Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 15 aprilie 1998
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1998 > 15-04-1998 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 15 aprilie 1998

3. Dezbaterea programului de guvernare

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim domnului prim-ministru desemnat.

Începem acum dezbaterile propriu-zise.

Are cuvântul — în limita timpilor anunțați deja —, pentru început, doamna senator Rodica Stănoiu, din partea P.D.S.R.

Va urma domnul deputat Sorin Lepșa — P.N.Ț.C.D.

Doamna Rodica-Mihaela Stănoiu:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori.

Așadar, aceeași Mărie, cu altă pălărie, deși clopul a fost înlocuit cu un borsalino elegant. întrebarea e: unde este Măria? După o operație de seducție, fie la Sănătate, fie la Interne, Măria continuă să lipsească, misoginismul guvernării — deocamdată, este ceva foarte direct — de dreapta și-a spus încă o dată cuvântul și nici o femeie nu este ministru. Se sfidează încă o dată peste jumătate din populația acestei țări. Dacă la a patra formațiune vom avea totuși o femeie ministru, asta se va datora, sigur, opoziției.

După o criză guvernamentală profund㠗 criză care a paralizat administrația centrală și locală mai bine de patru luni —, suntem chemați astăzi să discutăm Programul noului guvern și să-i acordăm acestuia votul de învestitură. Avem o misiune de mare răspundere ce decurge din situația dramatică în care se află societatea românească. Poate pentru prima oară sintagma "greaua moștenire" are, cu adevărat, un înțeles și un conținut. Greaua moștenire pe care cabinetul Ciorbea o lasă noului prim-ministru — și nu atât noii sale echipe, întrucât, cu excepția a patru nume noi, ceilalți membri ai Cabinetului au făcut parte din echipa precedentă și sunt, implicit, parte a moștenirii — este crunt sintetizată de câteva cifre. Deși celor care conduc azi țara nu le va face plăcere să le audă, noi suntem obligați să le reamintim ce a însemnat 1997 pentru români:

— scăderea Produsului Intern Brut cu aproape 7 procente, față de 1996, adică o pierdere de avuție națională de circa 7 miliarde de dolari;

— creșterea prețurilor cu circa 152%;

— scăderea puterii de cumpărare cu 30%;

— devalorizarea monedei naționale cu circa 120%;

— scăderea producției industriale și agricole, a serviciilor, un declin general al economiei, declin planificat și pus în practică de guvernul precedent.

Nimic din ceea ce s-a întâmplat până în 1996 nu justifică prăbușirea economică din 1997. P.D.S.R. a recunoscut greșelile și neîmplinirile, pe care și le asumă. în ciuda acestor neîndepliniri, măsurile puse în practică de guvernul Văcăroiu a oprit căderea economiei, dramatică, prin dimensiunile sale, în perioada ’90–’92, și a generat un proces de creștere economică ce începuse să se vadă nu numai în statistici, dar și în starea reală a economiei și societății românești. Șomajul scăzuse la 6,2%. Aveam un sector dinamic și în creștere al întreprinderilor mici și mijlocii, crescuse puternic ponderea sectorului privat în formarea Produsului Intern Brut, depășind — în 1996 — cifra de 50%. Sigur că orice lucru își are un preț. Creșterea economică și-a avut și ea prețul ei. Prăbușirea programată care a rezultat ca urmare a punerii în practică a așa-zisei "reforme Ciorbea" are ca preț scăderea dramatică a nivelului de trai al marii majorități a românilor, iar cea mai elocventă și cea mai dureroasă cifră, în acest sens, o reprezintă scăderea cu 35% a consumului alimentar. Aceste cifre trebuie să constituie un serios avertisment pentru noua echipă guvernamentală. Reforma care produce suferințe nejustificate oamenilor este o reformă fără nici un sens.

Nu credem că Guvernul care ne cere astăzi votul de învestitură va mai putea spune oamenilor că, înainte de a le fi bine trebuie să le fie rău. Nu pot să nu mă întreb cum ar fi reacționat electoratul, dacă în Programul de guvernare al actualei coaliții ar fi figurat o atare teză, care nu are nici o justificare, nici din perspectiva doctrinei creștin-democrate, și cu atât mai puțin din cea a colegilor de orientare social-democrată, pentru care protecția socială ar fi trebuit să constituie piatra unghiulară a Programului de guvernare. Această scuză a fost scuza unui guvern slab și incompetent. Acum, țara are nevoie de un guvern puternic, eficient și profesionist; un guvern pentru care interesul național să nu se confunde cu obsesiile restauratoare ale fundamentaliștilor din P.N.Ț.C.D.

Pentru milioanele de români care trăiesc sub limita sărăciei, faptul că interesul câtorva mii de oameni este prioritar reprezintă o dovadă de dispreț din partea guvernanților, care, în loc să guverneze în respectul promisiunilor făcute în noiembrie 1996 și al intereselor majorității, adoptă poziții de un partizanat extrem, indiferenți la nevoile celor care i-au ales.

Domnule prim-ministru desemnat, v-am reamintit contraperformanțele Guvernului Ciorbea, pentru a vă atrage atenția asupra două lucruri grave: Programul de guvernare —așa cum ne-a fost el prezentat — este, cu mici excepții, identic cu cel al vechiului cabinet și în el se găsesc toate motivele eșecului guvernării Ciorbea, iar printre membrii cabinetului dumneavoastră se află și cei responsabili de starea gravă din economie. Acest lucru ne face să credem că partidele care formează actuala majoritate parlamentară și care vă susțin nu au înțeles gravitatea situației din țară. Obstinația cu care P.N.Ț.C.D. își promovează obsesiile este semnul cel mai clar că reprezentanții acestui partid nu au învățat nimic din criza politică ce paralizează țara de câteva luni. Așa cum în campania electorală și-a confecționat o falsă imagine, P.N.Ț.C.D. încearcă acum să-și justifice condițiile restauratoare printr-un inventat mandat pe care l-ar fi primit la alegerile din 1996.

Trebuie să spunem foarte clar: nu redarea marilor proprietăți funciare, industriale și imobiliare a așteptat populația de la cei pe care i-a votat în noiembrie 1996. Marea majoritate a poporului român este interesată de viitorul și stabilitatea locului de muncă, de creșterea sau măcar menținerea puterii de cumpărare, de soarta educației copiilor, de o viață demnă pentru bătrâni, și nu satisfacerea cu orice preț a ambițiilor unor minorități lacome și iresponsabile, pentru care noțiunea de "interes general" este o vorbă goală, bună doar pentru campaniile electorale.

Probabil știți care este starea de spirit din țară. Țăran sau orășean, cu rare excepții, nu știi cui să-i plângi mai repede de milă. Cu toate acestea, oamenii nu au nevoie de mila sau compasiunea guvernanților, ci de măsuri hotărâte de relansare economică, de combatere a sărăciei și șomajului, de control și prevenire a criminalității, în special a celei juvenile, care cunoaște o adevărată explozie. Cu alte cuvinte, românii așteaptă o guvernare eficientă, dar schimbarea primului-ministru și a echipei guvernamentale, fără o schimbare de fond în Programul economic și social al viitorului guvern, nu va genera o îmbunătățire a performanțelor economiei și ale societății românești.

Cele 500 de zile de guvernare, C.D.R. — U.S.D. — U.D.M.R., au consemnat falimentrul unei idei false despre reformă, aceea că scopul schimbărilor trebuie să fie întoarcerea la realitățile interbelice. Schimbarea promovată este una în rău, care a adus grave atingeri interesului național, a generalizat sărăcia, a adus suferința dincolo de gradul suportabilului, a înjosit pe cei mai mulți români, care sunt tratați — acasă, ca și în străinătate — ca cetățeni de categoria a doua. Œn acest timp, baza economică a țării este distrusă sistematic, prin așa-zisa "lichidare administrativă". Din păcate, și după aceste 15 luni oamenilor li se oferă, din nou, rețeta reformei dure, pe care o teoretizează tot felul de "mafalde" naționale. Nu duritatea a lipsit terapiei de șoc promovată de fostul guvern. Și ce s-a obținut? Nimic altceva decât ceea ce, într-un moment de sinceritate, rezuma atât de tragic domnul Ciumara: "Un popor întreg a fost chinuit degeaba în 1997".

A continua să credem că adevărata măsură a reformei o dă numărul cât mai mare de șomeri sau închiderea cât mai multor capacități de producție este o tragică greșeală. Și Programul pe care ni l-ați supus dezbaterii continuă, în esența sa, cele începute de precedentul cabinet. P.D.S.R. nu a fost de acord cu măsurile propuse în 1997 și, prin urmare, nu poate fi de acord, nici cu un program care nu diferă esențial de cel precedent. Nimeni nu contestă faptul că atât agricultura cât și întreprinderile mici și mijlocii sunt domenii economice de o reală importanță și ele trebuie sprijinite activ de către stat. Dar dacă bugetul nu se modifică radical, atât agricultura cât și întreprinderile mici și mijlocii vor primi drept sprijin doar programe pe hârtie. Nu putem afirma că vrem să construim capitalismul și, în același timp, să distrugem cu premeditare baza capitalismului, care este întreprinderea, indiferent de forma ei de proprietate. Orice mare unitate de producție închisă înseamnă dispariția unui număr mult mai mare decât ne-am putea închipui de întreprinderi mici care trăiau în simbioză cu ea. Economia reală își are nevoile ei și aceste nevoi sunt prost satisfăcute, atunci când dogma ia locul pragmatismului în acțiunea guvernului.

Privatizarea este — așa cum s-a declarat — prioritatea nr. 1 a guvernării dumneavoastră.

Sperăm că sunteți conștient de capcanele și primejdiile pe care le ascunde așa-zisa accelerare a acestui proces. Capitalul și munca românească trebuie să fie predominante în economia României. S-ar impune să faceți o distincție clară între restructurarea marilor regii naționale de interes public — acțiune necesară pe care P.D.S.R.-ul o va sprijini — și privatizarea lor grăbită, care ar transforma niște monopoluri de stat în monopoluri particulare, cu efecte devastatoare asupra viitorului economiei și societății românești. Œn loc să ușurați criza în care se află țara, nu veți face altceva decât s-o accentuați.

În Programul prezentat nouă sunt menționate, de asemenea, o serie de abstracțiuni privind drepturile omului. Guvernarea Ciorbea va rămâne însă în istoria României postdecembriste și prin valul agresiv, brutal, al autenticei epurări politice declanșate în special de către P.N.Ț.C.D. Profesioniști de un înalt nivel, specialiști recunoscuți și apreciați în domeniul lor de activitate au fost înlocuiți de rude și nepoți, de tot soiul de favoriți ai puterii. Am primit, pe această temă, la Comisia pentru drepturile omului sesizări din toate județele. Ele vorbesc despre încercările P.N.Ț.C.D.-ului de a acapara cât mai multe posturi de control atât din administrație cât și din economie, inclusiv în vederea pregătirii — după propriile interese — a viitoarelor alegeri.

De aceea, v-aș ruga, domnule prim-ministru desemnat, să nu minimalizați acest fenomen extrem de negativ și să încercați cu toate mijloacele legale de care dispuneți să-l curmați. Altfel, revanșa, răzbunările nu se vor mai sfârși niciodată în această țară. Dacă actuala coaliție nu este capabilă să uite trecutul, să dea țării un guvern puternic și stabil, este de preferat chemarea la urne a poporului. Ar fi cel mai mic preț pe care l-am plăti, pentru ca măcar democrația să supraviețuiască în România.

P.D.S.R. crede că noul guvern este un guvern de criză. Principala sa misiune va fi aceea de a îndrepta ce se mai poate îndrepta din moștenirea dezastruoasă lăsată de Guvernul Ciorbea. Din păcate, atât componența Guvernului, cât și Programul prezentat nu prezintă premisele așteptate și necesare.

De aceea, Partidul Democrației Sociale din România va vota împotrivă.

Aș încheia, spunând primului-ministru desemnat și membrilor cabinetului său că, dacă vor primi votul de învestitură, veți găsi în noi un partener loial și deschis — deși critic —, gata de a da o mână de ajutor în abordarea problemelor grele cu care se confruntă țara, cu o singură condiție: să nu sfidați viața și speranțele românilor, atât de nedrept înșelați în noiembrie 1996!

Altfel, îl felicităm pe domnul Vasile... Picasso și porumbelul său-program.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, doamnă senator. Ați vorbit 15 minute.

Are cuvântul domnul deputat Sorin Lepșa — P.N.Ț.C.D.

Va urma domnul deputat George Șerban — Partidul Democrat.

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt deosebit de onorat să susțin în fața dumneavoastră Programul de guvernare și noul cabinet. Programul susținut astăzi de domnul prim-ministru desemnat poate fi caracterizat ca dinamic, deschis în vederea adaptării la schimbările surprinzătoare din societate, cu o largă cuprindere, dar este uneori lipsit de sprijinul foarte important al unor baze de date actualizate la zi pe diferite domenii. De asemenea, uneori, poate este tributar unor abordări mai puțin racordate la ultimele evoluții din problematica respectivă în plan european și internațional. Mă gândesc aici — și voi da un singur exemplu din capitolul cu subtitlul "Minorități naționale" — că protecția minorităților, care este dată de către diferitele reglementări europene, totuși, poate că ar trebui să se amintească mai mult și de politici de cooperare, de mecanisme de integrare a minorităților în viața întregii societăți, de cooperare multiculturală.

Cred că o prioritate a societății românești — deci, a Guvernului — este creșterea competenței manageriale la toate nivelele, de la cel mai nou angajat în clădirea Palatului Victoria și până la șomerii cărora li se cere să-și încerce șansele în mediul de afaceri. Nu ne referim aici la componenta economică a activității manageriale, ci la capacitatea de comunicare, de gestionare a resurselor umane, de adaptare la o corectă evaluare a schimbărilor din mediul de activitate. Acest gen de "savoir-faire", cum ar fi spus seniorii noștri, este un instrument modern cu care trebuie înzestrată întreaga comunitate. Este nevoie deci să apară parametri clari ai modelului managerial de care avem nevoie atât în macroproiecte, cât și în definirea și dimensionarea resurselor umane, dar și a sistemului educațional de stat și permanent și eu cred că acest guvern poate face acest lucru.

Este nevoie să gândim o modalitate operantă de a coopera mai intens, mai sistematic cu mecanismele societății civile, care pot fi, în același timp, surse de date privind evoluțiile din diferite domenii, cât și excelent evaluatorii. Vom face — în toate aceste privințe — propuneri concrete privind posibile soluții și cred că actualul guvern le are.

Trecând peste aceste observații ce țin, mai degrabă, de domeniul pragmaticii, al implementării, consider că Programul dovedește un realism extrem de important
astăzi, o capacitate deosebită de identificare și tratare a cauzelor. De asemenea, Programul lasă să se vadă o corectă proiecție a evoluției României, așa cum este așteptată de cetățeni și de partenerii noștri internaționali. Și poate chiar de copiii noștri. Sprijin Programul și cer aplicarea lui riguroasă, pe bazele unei metodologii bine puse la punct.

Vă propun tuturor să votați acest Program al Cabinetului Radu Vasile, precum și echipa guvernamentală, cu convingerea că vom pune împreună, în acest fel, o cărămidă la temelia viitorului României.

Dumnezeu să ne ajute!

Vă mulțumesc.(Aplauze)

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, domnul deputat.

Are cuvântul domnul deputat George Șerban — Partidul Democrat.

Va urma domnul senator Corneliu Vadim Tudor — P.R.M.

Domnul George Șerban:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Iată-ne la sfârșitul unei guvernări care ne-a adus multe insatisfacții, atât în raport cu propriile noastre exigențe, cât și — ceea ce este cu mult mai grav — în raport cu promisiunile făcute cetățenilor acestei țări.

Ne aflăm în fața unei noi guvernări, care ne obligă să privim mai mult înainte și mai puțin în urmă. Avem un nou prim-ministru și un Program de guvernare actualizat, altfel structurat, sugerând o reformă mai fermă, mai concretă.

Guvernul pe care ni-l propune premierul desemnat, domnul Radu Vasile, căruia îi vom acorda încrederea noastră, este alcătuit, în mare măsură, din aceiași miniștri. Trebuie deci să tragem concluzia că ceea ce deosebește acest Executiv de cel precedent este — pe de o parte — definirea mai clară, mai precisă a obiectivelor, iar pe de altă parte — intransigența față de îndeplinirea obiectivelor propuse, ceea ce ar trebui să confere mai multă coeziune și consistență coaliției. Altfel, acest demers al formării unui nou cabinet este lipsit de sens.

Stimați colegi,

Eșecul guvernării care se va încheia astăzi a făcut obiectul unei largi dezbateri, care a implicat — pe rând — clasa politică, mass-media, componente importante ale societății civile.

Nu a rămas nimeni în afara acestei dezbateri, uneori fără legătură cu adevărata cauză, de la primul-ministru la miniștri și la întreg Guvernul, de la lideri ai partidelor la partide, în ansamblul lor, invocându-se chiar doctrine sau prezumtive interese oculte. S-a spus aproape tot ce se putea spune despre această temă, în diverse registre, de la luciditatea analizei critice, până la iraționala și inflexibila respingere a oricărei invitații pentru o autoevaluare corectă. Totuși, în tumultul dezbaterii crizei politice, am fost de multe ori în situația să nu vedem pădurea din cauza copacilor. Măcar acum, când ne aflăm la începutul unei noi guvernări de care vrem să ne legăm speranțele, trebuie să facem o evaluare corectă și obiectivă. Unul dintre principalii vinovați pentru neînfăptuirea reformei și pentru prelungirea excesivă a crizei politice este Parlamentul. Și nu întreg Parlamentul, ci majoritatea — în totalitatea ei —, care a refuzat, de la bun început, să-și mai asume rolul și poziția pe care Constituția acestei țări i le conferă în raport cu Executivul.

I-am acordat Guvernului o perioadă de grație pentru a-și acomoda echipa cu ritmul infernal al așteptatei reforme.

Au fost multe voci care ne cereau să nu corectăm greșelile "de exprimare" sau "de ortografie" pentru a nu stânjeni ritmul reformei.

După ce am văzut că programul de guvernare se ambiționează să nu treacă de preludiu ne-am scufundat într-o complice tăcere, întreruptă din când în când de valurile de ordonanțe, unele fără legătură cu reforma, iar altele menite a le corecta pe cele anterioare. Atunci când s-a văzut limpede că reforma este compromisă, atunci când criza politică părea fără sfârșit, ne-am uitat complet prerogativele și obligațiile constituționale, îndreptându-ne așteptările în toate direcțiile, până și către opoziție, ezitând să observăm că soluția se află în mâinile noastre.

Stimați colegi din arcul guvernamental,

Dincolo de orice deosebire doctrinară care ne desparte, am decis că este bine să mergem mai departe împreună, pe baza unui program comun, care să ducă reforma până în acel loc de unde stabilitatea și relansarea economică devin ireversibile.

Pentru aceasta este nevoie de unitate, dar de o altfel de unitate decât aceea care a existat sau a cărei impunere s-a încercat până mai ieri la nivelul coaliției. Avem nevoie de unitatea echipei guvernamentale în demersul său pentru îndeplinirea programului prezentat de primul-ministru desemnat. Avem nevoie de unitatea deplină a majorității parlamentare, dar nu de unitatea tăcerii, a complicității într-o abandonare a reformei, ci de unitatea activă pentru susținerea programului de guvernare, o unitate deplină în intransigența față de orice abatere de la Programul de guvernare.

Cred că numai în acest fel putem vorbi despre o reabilitare a reformei, în România, despre reabilitarea credibilității, a imaginii noastre în fața cetățenilor.

Domnule prim-ministru desemnat, nu veți avea zile ușoare. Aveți de înfăptuit un program greu, anevoios; dacă reprezentanții tuturor partidelor care alcătuiesc arcul guvernamental vor înțelege să acționeze într-o astfel de unitate ca aceea despre care vorbeam, problema dumneavoastră în Parlament o va reprezenta intransigența majorității, și nu critica opoziției.

Acest guvern nu va mai beneficia de nici o perioadă de grație, cu atât mai mult cu cât majoritatea echipei este deja rodată.

Ultima perioadă a precedentei guvernări s-a concretizat prin declarații contradictorii și retractări repetate.

V-am auzit, domnule prim-ministru, afirmând că veți retrage bugetul pentru a-l armoniza cu Programul Guvernului. V-am auzit apoi declarând că nu-l veți mai retrage.

V-am auzit afirmând că una din prioritățile dumneavoastră pentru acest an va fi relansarea fiscalității, după care ați spus că acest lucru nu este posibil.

Ați acceptat o nouă nominalizare pentru Ministerul Agriculturii, de ne-ați făcut să nu mai știm care a fost cea mai proastă.

Pun toate aceste atitudini pe seama intensității cu care ați trăit ultimele zece zile și de aceea consider că putem acorda încrederea noastră pentru a conduce acest guvern.

După exercițiul ultimelor zece luni, trebuie să știți, domnule prim-ministru, că drumul de la încredere deplină până la circumspecție și apoi până la neîncredere se parcurge extrem de ușor.

Pentru binele nostru al tuturor, pentru binele acestei țări, vă doresc din tot sufletul succes și să nu parcurgeți acest drum.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, domnule deputat. Ați avut 7 minute. Ați vorbit 7 minute.

Are cuvântul domnul senator Corneliu Vadim Tudor — P.R.M., care dispune de 9 minute și va urma domnul senator Paul Păcuraru — P.N.L.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte,

Cu respect vă atrag atenția că grupurile noastre parlamentare au calculat și dispunem de 10 minute, așa cum de altfel ați anunțat chiar la începutul ședinței.

Domnul Ion Diaconescu:

Am citit, da, pentru un minut nu o să fie nenorocire.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Deja mi-ați mâncat un minut.

Vedeți, dumneavoastră ați scris cartea "Temnița, destinul generației noastre", de ce să nu scriu eu cartea "Botnița, destinul generației mele"?

Doamnelor și domnilor de la putere,

Astăzi veți scăpa ieftin, pentru că nu am să demolez Guvernul, care are unele valori reale, deși, firește, voi vota împotriva lui.

Am fost convocați aici, în Dealul Spirii, pe locurile unde exact acum 150 de ani se băteau pompierii cu turcii, să mai dăm girul unui nou guvern. Pentru prima oară în ultimul timp voi căuta să fiu mai mult decât un om politic, să fiu un om politicos. Și în orice caz voi rosti un discurs ceva mai diferit decât până acum.

În privința premierului desemnat, domnul Radu Vasile, situația constituie o premieră pentru mine. Nu pot nici
să-l critic, pentru că încă nu s-a exprimat, dar nu pot nici să-l laud, fiindcă a greșit partidul. Œn orice caz i-aș face rău, și dacă l-aș critica (Aplauze.) și dacă l-aș lăuda, fiindcă imediat ar sări cu gura "Magyar Hirlap" și presa din Sărindar și l-ar acuza de colaborare cu naționaliștii. Pot, cel mult, să-l asigurăm de o poziție constructivă.

"Amicus Platon, sed magis amica veritas" a rostit Aristotel, adică "îmi este prieten Platon, dar mai prieten îmi este adevărul".

Păstrând proporțiile, îmi voi permite să-i spun domnului Radu Vasile ce cred eu despre această coaliție și despre Programul de guvernare.

Acest al treilea sau al patrulea Guvern C.D.R., U.S.D, U.D.M.R. îmi aduce aminte fără să vreau de un îndemn scris pe lozurile necâștigătoare, "mai trage o dată".

Din decembrie 1996 și până acum, domnul Emil Constantinescu tot extrage periodic câte un loz în plic, îl aruncă la coș, apoi extrage altul și uite tot așa.

"În 1997 am chinuit de pomană un popor întreg" rostea cu năduf la sfârșitul anului trecut un ministru, pe care nu-l mai văd astăzi pe banca guvernamentală, domnul Mircea Ciumara.

Niciodată nu veți putea explica, domnilor, cine anume v-a împiedicat până acum să realizați ceea ce dumneavoastră numiți "reforma"? În ruptul capului nu pot înțelege cum va fi aplicat "Programul Vasile" pe baza bugetului Ciorbea.

Și la urma-urmei, problema nu e atât a programului, care este o declarație plină de intenții și generalități frumoase, cât a punerii lui în aplicare.

În ziua desemnării sale, domnul Radu Vasile a anunțat două măsuri cu care toată lumea a fost de acord, și i-a crescut popularitatea. A declarat că bugetul va fi retras din Parlament, pentru a se mai lucra pe el, și totodată că va acționa pentru subvenționarea de către stat a agriculturii. N-a fost lăsat să-și țină nici una dintre promisiuni.

Bugetul a rămas bătut în cuie, iar în Programul de guvernare tipărit nu se regăsește propunerea de subvenționare a agriculturii.

Luna trecută am primit o scrisoare din Brăila, prin care eram anunțat că un bătrân a fost surprins de vecini pe când fierbea carnea unui câine. Asemenea barbarii n-au existat în România niciodată, iar în Europa acestui secol nu s-au semnalat decât la blocada Leningradului, în
timpul celui de-al doilea război mondial.

Atâta timp cât țara nu produce și nu exportă, atâta timp cât privatizarea este o mască a lichidării și jefuirii patrimoniului național, atâta timp cât nu sunt denunțate public acordurile ASAL și FESAL, atâta timp cât se menține un curs artifical între leu și dolar, ei bine, atâta timp cât România nu mai e privită ca o țară, ci ca o piață, să nu ne mire că prețurile vor exploda și că ne vom îndrepta către o veritabilă catastrofă.

În ceea ce privește anunțul premierului desemnat că va sprijini pretențiile U.D.M.R.-ului, cu privire la modificarea Legii învățământului, la autonomie locală ce duce la împânzirea Transilvaniei cu plăcuțe bilingve, menite să
creeze senzația că aici nu mai suntem în România, ci în Ungaria, Partidul România Mare îl avertizează, amical, pe domnul Radu Vasile că nu e deloc sigur că va câștiga un milion de unguri, dar e incontestabil că va pierde 22 milioane de români.

Experiența ne-a demonstrat că U.D.M.R. este ca o pastilă de stricnină într-o chiftea. Sfârșitul este garantat.

La capitolul "Combaterea corupției", expediat în 12 rânduri, la pagina 49, am avut o tresărire, începutul este vijelios, citez: "Anul 1997 a marcat o importantă cotitură în acțiunea organizată a autorităților publice, cu atribuții în domeniul luptei împotriva flagelului corupției", am încheiat citatul. Œn realitate, în 1997 s-a furat în România ca în codru, mai mult decât în toată perioada interbelică. Asistăm la un jaf național fără precedent, iar caracatița mafiei își șerpuiește tentaculele până la unii consilieri de la președinție. Acum s-au realizat cele mai mari averi cunoscute în istoria României, gangsterii profitând de protecția unor înalți demnitari ai statului.

În ultima vreme câteva nuclee de mafioți au răspândit ideea că Partidul România Mare ar dispune de un serviciu de informații ilegal. Evident că se minte cu nerușinare.

În primul rând, că noi respectăm legile statului; în al doilea rând, că pentru o asemenea structură informativă trebuie o aparatură extrem de scumpă care costă cel puțin câteva sute de mii de dolari, bani pe care evident nu-i avem. Dacă aș avea acum 10.000 de dolari, i-aș cumpăra unui tânăr pe nume Petrică Moroșan, din București, o proteză din Germania, că bietul om s-a născut fără ambele mâini din umăr, vine uneori la mine și-l văd cum se chinuie să scrie cu pixul ținut între dinți și, mai nou, a devenit tatăl unui băiețel pe care nu-l poate mângâia,
nu-l poate ține în brațe.

În anul 1997 au fost scăpați din închisoare prin actul ciudat de dezincriminare a bancrutei frauduloase câțiva din cei mai teribili borfași, unii dintre ei fugind imediat peste graniță. M-aș fi așteptat de la domnul Radu Vasile ca în Programul de guvernare să figureze în mod expres lupta împotriva Mafiei, care există cu adevărat — "prinde orbul, scoate-i ochii".

Cum se poate pretinde că anul 1997 a marcat o importantă cotitură în combaterea corupției când tocmai în 1997 s-au derulat cele mai penibile faze ale uriașului scandal diplomatic dezvăluit acum în Germania?!

Acolo erau implicați diplomați, stimate domnule ministru Andrei Pleșu, și ofițeri superiori din poliție, onorate domnule ministru Gavril Dejeu!

La ora actuală, câțiva dintre cei mai periculoși infractori au șters-o din țară, cu complicitatea unor înalte oficialități. Mă refer la Florea Niculescu, ascuns într-un avion chiar de unul din directorii TAROM-ului, la Fane Căpățână, la Alexandru Dinulescu, la mai mulți șarlatani din Israel, la Costel Bobic și la mulți alții.

Ne întrebăm cu toții de ce este bugetul sărac. Și
Într-adevăr este foarte sărac, este dureros de sărac. De ce nu sunt bani? De ce nu au copiii românilor un pahar cu lapte pe masă?

Domnilor de la putere, în realitate noi avem un inamic comun, Mafia. Cel mai scandalos caz de jefuirea banului public este acela al mafiotului Bobic, prieten la toartă cu un consilier prezidențial și cu un general activ de poliție, care îi blochează în fișet cele patru dosare penale, de mai bine de un an de zile, deși dosarele au fost instrumentate riguros de generalii Ion Pitulescu, de Costică Voicu, Valerică Dabu și Pavel Abraham care și-au făcut conștiincios datoria.

Din nefericire, Președintele țării nu se luptă cu corupția, ci cu ideea de corupție, parcă avem de-a face cu un film de groază.

Am o evidență relativ exactă a împrumuturilor pe care acest gangster, care vindea înainte de 1989 ciurucuri turcești pe o tarabă din piața Focșanilor, le-a făcut la Bancorex, prin șantaj și teroare: 25 de milioane de dolari, 30 de milioane de mărci și 250 de miliarde de lei. Aici sunt banii țării, domnilor.

Întrebat de câțiva din anturajul său ce va face cu datoriile și cu scadența și cu procesele, acest Bobic a arătat planiglobul de pe perete și a cugetat adânc, precum Cristofor Columb la cules de porumb: "Vedeți harta asta? Lumea e mare, am unde să fug și am bani în bănci străine".

Am pomenit acest caz de pistolar, care pune efectiv revolverul la tâmpla unor oameni și-i forțează să semneze documente false, pentru că este ceva mai special. Mafia patronată de el și-a deschis un post de televiziune,
PRIMA TV, servil Palatului Cotroceni, oficină care-i vânează și-i pune la zid pe toți aceia care îndrăznesc să se apropie de bârlogul lor.

Nu întâmplător, în preajma campaniei electorale, pentru funcția de primar general al Capitalei, pentru care P.R.M. l-a propus pe generalul Nicolae Nițu, acest post de televiziune pirat, unde se spală bani negri, a declanșat o campanie fără precedent de minciuni și insulte împotriva întregului Partid România Mare, pe care-l vânează de mai multe ori pe zi, așa cum n-a procedat niciodată vreun post de televiziune din Europa cu vreun partid parlamentar.

Acestea nu sunt chestiuni personale, ci probleme de asanarea societății românești, astăzi ni se întâmplă nouă, mâine s-ar putea să vi se întâmple dumneavoastră.

Chiar în această zi, când mă pregăteam să vin la Parlament, două echipe succesive de paparazzi de la PRIMA TV au ținut sub teroare locuința mea, învecinată cu cea a premierului, astfel încât fetița mea mai mică, în vârstă de 3 ani, a suferit un șoc, plângea în hohote și repeta în neștire: "Mi-e frică, tată, mă împușcă, mi-e frică, mă împușcă!"(Gălăgie, râsete în sală.) Până am chemat o doamnă doctor pediatru să o liniștească.

Vasăzică, s-a ajuns până aici, domnule Ion Diaconescu?! în curând Mafia va ordona și primele asasinate politice. A dat strechea în hoți. Au călcat pe bec, li s-a strâns lațul la par și acum dau asaltul final de reducere la tăcere a temerarilor.

La ora la care vorbesc în Parlament, acum, alte două echipe de la PRIMA TV au ocupat efectiv mica stradă pe care locuim și eu și premierul desemnat și blochează, nu numai orice mișcare a familiei mele, ci și traficul rutier.(Râsete, gălăgie în sală.) Noi de ce nu dăm buzna, domnilor, peste locuințele altora? Asta mai seamănă a presă, sau a Gestapo? Faptul că nici poliția, nici justiția nu lichidează nucleul dur de lăcomie și șantaj al Mafiei, coagulat la PRIMA TV, firma "SAMCA" și ziarul "Ziua", demonstrează că avem de a face cu o metastază a jafului și a tâlhăriilor la drumul mare.

Am considerat necesar să fac aceste precizări din cel puțin două motive: în primul rând, că s-a instituit un embargou total împotriva Partidului România Mare. Noi nu existăm decât pentru a fi puși la stâlpul infamiei și nu avem nici cel mai elementar drept la replică și, în al doilea rând, pentru a atrage atenția că alegerile din capitală debutează sub auspicii iresponsabile, de exterminare a adversarilor politici, împotriva opoziției politice au început să se însceneze ambuscade periculoase.

Toată lumea vorbește despre teroriștii din decembrie ’89, dar nimeni nu se ocupă, stimate domnule președinte Ion Diaconescu, de teroriștii de după 1989, care au
jupuit țara de vie. Aceștia cred că, dacă ei au creat servicii secrete cu bani murdari, trebuie musai să aibă și alții.

Realitatea este alta. Exasperați că unii dintre șefii lor nu numai că nu iau nici o măsură împotriva Mafiei, dar chiar se lasă mânjiți și cumpărați în viu, fără rușine o serie de ofițeri din S.R.I., S.I.E, S.P.P. și Ministerul de Interne refuză să mai înainteze superiorilor lor lucrările lor, își ascund documentele operative. Și uneori vin de bunăvoie și nesiliți de nimeni la Partidul România Mare.

Refuz să fac o altă politică decât aceea a interesului național!

Domnul Ion Diaconescu:

Domnule senator, ați depășit cu mult timpul, grăbiți-vă.

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Exact o frază de încheiere, stimate domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Ne aflăm în Săptămâna patimilor, oamenii aleargă de colo-colo pentru pâinea cea de toate zilele. Din decembrie 1996 și până în aprilie 1998 poporul român trăiește într-un
neîntrerupt post, brevetând o invenție dramatic㠗 postul Crăciunului a fost unificat cu postul Paștelui. Puterea actuală a dus țara la faliment, dar nu orice faliment, ci falimentul de stat.

Actuala coaliție e incapabilă să conducă țara, dar îi împiedică și pe alții să salveze ce se mai poate salva.

Înțeleg că încercați să trageți de timp, dar deznodământul va fi același: mai devreme decât bănuiți dumneavoastră, vor avea loc alegeri anticipate, parlamentare și prezidențiale.

Dacă domnul Radu Vasile, care este un om inteligent, pragmatic și de bun-simț, percepe pulsul adevărat al țării și va dori să aibă un nume bun în istorie, ceea ce eu personal îi doresc din suflet, el va trebui să treacă de mâine chiar la pregătirea alegerilor.

Dacă nu va face asta, va trebui ca în vâltoarea revoltei populare, care vine, vine, vine, calcă totul în picioare (Strigăte în sală.), să reflectăm cu toții la o maximă a mareșalului Antonescu, "Armata este ultima carte pe care o joacă o națiune."

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, domnule senator. Din cele 9–10 minute ați consumat numai 14 minute.

Are cuvântul domnul senator Paul Păcuraru, va urma domnul deputat Gheorghe Secar㠗 P.U.N.R.

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Sigur, după tunetele pretins politicoase ale colegului meu de Senat și ale colegului meu de profesie, îmi vine misiunea unui discurs tehnic, cumva la normalitate și la obiect: de ce suntem noi prezenți astăzi în sală, ce program susținem și care sunt ideile sale de forță.

Cu siguranță, ori de câte ori a fost vorba de programe, din 1990 încoace, noi, liberalii, ne-am simțit cumva în largul nostru, datorită faptului că toate programele, ale tuturor cabinetelor, începând cu Cabinetul Roman și terminând cu cabinetul pe care astăzi probabil îl vom vota, au fond liberal indiscutabil.

Acest lucru se datorează faptului că situația de fapt, starea de fapt a structurilor economice și sociale din România obligă la măsuri liberale și acest lucru, indiscutabil, se transpune în programele realizate de cele cinci cabinete care și-au desfășurat activitatea până acum.

Programele și actualul program de guvernare sigur nu se naște pe un vacuum, el nu vine în gol, el vine în continuarea unor programe pe care România le-a avut și a unor programe pe care România trebuie să le aibă.

Din acest punct de vedere, se poate vorbi de o continuitate a programelor, și indiscutabil că programul pe care astăzi îl vom susține și pe care probabil îl vom vota conține, în bună parte, în el extrem de multe din măsurile și ideile care veneau de la Cabinetul Ciorbea, care au fost deja votate de Parlament, încă de la instalarea coaliției la guvernare.

Sigur, sunt o serie întreagă de elemente care sunt noi în acest program și voi încerca să le subliniez, pentru că sunt un merit, dacă vreți, un pas înainte, pe care guvernarea în România îl realizează.

În primul rând, se rupe un anumit șablon sau o anumită rutină în elaborarea programelor. Avem în acest moment programe, dacă vreți, cu alocări precise de termene, de responsabilități, și cred că acest lucru este important, pentru că prea mult s-a vorbit în România și prea puțin s-a făcut.

Din acest punct de vedere, cred că important pentru Guvern este să se treacă de la opțiune la acțiune, să se treacă la fapte, cum se spune în mod obișnuit, pentru că marea neșansă a programelor din România, în succesiunea lor, a fost că a trebuit să reia multe din temele care nu au fost realizate de cabinetele anterioare.

Motivele pentru care Partidul Național Liberal și Grupul Național Liberal, motivul pentru care susținem actualul cabinet și actualul program provin în primul rând, dacă vreți, din niște caracteristici de elaborare a acestor programe, și le-aș numi profesionalismul, coerența reală, coordonarea și dialogul interpartinic și dialogul social.

Voi explica în câteva cuvinte, deși cred că este depășit cu mult și bine, să spunem, amatorismul începutului în care se adunau idei și se puneau fără o coerență reală. Œn momentul de față cred că simplul fapt că avem de a face cu diagnoze reale, cu prognoze reale, cu o programare economică propriu-zisă, dacă vreți, cu elemente care așază în timp lucrurile foarte clar, arată că deja suntem în zona unui profesionalism economic și social, care este o garanție în plus pentru valabilitatea programului.

În fine, vreau să spun că reprezentanții tuturor partidelor au lucrat la întocmirea acestui program și pot spune că s-a insistat întotdeauna pe corelarea, pe asigurarea legăturilor între diversele capitole ale programului, încât el să aibă o coerență internă, să poată să fie susținut din toate punctele de vedere, să nu fie o simplă înșiruire de deziderate ale unui sector sau ale altuia.

Simplul fapt că s-au parcurs aproape opt rute reiterative, deci, practic, sunt opt variante care au curs până la varianta finală pe care fiecare dintre noi o avem în mapă, explică cumva acest travaliu de adunare, de sinteză, de coordonare, în așa fel încât rezultatul final să fie un program de guvernare, care să fie imediat operațional și instrumental.

Aș vrea să spun că noi, ca Partid Național Liberal, suntem direct interesați și vom monitoriza, dacă se poate săptămână de săptămână, măsura în care o serie întreagă de direcții fundamentale ale programului vor fi respectate.

Mă voi referi în primul rând, sigur, la programul de privatizare. Este cunoscut faptul că avem un program ambițios. Deci, dacă în anul 1997, deși se spune că nu s-a făcut nimic, totuși s-au privatizat un număr de peste 1304 de societăți comerciale, în acest an sunt prevăzute în program un număr mai important de societăți, un număr de 2707. Am niște dubii, pentru că deja timpul pierdut face ca noi să nu mai realizăm, să nu îndeplinim acest program, dar vom insista, pe de o parte, pe îmbunătățirea metodelor de privatizare, în sensul unei concurențe reale între potențialul investitor și dinamica privatizării.

De asemenea, vom încerca să urmărim ca o serie întreagă de obiective, de societăți comerciale, să aibă un caracter din ce în ce mai atractiv, pentru privatizare, știut fiind faptul că în momentul de față ne lovim de o inatractivitate a unui număr important de societăți comerciale.

În fine, vom insista și vom urmări, în mod special, programul de restructurare, pentru că una din marile
probleme care trebuie rezolvată în România este indiscutabil restructurarea regiilor autonome, ne referim la RENEL, la ROMGAZ, la PETROM și transformarea lor în societăți comerciale cu activități profitabile, pentru că situația actuală, indiscutabil, nu poate continua la nesfârșit.

Vom insista, de asemenea, să se urmărească restructurarea cât mai urgentă a societăților comerciale care sunt mari catalizatori de arierate și de blocaje financiare, în așa fel încât să facilităm intrarea în normalitate a funcționării economice.

În fine, suntem direct interesați de politica industrială, pentru că noi credem că una din marile drame care se consumă astăzi în România este cea legată de situația capitalului autohton, materializat în bună parte în industria autohtonă. Credem că este obligatoriu, atunci când gândim programele de restructurare și de privatizare, să prevedem, să avem în vedere alături de acestea, programe-alternativă, prin care să susținem programele de dezvoltare regională, prin care să dăm șanse reale de relansare economică și de activități economice profitabile.

O atenție specială pentru noi o ridică și sectorul
agricol, relansarea producției agricole, capitol care nu se poate soluționa, în opinia noastră, dacă nu avem în vedere, în primul rând, așezarea proprietății în drepturile sale firești, libera circulație a proprietății și a titlurilor de proprietate și, de asemenea, așezarea activității de producție agricolă pe făgaș normal, prin lichidarea acestei fărâmițări excesive care macină atât de mult rentabilitatea și eficiența activității agricole.

În fine, venind, în final, la echipa pe care astăzi o avem în față și pe care Partidul Național Liberal o susține, sigur în proporție de 80% ea reproduce vechiul guvern și asta cred că înseamnă în bună măsură faptul că foarte mulți dintre miniștri au fost miniștri extrem de eficienți, miniștri a căror capacitate de a crea politici în domeniile lor este indiscutabilă, și din acest punct de vedere cred că este un lucru cât se poate de bun, pentru că se asigură continuitate în activitatea de guvernare.

Cred de asemenea... sigur, regret și eu alături de
doamna senator că nu sunt și femei în guvern, poate și domnul prim-ministru, poate și membrii cabinetului regretă, poate vor avea mai mult noroc cu secretarii de stat, dar cred că nu este un misoginism, ci este vorba de o realitate socială, care trebuie dezbătută cu altă ocazie,
probabil, a implicării femeii în politică și a relansării
acestei probleme.

În fine, pentru că noi, Grupul Național Liberal, votăm și susținem acest cabinet, vom spune de la bun început că vom încerca și vom susține ca acest cabinet să fie un cabinet al faptelor economice și sociale reale, să fie mai puțin îndepărtat, dacă vreți, de discurs, dacă vreți, de tot felul de lucruri care sunt sterile din punct de vedere al eficienței, ca să asigurăm un plus de câștig pentru economie și pentru societate.

(Aplauze.)

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, domnule senator, ați utilizat 8 minute.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Secar㠗 P.U.N.R. și va urma domnul senator Varujan Vosganian, Partidul Alternativa României.

Domnul Gheorghe Secară:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor viitori miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Distins auditoriu,

Ne aflăm în Săptămâna Mare, care potrivit credinței noastre strămoșești semnifică Săptămâna Patimilor. De aceea probabil s-au reunit astăzi cele două Camere ale Parlamentului României, pentru a analiza, printre altele, suferințele mari provocate poporului român de fosta și actuala coaliție guvernamentală.

La această întrebare ar putea să ne răspundă doar cei care s-au aflat la putere în acest interval de timp. Ar fi bine să o facă măcar astăzi, întrucât până acum nu au avut curajul să-și asume responsabilitatea politică pentru gravele erori săvârșite pe întreg parcursul anului 1997.

Astăzi, după aproape patru luni de criză acută,
datorită exclusiv fostei și actualei coaliții guvernamentale, C.D.R., U.S.D., U.D.M.R. s-a ajuns la o aparentă și formală soluționare a acesteia. Rămâne însă spectacolul politic dezagreabil, oferit țării în acest interval de timp de către partenerii fostei și actualei puteri. Cu atât s-a ales, din păcate, poporul român!

În realitate însă, criza politică a fost declanșată de criza economică și socială fără precedent, în care a fost adusă țara, de către actuala putere, în anul 1997.

Dacă aveau maturitatea și responsabilitatea politică necesară, cei aflați la putere aveau prilejul ca la un an de la învestirea Guvernului Ciorbea să-și ofere, în mod demn și moral, demisia.

La sfârșitul anului 1997 însă, unii dintre partenerii aflați la guvernare au dat bir cu fugiții, iar alții nu s-au putut despărți de fotoliile puterii. Actuala putere avea ocazia să demonstreze că, în sfârșit, la un an de zile de la preluarea puterii, este în măsură să se sacrifice pentru poporul român, așa cum a promis președintele României, domnul Emil Constantinescu.

După ce au împărțit pe criterii strict politicianiste prada electorală moștenită în 1996, divorțul politic între partenerii aflați la guvernare era iminent.

Adevărul este că acest divorț politic are la bază doar neputința și incapacitatea puterii instalate după noiembrie 1996, de a guverna corespunzător țara. Cum arată România după un an și jumătate de la instalarea la putere a actualei coaliții guvernamentale?! Răspunsul este simplu: dezastruos, atât sub aspect economic cât și sub aspect social.

Păcat de risipa de vorbe goale, de promisiuni deșarte și de demagogia politică derulată pe întreg parcursul anului 1997, ale cărei costuri le-a suportat întreaga populație a României. Țara a fost adusă în pragul dezastrului general. O cădere economică fără precedent și o scădere dramatică a nivelului de trai al populației. Practic, economia românească a fost falimentată, iar populația adusă în pragul sărăcirii generale. Am spus-o și atunci, o spunem și acum, că acordurile încheiate cu F.M.I. la acea vreme au fost total nefavorabile României. Din păcate, aroganța și nepăsarea coaliției guvernamentale nu au ținut cont de punctul de vedere al opoziției parlamentare. Vina aparține în mod egal partenerilor de coaliție: C.D.R., U.S.D., U.D.M.R. Retoric vorbind, ea aparține deopotrivă și celor care le-au acordat votul în noiembrie 1996. Atunci a început, practic, dezastrul economic și social al țării. Cei aflați la putere
s-au înfruptat cu vârf și îndesat din avuția națională, aducând populația României în pragul disperării totale. Nici una din promisiunile electorale făcute în noiembrie '96 de către actuala putere nu a fost onorată.

Din păcate, ele au fost preluate și în programele pe termen scurt și lung ale viitorului Guvern Radu Vasile. Acestea vor avea cu siguranță aceeași soartă. Se confirmă
astfel că la alegerile din noiembrie 1996 totul a fost doar o simplă glumă electorală a actualei puteri. întrebarea care se pune acum este dacă s-a schimbat ceva, totuși, în actuala formulă guvernamentală propusă de domnul Radu Vasile. Să recunoaștem cinstit, aproape nimic. Piesa poartă același nume, iar actorii distribuiți în segmentele guvernamentale sunt aproape în totalitate aceleași persoane de pe timpul guvernării Ciorbea, cu foarte mici excepții și acelea întâmplătoare. Altfel spus, a plecat Victor Ciorbea și au rămas, bine mersi, ucenicii săi. Mulți la număr. Mai exact, 21 din cei 25, prezenți astăzi la Parlamentul României pentru a cere votul de învestitură acestuia. în realitate, nici măcar despre o simplă remaniere guvernamentală nu poate fi vorba. în cel mai bun caz ea se poate numi
cosmetizare politică. Cert este că seriozitatea nominalizării persoanelor pentru actuala echipă guvernamentală a fost pusă la îndoială încă de la bun început. Premierul desemnat, domnul Radu Vasile, s-a văzut obligat să și realizeze o primă remaniere guvernamentală, chiar înainte de învestirea noului guvern. Se mai poate vorbi în acest caz de responsabilitate politică? Răspunsul, firește, este negativ.

Care sunt prioritățile absolute ale programului pe termen scurt elaborat de actuala formulă guvernamentală? Am putea enumera doar câteva, care confirmă, dacă mai era necesar, că nu s-a schimbat nimic în politica actualei coaliții guvernamentale. Pe primul loc se situează tot bilingvismul, adică satisfacerea solicitărilor aberante ale U.D.M.R. Pentru domnul Radu Vasile urgențele imediate sunt aceleași ordonanțe: nr. 22 și nr. 36, prin care este satisfăcută clientela politică a U.D.M.R. Prima nevoie a românilor este, probabil, limba maghiară, care se pare că va fi oficializată de actuala putere în învățământ, în administrație și în justiție. Apoi, prioritatea nr. 2 sunt tăblițele bilingve. Probabil că este greu de calculat dezastrul economic numai în limba română.

Tot ca priorități absolute sunt trecute în programul pe termen scurt: retrocedările de bunuri mobile și imobile ale cultelor religioase care-și desfășoară activitatea tot în limba maghiară. Oare știe domnul Radu Vasile și echipa sa guvernamentală câți români au fost sacrificați pe Golgota Ardealului pentru crearea acestor bunuri mobile și
imobile? Știu Domniile lor, oare, că după 1918 succesorul de fapt și de drept al acestora este statul român? De ce doresc să le înstrăineze iarăși? Nu lipsesc dintre priorități nici visele de preamărire ale domnului Vasile Lupu. Tam-nesam, Domnia sa dorește să-și petreacă timpul liber în Codrii Bucovinei. Dacă acestea sunt prioritățile Guvernului Radu Vasile, înseamnă că actuala putere nu a înțeles nimic din erorile săvârșite până acum. Cea mai acută, bunăoară: ce mai caută domnul Dinu Gavrilescu, lichidatorul agriculturii românești, în noua formulă guvernamentală? Dar domnul Bárányi Francisc, unul dintre extremiștii recunoscuți ai U.D.M.R.-ului? De o asemenea anestezie are oare
nevoie acum poporul român? Gluma este glumă, domnilor, dar fiindcă ne aflăm în Săptămâna Patimilor ar trebui să vă fie teamă măcar de Dumnezeu. Este bine să recunoașteți măcar acum că Guvernul Ciorbea nu a avut un program de guvernare credibil. Acesta a fost adus din import, cu sprijinul direct al Fondului Monetar Internațional. Noi v-am spus-o, de altfel, în decembrie '96, atunci când a fost învestit Guvernul Ciorbea. Acum ne spuneți că aveți un program de guvernare pur românesc. Ce-o fi românesc în acest program numai dumneavoastră știți, întrucât tot dumneavoastră ne asigurați că aplicați principiile programului de guvernare Ciorbea. Așadar, tot de import este și programul dumneavoastră. Ceea ce prezentați astăzi în Parlamentul României nu are acoperire în realitatea economică și socială românească. Cel mai dureros este că nu aveți resurse financiare reale care să susțină un asemenea program. Atâta vreme cât 75 % din bugetul țării este alcătuit numai din taxe și impozite percepute populației, despre ce fel de reformă se poate vorbi în România? Ce-o să mai luați, până la urmă, acestui popor? Probabil, doar sărăcia din bătătură. Œn timp ce dumneavoastră fabricați programe de guvernare irealizabile, în economia reală se derulează criza grâului, criza uleiului, criza zahărului, criza cărnii, criza laptelui și multe altele. Ambalajul guvernamental este prea costisitor pentru ceea ce de fapt
există în realitatea economică și socială. Nu greșim când spunem că în România anului '98 s-a schimbat numai fusul orar. într-un fel, această schimbare este bine venită pentru români, pentru că se pot trezi mai devreme. Bine ar fi însă să se trezească cu adevărat mai devreme, astfel încât la viitoarele alegeri să voteze, în sfârșit, în cunoștință de cauză!

Iată de ce P.U.N.R. nu poate acorda votul de învestitură unei asemenea echipe guvernamentale, moștenită aproape în totalitate de la defunctul Guvern Ciorbea. Din păcate, Paștile românilor sunt și în acest an triste și
sărace. Să sperăm că Dumnezeu nu ne-a uitat încă și-și va întoarce cu adevărat fața spre noi măcar la alegerile anticipate din anul viitor. Și, fiindcă ne aflăm în Săptămâna Mare, adresăm tuturor românilor un creștinesc "Hristos a înviat!".

O scurtă precizare, domnule prim-ministru desemnat. Apreciem faptul că în Programul de guvernare pe termen scurt ați introdus una din inițiativele legislative ale P.U.N.R., înaintată în urmă cu un an de zile la Camera Deputaților. Este vorba de salarizarea slujitorilor bisericii, în speță a preoților din mediul rural și mediul urban. Dacă doriți cu adevăr să susțineți Biserica Ortodoxă ca biserică națională a poporului român, aveți prilejul să o dovediți, că veți sprijini inițiativa parlamentară a P.U.N.R. privind salarizarea personalului cultelor religioase din România.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, domnule deputat.

Are cuvântul domnul senator Vosganian Varujan, Partidul Alternativa României, și va urma domnul senator Marko Bela, U.D.M.R.

Domnul Varujan Vosganian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

În legătură cu Guvernul Ciorbea, ceea ce trebuie să recunoaștem este că a fost un guvern experimental. De 60 de ani în România nu a fost exersată coaliția democrată. Ceea ce însă are ca sarcină Guvernul condus de domnul Radu Vasile este ca un guvern experimental să nu conducă și la un mandat experimental. Actualul mandat legislativ are o sarcină istorică majoră: aceea de a hotărî drumul României către consolidarea ideii democratice sau către periclitarea ideii democratice.

Sarcina istorică a Guvernului condus de Radu Vasile este aceea de a consolida ideea democratică.

În al doilea rând, acest guvern, spre deosebire de cel anterior, are dificila sarcină de a nu avea voie să greșească. De această dată trebuie să reușim. Pentru că numai în acest fel coaliția democratică își va păstra credibilitatea.

Guvernul are un program de guvernare ambițios. Aș spune chiar, riscant de ambițios. Pe mine însă acest risc mă tentează. Admir curajul acestui program de guvernare. Și, dacă unii dintre colegi au suspiciunea că acest program este nerealist, acești colegi, de fapt, își mențin suspiciunea cu privire la calitatea, eficiența actului de guvernare la români. De această dată însă Guvernul Radu Vasile trebuie să reușească. Și cum poate el reuși? Este limpede că de la un guvern la altul nu se pot face pași spectaculoși în sensul lărgirii și eficientizării aparatului de guvernare. Guvernul Radu Vasile, ca și guvernele dinaintea sa, nu are încă, din punct de vedere logistic și din punctul de vedere al resurselor umane, întreaga capacitate de a putea aplica acest program de guvernare. De aceea, Guvernul Radu Vasile va trebui să cultive parteneriatul. Acest parteneriat începe, în primul rând, chiar cu partidele politice. Partidele politice trebuie să furnizeze expertiza publică necesară. Ele trebuie să furnizeze experți care, în mod benevol, să sprijine actul de guvernare în demersul său legislativ, în urmărirea aplicării legilor, în colaborarea cu partenerii sociali.

Apelul meu către partidele politice membre ale coaliției este exact în acest sens. Trebuie să furnizăm specialiștii care, din afara Guvernului, să sprijine actul de guvernare. Vă spun foarte limpede. Altfel Guvernul nu va reuși. Programul de guvernare introduce în dezbaterea publică un concept nou. Dacă până acum, din 1994 încoace, s-a mers pe ideea macrostabilizării și a transformărilor structurale pe care guvernarea Văcăroiu le-a abandonat la un moment dat și pe care guvernarea Ciorbea nu a putut să le ducă până la capăt, de această dată este vorba
despre adaptarea conceptului modernizării la realitățile românești. Și să recunoaștem faptul că fără dezvoltare economică primele două nu pot fi posibile. Noi am eșuat în '92, în '94 și în '97 pe această temă. în 1998 se recunoaște că fără a însoți stabilizarea și transformările structurale, de dezvoltare, în primul rând, a capitalului românesc, nu vom putea reuși. Și aceasta, cred, este marea noutate a acestui program, la care se adaugă încă una care trece adesea neobservată și care se referă la modernizarea instituțională a României. Deci, dezvoltarea și modernizarea sunt cele două concepte importante pe care eu le regăsesc pentru prima oară într-un mod ceva mai clar definit în acest program de guvernare. Și, vorbind de modernizare, nu pot decât să salut modul în care dezvoltarea regională este inclusă în acest program de guvernare. Și, ca senator de Iași, sunt mulțumit că propunerea mea legată de includerea programului de dezvoltare economică și socială a Moldovei în programul de guvernare a fost acceptată.

Nu pot să spun, în final, decât un singur lucru: cred că fiecare guvern trebuie să fie emblematic într-un anumit fel. Eu cred că, pentru a reuși, acest guvern trebuie să fie guvernul soluțiilor simple.

Și de aceea și noi, cei care din partea coaliției sprijinim acest guvern — și eu am mandat din partea parlamentarilor Partidului Alternativa României să confirm votul nostru pentru acest guvern — ...așadar, și parlamentarii care-l susțin trebuie să aibă alocuțiuni simple și convingătoare.

Mulțumesc.

(Aplauze.)

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Marko Bela — U.D.M.R. și va urma domnul deputat Pambuccian Varujan de la "Minorități".

Domnul Marko Bela:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Dezbatem astăzi un program de guvernare în textul căruia cuvântul cel mai des folosit este, în mod firesc, "reforma". Este cuvântul-cheie care se regăsește în vocabularul fiecăruia dintre noi. Indiferent dacă suntem la guvernare sau în opoziție, aparent vrem cu toții reformă. Prea puțini colegi s-ar găsi în această sală care ar avea
curajul să spună: "nu vreau nici un fel de schimbare; îmi place totul așa cum este". Deci, reforma în sine poate să ascundă foarte multe sensuri și înțelesuri, foarte multe direcții spre care România ar putea să se îndrepte, mai ales că ne aflăm într-o stare de tranziție, când în mare măsură depinde de noi încotro vom porni mai departe. Acest program de guvernare încearcă să răspundă la această întrebare și reușește să formuleze o serie de răspunsuri foarte concrete: spre Est sau spre Vest; spre o economie săracă și autarhică sau spre o piață deschisă și liberă; spre o administrație excesivă sau spre o descentralizare firească; spre un etatism ineficient sau spre aplicarea principiului subsidiarității; spre o uniformizare sau spre o diversificare; spre un naționalism anacronic și exclusivist sau spre recunoașterea dreptului fiecăruia la propria limbă și cultură; spre o instabilitate balcanică sau spre o securitate europeană; spre o societate aservită unor interese obscure de grup sau spre un parteneriat real cu vecinii noștri și cu toate țările din Europa. Œntrebările acestea sunt deosebit de actuale și deosebit de arzătoare.

Doamnelor și domnilor, vrem cu toții, probabil, o schimbare. Numai că această schimbare are propriul său
conținut pentru fiecare dintre noi.

Pentru Uniunea Democrată Maghiară din România
reforma înseamnă: relansarea morală, socială, politică și economică a societății românești; integrarea țării în structurile europene și euroatlantice; colaborarea între majoritate și minoritate; egalitatea în drepturi; învățământul în limba maternă fără îngrădiri; respectul față de limba și cultura celorlalți; decizii naționale, regionale și locale, potrivit interesului național, regional și local. Oferta noastră a fost și este foarte clară. O contribuție activă la realizarea acestor obiective. Ezitările și retractările ultimelor luni, apariția unei demagogii electorale într-o perioadă când într-adevăr trebuia să ne gândim nu la alegerile viitoare, ci la generațiile viitoare, crearea unei atmosfere de neîncredere față de reforma preconizată, tolerarea unor manifestări șovine și antiminoritare, încercările de a impune o retorică antiintelectuală și antioccidentală în viața noastră politică, toate acestea periclitează atât măsurile reparatorii cât și cele reformiste, atât de necesare și stringente.

Pentru a evita acest pericol și pentru a reface șansele de ieșire din criză, va fi nevoie de un guvern care să aplice cu fermitate propriul său program.

Uniunea Democrată Maghiară din România va vota pentru Guvernul și pentru programul care ni se propun
astăzi.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, domnule senator.

Urmează domnul deputat Pambuccian de la "Minorități" pentru 5 minute și va urma apoi domnul senator Teodor Meleșcanu de la "Independenți".

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Mă adresez astfel, cu "domnule prim-ministru", pentru că nu sunt dintre cei care spun în această clipă: "criza a murit, trăiască criza!" De altfel, grupul nostru parlamentar încă de la începutul acestei crize politice a spus că va susține în mod ferm orice formulă care să asigure stabilitatea politică a țării. Și acest lucru, evident, îl spunem și acum, pentru că suntem un grup parlamentar consecvent. Pentru că sunt un om optimist, pot să spun că toată această criză prin care am trecut ne-a demonstrat câteva lucruri din care avem multe de învățat. Unul dintre lucrurile pe care ar trebui să le învățăm este faptul că, iată, macrostabilizarea, reforma instituțională nu se pot autosusține. Ele au nevoie de un suport economic foarte solid. Și că aici este foarte mult de făcut. Pe de altă parte, și acesta este un lucru poate mult mai important decât "reforma" despre care vorbim, pe de altă parte, acesta este momentul în care procesele care se desfășoară în România
trebuie să treacă dincolo de punctul care să le asigure ireversibilitatea. Când spun acest lucru, mă gândesc la schimbarea structurii proprietății în mod radical, la schimbarea structurii de ocupare a forței de muncă, tot în mod radical, și la un proces susținut și decisiv de integrare euroatlantică.

Noi credem că aceste trei obiective sunt cele de care noul guvern trebuie să fie de acum înainte răspunzător, în primul rând.

Domnule prim-ministru, dacă veți reuși sunt convins că nimeni nu vă va lăuda. Dar, dacă de data aceasta, acest guvern va eșua, generații întregi de români nu vă vor ierta.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, domnule deputat.

Are cuvântul domnul senator Teodor Meleșcanu, independent. Va urma doamna deputat Smaranda Dobrescu, P.S.D.R.

Domnule senator, aveți alocate 9 minute, dar vor trebui rezervate câteva minute pentru domnul senator Nicolaescu.

Domnul Teodor Meleșcanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. O să mă înscriu în 7 minute, ca să las timp pentru domnul senator Nicolaescu.

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru desemnat,

Stimați membri ai Guvernului,

Stimați colegi,

Parlamentarii independenți membri ai Alianței pentru România se află astăzi într-o situație, aș spune, foarte dificilă. Pe de o parte, ei sunt conștienți că țara are nevoie urgentă de un Executiv cu autoritate care să preia sarcina de a relansa economia și de a ameliora condițiile de viață ale cetățenilor. Pe de altă parte însă, constatăm că echipa neguvernamentală este în linii mari aceeași, cu puține excepții, iar programul de guvernare nu aduce, de fapt, elemente care să permită relansarea reformei.

Prin urmare, considerăm că evaluările și judecățile noastre trebuie situate pe două paliere distincte: unul este palierul economic al analizei riguroase privitoare la șansele Guvernului Radu Vasile de a obține o anumită performanță și de a redresa situația economică. Œn acest domeniu de importanță vitală, declarăm de la început că suntem sceptici și chiar pesimiști.

Apreciem eforturile partidelor din coaliția majoritară, și ale domnului Radu Vasile personal, primul-ministru desemnat, de a alcătui rapid un cabinet și de a propune, tot așa de rapid, un program de reformă. Nu vedem însă prin ce minune Guvernul Radu Vasile ar putea obține o performanță mai bună, din moment ce au fost renominalizați, inclusiv unii miniștri care s-au ilustrat prin neprofesionalism și ineficiență, iar în fruntea unor ministere au fost numiți oameni care nu au nimic în comun cu domeniul respectiv.

În ceea ce privește acum programul de guvernare. Progresul cel mai evident pentru noi ține de stabilirea unui calendar al măsurilor legislative, calendar care dacă va fi respectat va elimina atât unele incoerențe, cât și unele întârzieri ale Guvernului precedent. Programul nu definește însă, din păcate, politicile specifice și mecanismele financiare care îi vor servi drept suport pentru operaționalizarea măsurilor. Rezumând, am spune că noul program ne-a dezamăgit prin faptul că nu aduce un nou tip de abordare a reformei, așa cum ne-am fi așteptat, iar promisiunile inițiale ale premierului desemnat, de a schimba logica și schema conceptuală a Guvernului Ciorbea în domeniul reformei, nu și-a găsit expresia în ceea ce ni s-a prezentat.

Programul de guvernare nu este credibil și pentru că, în opinia noastră, nu este corelat cu structura bugetului, aflat de altfel chiar acum în dezbaterea forului legislativ. Nici reducerea fiscalității, nici stimularea întreprinderilor mici și mijlocii, nici a exporturilor sau a investițiilor și nici sprijinul agriculturii nu sunt cuprinse în proiectul de buget, deși sunt prevăzute de o manieră relativ generală în programul de guvernare. Cum se vor împăca deci aceste prevederi ale programului de guvernare cu constrângerile bugetare?

Doamnelor și domnilor,

După opinia noastră, punctul de pornire al noului guvern trebuia să fie un diagnostic sincer și corect asupra situației economice și sociale pe care o lasă în urmă guvernarea Ciorbea, o situație de o gravitate ieșită din comun. Din păcate, programul a fost elaborat fără o analiză a
stării națiunii în 1998, făcându-se abstracție de faptul că astăzi condițiile aplicării reformei sunt total diferite, în sens negativ, de cele existente în momentul în care coaliția C.D.R. — U.S.D. — U.D.M.R. a preluat conducerea României. Așteptăm ca noul premier să facă trimiteri simple la rapoartele Comisiei Naționale de Statistică. Pentru că datele sunt de fapt o oglindă reală a catastrofei economice în care a ajuns România ca urmare a guvernării Ciorbea. Œnțelegem, desigur, rațiunea politică pentru care domnul Radu Vasile nu a procedat astfel. Œn acest caz, dânsul de fapt ar fi fost obligat să recunoască un dublu eșec: cel al Guvernului Ciorbea, dar și cel al coaliției majoritare. Este evident că forțele politice, toate, care au participat la fosta guvernare, trebuie, în opinia noastră, să-și asume răspunderea morală și politică pentru situația în care se află România. Așa ni se pare să fie firesc și așa credem că este corect.

Noi considerăm că România este acum într-o situație absolut excepțională, iar noul guvern trebuie să fie unul de criză care are conștiința că lucrează într-o situație de avarie pe care trebuie s-o remedieze urgent. Misiunea sa este, în primul rând, de a corecta erorile fostului guvern, de a repune economia pe o linie de plutire și mai ales de a opri procesul de sărăcire a populației. Din păcate, repet, programul prezentat nu ne dă speranțe în această perspectivă.

Domnilor,

Dacă ar fi să judecăm doar pe temei economic și administrativ, răspunsul nostru la vot ar trebui să fie NU. Mai există însă și un alt palier: cel politic și național. Œn
situația de criză pe care o traversăm, întrebarea cardinală ar trebui să fie: ce se va întâmpla dacă Guvernul propus nouă astăzi nu primește votul de învestitură? Se rezolvă sau, dimpotrivă, se prelungește și se agravează actuala criză? Este limpede că o altă persoană... și ne este greu să ne imaginăm, stimate domnule Radu Vasile, cine ar putea să fie aceasta "altă persoană", în cazul în care va fi învestită cu răspunderea de a alcătui un nou Executiv, se va pierde din nou timp, criza s-ar agrava, iar răbdarea populației ar fi cu totul epuizată. O astfel de variantă ar duce, în opinia noastră, la alegeri anticipate în mod inevitabil, alegeri anticipate pe care populația nu le dorește, iar noi, parlamentarii, suntem sau ar trebui să fim reprezentanții vrerii celor care ne-au ales. Făcând un pas mai departe în această supoziție, am descoperi un adevăr care ar trebui să ne dea de gândit și, în primul rând, partidelor de opoziție. Partidele care alcătuiesc astăzi coaliția majoritară ar putea invoca în mod foarte logic faptul că au fost oprite la jumătatea drumului fără a-și putea aplica programele. Confuzia în rândul electoratului ar spori și cred că opoziția s-ar încărca cu o gravă răspundere...

...aș spune chiar, cu un cap de acuzare, ea ar fi făcută responsabilă nu numai pentru declanșarea alegerilor anticipate, dar și pentru faptul că nu ar fi lăsat Guvernul să lucreze.

Doamnelor și domnilor,

Având în vedere implicațiile crizei pe care o traversăm, inclusiv riscurile pe care le implică prelungirea ei asupra stabilității țării, parlamentarii din rândul Partidului Alianța pentru România vor vota pentru validarea noului cabinet, cu precizarea că acest vot este dat sub presiunea unor factori de reală gravitate pentru țară, pornind de la dorința populației de a vedea lucrurile urnindu-se din loc. Este o șansă pe care o acordăm nu numai Guvernului, aș spune o ultimă șansă, ci și coaliției și mai ales nouă, tuturor, adică electoratului pe care-l reprezentăm. Vom practica în continuare o opoziție echilibrată și rațională, vom acorda sprijin noului executiv, în măsura în care el va acționa pentru a scoate țara din criză, pentru a stopa procesul de sărăcire a populației.

Vom fi și mult mai severi cu tot ceea ce va întreprinde Guvernul, cu atitudinile și pozițiile exprimate de partidele din coaliție. Este de neînțeles pentru noi de ce formațiunile din arcul guvernamental nu au reușit nici până acum, la 16 luni de la preluarea puterii, să se pună de acord asupra unor chestiuni care privesc structura instituțională a Guvernului, precum și asupra altor probleme, din care menționez doar câteva: retrocedarea caselor naționalizate, retrocedarea proprietăților funciare, statutul F.P.S., învățământul în limba minorităților și încă altele. Faptul că aceste probleme se află și astăzi în dispută ne arată că mâine coaliția va putea fi din nou zdruncinată de un seism intern care ar putea pune sub semnul întrebării funcționarea Executivului.

Închei, reiterând faptul că, în ceea ce ne privește, votul nostru favorabil pentru validarea noului guvern este determinat exclusiv de responsabilitatea cu care ne concepem și ne asumăm rolul de opoziție și pentru ca populația să știe foarte clar cine poartă răspunderea pentru guvernare.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Doamna deputat Smaranda Dobrescu, din partea P.S.D.R., și va urma domnul Dan Ioan Popescu din partea P.D.S.R.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Prin prevederile programului pe termen scurt în domeniul macroeconomic, actualul guvern își propune să aplice un soi de politici constând din stabilizarea macroeconomică și restructurare microeconomică. Dorim să subliniem că o cât de mică dezechilibrare a acțiunilor propuse
ne-ar situa într-una din aceste nedorite și extrem de păguboase situații.

Prima, combinarea unei politici de macro-
stabilizare severă cu o politică de reformă timidă, ne-ar duce la repetarea situației din ultimele cinci luni ale
anului trecut.

A doua, o combinație constând într-o relaxare fiscală monetară, combinată cu accelerarea reformei întreprinderilor, scenariu popular, sugerat de unii politicieni ar fi, după părerea noastră, inaplicabil, în condițiile concrete ale României de astăzi, întrucât excesul de credit și de facilități fiscale ar alimenta unitățile viabile, dar și pe cele neviabile din economie, perpetuând un sistem distorsionat și neconcurențial.

A treia posibilitate, combinarea unei politici de slăbire a ambelor seturi menționate, ar duce România la o rată a inflației foarte mare, chiar dacă ea s-ar face în numele reformei graduale și al puterii de suportabilitate a populației.

În consecință, politica de restructurare microeconomică ambițioasă, care să scurteze durata și să diminueze costurile procesului de tranziție, este elementul nou adus de acest program, dar care, de această dată,. trebuie să fie îndeplinit. Șomajul, chiar urmat de programe de reinserție și scăderea nivelului de trai, deși logic necesare, nu vor putea fi înțelese de către populația și așa dezamăgită, săracă și cu speranțe împuținate, dacă parteneriatul cu societatea civilă este lipsit de substanță. Sugerăm, de aceea, noului guvern să considere o prioritate și o urgență încheierea unui pact social cu marile confederații sindicale, dar și cu patronatele, tocmai în virtutea voinței largi politice de îndeplinire a reformei. Considerăm că este necesar ca sindicatele să-și asume, o dată cu Guvernul, atât restructurarea și privatizarea regiilor, cât și planurile de lichidare a întreprinderilor neviabile. în acest fel, sindicatele nu vor putea fi considerate frâne ale reformei.

Considerăm firesc ca sindicatele să aibă priorități legislative pe care să le poată discuta cu Guvernul, în vederea acceptării lor, că au dreptul să fie ascultate și altfel decât în piețele publice. Tocmai pentru că respectăm partenerii noștri sociali dorim să-i ferim de banalizarea demersului lor, căderea în desuetudine și chiar ridicol, din cauză că le este refuzat dialogul. Acest pact social este necesar tuturor, căci numai în liniște și în afara presiunii guvernanții pot crea perspective destinate celor mulți, căci altfel, nu-i așa, nici o idee novatoare nu are valoare, chiar dacă ea se numește reformă.

Partidul Social Democrat, grupul nostru parlamentar susține actuala echipă de guvernare și urează sănătate, putere și succes membrilor ei.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Are cuvântul domnul deputat Dan Ioan Popescu, din partea P.D.S.R., și se pregătește domnul senator George Achim, din partea P.N.Ț.C.D.

Domnul Ioan Dan Popescu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Convingerea noastră este că astăzi se încearcă ca în baza votului ce va fi dat de Parlament noului Cabinet să se aplaneze în mod artificial criza guvernamentală și să se creeze, pentru populația greu încercată în ultimele luni, un nou și iluzoriu orizont de speranță. Credem, în același timp, că asistăm la o nouă încercare de disimulare a gravei crize politice în care se află România, criză generată de incapacitatea coaliției C.D.R.—U.S.D.—U.D.M.R. de a găsi soluțiile adecvate pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă România și societatea. Nu putem să nu remarcăm operativitatea cu care domnul senator Radu Vasile, prim-ministru desemnat, a reușit să încropească formula noului guvern, să ne prezinte proiectul unui program de guvernare ce poate fi considerat mai curând o înșiruire de bune intenții. Ne întrebăm dacă prin aceasta domnul Radu Vasile dorește să-și demonstreze eficiența în comparație cu fostul prim-ministru sau mai încearcă, încă o dată, să înșele așteptările electoratului, așa cum a procedat guvernul anterior.

Aș dori să-l felicit pe domnul prim-ministru desemnat Radu Vasile pentru fair-play-ul vizavi de ex-premierul Ciorbea și-l înțeleg de ce nu vrea să folosească cuvântul "grea moștenire", pentru că este de fapt un guvern al aceleiași coaliții, cu, practic, aceiași miniștri.

Cele 500 de zile de guvernare ale coaliției C.D.R.— U.S.D.—U.D.M.R. au demonstrat un singur lucru, și anume, că o schimbare cu spatele la viitor este mai periculoasă și mai costisitoare decât lipsa schimbării. Acum plătim cu toții prețul iluziei inoculate cu obstinație populației, aceea că alegerile din 1996 au însemnat momentul schimbării în bine a României. Trebuie să spunem clar poporului român că a existat într-adevăr o schimbare, dar una negativă, care a adus grave atingeri interesului național, a generalizat sărăcia, a dus suferința dincolo de gradul de suportabilitate și a înjosit pe cei mai mulți români. Œn acest timp, baza economică a țării a fost distrusă sistematic prin lichidarea administrativă și privatizare fără limită de preț.

Sunt cunoscute pozițiile noastre ferme de respingere a politicii demolatoare dusă de guvernul anterior, care, în numele așa-zisei terapii de șoc, a discriminat sistematic munca și capitalul autohton. Mai mult, asigurările din campania electorală că venirea la putere a actualei coaliții va fi urmată de un aflux masiv de capital străin s-a dovedit fără temei, o simplă iluzie naivă și înșelătoare. Moțiunile introduse de P.D.S.R. în ambele Camere ale Parlamentului au avut scopul de a atrage atenția asupra consecințelor grave ale politicii economice și sociale greșite, promovată de foștii guvernanți, arătând prin aceasta că și faimoasele formule "calea unică", "singura alternativă" etc. reprezintă o aberație în fapt, realitatea demonstrând că au existat întotdeauna mai multe soluții viabile, ca răspuns la o realitate dată. Œn plus, P.D.S.R. a demonstrat că are o concepție clară, coerentă și realistă despre obiectivele și mijloacele unei reforme eficiente, care-și propune depășirea subdezvoltării țării și creșterea bunăstării generale.

Considerăm că actualul program nu prezintă diferențe semnificative față de programul guvernului anterior, neoferind nici garanții, nici soluții, ci doar prevederi care accentuează restaurația și adâncirea polarizării societății românești. Este normal, pentru că, în fapt, acest program pe termen scurt este o copie fidelă a condițiilor din matricea FESAL și, respectiv, ASAL pentru eliberarea tranșelor restante, acorduri acceptate fără negociere de către Guvernul Ciorbea. înțelegem din aceasta că se urmărește favorizarea unei minorități selectate din clientela politică a partidului ce formează puterea, în defavoarea majorității cetățenilor țării care urmează să plătească numai costul acestor măsuri guvernamentale iresponsabile.

De asemenea, schița-program ce ne-a fost prezentată conține unele măsuri formulate ambiguu, care nu răspund nici necesităților de a moderniza și restructura economia românească și nici speranțelor de îmbunătățire cât de mică a nivelului de viață a oamenilor.

În mod deosebit, programul nu conține acele elemente de forță, promisiuni și angajamente pe baza cărora actuala coaliție a obținut, prin fraudă morală, votul unei părți a electoratului și pentru care inclusiv domnul Președinte Emil Constantinescu și-a declarat disponibilitatea de a fi garant.

Să sperăm, domnule prim-ministru, că în viziunea Cabinetului dumneavoastră reforma nu va sta în rândul doi, așa cum l-ați așezat pe domnul ministru Ioan Mureșan, ci va fi unul din obiectivele principale ale politicii pe care doriți să o duceți în perioada următoare.

De asemenea, doresc să vă prezint în continuare câteva prevederi din programul de guvernare pe care P.D.S.R. le consideră inoportune, nepotrivite, lipsite de conținut și perspectivă, care, după părerea noastră, vor afecta grav și pe termen lung interesele economice, sociale și politice ale țării.

Pentru 1998 s-au introdus ca priorități legislative toate proiectele care consacră principiul restitutio in integrum, referitor la suprafețele agricole, păduri, pășuni, proprietăți industriale, imobile și așa mai departe. Majoritatea măsurilor propuse în programul de guvernare consfințesc neimplicarea statului în restructurarea industrială, precum și lipsa unor strategii de reformă coerentă și responsabilă în domeniul industrial, ceea ce va avea în continuare efecte demolatoare asupra unor întregi ramuri economice. Privatizarea va continua să fie un proces haotic, controlat politic, al cărui ritm va depăși în continuare capacitatea operațională a actualelor instituții.

Prioritatea la privatizare acordată băncilor, societăților de asigurări și câtorva regii autonome profitabile ne indică clar că partidele coaliției majoritare înțeleg să privatizeze profiturile, de care vor beneficia doar clienții puterii, și să naționalizeze pierderile, pe care le va suporta marea majoritate a populației. Œn plus, vânzarea imediată a acestor pioni de rezistență ai economiei naționale care sunt regiile autonome și băncile, simultan cu alocarea banilor proveniți din privatizare la bugetul de stat, vor atenta pe termen lung la siguranța și stabilitatea statului român.

Pentru agricultură, în mod deosebit, măsurile preconizate sunt total insuficiente, susținerea de către stat a principalelor obiective prioritare din acest domeniu fiind aproape absentă. Retragerea subvențiilor și renunțarea la orice măsuri de protecție, inclusiv cele legate de taxele vamale, vor conduce la falimentarea micului producător, asociațiilor agricole, fermelor zootehnice și la perspectiva ca România să devină un importator de produse agricole de strictă necesitate.

Politica comercială nu va stimula și nu va proteja producătorii autohtoni, ci va continua să îi împingă spre un faliment programat.

Prin așa-zisele măsuri de restabilire a funcției locative a prețurilor în economie, Guvernul prevede creșteri aberante, începând cu luna iunie 1998, ale tarifelor la energia electrică, termică și la gazele naturale, ceea ce va conduce în continuare la eliminarea produselor românești de pe piața mondială, restrângerea consumului și o scădere și mai dramatică a nivelului de viață al oamenilor.

Pe tot parcursul programului nu ni se spune nimic concret despre perspectivele creșterii economice, despre puterea de cumpărare, cu cât va scădea și în 1998, cu cât va crește, dacă va crește, când va crește în anii următori, sau despre nivelul șomajului în 1998–1999. Din această succintă prezentare rezultă foarte clar că orice măsură de guvernare bazată pe programul prezentat nu ne poate conduce spre dezvoltare, ci la o involuție cronică.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Ca și în trecut, P.D.S.R. înțelege să adopte și astăzi o poziție realistă și consecvent constructivă, asumându-și deschis statura de principal partid de opoziție, promotor al soluțiilor alternative, capabile să rezolve cu costuri economice și sociale minime actualul impas în care a dus țara coaliția C.D.R.–U.S.D.–U.D.M.R.

În toate declarațiile oficiale am arătat convingerile noastre în legătură cu incapacitatea oricărui guvern sprijinit de actuala putere de a funcționa și a gestiona țara în interesul cetățenilor ei. Astăzi, premierul desemnat ne-a prezentat un program cosmetizat și o echipă guvernamentală aproape identică cu cea anterioară, care nu prezintă garanții de competență și profesionalism.

Considerăm că această soluție și această propunere nu corespund exigențelor unei reforme cu adevărat orientate spre viitor, nevoilor reale ale țării și ale cetățenilor ei. Deși discursul domnului senator Radu Vasile, de astăzi, a fost remarcabil, fără însă o legătură directă cu programul pe care l-a prezentat, grupurile noastre parlamentare vor vota împotriva programului și, implicit, împotriva acordării încrederii Guvernului.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Are cuvântul domnul senator George Achim, din partea P.N.Ț.C.D., se pregătește domnul deputat Vida Iuliu, din partea U.D.M.R.

Domnul George Achim:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Dacă domnul prim-ministru ne-a povestit o anecdotă, mie dați-mi voie să amintesc o istorioară. Œn fond, o parabolă tragică, emoționantă în patetismul ei, povestită de Ernest Yungen. Ea se numește "Poteca de la Masirah" și istorisește că undeva, pe un țărm stâncos și înalt, șerpuia pe brâul muntelui o potecă, nu mai lată decât a îngăduit pasul unui om. Ea traversa muntele și scurta distanțele, dar cel sau cei care se încumetau să pășească pe ea, câte unul sau în coloană, aveau în dreapta muntele și în stânga hăurile mării. Cale de întoarcere nu exista, fie ajungeai pe creastă, fie în adâncurile mării. De aceea, când cineva se încumeta să urce pe potecă lua aminte ca un alt om sau o altă caravană să nu vină din sensul opus, tocmai pentru că întoarcerea nu mai era cu putință. Aceasta este povestirea lui Yungen.

Mi-a venit în minte pentru că guvernul pe care-l învestim astăzi și premierul Radu Vasile se găsesc pe poteca de la Masirah. Este un guvern ieșit dintr-o criză, un guvern al ultimei șanse, dar și al unei speranțe reînnoite. Este un guvern pentru care nu există cale de întoarcere. El nu poate privi decât înainte, într-un demers hotărât, viguros, făcând solidar reformă economică și instituțională în România. El este condamnat să reușească sau să se discrediteze, discreditând în același timp un întreg sistem de valori democratice. Cunoscându-l bine pe premier și având în față un program de guvernare realist, aplicat, articulat și convingător, am temeiuri să fiu optimist, deși greutățile și pericolele și chiar ispitele nu vor lipsi.

Numai că pe o astfel de potecă strâmtă nu este loc decât pentru solidaritate. Inamicițiile și înfruntările dintre putere și opoziție și cu atât mai mult dintre membrii coaliției sunt suicidare. Œnfruntarea nu poate fi decât la capătul drumului.

Marea primejdie care pândește acest Guvern nu vine însă din partea opoziției, ci din partea unor structuri inerțiale, birocratice, cel mai adesea corupte, care vor opune o rezistență perfidă și îndârjită. Șansa dumneavoastră, domnule prim-ministru, pe care sunt convins că veți ști să o fructificați, o reprezintă schimbarea, atât de clamata schimbare de oameni, de mentalități, de structuri, de aparat administrativ. Nu puteți face o nouă politică, o politică a succesului cu aceiași oameni, vechi sau învechiți în propriile lor proiecții, suficiente, reciclați sau loviți brusc de apostazie. Dați șanse în armată, în poliție, externe, în justiție, în administrația locală unor oameni tineri, necompromiși moral, nelegați de structuri subterane, de interese, și veți reuși. Altfel, nedemantelate, vechile structuri, consolidate în anii de dup㠒89, se vor regrupa, vă vor sabota, așa cum au făcut-o cu predecesorul dumneavoastră și, la urmă, vă vor abandona. Or, nu uitați, domnule prim-ministru , dumneavoastră sunteți pe poteca de la Masirah unde retragerea sau întoarcerea sunt imposibile.

Urez succes domnului prim-ministru și Guvernului României. Dumnezeu să ne ajute! (Aplauze.)

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, domnule senator.

Are cuvântul domnul deputat Vida Iuliu, din partea U.D.M.R., se pregătește domnul deputat Traian Rânjea, din partea P.N.Ț.C.D.

Domnul Vida Iuliu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Programul de guvernare pe perioada de guvernare 1998–2000, precum și obiectivele și măsurile prioritare pe termen scurt, pe anul 1998, prezentate spre dezbatere și aprobare reflectă într-un cadru logic, sistematizat, principiile fundamentale ale coaliției politice de guvernământ și măsurile ce trebuie luate de către Guvern pentru aducerea în viață a acestora.

Documentele prezentate, prin formă, conținut și mai ales prin structură, surprind în ansamblu și în detaliu probleme esențiale cu care se confruntă societatea românească, constituind un instrument valoros de conducere și de desfășurare a activității economice și sociale din țara noastră.

Situația economico-socială a României a impus o structură corespunzătoare a programului, acesta fiind elaborat și redactat pentru două etape: programul de guvernare până în 2000 și obiectivele și măsurile prioritare pe termen scurt, pe anul 1998. O astfel de structurare are o deplină acoperire științifică, orice program fiind de regulă divizat pe perioade care cuprind succesiunea și înlănțuirea fenomenelor în timp. Prevederile programului de guvernare se axează pe necesitatea reformării întregii societăți românești, pentru recâștigarea încrederii cetățenilor în
viitorul lor. Nu putem nega faptul că, în momentul de față, societatea românească trece printr-o criză profundă, problemele sociale devenind deosebit de acute, motiv pentru care ele au căpătat o prioritate absolută, făcând obiectul programului care vine să corecteze erorile de guvernare din anii precedenți. Nu ne facem nici un fel de iluzii că în perioada imediat următoare vor fi rezolvate problemele sociale moștenite, dar prevederile din program vor contribui la ameliorarea situației și vor pregăti societatea românească să sprijine programul de bază, de macro și micro-
stabilizare, oferind suportul fără de care nu este posibilă îndeplinirea acestuia.

Programul de guvernare cuprinde, practic, totalitatea segmentelor guvernării, asigurând coordonarea acțiunilor, asamblarea logică a acestora, cu termene și responsabilități concrete. Subliniem o astfel de trăsătură, deoarece ea reprezintă elementul esențial de diferențiere a acestui program de programele guvernelor anterioare.

Cum este și firesc, programul pune în centrul preocupărilor situația economică, iar în cadrul acestuia următoarele probleme: restructurarea economică în general și în mod special a regiilor autonome, privatizarea, inflația, deficitul bugetar, dezechilibrele balanței comerciale, balanței de plăți externe, cursul valutar, blocajul financiar. Rezolvarea acestor probleme presupune însă o cunoaștere cât mai exactă a situației din economie și sistemul financiar, motiv pentru care apreciem că transpunerea în viață a programului trebuie să înceapă cu inventarierea și evaluarea fiecărui domeniu economic. Această evaluare trebuie pusă la baza programelor detaliate elaborate de ministerele economice.

Este regretabil că această evaluare nu a avut loc la începutul anului 1997, pentru a informa opinia publică
despre situația reală existentă la data preluării răspunderii de guvernare de către coaliția politică de guvernământ.

La data respectivă, pagubele moștenite în economie și în sistemul bancar reprezentau peste 5 miliarde de dolari, care la ora actuală constituie un balans insuportabil pentru activitatea de guvernare. în această privință, dorim să amintim fosta Companie Română de Petrol care, într-un timp record, a falimentat acest sector, creând o pagubă de aproape un miliard de dolari, din care suma de 600 milioane de dolari a fost preluată la datoria publică de stat, cu consecințe economice grave și obligații pentru bugetul anului 1998 și pentru bugetele viitoare ale țării. Situația patrimonială a acestei companii nu s-a putut elucida nici până în prezent, constituind o frână pentru privatizarea rafinăriilor de petrol. Asemenea exemple au existat și la regiile autonome, la bănci și la Fondul Proprietății de Stat, care, în perioada anilor 1993–1996, în mod abuziv și ilegal, au deturnat fondurile destinate restructurării și retehnologizării economiei, folosind aceste resurse pe bază de criterii politice, pentru finanțarea agenților economici neviabili, ajunși în pragul falimentului.

Considerăm că noul guvern are această responsabilitate politică și obligația morală față de țară de a definitiva controalele declanșate pentru elucidarea cauzelor care au contribuit la aceste pagube și pentru tragerea la răspundere penală și civilă a persoanelor vinovate.

Sunt convins că și Parlamentul României este în starea politică și morală în care poate găsi o rezolvare pentru ca imunitatea parlamentară să nu fie folosită pentru protejarea infractorilor.

În baza acestor considerații, doresc să afirm că grupurile parlamentare U.D.M.R. din Senat și Camera Deputaților sprijină programul Guvernului, obiectivele și măsurile prioritare pe termen scurt și va acorda votul de încredere.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Traian Rânja, P.N.Ț.C.D. și va urma domnul senator Triță Făniță, P.D.

Domnul Traian Neculaie Rânja:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Validarea de către Parlamentul României a Guvernului Radu Vasile înseamnă sfârșitul unei crize politice care durează de mai bine de 3 luni. Nu este cazul să mai enumerăm acum cauzele, să căutăm vinovații sau să analizăm implicațiile acestei crize politice pe plan intern sau internațional.

Ca la orice început de drum, să ne concentrăm deci atenția asupra viitorului, adică asupra programului de guvernare și asupra membrilor Guvernului. Este programul Guvernului Radu Vasile un program reformist? Noi spunem că este. Acest program prevede atât accelerarea reformei instituționale, cât și măsuri de restructurare, modernizare și dezvoltare a industriei și agriculturii românești în vederea asigurării unei creșteri economice durabile. Este un program orientat spre sprijinirea economiei reale, spre dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, precum și spre stimularea exporturilor. Acest program prevede, de asemenea, o veritabilă reformă a finanțelor publice, o nouă filozofie fiscală.

Este acest program realist și responsabil? Noi spunem că este. Programul de guvernare prevede termene și responsabilități precise pentru măsurile economice dure, dar absolut necesare, din acest an. Œn fond, economia românească este un corp grav bolnav, care necesită o intervenție chirurgicală de urgență și cineva trebuie să-și asume responsabilitatea.

Referitor la membrii Guvernului, este un guvern politic, este un guvern de specialiști? Cred că cea mai exactă caracterizare este: guvern politic de specialiști. Acest guvern îmbină experiența, răspunderea și voința politică cu competența managerială. De asemenea, îmbină experiența unor miniștri din Guvernul Ciorbea care vor asigura continuitatea în anumite ministere, cu primenirea necesară în domeniul structurilor ministerelor economice.

Și acum, câteva argumente în favoarea unui vot pozitiv, chiar din partea unor colegi din opoziție. Œn primul rând, această guvernare va însemna reformă, va însemna privatizare, va însemna măsuri dure care erodează capitalul politic. Deci, în următorii 3 ani, ca și acum, veți avea ce critica. Mai mult, peste 3 sau 7 ani, când veți putea accede la guvernare, veți găsi o economie sănătoasă. Se știe că oriunde în lume guvernele de dreapta umplu vistieria țării, după care vin cele de stânga, ca să o golească. Deocamdată, dumneavoastră este bine să mai aveți răbdare. Nu vă grăbiți! Nu este momentul guvernării dumneavoastră. Sacul este încă gol, iar sacul gol nu stă în picioare.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, domnule deputat.

Are cuvântul domnul senator Triță Făniță, P.D. Va urma domnul senator Ion Solcanu, P.D.S.R.

Domnul Triță Făniță:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri prezenți,

Stimați colegi,

Îmi declar deplinul acord cu programul prevăzut și prezentat aici și subliniez în mod deosebit faptul că în principiile fundamentale ale coaliČiei politice de guvernământ este cuprinsă prevederea că reorientarea și dezvoltarea agriculturii în direcČia cerinČelor economiei de piaČă, în sprijinirea sistemelor de producČie și valorificare reprezintă o cerinČă și totodată un obiectiv major.

În egală măsură apreciez prevederea că agricultura reprezintă unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei românești, precum și un factor de stimulare a creșterii economice generale, fiind considerat prioritate națională strategică. Apreciem, în acest sens, continuarea măsurilor de subvenționare a producătorilor agricoli.

În opinia mea, însă, consider că prevederea din program potrivit căreia F.P.S.-ul — regret că domnul ministru Dimitriu nu este — va oferi spre vânzare pe piața secundară de capital acțiuni ce aparțin statului în societățile comerciale de tip COMCEREAL și cea referitoare la faptul că Guvernul va mandata F.P.S.-ul pentru a privatiza rapid și societățile comerciale de tip CEREALCOM nu sunt de natură să sprijine producătorii agricoli, să ajute producția și valorificarea eficientă a produselor agricole.

Dorim ca economia țării și, implicit, agricultura să se dezvolte potrivit cu sistemele avansate ale Europei occidentale. Or, în Europa s-a realizat o integrare a producției agricole cu depozitarea, prelucrarea și valorificarea produselor agricole, care au dus la progresele bine cunoscute.

Experiența din ultimii ani a demonstrat cu prisosință că producătorii agricoli au nevoie de spații în care să-și depoziteze produsele sau, după caz, să efectueze și o prelucrare a acestora. Silozurile, bazele, magaziile și alte spații de depozitare se găsesc în bazine de producție și deservesc nevoile producătorilor agricoli din aceste bazine. în multe zone, de altfel, asemenea spații au fost închiriate, mai ales în cursul anului 1997, de societăți comerciale de producători agricoli.

Vânzarea acțiunilor acestor societăți pe piața de valori mobiliare va duce la trecerea societăților respective în proprietatea unor agenți economici care au alte obiecte de activitate și vor urmări în mod exclusiv interesele lor și nu pe cele ale agricultorilor.

De aceea, pentru a aduce un real sprijin agriculturii, propun ca prevederea de la punctul 5 din obiective și măsuri prioritare pe termen scurt să fie reformulată, în sensul că F.P.S. împreună cu Ministerul Agriculturii și Alimentației vor continua procesul de restructurare al societăților de tip COMCEREAL și CEREALCOM în sensul divizării acestora și a capitalului lor pe subunitățile existente, pe bazinele de producție și vor urmări privatizarea lor prin vânzarea prioritară a acțiunilor pe care le dețin către producătorii agricoli din bazinele respective, ca active, cu facilitățile respective.

Sunt de părere că asemenea măsuri în direcția privatizării trebuie aplicate și în cadrul depozitelor de fructe, de legume, a spațiilor de vinificație, realizând în acest fel integrarea absolut necesară și totodată bine venită a producției agricole, cu depozitarea și valorificarea acesteia.

Mulumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Apropo, cât privește domnul Gavrilescu, să auzim numai de bine și îi urăm succes!

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Ioan Solcanu, P.D.S.R., și va urma domnul deputat Ion Berciu, P.N.Ț.C.D.

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte al Senatului României,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Stimați colegi parlamentari,

Domnule prim-ministru desemnat,

Stimați invitați,

P.D.S.R., profund îngrijorat de criza politică gravă care a pus stăpânire pe țară de peste 6 luni de zile, vede în desemnarea domnului senator Radu Vasile pentru funcția de prim-ministru o încercare salutară de a pune capăt crizei guvernamentale. Noi nu dorim să facem aici aprecieri asupra profesionalismului miniștrilor incluși în actualul Cabinet. Problema pe care și-o pune electoratul partidului nostru, în numele căruia vorbesc, este dacă Domniile lor vor reuși să scoată țara din criza politică încă nerezolvată și din dezastrul economic în care coaliția C.D.R.,-U.S.D.- U.D.M.R. au adus-o în cele 17 luni de când este la putere.

După cum vedeți, nu am spus de când coaliția guvernează, pentru că se știe prea bine că de aproape 6 luni țara nu este guvernată, iar înainte de aceste ultime 6 luni a fost rău guvernată.

Domnule prim-ministru desemnat,

Partidul nostru vă recunoaște o serie de calități, între care înclinația spre dialogul politic o salut în mod deosebit, pentru c㠗 o spunem cu regret — predecesorul dumneavoastră a tratat opoziția, în totalitatea sa, și P.D.S.R., în special, cu aroganță și dispreț suveran. Ce altceva decât dispreț și aroganță au fost cele peste 100 de ordonanțe de urgență promovate de vechiul guvern? Dar să nu se uite că de acest lucru se face vinovată coaliția majoritară C.D.R.-P.D.-U.D.M.R. în totalitatea ei și nu doar Guvernul Ciorbea.

Domnule prim-ministru desemnat,

Ați promis azi, aici, în fața Parlamentului, că Guvernul dumneavoastră să nu mai recurgă la ordonanțe de urgență. Sperăm să nu vă uitați promisiunea, aceasta și pentru că legiferarea prin ordonanțe de urgență și lipsa dialogului politic datorate Guvernului anterior au determinat partidul nostru și restul opoziției să recurgă la moțiunile simple.

În condițiile în care Guvernul a ignorat Parlamentul, iar la TVR vocea opoziției lipsește cu desăvârșire, dezbaterea pe marginea moțiunilor în plenul celor două Camere constituia singura posibilitate de a atrage atenția puterii și opiniei publice asupra gravelor erori în gestionarea țării.

Am amintit acest lucru cu speranța că istoricul Radu Vasile să nu uite un adevăr elementar: cine nu învață din greșelile mai îndepărtate sau mai recente ale istoriei riscă să le repete.

Tocmai de aceea, domnule prim-ministru desemnat, în acest moment, când Parlamentul este chemat să acorde votul de învestitură Cabinetului dumneavoastră, nu putem să nu împărtășim îngrijorarea electoratului nostru, îndeosebi din Transilvania, dar și a celui din restul țării, față de noile promisiuni și garanții date U.D.M.R., ca ordonanțele de urgență privind administrația publică și Legea învățământului să fie adoptate de Camera Deputaților nu în varianta Senatului, ci în aceea promovată de vechiul Guvern. Pentru reîmprospătarea memoriei, să vă reamintim că, la 23 februarie 1993, domnul Emil Constantinescu, pe atunci președintele C.D.R., azi Președintele României, declara: "Uniunii Democrate a Maghiarilor din România i s-a cerut de către conducerea Convenției să dea o declarație fără echivoc, în care să arate că va respecta Constituția și legile țării".

Cum acest lucru nu a fost acceptat de U.D.M.R., președintele Convenției anunța la scurt timp că "s-a luat act de refuzul U.D.M.R.", motiv pentru care a considerat că această formațiune este retrasă din Convenție. Nici la învestirea Guvernului Ciorbea, nici azi, nimeni din coaliția majoritar㠗 C.D.R., U.S.D. — nu a cerut U.D.M.R.-ului să renunțe la pretențiile pentru care, în 1993, a fost exclusă din Convenție. Dimpotrivă, și acum este parte componentă a Guvernului României.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Programul viitorului Guvern, expus aici pe domnul prim-ministru desemnat, are și câteva obiective cu care partidul nostru este cu totul de acord, dar asemenea obiective programatice a avut și guvernul precedent, însă rezultatele obținute au fost dezastruoase; le-au recunoscut chiar liderii actualei coaliții majoritare. Și atunci apare întrebarea, domnilor miniștri desemnați, care sunt speranțele ca peste un timp să nu se spună același lucru și despre dumneavoastră, despre Guvernul care așteaptă azi a fi învestit?

Electoratul nostru crede că foarte slabe, de vreme ce, cu excepția ministrului amintit mai sus și alți 5–6 noi miniștri desemnați, inclusiv premierul, echipa guvernamentală și chiar programul sunt aceleași. Dar, în ultimă instanță, și acest lucru, important de altminteri, este mai puțin relevant. Esențială rămâne majoritatea parlamentară, C.D.R.- U.S.D.-U.D.M.R., care asigură sprijinul politic Guvernului. Or, majoritatea parlamentară este aceeași construcție artificială, plină de contradicții ireductibile, roase de ambiții partinice și personale care, mai devreme sau mai târziu, vor genera alte tensiuni.

Domnul prim-ministru desemnat este pe deplin conștient de acest pericol, atunci când, în discursul Domniei sale de azi, făcea apel la nevoia coeziunii coaliției guvernamentale.

În încheiere, doamnelor și domnilor parlamentari, învestirea noului Guvern este de natură să creeze un alt orizont de speranță pentru populație. P.D.S.R. dorește să semnaleze majorității parlamentare, coaliției C.D.R.-U.S.D.- U.D.M.R., că sărăcia, foamea și mizeria care domnesc azi în țară au atins cote alarmante, dar populația nu mai este dispusă să accepte pasivă alte și noi jocuri politicianiste. Dacă acum un an și jumătate ați promis în alegeri lucruri care știați bine că nu pot fi realizate, măcar acum, în al doisprezecelea ceas și în Săptămâna Patimilor, în preajma Sfintei Sărbători a învierii Domnului, nu mai alimentați cu deșertăciuni speranțele românilor. Ar fi prea grav atât pentru dumneavoastră, cât, mai ales, pentru întreaga țară.

Iată de ce, chiar ca partid adversar, P.D.S.R. vă dorește succes, atât Cabinetului în întregime, cât și domnului prim-ministru Radu Vasile.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul deputat Ion Berciu, P.N.Ț.C.D. Va urma domnul deputat Dan Constantinescu, P.N.L.

Domnul Ion Berciu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor senatori,

Domnilor deputați,

Acțiunea politică, și înțelegând prin aceasta decizia politică, va fi cea care va determina direcția majoră a guvernării Radu Vasile, tradusă prin hotărârea de a face reformă.

În structura programului de guvernare, capitolul care
m-a interesat în mod deosebit este cel referitor la politici privind capitalul uman, cu țintă precis㠗 sănătatea.

Noi, cei ce susținem guvernarea veritabilelor forțe democratice, rezultante ale scrutinului electoral din 1996, credem că ființa biologică națională este motorul procesului de reformă. Spre a trece la un sistem competitiv, care respectă legile economiei de piață, avem nevoie de oameni sănătoși din punct de vedere psihic și fizic, capabili de a învinge greutățile perioadei de tranziție. Œn acest sens, implementarea legilor asigurărilor sociale de sănătate, o dată cu privatizare pe scară largă a structurii sistemului public sanitar, va aduce o creștere a accesibilității serviciilor medicale pentru cătățeni. Dialogul continuu cu Colegiul medicilor și cu Colegiul farmaciștilor va reprezenta dialogul cu societatea medicală, va reprezenta un viitor succes al guvernării, va reprezenta un bazin din care o să-și poată extrage guvernarea actuală sesizările, propunerile și, fără îndoială, criticile.

Modificările pe termen scurt, ca: reorganizarea direcțiilor sanitare județene, înființarea caselor de asigurare socială de sănătate, vor contura funcționarea sistemului nou, modern de acordare la un alt standard calitativ al serviciilor medicale. Prevenția bolilor ca și elaborarea unui program național de organizare a rețelei de asistență medico-chirurgicală de urgență se înscriu în realizarea parametrilor medicinei adevărate.

Cu certitudinea că cei ce vor administra țara o vor acorda la cuceririle lumii capitaliste evoluate, ținând cont de ce are și ce nu are societatea românească, că ei vor fi o echipă guvernamentală modernă, cu certitudine, condusă de un veritabil premier, în persoana domnului
Radu Vasile.

Referirea la Săptămâna Patimilor a unor antevorbitori o consider cel puțin indecentă. Ar fi bine să ne gândim cu inimi curate la izbăvirea noastră prin credință și iubire.

Doamnelor și domnilor,

Așa cum spunea un ziarist, că "vor urma zile grele dar frumoase", permiteți-mi domnule premier să adaug că vor fi zile bune și sigure.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Dan Constantinescu, P.N.L. Va urma doamna deputat Paula Ivănescu, P.D.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Este știut faptul că în orice țară din lume și în orice perioadă reforma, ieșirea din criză sunt în sarcina liberalilor sau, în cel mai rău caz, se realizează de pe principii liberale. Nu este vorba aici despre un partizanat, așa cum ar părea la prima vedere, ci despre adecvarea doctrinei la realitatea momentului. în perioade de recesiune prioritare sunt acțiunea, mobilizarea spiritului antreprenorial pentru obținerea de venituri și, într-o măsură mai redusă, spre exemplu, problema echității distribuirii acestor venituri.

Din această perspectivă, a unui partid liberal aflat la guvernare, dar în cadrul unei coaliții, apreciem că numeroase obiective și măsuri prioritare din programul Guvernului reprezintă intențiile, obiectivele și propunerile noastre pe care înțelegem să ni le asumăm. Avem în vedere, în primul rând, accelerarea procesului de privatizare și
restructurare a băncilor cu capital de stat și restructurare și privatizare a unor componente din actualele regii autonome, proces, într-adevăr, destul de întârziat, dar pentru care — în acest caz — se stabilesc termene, responsabilități clare și precise. Desigur că ne-am fi așteptat să regăsim în program o susținere mult mai accentuată a unor sectoare vitale, în accepțiunea noastră, pentru refacerea potențialului economic al țării, ca singura bază a prosperității individuale.

Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii beneficiază de un singur punct în programul măsurilor prioritare și al obiectivelor pe termen scurt și acela este expus la un nivel destul de general, mult sub necesitățile impuse de importanța segmentului în cauză. Problematica exportului nu poate fi nici ea redusă la capitalizarea EXIM BANK, și aceasta la un nivel destul de modest față de necesități.

Politici sociale autentice sunt dificil de implementat în condițiile resurselor existente și, în loc să plătim și să stimulăm astfel nemunca, va fi poate mai nimerit să gândim utilizarea acestor resurse pentru investiții publice strict necesare, cu reconversia corespunzătoare a resurselor umane. Este pozitiv însă faptul că aspectele menționate mai sus sunt incluse în program, chiar dacă ele sunt tratate la un nivel minimal, de la care Guvernul poate și trebuie să clădească în continuare.

Pentru că nu despre un cabinet providențial vorbim aici și acum, ci despre un executiv în care experiența specialiștilor, îmbinată cu voința politică a liderilor de partid, trebuie să pună în operă un program de reformă pe care îl putem îmbunătăți împreună, dar pe care trebuie, mai ales, să-l ducem la bun sfârșit.

În asemenea condiții, bazându-ne pe ceea ce reprezentanții noștri au reușit, prin forța logicii, să includă în programul de guvernare, cu speranța că elementele insuficient detaliate și concretizate vor constitui tot atâtea elemente ale noului executiv, Grupul parlamentar P.N.L. din Camera Deputaților susține propunerea de acordare a încrederii Guvernului prezentată de domnul prim-ministru Radu Vasile, pentru realizarea programului său de guvernare.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim.

Are cuvântul doamna deputat Paula Ivănescu, P.D. Va urma domnul Ioan Vida Simiti, P.N.Ț.C.D.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri, sperăm, în curând, prin votul nostru,

Doamnelor și domnilor colegi,

P.D. reintră în Guvernul României nu animat de mirajul unor funcții ministeriale, pe care a demonstrat că le poate refuza oricând, ci încărcat de responsabilitatea dată de scrutinul popular din noiembrie 1996, oferind încă o șansă României de a păși irevocabil pe calea reformelor economice și sociale aducătoare de progres și de sporire a șanselor în crearea unui statut de bunăstare socială, cât mai curând posibil. Prin programele sale, care se regăsesc, în parte, și în programul de guvernare, P.D. vrea să imprime societății românești un adevăr de neconstestat: politica socială are rol primordial în evoluția spre bine a oricărei societăți. Miopia de până acum a guvernanților, deci această miopie care a determinat etichetarea politicii sociale ca simplu consumator al roadelor politicilor economice, ne prezintă deja nota de plată; scăderea speranței de viață, scăderea indicelui de școlarizare, creșterea mortalității și a bolilor sărăciei, scăderea natalității, contracția periculoasă a pieței interne de consum, extinderea rapidă a sărăciei absolute și relative, într-un cuvânt, scăderea indicelui dezvoltării umane.

Exigențele de ordin instituțional și economic ale timpului reclamă simultaneitatea reconstituirii mecanismelor economice și ale securității sociale, iar nu peticirea sau abandonarea lor. Abordarea economiei trebuie să fie determinată, indiferent că recunoaștem sau nu, de evoluția socială. Sperăm că s-a înțeles deja că nu economicul este cauza efectelor sociale, ci invers, sperăm că acest lucru s-a învățat deja și programul prezentat nouă ține cont de aceste lucruri.

Prin programul Guvernului Radu Vasile ni se propun pentru prima dată obiective și termene precise privind reglementări ale pieței, forței de muncă, relațiile de muncă, reforma sistemului de asigurări sociale, reformarea sistemului de asistență socială, promovarea reglementărilor privind persoanele cu handicap, regimul protecției drepturilor copilului, accelerarea tempoului, recuperarea timpului risipit și până în 1997 și în 1997, oferă o nouă șansă acestei țări numită România.

Putem deveni o țară prosperă și modernă numai dacă oamenii României devin moderni și prosperi.

Domnilor guvernanți, sperăm să nu amăgiți speranțele și încrederea pe care le învestim în dumneavoastră.

Vă dorim mult succes din partea grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, doamnă deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Vida Simiti, deputat P.N.Ț.C.D. Va urma domnul senator Cerveni, independent.

Domnul Ioan Vida Simiti:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Mă voi referi în intervenția mea la câteva chestiuni ale problematicii reformei învățământului, componentă a reformei în educație și parte integrantă a reconstrucției spirituale a societății românești.

Actualul ministrul al învățământului și, sunt convins, începând de astăzi și viitorul ministru, împreună cu echipa Domniei sale, s-a angajat într-o reformă reală, cu efecte pozitive perceptibile chiar din anul școlar următor.

Programul de reformă a educației, proiectat și discutat astăzi de noi, conține obiective și direcții care necesită eforturi mai mari, ritm susținut, acțiuni hotărâte, fără ezitări, pe criterii de competență, profesionalism și funcționalitate, astfel încât reconstrucția învățământului să fie convertită în fapte.

Avem nevoie de o reformă reală în învățământ pentru că, precum ca și în alte domenii, nici un învățământ nu există o altă alternativă rațională la reformă. O reformă reală va aduce primele schimbări semnificative în învățământ chiar în anul școlar 1998–1999, cu efecte pentru întreaga societate. Nutresc speranța, domnule ministru Marga, că începând din toamnă majoritatea elevilor din școlile românești vor beneficia de planuri de învățământ și programe școlare noi, flexibile, descentralizate, normalizate și descărcate de cunoștințe balast, concepute și construite și redimensionate după criterii noi, manuale școlare citibile, astfel încât cunoștințele predate să conducă la formarea unei culturi generale perene și nu pentru singurul scop existent astăzi, susținerea examenului de absolvire sau bacalaureat.

Dacă se va trece imediat și rapid la redimensionarea programelor școlare — și mă refer aici la conținut sub aspect cantitativ, dar fără rabat la calitate —, elevii români vor putea merge de la școală acasă cu lecțiile făcute, astfel încât copii români să aibă timp de joacă, pentru că astăzi în România copiii nu se joacă pentru că nu au timp, iar elevii vor putea citi o carte, vor putea aprofunda o limbă străină sau își vor putea satisface o pasiune.

Dacă numai acest obiectiv se va realiza, cea mai importantă componentă a învățământului preuniversitar își va arăta roadele.

În învățământul superior, universitățile au nevoie de autonomie reală consolidată, în special în domeniul financiar și decizional. Œn învățământul universitar este necesară restructurarea profilurilor și specializărilor, în sensul lărgirii domeniului de specializare al viitorului absolvent, astfel încât acesta, după absolvire și în timpul exercitării profesiei, să se poată adapta relativ ușor și rapid la schimbarea locurilor de muncă, în condițiile impuse de piața muncii.

Avem nevoie de un nou sistem al cercetării științifice în învățământul superior, astfel încât acesta să se integreze în programele naționale de cercetare, cu scopul evitării paralelismelor, preocupărilor științifice, a utilizării raționale a resurselor financiare, a rezolvării programelor prioritare din cadrul celor solicitate de societate. Nu ne putem permite încă să finanțăm în cercetare tot ceea ce este viabil, interesant și tentant. Este oportun și necesar, deocamdată, să finanțăm priorități. Dacă toate obiectivele din programul de guvernare vor fi realizate și, personal, nu mă îndoiesc de aceasta, atunci va fi realizat un al doilea pas important înspre reconstrucția societății românești. Pentru că primul pas a fost, consider eu, realizat de Guvernul Ciorbea.

Domnule prim-ministru și domnilor miniștri,

Vă șade bine în fotoliile guvernamentale. Prin urmare, astăzi veți primi învestirea Parlamentului României. La început de drum, permiteți să vă fac o promisiune sinceră. Contați pe noi! Și, de asemenea, permiteți să vă fac două urări: curaj și, de asemenea, concordie între dumneavoastră și vreme bună!

Pentru că am înțeles că astăzi o parte din opoziție nu optează pentru noi, eu vă spun că nu-i nimic. Vă reamintesc, domnilor din opoziție, celor din opoziție, că și astăzi cu noi este Dumnezeu, adevărul și istoria.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim, domnule deputat.

Are cuvântul domnul senator Cerveni și va urma domnul senator Sergiu Nicolaescu, tot independent.

Domnul Niculae Cerveni:

Domnilor miniștri,

Domnilor senatori,

Am să încerc să fiu scurt și să vă transmit mesajul meu. în două minute nu poți să faci discuții programatice.

Vreau însă să încep prin a cere scuze opoziției actuale, pentru că în decembrie 1996, enervat de vocile de Cassandră pe care le auzeam în legătură cu Guvernul Ciorbea, am venit la acest microfon și am spus… am spus o glumă… dar care are tâlc… am spus atunci, în popor se spune că… "câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia"…

Din sală:

…calul…

Domnul Niculae Cerveni:

…Câinele moare, nu calul… deci, câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia…

Regret, domnilor, se pare că prostul am fost eu… (Hohote de râs.)

Și acum, în legătură cu Guvernul.

Domnilor, eu în coaliția asta guvernamentală nu cred. N-am crezut niciodat㠗 și lumea știe acest lucru — și nu cred nici acuma… însă fiind o formulă aproape obligatorie, eu cred în …Radu Vasile…

Cred în Radu Vasile, că va găsi resurse de om politic responsabil și va descoperi, eventual, elemente din cel mai mare om politic pe care l-a avut România, cel mai mare prim-ministru — Ionel I.C. Brătianu. Numai așa sper ca Radu Vasile să mențină o guvernare care să scoată țara asta din mizeria materială și morală.

Dar dacă domnul Radu Vasile nu va înțelege că problema nu constă numai în mizeria materială din această țară și nu-și dă seama că deșertul moral moștenit de la regimul comunist și continuat din păcate și de guvernarea Iliescu și de Roman, pardon, și de guvernarea Roman și Iliescu, așa… nu va reuși absolut nimic, chiar dacă va încerca să dea de mâncare mai multă la cetățeni. Fără un început de asanare morală, nu se face nimic. Pentru că trebuie să creeze statul de drept care nu există. Și asta nu o poate face decât în două feluri: să instaureze în această țară justiția și ordinea. Și pentru a instaura justiția, trebuie să creeze puterea judecătorească. Și crearea puterii judecătorești trebuie să fie de la început. Și sper că "locotenentul" Domniei sale, Stoica, va înțelege că fără putere judecătorească nu se poate face nimic în această țară.

Și, în al doilea rând, să creeze o poliție pentru ordine. Și, pe lângă justiție și poliție, să creeze starea de spirit a unei armate gata să salveze această țară, dacă va fi nevoie.

Domnilor,unregim politic primul lucru pe care-l face— își creează structurile de forță. Creează justiția și poliția. Regimul comunist din această țară, din ’45 până în ’49, și-a creat justiția lui și miliția lui. Noi asistăm de 8 ani de zile, când regimurile reformatoare și de schimbare nu realizează acest lucru, nu realizează acest lucru. Și mă întreb: nu cumva nu se realizează că nu se vrea?! Pentru că este imposibil să nu se poată! Și acest lucru îl cer domnului prim-ministru Radu Vasile, să găsească în el resurse să creeze aceste instrumente și să guverneze țara pentru a intra în istorie.

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Vă mulțumim, domnul senator.

Are cuvântul domnul senator Sergiu Nicolaescu, de asemenea, independent.

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi permiteți, doamnelor și domnilor, am fost rugat de Consiliul extraordinar de la Constanța al unor asociații de revoluționari din România să vă citesc următorul text:

"Domnule senator Radu Vasile,

În primul rând, vă dorim sănătate, curaj și succes în funcția de prim-ministru!

Țara se află într-o situație de răscruce și nu va putea fi salvată decât de bărbați hotărâți, profesioniști și cu simțul răspunderii. Nu avem nevoie de aventurieri. Suntem convinși că dumneavoastră ați preluat această obligație nu ca o sarcină de partid, ci ca o datorie în calitate de bun român. De aceea avem încredere în dumneavoastră, domnule viitor prim-ministru.

Un număr important de organizații revoluționare din Timișoara, București, Sibiu, Cluj, Brașov și Constanța protestează împotriva realegerii domnului Ion Caramitru în funcția de ministru al culturii.

De-a lungul a 8 ani de la revoluție, acest om a dovedit un comportament arogant și duplicitar. Abuziv și nefondat a atacat Legea nr. 42/1990, denigrând revoluția și pe reprezentanții săi, angajând Guvernul în acțiuni diversioniste față de aceștia și colaterale problemelor reale care se făceau necesare a fi rezolvate. A reușit să impună domnului Victor Ciorbea numai condiții, amenințând cu demisia de trei ori, bineînțeles, cu intenții care nu aveau nimic comun cu interesele țării.

În încheiere, vă asigurăm că vom susține orice acțiuni care vor rămâne credincioase idealurilor revoluției, libertate, democrație, demnitate și o viață mai bună".

Personal, domnilor viitori miniștri, vă urez succes, iar dumneavoastră, tuturor, tradiționalul "Sărbători fericite!".

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, domnul senator.

Lista vorbitorilor s-a încheiat.

Dau cuvântul domnului senator Petre Roman, pentru un scurt drept la replică.

Domnul Petre Roman:

Domnule președinte,

Stimate și stimați colegi,

Ca replică la ceea ce s-a spus cu câteva secunde în urmă, guvernul pe care l-am condus în 1990–1991 a fost capabil să asigure populației țării mai multă pâine și mai multe alimente decât regimul Ceaușescu și, din păcate, decât toate guvernele ce i-au urmat. O spun cu amărăciune, pentru că atâta vreme cât am guvernat — și știam ca orice democrat că vor urma și alte guverne — am crezut că cele ce vor urma vor fi capabile de mai mult și de mai bine decât am făcut-o noi, și nu a fost așa. Dar în echipa pe care astăzi v-o propunem spre a fi votată de către dumneavoastră se află câțiva dintre cei care au fost alături de mine în acei ani, 1990–1991, și, în consecință, acesta este un argument în plus spre a le acorda încrederea.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, domnule senator.

Pentru o scurtă replică dau cuvântul și domnului ministru Ion Caramitru.

Sala:

…nu are voie, nu are voie!…

Domnul Ion Diaconescu:

Este ministru în funcțiune…

Domnul Ion Caramitru —ministrul culturii:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Sunt la un debut absolut la tribuna acestui for suprem al conducerii legislative a țării. La această tribună am ascultat cu plăcere luările de cuvânt ale unor personalități ale vieții publice și, în același timp, ale unor simulacre de personalități politice, printre care face parte și domnul Sergiu Nicolaescu… (Proteste, gălăgie foarte mare în sală, vociferări.) …cel care a ridicat problema ridicată de revoluționari ar trebui să nu deschidă gura…

Din sală:

Afară din sală, afară din sală!

Domnul Ion Caramitru:

…și să stea ascuns în spatele privilegiilor pe care
le-a avut în timpul regimului comunist… secretar de organizație de bază…

Domnul Ion Diaconescu:

Vă rugăm, domnilor…

Domnul Ion Caramitru:

Beneficiar al unor mari privilegii de tip comunist… unul din artizanii marilor confuzii ale revoluției, domnul Sergiu Nicolaescu nu are dreptul să deschidă gura…

Din sală:

Afară din sală! afară din sală!

Domnul Ion Caramitru:

…m-am ridicat împotriva privilegiilor pe care revoluționarii scăpați teferi din mișcările împotriva regimului comunist le-au obținut pe baza unei legi care trebuia să aibă grijă numai de cei răniți și de familiile celor dispăruți. Cei care au câștigat viață și libertate cu ocazia revoluției nu trebuie să beneficieze de privilegii.

Vă anunț în mod public că în curând va apărea Asociația revoluționarilor fără brevet care-și va câștiga un drept și în fața dumneavoastră de a ridica glasul împotriva acestor privilegii.

Domnul Nicolaescu ar trebui să țină gura închisă. (Gălăgie, aplauze. se strigă: "bravo!")

Domnul Ion Diaconescu:

Doamnelor și domnilor, domnul prim-ministru desemnat are la dispoziție 20 de minute pentru eventuale răspunsuri la probleme ridicate de dumneavoastră.

Domnul Radu Vasile:

Domnilor președinți,

Dragi colegi parlamentari,

Am să fiu foarte scurt. în primul rând, am să mulțumesc celor care au luat cuvântul și, după o experiență de aproape 7 ani de parlamentarism, cred că este singurul caz în care luările de cuvânt în legătură cu un program de guvernare s-au menținut pe o linie, cum se spune, pe o linie constructivă, chiar acolo unde au fost critici.

Noi, așa cum am promis și în intervenția care am
avut-o, este evident că vom avea în vedere acele elemente care pot constitui pentru noi, în calitate de Executiv, puncte de vedere care pot fi acceptate în anumite formule care pot fi discutate în ideea promovării lor într-un ritm rapid în Parlament.

Trebuie să înțelegem, de asemenea, sau mai bine zis ceea ce mă miră totuși în unele luări de cuvânt este că am avut, în general, din 1990–1992, strategii cu care am fost de acord sau le-am criticat la momentul respectiv, dar atunci când avem de-a face un program foarte concret, și acest lucru am urmărit să facem și cu aceasta răspundem și întrebării cum vor fi, care va fi marja de siguranță pentru realizarea lor. noi vă răspundem foarte clar și foarte precis: prin delegarea responsabilității către miniștri. Ei sunt pe deplin responsabili cu aceste termene și cu realizarea acestor prerogative și a acestor măsuri. Nu vom accepta, în acest sens, nici un fel de derogare de la termenele respective și de la măsurile care sunt înscrise în programul prioritar, prin protocolul încheiat cu coaliția, cu membrii coaliției. în ideea unei mai bune funcționări a Guvernului, aceste lucruri sunt trecute expres și acceptate de liderii partidelor politice.

Aceasta este siguranța realizării celor înscrise acolo, din punctul de vedere al unor dubii în acest sens.

În al doilea rând, nu doresc și n-o să intru, ca să spunem așa, în polemici artificiale.

Am spus și în intervenția mea, în România trebuie să fim pregătiți pentru următorii 10 ani în existența unor guverne de coaliție. Trebuie să fim pregătiți, să fim pragmatici, să fim flexibili, păstrându-ne identitatea și principiile noastre. Iată de ce — și cu asta răspund și domnului senator Cerveni — în punctul 1 am scris: "reforma societății românești pentru recunoașterea și afirmarea valorilor morale, democrate și general umane". Suntem de acord cu acest punct de vedere, că reforma morală este importantă, și nu numai pentru această etapă. Este importantă în general, pentru orice societate care se dorește solidă și eficientă.

În al doilea rând, sunt de acord și vom face aceste demersuri pentru realizarea unui pact social, în primul rând cu centralele sindicale. Trebuie să înțelegem și cu acest prilej și clasa politică trebuie să fie responsabilă în acest sens. Œn România a trecut aproape un deceniu, din 1989, 10 ani care, indiferent de progresele existente, ele nu se ridică la nivelul standardelor sau la nivelul existent în țările central și est-europene. Nu ne mai putem permite să pierdem încă 10 ani, indiferent de soluția politică, și mesajul pe care l-am dat este că o criză sau un șoc politic de genul celui care a fost nu mai poate fi suportat nu numai de țară, dar și de destinul României pe următorul deceniu.

Aceasta este, de fapt, să spunem, cheia consensului, cheia capacității de a crea un guvern rapid, un program concret cu responsabilități precise. Repet, am delegat responsabilitatea miniștrilor și ei vor fi pe deplin responsabili pentru ceea ce fac în domeniul lor.

În al treilea rând, nu eu o spun, a spus-o toată lumea, de la Vaclav Klaus, fostul prim-ministru al Cehiei, cu succese deosebite, nici o reformă nu poate să aibă succes fără sprijinul popular.

În primul rând, vreau să mulțumesc populației, vreau să mulțumesc românilor că au avut răbdare în toată această perioadă, inclusiv în criza politică care s-a prelungit trei luni. Nu știu câtă răbdare mai au. De aceea și în mesajul meu am atras atenția că suntem pe deplin conștienți de dificultăți. Ceea ce le cer este că trebuie să înțeleagă că vom parcurge o etapă în care trebuie să fim alături. Suntem dispuși să dăm, să privim către țară cu toată deschiderea, dar, în același timp, țara trebuie să ne ajute. Este ceea ce cer și clasa politică trebuie să înțeleagă încă o dat㠗 și îmi pare rău că repet, de obicei nu repet lucrurile — că suntem într-o etapă în care destinul României se poate juca pe următorii 10–15 ani și, cum bine s-a spus aici, poate, indiferent de soluția politică, nu mai ai ce guverna și nici nu mai ai ce spera.

În fine, ca să închei aceste puncte de vedere, apropo de istorie, eu aș putea cita un altul, și anume că cine uită istoria, cine nu trage concluzii din ceea ce ni s-a întâmplat, cine uită istoria riscă să fie uitat de istorie.

Și acum, câteva chestiuni punctuale.

În primul rând, vreau să-i mulțumesc doamnei senator Stănoiu că a atras atenția asupra unui element important — prezența femeilor în Guvern și, de altfel, în Parlament. M-aș fi bucurat ca, măcar în luările de cuvânt, acum, contra sau în sprijinul Guvernului, să fi luat un tur, cum s-a procedat, numai deputate sau senatoare. Ar fi fost un pas important pentru a arăta rolul femeilor în Parlamentul României. însă vă promit că acest lucru se va modifica în restructurarea din septembrie.

Cu cele amintite de domnul senator Vadim, în general — mafia, criminalitatea — nimeni nu poate contesta acest lucru, ele sunt prinse în programul nostru, pot să-i citez o serie de pagini, ele sunt prinse, clar și precis. Cu un singur lucru vreau să-l atenționez: că grupul acela de șoc de la Prima TV nu a avut în vedere, pentru că de fapt m-au întâmpinat și pe mine grupul acela de șoc, în ceea ce-l privește pe dânsul, nu a avut în vedere decât să-l filmeze pe Gicuțu, câinele care se află în cușca din fața locuinței domnului senator. Restul nu a fost legat de nici un fel de terorism intelectual sau de altă natură. Această observație o fac cu foarte multă deschidere, înțeleg stresul care se creează în aceste condiții pe acea stradă.

În ceea ce privește elementele care au fost luate în discuție, rămân partizanul dialogului și al deschiderii. Cred eu, în general, cum se spune, vorba bună aduce mai mult decât o intransigență și un conflict fundamentalist sau fundamental. Rămân partizanul acestui principiu, dar neuitând niciodat㠗 și aici, îmi asum responsabilitatea — acest Guvern va fi condus în spirit de echipă, într-o manieră decisă, dacă nu autoritară. Pentru că suntem la sfârșitul ședinței și suntem și în săptămâna sfântă, permiteți să spun românilor să aibă totuși încredere, dacă nu dragoste sau simpatie față de Guvern sau față de premierul respectiv, față de mine personal, măcar să aibă această înțelegere că nimic din ceea ce am promis nu se va realiza în 24 de ore, dar cel puțin pe un termen rezonabil va fi realizat. Acest lucru îl promit.

Și, în preajma "sărbătorilor sfinte ale Paștilor, urez Sărbători fericite! și să vă dea Dumnezeu sănătate!"

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Diaconescu:

Mulțumim, domnul premier.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Potrivit Constituției și Regulamentului ședințelor comune ale celor două Camere, programul și lista Guvernului pe care, de fapt, le-ați primit dumneavoastră la casetă se supun la vot și se aprobă cu votul majorității deputaților și senatorilor.

Votul este secret, cu bile.

Vă reamintesc procedura de vot.

Doamnele și domnii deputați și senatori vor primi de la secretari câte două bile, una albă și alta neagră, care vor fi introduse în cele două urne pe care le avem în fața noastră. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră în urna neagră înseamnă vot pentru, iar bila neagră introdusă în urna albă și bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra.

Invit pe domnii secretari… domnul secretar Lepșa va citi, rog pe domnii chestori să distribuie bilele.

Începem cu Camera Deputaților.

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Rugăm chestorul de la Senat să poftească la urne.

Domnul Ion Diaconescu:

Sunt doi chestori de la Cameră, da? Poftiți!

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Județul Alba

Berciu Ion — prezent

Dărămuș Nicolae — absent

Dumitrean Bazil — prezent

Pereș Alexandru — prezent

Popa Nicolae — prezent

Simedru Dan — prezent

Județul Arad

Bercea Florian — prezent

Calimente Mihăiț㠗 prezent

Gheorghiof Titu Nicolae — prezent

Ghidău Radu — prezent

Putin Emil Livius Nicolae — prezent

Rațiu Ion — prezent

Tokay György — prezent

Județul Argeș

Cârstoiu Ion — prezent

Ghibernea Dan — prezent

Ionescu Nicolae — prezent

Leonăchescu Nicolae — prezent

Marin Gheorghe — prezent

Nanu Romeo — prezent

Pițigoi Barbu — prezent

Rizescu Sergiu — prezent

Stan Vasile — prezent

Stănescu Alexandru — prezent

Județul Bacău

Corniță Ion — prezent

Dan Matei Agathon — absent

Darie Simion — prezent

Duțu Ion — prezent

Gheorghe Valeriu — prezent

Hrebenciuc Viorel — prezent

Irimescu Haralambie — prezent

Moiceanu Constantin — prezent

Nistor Vasile — prezent

Pavel Vasile — prezent

Popa Aron — prezent

Județul Bihor

Bot Octavian — absent

Cosma Liviu Ovidiu — prezent

Drecin Mihai Dorin — prezent

Negrău Mircea — prezent

Paneș Iosif — absent

Rákoczi Ludovic — absent

Serac Florian — absent

Székely Ervin-Zoltán — prezent

Szilágyi Zsolt — prezent

Țepelea Gabriel — prezent

Județul Bistrița

Constantinescu Dan — prezent

Oltean Ioan — prezent

Pintea Ioan — absent

Săndulescu Emil — prezent

Sonea Ioan — prezent

Județul Botoșani

Afrăsinei Viorica — prezentă

Baban Ștefan — prezent

Filote Eugen — prezent

Ioniță Nicu — absent

Mihăilescu Petru — prezent

Popescu Emil — prezent

Sandu Dumitru — prezent

Județul Brașov

Babiuc Victor — prezent

Bran Vasile — prezent

Cojocaru Radu — prezent

Gherasim Ion — prezent

Kovács Csaba Tiberiu — prezent

Lepșa Sorin Victor — prezent

Moucha Romulus — prezent

Secară Gheorghe — prezent

Tudose Florin — prezent

Județul Brăila

Alecu Aurelian — prezent

Bartoș Daniela — prezent

Corâci Ioan — prezent

Dragu George — prezent

Șerban George — prezent

Văsioiu Horia — prezent

Județul Buzău

Albu Alexandru — prezent

Ceaușescu Gheorghe — prezent

Morariu Teodor — prezent

Papuc Aurel — prezent

Partal Petre — prezent

Pâslaru Dumitru — prezent

Petrescu Ovidiu — prezent

Județul Caraș-Severin

Musca Mona — prezentă

Oană Gheorghe — prezent

Spătaru Liviu — prezent

Sturza Popovici Cornel — prezent

Vilău Adrian — prezent

Județul Călărași

Bălăeț Mitic㠗 absent

Munteanu Ion — prezent

Naidin Petre — prezent

Pavelescu Claudiu — prezent

Sârbu Marian — prezent

Județul Cluj

Gavra Ioan — prezent

Ionescu Anton — prezent

Kînya Hamar Alexandru — prezent

Lăpușan Alexandru — prezent

Matei Vasile — prezent

Mátis Eugen — prezent

Miclăuș Vasile — prezent

Păcuraru Iuliu — prezent

Pop Iftene — prezent

Roman Ion — prezent

Vida Simiti Ioan — prezent

Județul Constanța

Andrei Gheorghe — prezent

Ariton Gheorghe — prezent

Barde Tănase — prezent

Botescu Ion — prezent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea — prezent

Hașotti Puiu — prezent

Marinescu Sorin — prezent

Mazăre Radu — absent

Nicolae Jianu — prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae — prezent

Onaca Dorel Constantin — prezent

Osman Fedbi — prezent

Județul Covasna

Birtalan Ákos — prezent

Márton Árpád Francisc — prezent

Tamás Sándor — prezent

Țurlea Petre — prezent

Județul Dâmbovița

Ana Gheorghe — prezent

Boștinaru Victor — absent

Dîrstaru Dorin — prezent

Enescu Ion — prezent

Neagu Romulus — prezent

Popa Daniela — prezentă

Popescu Irineu — prezent

Rădulescu-Zoner Constantin Șerban — prezent

Simion Florea — prezent

Județul Dolj

Berceanu Radu — prezent

Brezniceanu Alexandru — prezent

Cazacu Vasile — prezent

Grigoraș Niculai — prezent

Ionescu Bogdan — prezent

Ionescu Gheorghe — prezent

Ioniță Mihai — prezent

Manolescu Oana — prezentă

Matei Lucian — prezent

Nicolescu Mihai — prezent

Roșca Mihai — prezent

Vasilescu Nicolae — prezent

Județull Galați

Bălan Marilena — prezent

Buruiană Daniela — absent

Ciumara Mircea — prezent

Gheciu Radu — prezent

Iacob Elena — prezent

Manole Odisei — prezent

Mihu Victor Traian — prezent

Nica Dan — prezent

Protopopescu Cornel — prezent

Sandu Ion — prezent

Județul Giurgiu

Cristea Marin — prezent

Croitoru Mircea — prezent

Grigoriu Mihai — prezent

Radu Alexandru — prezent

Județul Gorj

Băbălău Constantin — prezent

Drumen Constantin — prezent

Nică Mihail — prezent

Pârgaru Ion — prezent

Popescu Bejat Ștefan Marian — prezent

Popescu Dumitru — prezent

Județul Harghita

Antal István — prezent

Asztalos Ferenc — prezent

Becsek Garda Dezideriu Coloman — prezent

Nagy Ștefan — prezent

Ráduly Rîbert-Kálmán — prezent

Județul Hunedoara

Ana Gheorghe — prezent

Dimitriu Sorin Petre — prezent

Giurescu Ion — prezent

Ifrim Dumitru — prezent

Neacșu Ilie — prezent

Petreu Liviu — prezent

Priceputu Laurențiu — prezent

Șteolea Petru — prezent

Județul Ialomița

Bivolaru Gabriel — absent

Cristea Gheorghe — prezent

Popa Virgil — prezent

Tarna Gheorghe — prezent

Județul Iași

Aferăriței Constantin — prezent

Baciu Mihai — prezent

Cotrutz Constantin Eremia — prezent

Dobre Traian — prezent

Dorin Mihai — prezent

Enache Marian — prezent

Gazi Gherasim — prezent

Lupu Vasile — prezent

Mogoș Ion — prezent

Rânza Traian — prezent

Rânja Traian Neculaie — prezent

Stanciu Anghel — prezent

Stoica Valeria — prezentă

Vintilă Dumitru — absent

Berci Vasile — prezent

Județul Maramureș

Böndi Gyöngyike — prezentă

Bud Nicolae — prezent

Godja Petru — prezent

Moldovan Petre — prezent

Pașcu Ioan Mircea — absent

Remeș Decebal Traian — prezent

Ștefănoiu Luca — absent

Județul Mehedinți

Barbaresso Emanoil Dan — prezent

Honcescu Ion — absent

Micle Ulpiu Radu Sabin — prezent

Nicolicea Eugen — prezent

Raicu Romulus — prezent

Județul Mureș

Elek Barna — prezent

Filipescu Ileana — prezentă

Kakasi Alexandru — prezent

Kelemen Atila Béla Ladislau — prezent

Kerekes Károly — absent

Lădariu Lazăr — prezent

Mureșan Ion — prezent

Pop Leon — prezent

Popa Ioan — absent

Județul Neamț

Bivolaru Ioan — prezent

Bujor Liviu — prezent

Burlacu Viorel — prezent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard — prezent

Hlinschi Mihai — absent

Radu Gabriela — prezentă

Rădulescu Cristian — absent

Țocu Iulian-Costel — absent

Județul Olt

Achimescu Ștefan — prezent

Argeșanu Valentin — prezent

Arghezi Mitzura Domnica — prezentă

Georgescu Florin — absent

Grădinaru Nicolae — prezent

Groza Nicolae — prezent

Kovacs Carol Emil — prezent

Județul Prahova

Antonescu Niculae Napoleon — prezent

Avramescu Constantin Gheorghe — prezent

Barbăroșie Victor — prezent

Ivănescu Paula — prezentă

Moldoveanu Eugenia — prezentă

Moroianu Geamăn — absent

Munteanu Mircea — prezent

Opriș Constantin — prezent

Ruse Corneliu — prezent

Sireteanu Mihai — prezent

Tudor Marcu — prezent

Vasilescu Valentin — prezent

Județul Satu Mare

Biriș Anamaria Mihaela — prezentă

Dragoș Iuliu — prezent

Gavrilaș Teodor — prezent

Pecsi Francisc — prezent

Pop Viorel — prezent

Varga Attila — prezent

Județul Sălaj

Bara Radu — prezent

Chichișan Miron — prezent

Vetișanu Vasile — prezent

Vida Iuliu — prezent

Județul Sibiu

Dejeu Gavril — prezent

Galic Lia — prezentă

Pantiș Sorin — prezent

Șincai Ovidiu — prezent

Trifu Romeo — prezent

Vâlcu Mircea — prezent

Wittstock Eberhard-Wolfgang — prezent

Județul Suceava

Babias Iohan Peter — prezent

Bejinariu Petru — prezent

Chiriac Mihai — prezent

Ionescu Marina — prezentă

Iorga Leonida Lari — absentă

Mândroviceanu Vasile — prezent

Nicolaiciuc Vichentie — prezent

Palade Dan — prezent

Panteliuc Vasile — prezent

Sandu Alecu — prezent

Vataman Dorin — prezent

Vitcu Mihai — prezent

Județul Teleorman

Buga Florea — prezent

Cândea Vasile — prezent

Ianculescu Marian — prezent

Mărineci Ionel — prezent

Noica Nicolae — prezent

Spiridon Didi — prezent

Videanu Adriean — prezent

Județul Timiș

Bárányi Francisc — prezent

Drăgănescu Ovidiu — prezent

Dugulescu Petru — prezent

Glăvan Ștefan — prezent

Gvozdenovici Slavomir — prezent

Miloș Aurel — prezent

Puwak Hildegard-Carola — prezentă

Stanca Teodor — prezent

Șerban George — prezent

Tabără Valeriu — absent

Tăvală Tănase — prezent

Județul Tulcea

Antonescu George Crin Laurențiu — prezent

Fenoghen Sevastian — prezent

Lazea Ion — prezent

Meșca Sever — prezent

Vaida Francisc — prezent

Județul Vaslui

Băsescu Traian — prezent

Buzatu Dumitru — prezent

Dan Marțian — prezent

Ghiga Vasile — prezent

Ignat Ștefan — prezent

Mera Alexandru — prezent

Petrescu Virgil — prezent

Județul Vâlcea

Decuseară Jean — prezent

Dumitrașcu Laurențiu — prezent

Gaspar Acsinte — prezent

Sabău Traian — prezent

Stancov George — prezent

Vâlceanu Gheorghe — prezent

Județul Vrancea

Albu Gheorghe — prezent

Dimitriu Carmen — prezentă

Mânea Radu — prezent

Mitrea Miron Tudor — prezent

Nichita Dan — prezent

Udrea Florian — prezent

Municipiul București

Andronescu Ecaterina — prezentă

Badea Alexandru — prezent

Boda Iosif — prezent

Chiliman Andrei — prezent

Ciontu Corneliu — prezent

Cunescu Sergiu — prezent

Diaconescu Ion — prezent

Dobrescu Smaranda — prezentă

Dorian Dorel — prezent

Dumitrescu Paul — prezent

Furo Iuliu Ioan — prezent

Gheorghiu Mihai — absent

Iliescu Valentin — prezent

Ionescu Alexandru — prezent

Ionescu Constantin — absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin — prezent

Iorgulescu Adrian — prezent

Macarie Sergiu — prezent

Năstase Adrian — prezent

Negoiță Liviu — prezent

Pambuccian Varujan — prezent

Petrescu Silviu — prezent

Popescu Ioan Dan — prezent

Popescu Tăriceanu Călin — prezent

Raica Florica Rădița — prezentă

Sassu Alexandru — prezent

Severin Adrian — absent

Stănescu Mihai — prezent

Stoica Valeriu — prezent

Teculescu Constantin — prezent

Voicu Mădălin — absent

Weber Ernest-Otto — prezent

Județul Ilfov

Lixăndroiu Viorel — prezent

Neagu Victor — prezent

Păunescu Costel — prezent

Petrovici Silvia — prezentă

Domnul Dumitru Badea:

Urmează Camera Superioară. Domnii senatori:

Achim George — prezent

Aichimoaie Ionel — prezent

Alexandru Nicolae — prezent

Apostolache Victor — prezent

Ardelean Ioan — absent

Avarvarei Ioan — prezent

Avram Gheorghe — prezent

Badea Dumitru — prezent

Badea Nelu — prezent

Băraș Ioan — prezent

Bădiceanu Nistor — prezent

Bădulescu Doru Laurian — prezent

Bălănescu Mihail — prezent

Blaga Vasile — prezent

Bleahu Marcian-David — prezent

Blejan Constantin — prezent

Bogdan Florin — prezent

Boiangiu Cornel — prezent

Boilă Matei — absent

Bold Ion — prezent

Brânzan Emilian — prezent

Bucur Ioan Corneliu — prezent

Bunduc Gheorghe — prezent

Burghelea Ioan — prezent

Burtea Marcu — prezent

Buruiană Florin — prezent

Caraman Petru — prezent

Cataramă Viorel — prezent

Câmpean Teodor — prezent

Căncescu Aristotel Adrian — prezent

Cârciumaru Ion — prezent

Cerveni Niculae — prezent

Chiriacescu Sergiu — absent

Ciupe Aurel Liviu — prezent

Ciurtin Costic㠗 prezent

Cotarcea Haralambie — prezent

Cozmâncă Octav — prezent

Crecan Augustin — prezent

Crețu Ioan — prezent

Csapî Iosif — prezent

Dide Nicolae — prezent

Dima Emil — absent

Dobrescu Răsvan — absent

Dobrescu Vasile — absent

Drăgulescu Ștefan Iosif — prezent

Dumitrașcu Gheorghe — prezent

Dumitrescu Constantin Ticu — prezent

Dumitrescu Cristian — prezent

Eckstein Kovács Péter — prezent

Făniță Triț㠗 prezent

Feldman Alexandru Radu — prezent

Frunda György — prezent

Fuior Victor — prezent

Gabrielescu Valentin Corneliu — prezent

Gaita Doru — prezent

Gavaliugov Corneliu Dorin — absent

Găvănescu Vicențiu — prezent

Gheorghiu Costel — prezent

Gherman Oliviu — prezent

Ghițiu Paul — prezent

Glodean Voicu Valentin — prezent

Grama Mihail — prezent

Hajdú Menyhért Gábor — prezent

Hauca Teodor — prezent

Huidu Dumitru — prezent

Ilie Aurel Constantin — absent

Ilie Ștefan — prezent

Iliescu Ion — prezent

Ion Vasile — prezent

Ionescu Cazimir Benedict — prezent

Ionescu-Quintus Mircea — prezent

Juravlea Petru — prezent

Kozsokár Gábor — prezent

Lăzărescu Dan Amedeu — prezent

Lörinczi Iuliu — prezent

Maior Liviu — prezent

Marcu Ion — absent

Marin Dan Stelian — prezent

Marinescu Bogdan Voinea — prezent

Markî Béla — prezent

Matetovici Mihai — prezent

Meleșcanu Teodor — prezent

Mînzîna Ion — prezent

Moisin Ioan — prezent

Mortun Alexandru Ioan — prezent

Müller Constantin — prezent

Nicolai Marin — prezent

Nicolaescu Sergiu — prezent

Oprea Andreiu — prezent

Opriș Octavian — prezent

Paleologu Alexandru — absent

Pană Viorel Marian — prezent

Pașca Liviu Titus — prezent

Păcuraru Nicolae Paul — prezent

Pătru Nicolae — prezent

Păvălașcu Gheorghe — prezent

Petrescu Mihai — prezent

Plătică-Vidovici Ilie — prezent

Pop Stelian Alexandru — prezent

Popa Mircea Ioan — prezent

Popa Virgil — prezent

Popescu Dan Mircea — prezent

Popescu Virgil — prezent

Popovici Alexandru — absent

Preda Elena — prezentă

Preda Florea — prezent

Predescu Ion — prezent

Predilă Marin — prezent

Prisăcaru Ghiorghi — prezent

Pruteanu George Mihail — prezent

Puskás Valentin-Zoltán — prezent

Roman Petre — prezent

Sava Constantin — prezent

Săndulescu Șerban — prezent

Secrieru Dinu — prezent

Seres Dénes — prezent

Sersea Nicolae — prezent

Solcanu Ion — prezent

Spineanu Ulm Nicolae — prezent

Stănoiu Mihaela-Rodica — prezent

Ștefan Viorel — prezent

Szabî Károly Ferenc — prezent

Știreanu Octavian — prezent

Tambozi Justin — absent

Șuteu Titus Lucian — prezent

Tărăcilă Doru Ioan — prezent

Timofte Alexandru-Radu — prezent

Tocaci Emil — prezent

Tudor Corneliu Vadim — prezent

Turianu Corneliu — prezent

Ulici Laurențiu — prezent

Ungureanu Vasile — prezent

Vasile Radu — prezent

Vasiliu Constantin Dan — prezent

Vasiliu Eugen — absent

Văcaru Vasile — prezent

Văcăroiu Nicolae — prezent

Verestîy Attila — prezent

Vladislav Tiberiu — absent

Vornicu Sorin Adrian — prezent

Vosganian Varujan — prezent

Zavici Nicolae — prezent

PAUZĂ

*

* *

DUPĂ PAUZĂ

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 12 iulie 2020, 19:52
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro