe baza legilor existente, în această situație o să cer, în mod oficial, recuzarea domniei sale ca și purtător de cuvânt al celor două comisii. Trebuie să ne respectăm, să respectăm legile și să ne respectăm reciproc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

După cum ați putut constata, nu a fost o intervenție de procedură și sunt, de asemenea, convins că domnul senator Ciurtin tot nu va face o intervenție de procedură, lucru pentru care îi acord un minut.

Domnul Costică Ciurtin:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Având în vedere faptul că acest buget este cerut foarte, foarte rapid de întreaga țară și având în vedere faptul că indiferent ce argumente se aduc, pertinente, pentru a modifica articole din această lege ordinară, nu sunt luate în considerare, ba, mai mult, această lege ordinară încalcă legi organice, propun, domnule președinte și domnilor președinți, să terminăm astăzi bugetul, să-l votăm în totalitatea sa, pentru că și așa cei care au propus să lucrăm și sâmbătă și duminică, nici măcar nu participă la dezbaterile din plenul Camerelor reunite.

Deci, vă rog să trecem la vot, de urgență, asupra întregului buget astăzi, în termen de o jumătate de oră. (Aplauze răzlețe.)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule senator, de fapt, această procedură nu există, nu putem să o aplicăm. Vă rog foarte mult.

Nici o intervenție de procedură! (Se adresează domnului deputat Marcu Tudor) Vă rog foarte mult. Domnule deputat, vă rog să luați loc și am să vă dau cuvântul în momentul în care nu faceți presiuni asupra conducerii... Domnule deputat, vă rog să mergeți la locul dumneavoastră și am să vă dau cuvântul după ce....Mi-a cerut altcineva cuvântul înaintea dumneavoastră! Mă lăsați să conduc ședința? (Gălăgie în sală) Mă lăsați să conduc ședința, domnule deputat?

Domnul ministru Marga.

Domnul Andrei Marga:

Domnule președinte,

Onorați senatori și deputați,

Dați-mi voie ca foarte succint să fac câteva precizări în legătură cu bugetul pe 1998.

Sigur, în termeni nominali, ca să aveți o imagine foarte intuitivă, acest buget prevede 16.400 de miliarde, iar în 1997 educația a consumat 8.990 de miliarde lei. (Gălăgie în sală)

Firește, în termeni nominali, este această diferență, dacă socotim inflația, este o diferență în bine și în termeni reali. Aceasta este o stare de fapt, pe care trebuie să o recunoaștem.

În al doilea rând, am spus-o și înainte de a asuma acest rol și o spun și în continuare și o spun, dacă vreți, cu toată răspunderea: alocările pentru educație în România sunt de departe cele mai mici din toată Europa centrală și răsăriteană, proporțional; dacă vreți, chiar ultima înregistrare oficială dă Bulgaria cu 4,9 % din produsul intern brut, iar toate celelalte țări, dacă vrem, de la Austria încoace, toate au trecut de 5,2 % cam de mulți ani.

Acum, în legătură cu această alocare - 4 %, revin asupra construcției ei, trebuie să spunem că ea vine de multe decenii în România, ea nu este din acest an, nu este de anul trecut, nu este de acum doi ani, este o alocare proporțional mică de multă vreme în România și cred că este de datoria noastră - sublinem - că este nevoie ca într-o bună zi să curmăm această tradiție nefericită și trebuie să o facem cât mai repede. Personal, dacă vreți, regret că n-am putut face această cotitură, această schimbare a unei tradiții vechi, chiar în acest an.

În legătură cu structura veniturilor, sigur, nu ignorăm faptul că 1.790 de miliarde vin din veniturile proprii, nu ignor, de asemenea, faptul că 238 de milioane dolari sunt, totuși, bani de la Banca Mondială, or, să fim foarte clari: nu ai voie ca banii din împrumuturile externe să-i incluzi în resursele bugetare. Acestea sunt lucruri de care suntem absolut toți conștienți.

Prin urmare, eu propun, dacă vreți, să reflectăm ca în 1999 să facem, într-adevăr, și cred că aceasta este ceea ce putem face în mod realist vorbind, să facem în 1999 părăsirea unei tradiții nefericite a erei postbelice, care a constat în subalimentarea financiară a învățământului în țara noastră. Sunt absolut de acord și cred că absolut toată lumea de aici este de acord că infrastructura României, școlară nu poate fi ameliorată pe cât dorim, suntem de acord că echipările în laboratorare nu vor putea fi cele pe care le dorim, suntem de acord toți că salarizările nu sunt cele pe care toți am vrea să le dăm în rețea. Și în acest sens, eu cred că putem realiza pentru 1999 un consens foarte larg, aș spune, de forțe, care să susțină schimbarea, cum spuneam, a tradiției.

Acum, în legătură cu rolul educației, mă bucur că mulți antevorbitori au subliniat, nici nu mai este nevoie să recurgem, dacă vreți, la citate lungi, este un fapt banal al erei noastre, acela că educația condiționează performanțe economice, tehnice, performante, pe scară mare.

Ceea ce aș vrea să spun, însă, foarte clar este următorul lucru: sigur, analfabetismul a crescut în România în ultimii 8 ani, ca să dau un exemplu concret, dar să știți că el nu a crescut doar din motive economice, nu a crescut pentru că nu au fost bani puși destui în rețea, ci a crescut și pentru soluțiile greșite din legislația învățământului. Să spunem foarte clar: soluția învățământului cu 8 clase obligatorii, ca să iau un exemplu la îndemână, este soluția care generează, dacă vreți - și se vede aceasta pe statistică, foarte limpede - analfabetism funcțional și analfabetism absolut.

2. În legătură cu reforma, evident că o reformă a educației are nevoie de resurse mai mari și aceasta o simțim toți, dar eu aș vrea să ne înțelegem să nu blocăm reforma, să nu împiedicăm reforma, acolo unde se poate face, apelând mereu la resurse sau considerând că nu avem resurse suficiente. Să încercăm - și este un apel, dacă vreți, foarte onest - să facem reformă pe terenul pe care putem și această reformă, vă spun foarte sincer, trebuie să o facem dacă vrem să prevenim multe dificultăți, aș spune, și economice și de altă natură pentru țara noastră.

Vă mulțumesc. (Câteva aplauze)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Am să dau cuvântul pentru probleme de procedură domnului deputat Marcu.

Domnul Marcu Tudor:

Eu nu vroiam să tensionez atmosfera, din contră, vroiam să o detensionez și pentru că....

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

De aceea v-am dat cuvântul, domnule deputat!

Domnul Marcu Tudor:

Mă simt obligat să remarc faptul că pe lângă bugetul acesta, care a fost înaintat acum vreo trei luni la comisii și pe care l-am judecat foarte atent, fără culoare politică, nici nu cred că am avut vreunul dintre noi vreo intervenție cu coloratură politică în timpul discutărilor în comisii. Am adus o mulțime de amendamente. Marea majoritate, dacă nu toate, sunt de bun simț, pentru mersul înainte al acestei economii, mai ales că au fost făcute de către buni specialiști care nu au nici o problemă de răutate sau de duritate, pentru că au fost acceptate aceste amendamente. Și am ajuns la art. 10 și nici unul din ele nu s-a luat în considerare, pentru că este un lucru fals să spunem... îl discutăm, dar nici nu ținem cont de el. El nu este luat în considerare.

Ca atare, ținând cont și de graba cu care se procedează, stând până la 8 noaptea în fiecare zi până duminică seară, vă fac o propunere, pentru că tot așteaptă toată lumea bugetul acesta, să introducem articol unic: "Se adoptă proiectul de buget, înaintat de Guvern, pe anul 1998". Îl votăm sau nu într-un minut, am plecat acasă și nu mai avem probleme! De ce să ne certăm, să ne facem sânge rău? De ce să avem noi sentimentul că am muncit degeaba în comisii timp de trei luni de zile? Vă propun acest articol unic. Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Sunt convins că ați detensionat atmosfera, toată lumea crede că este soluția cea mai bună, însă nu o putem aplica din simplul motiv că cel puțin vreo 22 de amendamente, după cum sunt informat, au fost amendamente ale doamnelor și domnilor parlamentari, deputați și senatori, deci nu mai puțin de acum câteva minute am votat un amendament al domnilor deputați Bercea și Georgescu.

Sigur. Un minut, doamnă, numai pentru că sunteți în Comisia pentru învățământ, să spunem.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sper să nu dureze mai mult decât un minut.

Sigur că în afară de amărăciunea pe care o am, pentru că acești bani care se cuveneau școlii nu au fost dați școlii, vă mărturisesc că am o amărăciune care este mult mai mare. Noi, care suntem instituția ce îi obligăm pe alții să respecte legea, am dovedit prin neacceptarea amendamentului care respecta o lege, că nu avem respect pentru lege. Mi se pare că acest lucru este mult mai păgubos, pentru tonul și pentru semnalul pe care îl dăm noi către societate.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea art. 10, alin. 1.

Aici avem un amendament admis de comisie și două amendamente care sunt respinse.

Dau cuvântul domnului, am înțeles, Stan? Sau l-ați mandatat pe domnul Goergescu?

Poftiți, domnule Georgescu.

Domnul deputat Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Pentru că în continuare, undeva la art. 23, este prevăzută o sumă, asupra oportunității căreia noi avem mari îndoieli în ceea ce privește alocarea, pentru a se plăti notele energetice ale unor consumatori rău platnici către Renel și Romgaz și pentru că în afară de o anumită deblocare financiară parțială care nu este nici specifică unei economii de piață și cu atât mai puțin unei doctrine economice de dreapta, cum este cea a actualei coaliții parlamentare, deci obiectivul alocării acestei sume.... ( Gălăgie în sală și la prezidiu) Nu este nici o problemă, că domnul președinte Dumitrescu și așa nu este în materie, așa că eu vorbesc pentru dumneavoastră! (Aplauze din partea PDSR-ului)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat, o să vin la dumneavoastră să-mi dați un atestat în materia în care doriți dumneavoastră, că n-aș vrea să nu vă fiu pe plac, mai ales astăzi, când sunteți așa activ. Vă rog.

Domnul Florin Georgescu:

După ora 17,30, vă rog. (Rumoare.)

Pentru că principalul argument în alocarea acestei sume era reîntoarcerea către buget, sub formă de venituri, a banilor care, într-un anumit moment, sunt avansați pentru aceste întreprinderi rău-platnice și pentru că împreună cu distinși reprezentanți ai Guvernului, discutând profesionist modul cum pot fi realizate și obiective de natură economică, de investiții care să creeze cerere și să creeze mai multă ofertă, mai modernă ofertă în economie, pe de o parte, dar fără a afecta veniturile bugetare în același timp, pentru că nu există nici o condiționare din partea F.M.I.-ului în acest moment, legat de alocarea unei asemenea sume, pentru că și așa există această orientare, opțiune a guvernării de a se privatiza întreprinderile și regiile fără limită de preț și, deci, se poate ajusta prețul în raport cu volumul prețurilor restante pe care le au unele sau a creanțelor neîncasate pe care le au altele, eu și colegii din Grupul parlamentar PDSR propunem ca din acești 1.400 de miliarde, 700 de miliarde să fie alocați sectorului de sănătate, care în termen reali, comparativ, raportat la produsul intern brut, beneficiază, potrivit acestui proiect de buget, de o sumă inferioară celei din 1997, dar și comparativ cu anii precedenți, din care, din acești 700 de miliarde, 200 de miliarde să fie alocați cheltuielilor materiale pentru medicamente și 500 de miliarde cheltuielilor de capital, pentru capitolul dotări, în vederea îmbunătățirii echipamentului, aparaturii de diagnostic medical.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Stan.

Domnule deputat Stan, văd că ați primit un atestat de la domnul Florin Georgescu, deci puteți să vorbiți.

Domnul Vasile Stan:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Vorbesc în numele a cinci parlamentari din județul Argeș, care au înaintat la Comisia de buget, finanțe, un amendament care se regăsește la poziția 130 din anexa 2, Amendamente respinse.

Deoarece acest amendament are legătură directă cu art. 10, dați-mi voie să mă explic.

În anexa 3/16 a Ministerului Sănătății, la poziția 4 și 5 sunt prevăzute două centre de sănătate. Vă informez că aceste centre de sănătate au început în același timp, în anul 1995 și se află amândouă în același stadiu: au ieșit din pământ cu construcția.

Aceste centre de sănătate se află în Comuna Petroșani, comună de deal, necooperativizată și al doilea centru de sănătate se află în Comuna Rociu, comună de șes cooperativizată la timpul respectiv.

În această anexă este prevăzut Centrul de sănătate din Petroșani, cu 510 milioane de lei, iar Centrul de sănătate din Roșu este prevăzut cu 10 milioane de lei. 10 milioane nu ajung nici să plătești paznicii ca să plătească materialele de construcții.

În această idee, apelez la amabilitatea și la îngăduința domnului ministru Dan Rușanu să accepte ca 500 de milioane, de la poziția "Construcție sediu comun al Direcției finanțelor publice și a controlului de stat din orașul Pitești", care este funcțional de circa 8 luni de zile, este cea mai mare, cea mai frumoasă, cea mai impozantă, cea mai titrată, cea mai albă-roșie construcție din orașul Pitești și pentru care s-au alocat 2, 220 miliarde de lei, pentru dotări, ca 500 de milioane de lei, amânând o parte din dotare cu 1 an de zile, să fie trecută pentru Centrul de sănătate din comuna Roșu. În această situație, cele două comune vor avea aceleași sume: 510 milioane de lei. Și, bineînțeles, că la art. 10 se majorează valorile respective cu 500 de milioane.

Dacă nu se acceptă această variantă, apelez la una care, zic eu, este de nedorit, și anume ca Ministerul Sănătății (aici prezent, prin domnul ministru Baranyi) să accepte ca cele două sume: 510 și 10 milioane de lei să le unim, să facă împreună 520 de milioane, să le împărțim la două și fiecare centru de sănătate să primească câte 260 de milioane de lei fiecare, ca să pornească în același ritm.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Cred că v-ați consultat cu domnul Florin Georgescu și v-a spus să interveniți aici, unde era locul anexei nr. 3. O să discutăm atunci.

Are cuvântul domnul deputat Partal.

Domnul Petre Partal:

Domnule președinte,

Intervenția domnului deputat Florin Georgescu a fost făcută și în comisie, ea se susține din punct de vedere economic, este binevenită. Dar, așa cum și dânsul a remarcat, există necesitateta ca cele 1.400 de miliarde de lei să poată fi utilizate pentru deblocarea în economie.

În aceste condiții, suma de 700 de miliarde, chiar dacă mi se pare insuficientă și destul de mare, Partidul Democrat propune ca 300 de milioane de lei să fie alocate în acest scop, pentru sănătate, și 200 de miliarde de lei pentru capitalizarea Eximbank, sursa fiind, sigur, cele 1.400 de miliarde de lei.

Nu știm dacă Ministerul Finanțelor este de acord cu această propunere. Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Popa.

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am avut un amendament la art. 10 alin. 1, prin care am propus suplimentarea cu 400 de miliarde de lei, cheltuieli pentru sănătate, și, bineînțeles, găsisem și sursa, la Anexa nr. 1/21, unde în subsol era trecută o sumă de 1,893 de miliarde, din cele 3.500 de miliarde de lei, destinată pentru recapitalizarea Băncii Agricole.

Dar renunț la acest amendament în favoarea amendamentului propus de domnul Florin Georgescu, ca cele 700 de miliarde de lei, pe care să le luăm de la Renel, unde au fost alocate 1,400 de miliarde de lei. Aș vrea să susțin această cerere a mea, datorită faptului că acest sector se confruntă cu niște dificultăți extraordinare. În primul rând, dotările foarte mici, în al doilea rând, lipsă de medicamente și lipsă totală de servicii acordate pentru populație.

De asemenea, aș vrea să vă spun că în acest sector, cadrele medicale sunt salarizate la nivelurile extraordinar de mici. Medicii, care fac foarte multă școală, să știți că cei mai mulți ani de studiu sunt în acest domeniu, au salarii, nu de femei de serviciu, ci de muncitori necalificați sau, dacă vreți, de calfe.

În acest sens, aș vrea să-l rog pe domnul Florin Georgescu ca această sumă de 700 de miliarde să nu o afectăm toată pentru cheltuieli materiale și pentru capitalizare, ci să calculăm o sumă pe care să o afectăm și pentru cheltuielile de personal. Este inadmisibil ceea ce se întâmplă cu salarizarea în acest domeniu!

Pentru că ceilalți miniștri s-au interesat și au luptat pentru salarizarea oamenilor din sectorul de care răspund (și mă refer la justiție, chiar la învățământ), iată că la sănătate nu s-a luptat nici un ministru pentru cheltuielile de personal. Sigur că nu-l pot învinui pe domnul ministru Baranyi, care este numit de foarte puțin timp, dar haideți, și fac un apel la dumneavoastră, să găsim bani și pentru cheltuielile de personal.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc.

Invit Guvernul să răspundă la întrebările puse. Domnul ministru Rușanu.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Bineînțeles că întregul Parlament, ca și Executivul, este îngrijorat de situația precară existentă în sănătate. Evident că situația bolnavilor, situația dotării din spitale, în România, la această dată, este alarmantă. Însă propunerea generoasă a domnului Florin Georgescu, de suplimentare a bugetului sănătății cu 700 de miliarde de lei, într-un buget de austeritate este mult prea generoasă și nu poate fi acceptată de Executiv, în această formă. Dar consider că, printr-un efort deosebit, putem să rupem, din sursa de finanțare alocată inițial pentru cele două regii, Renel și Romgaz, de 1.400 de miliarde de lei, o sumă de maximum 300 de miliarde de lei: din care 200 de miliarde să fie pentru cheltuieli de capital și 100 de miliarde pentru cheltuieli materiale, pentru a suplimenta bugetul sănătății pe 1997.

Consider că această sumă este maximul care se poate aloca la această oră bugetului sănătății, cu toate că nevoile sunt mult mai mari, iar dacă vor exista venituri suplimentare, la o viitoare rectificare a bugetului să se suplimenteze bugetul sănătății și, de ce nu, și bugetul Ministerului Învățământului. În acest caz, și propunerea domnului deputat PDSR, Gheorghe Stan, de alocare a acelei sume de 500 de milioane de lei pentru comuna din Argeș, se va lua tot din această sumă.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Așa cum spunea domnul președinte de ședință Dumitrescu, și eu mă raliez acestui calificativ, mulțumesc reprezentanților Guvernului și reprezentanților Partidului Democrat pentru înțelepciunea de a susține acest amendament al PDSR, și, de asemenea, de a susține repartizarea celor 300 de miliarde de lei în plus alocate pentru sănătate, la propunerea Grupului parlamentar PDSR, către cheltuieli materiale, de natura medicamentelor, 100 de miliarde, și cheltuieli de capital, 200 de miliarde, cu destinația dotări echipamente, aparatură, în vederea îmbunătățirii diagnosticării în sectorul de sănătate.

De asemenea, aceasta era și propunerea noastră, ca atunci când se va ajunge la articolul respectiv, să se suplimenteze cu 200 de miliarde de lei suma pentru capitalizarea Eximbankului, pentru că, pe de o parte, alocațiile în plus pentru sănătate, pe de altă parte, capitalizarea Eximbankului, contribuie la o asistență sanitară mai bună fără a afecta veniturile bugetare, pentru că din comenzile guvernamentale în sectorul de sănătate se obțin venituri concomitente: din TVA, din taxe vamale și altele asemenea. Iar, prin stimularea exporturilor, se asigură venituri suplimentare, ca efect al creării de noi locuri de muncă și al unui aport valutar suplimentar.

Vă mulțumesc pentru înțelepciunea de care ați dat dovadă.

(Aplauze ale membrilor opoziției.)

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Președintele Comisiei de buget-finanțe din Camera Deputaților, domnul Remeș.

Domnul Traian Decebal Remeș:

Domnilor colegi,

Acest amendament, discuția acestui articol și a art. 23 au fost, după o expresie de care ne aducem aminte, "firul roșu", deci firul furiei întregilor discuții în cele două comisii. Datorită faptului că în succesiunea lor au fost și un "da" și un "nu" la acest amendament, datorită faptului că îndestularea vine din suma de 1.400 de miliarde de lei care se regăsește la art. 23, gândită să constituie împrumuturi către datornicii către Renel și Romgaz (și vă amintiți ce s-a întâmplat în momentul în care Ministerul Finanțelor a avut curajul aplicării legii față de Renel, care are datorii de toate felurile către buget, că s-au purtat discuții la cel mai înalt nivel și măsura - zic eu - strict legală luată a fost, până la urmă, amânată), aș cere, pentru a nu face aici din nou discuții contradictorii, ca acest alineat să ne permiteți, cu situațiile nou-create aici, să îl rediscutăm în comisie și să venim... (rumoare, vociferări, proteste ale opoziției)

Domnul Florin Georgescu (din sală) :

Dar Guvernul este de acord!

Domnul Traian Decebal Remeș:

Guvernul este de acord astăzi, prin gura colegului meu, secretarul de stat Rușanu, dar tot Guvernul, prin prezența a doi miniștri, domnul Radu Berceanu și domnul Daniel Dăianu, la discuțiile în comisii, au avut o altă părere. Eu nu cer respingere, cer să ne permiteți (pentru că tot am rămas în urmă cu niște articole, în funcție de bugetul Camerei Deputaților) să reluăm această discuție și să venim cu o părere formată în plenul celor două comisii.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul deputat Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

În numele Grupului parlamentar PNȚCD, solicit o pauză de 20 de minute.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Eu v-aș face următoarea propunere: mai avem o jumătate de oră, cred că solicitați această discuție tot în legătură cu acest alineat, dacă îl trimitem la comisie, nu e mai bine? Și îl discutăm mâine, ca să mai putem să legiferăm în cele 25 de minute rămase. Dar, bineînțeles, trebuie să supun la vot solicitarea Grupului parlamentar PNȚCD.

Domnul deputat Mitrea, procedură.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu am vrut să intervin ca să discut solicitarea grupului parlamentar PNȚCD, nu aveam nici o intenție. Vreau să atrag totuși atenția că domnul președinte al Comisiei pentru buget-finanțe din Cameră funcționează cu două unități de măsură: noi lucrăm fără să fie prezent domnul Dăianu, de la ora 12,00 sau 13,00, dacă nu mă înșel. Până acum, toată lumea a fost de acord, inclusiv noi, că domnul Rușanu reprezintă Ministerul Finanțelor. Acum, mi se pare ciudat că domnul deputat Remeș invocă lipsa de credibilitate a domnului Rușanu. Și sper să fie un accident pe care îl regretă și dânsul.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule deputat Mitrea, cred că este normal să fac următoarea precizare: sub nici o formă și nimeni din această sală (cel puțin atât timp cât am fost eu atent la dezbateri) nu a pus sub semnul întrebării nici reprezentativitatea Ministerului Finanțelor, prin domnul Rușanu, și cu atât mai puțin prezența pe banca ministerială, care vedeți că este plină în acest moment. Ceea ce a solicitat domnul deputat Remeș, președintele comisiei, este o consultare în cadrul acesteia, pentru a formula amendamentul. Ați văzut, PDSR a făcut un amendament, prin domnul Florin Georgescu, Grupul PD altul, prin domnul Partal, iar propunerea domnului ministru Rușanu a fost alta. Deci e vorba doar de un text pe care să-l votăm mai ușor și pe care am fi putut să-l votăm mâine, mai ales că a intervenit și această solicitare. Dacă dumneavoastră insistați, o să procedăm așa cum s-a solicitat din partea Grupului PNȚCD.

Aveți cuvântul, domnule Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Aici nu este vorba de punerea la îndoială a credibilității domnului Rușanu. Doi membri ai Guvernului, dintre care un ministru de stat, ne-au făcut o dezvoltare economică din care rezulta că aceste sume au o direcție clară și dacă ele se redistribuie, atunci, practic, dispar ca sursă de finanțare. În clipa în care un ministru de stat și un ministru au făcut în fața comisiilor...

Domnul Florin Georgescu (din sală) :

Cine este ministru de stat, domnule?

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnilor,

Vă rog foarte mult, a fost o ședință, astăzi, cred eu că destul de corectă din toate puncte de vedere, să lăsăm vorbitorul să se exprime! Eu știu că e sfârșitul programului, e nervozitate, e oboseală, dar vă rog să-l lăsăm pe domnul președinte să-și spună punctul de vedere! Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Varujan Vosganian:

Vă rog să mă scuzați.

În clipa în care ministrul industriilor și ministrul finanțelor explică în fața comisiilor reunite faptul că orice realocare a acestei sume de 1.400 miliarde de lei presupune dispariția sursei de finanțare și că este o acțiune imposibilă din punct de vedere economic, eu nu înțeleg cum, fără consultarea comisiilor pentru buget, finanțe, bănci, se fac astfel de înțelegeri între reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și reprezentanți ai Opoziției! (Rumoare, vociferări ale opoziției.) Este motivul pentru care eu atrag atenția...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule senator Varujan Vosganian, vreau să vă atrag în mod repectuos atenția că este vorba despre bugetul României! Bugetul României nu este nici al Ministerului Finanțelor, nu este nici al Parlamentului României și nici al comisiilor! (Aplauze ale deputaților din Opoziție. Se strigă: "Bravo!")

Domnul Varujan Vosganian:

Motiv pentru care, domnule președinte, solicit ca mâine dimineață, la 8,30, cei doi miniștri să vină în fața comisiilor reunite pentru buget-finanțe și să reia întreaga pledoarie în favoarea punctului lor de vedere, pentru ca plenul să voteze în deplină cunoștință de cauză.

Mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Are cuvântul domnul ministru Sassu, însă eu vă spun punctul meu de vedere chiar înaintea intervenției domniei sale. Cred că, așa cum am procedat până acum, și experiența mea de președinte de ședință cred că este suficientă, este normal ca acest text să îl trimitem la comisie, mai ales ținând cont de ora la care discutăm.

Vă rog!

Domnul Alexandru Sassu:

V-aș ruga ca, având în vedere toate aceste discuții și pentru ca lucrurile să nu ia o turnură pe care să o regretăm, până mâine, la începutul ședinței Camerelor reunite, comisiile de specialitate, împreună cu reprezentanții celor două ministere, să ia o decizie și să vină cu un punct de vedere în plen, ținând cont de amendamentele depuse. Altfel, vom ajunge să discutăm lucrări care, într-o aulă atât de mare, nu își au rostul.

Vă rog mult să țineți cont de acest punct de vedere pentru că, așa cum spuneați, este vorba de bugetul României.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Amendamentul acesta îl trimitem la comise, urmând să îl votăm mâine, când va fi pus la punct. (Unii parlamentari se ridică și doresc să părăsească sala.)

Nu am terminat programul, mergem în continuare cu textul, vă rog foarte mult!

Domnul Gheorghe Cristea (din sală) :

Domnule președinte, retrageți propunerea mea!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul Cristea a retras propunerea Grupului parlamentar PNȚCD.

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Domnule președinte,

Eu revin asupra propunerii pe care v-am făcut-o, și anume ca art. 8, care concentrează cheltuielile pentru acțiuni social-culturale, cheltuieli care, observați dumneavoastră, se referă la învățământ, care e dimensionat la art. 9; la sănătate, cheltuieli care sunt dimensionate la art. 10 și cheltuielile pentru cultură, religie și alte cheltuieli privind activitatea sportivă și de tineret, cuantificate la art. 11, să fie pus în rezervă și să capete votul definitiv după ce aceste 3 articole vor fi definitiv votate. Vă amintitți, v-am mai făcut această propunere și cred că sunteți de acord cu mine să lăsăm art. 8 să fie definitivat după ce definitivăm art. 9, 10 și 11.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

E o propunere, dar, până atunci, eu vă sugerez să votăm alin. 2 de la art. 10, pentru simplul motiv că nu există nici observații din partea comisiei, nici amendamente respinse și nici observații din partea plenului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 27 de abțineri.

Alin. 2 al art. 10 a fost adoptat.

Alin. 3. Nici aici nu există observații din partea comisiei, amendamente respinse, observații din partea inițiatorului și nici din partea plenului, drept pentru care îl supun la vot în forma prezentată de inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 5 abțineri.

Alin. 3 al art. 10 a fost adoptat.

Alin. 4. Nu sunt amendamente din partea comisiei, nu sunt amendamente respinse, nu sunt observații din partea plenului, vă propun să votăm textul propus de inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat alin. 4 al art. 10.

Tot la art. 10, mai există două alineate, care sunt amendamente respinse. Vă rog! Doamna deputată Bartoș.

Doamna Daniela Bartoș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În Comisia pentru sănătate, am făcut un amendament care vizează posibilitatea de a obține niște fonduri în plus pentru dotările în sistemul sanitar, cunoscut fiind faptul că întregul sistem de sănătate dispune la ora actuală de o aparatură extrem de uzată, atât fizic, cât și moral. Dacă la ora actuală ne situăm pe primul loc în Europa în privința incidenței tuberculozei, lucru, de altfel, cunoscut de toată lumea, aceasta nu se datorește exclusiv condițiilor precare de viață ale unei largi categorii din populația țării, ci și imposibilității detectării active și la timp a acestei boli. Să nu uităm, însă, că aparatura medicală este extrem de scumpă, un singur aparat de radiologie costând la ora actuală peste 700 de milioane de lei.

La ora actuală, aparatura medicală care urmează să fie achiziționată prin credite externe garantate de Guvern este supusă unei taxe pe valoarea adăugată de 11%. Am solicitat scutirea de plată a taxei pe valoarea adăugată pentru această aparatură, urmând ca sumele care sunt economisite în acest fel să fie atribuite Ministerului Sănătății pentru achiziționarea unei noi aparaturi medicale.

Solicităm, în acest sens, să aprobați introducerea alin. 5 la art. 10, care să fie formulate în acest fel: "Aparatura medicală de înaltă tehnicitate contractată prin credite externe garantate de Guvern va fi scutită de plata taxei pe valoarea adăugată și de taxele vamale."

De asemenea, vreau să menționez că prin Legea asigurărilor sociale de sănătate, nr.145, se prevede ca sumele pentru achiziționarea aparaturii medicale de înaltă tehnicitate, pentru prima dată, să fie acoperite de la bugetul de stat, sume care în bugetul pe anul acesta nu se regăsesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Mulțumesc, doamnă deputată.

Domnul deputat Grigoraș dorește să intervină la același alineat.

Domnul Neculai Grigoraș:

Tot în legătură cu propunerea de a introduce un nou alin. 5, doresc să intervin și eu și să prezint o altă perspectivă a lucrurilor, câteva argumente în plus față de cele prezentate anterior aici.

Este evident pentru toată lumea că sectorul de sănătate este unul dintre cele mai vitregite sectoare în ceea ce privește alocațiile bugetare. Un inventar complet al problemelor cu care se confruntă acest sector, sigur, poate fi făcut de specialiștii din ambele zone politice ale Parlamentului României. Adevărul este că față de acest sector, în ultima perioadă, am manifestat foarte puțină înțelegere, în mod deosebit dintr-o anumită zonă a puterii. Și am în vedere aici câteva intervenții ale personalului respectiv și atitudinea care s-a luat în Parlament și vreau să enumăr că dacă, la o anumită dată, când a fost în discuție Ordonanța n. 34/1998 cu privire la salarizarea personalului din sănătate, propunerile venite din partea opoziției cu privire la o majorare substanțială sau mai substanțială a salariilor au fost respinse, dacă prin votul dat în Camera Deputaților ieri, cu privire la raportul comisiei de mediere referitor la același act normativ, datorită intervențiilor unei anumite părți din Parlament, de asemenea, a fost respinsă acea propunere venită din partea Senatului, cu o suplimentare a majorării cu 10 procente față de prevederea inițială, dacă avem în vedere și o cvasitotalitate de lipsă de reacție față de acțiunile desfășurate de reprezentanții din acest sector (și, dacă vreți, mă duc numai la manifestarea de ieri a reprezentanților din sectorul de sănătate, care s-a desfășurat în preajama clădirii în care ne desfășurăm noi activitattea), dacă avem în vedere că în ceea ce privește taxele vamele există o politică, care a fost evidențiată și în cadrul dezbaterilor generale de săptămâna trecută (beneficiază de reduceri de taxe vamale o serie de produse a căror utilitate pe piața românească este cel puțin discutabilă și am în vedere lista acelor produse de origine orientală) și nu asigurăm un tratament cel puțin egal sectorului de sănătate, aparaturii care vine din import și care este de înaltă tehnicitate, așa cum se prevede în acest amendament, mi se pare foarte curioasă atitudinea din partea noastră.

Cred că ar trebui să manifestăm un minimum de înțelegere față de solicitările acestui sector din economia românească și să le acordăm cel puțin această prevedere, care se referă la aparatura medicală din import, de înaltă tehnicitate. Ar putea să existe aici tendința de a prezenta această propunere ca o discriminare față de aparatura produsă în Țara românească, dar e foarte clar că e vorba de aparatură contractată prin credite externe și de aparatură de înaltă tehnicitate.

De asemenea, cred că partea a doua a formulării din amendamentul cu privire la un nou alin., 5, poate fi înțelească ca aparatura medicală din import să fie scutită de taxe vamale, având în vedere că la ora actuală aceasta beneficiază de cota redusă de 11 procente.

Deci, stimați colegi, domnilor președinți, susținem introducerea acestui alin. 5 în formularea care v-a fost prezentată în raport. Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul senator Crețu.

Domnul Ioan Crețu:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Stimate colege și

Stimați colegi,

Deși vroiam să spun de la bun început câteva cuvinte despre asistența sanitară, despre acest articol, în decursul celor șase ani, cât se împlinesc acum, cât am făcut parte din Comisia pentru sănătate a Senatului, am căutat să îmbunătățim asistența sanitară din România, în măsura posibilităților, dar, din păcate, n-am reușit prea mult.

Dacă trecem telegrafic în revistă bugetele acordate asistenței sanitare după revoluție, cu regret constatăm că acest buget, din păcate, este cel mai mic buget acordat asistenței sanitare, 2,8-2,9% din P.I.B. La ora actuală, nu ne putem compara nici cu țările vecine, mă refer la Bulgaria și Albania, nu vorbesc de Ungaria, Cehoslovacia sau Polonia sau țările vestice, care acordă mult mai mult decât noi credite pentru sănătate.

Un antevorbitor vorbea despre salarizare. Dacă la ora actuală un medic absolvent, un medic rezident avea salariul de 420 de mii, mă rog, după acel 25%, să zic că ajunge la 500 și ceva de mii, făcând comparație cu un gunoier sau cu, eu știu, o femeie de serviciu de la RENEL, un medic are mult mai puțin. Un medic primar, cu peste 35 de ani vechime, cu clasa a VI-a de salarizare, avea 825 de mii salariu. Cu mărirea aceea de 25%, ajunge la nivelul salariului mediu pe economie. Un medic la ultima treaptă de salarizare!

Dacă trecem în revistă situația principalilor indicatori de sănătate din România, constatăm cu regret că ne situăm printre ultimele țări din Europa. Mă refer la creșterea mare, în ultimul timp, a tuberculozei, a SIDA și mai ales îmbolnăvirile la copii și aceasta se datorește în mare măsură transfuziei de sânge și lipsei posibilității de testare a celor contaminați sau a celor bolnavi de SIDA, a acelor chituri.

De aceea, susțin că pentru sănătate este necesar mult mai mult, dacă o considerăm ca o prioritate națională.

Mă refer la dotare. Dacă până în prezent au reușit, din credite externe, 150 de milioane de dolari, care s-au acordat în ultimul timp, mă refer după revoluție, Ministerului Sănătății, au reușit să se doteze 420 de dispensare, 419, mai concret, așa, au reușit să se doteze centre de sănătate, iar aparatura importată în acest an și creditată de Guvern, aparatura pentru dotarea policlinicilor de obstretică-ginecologie, ar fi necesară și dotarea unui centru de transplant de măduvă, și acesta este în București parțial, al unui centru de transplant de organe - am adoptat această lege! - în București, în Cluj, în Timișoara și cred că ulterior va fi și Iașiul, cu aparatură minimum necesară, care ar reduce foarte mult cheltuielile pentru dializă, ar reduce foarte mult mortalitatea prin insuficiență hepatică acută și cronică.

De aceea, susțin că măcar acest avantaj, scutirea de TVA și de taxe vamale pentru aparatură ar fi binevenită pentru Ministerul Sănătății, creând o sursă în plus. Mai ales că în ultimul timp, noi avem la Senat, și probabil că și la Cameră, este Ordonanța nr.31, care prevede scutirea de aceste taxe, de TVA, a unor importuri de aparatură și tehnică necesară Ministerului Apărării și de Interne.

Cred că în final ar fi de dorit, măcar dacă există posibilități, probabil că vor exista, la o rectificare de buget și există sume exact ca și la învățământ, să se acorde și Ministerului Sănătății, în măsura posibilului, niște credite în plus, în primul rând, aș zice pentru capital, pentru investiții de capital, pentru dotarea cu aparatura necesară. Și, poate, în al doilea rând, și pentru salarizare. Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnul președinte al comisiei, domnul deputat Remeș. După aceea, domnul ministru Rușanu.

Domnul Traian Decebal Remeș:

Noi am avut un amendament prin care s-a cerut o creștere foarte accentuată la taxe vamale. Acest amendament îl contrazice pe acela. Provenea dinspre același grup parlamentar.

Pe de altă parte, s-a discutat în comisie și nimeni n-a putut să facă o delimitare - ce înseamnă aparatură medicală de înaltă tehnicitate, până unde se poate întinde această listă sub denumirea de aparatură medicală de înaltă tehnicitate, pentru că oamenii ar urma să stabilească lista și o pot duce la aparatura medicală de la prima la ultima poziție a importurilor. Am discutat și ne întrebăm, și aici, dacă citim finalul amendamentului, ar însemna, datorită faptului că taxa pe valoarea adăugată pentru asemenea importuri astăzi este de 11%, or, reducerea acesteia cu 11%, ar însemna să o aducem undeva la 9,89. Nu cred că ăsta a fost în intenția doamnei deputat când a formulat amendamentul.

Urmare a tuturor acestor discuții purtate în comisie, majoritatea colegilor au fost pentru respingerea acestui amendament.

Pe de altă parte, ca ultim argument, știți bine că importurile nu le face neapărat direct statul român, și aceste scutiri nu înseamnă automat sau nu înseamnă deloc o reducere a prețurilor. În loc să se îndestuleze statul român prin taxe pe valoarea adăugată și prin taxe vamale, cota de profit care-i va rămâne importatorului va fi mai mare. Pentru că, de regulă, importatorii nu fac reduceri de prețuri imediat ce apar reduceri de taxe fiscale. Ei își păstrează prețurile pe care le-au practicat și le crește cota de profit. De aceea, nu am crezut și nu credem în eficiența acestui amendament.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru Rușanu.

Doamna Bartoș a mai intervenit o dată.

Domnul Dan Radu Rușanu:

În legătură cu amendamentul ridicat de doamna deputat Daniela Bartoș, ca aparatura medicală de înaltă tehnicitate contractată prin credite externe, garantată de către Guvern, să fie scutită de plata TVA-ului și a taxelor vamale, vreau să fac o singură precizare. Sumele necesare pentru plata taxelor vamale și a TVA-ului pentru aparatura medicală care se importă în anul 1998 sunt prevăzute în buget. Deci, la calculul sumelor în buget s-au prevăzut și taxele vamale și TVA-ul aferent acestor fonduri. Atunci, înseamnă, dacă reducem acest lucru, să facem o majorare a bugetului Ministerului Sănătății cu sumele respective.

Deci, problema este dacă majorăm bugetul sănătății cu sumele aferente, pe care noi le-am prevăzut pentru plata taxelor vamale și a TVA-ului.

Deci, doamna deputat înțeleg că dorește o nouă suplimentare a bugetului sănătății. Eu sunt de acord să suplimentăm acest buget și atragem acea sumă de 300 de miliarde.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Doamna deputat Bartoș.

Dar vreau să vă rog, doamnelor și domnilor deputați și senatori, să interveniți o singură dată.

Domnul Miron Tudor Mitrea (din sală):

De ce?

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Cum de ce? Că așa-i regula.

Domnul Miron Tudor Mitrea (din sală):

Care regulă?

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

La Senat așa este regula.

Domnule Mitrea,

Mă scuzați, doamnă, numai un minut.

Vreau să fac următoarea precizare, că atunci când invocați o prevedere regulamentară, încercați să vă gândiți că poate să vă fie dumneavoastră favorabilă într-o situație sau defavorabilă. Deci, atunci când ați invocat prevederea regulamentară potrivit căreia Regulamentul ședințelor comune se completează cu Regulamentul Camerelor, vă spun că la Regulamentul Senatului se vorbește despre o singură luare de cuvânt. Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul, doamnă.

Doamna Daniela Bartoș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

M-am simțit obligată să-i spun domnului președinte al Comisiei pentru buget-finanțe din Camera Deputaților ce înseamnă această aparatură de înaltă performanță. Este vorba de angiografe, de tomografe, de aparate de radiologice care nu se produc în țară. Deci acestea sunt prevăzute, sunt aparate care costă la prima achiziționare foarte mulți bani și care nu pot fi acoperite de nici un fel de unitate sanitară și nicidecum numai prin zero lei, cât sunt prevăzuți anul acesta la fondurile Ministerului Sănătății. Vă mulțumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Vă mulțumesc și eu.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Reluăm lucrările mâine dimineață, începând cu ora 8,30, așa cum am votat astăzi, urmând să lucrăm până la ora 20,00. Rog staff-ul tehnic al Camerei Deputaților să ia măsuri ca mâine, până la ora 20,00, să funcționeze bufetele și toate celelalte servicii legate de prezența la lucrări a parlamentarilor. Rog foarte mult, cei doi secretari generali. Inclusiv la Senat. Se lucrează până la ora 20,00, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat.

Ședința s-a încheiat la ora 17,26.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 2 iulie 2020, 19:29
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro